Ministerul Sănătății al Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie

“Nicolae Testemițanu”

FACULTATEA FARMACIE

Catedra de Biochimie și Biochimie Clinică

“Steatoza hepatică – cauze, mecanisme, consecințe

metabolice și structural-funcționale, diagnostic, abordări
terapeutice”
Ciurea Laura

Anul III, Grupa F2004

Coordonator:

Clipii Olga,

asistent universitar

Chișinău, 2022
2
Ce este steatoza hepatică?

Steatoza hepatica sau ficatul gras, cum mai este denumita afectiunea, reprezinta o
acumulare de grasimi in celulele ficatului. Daca aceasta evolueaza, asociindu-se cu un anumit
grad de inflamatie, se ajunge la steatohepatita.

Există mai multe tipuri de ficat gras, în funcție de cauzele care au dus la declanșarea afecțiunii:

Ficat gras nonalcoolic

În cazul ficatului gras nonalcoolic, nu se cunosc cauzele concrete care au dus la acumularea
de grăsimi în zona ficatului. Totuși, acest tip de afecțiune apare cel mai frecvent în cazul
persoanelor care au:

 diabet;
 prediabet - situație în care nivelul glicemiei pe nemâncate este între 100 și 125 mg%;
 obezitate - atunci când greutatea corporală este mai mare cu 25% față de greutatea
normală;
 colesterol sau nivel scăzut al trigliceridelor serice;
 hipertensiune arterială

Ficatul gras alcoolic

Ficatul gras alcoolic apare în urma consumului excesiv de alcool. Cantitatea de alcool

permisă este diferită în funcție de sex. Astfel, în cazul femeilor, este considerat excesiv consumul
a mai mult de 20 de grame de alcool pe zi și, în cazul bărbaților, consumul a peste 30 de grame
pe zi.

Ficat gras acut al sarcinii - este o complicatie rara, dar grava a sarcinii. Nu se cunoaste
cauza exacta. Cand boala se dezvolta, apare de obicei in al treilea trimestru de sarcina. Daca este
lasat netratat, prezinta riscuri grave pentru sanatate pentru mama si copilul in crestere.

3
Simptomele ficatului gras

 senzație acută de oboseală;

 lipsă de energie;
 dureri în zona abdomenului;
 dureri în zona subcostală;
 inflamarea zonei din partea dreaptă a abdomenului;
 apetit scăzut;
 scăderea în greutate;
 senzație de greață.

De cele mai multe ori, persoanele afectate descoperă că suferă de steatoză în urma analizelor de
rutină.

Stadiile steatozei hepatice

In prima faza, se manifesta prin acumularea de grasimi in celulele ficatului fara sa se
manifeste simptome marcante. In aceasta faza ficatul nu prezinta semne de inflamatie sau
leziuni. Boala ficatului gras poate fi diagnosticata intamplator cu ocazia altor analize sau
investigatii.

In faza a doua, ficatul gras este insotit de inflamatie.

Faza a treia este cunoscuta sub numele de fibroza si se caracterizeaza prin inflamatia
tesuturilor si vaselor de sange in jurul ficatului. In aceasta faza ficatul inca mai poate functiona.
Cu cat tesuturile ficatului sunt mai dure cu atat fibroza este mai avansata.

Faza a patra este ciroza, care se instaleaza dupa un proces inflamatoriu de-a lungul a
catorva ani. In acest stadiu, ficatul prezinta leziuni ireversibile si nu mai este capabil sa
functioneze la capacitate normala ceea ce duce la insuficienta hepatica si cancer.

Diagnosticarea și evaluarea ficatului gras

4
 Diagnosticul de ficat gras se pune în urma unor investigații amănunțite, primul semn că o
persoană ar putea avea această afecțiune fiind un nivel prea mare de transaminaze în sânge.

Primul pas în diagnosticare este anamneza, în care medicul cere pacientului informații despre
simptomele resimțite (dacă acestea există) și despre istoricul medical al său și al familiei sale.
Anamneza presupune și un control fizic, în care medicul măsoară circumferința abdominală și
palpează abdomenul.

Ulterior anamnezei, sunt necesare analize de sânge, prin care se măsoară nivelul:

 enzimelor hepatice - aspartataminotransferaze (AST), alaninaminotransferaze (ALT);

 lipidelor serice - colesterol, trigliceride;
 glicemiei - glucoza serică;

 markerilor virali - anticorpi Anti VHC (virusul hepatitei C), AgHBs (virusul hepatitei B).
De asemenea, în diagnosticarea ficatului gras sunt utile și procedurile imagistice:
ecografie abdominală; CT (tomografie computerizată);
 RMN (rezonanță magnetică nucleară).

Tratamentul steatozei hepatice

Tratamentul steatozei hepatice depinde foarte mult de cauza care a produs-o. Pentru
pacientii cu steatoza non-alcoolica usoara sunt suficiente diete cu scaderea consumului de
dulciuri si grasimi si scaderea progresiva in greutate. 

Cel mai eficient tratament e reprezentat de o dietă hipocalorică pentru o perioadă indelungată și
de exercitiul fizic regulat. Scaderea in greutate poate reduce si chiar normaliza continutul de
grasime din ficat la persoanele obeze si poate normaliza testele de laborator.

Cercetari recente au dus la concluzia ca cea mai eficienta dieta in cazul steatozei hepatice
este o dieta echilibrata, cu multi nutrienti, vitamine si minerale, un aport echilibrat de proteine -
carbohidrati - fibre - lipide sanatoase. In plus, ajuta la reglarea greutatii, glicemiei si valorilor
lipidice din sange.

5
 Daca aveti complicatii, medicul dumneavoastra va poate recomanda tratamente
suplimentare.

Pentru a trata ciroza, de exemplu, se pot prescrie:

 Schimbarea stilului de viata;

 Medicamente;
 Interventie chirurgicala.

Ciroza poate duce la insuficienta hepatica. Daca dezvoltati insuficienta hepatica, este posibil
sa aveti nevoie de un transplant de ficat.

De asemenea:
Vitamina E (alfa tocoferol) scade stressul oxidativ si este indicata la pacientii cu steatoza,
in special la cei cu fibroza severa. Este indicata la pacientii nediabetici in doza de 400mg/zi
(exista studi care au aratat ca dozele mai mari de 400mg/zi au crescut mortalitatea de orice
cauza).

Acizii grasi omega 3 in doze mari de 3-4g/zi sunt indicati la pacientii care au
hipertrigliceridemie.

Unele medicamente cum sunt pioglitazona sau rosuglitazona sunt medicamente care cresc
sensibilitatea la insulina si sunt folosite la pacienti pentru tratamentul diabetului, dar au un efect
benefic si asupra steatozei si a steatohepatitei.

Au fost studiate si alte terapii, cum ar fi cea cu acid ursodeoxicolic, dar nu s-au obtinut
rezultate convingatoare.

Preventia steatozei hepatice

Dat fiind ca primele trei grade ale steatozei sunt inca reversibile, pe langa evitarea riscului de
aparitie a oricarei forme de ficat gras, metodele de preventie pot fi utile si in evitarea stadiului de
ciroza. Cele mai utile masuri sunt:

6
 Mentinerea unei greutati corporale optime – cu ajutorul unei diete echilibrate si al unui program
regulat de exercitii fizice;
 Evitarea, pe cat de mult posibil, a consumului de alcool (mai ales in mod excesiv);
 Controlul diabetului;
 Mentinerea lipidelor din sange in limite normale;
 Adoptarea unor terapii alternative – studii recente au aratat ca suplimentarea cu vitamina E si
consumul de cafea se asociaza cu un nivel scazut de afectare a celulelor hepatice.

Astfel, steatoza hepatica reprezinta o afectiune care poate trece neobservata o perioada
indelungata de timp si care, depistata in timp util, este usor de tinut sub control. Cu ajutorul aplicarii
metodelor de preventie, care sunt niste masuri generale, utile atat pentru o viata sanatoasa, cat si
pentru o stare de bine per total, aceasta afectiune poate fi evitata sau, in cazul in care ea este deja
prezenta, evolutia ei poate deveni una favorabila.