UNIVERSITATEA TEHNICĂ"GHEORGHE ASACHI " DIN IAŞI

FACULTATEA DE DESIGN INDUSTRIAL ŞI MANAGEMNTUL AFACERILOR

Programul de studii: MASTER ACDTP- ANUL I
Disciplina: ETICĂ ȘI INTEGRITATE ACADEMICĂ
Coordonator:
Conf. dr. ing. Maier Sergiu-Stelian

Coduri de conduită academică. Rolul lor de normare

Exemplificare legata de codul asimilat in Univ. Gh. Asachi din Iasi.

OANTĂ (COJOCARU) M. SILICA

Grupa 10501
 Anul universitar 2022 – 2023

Argument

În opinia mea, etica este o teorie filosofică despre viata morală.

Omul este perceput în societate ca o fiintă a cărei baza o reprezintă educatia, sau altfel
spus , ,,cei 7 ani de acasă”. Încă de mici, copiii sunt învătati să nu mintă, să nu fure, să își
respecte parinții si promisiunile făcute, să își ajute aproapele, etc. -toate acestea nefiind
altceva decat norme morale.
Dintre multitudinea de reguli morale, am ales-o pe cea care are atat rezonantă religioasă, cât
si rezonanță juridică, și anume: ,, SĂ NU FURI! ”.
Deși furtul este o faptă dezonorantă si imorală, vedem ,tot mai des , în mass-media, tot
felul de exemple negative : firme care folosesc imaginea unor vedete fără acordul acestora,
oameni care se plâng de raportul dintre calitate și preț , artiști care folosesc versuri sau muzică
fără a avea drepturi de autor .
Așadar, de multe ori este incălcata proprietatea intelectuală. Aceasta ar trebui sa fie
preocuparea cheie a oamenilor, deoarece doar respectând si conștientizând vei primi același
lucru .

Din multitudinea principiilor assimilate de Universitatea Gheorghe Asachi din Iași mi-am
propus să dezvolt : Morala și Proprietatea intelectuală.
Morala este constituită din totalitatea regulilor de conduită, care sunt valabile universal şi
necondiţionat. Multe dintre aceste reguli nu aparţin exclusiv moralei, ci se regăsesc şi ca norme
prescrise prin tradiţie, ca porunci religioase sau ca reglementări juridice. Normele morale se
disting prin faptul că sunt liber asumate ca reguli universale de comportament, întrucât sunt în
acord cu valorile ce sunt dezirabile şi demne de respect. Ce înseamnă să fi m morali? Aparent,
răspunsul este cât se poate de simplu. Ca să fi m morali în tot ceea ce facem, nu se cer îndeplinite
decât două condiţii: în primul rând, să ştim ce trebuie să facem sau, altfel spus, să avem
discernământul necesar spre a deosebi binele de rău; în al doilea rând, trebuie să vrem şi să
putem acţiona în conformitate cu ideile pe care ni le facem despre bine şi rău.
Există şi situaţii în care este difi cil să decidem ce este bine: o mamă care fură pentru a-şi hrăni
copiii minori, tatăl ce minte în instanţă apărându-şi fi ul care a comis un jaf, elevul care-i sufl ă un
răspuns colegului său, riscând, astfel, să fi e pedepsit. Judecăm moralitatea unei fapte în funcţie de
consecinţe/scop sau pe baza intenţiei care a stat la baza ei? Privită în funcţie de consecinţe (femeia îşi
salvează copiii de la moarte), fapta pare a fi bună; dacă ne raportăm la norma ce recomandă,, Să nu
furi!”, fapta este rea.
Morala este semnul unor anumiţi oameni şi al unor anumite voinţe. Ea încearcă să corecteze
viaţa şi s-o transforme, visează la o viaţă plină de virtute, la o viaţă care să respingă dorinţele şi
plăcerile simţurilor, la o viaţă eliberată de corp. Această respingere a vieţii reale, în numele unei alte
vieţi veşnice, se exprimă, în plan religios, prin speranţa fericirii eterne în lumea de dincolo, iar în
filosofie, prin opoziţia dintre lumea aparenţelor şi cea a esenţelor.
Un om acţionează moralmente corect, atunci când nu-şi arogă doar lui nişte avantaje şi
privilegii, în dauna celorlalţi, ci recunoaşte faptul că toţi oamenii au, în egală măsură, dreptul de a
beneficia de acelaşi tratament.
Proprietatea intelectuală este ansamblul drepturilor asociate activităţii intelectuale în
domeniul, literar, artistic şi ştiinţific. Proprietatea intelectuală, spre deosebire de proprietatea în
general, care este legată de posesia bunurilor materiale, a fost consacrată ca o realitate obiectivă
având în vedere “bunurile spirituale”.
Proprietatea intelectuală cuprinde:
- proprietatea literară, artistică şi ştiinţifică(anumite practici sau utilizări ale acestor opere sunt
considerate ilicite dacă se fac fără autorizaţia autorului).
- proprietatea industrială.
Cele mai tipice situaţii asupra cărora intervine protecţia dreptului de autor sunt :
- copierea sau reproducerea unei opere oarecare indiferent de genul ei;
- reprezentarea sau executarea în public a operei ( de obicei muzicale, dramatice,
cinematografice);
- înregistrarea sonoră a reprezentanţilor sau execuţiilor de opere literare şi muzicale;
- realizarea de filme adaptate după opere sau închiderea lor în filme;
- transmiterea prin radio şi televiziune a oricăror genuri de opere;
- traducerea operelor literare.
Modul concret în care se exercită drepturile de proprietate este fixat în fiecare ţară printr-o
legislaţie naţională specifică (art 7.legea nr. 64/1991)
O încălcare apare atunci când drepturile de proprietate intelectuală care vă aparțin sunt
utilizate fără permisiune:
• de către un concurent
• de către un angajat sau fost angajat
• de către un antreprenor sau un consultant cu care ați colaborat
• de către oricine altcineva.

Concluzie

Omul se deosebeşte de toate celelalte vieţuitoare prin raţiune; totodată, ţine de natura omului
ca el să se formeze şi să trăiască împreună cu semenii lui, în societate. Orice activitate care
corespunde esenţei omului este morală.
Aristotel nu formulează norme sau reguli de conduită, ci recomandă valorile care actualizează
potenţialul uman. Practicarea acestor valori conduce la adevărata fericire.

“Omul este singura fiinţă morală și ar trebui

să folosească in mod constructiv acest
privilegiu!”
 Bibliografie

Cicero, Marcus Tullius – Tusculane, în Opere alese, vol. III, Edit. Univers, Bucureşti, 1973;
Kant, Immanuel – Critica raţiunii pure, Edit. IRI, Bucureşti, 1994;
Pascal, Blaise – Cugetări, Edit. Ştiinţifi că, 1992;
Olariu, Eugenia-Manual de filosofie,Edit. Cd Press,2007;
www.google.com