GHID  

ETIC    GHID  ETIC        GHID  ETIC      GHID  ETIC    GHID  ETIC    GHID  ETIC

   GHID                                                                                                                                      

ETIC
Etica 2

Etica academică 3

Principii Etice 4

Codul Etic 5

Să gândim etic 6

Hărţuirea sexuală 7

Cadourile 8

Plagiatul 9

Trainingul Etic 10

Managementul Eticii 11

Teme de dezbatere etică 12

Comisia de Etică a Cercetării (CEC) 13

Ghid de etichetă universitară 14

1
Etica este studiul moralei unei societăţi (sau
studiul moralităţii, al moravurilor).
(Aşa că nu e corect să spuneţi: „din punct de
vedere etic şi moral”;; căci etica este teoria
despre morală).
Morala unei societăţi (sau universităţi) este un
ansamblu de reguli care coordonează membrii
acelei universităţi – membri care au de obicei
interese diferite, chiar divergente - spre
atingerea unor ţeluri comune majore în aşa fel
încât:
să nu-şi facă rău unii altora;;
să-şi asigure o viaţă profesională şi socială
reuşită;;
să sporească bunăstarea tuturor, într-un
mod imparţial;;
să respecte demnitatea şi autonomia tuturor
celor afectaţi de activităţile universităţii;;
să recompenseze munca după merit.
Etica nu e identică cu etica creştină: există multe
alte teorii etice, de exemplu teoria virtuţii, etica
utilitaristă, etica drepturilor, etica grijii etc. De
asemenea, mulţi oameni, chiar dacă sunt nereligioşi,
respectă regulile moralei.
Etica nu e identică cu dreptul: căci există legi
juridice imorale, după cum există legi juridice fără
conţinut moral (de exemplu, legile privind agricultura
sau legea învăţământului). Există şi legi cu conţinut
pregnant moral, de exemplu legea privind
consimţământul informat sau hărţuirea sexuală.
Cei ce spun “E adevărqt că e imoral, dar e legal”
recunosc faptul că au legiferat o imoralitate.
2
Demnitate = valoare supremă, incompara-
bilă, tribuită fiinţei umane printre celelalte
vieţuitoare.
Automobilele au “preţ”: două automobile
costă dublu faţă de unul.
Sub aspect moral, omul nu are “preţ”, ci
“demnitate” care nu poate fi egalată de
niciun preţ. Un om nu e mai puţin valoros
moral decât doi oameni. A sacrifica un om
pentru a-i preleva organele şi a salva vieţile
a cinci oameni prin transplant e interzis
moral. O persoană nu e mai puţin valoroasă
decât cinci. Gândiţi-vă că aţi fi acea per-
soană.
Autonomie = capacitatea specifică omului
de a hotărî liber pentru sine;; e libertatea de
a alege fără îngrădiri în toate situaţiile ce-l
privesc. Nu poţi hotărî destinul unui om
împotriva voinţe lui. E imoral să faci binele
cu forţa.
Integritate profesională = acel nucleu de
valori fără de care nu poate exista o profesie
şi care trebuie apărate de orice amestec din
afară (din partea statului, al altor firme,
grupuri de interese etc.). De exemplu,
calitatea cercetărilor, onestitatea
profesională, curiozitatea ştiinţifică, liber-
tatea de a cerceta şi a preda conform
conştiinţei proprii, eficienţa activităţilor
administrative şi corectitudinea financiară
etc.
Aristotel—părintele  eticii  
 Funcţii:

Etica academică este studiul moralei din dezvoltă codul etic

universitate manifestată în relaţiile dintre personal rezolvă litigii morale mari;;
şi instituţie, dintre membrii instituţiei (personal
administrativ-profesori; profesori–studenţi etc.) şi asigură consultanţă morală con-
dintre personal şi beneficiarii externi (firme ducerii universităţii şi oricărul
contractante, licee, viitori studenţi, părinţi etc.). membru al personalului;
Adresa: Bd. M. Kogalniceanu
nr. 36-46.
Preşedinte:
1) Un cod etic transparent care stabileşte clar obligaţiile Prof. univ. dr. Marian Popescu
faţă de instituţie, responsabilităţile reciproce ale
membrilor personalului şi datoriile faţă de terţi.
2) Proceduri prin care încălcarea codului etic e OMBUDSMANUL
sancţionată. Prof. univ. dr. Simina
3) Prevederi ale codului etic realizabile practic. Tănăsescu

4) Un sistem de training pentru personalul academic, mediază conflictele juridice şi

didactic şi studenţi şi un Birou de etică menit să etice.
asigure managementul etic al universităţii. consiliază pe probleme morale.
5) Mecanisme prin care consecinţele conduitelor Adresa: Bd. M. Kogălniceanu nr. 36-46,
cam. 303.
morale sau imorale sunt vizibile şi dezbătute, nu Tel: 021 315 71 87.
ascunse. ombudsman@g.unibuc.ro
Audienţe: miercuri şi joi orele 14-15.
6) Discuţii publice despre aceste consecinţe şi dileme
morale, conducerea fiind receptivă la ele. COMISIA DE ANALIZĂ a
Rectorului
litigii juridice şi morale
(Cabinetul Rectorului)

Un sistem integrat de management al

Universitatea din Bucureşti
eticii:
urmăreşte să-şi creeze şi să-şi
Comisie de etică
consolideze reputaţia de
Comisia de etică a cercetării
integritate care include
Birou de etică
cunoaşterea şi respectarea legilor
Ombudsman şi regulilor morale.
Hotline etic
Prof.dr. Mircea Dumitru
Traininguri etice periodice
Rectorul Universităţii din
Cursuri de formare a gândirii etice şi a
caracterului etc. Bucureşti

3
Codurile etice se bazează pe principii etice
universale care sunt ghidul creării regulilor morale
specifice (care sunt ghizi ai comportamentului).
Libertăţile academice
Principii etice
Autonomia universitară şi
1)Principiul autonomiei: trebuie să respectăm personală
dreptul fiecărei persoane de a decide liberă alegerile,
Respectarea consimţământului
scopurile şi proiectele proprii, fără nici o ingerinţă
informat în cercetare
străină, pe baza propriilor sale credinţe şi valori.
2)Principiul demnităţii: omul trebuie respectat ca
valoare supremă şi incomparabilă;; el nu trebuie
tratat niciodată doar ca un mijloc pentru a ne atinge Datoriile legate de respect şi
scopurile egoiste, ci ca scopul cel mai înalt. Şi avem toleranţă
dreptul să ne aşteptăm la acelaşi tratament.
Interdicţia calomniei,
dezinformării, denigrării,
Pentru bioetică şi etica mediului
Transparenţa informaţiei ştiinţifice
Trebuie să respectăm omul şi animalele ca fiinţe capabile de şi administrative;;
suferinţă şi plăcere şi să facem în aşa fel încât să reducem
suferinţa acestora. Datorii privind onestitatea şi
Trebuie să respectăm toate fiinţele vii, să le protejăm în faţa corectitudinea intelectuale (plagiat,
vătămărilor ce li se pot aduce, ele fiind sistemele cele mai fraude intelectuale, proprietate
valoroase din univers. intelectuală, „fabricarea”
rezultatelor cercetării etc.)

3)Principiul binefacerii: Fă binele şi, dacă nu poţi

face bine fără să faci simultan şi un rău, atunci e
preferabil să nu acţionezi.
Principiul precauţiei : Nu trebuie să acţionăm Datorii legate de respectarea integrităţii profe-
(mai ales în cercetare) în modalităţi care pot fi sionale.
dăunătoare în viitor chiar şi în condiţiile în care nu
A nu produce durere fără motiv oamenilor şi
putem prezice exact care vor fi daunele şi cine vor
animalelor folosite în experimente.
fi cei afectaţi.
Datoria de a urmări prin întreaga activitate binele
4)Principiul dreptăţii : Trebuie să distribuim echi-
comunităţii universitare şi al societăţii în sens larg.
tabil (nepărtinitor) bunurile şi serviciile univer-
sităţii, să nu discriminăm persoanele, să le apreciem
după merit, nevoi, contribuţie şi responsabil-
itate etc., ţinând cont de resursele disponibile. Tratament echitabil;
Acestea sunt cele mai cunoscute principii etice din Non-discriminarea
filosofia europeană a moralei şi cele mai relevante
pentru etica academică. Pe ele se întemeiază Recompensara după merit.
« datoriile » codului etic (regulile morale). Eliminarea conflictelor de interese
Măsuri împotriva corupţiei şi abuzului de
putere.

4
Codul etic al Universităţii din Bucureşti se
găseşte pe site-ul acesteia. Aici vom prezenta
câteva teme desprinse din cod.
Regulile morale legate de conflictul de interese
se bazează pe Principiul dreptăţii.
Cf. Legii 206/2004 conflictul de interese este o
situaţie de incompatibioitate în care se află o
persoană ce are un interes personal care
influenţează imparţialitatea şi obiectivitatea
activităţii sale în evaluarea, monitorizarea,
realizarea şi raportarea activităţii;; interesul
personal include orice avantaj pentru persoana
în cauză, soţul/soţia, rude ori afini până la
gradul IV inclusiv, sau pentru instituţia din
care face parte.
îndeplinirea în bune condiţii a
sarcinilor înscrise în statele de
funcţii şi fişele posturilor pe care
le ocupă etc.
când participi la un concurs de
ocupare a postului în
universitatea în care ai absolvit,
comparativ cu cei care au
absolvit o altă universitate.
In asemenea situaţii şi în altele
de natură să conducă la conflicte
de interese, membrii Universităţii
din Bucuresti se vor recuza din
respectivele roluri şi funcţii.

e vorba de un conflict între datoria faţă de

universitate şi interesele personale ale unui
angajat care ar putea influenţa necorespunzător
îndeplinirea sarcinilor sale de serviciu.
Întrebări:
Exemple de conflicte de interese:
A preda la o universitate
concurentă este un
când printre membrii comisiilor de admitere, conflict de interese sau
licenţă, disertaţie, doctorat, acordare de nu?
granturi, angajare, promovare etc., există şi
evaluatori care sunt rude de gradul I sau II cu A facilita angajarea unor
unii dintre candidaţii evaluaţi;; membri ai familiei în
universitate este un
când o persoană are roluri multiple susceptibile
de a-i altera obiectivitatea fiind de exemplu, în conflict de interese sau
nu?
acelaşi timp, membru al unei echipe de
cercetare care solicită finanţare şi evaluator al A angaja colegi în funcţii
proiectului respectiv; de conducere nu cumva
când un membru al universităţii participă la alterează obiectivitatea şi
negocieri comerciale cu firme sau organizaţii în neutralitatea acestora în
care are interese materiale; m a n a g e m e n t u l
când colaborările şi angajamentele externe ale universităţii? (În alte ţări
unor membri ai corpului didactic şi se angajează numai
administrativ al Universităţii împiedică persoane din exterior).

5
 ● Cel mai simplu mod de a gândi corect din
punct de vedere etic e prin asimilarea şi
aplicarea codului de etică al Universităţii.

● Codul de etică trebuie să devină a doua

dumneavoastră natură.
● Pentru explicarea şi asimilarea acestuia
trainingurile etice anuale sunt de o max-
imă importanţă.
● Sarcina actualizării codului revine
Comisiei de etică, dar cu acordul tuturor
angajaţilor. Codul etic nu se adoptă prin
reprezentanţi.
Dacă observaţi că respectarea unei reguli a
Codului produce mai multe daune decât
beneficii, nu încetaţi să respectaţi regula
(care vă apără de sancţiuni) dar anunţaţi
Comitsia de etică pentru a discuta,
eventual, schimbarea regulii.
Apare un caz complet nou: un comportament
deranjant, indecent, care nu e reglementat (poze
indecente pe internet) sau neînsemnate cadouri pe
care nu ştim dacă le putem primi sau nu (flori, o
carte, un material utiln dar scump, pentru curs). În
acest caz trebuie introdusă o regulă morală nouă în
Cod.
Dileme morale: orice facem încălcăm o regulă
morală. De exemplu, refuzând angajarea soţiei unui
profesor în Universitate respectăm regula
conflictului de interese, dar încălcăm regula nefacerii
răului unui coleg (îi fac un rău profesorului). Cum
putem decide în asemenea situaţii, în absenţa
reglementărilor din Cod?
Cereţi
Comisiei de etică
să reglementeze noua situaţie!

Până atunci, aplicaţi următoarea schemă de gândire morală atât la acţiunea de a angaja soţia, cât şi la
acţiunea de a refuza angajarea, şi apoi comparaţi consecinţele.

Stabiliţi care Care sunt Puneţi-vă în Stabiliţi pe o scală Soldul

sunt părţile consecinţele locul părţilor de la +2 la -2
acestor ponderi
afectate în respectării implicate şi gradul satisfacerii
acest caz fiecăreia dintre imaginaţi-vă ce preferinţelor (diferenţa lor) Pentru  orice  nelămurire  sau  
cele două reguli ar prefera părţilor de către solicitare  legată  de  e ca  în  
asupra părţilor fiecare să se consecinţe, într- univeristate,  adresați-vă  
implicate? întâmple un mod cât mai
imparţial Directorului  cu  probleme  de  
e că,  
Profesorul şi
Dr.  Emilian  Mihailov
soţia (o
familie)    emilian.mihailov@gmail.com
Universitate
a (sute de
angajaţi şi
mii de
studenţi)

Care  acțiune  are  

soldul  mai  
mare?  

6
 Soldul vă va indica direcţia răspunsului corect, ceea ce nu înseamnă că acest rezultat e
obligatoriu pentru dumneavoastră.
În caz că respectaţi regula conflictului de interese şi deci refuzaţi angajarea soţiei profesorului,
consecinţele vor fi neplăcute pentru familia profesorului (şomaj, venituri mai mici) ceea ce încalcă
preferinţele pe care bănuim că le au, anume ca soţia să fie angajată (ponderea satisfacerii preferinţelor este
-2, adică ele sunt total nesatisfăcute). În cazul universităţii (o comunitate de mii de oameni), consecinţa e
mai degrabă neutră (angajează pe altcineva, deşi cu inconvenientul refuzării unui coleg) şi cu avantajul
evitării tuturor complicaţiilor legate de posibilele reclamaţii privind conflictul de interese (pondere +1, dar
multiplicată cu numărul celor afectaţi, adică de sute sau mii de ori). Soldul este aşadar net favorabil
intereselor universităţii: să nu angajăm persoana.
În caz că angajăm soţia, facem un bine familiei profesorului şi îi satisfacem pe deplin preferinţele (+2), dar
punem Universitatea într-o lumină proastă (ziarele, posibile reacţii interne) (pondere -2, multiplicată
corespunzător). Soldul este net negativ, adică angajarea soţiei nu e dezirabilă. În general, interesele
instituţiei vor prevala asupra intereselor egoiste ale unui angajat sau altuia.
Acum putem introduce o regulă nouă în cod: Ori de câte ori trebuie să alegem între a respecta regula conflictului
de interese şi a respecta regula nefacerii răului (satisfacerii unor interese private) unui sau unor colegi, vom da prioritate
respectării regulei conflictului de interese.

„Prin hărţuire sexuală se înţelege situaţia în care se manifestă un comportament nedorit cu

conotatie sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, avand ca obiect sau ca efect lezarea
demnităţii unei persoane şi, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant,
umilitor sau jignitor” (art. 4d).
“Constituie discriminare bazata pe criteriul de sex orice comportament nedorit, definit drept
hărţuire sau hărţuire sexuală, având ca scop sau efect:
a) de a crea la locul de munca o atmosfera de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru
persoanaafectata;
b) de a influenta negativ situaţia persoanei angajate in ceea ce priveste promovarea profesion-
ala, remuneratia sau veniturile de orice natura ori accesul la formarea si perfectionarea profe-
sionala, in cazul refuzului acesteia de a accepta un comportament nedorit, ce ţine de viaţa sex-
uală” (art.11).

Condiţionarea examenului sau a promovării de un

serviciu sexual.
Asaltul sexual continuu, în ciuda protestelor, având ca
efect stricarea reputaţiei victimei.
Atingerea fizică a unei persoane, cu evidente conotaţii
erotico-sexuale, fără consimţământul respectivei
persoane.

7
 Mai mulţi colegi discută la o terasă cazul unei
colege care a obţinut o bursă (şi a fost promovată)
Reprezintă oare h.s.:
sugerând prin gesturi că virtuţile ei ar fi mai degrabă
invitarea de către profesor a unei studente la un “aerodinamice” decât profesionale. Este acesta un
restaurant, invitarea unei subalterne de către şef la gest de hărţuire sexuală? Da!
restaurant (pentru a continua discutarea unor
nu contează locul unde are loc discuţia;;
probleme de serviciu), spunerea de glume sexiste,
relaţiile romantice dintre un tânăr profesor şi o h.s. poate consta din acte care crează un mediu
studentă? profesional ostil ce afectează grav capacitatea
acelei femei de a-şi desfăşura normal activitatea;;
E discutabil, de aceea e preferabil să fie evitate.
Pentru consultanţă şi rezolvarea cazurilor de
hărţuire sexuală, adresaţi-vă ombudsmanului
universităţii.

Cod penal, art. 254: Luarea de mită - se pedepseşte cu închisoarea pretinderea sau primirea de orice fel de valori băneşti
sau bunuri, în mod direct sau indirect, pentru îndeplinirea unui act pe care funcţionarul era oricum obligat să-l înfăptuiască
în virtutea obligaţiilor sale de serviciu.
La fel: Darea de mită (art. 255 Cod penal);; Primirea de foloase necuvenite (art. 256 Cod penal) – ... după ce ai comis un
act la care erai obligat în virtutea datoriilor de serviciu.
Legea 161/19 aprilie 2003, art. 6: „Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri, ori alte foloase, direct sau indirect,
unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar, pentru a-l determina să facă
ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu” (Trafic de influenţă).
Se declară „bunurile şi serviciile primite cu titlu gratuit în cadrul unor activităţi de protocol în exercitarea mandatului sau a
funcţiei, a căror valoare depăşeşte, fiecare, echivalentul a 300 de euro” ;;

„Orice gratuitate, favoare, discount, invitaţie la masă, şi alte lucruri similare

având o valoare monetară peste 30 de euro” (suma variază   ).
Totuşi, pot fi primite:
Modeste trataţii cu ocazia unor întâlniri şi
academice (cafea, răcoritoare, pateuri).
plachete, cupe şi alte premii;;
cadouri de protocol sub 300 de euro;
acele cadouri a căror valoare o rambursaţi;;
Deci angajaţii universităţii pot primi cadouri
discuţii
care respectă următoarele criterii:
sunt strâns legate de munca lor ca angajaţi
ai Universităţii sau de îndeplinirea misiunii
universităţii (cărţi de la edituri, softuri de la
firme producătoare etc.).

materiale didactice (cărţi, softuri) utile universităţii;; sunt utile personalului şi studenţilor;;

cadouri făcute de o rudă;; sunt aprobate de Centrul de Etică al

Universităţii.
cadouri făcute pe baza unei vechi relaţii de prietenie, nu
pentru a aştepta un avantaj;; au o valoare sub 30-50 de euro

cadouri provenite de la altă universitate;;

pixuri, calendare, căni sau alte lucruri de mică valoare.
Pentru cazurile problematice, adresaţi-vă Biroului de
Etică al Universităţii!!!
8
Plagiatul este „însuşirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor sau textelor unei
persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost obţinute, prezentându-le drept creaţie
personală” (Legea nr. 206/2004, art. 4d).
Legea nr. 8/1996 defineşte „reproducerea” unei opere ca „realizarea integrală sau parţială a uneia or a mai
multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent, prin orice mijloc şi sub orice
formă” (art. 14).

Preluarea integrală a unui text străin fără a fi citat este un plagiat.

Plagiat e şi parafrazarea unei opere străine modificând puţine cuvinte sau schimbându-le ordinea sau
schimbând puţin structura argumentării căci ne-am însuşit ideile altuia fără a menţiona acest lucru. E
preferabil să scriem un sumar al ideilor autorului imitat, cu precizările de cuviinţă, decât să par-
afrazăm ideile lui.
Procedura copy-paste de pe internet e plagiat. Aceste informaţii trebuie preluate cu indicarea sursei.
Citarea incorectă, adică fără a respecta condiţiile formale ale citării. Nu includeţi în bibliografie şi nu
citaţi ceea ce nu aţi citit.
Autoplagiatul: nu trebuie să predai pentru evaluare şi notare aceeaşi lucrare de două ori (integrală sau
parţială).

Sunt permise, fără consimţământul autorului, reproducerea:

-unor scurte citate dintr-o operă, în scop de analiză, comentariu şi critică ori cu titlu de exemplifi-
care;
-utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere în publicaţii destinate exclusiv
învăţământului precum şi reproducerea pentru învăţământ, în cadrul instituţiilor de învăţământ, de
articole izolate sau de scurte extrase din opere, în măsura justificată de scopul următit. (art. 33).

Ghidul împotriva Plagiatului poate fi găsit la:  

9
A avea un cod etic nu înseamnă nimic. Totul e ca el să fie implementat în viaţa universităţii în mod
permannent. Trainingul etic serveşte acestui obiectiv.
Cel mai greu lucru nu e să faci un cod etic, ci să-l dezvolţi continuu şi să-l sădeşti în sufletele oamenilor.

trainingul menit să facă personalul

universităţii conştient de regulile mo-
rale şi legile care-l privesc, să le
înţeleagă şi să adere la ele, respectân-
du-le.
trainingul menit să formeze gândirea
morală pentru cazurile în care nu
avem legi şi reguli care să ne îndrume,
formarea unui discernământ moral
propriu.

-şedinţe de training cu tot personalul (studiul codului etic,

analize de caz, punerea în situaţie, dramatizarea unor cazuri
etc.);
-auto-training online;
-filme, jocuri;
-dezbateri de caz;

În Universitatea din Bucureşti trainingul etic urmează să se organizeze.

Treptat, el va deveni obligatoriu.

10
Managementul eticii este procesul de conducere a tuturor aspectelor etice ale vieţii unei universităţi (în
general, ale oricărei organizaţii). El presupune instituţionalizare şi profesionalizare. E o nouă meserie.
În SUA managementul etic al universităţilor este reglementat prin lege. Întreg personalul e obligat să facă
anual un training etic. Refuzul e sancţionat prin amenzi. La fel şi studenţii. Toţi funcţionarii publici sunt
obligaţi să facă anual un auto-training etic (ministere, parlament, primării, spitale etc.).
În cadrul Comisiei Europene se organizează în mod regulat, începând cu anul 2004, cursuri de etică pentru
personal.

Stadiul imoralităţii: Nu ne interesează etica;;

Rectorul şi conducerea în genere arată
constant că îi pasă de problematica
morală a Universităţii;;
Se organizează un Birou de etică – diri-
jat de un Director cu integritatea
(elaborează şi coordonează programele
etice ale Universităţii);;
Organizarea unui Comitet de etică –
dezvoltă Codul etic, consiliază
instituţional;;
Comisia de etică a cercetării – filtrează
etic toate proiectele de cercetare.
Funcţia de Ombudsman – rezolvarea
litigiilor morale şi consiliere personală;;
Hotline etic – pentru înregistrarea
plângerilor şi consultanţă morală;;
Traininguri etice;
Ghiciţi: noi unde ne aflăm acum?
Audit etic (intern şi extern).
Integrarea unor elemente etice în planul
strategic al univesităţii.
Colaborarea cu direcţia de Asigurare a
Calităţii.
scopul nostru este pregătirea specialiştilor şi
salariul (profitul, ratingul). Etica nu ne ajută
cu nimic.
Stadiul reactiv: Avem cod etic de ochii
lumii;; îl ţinem la sertar. Nu avem nevoie de el
pentru că etica nu stimulează performanţa.
Dar suntem tari în dosare pe teme etice
pentru că “dă bine”.
Stadiul de conformitate: Ne interesează
realmente etica pentru că noi credem că ea
influenţează imaginea universităţii şi
performanţa profesională, ca şi climatul de
muncă. Aşa că vrem să cunoaştem regulile
morale şi să le asimilăm.
Stadiul integrităţii: Valorile morale nu sunt
impuse de conducere, ci parte a culturii
instituţionale;; etica este parte integrantă a
managementului general al universităţii.

11
 darea şi luarea de mită la examene.
hărţuire sexuală
utilizarea privată sau însuşirea unor bunuri din patrimoniul instituţiei
consumul de băuturi alcoolice în timpul programului
plagiatul
conflictul de interese
trafic de influenţă (promovări etc.)
agresivitate verbală la unii profesori şi la studenţi
tratarea arogantă a studenţilor
- nepotism în angajare şi în notarea studenţilor
- misoginism
- încălcarea dreptului la confidenţialitate.
- somarea studenţilor pentru a oferi avantaje materiale.

Toate aceste teme ar trebui să fie subiectul unor traininguri etice bine
pregătite de Biroul de etică al Universităţii din Bucureşti

Moralitatea unei universităţi nu e un dat, ea e un produs

al unui tip special de management: managementul
eticii!

12
Comisia de Etică a Cercetării (CEC) este o structură autonomă care se ocupă cu
evaluarea din punct de vedere etic a proiectelor de cercetare propuse spre
finanțare sau în curs de implementare laUniversitatea din București în vederea
asigurării condițiilor de moralitate specificate de codurile de etică și de legislația
aplicabilă.
Comisia de Etică a Cercetării (CEC) este condusă de un Președinte ales de
Comisie, are un secretariat tehnic și își desfășoară activitatea conform Regu-
lamentului de Organizare și Funcționare elaborat de către membrii Comisiei și
aprobat prin Hotărârea Senatului UB.
Deciziile Comisiei nu pot fi invalidate de nicio structură administrativă sau academică a Universității.

Principalele obiective ale Comisiei de Etică a Cercetării sunt:

De a proteja drepturile şi bunăstarea persoanelor sau altor fiinţe vii supuse cercetărilor ştiinţifice şi
de a oferi o instanţă competentă de elaborare a răspunsurilor la întrebarea ce este bine şi ce este rău
din punct de vedere moral în activităţile de cercetare. Cu alte cuvinte:
Să fie o instanţă competentă de dezbatere a noutăţilor din domeniul eticii cercetării şi să le integreze
în mod specific în activităţile universităţii.
Comisia de Etică a Cercetării este îndrituită să facă evaluări în acest sens în legătură cu toate proiec-
tele de cercetare care implică Universitatea din Bucureşti, dar mai cu seamă în legătură cu cele care se
referă la subiecţi umani sau care presupun mari sume de bani.

Comisia de Etică a Cercetării este singura instanţă autonomă îndrituită să evalueze moral orice
proiect de cercetare depus pentru a câştiga fi-

Etica cercetării are ca scop blocarea abuzurilor comise

Organizarea de traininguri de etică a cercetării în cercetarea ştiinţifică având ca justificare progresul
Verificarea respectării drepturilor de proprietate ştiinţei. Progresul științei nu justifică omorârea unei
intelectuală a propunătorului de documente fiinţe umane.
Rezolvarea cazurilor de conflict de interese în Orice proiect de cercetare avansat spre finanţare, mai
propunerea proiectelor ales cele vizând cercetări asupra fiinţelor
umane, trebuie să îndeplinească anumite condiţii etice.
Sancţionarea abaterilor de la buna conduită în
cercetare
Preşedinte:
Asigurarea condiţiilor de confidențialitate Prof.dr. Mihai Aniţei
Consultanţa conducerii universităţii cu privire la Secretar: drd. Marina Ţicmeanu
evoluţia problematicii eticii cercetării. Adrese:
http://www.cometc.ro/
Un raport anual înaintat Senatului privind starea
eticii cercetării în Universitatea din București.

13
“Dacă vrei să fii fericit pentru o oră, trage un pui de somn.
Dacă vrei să fii fericit pentru o zi, du-te la pescuit.
Dacă vrei să fii fericit pentru o lună, căsătoreşte-te.
Dacă vrei să fii fericit pentru un an, moşteneşte o avere.
Dacă vrei să fii fericit toată viaţa, iubeşte-ti munca.”
Proverb chinezesc.

Regulile de etichetă sunt înrudite cu cele

morale dar sunt totuşi diferite de acestea
prin faptul că reglementează fapte mai
puţin vitale din punct de vedere social şi
reprezintă mai degrabă convenţii de
gust.

14
 afectează în mod direct şi violent interesele şi
propriile libertăţi.
Un seminar sau curs poate fi amuzant, puteţi
Când participaţi la o discuţie de seminar nu
întreţine glumele, dar niciodată pe seama altor
monopolizaţi discuţia în detrimentul colegilor,
colegi, profesori, personal administrativ etc.
nici ca timp şi nici ca opinii exprimate.
Păstraţi în minte regula de aur: “Ce ţie nu-ţi
Conflictul de opinii într-o discuţie academică
place, altuia nu face!”
trebuie cultivat şi respectat;; nu-l consideraţi un
atac la persoană. Insă, totodată, aveţi grijă cu privire la faptul că
formularea: “Fă celorlalţi ceea ce ţi-ar plăcea să
Răspundeţi calm şi argumentat criticilor;; fără
ţi se facă ţie” nu este recomandată. Nu avem toţi
critici nu puteţi progresa în cunoaştere.
aceleaşi gusturi.
Cea mai mare laudă în spaţiul academic e critica.
Nu vă ocupaţi în timpul seminarului de alte ac-
Respectarea acestui cod de etichetă va permite studenţilor
tivităţi, nu discutaţi, nu vă distraţi.
să profite la maximum de pe urma activităţilor
Nu fac perte din peisajul unui seminar civilizat academice. Încălcarea acestor reguli poate duce la
atitudinile, gesturile şi cuvintele jignitoare. îndepărtarea studentului din clasă ori la alte măsuri
Telefoanele mobile şi alte instrumente electro- disciplinare.
nice (exceptând laptopurile) trebuie închise în
perioada seminarului.
Nu aduceţi în sala de curs sau seminar copii mi-
ci, pisici sau căţei (cu excepţia celor de pluş).
Nu mâncaţi în timpul cursului şi seminarului;;
dar puteţi bea cafea sau băuturi răcoritoare.
Participaţi la seminarii;; profesorul vă va ţine
minte şi vă va avantaja la notă.
Lăsaţi-vă prejudecăţile la intrarea în Universitate.
Nimeni nu doreşte să audă păreri despre lucruri
pe care nu le-aţi trecut prin filtrul gândirii
dumneavoastră. Priviţi persoana cu dizabilităţi mai întâi ca per-
soană, nu ca persoană cu dizabilităţi pentru a-i
Nu vorbiţi în timpul cursurilor sau prezentărilor
crea impresia că o încadraţi în comunitatea
(în afara celor ce sunt precizate ca fiind interac-
dumneavoastră.
tive şi vi se cere acest lucru). Daţi dovadă de
respect pentru cei din jurul dumneavoastră. Nu folosiţi cuvinte care sugerează atitudini de
dispreţ sau milă („şchiopul”, „nebunul”,
Intraţi în sala de curs sau seminar din timp.
„handicapatul”, „bietul om”), ci expresii de tipul
Profesorilor şi celorlalţi colegi le place să nu fie
„persoana care utilizează sacunul cu rotile”.
deranjat cursul de studenţii care întârzie.
Nu fiţi excesiv de precaut în ceea ce spuneţi şi
Ţineţi minte că toţi suntem diferiţi unii de cei-
faceţi în preajma unei persoane cu dizabilităţi.
lalţi, inclusiv dumneavoastră! Diversitatea este
Fiţi relaxaţi, nu vă temeţi că veţi greşi.
încurajată în cadrul universităţii.
Evaluaţi şi apreciaţi ceea ce poate face persoana,
Nu îi judecaţi pe ceilalţi după opinii, ves-
nu cine este sau cum arată ea.
timentaţie, obiceiuri, atâta vreme cât nu vă

15
 Ştergeţi acel mesaj!
Trimiterea unui mesaj
Universitatea din Bucureşti recomandă ca toţi utilizatorii de
email şi grupuri de discuţie să respecte următoarele reguli.
Rutine zilnice:
Verificaţi regulat emailul;; ignorarea unui mesaj e
o atitudine lipsită de amabilitate faţă de trimiţător
şi care stârneşte nedumerire.
Răspundeţi întotdeauna, chiar dacă numai
succint.
Nu trebuie să presupuneţi că dacă aţi trimis un
mesaj el a şi fost citit.
Răspundeţi prompt, altfel riscaţi să uitaţi de acel
email.
Securitatea mesajelor e aproximativă;; ele pot fi
văzute de alţii sau să ajungă la alte persoane;; deci
adaptaţi conţinutul.
Dacă aveţi de trimis un mesaj special folosiţi o
formă de criptare (ştiută doar de trimiţător şi
primitor) sau folosiţi alt mediu de comunicare
mai sigur.
Instalaţi un sistem automat de răspuns atunci
când nu puteţi răspunde la mesaje.
Nu copiaţi sau trimiteţi mai departe un mesaj sau
ataşament fără permisiunea autorului.
Folosiţi programe de Virus Quarantine şi Spam
Management.
Ştergeţi imediat emailurile cu ataşamente de la
expeditori pe care nu îi cunoaşteţi, pot fi mesaje
“spam”. Nu deschideţi aplicaţiile conţinute de
acestea.
Niciodată nu rulaţi un fişier executabil “*.exe”
dintr-un email. Sistemele de hacking devin din ce
în ce mai complexe şi pot trece peste sistemul de
protecţie al reţelei universităţii.
Nu trimiteţi mai departe scrisori-lanţ. Ştergeţi-le.
Ştergeţi mesajele nedorite pentru a avea mai mult
spaţiu.
Nu răspundeţi niciodată la mesajele “spam”.
Răspunsul vă va da de gol adresa de mail.
16
Aveţi grijă la publicul căruia îi trimiteţi
informaţii. De cele mai multe ori, acesta va
influenţa alegerea dumneavoastră în ceea ce
priveşte stilul limbajului.
Folosiţi titluri clare şi sugestive pe care
destinatarul le va înţelege.
Scrieţi mesaje despre un singur subiect de câte
ori este posibil. Nu divagaţi de la subiectul
mesajului pe teme conexe.
Atenţie la butonul SEND. Ţineţi minte că orice
mesaj trimiteţi este irevocabil şi permanent.
Separaţi opiniile de informaţiile factuale.
O mai bună înţelegere este frunizată de
concentrarea atenţiei asupra esenţialului şi
aspectelor factuale decât asupra părerilor sau
opiniilor personale neîntemeiate.
Identificaţi-vă pe dumneavoastră şi afilierea
dumneavoastră cât mai clar.
Nu insultaţi sau criticaţi prin email!
Incepeţi cu o frază bine închegată în care să se
cuprindă subiectul. Gândiţi-vă la această primă
frază ca la un titlu de articol important. Ea
trebuie să se potrivească bine pe conţinutul
efectiv al mesajului.
Folosiţi forma piramidei inversate pentru
scriitură. Cele mai importante idei trebuie să
apară în primul paragraf. Apoi urmează detaliile
ajutătoare.
Aveţi grijă să scrieţi cu paragrafe scurte pentru a
putea fi citite uşor.
Folosiţi subtitluri în emailul dumneavoastră, mai
ales dacă este lung. Cititorul se va putea orienta
mai bine în text.
Dacă aveţi vreo nelămurire asupra unui cuvânt, a
unei formulări, asupra stilului, nu ezitaţi să
consultaţi manualele sau ghidurile de specialitate.
Recitiţi mesajul înainte de trimitere.
Atenţie la felul cum vă exprimaţi, în special în
cazul în care sunteţi prins de subiect. Intr-un
email nu vă puteţi folosi de alte semnale şi
indicii care să clarifice sensul exact a ceea ce
spuneţi şi astfel aţi putea transmite o impresie
greşită. Dacă v-aţi referit la ceva în glumă,
folosiţi un “smiley” J ca să fie mai clar.
Tineţi minte că mesajele vor fi citite de cineva
care s-ar putea să nu aprecieze
“personalitatea” dumneavoastră sau opiniile.
Nu reproduceţi un mesaj în întregime atunci
cand răspundeţi la acesta, mai ales în cazul în
care îl postaţi pe un newsgroup. Irosiţi resurse
şi faceţi lectura dificilă pentru cititori. Fiţi
selectivi cu ceea ce includeţi în mesajul
dumneavoastră.
Incercaţi să scrieţi mesaje scurte, pe cât
posibil. Majoritatea persoanelor vor alege să
nu citească un text de pe ecranul calculatorului
şi asta pentru că este obositor. Rezumaţi-vă la
20, cel mult 40 de rânduri.
Nu pretindeţi că sunteţi altcineva atunci cand
scrieţi un email.
Nu expediaţi mesaje frivole, abuzive sau
defăimătoare. Nu este numai nepoliticos şi
jignitor, dar s-ar putea în acelaşi timp să
încălcaţi legea.
Fiţi toleranţi cu greşelile celorlalţi. Unele per-
soane sunt nefamiliarizate cu acest mediu şi
s-ar putea să nu dactilografieze corect. Mai
mult, ar putea din greşeală să vă şteargă
mesajul şi să vă roage să-l retrimiteţi.
Reţineţi ca legile din dreptul civil şi penal,
privitoare la comunicarea scrisă se aplică în
mod egal şi pentru email-uri, inclusiv legile
privind defăimarea, copyright-ul, obscenitatea,
reprezentarea frauduloasă sau discriminarea.
Utilizarea facilităţilor IT şi internet ale
Universităţii este posibilă numai în scopuri
academice, sociale şi recreative.
Reţineţi că trimiterea unui email de pe contul
unei universităţi este similară cu trimiterea
unei scrisori cu antetul aceleiaşi instituţii, prin
urmare nu spuneţi nimic care ar putea
17
discredita sau prejudicia în vreun fel universi-
tatea.
Afişaţi programul de vizite;; pe cei ce nu-l
respectă, rugaţi-i politicos să-l respecte. Nu
acceptaţi compromisuri din acest punct de
vedere. E o dovadă de lipsă de respect
intrarea într-un birou fără un anunţ prealabil
sau înafara orelor de program.
Atunci când un vizitator vine în biroul
dumneavoastră nu-l ţineţi în picioare, oferiţi-i
un scaun;; întrerupeţi lucrul şi ocupaţi-vă de el.
Zâmbiţi în permanenţă atunci când purtaţi
conversaţia şi nu ridicaţi tonul, chiar dacă vă
enervează. Gândiţi-vă că în acel moment
dumneavăastră sunteţi imaginea Universităţii.
Adoptaţi o atitudine binevoitoare chiar şi
atunci când ştiţi că nu puteţi ajuta şi nu o ati-
tudine de descurajare.
Îmbrăcaţi-vă adecvat la birou, într-o ţinută
sobră dar elegantă (bărbaţii în costum de
culoare închisă şi cravată;; femeile în rochie
sau fustă de culori neutre, cu machiaj minim,
pantofi cu tocuri înalte, colanţi de culoarea
piciorului). Nu transformaţi biroul într-o ca-
zarmă, dar nici într-un podium de modă (mai
ales personalul tânăr). De aceea e bine să aveţi
haine de birou.
Exprimaţi prin trăsăturile feţei şi vorbe un
entuziasm autentic: fiţi naturali, interesaţi, pre-
venitori.
Fiţi răbdători: nu tot ce e rapid e şi bun. Nu
vă enervaţi când un client insistă. Zâmbiţi-i.
Învăţaţi să ascultaţi: ascultând pe cei ce vă
vizitează îi faceţi să se simtă bine şi vă ajută să
înţelegeţi mai bine problema.
Fiţi în orice clipă gata să demonstraţi cum aţi
putea ajuta;; subliniaţi ceea ce puteţi face
dumneavoastră pentru client, nu clientul pentru
dumneavoastră.
Învăţaţi regulile de etichetă pentru masă în cazul
că sunteţi invitat la o masă festivă în Universitate.
Fiţi punctuali;; e preferabil să veniţi cu câteva
minute mai devreme decât mai târziu. Dar regula
de politeţe e să bateţi la uşă exact la ora promisă.
Adoptaţi o atitudine prietenoasă;; veţi rămâne în
amintirea clienţilor ca o persoană optimistă,
relaxată şi căreia-i pasă de ceilalţi.
Spuneţi-le indirect vizitatorilor unde sunt toaletele.
Dacă aveţi mulţi clienţi, avertizaţi-i la începutul
Unii oaspeţi se pot simţi stânjeniţi să întrebe unde
conversaţiei, zâmbind, că aveţi la dispoziţie doar
sunt grupurile sanitare. Fiţi discret în a le oferi
zece minute. Fără nici o reţinere.
indicaţii de la bun început.
Profesorii trebuie să-şi avertizeze studenţii sau alţi
Asiguraţi-vă că au un scaun, o scrumieră dacă este
vizitatori: „avem la dispoziţie o oră” (sau o
permis fumatul, şi material de citit. Este posibil ca
jumătate de oră);; şi să se ţină de program.
în timp ce aşteaptă, musafirii să dorească să se
Evitaţi bârfele;; ele vă fac rău atât dumneavoastră destindă citind şi altceva nelegat de servici şi
cât şi colegilor. Iar şeful s-ar putea să nu le guste. muncă, un ziar sau o revistă sunt alternative
Nu împrumutaţi lucruri de la colegii de birou fără potrivite.
să cereţi voie. E mai bine să aşteptaţi să vi se Arătaţi-le oaspeţilor unde să-şi lase hainele sau
permită. oferiţi-vă dumneavoastră să le duceţi hainele în
Arătaţi respect faţă de cei din jurul cuier sau garderobă. Asiguraţi-vă că oaspeţii ştiu
dumneavoastră. unde aţi dus hainele.

Nu vă plângeţi mereu. Oferiţi cât de mult ajutor puteţi. Spre exemplu – a

căuta numere de telefon.
Fiţi plăcut şi curtenitor faţă de ceilalţi şi nu-i faceţi
să aştepte. Păstraţi o atmosferă profesională. Când un
oaspete e aproape de biroul dumneavoastră, nu
Încercaţi să evitaţi aventurile romantice la birou.
vorbiţi cu prieteni la telefon sau nu purtaţi con-
Sunt o dovadă de neprofesionalism şi vă vor
versaţii în interes particular. Nu este recomandat,
tulbura buna activitate. Dacă totuşi aveţi o relaţie
de asemenea, să fumaţi, să mâncaţi, să citiţi când
la birou încercaţi să separaţi viaţa de la serviciu şi
sunt musafiri în preajma dumneavoastră.
cea de acasă.
Intraţi într-o conversaţie lungă cu musafirul doar
Oferiţi, dacă e cazul, băuturi răcoritoare. Dacă aţi
dacă el o începe. Aveţi grijă să nu oferiţi in-
avea un musafir acasă, cu siguranţă l-aţi întreba
formaţii persoanle despre dumneavoastră sau alţi
“Pot să vă servesc cu ceva de băut?”. Musafirul de
colegi, şefi etc. Dacă oaspeţii aduc în discuţie teme
la servici merită să fie tratat cu aceeaşi amabilitate.
controversate ar fi o idee bună să schimbaţi delicat
Dacă nu vă puteţi părăsi biroul, chemaţi pe cineva
subiectul.
să va ajute, sau arătaţi-i musafirului de unde se
poate servi. O alternativă ar fi să puneţi un
automat de cafea în hol sau unde aşteaptă Încălcarea acestor reguli de etichetă afectează grav imaginea
musafirul. E bine să menţionaţi tuturor cu ce-i Universităţii. De aceea reclamaţiile repetate privind nerespec-
puteţi servi (cafea sau altceva). tarea lor vor antrena sancţiuni severe.

18

Salutul este o manifestare socială care spune mul-
te despre intenţiile noastre.
In completarea salutului verbal se va înclina capul
uşor şi persoana salutată va fi privită în ochi.
Cel care intră într-un grup de persoane este şi cel
care salută primul arătându-şi entuziasmul.
Se salută o singură dată fiecare persoană fără să
se revină la cei care nu au răspuns.
In niciun context femeia nu se ridică în picioare
să dea mâna cu un bărbat, iar bărbatul niciodată
nu va da mâna cu o femeie în timp ce el este
aşezat.
Gestul de a strânge mâna se va efectua scurt şi
ferm. Nu este politicos să reţinem mâna cuiva.
Prezentările se vor face în ordinea importanţei.
Prioritate pentru prezentare au persoanele cu
însemnătate, cu funcţie, mai în vârstă..
Fiţi naturali, interesaţi şi prevenitori. Oferiţi un
cadru confortabil discuţiilor. Invitaţii nu trebuie
ţinuţi în picioare.
Ar fi de preferat să nu începeţi majoritatea fra-
zelor cu “eu” şi “am”, pentru că se va putea
crede că vă acordaţi prea multă însemnătate.
Nu monopolizaţi discuţia. Acordaţi şi altora
dreptul la opinie, chiar dacă ceea ce spuneţi este
corect şi de interes general. Opinia celuilalt e
posibil să aducă un plus binevenit.
Evitaţi generalităţile şi păstraţi linia discuţiilor.
19
Nu trageţi concluzii după fiecare afirmaţie a
interlocutorilor, se poate să cădeţi în eroare.
Nu ajută pe nimeni dacă vorbiţi repede sau dacă
vă repetaţi des;; acest lucru va duce doar la a fi
ignorat de ceilalţi.
Chiar dacă ştiţi că aveţi dreptate, nu este cazul
să-i întrerupeţi pe ceilalţi.
In orice discuţie priviţi interlocutorul în ochi,
altfel se va considera că sunteţi dezinteresat.
Nu ridicaţi tonul pentru a vă impune părerea,
aceasta denota doar slăbiciunea dumneavoastră.
Nu vă contraziceţi de dragul de a vă contrazice
şi nu aprobaţi orice idee dacă nu împărtaşiţi
aceeaşi opinie.
Dacă vă simţiţi atacat de discuţii jignitoare sau
dacă nu doriţi să abordaţi o anumită temă,
încheiaţi discuţia politicos.
Nu insistaţi să serviţi un anumit fel de mâncare
ce nu vi se oferă.
E bine să staţi cât mai aproape de masă pentru a
nu murdări faţa de masă sau hainele ;; staţi pe tot
sezutul scaunului, nu doar pe marginea acestuia.
Coatele dumneavoastră vor fi poziţionate pe
lângă corp şi nu întinse pe masă.
Poziţia spatelui trebuie să fie dreaptă, dar nu
forţată, picioarele nu se vor ţine nici sub scaun,
nici prea departe de el pentru a nu incomoda pe
ceilalţi participanţi la masă.
Nu este decent să priviţi în farfuria altcuiva.
Nu se manâncă în grabă şi nervos şi mai ales nu
se vorbeşte şi nu se bea cu gura plină.
In timpul mesei, tacâmurile se ţin deasupra
farfuriei, nu se ridică cu vârful în sus şi mai ales
nu se gesticulează cu ele.
Paharele nu se vor umple din nou dacă acestea
nu sunt goale.
Când fiecare fel se termină, cuţitul şi furculiţa se
pun paralel pe farfurie.
Folosiţi apelativele “Domnule profesor” şi
“Doamna profesoară” şi evitaţi folosirea numelor
de familie atunci când vă adresaţi în mod direct.
Limbajul profan este inacceptabil în prezenţa unui
profesor.
Veniţi la cursuri mai devreme sau cel puţin la ora
de începere.
Dacă întârziaţi, intraţi şi aşezaţi-vă repede. Nu este
politicos să cereţi reiterarea informaţiilor din dis-
cuţiile anterioare!
Nu vorbiţi în timp ce vorbeşte profesorul. Acest
tip de comportament deranjează şi distrage atât
profesorul cât şi colegii.
Acesta este un ghid apărut sub
Dacă aveţi intrebări, sunteţi liber să întrerupeţi. Cu egida
toate acestea, recomandat este să vă notaţi întreb-
area şi să mai aşteptaţi câteva minute, s-ar putea ca
desfăşurarea discuţiei să vă ofere un răspuns. Dacă
acest lucru nu se întamplă, ridicaţi mâna în linişte
şi nu ostentativ.
Nu puneţi întrebări personale în timpul cursurilor.
fiind adresat profesorilor,
De altfel, aceste întrebări nu sunt adecvate în gen-
studenţilor, cercetătorilor şi
eral.
personalului administrativ
Închideţi-vă telefoanele mobile în timpul cur- din UB
surilor sau treceţi-le pe modul silenţios. In nici un
caz nu răspundeţi la telefon în timpul cursului!
Purtaţi-vă aşa cum vă doriţi să fiţi ţinut minte!

Prof. univ. dr. Valentin Mureşan

Alexandru Bejinariu
Valentina Tănase
Design: Costin Lucian Zisu

Acest Ghid apare cu contribuţia generoasă a

Comisiei de Etică a Cercetării şi a Preşedin-
telui ei, prof. univ. dr. Mihai Aniţei.

20
 Această  broșură  a  fost   părită  cu  sprijinul  
SOCIETĂȚII  ROMÂNE  DE  PSIHOLOGIE  EXPERIMENTALĂ  APLICATĂ
ADRESA:  Facultatea  de  Psihologie  și  Ș ințele  Educației,  Șos.  Panduri,  nr.  90,  sector5,    Bucureș
WEB:
Romanian  Journal  of  Experimental  Applied  Psychology    WWW.RJEAP.RO
Interna onal  Journal  of  Traffic  and  Transporta on  Psychology    WWW.IJTTP.RO
The  Interna onal  Conference  “Psychology  and  the  reali es  of  the  contemporary  world  ”    WWW.PSIWORLD.RO    

21