TEHNOLOGII ȘI APLICAȚII CRIMONOLOGICE:

METODA ACTUALĂ A CERCETĂRII CRIMINOLOGICE

Sîrbu Uliana
lector universitar,
Institutul de Științe Penale și Criminologie Aplicată

Autorul V. Stațenco (Universitatea de Stat «P. M. Pașerov», or. Vitebsk ,

R. Belarus) consideră, că Criminologia este a tot ceea, ce înseamnă criminali-
tate. Evoluția acestui cuvânt criminalitate, a dat cunoaștere și apariție a unui
nou termen, domeniu științific, de cercetare a criminalității [3, 6-9].
La fel și profesorul V. Bujor (Institutul de Științe Penale și Criminolo-
gie Aplicată, or. Chișinău) susține postulatul teoretic despre criminologia,
care studiază o gamă largă de fenomene, procese și schimbări în societate,
fiind asociate cu criminalitatea și natura parvenită a criminalității.
Știința criminologiei are propriile metode de cercetare și realizare. Ca
metode speciale cunoaștem:
 Utilizarea datelor statistice despre nivelul criminalității
 Prelucrarea datelor despre numărul condamnaților
 Efectuarea cercetării speciale psihologice ale individului criminal
 Cercetarea diferitor categorii de infracțiuni, cu analizarea acestor
date statistice

161
  Determinarea opiniei publice și a societății despre criminalitate,
măsurile de contracarare, diminuarea nivelului criminalității,
 Efectuarea metodelor criminologice de cercetare cu ajutorul pro-
gramelor speciale, de efectuare a cercetărilor criminologice ample și com-
plexe.
Cele mai frecvente metode de cercetare utilizate în Criminologie sunt:
a) Statistică (observarea, analiza, prognoza, se face gruparea datelor)
b) Metoda de lucru cu actele și prelucrarea datelor (toate documentele,
actele care pot/sunt purtătoare de informație criminologică)
c) Metodă/procedeu-interviu [3, 6-9].
Observăm, cele mai puțin utilizate metode de cercetate în Criminologie:
a) Metoda logică
b) Metoda matematică
c) Metoda informatică
În condițiile globalizării informației, modernizării continuă a
tehnologiilor și programelor informaționale, nu putem nega importanța
cunoașterii și aderării la schimbările noi. Considerăm că, în era utilizării,
dezvoltării tehnologiilor informaționale a devenit acută și necesară moni-
torizarea, lupta cu criminalitatea, elaborarea regulilor de securitate cu
ajutorul utilizării depline și prin intermediul tehnologiilor informaționale.
Cel mai de bază instrument/resurse din metodologia Criminologiei, care
trebuie explorat la maxim. Deci, Criminologia cu ajutorul acestui instru-
ment important, poate și trebuie deveni aplicativă. Astfel, pe aceste argu-
mente ipoteză înaintăm ideea despre metoda actuală a cercetării crimino-
logice – tehnologii și aplicații criminologice. Totodată trebuie de specifi-
cat faptul, că această metodă reprezintă îmbinarea matematicii aplicative,
informaticii aplicative. Procedeele de la informatică și anumite de la ma-
tematica aplicată pot fi folosite pentru a anima teoriile despre criminali-
tate, a ajuta la descoperirea infracțiunilor, prevenirea acestora și evident a
contravențiilor și aplicarea legii. Tehnologiile și aplicațiile criminologice
se realizează/aplică cu ajutorul: computerului, programelor informaționale,
rețelelor de socializare, tehnologiilor audio, video, informaționale
(aplicațiilor mobile, computaționale), etc.
Reprezentativ, schematic:

Figura nr. 1
Componența și eficiența Criminologiei applicative

Criminologie aplicativă = matematică aplicativă + informatică

aplicativă

În anul 1933, cercetătorul rus А.Н. Калмогоров a eleborat axioma sis-

temică a teoriei probabilităților. Dar expusă oficial pentru prima dată de alt
cercetător С. Бернштейн. Înaintașii, în special începătorii astfel de teorii,
162
bazate pe metode duale de cercetare au fost cercetătorii ruși: Блувштейн
Ю.Д. (Криминология и математика, 1974), Гнеденко Б.В (Курс тео-
рии вероятностей, 1969), Емельянов Г.В., Скитович В.П. (Задачник
по теории вероятностей и математической статистике, 1967),
Мостеллер Ф. (Пятьдесят занимательных вероятностных задач с ре-
шениями, 1971) și alții.
În lucrarea cercetătorului G. Ahmetov (profesor, Universitatea de Stat,
R. Kazahstan) este efectuată analiza posibilităților de interacțiune între
științele matematice și juridice. Pe exemple de infracțiuni se arată
aplicarea teoriei probabilității în rezolvarea problemelor, exercițiilor crim-
inologice [2, 40-42].
Drept exemplu, putem urmări o altă lucrare științifică a cercetătorului
american Richard Beck (Departament Statistic și Criminologic al Univer-
sității din Pennsylvania). În care este descris termenul de «criminologie
computațională», inițial folosit practic în calitate de simulări intensive de
evidență, investigație a infracțiunilor, a stării criminogene la general. În
această lucrare, se prezintă câteva forme de criminologie computerizată.
Și datorită faptului creșterii unui meniu al aplicațiilor informatice, do-
meniul criminologiei a început a utiliza diverse metode și obiective, în
special cea descrisă. În acest articol găsim o introducere în «machine
learning»-învățare automată, intensivă ca metodă de observare, aleg-
ere/selectare (method of chiose), cu scopul de a evidenția și selecta în
prealabil comportamentul criminal și încălcările de lege. Scopul principal
este de a învăța cum funcționează mecanismele de bază. «Criminologia
computațională», se referă în primul rând la explicații. Datele joacă un rol
secundar pentru a ajuta la efectuarea simulărilor sau, cel puțin pentru a
evalua modul în care funcționează simulările. Există și o altă aplicație
intensivă pe calculator și care ar putea, de asemenea, să fie denumită
«calcul». Include proceduri statistici, din informatică, iar matematica
aplicată poate fi utilizată pentru a dezvolta o vizualizare puternică.
Instrumente considerate la fel de antrenante și eficiente. Aceste
instrumente au fost folosite recent într-o aplicație criminologică și au
căpătat o popularitate și creștere în postările electronice, vor deveni în cele
din urmă componente și mai importante.
De asemenea, există o mare varietate de metode care se utilizează la
computer. În general, pentru a informa activitățile administrative, sau
pentru administrare a datelor. Cu toate că aceste metode pot fi foarte utile
pentru practica justiției penale, rolul în criminologie este incontestabil,
deși încă nu a fost încă clarificat [1, 1-3].
Prin concluzia celor descrise determinăm competențele criminologiei,
ca știință distinctă, iar manifetarea și cercetarea criminologică este posibilă
cu aplicarea metodei informatice: tehnologii și aplicații criminologice:
1. Explicație științifică și predicția fenemenelor criminologice;
2. Identificarea cauzelor și condițiilor infracțiunilor comise;
163
 3. Cercetarea criminologică, anumitor tipuri de infracțiuni și preveni-
rea acestora;
4. Expertizarea proiectelor actelor normative, pentru determinarea ile-
galităților;
5. Înaintarea recomandărilor în privința controlului ciminalității.

Literatura:
1. BECK Richard, Algorithmic Criminology. In: Department of Statis-
tics, Department of Criminology, University of Pennsylvania.
11/5/2012, pp. 1-3;
2. АХМЕТОВ Г.Б. Pешение криминологических задач на основе
теории вероятностей. In: Уголовное законодательство и крими-
нологическая наука, 3 (9) 2009, pp. 40-42;
3. BUJOR V., BEJAN O., Curs elementar de criminologie. Institutul de
Științe Penale și Criminologie Aplicată. Chișinău: «Bora grup», 2016,
ISBN 978-9975-9822-3-8;
4. СТАЦЕНКО В.Г., Криминология. Учебно-методический ком-
плекс. Витебск: УО «ВГУ им. П. М. Машерова», 2009, ISBN 978-
985-517-046-5, pp. 6-9.

164