Axiologie

In toate cercetarile, spiritul omenesc isi indreapta atentia asupra tot ceea ce este in contact cu sine. s2z18zc Cunostinta omeneasca in genere tinde catre doua scopuri si anume : 1. a explica lumea, universul din care facem parte 2. a intelege rostul existentei noastre si valoarea ei Intrebandu-ne asupra sensului vietii , ajungem tot la formularea unor valori absolute, pe care dorim sa le determinam, sa le cunoastem cat mai aproape . Deci, pe langa problema cunoasterii valorii se adauga si cea a realizarii valorii. Vedem ca valoarea se impune spiritului nostru atat in cercetarea teoretica cat si in viata practica . Notiunea valorii este o notiune fundamentala pentru filosofie . Filosofia explica lumea prin valori logice, dar tot ce are tendinta de a o si tranforma, conform unor idealuri omenesti etice. Filosofia arata cum se naste, cum evolueaza realitatea si apoi valoarea tuturor schimbarilor ei. Filosofia este cercetarea valorilor celor mai inalte atat teoretice cat si practice spunea A.Fouille in <Esquisse dune interpretation du monde> . Filosofia valorii reprezinta teza de doctorat a filososfului Petre Andrei (realizata in 1913-1916) si este prima lucrare de axiologie sistematica in cultura romaneasca de specialitate, intemeietorul ei fiind H. Lotze, ca disciplina filososfica . Teorii de valoare, idei si teze promovate de : Xenopol, Vasile Parvan, E.Lovinescu, C.Dobrogeanu Gherea, se gasesc fragmentate in lucrari , studii si articole inaintea lui P.Andrei. Filosofia valorii trebuie sa studieze in primul rand valorile independent de realitatea in care sunt concretizate . Deci, ea va cerceta : temeiurile logice ale valorii, formele ei, si modul cum aceste valori dobandesc un continut real. In viziunea lui Petre Andrei ideea fundamentala pentru constituirea unei logici a valorii este considerarea valorii ca un element logic al cunostintei noastre. Un alt filosof, Rudolf Eisler vorbeste de o logica a valorilor. El afirma ca teoria valorii poate fi : - o psihologie a valorii - o critica a valorii - o teorie a valorilor morale R. Goldscheid accentueaza mai mult legatura valorii cu domeniul cunostintei si cu acela al activitatii si afirma ca : teoria vointei , teoria cunoasterii si cea a valorii alcatuiesc un tot . Dupa H.Rickert, filosofia valorii nu poate avea alt temei decat cel logic- transcedental si numai valorile teoretice, el reprezinta curentul logicist-idealist. Ed.von Hartmann porneste tot de la dependenta de un scop, afirmand ca de calitatea scopului depinde calitatea valorii. Hartmann admite valori de care noi oamenii nu suntem constienti, fie ca ele nu afecteaza vointa noastra sau o afecteaza prea putin, fie ca vointa noastra e in contrazicere cu vointa obiectiva care pune scopuri. Von Hartmann afirma existenta neconditionata a valorilor obiective stabilite de o vointa obiectiva . Un alt filosof , W.Ostwald ajunge la o teorie metafizica a valorii. Ideea valorii e strans legata cu viata si conditionata de particularitatile vietii . Scopul insa nu este numai in lumea organica ci si in cea neorganica. Aceasta este tema pe care incearca Ostwald sa o dovedeasca, plecand de la consideratii mecanice. Orice fiinta e un complex de energie ; iar tot ceea ce se intampla in lume consta intr-o disipare a energiei libere existente . Criteriile dupa care s-au grupat valorile sunt urmatoarele : a) valabilitatea valorilor; b) calitatea lor; c) subiectul lor; d) motivele ce au deteerminat valorile; e) obiectul lor; f) facultatea psihica din care izvorasc valorile ; g) sfera lor de aplicare. Dupa valabilitatea lor, criteriu adoptat de F.Somlo, Kruger, Meyer, Meinong, valorile sunt : - valori relative ; - valori absolute; - valori subiective; - valori obiective . Dupa calitatea lor , criteriu adoptat de Kreibig, Cohn, Ehrenfels, valorile sunt : - valori pozitive; - valori negative ; - valori proprii; - valori efecte . Dupa subiectul lor, valorile sunt : autopatice, heteropatice, ergopatice Dupa motivele ce au determinat valorile sunt: valori accidentale-tranzitorii si valori ale persoanei proprii. Reprezentant al acestui criteriu a fost H. Schwartz. Dupa obiectul lor valorile sunt : - economice; - etice ; - juridice; - politice . Dupa facultataea psihica din care izvorasc valorile sunt : sensibile, sentimentale si cognitive. Dupa sfera lor de aplicare valorile sunt : individuale, sociale, cosmice, elementare si ideale. Putem defini valoarea ca fiind o relatie specifica axiologica intr-un obiect natural sau creat si subiectul uman, prin care acesta exprima pretuirea pe care o acorda calitatilor acestuia ce satisfac anumite nevoi. Valoarea apare si ca relatia dintre subiect si obiect , in care prin polaritate sau polarizare, prin ierarhii, ne exprimam pretuire diferentiata acordata unor lucruri sau insusiri ale acestora, unor persoane sau unor acte umane, unor opere create in virtutea capacitatii lor de a satisface anumite nevoi, aspiratii sau interese. Pot fi si valori absolute, supreme : Divinitatea este suprema existenta si valoare pentru om . O alta clasificare a valorilor este urmatoarea: 1. valori economice 2. valori juridice 3. valori politice 4. valori etice 5. valori istorice 6. valori estetice 7. valori religioase Primele patru valori sunt valori determinate de functiunile constitutive si regulative ale vietii sociale. Celelalte trei valori sunt determinate de cadrul in care traieste si evolueaza realitatea sociala. 1. Valorile economice Prin valori economice se intelege in general, constiinta utilitatii unui bun in comparatie cu altele. Problema valorilor economice a preocupat pe economisti din sec. al XVIII-lea . Aristotel considera drept valoare ceea ce multumeste o trebuinta. Trebuintele sunt fizice si psihice , de aceea

deosebeste 2 feluri de valori : valori morale , spirituale si valori materiale . Valorile economice sunt materiale. Un lucru are cu atat mai multa valoare cu cat multumeste o trebuinta mai imperioasa . Filosoful grec a distins doua spete de valori economice : valoare de schimb si valoae de intrebuintare . William Petty , in sec. VII, afirma ca valoarea interna a unui lucru depinde de munca intrebuintata pentru producerea lui. Munca este tatal principiului activ al bogatiei si pamantul e mama sa W.Haris afirma ca : munca e drept element determinant al valorii. Un alt reprezentant al acestei teorii : Karl Marx a vrut sa intemeieze o sociologie materialista a valorii, pornind de la baze economice. Un lucru are valoare pentru ca in el este materializata munca omeneasca. Marx deosebeste 4 forme ale valorii economice: - simpla sau accidentala; - totala sau dezvoltata de valoare; - generala de valoare; - monetara a valorii . Prin afirmarea plusvalorii , Marx a depasit pe toti predecesorii sai, intemeind adevarata teorie socialista a valorii. (M-BM marfa -; bani -; marfa). Plusvaloarea da capitalisnului profitul. Teoria socialista a valorii e mai mult o teorie a costului , caci are in vedere un moment determinant al valorii -; costul , nu si utilitatea, Valoarea economica e de natura practica , ea apartine bunurilor luate individual. Aici, valoarea depinde de cost, de munca necesara pentrun producerea bunului si de utilitatea limita. Valorile economice sunt constitutive pentru realitatea sociala, ele sunt numai o parte din valorile sociale care cuprind mai multe spete de valori cu functiuni diferite in viata sociala . La valorile economice procesul de cunoastere consta in determinartea elementelor constitutive ale valorii. 2. Valorile juridice -; pot constitui obiectul unei stiinte a dreptului, a unei sociologii juridice si a unei filosofii a dreptului. Dreptul ca stiinta se ocupa cu valorile juridice numai din punct de vedere al formei si constituirii lor. Filosofia dreptului se ocupa cu nasterea , evolutia si justificarea valorilor juridice; iar sociologia cu aplicarea lor la viata sociala. Dreptul e o totalitate de reguli, de norme, care sunt create de vointa organizata a unei personalitati sociale, a statului . In antichitate , normele juridice erau considerate ca porunci date de seful tribului, care era respectat drept reprezentant al lui Dumnezeu pe pamant. Normele nu erau decat porunci divine, impuse oamenilor. Pentru timpurile moderne normele juridice nu sunt nici porunci divine , nici rezultate ale unui suflet misterios al poporului, ci sunt imperative , care exprima vointa comunitatii sociale , a statului. Aristotel a inteles prin drept natural ceea e implantat de natura in sufletul omenesc. Ulpian a afirmat valabilitatea dreptului natural, postulat de natura al providentei divine, asa cum credeau urmasii lui Thomas dAquino , in evul mediu. Astazi, dreptul natural e reprezentat si sustinut de scoala filosofica a catolicismului. Kant a aratat ca ratiunea nu contine in sine de-a gata norme etice, estetice, juridice, ci ea da numai posibilitatea de a alcatui norme. Hegel a afirmat ca dreptul natural si cel istoric se intrepatrund; dreptul rational exista chiar in cel istoric. Juristii neokantieni au impus teoria dualismului juridic, care deosebesc valoarea de realitatea juridica. Un reperezentant de seama este R. Stammler, care deosebeste la orice valoare juridica : o materie si o forma : materia e alcatuita de faptele de drept, iar forma e armonioasa , ordonarea scopurilor gandite si impuse faptelor de drept. El a considerat realitatea juridica drept obiect al dreptului pozitiv , iar valoaraea juridica a dobandit forma de drept just. Dreptul adevarat nu este altceva decat dreptul care contribuie la realizarea unei societati de oameni cu vointa libera, deci la realizarea idealului social. Dreptul stabileste numai norme, iar ca drept pozitiv formuleaza imperative. Atat norma cat si imperativul servesc la realizarea valorii absolute a dreptului. Aceasta valoare absoluta a dreptului este stabilita de filosofia juridica, iar realizarea valorii absolute e obiectul dreptului pozitiv. Procesul de cunoastere si de valorificare a valorilor juridice consta in gasirea culturii ca masura a valorii juridice , in stabilirea valorii dreptului pozitiv a legilor care vor sa desavarseasca sa concretizeze valorile de drept in realitate. Valorile juridice nu au sens a existentei decat in societate deoarece fundamentul lor este ideea de comunitate . Ideea de just, injust, trebuinta de normna juridica s-a nascut odata cu societatea -; de aceea valorile juridice sunt valori sociale. Valorile juridice sunt rezultatul vointei legiuitorului. 3. Valorile politice -; se refera la stat, la cetate ca unitate sociala. Deci la formele de organizare a vietii in comun, a vietii sociale. Trecand de la formele de comunitate: dare si trib, de la congregatiile genetice bazate pe descendenta si pe legatura sangelui, de la gruparile intemeiate pe obicei, nu lege , la societatea propriu-zisa constituita pe baza legii, statul apare ca o valoare superioara politica. Aristotel considera casa (familia) ca prima valoare politica; iar statul ca scopul si punctul final al evolutiei politice. In antichitatea greceasca, statul era cetatea. Cetatea era valoarea suprema , individul fiind supus in mod absolut autoritatii statului. Notiunea de stat s-a impus si s-a largit din ce in ce mai mult, devenind ceea ce este acum. Bruno Will , Max Stirner au considerat statul ca o forta exterioara, care constrange pe indivizi, impiedicand libertatea constiintei, autonomiei si cultura proprie. Spencer vede disproportia dintre interesele statului si ale individului si de aceea proclama contradictia intre stat si individ. Kant , desi a conceput statul ca ceva mai presus de indivizi, a ramas totusi un personalist, deoarece el considera statul numai ca mijloc pentru moralitatea indivizilor. El a subordonat pe om umanitatii, fiind un reprezentant al universalismului abstract. Este considerat a fi intemeietorul socialismului . Richte considera individualul numai ca un moment in valoarea totalal ce e stattul . Statul e ceva deosebit de suma indivizilor care il compun. Hegel afirma ca realitatea individuala este dezvoltata prin stat, care reprezinta o forma adecvata a spiritului absolut . Spinoza afirma ca statul este un rezultat al starii de lupta, al fortei. Statul trebuie sa prescrie regulile vietii comune, sa dicteze legi si oamenii sa se supuna legii. Statul juridic are valori diferite dupa cum organizarea sa este monarhica, oligarhica, democratica-parlamentara . Toate aceste moduri de constituire si transformare a statului sunt valori politice, care conditioneaza dezvoltarea tuturor

celorlalte valori. Valoarea culturala suprema este umanitatea , adica realizarea conceptului celei mai desavasite moralitati si constiinte a umanitatii. Valorile politice au valabilitate numai intrucat contribuie la realizarea culturii. 4. Valorile etice -; un regulativ al vietii practice ? Tintele dorintelor noastre pot fi numeroase , de aceea mereu ni se impune aceeasi intrebare: care e cel mai bun scop? Pentru unii oameni este fericirea , pentru altii averea, virtutea, etc. Valorile etice pot fi de natura : a) Psihologica b) Logica c) Biologica d) sociala Teoria psihologica afirma ca valoarea etica are o baza psihica. Astfel, H.Meyer considera valoarea etica drept un produs al vointei eului, al vointei de a-si perfectiona personalitatea . Valoarea e rezultatul unui act subiectiv de vointa , al unui impuls catre valoare. S-au deosebit urmatoarele teorii asupra naturii valorii etice : intelectualista, afectiva si voluntarista. Voluntarismul etic este cea mai raspandita teorie astazi, caci valoarea etica apare ca scop al actiunii. Teoria logica -; afirma ca valoarea etica este de natura logica, Kant fiind cel mai de seama reprezentant. El intemeiaza filosofia valorii etice pornind de la analiza constiintei morale, de la opozitia dintre inclinatiile sensibilitatii si datoria impusa de imperativul categoric. Valoarea etica este un imperativ , caruia trebuie sa ne supunem cu totii. Teoria biologica a valorilor etice -; Reprezentantul de seama Spencer afirma ca drept valoare etica tot ceea ce contribuie la maximul de viata , maximul placerii; legea naturala fiind ca un ideal. Valoarea etica are ca principiu ultim viata. Nietzsche considera ca e moral tot ceea ce ajuta viata. Viata fiind vointa de putere, al carui ideal este supraomul. Paulsen a afirmat ca oamenii au deosebit binele de rau inainte de nasterea moralei. Legile etice sunt legi naturale, a caror nerespectare aduc raul. Biologismul distruge adevaratul sens al valorii morale. 5. Valori istorice Toate creatiile umane sunt menite sa adauge ceva la patrimoniul dobandit de la stramosi, alcatuind astfel traditia culturala a unui neam. Istoria se ocupa de fapte; ea nu cauta principii generale si legi , ci cerceteaza faptele trecute asa cum s-au intamplat. Obiectul istoriei este astfel neincetata schimbare a lucrurilor in particularitatile lor. Lotze considera istoria ca stiinta ca stiinta individualului. Dupa acest filosof omenirea este numai suma indivizilor. Xenopol considera istoria ca stiinta evolutiei in timp, indiferent daca e vorba de fenomene individuale sau generale, in spatiu. Dupa Condorcet, obiectul istorie nu este individualul , ci poporul, masa , progresul maselor. Dupa Marx, Engels, evolutia sociala istorica e determinata de structura economica a societatii. Istoria este siinta pentru ca stabileste legaturi cauzale valabile, dar ea nu are a face cu conceptul valorii. Fenomenele istorice sunt cele care au importanta pentru dezvoltarea culturala a unui popor. Astfel de fenomene sunt determinate de idei politice sau de fapte economice sau de traditie. In alegerea materialului istoric si in apropierea lui avem o idee regulativa fundamentala -; unitatea culturala. Aceasata e valoarea care stabileste valori istorice multiple si variate . 6. Valorile estetice -; se refera la placerea estetica. Teoria logica a valorii onsidera fenomenul drept continut logic al gandirii, imbracat in intuitia sensibila. Cand vorbim de valoare estetica intelegem un obiect care are valoare si un subiect pentru care exista acea valoare . Frumosul este valoarea estetica centrala, la care se raporteaza toate celelalte. Estetica , ca disciplina teoretico-filosofica , imbratiseaza toate valorile estetice si raporturile dintre ele, de la frumosul de cel mai inalt grad -; sublimul -; pana la formele sale din creatia artistica. Prin specificul lor, valorile estetice sunt legate de sensibil. Hegel definea frumosul ca aparitie, in forma sensibila, a ideii . Kant aprecia ca arta nu este reprezentarea unui lucru frumos , ci reprezentarea frumoasa a unui lucru. Valorile estetice pot fi intuite, simtite, traite, reprezentate, imaginate. Spiritele artistice poseda in mod prepondertent o gandire intuitiva si imaginitiva, in timp ce oamenii de stiinta, una abstracta cu precadere. 7. Valorile religioase Valorile religioase sunt si ele dintre cele mai vechi in ordinea aparitiei lor, raportarea la ele fiind esentiala pentru intelegerea genezei valorilor morale, juriidce si politice . Manifestarile religioase au comuna si definitorie valoarea sacrului. Sacralizarea este legata si de perpetua aspiratie de autodepasire si implinire umana , orientata spre o proiectie ideala , absoluta, transcedenta si supranaturala. Pentru omul religios se instituie spatii sacre, un timp sacru si o natura sacra. Valorile religioase sunt prin natura lor spirituale. Purtatorii lor sunt omul si constiinta sa, comunitatea umana si spiritualitatea colectiva. Valorile religioase , ca toate valorile sprirituale sunt valori scop. Se bazeaza pe credinta si revelatie, pe sentiment si traire. Iubirea fata de aproapele ocupa un loc central in religie . Titu Maiorescu afirma Sentimentul religios indeplineste misiunea de a inalta spiritele deasupra intereselor egoismului zilnic. Fr. Nietzsche nota A-I iubi pe oameni de dragul lui Dumnezeu -; iata cel mai rafinat dintre sentimentele pe care le-au dobandit pana acum oamenii. Filosofia ca intelepciune, ca ontologie cu finalitate antropologica si axiologica vegheaza la comunicarea democratica a tuturor valorilor. Valorile se intemeiaza pe puteri specifice, puteri care, daca tind sa-si depasesca propria arie axiologica, pot deveni tiranice.

Comentarii:
Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam. Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre. Nume (obligatoriu): Email (obligatoriu, nu va fi publicat): Site URL (optional):
http://

Demersul filosofic sau Ce este Omul? Desfasurarea educatiei axiologice in cadrul celor trei tipuri de valori - etice, religioase si estetice, nu constituia o limitare a demersului educational, ci un anume mod de a intelege ce este eduactia in general, a raportului educatiei fata de instruire si fata de activitatea practica cotidiana. Etica, religia si estetica constituiau, in trecut, domenii educationale "pure", fara vreun rezultat practic si/sau utilitar, valori care se suprapuneau pe activitatea practica a omului, o reglementau, dar nu o determinau esential. Determinatia pentru activitatea practica venea din materialitatea lumii, din lumea fizicului, din care face parte si fiinta umana ca organism biologic. Educatia morala, religioasa si estetica, identificata cu educatia axiologica, venea sa innobileze spiritual fiinta umana. Or, fiinta umana devine ca atare doar fiind marcata esential de spirit, de complementarea existentei in sfera fizicului (al detrminatiilor) cu existenta concomitenta in sfera metafizicului sau al suprasensibilului (al autoreflexiilor). S-ar putea astfel afirma ca fiinta umana OMUL -- reprezinta interactiunea fizicului si a metafizicului, a materiei si a spiritului, a sensibilului si a suprasensibilului, a determinatiilor si a autoreflexiilor.Nu se 131d38b poate de imaginat un individ care sa nu se gandeasca pe sine, care sa nusi gandeasca gandurile, un om care nu stie ca gandeste - o constiinta care nu se autoconstientizeaza, adica un individ a carui existenta, asemenea altor fiinte biologice, se desfasoara exclusiv in lumea fizicului, a materiei.

Definirea valorii. Dificultatea definirii termenului valoare este adeverita chiar de faptul ca insasi d

In mod curent se obisnuieste sa se afirme ca valoarea este ceva (un lucru) util, necesar, de pret, s care corespunde necesitatilor, asteptarilor, idealului uman, national, social etc.

Daca prin lucru intelegem doar ceea ce se afla in afara omului, trebuie sa acceptam ca si valoarea urmare sensul vietii umane ar fi aproprierea-insusirea-acapararea cat mai multor valori, iar esenta un sistem de actiuni ordonate teleologic pentru formarea-dezvoltarea la indivizii umani a capacitati numar cat mai mare de valori.

Valorile insa nu sunt indiferente fata de indivizii umani, grupurile sociale etc., despre valori se afirm trebuie sa corespunda asteptarilor, idealurilor omului, grupului etc. Prin urmare, este corect sa se d parte nu doar din exteriorul omului ci si din interiorul acestuia, adica ca pe un lucru care apartine in

T.Vianu a definit valorile ca pe obiecte ale dorintei, ceea ce inseamna ca valoare in sine nu exista; il definim ca valoare.

In sensul indicat, ar trebui sa se recunoasca ca in afara omului nu exista valori; valorile pot fi num om (in sens filosofic lucruri sunt nu numai obiectele materiale dar si ideile, sentimentele, calitatile e despre care se considera ca sunt valori "in sine", nu sunt valori decat in contextul acelor conventii obiecte si valori necesare omului pentru viata biologica, sociala si spirituala: in schimbul unei canti alimente, necesara vietii biologice; se pot obtine studii profesionale pentru insertia oportuna a indiv materiale si/sau spirituale; se poate obtine dreptul de a citi carti, de a asista la spectacole de teatru indepartate de locul de trai etc.

Faptul ca aurul este unul din metalele care nu se supune coroziei este indiferent fata de om. Insa a adevarat o calitate abia in momentul in care omul si-a raportat-o la propriile nevoi si idei despre uti Astfel fizicul, materia, in interactiune cu metafizicul, spiritul produc valoarea.

Desi in mod curent se obisnueste sa se spuna ca omul "insuseste valorile", aceasta nicidecum nu reprezenta o simpla miscare, o deplasare a unei valori dintr-un loc aflat in exteriorul omului -- catre omului pentru a face ca ceva, anume in procesul actiunii declansate de om, sa devina o calitate, o simpla, a insusi sau a apropria, echivaleaza cu elaborarea, producerea, crearea valorii de catre om

Esenta valorii este in atitudinea polara a omului: ceva poate reprezenta o valoare doar ca obiect a dreptatii sau nedreptatii, permisivitatii sau interdictiei, utilului sau inutilului etc.

Constatam astfel ca definirea valorii nu este indiferenta nici fata de educatie in general, prin care s epistemologic, teleologic, continutal (=axiologic) si tehnologic de formare-dezvoltare a fiintei uman educatiei fiind o valoare, ca si actiunea de a educa. Prin urmare educatia este prin definitie o valoa suprema, caci datorita educatiei omul devine om (I.Kant).

Actual, educatia axiologica presupune nu numai o educatie in interiorul valorilor etice, religioase si e Constituirea valorilor. Initial, la inceputurile evolutiei sale istorice, omul si-a elaborat doua abordari cu privire la valori.

Anumite lucruri materiale (pietrele, crengile, apa, focul, iarba, fructele, pomusoarele, radacinile com obtinut valoare pentru om prin faptul ca acesta le-a descoperit utilitatea vitala, adica au fost constientizate ca

Fata de aceleasi lucruri, precum si fata de fenomene ale naturii (caldura soarelui si adierea vantulu care le urma, senzatia de racoare si improspatare a apei etc.)fata de fenomene ale propriei vieti (visele, emot care depasea cadrul strict utilitar, considerandu-le valori contextuale existentei sale.

Acestea erau/sunt valorile existente, care au devenit ca atare datorita raportarii omului la lucrurile si f

Ulterior, omul a inceput sa creeze valori: au aparut astfel lucruri, obiecte, chiar plante si animale ine si valoare estetica; altele aveau doar valoare estetica, juridica, morala etc.

In timpuri diferite oamenii au acordat prioritate si/sau au creat sisteme de valori diferite, fiecare tip valori.

Societatea antica si cea medievala s-au constituit pe valorile/au constituit valorile etern-umane Sacrului. Societatea acestor timpuri se subordona statului "divin". Societatea moderna a avansat drept cele mai importante valorile sociale, statul subordonandu-se umanitate.

Societatea socialista a exagerat importanta valorilor politice, carora li s-a subordonat aproape in total

Dezideratul societatii democratice contemporane este acceptarea oricaror valori, in interactiune arm in drept sa acorde prioritati acelor valori pe care le cosidera mai importante, fara insa a dauna prin optiune etc. Structurarea valorilor.

In functie de un sir de criterii (autor/subiect creator, apartenenta nationala, importanta, amploare, f valorile au fost structurate in diverse clase de valori - axiologii.

Una dintre cele mai cunoscute axiologii este structurarea valorilor pe criteriul globalitatii - valorile (= Adevarul. Binele. Frumosul. Dreptatea. Libertatea, la care unii autori mai adauga si Sacrul sauPiet oamenilor. Cea mai raspandita interpretare a celei de a sasea dintre valorile fundamentale, a Sacr pentru omul religios, sub semnul Sacrului. VALORI (atitudini) FUNDAMENTALE Adevarul Binele Frumosul Dreptatea Libertatea

Mai intai s-au constituit primele trei valori fundamentale, numite si valori etern-umane:Adevarul tarziu si valorile sociale Dreptatea si Libertatea. Odata cu acestea, revolutiile burgheze au avansat Legalitatea, care prezinta de fapt decompozari ale primelor cinci valori fundamentale, dar cu aplicatie in dom VALORI ETERN-UMANE Adevarul Binele Frumosul VALORI SOCIALE Dreptatea Libertatea

Valorile fundamentale ale omenirii reprezinta si valorile fundamentale ale educatiei si contemporana se constituie plenar pe valorile fundamentale ale humanitasului, atat ca valori preexisten educatie. Humanitas - natura umana; cultura spirituala a omului

In anii de scolaritate, ca si pe parcursul intregii vieti, educatii isi apropriaza valorile fundament activitate. Nu exista Adevar, Bine, Frumos, Dreptate si Libertate decat cu raportare la oameni, la activitatea Modelul educational contemporan are la baza trei perspective globale: Cultura nationala Realitatea scolara Obictivele general-umane

Principalele relatii ale omului in cadrul culturii sunt definite de trihotomia culturii, care se constituie Relatia omului cu natura Relatia omului cu omul Relatia omului cu valoarea

In cadrul relatiilor om-natura individul atinge oerformantele caracteristice personalitatii numai da sistemele vietii materiale - de la sistemele atomice si celulare pana la Cosmos si Univers.

Relatia om - om presupune atingerea unui astfel de grad de dezvoltare cognitiva, afectiva si constientizeze atat ca valoare intrinseca irepetabila cat si ca parte componenta a intregii omeniri. Exemplu populara Miorita,mesajul careia este tocmai constientizarea de catre fiinta umana (de catre baciul moldovea spirituala a ocupatiei zilnice (pastoritul), a familiei, a plaiului natal, a cosmosului si a universului, deci a lum

Relatia om - Absolutul nu este o inovatie a pedagogiei contemporane. Acest tip de relatii este califica si pana la Steiner, Blaga, Eliade si Noica, drept relatie a omului cu Absolutul.Cele mai multe conceptii filo cu exceptia doar a conceptului materialist-istoric, recunosc caracterul transcedental al existentei spirituale a fiecare om, ca fiinta spirituala, face parte din Spiritul Universal, care doar el singur este absolut, ca Spiri viata spirituala a fiecarui individ. Unitatea si interdependenta celor trei tipuri de relatii este evidenta.

Definirea culturii drept o axiologie a educatiei vine din caractrul dublu-unitar al culturii: obiecti culturala"(Al.Tanase. Introducere in filozofia culturii. Bucuresti, Editura Stiintifica, 1968, p.14). Conform include fiecare din factorii subiectivi si obiectivi ai culturii sunt:

a) subiectiv - actiunea si efectul de cultivare a corpului si spiritului; b) obiectiv - totalitatea complexului de obiective pe care omul le creeaza, le transforma si umaniz stiinta si morala, de politica si de drept etc. - datorita carora se ridica deasupra starii naturale. Este

Cea mai simpla definitie a culturii (din cele peste 164 atestate) - dar si cea mai completa si d la activitatea umana de creare a valorilor. Pedagogia se inscrie in axiologia culturii datorita faptului ca ea este prin definitie (=in esenta) un domeniu de creare a valorilor umane. Privita din acest unghi de vedere, (educatul) nu insuseste doar valori create de omenire, ci, insusindu-le, isi creeaza propriile cunostinte, com

sunt niste valori, iar pe de alta parte, constituie mecanismele potentiale de creare a noi valori obiectualizate i

Scopul principal al activitatii educationale consta in formarea personalitatii umane, deci este o activit iar pentru activitatea educationala in special, definitorii sunt coordonatele spatiotemporale si axiologice, spa statutul de valori. De ex.: Pe unpicior de plai / Pe-o gura de rai. sau: La 31 august 1989 Parlamentul R decretarea limbii romane limba oficiala a statului. Fiecare individ este existential plasat intr-un timp si un unor valori in cadrul materialitatii si spiritualitatii. Oricine devine personalitate nu in cadrul unui spatiu si t delimitat: casa parinteasca, curtea, localitatea, tara, planeta Terra; activitatea de cultivare a personalitatii se deceniu, an, luna, saptamana, zi, ora, clipa; valorile puse in circuitul educational nu sunt nici ele abnst concepte, atitudini, competente, care fac posibila formarea si perfectionarea unui cadru existential concret, a O clasificare a valorilor in raport cu educatia este posibila si necesara, insa nu atat pe criteriul psihopedagogice, care fac posibila o educatie axiologica corecta.

John Dewey: Nu putem sa stabilim o ierarhie de valori printre diversele aranjam in ordine, incepand cu cel care are cea mai mica valoare, mergand apoi la cel care are va studiu are o functie unica si de neinlocuit in cadrul experientei, in masura in care el marcheaza o im intrinseca sau incomparabila. Deoarece educatia nu este un mijloc pentru a trai, ci se identifica semnificativa, singura valoare intima care poate fi stabilita este tocmai procesul insusi al trairii (D educatiei.Bucuresti, Editura Didactica si pedagogica, 1971, p.28).

Principiul fundamental de clasificare a valorilor in raport cu educatia este penetrabilitatea univers caruia valorile fundamentale ale omenirii se gasesc, in forme decompozate, orice actiune educationala, dupa Valorile fundamentale: Adevarul. Binele . Frumosul. Dreptatea. Libertatea Valorile dominante ale disciplinei scolare valorile bazei conceptuale (epistemologiei) a disciplinei scolare valorile sistemelor de obiective (ale teleologiei) valorile continuturilor educationale valorile tehnologiilor educationale valorile evaluarii succesului scolar

Valorile contextuale

valorile care se produc/apar in timpul activitatii educationale, sursa lor fiind una din compon teleologia, continuturile, tehnologia predarii-invatarii-evaluarii(imaginea unui peisaj creat in ope de istorie, operatiile de gandire, perceptie, comunicare etc.); fiecare disciaplina scolara disp axiologica, si de resurse comune tuturor disciplinelor scolare Valorile personale (achizitionate de elev): cunostinte competente atitudini (emotii si sentimente, opinii, convingeri, idealuri, acte volitive, aprecieri si autoap

Al doilea principiu fundamental de structurare psihopedagogica a valorilor in sistemul si pr particularitatile psihologice si de varsta ale elevilor/educatilor.Sinteza unei astfel de structurari este data de C

perioada infantila (0-1 ani): se caracterizeaza prin interesele biologice sau organo-olfactive, se centreaza ca

perioada primei copilarii (1-3 ani): se identifica interesele de tip kinoperceptiv si glosic, ii corespund valori

perioada celei de-a doua copilarii (3-7 ani): ii sunt specifice interesele ludico-practice, ii corespund valorile

perioada celei de-a treia copilarii (7-12 ani): este centrata pe interesele constructive, se indreapta catre valo

perioada preadolescentei (12-14 ani): domina interesele ludico-afective, apar valorile politice (sau de organ

perioada adolescentei: se dezvolta interesele socio-abstracte si intelectuale, se centreaza in jurul valorilor cu

faza matura: are ca interse dominante nevoile trans-sociale, rationale, individul se centreaza catre valorile s pietatea) (Pedagogie si axiologie. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1995, p.74)

Proiectarea actiunilor didactice de formare axiologica a elevilor va lua in consderatie clasificarile su principal al actiunilor educationale in scoala ramane a fi totusi personalitatea invatatorului.

Document Info
Accesari: 362 Apreciat:

A fost util?

Daca documentul a fost util si crez sa adaugi un link catre el la tine in

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2011 )

ingura tara care nu a asimilat barocul triumfator in tot estul Europei este Franta .Aici , clasicismul se contureaza sub domnia lui Ludovic al XIII-lea ,pentru a-si gasi deplina dezvoltare in timpul lui Ludovic al XIV-lea .Clasicismul francez in secolului al XVII-lea este o sinteza a influentelor renascentiste italiene ,a celor antice si a traditiilor franceze .El infuenteaza arhitectura ,decoratia si intr-o masura mai mica ,pictura.Sustinut de inflenta Academiei franceze ,care se infiiteaza in 1635 , acest curent este asimilat stralucirii secolului lui Ludovic al XIV-lea .Treptat ,rococo-ul ,mostenitor al barocului ,va inlocui clasicismul francez . Servind glorificarea puterii regale,viziunea artei clasice franceze este monumentala ,folosindu-se pentru acesta de jocul echilibrat dintre orizontale si verticale ,spre deosebire de dinamica liniei curbe a barocului . Plalatul Versailles ,de dimensiuni impresionante,simbol al autoritatii monarhice absolute ,precum si al rationalismului ,a adunat,pentru construirea si decorarea sa, pe arhitectii si decoratorii cei mai reprezentativi pentru noul stil :Charles le Brun (1610-1690),Louis le Vrau (1612-1670), precum si Francois Mansard (1598-1666). Nicolas Poussin (1594-1665)este cel care fixeaza gustul clasic in pictura .Compozitiile si peisajele sale cu ruine fac dovada regulilor clasicismului :simplitate,corectitudine,acuratete . 41966byu91ohb6e TILUL ROCOCO

Stilul rococo reprezinta o tendinta artistica a secolului alXVII-lea ,care se dezvolta sub domnia lui Ludovic al XV-lea . Aparut catre 1715 rococo-ul apune odata cu ascensiunea neoclasicismului francez ,catre 1765 . yh966b1491ohhb Pictura capata acum un rol decorativ ,fiind invadata de motive exotice si naturaliste ,In cadrul motivelor ornamentale ,curbele contracurbele si alte ornamente vadesc o inspiratie orientala sau mitologica .Stilul rococo corespunde atmosferei rafinate si intelectuale a saloanelor pariziene Astfel ,Parisul devine un loc de manifestare a arhitecturii rococo ,in cadrul resedintelor luxoase numite hotels. Este o arhitectura mai rafinata cu spatii mai intime,care lasa loc decoratiei Salonul printesei de Soubise .Paris . Multe plafoane (ale resedintelor ,cat si ale bisericilor ) sunt decorate acum cu pituri in trompe l'oeil :personajele sunt colorate astfel incat sa simuleze realitatea ,ele plutind parca ,in atitudini pline de gratie si eleganta . Antoaine Watteau (1684-1721) este pictorul "serbarilor galante" si al saloanelor din aceasta perioada .Picturile sale exprima in egala masura caracterul trecator al lu

Pictura lui Georges de la Tour (1593-1652) poarta amprenta caravaggismului (stilul lui Caravaggio),folosind efectele de clarobscur date de lumina unei lampi sau a unei lumanari ;fiecare dintre lucrarile sale face ,cu toate acestea ,dovada accentuata a rigorii ,eliminand aproape orice detaliu (decor, arhitectura) care ar incarca inutil lucrarea . STILUL ROCOCO TILUL ROCOCO Stilul rococo reprezinta o tendinta artistica a secolului alXVII-lea ,care se dezvolta sub domnia lui Ludovic al XV-lea . Aparut catre 1715 rococo-ul apune odata cu ascensiunea neoclasicismului francez ,catre 1765 . yh966b1491ohhb Pictura capata acum un rol decorativ ,fiind invadata de motive exotice si naturaliste ,In cadrul motivelor ornamentale ,curbele contracurbele si alte ornamente vadesc o inspiratie orientala sau mitologica .Stilul rococo corespunde atmosferei rafinate si intelectuale a saloanelor pariziene Astfel ,Parisul devine un loc de manifestare a arhitecturii rococo ,in cadrul resedintelor luxoase numite hotels. Este o arhitectura mai rafinata cu spatii mai intime,care lasa loc decoratiei Salonul printesei de Soubise .Paris . Multe plafoane (ale resedintelor ,cat si ale bisericilor ) sunt decorate acum cu pituri in trompe l'oeil :personajele sunt colorate astfel incat sa simuleze realitatea ,ele plutind parca ,in atitudini pline de gratie si eleganta . Antoaine Watteau (1684-1721) este pictorul "serbarilor galante" si al saloanelor din aceasta perioada .Picturile sale exprima in egala masura caracterul trecator al lu Francois Boucher (1703-1770) si Jean Honore Fragonard (1732-1806) se consacra si ei reprezentarilor galante sau libertine ,fara al egala pe Watteau .Modelele cu piele sidefie si haine bogat decorate reflecta gustul burgheziei indragostite de o arta deseori facila-Fragonard,Leaganul . NEOCLASICISMUL Cu acest termen sunt desemnate transformarile artistice din perioda 1750-1830.Influentat de gandirea din Secolul luminilor ,neoclasicismul impune dominatia rigorii ,avand drept modele de arta greaca si cea romana .Antichitatea se impune din nou ,in opozitie cu conceptiile baroce .Scoaterea la lumina in 1748,a asezarilor romane de al Pompei si Herculanum favorizeaza o interpretare nuantata a Antichitatii .Aceasta "noua lectura" este menita sa duca la redescoperirea simplitatii si profunzimei naturii ,spre deosebire de trairile superficiale ale rococo-ului. Temele mitologice si antice ,sunt din nou prezente.In timpul primului Imperiu (1804-1814) ,neoclasicismul devine stilul oficial .Revolutia franceza se foloseste si ea de acest stil pentru a evidentia virtutile patriotice ,regandind valorile antice in termeni morali .Artisutul trebuie sa fie acum o persoana angajata civil ,care sa-i invete pe ceilalti faptele eroilor antici,simuland astfel virtutea. Fara efecte decorative ,pictura neoclasica incearca perfectiunea n

Cu acest termen sunt desemnate transformarile artistice din perioda 1750-1830.Influentat de gandirea din Secolul luminilor ,neoclasicismul impune dominatia rigorii ,avand drept modele de arta greaca si cea romana .Antichitatea se impune din nou ,in opozitie cu conceptiile baroce .Scoaterea la lumina in 1748,a asezarilor romane de al Pompei si Herculanum favorizeaza o interpretare nuantata a Antichitatii .Aceasta "noua lectura" este menita sa duca la redescoperirea simplitatii si profunzimei naturii ,spre deosebire de trairile superficiale ale rococo-ului. Temele mitologice si antice ,sunt din nou prezente.In timpul primului Imperiu (1804-1814) ,neoclasicismul devine stilul oficial .Revolutia franceza se foloseste si ea de acest stil pentru a evidentia virtutile patriotice ,regandind valorile antice in termeni morali .Artisutul trebuie sa fie acum o persoana angajata civil ,care sa-i invete pe ceilalti faptele eroilor antici,simuland astfel virtutea. Fara efecte decorative ,pictura neoclasica incearca perfectiunea neteda, punand accent pe forta reprezentarii;ea se foloseste de gesturi teatrale,sugerand eroismul.Artistul neoclasic isi controleaza inspiratia ,supunand-o examenului ratiunii sale . Arhitectura neoclasica regaseste sobrietatea si monumentalitatea arhitecturii antice ,ale carei elemente frontonul,coloana,le foloseste. J a c q u e s G e r m a i n Soufflot proiecteaza o opera grandioasa pentru reconstituirea bisericii Sainte Genevievedin Paris devenita apoi Pantheonul.El este construit dupa un plan in cruce greceasca ,inaltat cu o mare cupola. La Madelaine din Paris proiectata de Pierre Vignon, este un templu peripter simbolizand legatura dintre puterea lui Napoleon (in onoarea caruia a inceput constructia ) Imperiul Roman . Manifestul neoclasicismului in pictura este considerat a fi lucrarea lui Jacques Louis David (1748-1825) ,Juramantul Horatilor. Ea este riguros compusa pe o retea de verticale si orizontale,intr-o gama cromatica retinuta,toate aceste ealemente de limbaj plastic conferind operei lui David echilibru ,calm si armonie. Elev al lui David, Jan Auguste Dominique Ingres (1780-1867) este unul dintre ultimii mari reprezentanti ai stilului clasic si conservator francez ,pictura sa aducand in acelasi timp o inoire acestui stil ,care il poate situa printre preromantici.Sustinator pasionat al predominatiei liniei asupra culorii el creaza forme aproape sculpturale,opunandu-se prin aceasta unei cromatici abundente.Marea Odalisca de la Luvru este considerata astazi ca o chintesenta a conceptiei artistice a lui Ignes Nbudul este tratat sculptural ,cu o mare precizie si,in acelasi timp ,cu o mare delicatese a tusei. Catre 1830 idealurile antice ale neoclasicismului se vor risipi in fata idealurilor romantice care incepusera sa se manifeste. ROMANTISMUL Romantismul este o miscare europeana care se manifesta inca de la inceputul secolului al XIX-lea .Promovand lirismul,fantezia,libertatea de expresie ,cultul naturii acest curent apare ca reactie impotriva clasicismului .Sensibilitatea romantica refuza orice constrangere rationala si moralizatoare (asa cum este cazul neoclasicismului )si lasa un loc important irationalului ,intuitiei ,instinctului ,trairii .La inceput,este o miscare literara pentru ca apoi sa-si puna amprenta ai asupra picturii .El reliefeaza izolarea artistului in lumea sa interioara ,singuratatea sa in fata viziunilor si sentimentelor sale. Theodore GERICAULT (1791-1824) ete primul pictor romantic francez ,insa moartea sa prematura lasa o opera destul de putin intinsa.Pluta Meduzei ,poate cea mai inspirata lucrare a sa este inspirata dintr-o intamplare reala pe care Gericault o trateaza cu un exceptional simt al tragicului . Eugene Delacroix (1798-1863) este reprezentantul major al romantismului ;el cauta sa transpuna in pictura starile de spirit si referintele literare care caracterizeaza aceasta miscare .O lucrare grandioasa este Moartea lui Sardanapal :ultimele ore de viata ale regelui sunt ilustrarea unui dezastru in care cele mai pretioase bunuri (femei,scalvi,bogatii) sunt distruse sub ochii sai .Atitudinile personajelor sunt contorsionate ,iar folosirea contrastelor cromatice ,de umbra si lumina servesc la exprimarea tragediei care are loc. In Anglia,peisajul romantic este pus in valoare de John Constable (1776-1837),peocupat de variatiile luminii si ale atmosferei . El influenteaza peisagistii romantici francezi si ,indirect ,pe impresionisti . William TURNER (1775-1851) este atras si el de peisaje ,dand o viziune onirica si fantastica metamorfozelor colorate ale luminii si spatiilor ,parca miscatoare ,pe care le picteaza .Abandonarea aproape totala a oricaror referinte la real il face sa apara ca un precursor al impresionismului. Pictura lui Caspar-David Fridrich (1774-1840)este reprezentativa pentru romantismul german,temele sale de predilectie fiind peisajele si ruinele ,sub o lumina rece ,evidentiind relatia om-natura .

REALISMUL(1830-1863) Opunandu-se romantismului ,curentul realist dezaproba subiectele traditionale si de fictiune,sub motivul ca ele nu sunt reale si vizibile in lumea prezenta .In acest sens ,realismul sustine ca numai lucrurile timpului sau,cele care pot fi vazute sunt "reale".Atat in artele plastice , cat si in literatura ,pozitia realista a fost intarita de toate cuceririle stiintifice ale secolului inventarea fotografiei fiind una dintre cele mai importante pentru arte .Intuitia,imaginatia,sunt acum condamnate de "metodele stiintifice".In arta, realismul sustine prin urmare doua directii majore :o orientare a subiectelor picturii catre temele contemporane (sociale si politice si o pictura accesibila marelui public ,pe intelesul tuturor . Gustave COURBERT (1819-1877)se opune cu violenta pricipiilor clasice evocand adesea in picturile sale realitatile cotidiene,cu moravurile si problemele sociale ale epocii sale .El afirma ca arta picturii consta numai in reprezentarea obiectelor vizuale si tangibile . Edouart MANET (1832-1883) este al doilea mare realist, alaturi ce Counbert si totusi dif douart MANET (1832-1883) este al doilea mare realist, alaturi ce Counbert si totusi diferit de acesta . In 1863 ,in urma protestelor a foarte numerosi artisti ,este organizat din initiativa lui Napoleon ,un Salon al refuzatilor ,care sa gazduiasca nenumarate lucrari respinse de juriul Salonului oficial ,organizat de Academia de Arte Frumoase, expunea in fiecare an lucrari ale artistilor din toata Franta;un premiu sau numai acceptarea la cest Salon insemna recunoasterea artstica si asigura succesul profesional . La Salonul refuzatilor din 1863 ,Manet socheaza cu lucrarea intitulata Dejunul pe iarba .Aici,el transpune tema paradisului pastoral ,folosita din Renastere pana in secolul stilului rococo ,in lumea contemporana lui,personajele lucrarii find perfect identificabile in vremea sa.Opinia publica este indignata de prezenta ,intr-un paravan parizian a unei femei goale ,stand intre doi barbati imbracati la moda ;publicul nu mai vede, de aceasta data ,nimfe si satiri din mitologie ,ci portretele , reprezentate aproape fotografic,ale unor contemporani. Capodopera lui Manet ,Bar la Fois-Bergere (1882) ,este un exemplu al felului de a integra figura umana in contextul pictural .Suprafata picturii vibreaza de nenumaratele reflectii ale luminii pe care lampile le imprastie asupra obiectelor ce compun frumoasa natura moarta si care se reflecta ,in acelasi timp in oglinda .Totul devine stralucitor , Bar de Foiles Bergere fiind ,in cele din urma un spectacol optic care surprinde un anumit moment Astfel,Manet rupe cu traditia ,redefinind suprafata picturala si deschizand drumul Impresionismului . IMPRESIONISMUL Miscarea artistica debuteaza catre 1865 ,insa se afirma cu adevarat odata cu prima sa expozitie din 1874,ea se incheie in1886 data ultimei expozitii .Impresionistii sunt uniti de aceeasi conceptie si vointa picturala :studiul luminii si culorii ,al impresiilor vizuale pe care le da lumina . Termenul de inpresionism a fost folosit pentru prima oara in 1874 de un ju Reunind un grup de personalitati artistice printre care Monet ,Pissarro ,Sisley ,impresionismul va atrage si alti artisti care vor evolua ulterior catre demersuri diferite. Impresionistii isi propun sa sugereze formele obiectelor scaldate in lumina si admosfera care le inconjoara.Acest lucru reclama un serios studiu al lumii ,impresionistii stiind si afirmand ca obiectele isi schimba culoarea in functie de lumina in care sunt percepute,de reflectarea culorii altor obiecte ca si efectele produse de alaturarea (juxtapunerea) mai multor obiete colorate .De exemplu culorile complementare puse una langa alta in suprafete suficiente se intensifica una pe cealalta.Amestecate in cantitati egale ele dau un gri neutru.Umbrele nu sunt gri sau negre asa cum foarte numerosi pictori de pana acum crezusera,ci colorate .De asemenea juxtapunerea culorilor pe panza gandite in asa fel incat ele sa formeze un amestec doar privite de la distanta ofera nuante mult mai puternice decat cele care ar rezulata din amestecul fizic al culorilor .In felul acesta impresionistii ajung sa obtina efecte stralucitoare cu ajutorul tuselor mici, juxtapuse sau suprapuse o caracteristica a picturrii lorcare surprind vibratia si efectele luminii. Claude Monet (1840-1926) a adus foarte depate aceasta experienta , in special in seria de lucrari care reprezinta Catedrala din Rouen in diferite momente ale zilei .

Auguste Renoir (1841-1919) foloseste limbajul impresionist pentru a reprezentra figuri umane surprinse in cadrul diverselor evenimente contemporane lui ;Dans la Moulin de la Galette este un exemplu al farmecului si veseliei cu care Renoir invaluie personajele sale . Edgar Degas (1834-1917) expune impreuna cu impresionistii ,nefiind insa un adept al picturii de exterior (in plen-air,in aer liber ).Foarte modern prin atentia pe care o acorda organizarii compozitionale ,incadrarii personajelor in spatiul pictural ,ca si prin punctele sale de vedere foarte indraznete ,Degas contribuie la distrugerea sistemului perspectival ,influnentand felul de incadrare a fotografiilor de la inceputul secolului XX . NEOIMPRESIONISMUL In urma si prin evolutia cautarilor impresioniste apare o noua tendinta picturala care aprofundeaza studiul teoriilor despe lumina si culuare:ea sustine separarea culorilor in mici tuse (care pot ajunge niste puncte) juxtapunere si folosirea contrastelor simultane de culoare .Acesta este motivul pentru care noua tendinta va fi numita divizionism sau pointilism. (derivat de la cuvantul francez point =punct).Reprezentantii sai, Georges Seurat si Paul Signac construiesc suprafetele doar cu ajutorul punctelor de culoare pura,evitand orice contur ,fapt ce a dus la simplificarea accentuata a formelor. O dupa-amiaza de duminica pe insula Grande Jadette de Georges Seurat este o lucrare pentru Neoimpresionism:culorile,ca si formele sunt realizate cu ajutorul a mici punte colorate care juxtapunerea formeaza nuantele si tonalitatile dorite cu ajutorul amestecului optic.Amestecul optic este asadar o trasatura esentiala a Neoimpresionismului care respinge amestecul lor fizic.Insa aceasta preocupare este o noua ordine picturala care face ca personajele lui Seurat sa para imobilizate in atitudini rigide. POSTIMPRESIONISMUL Grupand mai multe tendinte artistice,postimpresionismul isi propune ca reactie la inregistrare a senzatiilor de moment ale culorii si luminii o examinare sistematica a proprietatilor spatiului tridimensional , expresivitatii liniei si culorii,cat si a caracterului simbolic al subiectelor reprezentate .Trei artisti avand fiecare propriul sau demers artistic,sunt personalitatile artistice de dupa impresionism:Van Gogh ,Cezanne si Gauguin .Toti trei au inceput prin a accepta limbajul impresionist, dezvoltandu-si apoi fiecare propria personalitate si stilul sau inconfundabil.Ei sunt denumiti post-impresionisti ,aceasta clasificare aratand pozitia lor cronologica de dupa impresionism. Paul Cezanne (1839-1906) se apropie de impresionism prin atitudinea sa fata de lumina si materie .Insa el depaseste lectia impresionismului, orientand pictura sa catre sinteza formelor,descompunerea volumelor si obtinerea senzatiei de profunzime prin juxtapunerea petelor de culoare si folosirea culorilor reci si calde .Cezane este cel care a inventat si utilizat perspectiva aeriana, perspectiva care nu se slujeste de linii si de desen pentru a creea iluzia optica a spatiului ,ci de proprietatile pe care le au culorile:transparenta,luminozitate,senzatie de cald sau rece de apropiere ori departare ,Cezanne ajungand la o virtuozitate cu totul remarcabila in privinta exploatarii subtilitatilor cromatice. Muntele Sainte Victoire este ilustrarea capacitatilor exceptionale ale lui Cezanne de a stapani proprietatile culorilor si luminii pe care le subordoneaza propriei sale viziuni.El ramane unul dintre precursorii cei mai importanti ai picturii moderne . Vincent Van Gogh (1853-1890)porneste cautarile sale in cadrul curentului impresionist insa el foloseste tehnica divizarii culorii pentru a-si exprima toate trairile sufletesti.Opera sa face dovada construirii volumelor cu ajutorul contururilor dar si a contrastelor puternice de culoare marcand astfel o percepere a lumini inconjuratoare si o exprimare a sa cu totul originale . Paul Gauguin (1848-1903) se desprinde de impresionism ,aducand picturii o