Sunteți pe pagina 1din 6

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/342708816

STUDIU PRIVIND CORELAŢIA DINTRE CONŢINUTUL PROGRAMEI DE


EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂŢILE ACTIVITĂŢII DIDACTICE
SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL

Article · January 2009

CITATIONS READS

0 49

1 author:

Cristian Ștefan Liușnea


University Dunărea de Jos of Galati
24 PUBLICATIONS   2 CITATIONS   

SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Cristian Ștefan Liușnea on 06 July 2020.

The user has requested enhancement of the downloaded file.


ANUAR ŞTIINŢIFIC – Competiţie ştiinţifică naţională Anul I Nr.1/2009

STUDIU PRIVIND CORELAŢIA DINTRE CONŢINUTUL PROGRAMEI DE


EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ŞI FINALITĂŢILE ACTIVITĂŢII DIDACTICE
SPECIFICE LA NIVEL GIMNAZIAL
Lect. univ. dr. LIUŞNEA CRISTIAN ŞTEFAN
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI

În ultimii 15 ani, în România, programa şcolară de educaţie fizică a suferit anumite transformări atât
în ceea ce priveşte conţinutul cât şi cu privire la activităţile sale, în conformitate cu evoluţia societăţii în plan
social.
Programa actuală este rezultatul sintezei numeroaselor proiecte elaborate de specialişti în domeniu,
baza constituind-o prevederile Legii învăţământului elaborată în 1995.
În contextul noii Legi a învăţământului, noua programă se caracterizează prin flexibilitate, oferind
profesorului de educaţie fizică posibilitatea să intervină, în funcţie de propriile opţiuni privind ramura de
sport pe care doreşte să o practice, atrăgând prin aceasta cât mai mulţi elevi la orele de educaţie fizică. În
fapt, programa actuală are ca o prevedere caracterul opţional al unei ore din cele două prevăzute de Legea
Învăţământului, astfel că profesorii sunt obligaţi să găsească strategii de atragere a cât mai mulţi elevi spre
activitatea didactică în domeniul educaţiei fizice şi sportului.
Programa în structura actuală şi de perspectivă, precizează obiectivele, volumul, şi finalităţile
educaţiei, conţinutul ei fiind diferenţiat pe clase, pe sexe, tradiţii, zonă geografică, obiceiuri. Dar, analizând
conţinutul programei actuale se poate constata că acesta nu este defalcat pe teme de lecţii şi nu se precizează
succesiunea în care ar trebui îndeplinite temele, după cum nu este specificat numărul de ore afectat fiecărei
teme aşa cum apar în programele altor discipline.
În acest context, conţinutul programei pentru una şi aceeaşi clasă este unitar, dar nu unic, astfel încât
profesorul are posibilitatea să opteze pentru o activitate sau alta, să caute şi să adopte soluţii în vederea
atingerii obiectivelor, precum şi să stabilească care va fi ordinea în care vor fi realizate temele planificate
(G. Mitra, A. Mogoş, 1980). Programă şcolară actuală impune disciplinei Educaţie fizică şi sport în primul
rând „rolul de a contribui la formarea complexă a personalităţii autohtone şi creative a elevilor” (Programa
şcolară pentru gimnaziu, 1999).
Conform programei analitice, educaţia fizică, prin conţinuturile specifice a lecţiilor, trebuie să
contribuie la: menţinerea stării de sănătate a elevilor; creşterea corectă şi armonioasă a organismului;
dezvoltarea capacităţii motrice generale a elevilor, necesare desfăşurării activităţii sportive; asimilarea
procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice specifice practicării diferitelor sporturi în şcoală şi în afara ei;
educarea unor trăsături pozitive de caracter favorabile integrării sociale şi formarea obişnuinţei de practicare
independentă a exerciţiilor fizice în scop igienic, compensator de fortificare şi de recreere.
În acelaşi timp, programa şcolară de educaţie fizică şi sport propune pentru creşterea eficienţei
lecţiilor, printre altele, a următoarei condiţii: aplicarea în lecţii a cunoştinţelor, deprinderilor, priceperilor şi
manifestarea şi dezvoltarea calităţilor motrice sub formă de ştafete, jocuri pregătitoare, parcursuri aplicative
şi, nu în ultimul rând, de concursuri sportive.
La obiectivul cadru „dezvoltarea capacităţii motrice generale a elevilor” programa prevede ca
obiective de referinţă pentru clasele a V-a şi a VI-a ca elevii „să folosească în mod adecvat şi sistematic
exerciţiile specifice pentru dezvoltarea musculaturii spatelui, a abdomenului şi a membrelor” şi „să realizeze
acţiuni motrice cu structuri şi eforturi diferite” (Programa şcolară pentru gimnaziu, 1999). În acelaşi timp,
la obiectivul „dezvoltarea trăsăturilor de personalitate favorabile integrării sociale” se specifică în programă
că elevii de această vârstă trebuie să-şi depăşească inhibiţiile, să manifeste iniţiativă şi perseverenţă în
ameliorarea propriilor capacităţi, în vederea integrării într-un grup în care să acţioneze eficient. Toate
acestea se pot realiza prin îndeplinirea exactă a sarcinilor individuale stabilite şi execuţii în relaţie cu unul
28
ANUAR ŞTIINŢIFIC – Competiţie ştiinţifică naţională Anul I Nr.1/2009

sau mai mulţi parteneri sau individuale, iniţial orientate şi apoi finalizate independent, cu grade de risc
progresive.
Ţinând seama de aceste aspecte, am realizat o anchetă şi un experiment pshihopedagogic, prin care
am putut demonstra că obiectivele menţionate se pot atinge cu succes prin folosirea unor elemente din
sporturile de luptă în lecţia de educaţie fizică şcolară. În baza rezultatelor studiului realizat, am pus la punct
o programă pentru clasele a V-a şi a VI-a (Şt. Liuşnea, 2008)
De altfel, raportată la calităţile motrice de bază pentru clasa a V-a, programa insistă asupra:
dezvoltării vitezei de reacţie la stimuli vizuali (calitate ce reprezintă unul din obiectivele exerciţiilor din
sporturile de luptă), dezvoltării vitezei de execuţie în acţiuni motrice individuale, coordonării segmentelor
faţă de corp, în condiţii de precizie şi echilibru, forţei dinamice şi segmentare, forţei segmentare în regim de
rezistenţă.
Dezvoltarea acestor calităţi motrice reprezintă obiective de bază în sporturile de luptă, adaptate
nivelului de vârstă a elevilor din ciclul gimnazial. Elementele din sporturile de luptă, propuse în vederea
îmbunătăţirii conţinutului programei şi implicit pentru eficientizarea activităţii instructiv-educative de
educaţie fizică şi sport, contribuie la dezvoltarea anumitor grupe musculare, la formarea unor priceperi şi
deprinderi motrice necesare la realizarea obiectivelor altor ramuri, cum ar fi gimnastică şi atletism, ce
figurează în programă ca discipline obligatorii (tabelul 1).

Tabelul 1
Tabel centralizator al unităţilor de învăţare (model)
Sem. Structura anului Nr. de Unităţi de învăţare Nr. lecţii
şcolar/ nr. săptămâni ore acordate
II 12.01-19.03 40 Gimnastică acrobatică 14
5.04-18.06 Sărituri la un aparat 6
Dezvoltarea forţei 10
Dezvoltarea îndemânării 5
Dezvoltarea rezistenţei 3
Lupte (băieţi) 20
Gimnastică ritmică (fete) 20

Clasele a V-a şi a VI-a, privite ca parte componentă a ciclului de dezvoltare, presupun o tratare
specială, deoarece este necesar ca profesorul să recupereze ceea ce elevii nu au realizat în clasele III-IV şi
pentru că această vârstă prezintă anumite caracteristici morfologice şi funcţionale.
Ca urmare, conţinuturile programei şcolare la educaţie fizică au fost abordate într-un mod diferenţiat,
astfel încât elevii să fie instruiţi prin intermediul unui sistem de educaţie fizică corect orientat (T. Badiu şi
colab., 2003).
Se mai poate observa că oferta didactică actuală este caracterizată de câteva concepte noi cum ar fi:
adaptarea conţinuturilor învăţării la realitatea contemporană, fără a omite preocupările, interesele şi
aptitudinile elevului, introducerea unor noi modalităţi de selectare şi de organizare a obiectivelor şi a
conţinuturilor, posibilitatea realizării unor „rute şcolare individualizate” orientate spre inovaţie şi împlinire
personală.
În acest context, ne-am gândit să elaborăm experimental o programă care să asigure îmbunătăţirea
conţinutului disciplinei de educaţie fizică şi sport la ciclul gimnazial, astfel încât să permită eficientizarea
activităţii didactice independent de baza materială existentă în şcoli.
Programa şcolară elaborată de noi are la bază studierea literaturii de specialitate în domeniu, analiza
documentelor şcolare, precum şi aplicarea în practică a programei prin intermediul experimentului
pedagogic.

29
ANUAR ŞTIINŢIFIC – Competiţie ştiinţifică naţională Anul I Nr.1/2009

O primă activitate pe care profesorul trebuie să o realizeze, atunci când lucrează cu copii de 11-12
ani, este evaluarea predictivă (iniţială), prin intermediul căreia pot cunoaşte achiziţiile anterioare şi
disponibilităţile motrice ale elevilor, pe care aceştia le-au dobândit în clasele III-IV.
Acest tip de activitate trebuia să urmărească:
- motricitatea generală a elevilor;
- stadiul dezvoltării calităţilor motrice (îndemânare, viteză, mai ales);
- gradul de stăpânire a deprinderilor motrice de bază;
- capacitatea de efort.
Abordarea conţinuturilor programei, precum şi dozarea timpului afectat acestora, la această vârstă, a
avut în vedere următoarele obiective generale (Gh. Cârstea, 1990; A. Dragnea, 1990; 1993b; T. Badiu, ş.a.,
1998; S. Fl. Todea, 2001):
- menţinerea unei stări optime de sănătate, conform particularităţilor de vârstă şi sex;
- dezvoltarea fizică armonioasă, precum şi a indicilor morfo-funcţionali;
- călirea organismului şi sporirea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală;
- consolidarea şi îmbunătăţirea calităţilor motrice de bază, cu accent pe viteză, forţă şi îndemânare;
- dezvoltarea şi perfecţionarea proceselor psiho-motrice;
- prevenirea şi corectarea atitudinilor şi deficienţelor fizice;
- dobândirea de cunoştinţe şi formarea de deprinderi igienico-sanitare;
- însuşirea unor cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, precum şi educarea unor calităţi motrice specifice
practicării unor discipline sportive;
- educarea unor calităţi moral-volitive, cum ar fi: corectitudinea, disciplina, spiritul de fair-play,
ambiţia, tenacitatea, responsabilitate ş.a.;
- însuşirea unor procedee tehnice şi acţiuni tactice dintr-o disciplină sportivă, în şcoală şi în afara
acestei;
- formarea deprinderii de a practica diferite discipline sportive în scop recreativ şi de divertisment.
Pentru realizarea acestor obiective, în cadrul activităţii de educaţie fizică ce s-a desfăşurat cu elevii, a
fost necesară respectarea unei serii de principii didactice (Gh. Mitra, A. Mogoş, 1970; B.A. Aşmarin, 1978):
principiul accesibilităţii; principiul intuiţiei; principiul participării conştiente şi active; principiul
sistematizării şi al continuităţii; principiul legării instruirii de cerinţele activităţii practice; principiul însuşirii
temeinice.
Aplicarea acestor principii presupune utilizarea, în cadrul activităţii didactice, a unor metode de
instruire, necesare transmiterii cunoştinţelor, formării priceperilor şi deprinderilor la elevi, cum ar fi:
- metode verbale: expunerea (povestirea, explicaţia) conversaţia;
- metode practice: demonstraţia, exersarea;
- metode de evaluare şi apreciere a progresului realizat.
Dintre metodele verbale, am folosit expunerea, permanent explicaţia şi conversaţia euristică, cu
referiri la eficienţa conţinutului şi metodologia instruirii didactice.
În strânsă legătură cu explicaţia, am folosit demonstraţia, realizată la nivel de model. Am mai folosit
şi exersarea prin repetări sistematice şi continue necesară pentru formarea priceperilor şi deprinderilor în
sporturile de luptă. Exersarea s-a realizat global sau pe părţi în funcţie de structura elementului propus spre
învăţare. Am folosit, de asemenea, exersarea complexelor pentru dezvoltarea fizică, alcătuite din 6-8
exerciţii analitice.
Pentru dezvoltarea calităţilor motrice de bază am folosit procedee metodice specifice sporturilor de
luptă, fără a renunţa însă la circuite de forţă şi parcursuri aplicative.
În multe situaţii, având în vedere specificul sporturilor de luptă, am aplicat ajutorul fizic direct
acordat de către cadru didactic sau elevi instruiţi în acest scop, ce a constat, în funcţie de etapa în care se afla
deprinderea motrică ce trebuia însuşită, în ajutor, sprijin sau asistenţă.

30
ANUAR ŞTIINŢIFIC – Competiţie ştiinţifică naţională Anul I Nr.1/2009

În lupte, realizarea auto-controlului în execuţie este foarte importantă, profesorul având datoria ca la fiecare
oră să repete procedeele prin care pot fi prevenite accidentele, ce pot surveni în executarea unor elemente
tehnice la lupta din picioare (de exemplu, şcoala căderii în lupte).
Pe lângă acestea, atunci când am întocmit planificarea calendaristică, am avut în vedere următoarele
aspecte:
- nivelul claselor folosite drept martor, respectiv experiment, privind stăpânirea deprinderilor şi
calităţilor motrice, este relativ scăzut;
- obiectivele prioritare ale dezvoltării calităţilor şi deprinderilor motrice generale şi specifice
luptelor, de rezultatul cărora depinde confirmarea sau infirmarea ipotezei de lucru, nu trebuie să afecteze
celelalte obiective instructiv-educative prevăzute în programa şcolară;
- alegerea procedeelor tehnice va ţine seama de:
- condiţiile materiale existente în şcoală;
- particularităţile de vârstă ale elevilor de care depinde gradul de accesibilitate al procedeelor alese;
- eficienţa procedeelor selecţionate.
Importanţa programei propuse de noi constă în faptul că precizează volumul concret al elementelor
din sporturile de luptă, în cazul nostru lupte greco-romane, în sistemul educaţiei fizice şcolare din ciclul
gimnazial, rezultat din selecţionarea acelor mijloace din lupte care ne-au părut cele mai potrivite, fără a
exclude însă mijloacele din gimnastica de bază, acrobatică, sărituri. Mijloacele alese de noi au o contribuţie
însemnată în realizarea obiectivelor educaţiei fizice la acest nivel, clasele a V-a şi a VI-a, fiind caracterizate
în acelaşi timp prin accesibilitate pentru copii de acest nivel de vârstă, precum şi perfect adaptabile
condiţiilor materiale modeste care există în majoritatea şcolilor din România.
Programa care este funcţională în structura actuală în toate şcolile generale, îşi păstrează
flexibilitatea, astfel că poate fi îmbogăţită şi cu alte elemente din sporturile de luptă (judo, lupte libere),
acolo unde condiţiile permit acest lucru.
Trebuie să mai menţionăm faptul că programa are un conţinut diferenţiat pe clase, iar de la o clasă la
alta se asigură însuşirea unor elemente noi, în paralel cu reluarea elementelor însuşite anterior în vederea
consolidării acestora.
De asemenea, trebuie menţionat că documentul propus respectă principiul „citirii pe orizontală”,
după succesiunea prezentată în figura 1.
Obiectiv Conţinuturi Obiective de Activităţi de
cadru referinţă învăţare

Fig. 1. Succesiunea ce stă la baza principiului „citirii pe orizontală” a programei didactice

Astfel, în programa şcolară, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă a căror
atingere se realizează prin intermediul conţinuturilor.
Am menţionat la începutul lucrării cât de important este caracterul formativ al activităţii instructiv-
educative, iar acesta a fost impus şi programei prin atenţia pe care am acordat-o asigurării dezvoltării fizice
armonioase a organismului, a capacităţii motrice generale a copiilor de la clasele a V-a şi a VI-a. Mai mult,
copii şi-au putut forma o concepţie asupra sistemului motric.
Programa propusă de noi are meritul că contribuie la asigurarea unei baze unitare, multilaterală şi
ascendentă în ceea ce priveşte dezvoltarea fizică armonioasă şi perfecţionarea motrică a copiilor din clasele
a V-a şi a VI-a. Prin intermediul mijloacelor selecţionate, elevii iau cunoştinţă şi învaţă nu doar exerciţii din
gimnastica de bază, cât şi din sporturile de luptă. Sistematizarea acestor mijloace în programă, după regulile
accesibilităţii, de la uşor la greu, de la necunoscut la cunoscut, de la simplu la complex, asigură caracterul
ascendent al pregătirii şi eficienţa acesteia.

31
ANUAR ŞTIINŢIFIC – Competiţie ştiinţifică naţională Anul I Nr.1/2009

Elaborarea programei a ţinut cont de posibilitatea unei pregătiri diferenţiate în funcţie de sex, în
cadrul căreia băieţii învaţă elemente din luptă, iar fetele elemente din gimnastica acrobatică.
Programa propusă de noi are un caracter formativ, atenţia fiind concentrată pe asigurarea dezvoltării
fizice armonioase a organismului, a capacităţii motrice generale a copiilor din clasele gimnaziale, a
capacităţii de autoasigurare. Rolul acesteia este de a eficientiza procesul instructiv-educativ în domeniul
sporturilor de luptă în clasele a V-a şi a VI-a.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

Babanski Iu. K. Optimizarea procesului de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1986.
Badiu T., coord. Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
Badiu T., coord. Didactica educaţiei fizice, Editura Fundaţiei Universitare “Dunărea de Jos”, Galaţi, 2001.
Cerghit I. Proiectarea (designul) lecţiei, în Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă. Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983, p. 91-123.
Chirazi M. Optimizarea procesului didactic al lecţiei de educaţie fizică din ciclul gimnazial prin jocuri
dinamice cu elemente din lupte. Dis… doct. în ped. INEFS, Chişinău, 2000.
Cârstea Gh. Orientări şi tendinţe în educaţia fizică şi sportivă. – Editura Academiei de Educaţie Fizică,
Bucureşti, 1991.
Cârstea Gh. Programarea şi planificarea în educaţia fizică şi sportivă şcolară. Editura Universul, Bucureşti,
1993.
Danail S., Dragomir M. Probleme actuale privind orientările educaţional-metodologice a disciplinei
„Educaţie fizică” din învăţământul preuniversitar, în Probleme actuale privind perfecţionarea sistemului
de învăţământ în domeniul culturii fizice, INEFS, Chişinău, 2001, p. 359-361.
Liuşnea Cr. Şt., Eficientizarea procesului instructiv-educativ al educaţiei fizice şcolare prin aplicarea unor
conţinuturi educaţionale din sporturile de luptă, Editura Ars Academica, Bucureşti, 2008.

ABSTRACT

As a result of the research carried out on the given problem, it has been pointed out that the
efficiency of the many-sided training of gymnasium pupils is rather reduced, one of the causes being the
incomplete traditional organizational methods, wich not always take into account the laws of theory and the
methods of physical education.
In response to our research, the experimental program has been elaborated and practically applied to
11-13 year old pupils, having as a basis the sports wrestling training, whose structure and content have been
determined by the theme of the issues under study, as included in the main frame of the teaching process -
the school physical education class.
The application of this program during the pedagogical experiment proved is efficiency. The pupils
of the experimental group, in comparison with those from the witness group, obtained superior results to all
tests categories.

Cuvinte cheie: proiectare didactică, pregătire diferențiată, eficiență.

32

View publication stats

S-ar putea să vă placă și