Educatie Fizica

Educatie fizica
Clasa a V-a
COMPETENTE GENERALE
1. Utilizarea limbajului de specialitate in relattiile de comunicare.
2. Valorificarea informatiilor, metodelor si mijloacelor specifice educatiei fizice si

sportului,in vederea optimizaarii staarii de saanatate si a dezvoltarii armonioase.
3. Utilizarea cunostintelor,metodelor si mijloacelor specifice educatiei fizice si

sportului, in vederea dezvoltarii capacitatii motrice.
4. Aplicarea sistemului de reguli specifice organizarii si practicarii activitatilor de

educatie fizica si sport si adoptarea unui comportament adecvat in cadrul
relatiilor interpersonale si de grup.
5. Valorificarea limbajului corporal pentru exprimarea si intelegerea ideilor,starilor

afective si a esteticului.
COMPETENTE SPECIFICE
1.1. Recunoasterea principalelor notiuni specifice domeniului.
1.2. Utilizarea terminologiei de specialitate in transmiterea mesajelor specifice.
2.1. Idendtificarea principalilor indicatori ai starii de sanatate si a modalitatilor

de mentinere a acestora.
2.2. Recunosterea celor mai importante mijloace pentru dezvoltare fizica.
2.3. Recunoasterea diferitelor reactii ale organismului la eforturi variate.
3.1. Recunoasterea calitatilor motrice in cadrul diferitelor actiuni motrice.

3.2. Realizarea de actiuni motrice simple.
3.3. Aplicarea sub forma de intrecere a deprinderilor fundamentale si a celor

sportive de baza.
4.1. Integrarea si actionarea eficienta intr-un grup prestabilit.
4.2. Colaborarea cu ceilalti membri ai grupului,in vedera constituirii deiferitelor

formatii de adunare, de deplasare, de exersare.
4.3. Indeplinirea rolurilor si respectarea regulilor specifice organizarii

activitatilor din lectie
5.1. Identificarea aspectului estetic al gesturilor motrice.
5.2. Efectuarea gesturilor motrice cu corectitudine si expresivitate.
5.3. Constientizarea si abordarea constanta a sinutei estetice.
Lucrare de licenta educatie fizica si sport

- studiu asupra imbunatairii
motricitaii in lectia de educatie fizica
la clasele a v-a de la coala generala
apaa cu ajutorul stafetelor si
parcursurilor aplicative
LUCRARE DE LICENTA
STUDIU ASUPRA IMBUNATAIRII MOTRICITAII IN

LECTIA DE EDUCATIE FIZICA LA CLASELE a V-a DE LA
COALA GENERALA APAA CU AJUTORUL
STAFETELOR SI PARCURSURILOR APLICATIVE
CUPRINS
INTRODUCERE
1. Aspecte generale
2. Ipoteza cercetarii
3. Scopul cercetarii
4. Motivul alegerii temei
5. Sarcinile cercetarii
CAPITOLUL 1
FUNDAMENTAREA TEORETICA A LUCRARII
1.1. Varsta colara mijlocie
1.2. Caracteristicile lectiei de educaie fizica colara
1.3. Parcursurile aplicative in lecia de educaie fizica
1.4. Caracterul formativ si eficacitatea folosirii parcursurilor
aplicative
1.5. Dezvoltarea motricitaii
1.6. tafetele i parcursurile aplicative pentru dezvoltarea
calitailor motrice
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA CERCETARII
2.1. Data, locul i subiecii cercetarii
2.2. Aparatele, instalaiile i materialele folosite
2.3. Metodele de cercetare utilizate
2.4. Procedura de desfaurare a cercetarii
CAPITOLUL 3
PREZENTAREA, PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA
STATISTICA A REZULTATELOR CERCETARII
3.1. Stabilirea si descrierea probelor de control
3.2. Mijloacele de actionare pentru dezvoltarea capacitatii
motrice a elevilor
3.3. Prelucrarea statistico-matematica a rezultatelor
experimentului
CONCLUZII I PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
1. Aspecte generale
In contextul actual al sarcinilor pe care trebuie sa le rezolve scoala, educatia fizica

se include in programul promovarii personalitatii omului in concordanta deplina cu
exigentele de azi si de maine ale societatii noastre.
Sarcina principala a scolii consta in inarmarea elevilor nu numai cu cunostinte si

deprinderi, ci si cu capacitatea de a intelege lumea in complexitatea ei, de a se integra in
ea. Una din functiile educatiei fizice pate fi definita nu numai ca dezvoltare a calitatilor
motrice, ci si ca formare a conceptiei asupra sistemului motric al omului.
Elevii trebuie sa paraseasca scoala inarmati cu cunostinte tehnice, fundamentale

stiintifice, despre volumul si formele activitatii fizice, cu acele principii ale activititii
fizice care ii vor ajuta in tot cursul vietii.
Lectia de educatie fizica este eficienta nu numai atunci cand rezolva sarcini de
moment, in legatuta cu insusirea miscarii, formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice,
efectuarea exercitiilor, ci si cand, in acelasi timp, il face pe elev sa inteleaga importanta
utilitatea si necesitatea acestora in dezvoltarea personalitatii sale, in activitatea generala
pe care o desfasoara si o va desfasura.
Dincolo de formarea deprinderilor de miscare, dezvoltarea calitatilor motrice de

baza si initierea in diferite ramuri de sport, lectia de educatie fizica trebuie sa trezeasca in
elev dorinta pacticarii exercitiilor fizice.
2. Ipoteza cercetarii
In cercetarea noastra am plecat de la ipoteza ca folosind tafetele si parcursurile
aplicative in cadrul leciei de educaie fizica se va obine o imbunataire semnificativa a
motricitaii generale a elevilor din clasele a V a.
3. Scopul cercetarii
Pornind de la scopul educatiei fizice, acela de a contribui la intarirea sanatatii,

asigurarea dezvoltarii fizice armonioase a elevilor, insusirea priceperilor si deprinderilor
motrice utile in activitatea cotidiana si cele necesare performantelor sportive, ne-am
propus sa introducem in lectia de educatie fizica, indiferent de scopul ei (fie de invatare,
de consolidare fixare, de perfecionare, de control sau de concurs) stafetele si
parcursurile aplicative ca mijloace de obtinere a acestor deziderate.
Practica pedagogica ne-a determinat sa cautam si sa gasim mijloacele de

contribuire la dezvoltarea capacitatii motrice a elevilor si ne-am oprit asupra stafetelor si
parcursurilor aplicative care fac parte din grupa activitatilor globale in cadrul carora se
aplica priceperile si deprinderile motrice si utilitare si care valorifica in conditii noi
calitative, cunostintele, priceperile si deprinderile insusite de elevi in lectiile anterioare.
Stafetele si parcursurile aplicative prin formele lor de organizare, materialele

diverse folosite, exercitiile cunoscute, dau un colorit emotional si avand elemente de
intrecere, pot fi folosite sub diferite forme la toate clasele.
Prin structura lor organizatorica se pot desfasura in diferite locuri si conditii: in

sala de clasa, in sali destinate educatiei fizice, pe holuri, pe terenul de sport si in orice
conditii climaterice.
Am organizat si desfasurat astfel de activitati in conditiile mai sus amintite si le-

am experimentat la clasa a V a.
4. Motivul alegerii temei

Integrate in continutul complex al activitatii corporale, tafetele si parcursurile
aplicative sunt considerate de specialisti drept mijloace ale educatiei fizice cu importante
valente formativ - educative.
Functiile lor pot fi identificate in cele de integrare sociala, proprie fenomenului

educational. Elevul cunoaste si isi insuseste calitatea motrica, dirijandu-si in mod
constient mitcarile corpului, se pregateste pentru munca si viata, dobandind capacitatea
motrica si dezvoltand calitatile motrice.
In acest proces, elevul este activ: observa, gandeste, reactualizeaza, cauta si gaseste
solutii care asigura succesul.
Perfectionarea capacitatii motrice si dezvoltarea fizica armonioase sunt corelate

cu influentarea dezvoltarii personalitatii.
Capacitatea motrica este un potential uman dinamic (progresiv sau regresiv) dat
de unitatea dialectica dintre calitatile si deprinderile sau priceperile motrice.
Calitatile motrice de baza (viteza, indemanarea, rezistenta si forta), deprinderile si

priceperile motrice de baza si utilitor aplicative se constituie in capacitatea motrica
generala. Calitatile motrice specifice, deprinderile si priceperile motrice specifice alaturi
de capacitatea motrica generala formeaza capacitatea motrica specifica unor sporturi.
Prin introducerea jocurilor de miscare, a stafetelor si parcursurilor aplicative in

lectia de educatie fizica s-a urmarit inlaturarea monotoniei, folosirea timpului intr-un mod
cat mai placut, dorinta de a trezi in randul elevilor gustul pentru intrecere, pentru
competitie, necesitatea de a avea un organism sanatos si armonios dezvoltat, de a se
intrece pe sine si pe ceilalti si nu in ultimul rand cresterea eficientei lectiei de educatie
fizica.
Prin folosirea acestor mijloace in lectie se poate afla care sunt posibilitatile
elevilor, care sunt trasaturile de caracter dominante.
Perfectionarea capacitatii motrice in lectia de educatie fizica la clasele a V
a, cu ajutorul stafetelor si a parcursurilor aplicative, este o tema foarte atractiva, deoarece
constituie o preocupare prioritara si intra in categoria obiectivelor de rangul I, fiind si una
din cele doua laturi ale obiectului de studiu sau de cercetare specific Teoriei si Metodicii
Educatiei Fizice.
5. Sarcinile cercetarii
Sarcinile cercetarii se refera la studierea si rezolvarea obiectivelor concrete, care

prin insumare sa ne conduca la realizarea in mod corect si eficient a temei date
Sarcinile principale au fost:
- Experimentarea folosirii stafetelor si parcursurilor aplicative.
- Alegerea esantionului pentru cercetarea si testarea initiala si finala a claselor

experimentale.
- Stabilirea strategiei de cercetare.
- Stabilirea metodelor de cercetare.
- Prelucrarea si interpretarea datelor experimentului.
- Formularea de concluzii si propuneri.
- Reflectarea in literatura de specialitate a temacticii propuse.

CAPITOLUL 1
FUNDAMENTAREA TEORETICA A LUCRARII
1.1. Caracterizarea generala a varstei scolare mijlocii (preadolescena)
Preadolescenta (etapa scolaritatii mijlocii) etapa ontogenetica cuprinsa intre 10/11

si 14/15 ani, se caracterizeaza in mod esential prin faptul ca marcheaza incheierea
copilariei si inceputul fazei de maturizare. Pubertatea este o perioada de impetuase si
profunde modificari biosomatice si psihologice
In aceasta perioada de varsta scolarul inceteaza de a mai fi copil, dar nici nu poate
fi considerat matur, desi el incepe sa creada aceasta si chiar sa se impuna printr-un
comportament pozitiv.
Dezvoltarea biofiziologica
Procesul de crestere intra intr-o faza de puseu: in perioada de varf 13 ani la fete,
15 ani la baieti cresterea taliei este de 8-10 cm. pe an, iar a greutatii corpului de 5-6 kg.
pe an. Cresterea intensa in inaltime este insa insotita de unele stari de disconfort. Datorita
cresterii mai intense a membrelor inferioare si celor superioare, in raport cu trunchiul a
carui crestere se produce in timpul pubertatii propriu-zise si ulterior in ajunul pubertatii,
are loc o modificare a segmentelor si particularitatilor siluetei.
In aceasta perioada de varsta se desavarseste osificarea coloanei vertebrale, se

accelereaza procesul sudarii oaselor bazinului, se incheie in mare procesul de osificare a
oaselor mainii, de aici aparitia unor stangacii ale miscarilor fine ale mainii.
Cresterea mai intensa a unor segmente ale organismului precum si dezvoltarea

intr-un ritm diferit mai lenta si mai tarzie a musculaturii decat a scheletului modifica
partial sistemul de coordonare a miscarilor, de unde iarasi o stangacie in miscari. Aceste
stangacii dispar la sfarsitul pubertatii.
Schimbari importante se produc in aceasta perioada si in structura si functiile
aparatului cardio vascular. Masa si volumul inimii se amplifica, dar muschiul cardiac
nu se dezvolta in acelasi ritm; pe de alta parte diametrul vaselor sanguine creste mai lent
decat volumul inimii. Ca efect, mai ales in conditii de efort sustinut, ritmul inimii
sporeste considerabil, creste presiunea sanguina, apar uneori fenomene de tulburare a
circulatiei si activitatii inimii: palpitatii, ritm neregulat, dispnee, precum si unele tulburari
ale activitatii nervoase: ameteli, dureri de cap, oboseala. Aceste fenomene impun
necesitatea evitarii factorilor suprasolicitanti.
Perioadei preadolescentei ii este caracterizata si intensificarea dezvoltarii

plamanilor: creste sensibilitatea pulmonara.
In ceea ce priveste sistemul nervos, masa creierului nu mai creste. In schimb, au

loc o complicare a structurii cerebrale interne si o evidenta dezvoltare a plasticitatii
functionale a activitatilor nervoase superioare.
Modificari complexe se produc la nivelul sistemului endocrin. Locul central in

restructurarea generala a organismului preadolescentului il ocupa procesul maturizarii
sexuale, care isi pune amprenta atat pe dezvoltarea anatomo fiziologica cat si pe cea
psihica.
Se inregistreaza acum numeroase momente de instabilitate nervoasa, o relativa

slabire a fortei inhibitiei, exprimata prin izbucniri zgomotoase, cu caracter exuberant, prin
reactii nervoase si prin prezenta unei iritabilitati generale. Prin evidentierea caracterelor
sexuale secundare se manifesta semnele maturizarii fizice a individului.
Dezvoltarea psihica
Concomitent cu dezvoltarea biofiziologica in pubertate se desfasoara intens si

procesul de evolutie psihica.
O puternica influenta asupra dezvoltarii psihice la aceasta varsta o exercita
continutul mai complex si formele lor variate ale activitatii pe care o desfasoara copii de
varsta scolara mijlocie.
Pe plan senzorial perceptiv se constata o evidenta intensificare a dezvoltarii mai

ales a capacitatilor vizuale si auditive; se dezvolta orientarea spatio-temporala, spiritul de
observatie, etc., iar perceptiile imbraca accentuate forme analitice.
Si memoria inregistreaza transformari calitative: procesele sale, pana acum

mecanice, dobandesc treptat caracteristice logice, fixand, pastrand, reproducand
esentialul.
Gandirea, in prima parte a preadolescentei, are inca un caracter concret, utilizand

preponderent imagini intuitive.
Continutul procesului de invatamant, devenit mai complex, exprimand cerintele care

solicita capacitatile interpretative si creatoare, determina insa un salt calitativ in
manifestarile gandirii, care devine abstracta, logica, categoriala, etc..
Structura vocabularului se imbogateste cu noi termeni stiintifici si tehnici; debitul

verbal creste; relatarile verbale sau scrise devin mai consistente, mai bogate si mai facile.
Preadolescentul este deosebit de sensibil la manifestarile afective ale familiei

prietenilor, grupului social, fiind la randul sau capabil de o bogata si intensa afectiune.
Preadolescentul ii este specifica afirmarea intensa a aspiratiilor, idealurilor, ca si a

posibilitatilor, fenomen ce marcheaza inceputul constituirii liniilor de perspective ale
vietii. Se constata uneori o dispozitie intre aspiratii, dorinte si posibilitatile de realizare.
Dezvoltarea motricitatii
Datorita dezvoltarii organismului pe mai multe planuri mai ales marirea

plasticitatii scoartei cerebrale si a mobilitatii proceselor nervoase excitatia si inhibitia,
sporesc si posibilitatile de dezvoltare a tuturor calitatilor motrice.
Ca urmare a dezvoltarii aparatului locomotor indemanarea progreseaza evident,
fapt pentru care pubertatea mai este denumita varsta indemanarii.
Prin imbunatatirea calitatilor muschilor, sporeste capacitatea de forta in regim de

viteza sub forma detentei.
In privinta motricitatii la varsta invatamantului gimnazial, nu prezinta deosebiri

esentiale intre baieti si fete, ci numai unele particularitati de care trebuie tinut cont pentru
a se face o judicioasa tratare diferentiala, particularitati care se refera la gradul de
maturitate al miscarilor, cursivitatea, tempoul, expresivitatea.
In aceasta perioada baietii au inclinatii spre exercitiile de forta, in timp ce fetele

prefera exercitiile expresive.
Din cercetarile facute, alergarea este deprinderea cel mai larg utilizata, insa
volumul alergarii scade odata cu inaintarea in varsta, fapt care trebuie impiedicat printr-o
buna aplicare a alergarii in lectie de catre profesorul de educatie fizica.
Aruncarile sunt realizate mult mai bine su mai corect de catre baieti, fetele avand tendinta
de impingere a mingii in loc sa foloseaseca procedeul de azvarlire.
Datorita dezvoltarii morfologice din aceasta perioada si sariturile au de suferit din

punct de vedere calitativ impunandu-se in acest caz o atenta indrumare a profesorului in
ceea ce priveste coordonarea miscarilor segmentelor corpului, dezvoltarea musculaturii
membrelor inferioare, insusirea corecta a componentelor sariturilor. Pe parcursul ciclului
gimnazial exista mari disponibilitati in ceea ce priveste insusirea unor procedee specifice
jocurilor sportive.
Indiferent de faptul ca dezvolatrea tuturor calitatilor motrice incepe concomitent,

trebuie respectata legea cresterii gradate a volumului, in diferite exercitii.
Redam in tabelul urmator modul de reparizare al volumelor de dezvoltare a

calitatilor motrice in perioada pubertatii.
CALITATEA MOTRICA VARSTA ELEVILOR
10 12 ani 13 14 ani
VITEZA 30 % 25 %
INDEMANARE 30 % 25 %
REZISTENTTA 10 % 15 %
FORTA 10 % 15 %
SUPLETE 20 % 20 %
1.2. Lectia de educatie fizica scolara forma de baza: concept, tipologie,

structura, perspective
In cadrul sistemului formelor de activitate, din considerente de ordin pedagogic

cunoscute, lectia reprezinta forma de baza a organizarii procesului instructiv educativ.
Ea ramane, in viziunea didacticii moderne, principala forma de organizare, supla, cu
mobilitate structurala si cu un grad crescut de adaptabilitate la conditiile concrete,
prezentand urmatoarele caracteristici:
1. Se desfasoara cu colective de subiecti (clase, echipe sau grupe) relativ

constante (ca numar), omogene (ca varsta sau de pregatire). Fiind prevazuta in
plan (de invatamant sau antrenament) este obligatorie (pentru educator si
educat).
2. Are o durata stabila(50, 90, 100, 120 in antrenamentul sportiv), fiind

inclusa intr-un orar sau plan. Are un volum precizat saptamanal, de la
prescolari pana la invatamantul superior.
3. Este condusa de un specialist cu o pregatire corespunzatoare. Conducerea

nu presupune intotdeauna o indrumare nemijlocita (mai ales cand se lucreaza
pe ateliere).
4. Se desfasoara pe baza unei programe elaborata pe plan national (de Minister

sau federatii) asigurand o indeplinire unitara a obiectivelor educatiei fizice si
sportului.
5. In ea se respecta ca urmare a pregatirii de specialitate a celor care conduc
cerintele generale sau fundamentale care stau la baza conceperii, organizarii si
desfasurarii sale.
Lectia reprezinta unitatea structurala de baza a procesului instructiv educativ,

instituindu-se in sisteme sau cicluri de lectii. In educatia fizica scolara se intalneste o
mare varietate de tipuri de lectii, determinata de specificul invatamantului si in mod
special de teme si obiective.
Teoretic, pornindu-se de la etapele invatarii care vizeaza deprinderile si

priceperile motrice, s-au stabilit urmatoarele tipuri de lectii:
- de invatare
- de consolidare (fixare )
- de perfectionare
- de verificare
- mixte, rezultand din combinatia celor 4 tipuri
In realitate, din punct de vedere al subiectului nu exista decat lectii mixte

(pornind de la faptul ca in orice lectie sunt 2 sau 3 teme). Din punctul de vedere al celui
care conduce (profesor) putem avea si lectii pure (de exemplu verificare), dar lectia
trebuie privita ca unitate.
Din alte puncte de vedere, lectia mai poate fi:
a) - monosport - cand are o tema sau doua din aceeasi ramura de sport;
bisport cand are teme din doua ramuri de sport;
b) de pregatire fizica generala (cu teme numai din calitatile motrice) intalnita in
special in antrenamentul sportiv;
c) introductiva sau de organizare (la inceput de trimestru)
- bilant (la sfarsit de trimestru sau an scolar)
Lectia prezinta un continut si o structura. Continutul, impus de tipologie este constituit

din ansamblul mijloacelor, metodelor si procedeelor metodice, al altor masuri didactice,
fiind structurat intr-un anumit mod.
Structura lectiei este reprezentata de succesiunea, in timpul alocat, a unor parti,

verigi necesare pentru indeplinirea temelor si obiectivelor.
Prezentarea structurii depinde de criteriul principal luat in seama (biologic, metodic,

psiho-pedagogic), de orientarile specifice in diferite perioade si nu in ultimul rand de
viziunea fiecarui specialist.
In timp, evolutia structurii lectiei a fost:
- pe patru parti (organizare, pregatire,fundamentala,incheiere)
- pe trei parti (pregatire,fundamentala,incheiere)
- pe verigi
Toate acestea sunt secvente intre care nu exista o delimitare stricta, ci o

interdependenta, o unitate.
In prezent se accepta structura pe verigi, care, din punct de vedere teoretic, deci
in totalitatea lectiei, sunt:
1. Organizarea colectivului (de elevi, studenti, etc.)
2. Pregatirea organismului pentru efort.
3. Influentarea selectiva a aparatului locomotor.
4. Dezvoltarea (educarea) calitatilor motrice, viteza/indemanare.

5. Invatarea, consolidarea, perfectionarea sau verificarea deprinderilor
sau/si priceperilor motrice.
6. Dezvoltarea (educarea) calitatilor motrice, forta sau rezistenta.
7. Revenirea organismului dupa efort.
8. Aprecieri si recomandari.
In realitate, in nici o lectie nu pot exista practic toate aceste verigi. Caracter
permanent au, indiferent de tipuri de lectie, verigile 1,2,3,7 si 8. Celelalte sunt prezente
in functie de natura temelor si obiectivelor.
In fiecare veriga se folosesc anumite grupaje de exercitii, se stabililesc o dozare

medie a efortului, s-au consacrat unele formatii de lucru. Toate sunt subordonate
rezolvarii temelor si obiectivelor lectiei.
Privind in perspectiva, in perimetrul lectiei ar aparea o serie de noutati vizand,

de exemplu, conducerea unor verigi, nu de catre specialist, ci de catre elevi, in sensul
acceptarii autonomiei elevilor in cadrul lectiei. Tot de principiul autonomiei se leaga o
eventuala rupere de cadrul national unitar reprezentat de programa de educatie fizica.
In privinta structurii, s-ar putea renunta la verigile in care se vizeaza educarea
calitatilor motrice, acestea urmaand a constitui teme pentru acasa.
1.3. Rolul i locul parcursurilor aplicative in lecia de educaie fizica
In lectia de educatie fizica, dezvoltarea organismului elevilor se poate face prin

varietatea de mijloace si metode pe care le foloseste profesorul in functie de nivelul
clasei, pe tot parcursul anului scolar. Un loc aparte il ocupa deprinderile motrice
aplicative cum sunt: mersul, alergarea, tararea, sariturile, catararea, escaladarea,
aruncarea, prinderea.
Omul in viata de zi cu zi este supus celor mai diverse influente ale mediului in
care traieste si munceste, de aceea elevii trebuie informati astfel incat sa poata face fata
tuturor solicitarilor si in special celor de ordin fizic.
Parcursurile aplicative aduc un aport esential in acest sens. Prin denumirea de

parcurs intelegem toate instalatiile, aparatele, improvizatiile, obiectele asezate pe un
traseu intr-o anumita succesiune in functie de scopul urmarit, dezvoltarea calitatilor
motrice, a deprinderilor motrice.
In timpul parcursului aplicativ, elevul alearga, sare, se catara, se tareste,

escaladeaza, toate acestea intarindu-l din punct de vedere fizic. Fiind desfasurate sub
forma de intrecere, acestea duc la invingerea sfielii, a timiditatii, dezvoltandu-se la elevi
stapanirea de sine, inventivitatea.
Parcursurile aplicative desfasurate sub forma de joc duc la dezvoltarea

calitatilor intelectuale: gandire, atentie, spirit de observatie, dezvoltandu-si astfel
personalitatea.
Spre deosebire de celelalte mijloace folosite in pregatirea elevilor, parcursurile

aplicative prezinta urmatoarele particulariati metodice mai importante
permit manifestarea si dezvoltarea complexa si simultana a deprinderilor motrice de

baza sau specifice, a calitatilor fizice si a unor forme de manifestare a acestora,
precum si a calitatilor moral- volitive;
in timpul executiei parcursului, indiferent de natura sa apar legaturi noi si complexe

intre deprinderile motrice, ceea ce contrubuie la perfectionarea lor, apar relatii care
pot favoriza transferul pozitiv intre diferitele forme de manifestare a calitatilor
motrice. Aceasta manifestare simultana a mai multor laturi ale activitatii motrice este
posibila si determinata de caracterul complex al parcursurilor;
raportul de intredependenta intre deprinderile si calitatile motrice, realizarea lor la

nivel superior in condittile si pe fondul solicitarilor intense a unor calitati motrice si
de vointa subliniaza importanta deosebita a parcursurilor aplicative in dezvoltarea
capacitatii motrice a elevilor.
Parcursurile aplicative contribuie la indeplinirea sarcinilor educatiei fizice daca

sunt alese cu multa atentie, discernamant. Aceasta alegere conditioneaza influentarea
pozitiva sub toate aspectele asupra copiilor.
Pentru o influentare pozitiva se tine seama de urmatoarele cerinte metodice:
a.Continutul parcursurilor aplicative sa corespunda particularitatilor morfo

fiziologice si psihice ale elevilor. Parcursurile sa nu fie nici prea simple, nici
foarte complicate, iar regulile de desfasurare sa fie intelese si retinute de elevii
participanti.
b. La alegerea parcursului se va tine seama de: scopul instructiv educativ

urmarit; incalzirea organismului, captarea atentiei, revenirea organismului,
dezvoltarea calitatilor motrice, dezvoltarea deprinderilor motrice, dezvoltarea
curajului, a stapanirii de sine.
Profesorul poate folosii in lectia de educatie fizica parcursul aplicativ in toate

verigile acesteia, obiectivele propuse indeplinindu-se cu precadere prin parcurs.
In partea pregatitoare se pot folosii parcursuri simple pentru orientarea in spatiu,

captarea atentiei, care sa aiba reguli simple si putine, durata fiind de 2-4 minute.
Parcursurile se pot regasii si in partea fundamentala a lectiei de educatie fizica

ajutand foarte mult la rezolvarea obiectivelor, sarcinilor lectiei. Se vor desfasura
parcursuri care sa formeze sau sa intareasca deprinderile motrice de baza, aplicative sau
specifice disciplinelor sportive practicate in scoala, parcursuri care sa contribuie la
educarea sensibilitatilor motrice (ritm, echilibru), toate stimuland dezvoltarea capacitatii
motrice a elevilor.
Timpul acestor parcursuri este variabil (28-35 minute).

In ultima parte a lectiei, partea de incheiere, pot fi folosite parcursuri cu caracter
linistitor; de restabilire a marilor functiuni de captare a atentiei, durata fiind de 3-4
minute.
Pentru formarea grupelor se urmareste repartizarea proportionala a elevilor foarte

buni, cu pregatire medie si cei slabi, alcatuindu-se grupe omogene ca nivel astfel sansele
de victorie fiind egale.
Trebuie asigurata egalitatea numerica si alegerea capitanilor.
In timpul desfasurarii parcursului profesorul urmareste respectarea regulilor de joc si a

dozarii efortului.
La incheierea parcursului, profesorul comunica rezultatul dupa care se vor

executa exercitii in vederea linistirii organismului.
Majoritatea specialistilor au hotarat ca in structura lectiei de educatie fizica sa fie

inclusa intr-o veriga de sine statatoare si dezvoltarea calitatilor motrice.
Conform structurii lectiei de educatie fizica si mai ales a dinamicii efortului, cea
mai mare intensitate a acestuia (varful maxim se plaseaza de regula spre finalul lectiei, fie
ca este vorba de organizarea unei stafete, jocuri sportive, fie ca este vorba de dezvoltarea
unor calitati motrice.
Aceleasi teme ale unei lectii se pot realiza intr-o alta ordine si in acest fel se
creaza posibilitatea de revenire in timp a organismului la normal (intr-o lectie cu doua
varfuri de intensitate).
De aceea, locul actiunilor pentru dezvoltarea calitatilor motice in structura lectiei

de educatie fizica trebuie stabilit in functie de natura efortului stabilit, pentru a se putea
asigura o intensitate si un volum optim in vederea dezvoltarii calitatilor motrice
planificate la nivelul obiectivelor propuse si pentru asigurarea posibilitatii de revenire a
organismului la starea normala.
1.4. Caracterul formativ si eficacitatea folosirii parcursurilor aplicative
Eficienta exercitiului fizic in dezvoltarea capacitatilor motrice a elevilor din

clasele a v a in ciclul gimnazial
Parcursurile aplicative fac parte din grupa activitatilor globale in cadrul carora se
aplica priceperile si deprinderile utilitare. Acestea valorifica in conditii noi, nestudiate in
prealabil, cunostinte, priceperi si deprinderi, insusite in lectiile anterioare sau chiar in
lectia respectiva.
Parcursurile aplicative trebuie sa creeze situatii care sa ceara elevilor rezolvarea

anumitor probleme in mod individual, personal, creativ.
In cadrul parcursurilor aplicative vor fii incluse deprinderi cunoscute si accesibile

intregului efectiv de elevi tinand cont de mai mule cerinte: organizatorice si metodice.
Cerinte organizatorice:
aparatele si instalatiile ce urmeaza a fi folosite in cadrul parcursurilor aplicative sa

aiba o stare de functionare buna, verificandu-se permanent;
la exercitiile cu grad ridicat de dificultate trebuie asigurat locul de aterizare la sarituri

si escaladari cu saltele;
inaltimea aparatelor gradata corespunzator.
Cerinte metodice:
aparatele care pretind un grad ridicat de dificultate a exercitiilor se vor monta la

jumatatea traseelor;
in ultima portiune a traseului se vor evita exercitiile cu structuri grele din cauza
oboselii elevilor care nu vor mai fi apti de cele mai bune si corecte executii;
efortul trebuie planificat astfel incat dupa un efort pentru membrele inferioare sa
urmeze un efort pentru trunchi, brate, alternandu-se efortul;
efortul se va grada in concordanta cu varsta, dezvoltarea fizica si bagajul motric al

elevilor prin marirea sau micsorarea numarului de aparate, ingreunarea sau usurarea
unor exercitii, marirea sau micsorarea vitezei de parcurgere a parcursului, cresterea
sau scaderea inaltimii aparatelor;
exercitiile care solicita o baza mica de sustinere sa fie alternate cu cele care solicita o
baza mare de sustinere;
instalatiile si aparatele sa fie montate astfel incat sa ofere mai multe posibilitati de a fi
trecute;
aparatele cu grad redus de stabilitate sa fie montate la inceputul parcursului, deoarece

solicita o concentrare mai mare;
pentru a oferi coonditii identice de lucru, aparatele, instalatiile trebuie sa fie dispuse la
fel, sa fie identice ca forma, greutate si culoare;
in dispunerea aparatelor si instalatiilor se are in vedere alternarea elementelor

dinamice cu cele ce contribuie la orientarea in spatiu;
traseele pe care se desfasoara parcursurile aplicative sa solicite pemanent schimbari

de directie si lucrul pe planuri diferite;
pe tot parcursul se iau masuri de asigurare si autoasigurare;
la parcursurile aplicative desfasurate in aer liber este recomandat sa foloseasca cu

multa fantezie toate conditiile naturale existente;
la parcursurile aplicative la care se folosesc mijloace din diferite sporturi, actiunile sa
fie executate corect din punct de vedere tehnic si sa aiba finalitate precisa, identica cu
cea din ramura sportiva;
pentru recunoastere si acomodare este bine ca percursul sa fie executat de doua ori
inainte de inceperea concursului intre echipele formate.
Parcursurile aplicative sunt atractive prin caracterul spectaculos, prin ineditul

lor precum si prin starea de emulatie pe care o confera.
In executia parcursurilor aplicative pot fi folosite aparatele de gimnastica,

obiectele portative (maciuci, fanioane, mingi), franghii, banci de gimnastica, lada de
gimnastica, saltele, obstacole naturale, parteneri.
Miscarile frcvent utilizate sunt: mersul, alergarea, tararea,aruncarea, prinderea,

transportul, saritura, catararea, escaladarea. Alaturi de aceste miscari se pot introduce si
elemente acrobatice: rostogoliri, rulari, rasturnari, salturi, precum si elemente din jocurile
sportive si atletism.
Folosirea parcursurilor aplicative in lectia de educatie fizica pune in evidenta

caracterul formativ al acestui sistem de lucru, capacitatea de analiza a deprinderilor
insusite, nivelul calitatilor si capacitatilor motrice ale elevilor.
Se recomanda ca la grupa de elevi cu un nivel ridicat de pregatire sa participe la

stabilirea parcursului aplicativ la montarea aparatelor.
In experimentul pe care l-am efectuat la clasele aV- a am selectionat cateva

parcursuri aplicative in functie de:
scopul urmarit;
calitatile si deprinderile motrice dominante la aceasta varsta;
concordanta cu particularitatile de sex;

relatia cu experienta motrica a elevilor din clasele V;
tema si veriga lectiei;
preferinta elevilor.
In lectia de educatie fizica folosim parcursurile in functie de o calitate dominanta

pe care dorim sa o dezvoltam: parcursul pentru dezvoltarea vitezei, a atentiei, rezistentei,
a fortei explozive.
Pentru dezvoltarea fortei explozive vom folosi in parcursuri diferite forme de

aruncare cu mingi de forme diferite, la anumite distante, pe puncte fixe, de pe loc, din
deplasare si alte forme de aruncare care se introduc in parcurs atunci cand tema lectiei
impune ca aceasta calitate sa fie dezvoltata, consolidata, fixata, aruncarea mingii de oina
de pe loc sau cu elan, la handbal aruncarea la poarta, aruncarea cu mingia de oina la
tinata fixa.
Pentru dezvoltarea parcursurilor aplicative se desfasoara pe distante scurte de 40

m. In care pe langa alergare se executa structuri de exercitii bine cunscute cu un numar
mare de repetari, cu pauze de revenire a organismului.
In parcurgerea parcursurilor aplicative un rol important il au analizatorii:

vizual,chinestezic,acustico-vestibular.Fiecare parcurs contine parti mai usoare si mai
dificile adevarate bariere fizice si psihologice. Aceste bariere cer asigurarea stabilitatii
aparatelor si obiectelor prin fixarea acestora, prin acordarea de catre profesor a ajutorului
si a autoasigurarii.
Parcursurile folosite contin miscari cunoscute, invatarea unor miscari noi in

timpul parcurgerii, fie chiar si usoare se soldeaza cu esecuri sub diferite forme. Un
parcurs care a fost atractiv pentru elevi poate fi mentinut un anumit ciclu de lectii. Pentru
eliminarea monotoniei se pot include variante in asezarea fiecarui obstacol (sau executii
noi), exercitii noi. Astfel se poate modifica si modul de apreciere: odata se
cronometreaza, alta data se dau calificative. Se urmareste finetea, eleganta, usurinta
executiei.
In continuare voi exemplifica cateva grupuri de exercitii care pot fi incluse in

componenta parcursurilor aplicative:
exercitii de aruncare si prindere a mingii in ritm vioi cu treceri peste diferite

obstacole, elevii avand timp limitatt de executie, fiind pusi in situatii imprevizibile si
in conditii neobisnuite;
Exemplu: alergare, rostogolire, urmata de prinderea unei mingi de
cauciuc arincata de un coleg urmat de aruncare la un punc fix.
Aceasta se poate executa sub forma de stafeta contribuid la
dezvoltarea prezentei de spirit la perfectionarea indemanarii si vitezei
de rotatie, precum si la dezvoltarea atentiei si orientarii in spatiu.
exercitii de alergare, saritura peste obstacol, tarare pe distante scurte si treceri printr-
un cerc, transportul unei mingi medicinale pe o distanta data;
exercitii de alergare pe o distanta limitata cu spatele spre directia de deplasare,

transportand doua mingi, intoarcere, alergare cu saritura peste coarda, trecere peste un
obstacol mic, doua rostogoliri pe o saltea din ghemuit in ghemuit, alergare pana la
linia de sosire.
Exercitiul fizic, mijloc de formare a personalitatii si de pregatire a omului pentru

profesiuni si cerintele contemporane, trebuie sa atribuie un rol deosebit constientizarii
aactivitatii prin intelectualizarea procesului pedagogic de educatie fizica prin studierea
cunostintelor pe aceeasi treapta de importanta cu priceperile si deprinderile motrice si
prin corelarea lor optimala cu acestea.
In aceasta idee cunostintele de educatie fizica au rolul de a clarifica indiferent de
forma metodico-organizatorica aplicata esenta,scopul si modalitatile de realizare a
exercitiilor fizice.
Datele numeroaselor cercetari si teorii cu privire la legile ci conditiile eficacitatii

exercitiilor indiferent de mijloacele si formele metodico-organizatorice folosite, pot fi
sintetizate in urmatoarele concluzii si indicatii practice:
inainte de a propune exercitiile, este necesar ca profesorul sa se edifice pe deplin

asipra posibilitatilor si limitelor acestuia;
eficacitatea exercitiilor este conditionata nu numai de numarul lor ci si de atitudinea

constienta pe care elevii o adopta fata de acestea; de intelegerea scopului de atins, a
necesitatii si insemnatatii exercitiului respectiv, in contextul situatiei de invatare date;
de cunoasterea scopului teoretic al exercitiilor; de claritatea performantelor ce trebuie
atinse.
Prin folosirea exercitiilor variate se previne monotonia, aparitia oboselii si

plictiselii, se mentine atentia si se suscita interesul pentru actiune, creaza disponibilitatea
pentru efectuarea cresterii. Variatia se poate obtine prin schimbarea formei, a gradului de
complexitate, a modului de executie.
Toate exercitiile folosite reprezinta principalele componente ale procesului

instructiv educativ cu pondere in perfectionarea capacitatii motrice umane. Sunt insusiri
inascute si dobandite in procesul instructiv- educativ si activitatea cotidiana care insotesc
actul motic.
1.5. Caracteristicile dezvoltarii capacitatii motrice
Caracteristicile dezvoltarii capacitatii motrice se dezvolta in functie de

substratul morfo-functional de care depinde manifestarea unora dintre elevi:
dezvoltarea inegala, neuniforma a organelor si functiilor organismului se reflecta in
dezvoltarea inegala a calitatilor si deprinderilor motrice;
dezvoltarea naturala a calitatilor si priceperilor motrice se manifesta diferentiat la fete

si baieti;
dezvoltarea unei calitati motrice exercita influenta asupra nivelului de dezvoltare a

celorlale calitati motrice;
avandu-se in vedere relatia de interdependenta orice actiune de dezvoltare a uneia, va

exercita o influenta si asupra celorlelte;
obtinerea unor indici superiori ai capacitatii motrice conditionata si de educarea unor

trasaturi psihice;
dezvoltarea capacitatii motrice trebuie sa faca obiectul temei pentru acasa, precum si
a formelor de practicare independenta;
in dezvoltarea capacitatii motrice trebuie sa se aibe in vedere reactia organismului

elevilor la efortul fizic;
dezvoltarea capacitatii motrice depinde de natura exercitiului fizic si a efortului fizic,

de dozarea acestuia la care se adauga capacitatea de efort a organismului si modul de
participare al elevilor.
Mentinerea capacitatii motrice in timp se realizeaza diferentiat (inegal).
La baza capacitatii motrice sta exercitiul fizic alternat cu repausul.
Volumul si intensitatea efortului fizic sunt in raport invers proportional.
Procesul de refacere se face diferit, acest lucru ne face sa relevam eforul fizic
inaintea restaurarii totale.
Sub aspectul continutului pauzele pot fi:
- active;
- pasive.
Eforturile pot fi:
- standard
- variate
- alternative
Cerintele metodice privind dezvoltarea capacitatii motrice
a. Dezvoltarea capacitatii motrice presupune un proces indelungat,

sistematic, bine gandit in fiecare lectie;
b. Alegerea metodelor si variantelor metodice trebuie facuta in

concordanata cu particularitatile de varsta, sex, nivel de pregatire a
elevilor;
c. Datorita conditiilor fata de antrenamentul sportiv, nu sunt indicate

metodele si procedeele din antrenamentul sportiv, decat dupa o
preadaptare a acestora;
d. Nivelul efortului preconizat trebuie sa permita revenirea indicilor

pana la inceperea altor activitati. Niciodata nu vom suprasolicita
organismul pana la maximum, deoarece in acest caz randamentul
scolar scade;
Principalele efecte care vizeaza dezvoltarea capacitatii motrice, pot fi tratate

foarte pe larg, dar voi prezenta urmatoarele cerinte ale dezvoltarii capacitatii motrice
astfel:
- Stabilirea sistemelor de actionare in diferite etape;
- Aplicarea cu mai mare consecventa si continuitate a sistemelor de actionare in lectia

de educatie fizica pe perioada planificata;
- Stabilirea unui numar optim de repetari a volumului si intensitatii corespunzatoare

efortului;
- Incadrarea exercitiilor selectionate pentru dezvoltarea fiecarei calitati motrice in

sisteme precise de actionare;
- Timpul si ritmul de executie, valoarea incarcaturilor si durata exercitiilor, distanta si

durata pauzelor sunt elemente de baza cu care se apreciaza progresul;
1.6. Dezvoltarea calitatilor motrice prin stafete si parcursuri aplicative
La varsta de 10-14 ani jocul trebuie sa ocupe un rol important in viata copilului
pentru ca reprezinta unul dintre mijloacele de realizare a educatiei fizice si sportrive, o
forma de manifestare specifica varstei copilariei si preadolescentei. Prin continuturile lor
jocurile contribuie la formarea unor notiuni, priceperi si deprinderi, la dezvoltarea
principalelor calitati fizice, morale si volitive. In timpul jocului copilul alearga, se tareste,
se catara,sare, miscarile devin mai precise si el se intareste din punct de vedere fizic. In
timpul jocului se dezvolta atentia, gandirea, spiritul de observatie si deci implicit si
personalitatea.
Spre deosebire de celelalte mijloace folosite in pregatirea elevilor, ele reprezinta

urmatoarele particularitati metodice mai importante:
Permit manifestarea si dezvoltarea complexa si simultana a deprinderilor motrice de

baza sau specifice, a calitatilor morale;
In timpul jocului, indiferent de natura sa, apar legaturi noi si complexe, intre
deprinderile motrice, ceea ce contribuie la perfectionarea lor, apar relatii care pot
influeta transerul pozitiv dintre diferitele forme de manifestera a calitatilor motrice;
Raportul de interdependenta intre deprinderile si calitatile motrice, realizarea lor la un
nivel superior, in conditiile si pe fondul solicitarii intense a unor calitati morale si de
vointa, subliniaza importanta deosebita a acestei particularitati metodice a jocului.
Stafetele sunt jocuri de intrecere, desfasurate pe echipe, fara contact direct cu

adversarul. In alte jocuri de miscare participarea jucatorilor este simultana, cu stafeta ei
isi indeplinesc sarcinile in mod succesiv.
Stafetele au un grad mare de accesibilitate, unele putand fi organizate si cu copii

de varsta mica. Starnesc interes la toate categoriile de varsta care practica educatia-fizica.
Avand aceste caracteristici, stafetele constituie categoria de jocuri de miscare care se
folosesc pe scara cea mai larga in diferite forme ale procesului de educatie-fizica.
Caracterul de intrecere este foarte pronuntat, fapt care duce la ridicarea starii
emotionale.
Organizarea stafetelor se face pe doua sau mai multe echipe, in functie de numarul
de participanti. Numarul de jucatori dintr-o echipa trebuie sa fie in jur de 10. Daca
numarul este prea mare, participantii asteapta prea mult pana le vine randul, fapt care
duce la pierderea rabdarii si la realizarea unor pauze prea mari. Cand numarul de
participanti este prea mic (mai mic de 5), jocul se termina prea repede, iar interesul si
starea emotionala nu ating cotele dorite.
Formatiile cele mai frecvent folosite sunt pe siruri, cu echipele alaturate, la cativa
pasi interval. Se pot organiza stafete si in alte forme: raze, cerc, patrat.
Diferitele deprinderi de miscare constituie continutul stafetelor; la majoritatea nu

lipseste alergarea.
In stafete sunt folosite numeroase exercitii si miscari din gimnastica, elemente si

procedee tehnice ale jocurilor sportive si ale altor jocuri care pot fi apolate in conditii
variate, toate avand caracter de competitie.
Stafetele pot fi organizate folosind transmiterea unor obiecte sau fara obiecte.
La inceputul stafetelor fara obiecte se pot folosii diferite forme si procedee de
deplasare: alergare, sarituri intr-un picior si pe doua picioare, mers in patru labe, tarari in
brate, saritura iepurelui, mersul piticului.
In stafetelor cu obiecte, obiectul de joc poate fi folosit in felul urmator:
Bastonul poate fi:
a. dus in echilibru;
b. schimbata pozitia lui pe locul unde este asezat;
c. aruncat la distanta
d. aruncat pentru doborarea unor tinte aflate in picioare.
Mingea poate fi:
a. manuita (prindere, aruncare);
b. transportata;
c. condusa;
d. rostogolita (cu mana, capul sau picioarele);
e. aruncata (la cos, poarta, distanta, tinta).
Esarfa sau batista poate fi:
a. predata din alergare;
b. legata sau dezlegata.
Cercul de gimnastica poate fi:
a. transportat;
b. rostogolit;
c. aruncat pentru ochire (la cadere sa cuprinda in el obiectul care
constituie tinta);
d. tinut in pozitia verticala, trecerea prin el prin saritura iepurelui
sau saritura de ghemuire.
Indicatii pentru asigurarea conditiilor materiale pentru desfasurarea parcursului

aplicativ
Cadrul de desfasurare a jocurilor trebuie sa fie corespunzator. De aceea profesorul

de educatie fizica se ocupa cu inventarul materialelor necesare, precum si de pregatirea
prealabila a jocului.
Folosind in joc materiale ca: cercuri, mingi, maciuci, etc. se obtine o participare
mai activa a elevilor, creand un cadru mai placut, mai atractiv.
Se recomanda ca fiecare profesor, constient de sarcinile instructiv-educative ce-i

revin sa se preocupe cu asigurarea unui inventar de materiale pe care sa le foloseasca in
situatii de joc.
Inventarul trebuie sa cuprinda materiale ca:
mingi de oina;
bastoane confectionate de elevi;
cercuri de lucru;
mingi de cauciuc de toate marimile;
mingi medicinale sau saci de nisip de diferite greutati;

bastoane de stafeta;
corzi pentru sarituri si sfori de diferite lungimi si grosimi;
maciuci;
materiale pentru elevi: esarfe, benzi colorate, numere;
stegulete, fanioane.
Sunt necesare si alte materiale din categoria aparatelor simple de gimnastica:
bancile;
capra;
lada;
saltelele.
Aceste materiale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa fie in stare de folosinta;
sa fie curate;
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA CERCETARII
2.1. Data, locul si subiectii cercetarii
Nr.crt. NUME SI PRENUME VARSTA INALTIME

1 ARDELEAN FILIP 20 1,96
2 BORZOS MARIUS 25 1,93
3 BORZOS MIRELA 22 1,94
4 BORZOS OCTAVIA 20 1,98
5 CIMPOERIU EMIL 21 1,90
6 DRAGAN ESTERA 20 1,93
7 DRAGAN ROXANA 20 1,85
8 KORODI MANUELA 22 2,00
9 LINGURAR MARIA 22 1,91
10 PAVEL RAZVAN 35 1,90
11 VANCEA ANDREEA 22 1,92
2.2. Aparate, instalatii si materiale
Pe langa traditionalele materiale (hartie, creion, pix, fise de observatie,

protocoale) am folosit in cadrul cercetarii si suporturi video (casete video si DVD-uri).
Aparatura utilizata in scopul cercetarii a fost: camera video, camera digitala de

fotografiat, DVD player, video recorder.
Putem aminti aici instalatiile folosite in jocul de volei chiar daca noi nu le-am
utilizat in mod direct, cercetarea noastra fiind constatativa: terenul, fileul, stalpii, antenele
si mingile de volei.
2.3. Metodele de cercetare utilizate
Metodele de cercetare folosite in aceasta lucrare sunt:
metoda observatiei;
metoda conversatiei;
metoda experimentala;
metoda statistica;
metoda reprezentarii grafice.
In continuare aceste metode sunt descrise pe larg.
Studiul materialului bibliografic
Toate lectiile de cercetare au la baza cunoasterea rezultatelor obtinute in domeniul

in decursul timpului si a surprinde care sunt problemele, tendintele, ipotezele, indoielile
pe care le formuleaza cei ce au de studiat tema respectiva.
Pentru a obtine rezultate obiective stiintifice este nevoie de o buna documentare

care duce la o cunoastere reala a fondului de baza a disciplinei pe care o studiaza cat si
datele noi, recente si in continua dinamica.
Cel ce-si propune o tema de studiu, de cercetare, trebuie sa stapaneasca tehnicile

actuale ale documentarii.
In ceea ce priveste tema lucrarii de fata, studiul materialului bibliografic a constat

din culegerea datelor din foarte multe lucrari publicate in manuale, volume, reviste de
specialitete, publicatii periodice ce au avut aceeasi tema ca cea de fata.
Metoda observatiei
Observatia ca proces psihic de cunoastere activa, intentionata, planificata,

sistematica are la baza un sistem de referinte, idei, ipoteze, postulate furnizate de
experienta si stiinta.
Observatia este considerata de Paul Fraisse primul moment al cercetarii
experimentale. Este contemplarea intentionata a unui obiect, documet, fenomen, proces.
Observatia este un rezultat al raportului dintre cercetator si natura.
Scopul observatiei este culegerea de date concrete a caror analiza stiintifica sa

permita generalizare. In observarea stiintifica participa atat procesele senzoriale cat si
procese logice, intelectuale.
Observatia stiintifica este caracterizata de:
caracterul fundamental teoretic si metodologic;
scopuri precis formulate;
sarcini precis delimitate;
inregistrarea sistematica a datelor;
publicarea si interpretarea datelor;
o buna pregatire a celui ce face observatia.
In aceasta lucrare observatia s-a facut astfel;
Preliminar observand:
- componenta clasei;
- omogenitatea clasei;
- nivelul de dezvoltare fizica;
- nivelul capacitatii motrice;

- nivelul calitatii motrice;
- frecventa participarii individuale;
- interesul de participare la lectie;
- calitatea lectiei de educatie fizica.
In timpul cercetarii:
- modul de executie al comenzilor;
- receptivitatea elevilor;
- influenta efortului specific asupra subiectilor;
- evolutia grupei martor si a celei de experiment;
- sesizarea factorilor perturbatori.
In cadrul orei de educatie fizica se urmareste:
a. felul in care elevul abandoneaza situatia cu usurinta, incredere;
b cum stabileste contactul uman cu ceilalti profesori, colegi, neutrii:
deschis, usuratic sau cu familiarism;
c. felul cum se organizeaza actiunea: cu atentie, lipsit de control,
necesitand permanent imbold;
d. felul cum se exprima prin cuvant, mimica, gest;
e. felul cum subiectul isi conduce propria organizare motrica;
f. cum reactioneaza la sarcinile propuse;

g. reactiile subiectului la propriul comportament, la rendamentul sau in
fata dificultatilor, succesului;
h. evolutia raportului cu examinatorul;
i. preocuperi si opinii marturisite de subiect.
Metoda conversatiei
Conversatia sau interviul consta in discutia tematica dintre cercetator si subiect.

Se face pe baza unor intrebari tematice, puse intr-o anumita ordine, raportate la clasa in
care se afla subiectul sau clasa respectiva.
Pentru o mai buna informare, in afara subiectilor cercetati s-au purtat discutii cu
dirigintii clasei, cu cadrele didactice si cu cadrele medicale ale scolii.
Metoda experimentala
Aceasta metoda este un sistem complex de cunoastere a realitatii, caracterizat prin

utilizarea rationamentului experimental. Metoda experimentala verifica o ipoteza si
stabileste relatii cauzale intre fenomene, fapte, etc..
Claude Bernard defineste experimentul drept o observatie provocata cu scopul de

a defini un control.
In vederea confirmarii sau infirmarii ipotezei lucrarii am stabilit doua grupe:
- experimentala: - clasele a IV a A mixte de la Scoala Generala nr.2 din Campina.
- martor: - clasele a V a B mixte tot de la Scoala Generela nr.2 din Campina.
Ipoteza se verifica atunci cand diferenta dintre rezultatele grupelor este

semnificativa.
Metoda statistica
Pentru depasirea fazelor descriptive pline de termeni de comparatie subiectivi, in
activitatea sportiva s-au introdus calculele matematice.
Aceasta metoda confera o descriere mai precisa a fenomenelor, permite extragerea

unor cocluzii generale in functie de anumite reguli bine conturate precum si insumarea
rezultatelor cerceterii intr-o forma semnificativa.
Datele statistice permit cercetatorului sa determine gradului de omogenitate al

fenomenului sau populatiilor cercetate, tendinta centrala si deviatiile de la aceasta, gradul
de corelatie, gradul de corelatie dintre fenomene, ca si gradul de incredere, semnificatie
pe care-l reprezinta rezultatele cercetarii.
In urma experimentului si a datelor inregistrate am calculat urmatorii indici

statistici, considerati ca fiind reprezentativi pentru scopul cerceterii:
- Parametrii tendintei centrale in special media aritmetica bazata pe numarul total

al valorilor individuale si care ajuta si la calculul abaterii standard.
suma
X valorile individuale obtinute
n = numarul de cazuri
Abaterea standard (S)
S= d2
n-1
S = suma;
d = diferenta dintre media aritmetica si fiecare valoare individuala;
n = numarul de cazuri.
Cu cat abaterea standard este mai mare, cu atat media caracterizeaza mai inexact
selectivitatea aleasa.
- Coeficientul de variabilitate (CV):
M media aritmetica
S abaterea standard
Daca CV este 10%, indica o variatie mica, colectivul este omogen.
Daca CV este 20%, indica o dispersie foarte mare, colectivul este neomogen.
Metoda reprezentarii grafice
Vizualizarea datelor prin folosirea metodei grafice permite o intelegere mai usoara a
dinamicii fenomenelor urmarite precum si raportului dintre ele.
2.2. Organizarea experimentului
Cercetarea s-a efectuat la Scoala Generala nr.2 din Campina, timp de un an scolar,
la clasele a V a A, B mixte. Orele de educatie fizica cu acesti elevi s-au desfasurat
conform orarului claselor, saptamanal 2 ore, atat in sala de sport, cat si pe terenul de sport
din incinta scolii.
Grupa experimentala a fost formata din clasele a V a A mixta.
Grupa martorilor a fost formata din clasele a V a B mixta.
Clasa a V a A,B sunt formate din 8 baieti si 6 fete fiecare.
Etapele cercetarii
Experimentul s-a desfasurat pe parcursul anului scolar 2009-2010, si a cuprins doua

testari.
1.Testarea initiala a elevilor din grupa martor si grupa experimentala am
efectuat-o la inceputul anului scolar la sfarsitul lunii septembrie.
2.Aplicarea experimentului in perioada septembrie 2009- mai 2010.
3.Testarea finala si-a efectuat in luna mai 2010 atat a elevilor din grupa martor,
cat si a celor din grupa experimentala.
Sarcinile cercetarii:
stabilirea subiectilor celor doua grupe martor si experimentala
stabilirea probelor de control
selectarea celor mai eficiente mijloace pentru dezvoltarea capacitatii motrice
efectuarea testarilor initiale si finale
analizarea statistico-matematica a datelor rezultate in urma desfasurarii

experimentului
formularea unor concluzii si propuneri
Prima sarcina a cercetarii am reusit sa o analizez repede, cea de a stabili

subiectii celor doua grupe participante la experiment.
CAPITOLUL 3
PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR

CERCETARII
3.1. Stabilirea si descrierea probelor de control
Procesele de control puse in programa scolara pentru testarea capacitatii motrice

sunt:
Procedee tehnice specifice jocului de handbal
Probe din gimastica acrobatica si sarituri
Aceste probe au fost aplicate sub forma de test initial la inceputul semestrului I
si test final la sfarsitul semestrului al II lea.
Probele de control obligatorii pentru insusirea unor ramuri de sport:
Efectuarea unor linii acrobatice liber alese, cu aprecierea prin nota la finalul ciclului
tematic al lectiei;
Saritura cu sprijin pe aparat de gimnastica, cu apreciere prin nota la finalul ciclului de

lectii;
Parcurs aplicativ cu elemente tehnice din hadbal.
Proba 1: procedee tehnice izolate din jocul sportiv
- elevii executa izolat numarul de procedee tehnice prevazute in sistemul de evaluare

pentru fiecare clasa
- se apreciaza corectitudinea executiei

- nota maxima de apreciere este 8
Structura tehnico-tactica
- elevul va efectua o structura cuprinzand elementele tehnico-tactice prevazute in

programa
- se apreciaza corectitudinea si cursivitatea executiei, numarul si dificultatea

procedeelor
- nota maxima de apreciere este 9
Joc bilateral
- se organizeaza pe terenuri si cu efective regulamentare
- se desfasoara utilizand continuturile si regulile prevazute in programa clasei

respective
- se apreciaza comportamentul in joc, deci nota maxima 10
Proba 2: elemente acrobatice izolate
- se executa izolat elemente statice si dinamice prevazute in programa
- aprecierea se face din nota maxima noua
Legari de elemente acrobatice
- se efectueaza un exercitiu liber ales cuprinzand elemente acrobatice si de legatura

prevazute in programa
- se apreciaza calitatea executiei. numarul si dificultatea elementelor componente

- aprecierea se face din nota maxima 10
Saritura la un aparat de gimnastica
- se executa cu bataie pe trambuluina semielastica
- locul de aterizare se amenajeaza cu saltele de gimnastica
- se executa una din sariturile prevazute in programa clasei respective
3.2. Mijloacele de actionare pentru dezvoltarea capacitatii motrice a

elevilor
STAFETE PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITATII MOTRICE
Stafete pentru dezvoltarea vitezei
a. Stafeta cu stop
Descriere: - colectivul de elevi impartit pe trei echipe, executa intreceri sub

forma de stafeta, traseul cuprinzand diferite exercitii ca
rostogoliri, sarituri, escaladari etc.
- pe parcursul efectuarii traseului, profesorul pronunta cuvantul

stop. La acest semnal, toti elevii care se intrec in acel
moment se opresc in pozitia in care au fost surprinsi la
comanda.
- la un nou fluier, intrecerea continua

- profesorul poate comanda de mai multe ori stop si nu de fiecare
data in acelasi moment, fapt ce va determina sporirea atentiei
din partea elevilor.
b. Stafeta cu maciuci
descriere: - elevii sunt grupati in doua echipe,in coloana
- traseul este format din mai multe cerculete, la 2 m distanta intre

ele, iar in fiecare se casesc doua maciuci
- primul elev alearga si cu ajutorul piciorului, doboara maciucile

din toate cercurile, dupa care se reintoarce la sirul sau
- urmatorul elev alearga si reaseaza maciucile in pozitia initiala
- castiga echipa care termina mai repede executia cu toti elevii
c. Stafeta dubla
Descriere: - elevii se impart pe patru grupe, asezate cate doua fata in fata la
distanta de 15 m. In acest spatiu se aseaza mai multe obiecte
dispuse in zig-zag
- la semnal, primii elevi din fiecare grupa parcurge acest traseu

sinuos, fara a atinge un obiect.
- grupa care termina mai repede traseul si atinge de mai putine ori
obiectele dispuse pe parcurs castiga intrecerea
d. Stafeta cu schimb de locuri
Descriere: - elevii dispusi in grupe de 6-7, se aseaza in coloana cate unul, fata
in fata (doua grupe constituie o echipa)
- primul din ambele siruri au cate o minge
- la semnal, pornesc in dribling ocolind propria grupa, iar cand au

ajuns in fata ei paseaza primului din grupa opusa si se
deplaseaza la urma acesteia
- echipa care a realizat prima schimbul de locuri castiga intrecerea.
Stafete pentru dezvoltarea indemanarii
a. Stafeta indemanarii
Descriere: - elevii se impart in doua echipe, fiecare echipa impartindu-se la

randul ei in doua grupe: A= 12 elevi si B = 4 elevi.
- grupele A se aseaza pe un traseu lung de 20-30 m astfel la 3 m

distanta fata de grupa B, patru elevi in stand departat la 1 m
distanta unul de celalalt; dupa 4 m, alti patru elevi stau capra la
2 m unul de celalalt, apoi alti 4 elevi stau dispusi in zig-zag la
1 m unul de celalalt.
- la semnalul profesorului, primii din grupa B pornesc in cursa, trec

in ghemuit printre picioarele colegilor, sar de 4 ori capra si
alearga serpuit printre ultimii 4 elevi.
- plecarea in cursa a celor din grupa B se face continuu dupa ce

elevul din fata trece de primul obstacol, grupa care termina mai
repede castiga intrecerea.
- la reluare se schimba rolurile grupelor.
b. Stafeta combinata
Descriere: - elevii sunt impartiti in doua echipe egale numeric, la unul din
capetele culuarului.
- primii elevi din fiecare echipa stau in sprijin culcat inainte cu cate
doua maciuci inaintea lor, si o coarda legata de mijlocul
trunchiului.
- la comanda pleaca se ridica, alearga 5 m, aseaza maciucile in zig-

zag pe lungimea de 4 m (locuri marcate) continua alergarea
5m, sar peste o banca de gimnastica, deznoada coarda, se
intorc cu fata spre echipa si revin in alergare, sarind coarda
pana in dreptul maciucilor, le aduna si alearga sa le predea
urmatorului elev.
- acesta isi inoada mai intai coarda in jurul mijlocului, apoi reia
executia.
- castiga echipa care termina prima si care executa mai corect.
c. Stafeta combinata
Descriere: - elevii sunt impartiti in doua echipe care la randul lor sunt
impartite in doua grupe, asezate paralel.
- echipele alearga 6m, executa doua rostogoliri inainte in ghemuit

pe saltea, ridica de pe sol o minge de handbal si efectueaza
dribling alternativ cu mana stanga si dreapta: se deplaseaza
lateral cu sprijinul mainilor pe banca de gimnastica si
picioarele pe sol, rostogolire lunga pe saltea si predarea stafetei
urmatorului elev.
- castiga echipa care termina prima.
Stafete pentru dezvoltarea fortei si detentei
a. Stafeta cu sarituri la capra

Descriere: - colectivul de elevi se imparte in mai multe grupe
- primul elev din fiecare grupa alearga pana la un semn, unde se

afla un coechipier in pozitia ghemuit executa o saritura peste
capra si ramane in locul acestuia, cel care a fost capra se
inapoiaza la sfarsitul sirului.
Stafete pentru alergarea de viteza
a. Stafeta cine alearga mai repede
Descriere: - colectivul clasei se imparte in 2 grupe egale, asezate pe siruri,

inapoia liniei de plecare.
- la semnal primii alearga 10 m, altii cu palma doboara un obstacol

si se intorc in alergare, atingand umarul coechipierilor, care
urmeaza sa execute acelasi lucru.
- castiga echipa care termina cursa mai repede.
b. Micul maraton
Descriere: - elevii sunt impartiti pe doua grupe si asezati in sir inapoia unei
linii. In fata fiecarei ecipe la distante de 4 m intre ele se
traseaza 3 linii.
- la semnal elevii alearga pana la prima linie, o ating cu piciorul, se

intorc la linia de start, alearga pana la linia a doua pe care o
ating, se intorc in alergare pana la prima linie, alearga pana la
linia a treia se intorc la linia de start si se preda stafeta prin
atingerea coechipierului.
- castiga echipa care termina prima stafeta.
Stafete pentru gimnastica acrobatica si sarituri
a. Stafeta 1.
Descriere: -colectivul impartit pe echipe efectueaza: deplasare prin sarituri pe

ambele picioare pe barna de gimnastica, asezata longitudinal,
rostogolire lunga inainte la saltea, restogoliri laterale pe
lungimea unei saltele, restogolire inapoi in ghemuit la saltea,
alergare pe banca si coborare prin sariture cu extensie.
- castiga echipa care executa corect si termina prima.
b. Stafeta 2.
Descriere: - colectivul impartit in doua echipe egala numeric
- efectueaza saritura in sprijin ghemuit pe lada; apoi saritura in

adancime cu extensie, alergare 10 m, saritura in departat peste
capra de gimnastica, rostogolire inainte in ghemuit, alergare la
coada sirului si transmiterea stafetei.
c. Stafeta 3.
Descriere: - elevii impartiti in doua echipe in sir, inapoia unei linii.
- startul se da din pozitia ghemuit , alergare 5 m, trecere preintr-un

cerc, 2 piruete, saritura cu rostogolire la lada, alergare peste
obstacole joase, amplasate la intervale de 3 pasi, restogolire din
ghemuit in ghemuit pe saltele, sarituri succesive de pe un picior
pe celalalt prin 4 cercuri asezate pe sol in zig-zag si alergare la
coada sirului.
d. Stafeta 4.
Descriere: - elevii impartiti in 2 echipe egale numeric, inapoia unei linii
- sarituri laterale peste banca de gimnastica, asezate longitudinal,

saritura in sprijin ghemuit printre brate la lada si aterizare pe
saltea, alergare, bataie pe trambulina si saritura in stand pe calul
transversal, coborare cu saritura in adancime, trecerea printr-o
cutie de lada si catarare la scara mica, alergare la coada sirului.
PARCURSURI APLICATIVE PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITATII MOTRICE
Parcursuri aplicative pentru dezvoltarea calitatilor motrice
Parcurs aplicativ 1
Descriere: - start din ghemuit; alergare 5 m, rostogolire inainte, ridicare prin

saritura cu extensie, mers in echilibru pe banca de gimnastica,
5 sarituri pe piciorul stang, 5 sarituri pe piciorul drept cu
deplasare inainte, alergare sarind coarda pe distanta de 5 m.
Parcurs aplicativ 2
Descriere: - mers in echilibru pe partea ingusta a bancii de gimnastica; alergare
printre 5 jaloane; tarare 5 m, alergare in zig-zag peste o banca
de gimnastica; escaladarea unui aparat de gimnastica; alergare
5 m pana la linia de sosire.
Parcurs aplicativ 3
Descriere: - alergare cu ocolirea a 5 jaloane; primirea si pasarea de la un

coechipier a unei mingi de handbal; trecerea in tarare pe sub un
obstacol gard; alergare sarind coarda pe distanta de 5 m.
Parcurs aplicativ 4
Descriere: - transportul a doua mingi medicinale 5m; deplasare in echilibru cu

mingile sub brat pe banca de gimnastica; trecerea pe sub
obstacol gard; urcare si coborare a scarii fixe; alergare pana la
linia de sosire.
Parcurs aplicativ 5
Descriere: - alergare pe un plan inclinat; saritura cu extensie; rostogolire inainte

din ghemuit in ghemuit;trecerea printr-un cerc;saritura peste
lada de gimnastica; mers in echilibru pe pertea ingusta a bancii
de gimnastica; aruncare la tinta a doua mungi mici;alergare
printre jaloane; alergare pana la linia de sosire.
Parcurs aplicativ 6
Descriere: - alergare pe 5 m; taras prin tractiune alternativa pe banca de

gimnastica; trecerea peste 4 obstacole asezate orizontal; 5
sarituri la coarda; alergare la linia de sosire.
Parcurs aplicativ 7
Descriere: - alergare 6 m, mers in echilibru pe pertea ingusta a bancii de
gimnastica; saritura peste trei obstacole joase; dribling cu
mana neandemanatica printre 5 jaloane cu mingea de
handbal;imbracarea si dezbracarea unei bluze de trening;
alergare la linia de sosire.
Parcurs aplicativ 8
Descriere: - alergare pa banca de gimnastica; alergare pa banca de gimnastica

asezata inclinata; saritura in adancime cu extensie urmata de
rostogolire inainte; saritura in zig-zag in 4 cercuri asezate pe
sol; tararea pe sol 6 m; saritura pe doua picioare peste 3
obstacole joase.
Parcurs aplicativ 9
Descriere: - pasire peste mingile medicinale asezate pe banca de gimnastica;

rostogolire laterala pe salteaua asezate la capatul bancii;
alergare peste 3 obstacole joase; escaladarea lazii de
gimnastica; aruncarea a 2 mingi de oina la tinta orizontala;
sarituri la coarda pana la linia de sosire.
Parcurs aplicativ 10
Descriere: - alergare serpuita printre 5 jaloane; saritura peste un obstacol jos;

alergare cu pendularea gambei inapoi pe 6 m; alergare cu
picioarele intinse inainte 6 m;sarituri pe un picior 6 m;
aruncarea la tinta a 3 mingi de oina; alergarea cu spatele la
linia de sosire.
Descriere: - mers ghemuit 8 m; pendularea gambei inapoi 10 m; mers in patru
labe 6 m; trecerea pe sub un obstacol; dribling pana la linia de
sosire.
Descriere: - alergare la semnal, saritura peste o sanie asezata transversal;

primirea unui bulgar de zapada si pasarea acestuia inapoi;
intoarcere si alergare pana la saniuta pe care o impinge pana la
linia de sosire.
Descriere: - alergare serpuita printre 3 sanii; saritura peste 3 obstacole; trecerea

taras peste 2 saniute sprijinite (legate in partea de sus cu o
sfoara); alergare la linia de sosire.
Descriere: - la semnal plecare in alergare cu impingerea serpuita a unei saniute

printre 6 fanioane asezare pe saniuta; urmata de deplasare prin
impingere cu picioarele pana la linia de sosire.
Descriere: - alergare in panta (15-20 m); coborare serpuita in alergare printre 5

jaloane; saritura de pe un picior pe altul pe 3 trunchiuri de
copaci; mers in echilibru pe un bustean;saritura in adancime;
alergare in saritura pentru a atinge doi clopotei suspendati de o
sfoara intre doi stalpi; aruncare a mingii de oina la tinta vertica
(6 m); alergarea cu pendularea gambei inapoi la linia de sosire.
Descriere: - alergare serpuita printre copaci; escaladarea unui obstacol inalt de
0,60-0,80 m; trecerea printre 3 cercuri; aruncarea mingii
medicinale peste un gard de 1,5 m inaltime; alergare la linia de
sosire.
Descriere: - saritura peste coarda pe loc (15 secunde); alergare cu pasire in 4

cercuri asezate vertical la distanta de 1,5 m una de alta, 5
flotari cu mainile sprijinite pe un obstacol; deplasare in maini
alternativ pe bara transversala a portii de handbal; aruncarea
mingii medicinale intr-o tinta orizontala; alergare la linia de
sosire.
Descriere: - alergare 25 m, dribling printre 6 jaloane dus-intors; aruncare la

poarta;escaladarea unui obiect inalt de 1 m; alergare 20 m
urmata de saritura in lungime la groapa de nisip; aruncarea
mingii medicinale inainte, cu 2 maini; aducerea mingii inapoi;
alergare pe 20 m, saritura peste un sant trasat pe sol; alergare si
trecere peste 3 obstacole; revenire la linia de plecare.
Descriere: - alergare 20 m, atarnat la scara fixa, ridicari ale genunchilor la piept

de 6 ori; mers in patru labe 6 m; alergare cu trecere peste 3
obstacole; alergare la linia de sosire.
Descriere: - rostogolirea mingii medicinale pe 10 m (este mentinut permenent

contactul cu mingea); tarare cu tractiune alternativa in brate pe
banca de gimnastica, pe partea lata; alergare urmata de o
saritura pentru atingerea unei mingi suspendate la 1,35 1,50
m inaltime; sarituri pe doua picioare; alergare la linia de sosire.
Parcursuri aplicative pentru formarea deprinderilor motrice
Parcurs aplicativ 1
Descriere: - start la semnal, alergare 10 m, prinderea mingii de handbal

aruncata de partener; dribling printre 6 jaloane dus-intors atat
cu mana dreapta, cat si cu mana stanga; aruncarea mingii la
partener; alergare cu spatele le linia de sosire.
Parcurs aplicativ 2
Descriere: - start din ghemuit cu spatele spre directia de deplasare, mers

ghemuit 6 m; alergare 6 m urmata de saritura cu bataie pe
trambulina elastica; rostogolire la saltea; trecerea peste 2
obstacole joase cu sarituri pe ambele picioare; primirea unei
mingi de handbal si conducerea ei printre 6 jaloane; pasarea
mingii in locul de unde a primit-o; executarea a 10 sarituri pe
loc la coarda; rostogolire inapoi in ghemuit si la alergare la
linia de sosire.
Parcurs aplicativ 3
Descriere: - alergare cu spatele 5-7 m rostogolire inainte in ghemuit; alergare

cu pasire peste doua banci de gimnastica asezate transversal
fata de directia de alergare (la 3 m distanta una de alta)
ocolirea unui obiect (minge medicinala) si revenire la linia de
start.
Parcurs aplicativ 4
Descriere: - alergare pe doua banci de gimnastica asezate una in prelungirea
celeilalte; rostogolire inainte in ghemuit si rostogolire inapoi in
ghemuit; alergare inapoi pana la linia de plecare.
Parcurs aplicativ 5
Descriere: - mers in echilibru pe partea ingusta a bancii de gimnastica; saritura

in departat peste capra; mers in echilibru pe partea ingusta a
celei de-a II a banci de gimnastica asezata oblic in sus la 30
grade- 40 grade, sprijinita de un capat de scara fixa; atarnat la
scara fixa apucat de ultima sipca, catarare pe sipca respectiva
spre stanga si spre dreapta; mers in echilibru oblic in jos pe
banca de gimnastica; alergare cu viteza maxima pana la linia
de plecare.
Parcurs aplicativ 6
Descriere: - mers in echilibru pe partea ingusta a bancii de gimnastica, la

0
jumatate bancii intoarcere de 360 cabarare prin saritura cu
extensie; alergare intr-un picior pe partea lata a bancii de
gimnastica; deplasare prin saritura intr-un picior pe partea
ingusta a bancii de gimnastica; ocolirea unui obstacol; alergare
la linia de plecare.
Parcurs aplicativ 7
Descriere: - alergare 6 m; mers in echilibru pe partea ingusta a bancii de

gimnastica, la mijlocul bancii prindereas unei mingi de
handbal aruncate de un elev si transmiterea ei acestuia inainte
de terminarea mersului in echilibru; alergare 3-4 m; culegerea
de pe sol a unei mingi de oina si aruncare la tinta; alergare
inapoi 3-4 m; mers in echilibru pe banca de gimnastica;
prinderea si aruncarea mingii in acelasi loc; alergare pana la
linia de plecare.
Parcurs aplicativ 8
Descriere: - alergare 6m, avand intr-o mana o minge de oina, iar in cealalta o
minge de handbal; saritura peste o banca de gimnastica asezata
transversal; aruncare la tinta cu mingea de handbal intr-un cerc
suspendat; rostogolire inainte in ghemuit; pasare amingii de
oina unui elev si reprimirea ei; alergare la linia de sosire.
Parcurs aplicativ 9
Descriere: - alergare 5-6 m;saritura peste capra de gimnastica prin procedeul

preferat; rostogolire inainte in ghemuit; tarare in pozitia pe
genunchi cu sprijin pe pelme 3-5 m; alergare 5-7 m cu trecere
peste lada de gimnastica asezata transversal pe directia de
deplasare; tarare din pozitia culcat inainte cu impulsul
alternativ al picioarelor si tractiunea bratelor pana la linia de
sosire.
Descriere: - tarare inainte din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme pe partea

lata a bancii de gimnastica; catarare la scara fixa cu ajutorul
mainilor si picioarelor, coborarea numai in brate, tarare inapoi
din pozitia culcat cu ajutorul bratelor pana la capatul bancii.
Descriere: - Alergare pe 8m; inainte din pozitia pe genunchi cu sprijin pe

palme, pe partea la ta a bancii de gimnastica asezata pe
lungime; catarare pe o franghie inalta de 4 m cu coborare;
slalom printe 4 mingi medicinale; catarare la scara fixa cu
ajutorul mainilor si picioarelor si coborare; alergare de viteza
la linia de sosire.
Descriere: - tarare pe 2 saltele asezate in lungime, prin tunelul facut de

parteneri care stau in coloana cate unul in stand departat;
bataie pe trambulina si saritura inalta pe o saltea; excaladarea
calului asezat transversal; rostogolire inainte in ghemuit pe
saltea, catarare la scara fixa si coborare.
Descriere: - alergare 5-6 m, transportand in fiecare mana cate o hltera de 1 kg;

mers in echilibru pe partea lata a bancii de gimnastica,
asezarea halterelor pe sol si culegerea mingii medicinale si
transportul ei pe cap pana la linia de plecsre
Descriere: - alergare 8-10 m, transportand un coleg pe spate; mers in echilibru

pe o banca de gimnastica,coborare de pe banca, dupa care se
inverseaza rolurile si se strabate acelasi traseu.
Descriere: - sprijin culcat facial, inainte pe sol, varfurile picioarelor sprijnite pe

banca de gimnastica; deplasare laterala pe banca; rostogolire
inainte in ghemuit pe saltea; ridicarea si luarea unei mingi de
handbal; dribling cu schimbarea directiei de deplasare; pasire
pe capacul lazii de gimnastica si aruncare la poarta prin
saritura; recupererea mingii; dribling pana la jumatatea
traseului;pase la urmatorul elev; rostogolire inainte in ghemuit
pe saltea; alergare la linia de sosire.
Descriere: - alergare 10 m cu transportul a 2 mingi de handbal; saritura cu

pasire pe lada de gimnastica (2-3 cutii); rostogolirea inainte,
tarand mingile in maini; ridicare in ghemuit cu intoarcere 1800
rulare pe spate si revenire, tarare in culcat ininte; alergare 10 m
cu rostogolirea unei mingi de handbal pe sol, alergare in
dribling pana la linia de sosire.
Descriere: - roaba, cu schimbarea rolurilor la jumatatea traseului; rostogolirea

inainte in ghemuit, mersul ghemuit 6 m, prinderea mingii de
handbal si aruncarea mingii la poarta din alergare recuperarea
mingii si aruncare ei la partener.
Descriere: - catararea la scara fixa; saritura pe ambele picioare 6 m; trecerea

peste 5 banci; deplasarea inapoi in sprijin culcat dorsal;
saritura peste capra; dribling si aruncare la poarta; recuperare
la urmatorul elev.
3.3. Prelucrarea statistico-matematica a rezultatelor experimentului
1. GIMNASTICA ACROBATICA
CLASA a Va
GRUPA MARTOR GRUPA EXPERIMENT

Nr Initiale Ti Tf Tf-Ti Nr Initiale Ti Tf Tf-Ti
1. D.S. 8 9 1 1. C.V. 9 10 1
2. N.C. 9 10 1 2. I.P. 7 10 3
3. C.A. 7 8 1 3. C.S. 8 9 1
4. S.C. 8 9 1 4. H.S. 7 9 2
5. S.I. 7 8 1 5. T.R. 8 10 2
6. T.G. 9 9 - 6. S.M. 8 10 2
7. E.R. 8 9 1 7. C.C. 8 9 1
8. M.A. 7 8 1 8. T.G. 8 9 1
9. N.C. 7 9 2 9. I.B. 8 10 2
10. M.R. 8 9 1 10. L.I. 7 9 2
11. B.A. 7 8 1 11. R.M. 8 10 2
12. M.A. 9 9 - 12. A.M. 8 9 1
13 P.D. 8 9 1 13. M.V. 8 10 2
14. O.I. 7 9 2 14. C.A. 8 10 2
CLASA a V a BAIETI
GRUPA TESTE INITIALE TESTE FINALE DIFERENTA

X S CV X S CV X S CV
Martor 7,88 0,74 9,39% 8,75 0,77 8,80% 0,87 0,03 0,59%
Eeperiment 7,87 0,77 9,78% 9,50 0,64 6,73% 1,63 0,13 3,05%
CLASA a V a FETE

Martor 7,71 0,83 10,76% 8,86 0,47 5,30% 1,15 0,36 5,46%
Eeperiment 7,71 0,93 12,06% 9,57 0,36 3,76% 1,86 0,57 8,30%
SARITURI LA UN APARAT DE GIMNASTICA
CLASA a V a

1. D.S. 9 10 1 1. C.V. 8 9 1
2. N.C. 7 8 1 2. I.P. 7 9 2
3. C.A. 6 7 1 3. C.S. 9 10 1
4. S.C. 9 9 - 4. H.S. 7 9 2
5. S.I. 8 9 1 5. T.R. 6 8 2
6. T.G. 7 8 1 6. S.M. 9 10 1
7. E.R. 8 9 1 7. C.C. 8 10 2
8. M.A. 8 9 1 8. T.G. 7 9 2
9. N.C. 8 9 1 9. I.B. 8 9 1
10. M.R. 7 8 1 10. L.I. 7 9 2
11. B.A. 9 9 - 11. R.M. 8 10 2
12. M.A. 8 9 1 12. A.M. 7 9 2
13 P.D. 7 8 1 13. M.V. 8 9 1
14. O.I. 8 9 1 14. C.A. 8 10 2
CLASA a V a BAIETI

Martor 7,75 0,57 7,35% 8,62 0,43 4,98% 0,87 0,14 2,37%
Eeperiment 7,62 0,91 11,94% 9,25 0,37 4,00% 1,63 0,54 7,94%
CLASA a V A FETE

Martor 7,83 0,85 10,85% 9,66 0,68 7,85% 0,83 0,17 3,00%
Eeperiment 7,66 0,73 9,53% 9,33 0,51 5,46% 1,67 0,22 4,07%
Rezultatele obtinute de grupa experimentala la testarea initiala au fost 7,87 la

baieti si 7,71 la fete, iar la testarea finala de 9,50 la baieti si 9,57 la fete, in
comparatie curezultatele grupei martor unde la testarea initiala rezultatele au
fost 7,88 la baieti si 7,71 la fetesi la testarea finala de numai 8,75 la baieti si
8,56 la fete.Toate rezultatele obtinute de grupa experimentala au fost superioare
ceea ce confirma faptul ca mijloacele de actionare folosite in cadrul acestui
experiment au fost eficiente
2. PROCEDEE TEHNICE DIN HANDBAL
CLASA a V a

1. D.S. 7 8 1 1. C.V. 8 9 1
2. N.C. 9 10 1 2. I.P. 8 10 2
3. C.A. 6 8 2 3. C.S. 9 10 1
4. S.C. 9 9 - 4. H.S. 9 10 1
5. S.I. 8 9 1 5. T.R. 8 9 1
6. T.G. 7 8 1 6. S.M. 7 9 2
7. E.R. 7 8 1 7. C.C. 7 9 2
8. M.A. 8 9 1 8. T.G. 8 9 1
9. N.C. 8 9 1 9. I.B. 8 9 1
10. M.R. 8 9 1 10. L.I. 8 9 1
11. B.A. 7 8 1 11. R.M. 8 10 2
12. M.A. 9 10 1 12. A.M. 8 9 1
13 P.D. 6 8 2 13. M.V. 7 9 2
14. O.I. 7 9 2 14. C.A. 8 10 2
CLASA a V a BAIETI

Martor 7,63 0,79 10,35% 8,62 0,52 6,03% 0,99 0,27 4,31%
Eeperiment 8,00 0,69 8,62% 9,38 0,38 4,05% 1,38 0,24 4,58%
CLASA a V a FETE

Martor 7,50 0,71 9,46% 8,83 0,57 6,45% 1,33 0,14 3,01%
Eeperiment 7,83 0,68 8,68% 9,33 0,34 3,64% 1,50 0,33 5,04%
Rezultatele obtinute de grupa experimentala la testarea initiala au fost 8 la

baieti si 7,83 la fete, iar la testarea finala de 9,38 la baieti si 9,33 la fete, in
comparatie curezultatele grupei martor unde la testarea initiala rezultatele au
fost 7,63 la baieti si 7,50 la fete si la testarea finala de numai 8,62 la baieti si
8,83 la fete.Toate rezultatele obtinute de grupa experimentala au fost superioare
ceea ce confirma faptul ca mijloacele de actionare folosite in cadrul acestui
experiment au fost eficiente
CONCLUZII I PROPUNERI
Experimentul s-a desfasurat pe perioada unui an scolar, in care majoritatea

lectiilor de educatie fizica au avut 2-3 teme privind dezvoltarea calitatilor motrice,
formarea si consolidarea deprinderilor motrice specifice programelor didactice ale
claselor aV a .
Corespunzator ipotezei am folosit, in toate lectiile pentru dezvoltarea capacitatii

motrice, la clasa experimentala, stafete si parcursuri aplicative.
Stafetele le-am folosit predominant in partea de dezvoltare a calitatilor motrice,

iar parcursurile aplicative si stafetele in veriga de formare si consolidarea deprinderilor
motrice.
Datorita intensitatii limita impuse de stafetele si parcursurile aplicative pulsul

elevilor a atins valorile cele mai ridicate din intreaga dinamica a lectiilor respective, incat
putem afirma ca aceste doua momente sunt cele mai reprezentative pentru densitatea
functionala a lectiilor.
Dorim sa evidentiem faptul ca prin folosirea stafetelor si parcursurilor aplicative,

lectia de educatie fizica a castigat din punct de vedere al atractivitatii, elevii asteptandu-le
si participand cu o dispozitie motrica mare.
Rezultatele experimentului ne conduc la concluzia ca nivelul capacitatii motrice

poate fi dezvoltat si perfectionat mai rapid i mai eficient prin folosirea stafetelor si
parcursurilor aplicative in lectia de educatie fizica.
In urma experimentului, a datelor obtinute de grupa experimentala putem afirma

ca ipoteza acestei lucrari a fost confirmata, capacitatea motrica poate fi perfectionata prin
folosirea stafetelor si parcursurilor aplicative in lectia de educatie fizica si propunem
folosirea acestora mai des in lectia de educatie fizica.
BIBLIOGRAFIE
1. ALBU C. (1977) Educatia fizica la clasele V-VIII Ed. Sport Turism
2. ATANASIU M; ATANASIU C. (1974) Jocuri pentru scolari Ed. Didactica si

Pedagogica
3. BRANGA D.; MUJICICOV N. (1968) Jocuri de miscare pentru pionieri Ed.

Tineretului
4. BRATU I. (1985) Deprinderi motrice de baza Ed. Sport Turism
5. CARSTEA G. (1993) Programarea si planificarea in educatia fizica si

sportiva scolara Ed. Universul
6. CARSTEA G. (1993) Teoria si metodica educatiei fizice si sportului Ed.

Universul
7. CARSTEA G. (1997) Educatia Fizica, Teoria si Bazele Metodicii ANEFS
8. CARSTEA G. (1999) Educatie fizica fundamente teoretice si metodice

Ed. Petru Maior
9. CHIRITA G. (1983) Educatia prin jocuri de miscare Ed. Tineretului
10. DEMETER A. (1974) Bazale fiziologice ale educatiei fizice scolare Ed.
Stadion
11. EPURAN V. (1973) Jocuri de miscare IEFS
12. FIREA E.(1984) Metodica educatiei fizice scolare IEFS
13. GHERMANESCU K. (1983) Teoria si metodica handbalului Ed. Didactica

si Pedagogica
14. MITRA G.; MOGOS A. (1980) Metodica educatiei fizice scolareEd. Sport
Turism
15. SICLOVAN I. (1979) - Teoria educatiei fizice si sportului Ed. Sport Turism
16. TURCU, I. (2007) Metodologia cercetarii in educatie fizica si sport, Editura

Universitatii Transilvania, Brasov
17. XXX CURRICULUM NATIONAL Ghid metodologic de aplicare a

progarmei de educatie fizica si sport, invatamant primar, edit. S.C. Aramis Print,
Bucuresti 2001;
18. XXX CURRICULUM NATIONAL Ghid metodologic de aplicare
a progarmei de educatie fizica si sport, invatamant gimnazial, edit. S.C. Aramis
Print, Bucuresti 2001;
19. XXX PROGRAME SCOLARE PENTRU CLASELE a V-a a VIII-
a Aria curriculara educatie fizica si sport, Bucuresti 1999;
20. XXX PROGRAME SCOLARE PENTRU CLASELE I-a a IV-a Aria

curriculara educatie fizica si sport, Bucuresti 1999;
21. XXX SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE

Sistemul national scolar de evaluare la disciplina educatie fizica si sport, edit.
Scoala Romaneasca, Brasov 1999;
22. XXXXX- CURRICULUM NATIONAL ARIA CURRICULARA E.F.S.

Educatie Fizica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Educatie Fizica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Educatie fizica

1. Utilizarea limbajului de specialitate in relattiile de comunicare.

2. Valorificarea informatiilor, metodelor si mijloacelor specifice educatiei fizice si

3. Utilizarea cunostintelor,metodelor si mijloacelor specifice educatiei fizice si

4. Aplicarea sistemului de reguli specifice organizarii si practicarii activitatilor de

5. Valorificarea limbajului corporal pentru exprimarea si intelegerea ideilor,starilor

1.1. Recunoasterea principalelor notiuni specifice domeniului.

1.2. Utilizarea terminologiei de specialitate in transmiterea mesajelor specifice.

2.1. Idendtificarea principalilor indicatori ai starii de sanatate si a modalitatilor

2.2. Recunosterea celor mai importante mijloace pentru dezvoltare fizica.

2.3. Recunoasterea diferitelor reactii ale organismului la eforturi variate.

3.1. Recunoasterea calitatilor motrice in cadrul diferitelor actiuni motrice.

3.3. Aplicarea sub forma de intrecere a deprinderilor fundamentale si a celor

4.1. Integrarea si actionarea eficienta intr-un grup prestabilit.

4.2. Colaborarea cu ceilalti membri ai grupului,in vedera constituirii deiferitelor

4.3. Indeplinirea rolurilor si respectarea regulilor specifice organizarii

5.1. Identificarea aspectului estetic al gesturilor motrice.

5.2. Efectuarea gesturilor motrice cu corectitudine si expresivitate.

5.3. Constientizarea si abordarea constanta a sinutei estetice.

Lucrare de licenta educatie fizica si sport

STUDIU ASUPRA IMBUNATAIRII MOTRICITAII IN

In contextul actual al sarcinilor pe care trebuie sa le rezolve scoala, educatia fizica

Sarcina principala a scolii consta in inarmarea elevilor nu numai cu cunostinte si

Elevii trebuie sa paraseasca scoala inarmati cu cunostinte tehnice, fundamentale

Dincolo de formarea deprinderilor de miscare, dezvoltarea calitatilor motrice de

Pornind de la scopul educatiei fizice, acela de a contribui la intarirea sanatatii,

Practica pedagogica ne-a determinat sa cautam si sa gasim mijloacele de

Stafetele si parcursurile aplicative prin formele lor de organizare, materialele

Prin structura lor organizatorica se pot desfasura in diferite locuri si conditii: in

Am organizat si desfasurat astfel de activitati in conditiile mai sus amintite si le-

4. Motivul alegerii temei

Functiile lor pot fi identificate in cele de integrare sociala, proprie fenomenului

Perfectionarea capacitatii motrice si dezvoltarea fizica armonioase sunt corelate

Calitatile motrice de baza (viteza, indemanarea, rezistenta si forta), deprinderile si

Prin introducerea jocurilor de miscare, a stafetelor si parcursurilor aplicative in

Sarcinile cercetarii se refera la studierea si rezolvarea obiectivelor concrete, care

Sarcinile principale au fost:

- Experimentarea folosirii stafetelor si parcursurilor aplicative.

- Alegerea esantionului pentru cercetarea si testarea initiala si finala a claselor

- Stabilirea strategiei de cercetare.

- Stabilirea metodelor de cercetare.

- Prelucrarea si interpretarea datelor experimentului.

- Formularea de concluzii si propuneri.

- Reflectarea in literatura de specialitate a temacticii propuse.

FUNDAMENTAREA TEORETICA A LUCRARII

1.1. Caracterizarea generala a varstei scolare mijlocii (preadolescena)

Preadolescenta (etapa scolaritatii mijlocii) etapa ontogenetica cuprinsa intre 10/11

In aceasta perioada de varsta se desavarseste osificarea coloanei vertebrale, se

Cresterea mai intensa a unor segmente ale organismului precum si dezvoltarea

Perioadei preadolescentei ii este caracterizata si intensificarea dezvoltarii

In ceea ce priveste sistemul nervos, masa creierului nu mai creste. In schimb, au

Modificari complexe se produc la nivelul sistemului endocrin. Locul central in

Se inregistreaza acum numeroase momente de instabilitate nervoasa, o relativa

Concomitent cu dezvoltarea biofiziologica in pubertate se desfasoara intens si

Pe plan senzorial perceptiv se constata o evidenta intensificare a dezvoltarii mai

Si memoria inregistreaza transformari calitative: procesele sale, pana acum

Gandirea, in prima parte a preadolescentei, are inca un caracter concret, utilizand

Continutul procesului de invatamant, devenit mai complex, exprimand cerintele care

Structura vocabularului se imbogateste cu noi termeni stiintifici si tehnici; debitul

Preadolescentul este deosebit de sensibil la manifestarile afective ale familiei

Preadolescentul ii este specifica afirmarea intensa a aspiratiilor, idealurilor, ca si a

Datorita dezvoltarii organismului pe mai multe planuri mai ales marirea

Prin imbunatatirea calitatilor muschilor, sporeste capacitatea de forta in regim de