Dezvoltarea calităților motrice în cadrul activităților de educație fizică

În procesul de dezvoltare și pregătire fizică a elevilor, se întâlnește și frecvent practica

potrivit căreia dezvoltarea calităților motrice se realizează doar ca rezultat al activității
destinate formării și consolidării deprinderilor motrice, considerându-se că nu este util să se
acționeze în mod deliberat, cu procedee metodice și mijloace specifice pentru dezvoltarea
calităților motrice.

În desfășurarea lecțiilor de educație fizică cu elevii claselor I-IV, se recomandă ca

dezvoltarea calităților motrice să se realizeze simultan cu consolidarea deprinderilor și
priceperilor motrice. Calitățile motrice se dezvoltă în condițiile alternării unor eforturi cu
intervale de odihnă corespunzătoare vârstei, prin exerciții cu pondere asupra uneia sau alteia
dintre ele (ex: alergările pe distanțe scurte dezvoltă viteza; săriturile – forța explozivă).

Un aspect important în derularea activităților de educație fizică este cunoașterea faptului

că același act motric, în funcție de modul în care este efectuat, poate exercita influențe asupra
fiecăreia dintre calitățile motrice. Spre exemplu, genuflexiunile pot servi la dezvoltarea
rezistenței musculare în cazul în care re repetă de un număr crescut de ori, a forței atunci când se
exersează cu o încărcătură suplimentară de 3-4 kg în spate, a vitezei (de execuție) atunci când se
fac cu frecvență cât mai mare într-un timp cât mai scurt (10-15 secunde).

VITEZA

Elevii din clasele I și a II-a nu pot executa cu ușurință mișcări de viteză, capacitatea de
execuție a mișcărilor de viteză crescând treptat. Ritmul de creștere poate fi însă accelerat la acest
nivel de vârstă prin jocuri și exerciții de tipul celor care necesită răspunsuri motrice prompte
la semnale sonore, vizuale și tactile, precum și parcurgerea de distanțe mici într-un timp scurt.

În clasele a III-a și a IV-a se pot folosi alergarea ușoară și ștafete variate cu etape de
alergare de 20-25 m.
Metode eficiente în dezvoltarea calității motrice a vitezei:

 creșterea continuă a numărului de repetări în aceeași perioadă de timp/ efectuarea

aceluiași număr de repetări în perioade de timp din ce în ce mai scurte;
 exercițiile de viteză trebuie să se execute des și cu durată scurtă, perioadele de efort
alternându-se cu perioadele de odihnă activă;
 în lecțiile de educație fizică dezvoltarea vitezei se realizează imediat după veriga de
pregătire a organismului pentru efort, atunci când sistemul nervos este în stare optimă de
excitabilitate.

FORȚA

Metode eficiente în dezvoltarea calității motrice a forței:

 în clasele I-IV dezvoltarea forței musculare este favorizată de exerciții cu caracter

dinamic, cu durată scurtă sau cu încărcături moderate (sub 1 kg);
 ritmul de execuție a exercițiilor de forță trebuie să fie mediu/mic; este contraindicată
folosirea exercițiilor care solicită eforturi musculare prelungite, tracțiuni în brațe,
cățărărilor pe frânghii numai din brațe etc.;
 se recomandă a se executa exerciții de forță spre sfârșitul lecției de educație fizică.

REZISTENȚA

Capacitatea de rezistență a copilului de 9-10 ani la eforturi de lungă durată este destul de
bună. În schimb, la 6-7 ani este mai slabă rezistența statică, în special la mușchii extensori ai
coloanei vertebrale.
Metode eficiente în dezvoltarea calității motrice a rezistenței:

 se recomandă folosirea exercițiilor de alergare în aer liber în ritm moderat, mărindu-se

treptat durata execuției;
 repetarea unor eforturi uniforme este ideală, elementul de progres constituindu-l creșterea
duratei (număr repetări, distanță, timpul de execuție a efortului, menținând aproximativ
aceeași intensitate);
 la nivelul claselor a III-a și a IV-a se folosește metoda eforturilor variabile.

ÎNDEMÂNAREA

În dezvoltarea calității îndemânării, calea metodică principală o reprezintă însușirea

continuă a unor priceperi și deprinderi noi în domenii cât mai variate de activitate.

Metode eficiente în dezvoltarea calității motrice a îndemânării:

 schimbarea pozițiilor inițiale, adoptarea unor poziții neobișnuita;

 execuția ambidextră;
 schimbarea frecvenței mișcărilor;
 executarea exercițiilor în condiții mereu schimbătoare.

Modalități practice de acționare pentru dezvoltarea calităților motrice la clasele I-IV

Dezvoltarea îndemânării în învățământul primar

1. EXERCIȚII

Exerciții de ordine și formații:

 o executarea actelor motrice cu segmentul corporal mai puțin îndemânatic;
o executare exerciții la comenzi inverse (clasa a IV-a).

Exerciții folosind mingea:

o aruncarea mingii în sus/ în pământ/ la perete și prinderea ei cu ambele mâini;

o pe două rânduri față în față la distanța de 2-3 m, izbirea mingii în pământ în așa fel încât
să poată fi prinsă de coechipier și retrimisă în același fel;
o aruncarea și prinderea mingii în doi cu deplasare;
o lovirea succesivă a mingii în pământ cu mâna stângă, cu mâna dreaptă și aruncarea ei
partenerului;
o conducerea mingii cu mâna ca la baschet printre obstacole;

Exerciții ce implică mersul:

o mers pe banca de gimnastică cu aruncarea și prinderea mingii;

o mers pe bancă cu balansarea unei eșarfe ținută cu ambele mâini, balansarea începe înainte
sus, lateral, spre dreapta, din nou sus și lateral spre dreapta;

Rostogoliri:

o înainte din ghemuit în ghemuit;

o înapoi din ghemuit în ghemuit;

Învățarea săriturii la capră:

o învățarea elanului (alergarea energică) - a bătăii (pe trambulină, pe ambele picioare și cu

brațele trimise înainte în sprijin pe capră – a săriturii peste capră (cu sprijin, menținând
picioarele îndepărtate și bine întinse) - aterizarea (pe vârfuri, cu genunchii ușor îndoiți);

Aruncarea la țintă fixă pe loc (clasa a II-a);

Cumpăna:
 o câte doi elevi cu sprijin la perete/ scara fixă, un elev execută, iar celălalt dă ajutor.

2. JOCURI

 „Constructorii”: Elevii sunt risipiți pe teren. La indicația „Să construim repede un

pătrat” ei trebuie să se adune în cel mai scurt timp și să realizeze pătratul cu laturile
drepte. La semnal se risipesc din nou pe teren, cerându-li-se apoi dă construiască
repede o linie de tramvai (adunarea pe două rânduri) etc.
 „Pasul de galop”: Elevii sunt în cerc prinși de mâini. Se realizează un pas mic lateral
cu piciorul stâng și imediat aducerea piciorului drept lângă cel stâng prin săritură.
Aceeași mișcare începând cu piciorul drept. Se execută opt pași spre drepta și opt pași
spre stânga.
 „Ferește capul”: Elevii sunt așezați pe mai multe șiruri și au în fața fiecărui șir câte un
căpitan cu o minge în mână. La comanda de începere, căpitanul aruncă mingea
primului jucător, care i-o transmite înapoi și se lasă în ghemuit. Căpitanul execută
același lucru cu toți jucătorii. Câștigă echipa care a terminat prima și nu a scăpat
mingea.

Dezvoltarea motricității și elasticității la clasele I-IIV

1. EXERCIȚII

Îndoiri și răsuciri de truchi:

 depărtat, stând cu brațele pe șold, îndoiri laterale de trunchi (genunchii întinși, spatele
drept cu umerii trași înapoi și pieptul scos înainte) și răsuciri de trunchi spre stânga și
spre dreapta din aceeași poziție;
 stând depărtat, cu brațele încrucișate la spate;
Învățarea podului de jos:

 elevii, stând pe spate culcat, așază palmele sub umeri, picioarele îndoite din genunchi,
călcâiele sub șezut; împing în palme și în tălpi și încearcă să se ridice trimițând bazinul
cât mai sus;
 podul este executat corect atunci când elevul are picioarele și brațul întinse, iar capul pe
spate;

Ducerea brațelor la vârful picioarelor cu două arcuiri:

 genunchii întinși, trunchiul îndoit; după arcuiri se îndreaptă trunchiul și se execută două
bătăi din palme la spate;

2. JOCURI DE MIȘCARE

 „Culegem fructele”: din poziția stând cu picioarele depărtate, elevii întind brațele în sus
(după fructele din pom) efectuând în același timp inspirație profundă – rămân
aproximativ 3 secunde în aceeași poziție după care se apleacă înainte expirând forțat și
atingând solul cu palmele (depun fructele);
 „Ursulețul la miere”: copiii își prind gleznele cu mâinile și execută câțiva pași în această
poziție, după care se ridică, duc brațele în sus și efectuează câțiva pași în vârful
picioarelor (la fiecare pas vor încerca să întindă cât mai sus brațele), capul ușor lăsat pe
spate.

DEZVOLTAREA CALITĂȚILOR COMBINATE LA CLASELE I-IV

1. Exerciții

Săritura în lungime de pe loc:

 o se lucrează la groapa de nisip; se va insista pe avântarea energică a brațelor din înapoi
spre înainte, pe desprinderea puternică și pe împingerea gambelor înainte;

Săritura în lungime cu elan peste două linii paralele:

o se insistă pe ghemuirea genunchilor la piept în timpul zborului și pe împingerea

gambelor înainte la aterizare;

Săritura în adâncime cu extensie:

o se poate executa de pe banca de gimnastică, iar pentru aterizare saltele; important e ca

elevul să execute săritura întins și să aterizeze elastic, săritura fiind una în sus și nu în
lungime;

Exerciții de sărit coarda:

o doi elevi stând față în față, unul dintre ei ține coarda, iar celălalt se prinde de mijlocul
partenerului; cel cu coarda o învârtește dinapoi-înainte, iar când aceasta ajunge aproape
de sol amândoi deodată sar peste ea;
o câte doi, umăr la umăr, cu o singură coardă, ținută la spate, fiecare de câte un mâner, iar
cu cealaltă mână se țin reciproc de mijloc; rotirea corzii dinapoi-înainte, sărind peste ea
în același timp; șa început se execută pe loc, apoi din alergare.

2. Jocuri

„Culorile”: efectivul clasei va fi împărțit în mai multe grupe de 6-8 elevi, în cadrul fiecărei grupe
existând câte un elev care va avea în mână câte o minge; ceilalți jucători își vor alege câte o
culoare. La semnalul cadrului didactic, purtătorul mingii o va arunca în sus și va striga o culoare,
elevul care și-a auzit culoare trebuind să alerge pentru a prinde mingea înainte ca aceasta să
atingă solul; în loc de culoare se pot alege nume de flori/păsări etc.

„Stai odată cu mingea”: dintre elevi se alege unul care are rolul de conducător și care va trebui să
bată o minge în pământ într-un anumit ritm; ceilalți elevi se vor răspândi în terenul de joc, în
jurul conducătorului. La semnalul de începere dat de învățător, elevii sunt obligați să sară pe loc
și să bată din palme în ritmul dat de conducător prin bătaia mingii în sol.Atunci când mingea e
oprită, toți jucătorii sunt obligați să se oprească odată cu mingea și să ia poziția ghemuit cu
fruntea pe genunchi.

„Balonașul”: din poziția ghemuit, elevii se ridică în poziția stând cu brațele sus, trăgând puternic
aer pe nas (balonașul se umflă), după care revin în poziția ghemuit expirând puternic (balonașul
se dezumflă) – fiecare poziție se menține 3-5 secunde.