UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC

Metodica dezvoltării calităţilor motrice la

copiii

Formatori: Lector univ. dr. Grigore Gheorghe,

As. univ. dr. Dinţică Gabriela
 PARTEA a II-a

MIJLOACE UTILIZATE PENTRU DEZVOLTAREA

CALITĂŢILOR MOTRICE

CAPITOLUL VII

MIJLOACE UTILIZATE PENTRU DEZVOLTAREA CALITĂŢII

MOTRICE VITEZĂ

La clasele I-IV se prevede devoltarea tuturor formelor de manifestare a

vitezei : viteză de reacţie, de execuţie şi de repetiţie în relaţie directă cu însuşirea
bazelor generale ale mişcării, orientarea în spaţiu, perceperea ritmului, însuşirea
unor deprinderi şi priceperi motrice şi practicarea unor jocuri de mişcare care
solicită această calitate.
Principala cale pentru dezvoltarea vitezei o constituie folosirea, în efectuarea
unor exerciţii şi activităţi, a vitezelor şi eforturilor mari în condiţiile unor sarcini
(încărcări) relativ mici.
În cele ce urmează oferim mijloacele utilizate pentru dezvoltarea calităţii
motrice viteză
a) exerciţii de dezvoltare fizică generală executate în ritm rapid timp de
5-10 sec.:
• întinderi,
• îndoiri,
• rotări, etc.,
Dezvoltă viteza de execuţie şi viteza de repetiţie, precum şi simţul ritmului.
Pe parcursul execuţiei se va mări treptat ritmul.

b) Exerciţii din grupa acţiunilor de front şi formaţii, efectuate la comenzi

directe, comenzi date prin surprindere, comenzi inverse:
• în mod deosebit schimbările de formaţii;
• refacerea formaţiei în alte zone ale spaţiului de lucru;
• schimbările de direcţii în deplasare;
• luarea unor poziţii etc., efectuate la comenzi directe, comenzi date prin
surprindere, comenzi inverse.
Influenţeaza favorabil viteza de reacţie şi viteza de execuţie, precum şi
concentrarea atenţiei.
 c) Ştafete şi jocuri de mişcare care solicită atenţie şi reacţii prompte la
diferite semnale (vizuale, sonore, tactile) dinainte stabilite sau date prin surprindere.;
Dezvoltă viteza de reacţie, decizia, capacitatea de anticipare, viteza de
repetiţie.

d) Exerciţii şi jocuri cu mingea (aruncări, prinderi, loviri, evitări):

• aruncări şi prinderi efectuate rapid;

• loviri cu mingea şi evitarea lovirii;
• prinderea mingii sau a unor obiecte aruncate în sus;
• prinderea unor mingi ricoşate din zid;
• pasarea şi prinderea a 2-3 mingi (intoduse în circuit) în diferite formaţii(în
doi, câte 4, pe două rânduri faţă în faţă etc.);
Dezvoltă toate formele de manifestare a vitezei în condiţii complexe.

e) Starturi la comenzi directe, la comenzi date prin surprindere, la

semnal sonor sau vizual, din diferite poziţii :

• stând,
• culcat,
• cu faţa sau cu spatele spre direcţia de deplasare,
• din alergare uşoară pe loc, etc
Dezvoltă viteza de reacţie, precum şi viteza de repetiţie.

f) Sărituri variate cu bătaie pe unul sau ambele picioare.

Dezvoltă viteza de execuţie şi viteza în combinaţie cu forţa.

g) Exerciţii din şcoala alergării implicate în alergarea de viteză:

• pasul de accelerare,
• pasul lansat de vitezǎ,
• startul de jos etc.

h) Exerciţii şi activităţi care solicită echilibrul (restabilirea echilibrului) .

Dezvoltă viteza de recţie şi de execuţie la semnale motrice perfecţionează precizia
proprioceptorilor şi dezvoltă simţul ritmului.

i) Exerciţii şi acţiuni din jocurile sportive:

• pase rapide în doi;
 • aruncări rapide la poartă;
• lovituri de atac;
• preluări;
• marcaj;
• demarcaj;
• repliere rapidă.
i) Jocuri sportive bilaterale, realizate în condiţii rapide dar cu reguli
simplificate.

MIJLOACE UTILIZATE PENTRU DEZVOLTAREA VITEZEI

Ê Parcurgerea unor distanţe cu viteză maximă;

Ê Alergare de viteză cu tragerea partenerului de mână apoi schimbarea
locurilor;
Ê Alergare în tempo variat: accelerare, alergare din inerţie, accelerare, alergare
din inerţie;
Ê Elevii în linie se deplasează în poziţia ghemuit. La semnal se ridică brusc şi
efectuează alergare de viteză până se aude un al doilea semnal, când trebuie să se
ghemuiască din nou;
Ê Joc de glezne cu accelerare progresivă până se ajunge la tempo maxim 10,
20, 30, 40m.;
Ê Alergare accelerată cu schimbarea direcţiei de deplasare înainte - înapoi la
semnal vizual sau auditiv;
Ê Alergare cu schimbarea ritmului conform bătăii din palme;
Ê Deplasare cu spatele, la semnal întoarcere şi alergare de viteză până la un
anumit punct stabilit;
Ê Alergare în lateral cu trecerea piciorului din spate îndoit din genunchi peste
cel de dinainte;
Ê Din joc de glezne – la semnal – alergare de viteză, la următorul semnal – joc
de glezne;
Ê Alergare în zig-zag cu atingerea cu mâna a unor semne desenate pe sol la o
distanţă de 2m unul de celălalt;
Ê Alergare cu paşi adăugaţi în lateral şi genunchii semi-îndoiţi;
Ê Elevii aşezaţi în linie pe un rând sunt numerotaţi în grupe de câte 8 (sau alt
număr în funcţie de efectivul clasei, în aşa fel încât să fie grupe egale). Profesorul
dă comanda ,,cerc”, ,,triunghi”, ,,linie”, etc. La comanda respectivă elevii (pe
grupe) trebuie să se grupeze cât mai repede şi mai corect în formaţia anunţată de
către profesor. După ce profesorul stabileşte care grupă a câştigat întrecerea
respectivă clasa se aliniază din nou în linie pe un rând. Câştigă grupa care a fost
desemnată de cele mai multe ori câştigătoare;

Ê Pe perechi, stând faţă în faţă (la distanţă de 1,5-2m) fiecare elev ţine un
baston lateral dreapta în poziţie verticală cu un capăt sprijinit pe sol celălalt capăt
ţinut cu mâna dreaptă. La semnalul profesorului se dă drumul la baston se alergă
pentru al prinde pe cel al partenerului înainte să cadă. Indicaţie : nu se împinge
bastonul, ci se încearcă să rămână în echilibru.

Ê Elevii dispuşi în formaţie de cerc fiecare având un număr, profesorul (sau un

alt elev) stă în mijlocul cercului ţinând un baston în poziţie verticală cu un capăt
sprijinit pe sol celălalt capăt ţinut cu mâna. Profesorul strigă un număr şi în acelaşi
timp dă drumul la baston. Elevul căruia îi corespunde numărul respectiv trebuie să
prindă bastonul înainte ca acesta să cadă.

Ê Pe perechi stând faţă în faţă, un elev ţine un baston (orizontal) de capete.

Celălalt elev stă cu măinile deasupra bastonului la distanţă de 20cm. Când doreşte
primul elev dă drumul la baston iar celălalt trebuie să îl prindă înainte să cadă.

a) La semnal sonor:
- gruparea şi regrupare în diferite formaţii indicate prin surprindere:
­ în coloană câte doi, profesorul se deplasează rapid şi variat. Elevii au
obligaţia să se alinieze imediat înapoia sau înaintea (în funcţie de cum s-a stabilit)
profesorului în funcţie de schimbarea poziţiei acestuia;
­ clasa este dispusă pe două linii faţă în faţă, la distanţă de 10m . La semnal
elevii din ambele linii traversează terenul aliniindu-se unii în locul celorlalţi; cine
se aliniază mai repede câştigă întrecerea;
­ alergare de viteză pe 15-20m. la semnal, din diferite poziţii: stând, ghemuit,
aşezat încrucişat, culcat dorsal, culcat facial, stând cu spatele la direcţia de
deplasare;
­ alergare de viteză pe 15-20m la semnal, precedatǎ de diferite sarcini: joc de
glezne pe loc, genoflexiuni, sărituri cu genunchii sus;
­ alergare uşoară, la semnalul profesorului, ridicarea unui genunchi la piept
(se alternează genunchiul);
­ alergare de viteză cu plecare din diferite poziţii : înainte culcat, ghemuit,
culcat dorsal, stând cu spatele la direcţia de deplasare;

­ joc de glezne, la semnal alergare de viteză ;

­ deplasare cu spatele, la semnal întoarcere si alergare de viteză;

­ elevii grupaţi câte doi, unul în spatele celuilalt, la semnalul profesorului

primii pornesc în alergare de viteză, la următorul semnal pornesc următorii care
încearcă să îi prindă pe primii ;

­ colectivul clasei aşezat pe două linii, faţă în faţă la 15-20m, fiecare linie
având elevii numerotaţi câte 4. La comanda profesorului, elevii numerotaţi cu
numărul respectiv îşi schimbă locurile cu viteză maximă.

- luarea unor poziţii ( corpul integral sau diferite segmente) la semnal sonor
stabilie diferenţiat pentru fiecare poziţie:

­ elevii se deplasează în coloană câte 2, fiind atenţi la semnalul profesorului la

care vor reacţia astfel:
- profesorul fluieră o dată, elevii se opresc în poziţia ghemuit;
- când profesorul fluieră de două ori, elevii se opresc în stând pe un picior;
- când profesorul bate din palme, elevii iau poziţia culcat facial sprijin pe palme şi
vârful picioarelor;

­ alergare uşoară în jurul terenului, la semnal, întoarcere cu faţa spre interiorul

sălii sau terenului şi alergare de viteză până la latura opusă acestuia;
­ Joc ,,Statuile”: elevii aleargă cât mai variat, pe terenul de joc şi execută
diferite mişcări, fiecare după imaginaţia sa. La semnalul profesorului ei rămân
nemişcaţi, în poziţia în care au fost surprinşi. După câteva secunde, timp în care
profesorul stabileşte cea mai frumoasă ,,statuie”, jocul se reia. Câştigă elevul care
execută de mai multe ori cea mai frumoasă ,,statuie”
- efectuarea unor acţiuni (alergare cu genunchii sus, căţărare pe scară fixă, etc.)
la semnale dinainte stabilite:
­ alergare uşoară în jurul terenului, la un fluierat schimbarea direcţiei de
deplasare, la două fluiere alergare cu genunchii sus, la trei fluiere sărituri pe un
picior;
­ alergare în jurul terenului, la semnal întoarcere cu faţa spre interiorul
terenului şi alergare de viteză până la latura opusă;
­ alergare uşoară, la semnalul profesorului, ridicarea unui genunchi la piept
(se alternează genunchiul);
­ alergare accelerată cu schimbarea direcţiei de deplasare înainte-înapoi;
­ alergare cu paşi adăugaţi în lateral şi genunchii semi-îndoiţi, cu schimbarea
direcţiei de deplasare
- aceleaşi acţiuni efectuate la semnale inverse;

b)La semnal vizual

­ elevii se deplasează în coloană câte 2, urmărind cu privirea profesorul; când

acesta ridică braţul drept, elevii se opresc în poziţia ghemuit; când profesorul ridică
braţul stâng, elevii se opresc în stând pe un picior, când profesorul ridică ambele
braţe, elevii iau poziţia culcat facial sprijin pe palme şi vârful picioarelor;
­ câte doi faţă în faţă, la distanţă de câţiva metri, unul dintre elevi are o minge;
el execută o lovire a mingii în sol pentru a ricoşa pe verticală, urmată de
schimbarea locurilor elevilor şi prinderea în aer a mingii ricoşate, de partener;
­ formaţie de cerc, având 2 mingi. Pase în lateral astfel încât mingea a doua să
nu o ajungă pe prima.
­ fiecare elev are câte o minge. Aruncarea unei mingi în sus, înainte ca aceasta
să atingă solul elevul aleargă câţiva paşi pentru a atinge cu mâna un reper dinainte
stabilit, apoi revine pentru a prinde mingea.
­ colectivul este împărţit în douǎ echipe, aşezate intercalat într-un singur
cerc. La centrul cercului, căpitanii celor două echipe stau spate în spate. La
semnalul profesorului căpitanii dau pase la coechipieri în mare viteză. Când
mingea pasată de o echipă reuşeşte să o ajungă din urmă pe cealaltă, echipa
respectivă a câştigat jocul.
­ cîte doi faţă în faţă, unul dintre elevi ţine bastonul de capete apucat în poziţie
orizontală; partenerul are palmele deasupra bastonului în poziţie de apucare. Se dă
drumul la baston, iar partenerul caută să-l prindă înainte ca acesta să atingă solul;
­ stând cu bastonul aşezat vertical, cu un capăt sprijinit pe sol iar cu celălat
capăt sprijinit cu palma. Se ridică palma de pe baston, se executǎ o întoarcere de
360° şi se apucǎ bastonului înainte să cadă;
­ câte doi faţă în faţă, unul dintre elevii ţine bastonul în sprijin vertical în
lateral şi îi dă drumul, celălalt elev trebuie să prindă bastonul înainte ca acesta să
atingă solul. Se schimbă mâna cu care se ţine bastonul, precum şi distanţa dintre
cei doi elevi;

c)La semnal tactil

­ Lupta cocoşilor - (din ghemuit, stând într-un picior, etc., împingeri cu

palmele)

­ Leapşa cu o mânǎ - elevul care urmează să prindă ţine mâna fixată pe locul
unde el a primit leapşa, sau elevul prinzător trebuie să ţină mâna pe locul unde el a
fost lovit numai în momentul în care urmează să dea leapşa;
­ Leapşa dirijată: elevii se răspândesc în terenul de joc, desemnându-se un
prinzător; acesta anunţă cu voce tare şi fixează modul în care urmează să alerge,
atât el, cât şi ceilalţi participanţi la joc. De exemplu: deplasări prin sărituri pe
ambele picioare, alergare cu genunchii întinşi, sărituri ca broasca, etc. Elevul care
este atins cu palma de prinzător schimbă locul cu acesta. Câştigă elevii care nu
devin niciodată prinzători;

­ Leapşa la genunchi: elevii sunt distribuiţi câte doi faţă în faţă, cu genunchii
semiîndoiţi. Fiecare din cei doi încearcă să atingă genunchii celuilalt. Pentru
fiecare atingere se primeşte câte un punct. Câştigă cel care a fost atins de mai
puţine ori;

­ Leapşa pe palmă: elevii se aşează câte doi faţă în faţă, cu palma întinsă,
despărţiţi de o linie. Înapoia fiecărei echipe, la 7-8m se trasează o linie de salvare.
Unul din jucători atinge cu palma adversarul, după care fuge până la linia de
salvare. Dacă înainte de a trece această linie este atins cu palma de adversar, pierde
un punct; dacă nu este atins, câştigă un punct şi jocul se reia de la linie. Se joacă
contratimp.

­ Elevii aşezaţi în formaţie de cerc, la distanţă de 2 m. unul de celălalt. Un

elev aleargă în jurul cercului şi la un moment dat loveşte cu palma pe unul dintre
elevii de pe cerc. Acesta aleargă în sens invers celui care la atins. Cel care ajunge
primul la locul rămas liber câştigă, iar celălalt continuă jocul în acelaşi mod.

ŞTAFETE

­ alergare de viteză 15m, ocolirea unui jalon, alergare şi predarea ştafetei

următorului;

­ alergare printre 4-5 obstacole aşezate la 2m unul de celălalt, ocolirea unui

obiect şi întoarcere în alergare de viteză pe lângă obstacole;
­ alergare cu trecere peste 5 obstacole aşezate la 2-3m distanţă între ele,
ocolirea unui jalon şi întoarcere în alergare pe lângă obstacole;

­ alergare cu o minge în braţe, aşezarea acesteia într-un coş(cutie)

poziţionat(ǎ) la o distanţă de 20m, întoarcere în alergare de viteză şi predarea
ştafetei următorului elev; acesta aleargă fără minge până la coş, o ridicǎ şi se
întoarce în alergare cu mingea în braţe, predând-o următorului elev din coloanǎ ;
­ alergare în dribling cu mâna dreaptǎ, ocolirea unui jalon aşezat la 15-20m şi
întoarcere în dribling cu cealaltă mână;
­ ştafeta în pătrat: elevii, grupaţi în patru colţuri ale terenului cu o minge
medicinală la centru; la semnal aleargă concomitent câte unul din fiecare grupă,
ocolesc celelalte trei colţuri ale terenului, se duc la centru şi ating mingea cu palma
după care se întorc la şir şi predau ştafeta.

­ Culesul cartofilor. Copii stau în coloană cîte unul, în spatele unei

linii, primii din fiecare echipă avînd 3—4 jaloane de plastic. În faţa fie-
cărei echipe, pe o distanţă de 5—8 m, se găsesc nişte spaţii dinainte
marcate cu cretă. La semnalul profesorului, primii din fiecare echipă
aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă un jalon, apoi aleargă la al doilea
spaţiu unde lasă alt jalon, ajunge la al treilea ş.a,m.d., apoi mai străbate
încă 2—3m pînă la un reper, se întorc şi strâng pe rând fiecare jalon,
predînd ştafeta următorului. Câştigă jocul, echipa care termină prima de
parcurs traseul. Distanţa dintre spaţiile de plantare a jaloanelor este de circa 2
m. Jocul poate fi repetat de două, trei ori.

Cursa cu cercul. Copiii stau în coloană cîte unul, în spatele unei linii
primii având căte un cerc in mână. La semnal primii din fiecare echipă
pornesc în alergare conducând cercul cu mâna până la un jalon pe care îl
ocolesc iar la întoarcere vor conduce cercul cu cealaltă mănă. Se predă
cercul următorului elev. Cîştigă jocul echipa care termină prima de parcurs
traseul.

­ Ştafetă folosind driblingul

 Jucătorii dispuşi pe 2-3-4 şiruri, în funcţie de efectivul clasei, faţă în faţă, la
distanţă 20-30 m. Jucătorii din faţă pleacă în dribling spre şirurile din partea opusă,
iar de la jalon pasează mingea primilor jucători de la şirurile din partea opusă, care
continuă jocul. Jocul continuă până când fiecare jucător a condus mingea. Câştigă
echipa care execută mai repede şi mai corect. (E.Trofin, S.Grigorovici)

­ Cărăuşul

Elevii aşezaţi în coloane câte unul, înapoia unei linii trasate cu creta pe sol.
În faţa fiecărei coloane, la distanţa de 10-15m, se găseşte un elev din grupa
respectivă. La semnalul de începere al jocului, acest elev aleargă la şir, ia de mână
pe primul din grupă şi aleargă la locul de unde a plecat; odată ajunşi, primul elev
care fugise la şir rămâne pe loc, iar celălalt se înapoiază la echipa sa şi aduce pe al
2-lea din şir ş.a.m.d. până transportă toată echipa. Câştigă cei care au terminat
primii.

JOCURI DE MIŞCARE

­ Bucheţelele

Elevii aleargă de voie prin sală (sau teren), la semnalul profesorului care
strigă un număr, elevii se grupează conform numărului strigat (ex.: profesorul
strigă 3 – elevii se grupează căte 3). În urma grupării elevul sau elevii care nu intră
într-un grup vor ieşi din joc sau vor efectua anumite sarcini dinainte stabilite de
profesor.
­ Cine ajunge primul

Jucătorii sunt aşezaţi în formaţie de cerc, la distanţă de 2m unul de celălalt;

un jucător aleargă în jurul cercului şi, la un moment dat, atinge cu mâna pe unul
din jucători; cel atins iese din cerc şi aleargă în sens invers; cine ajunge primul la
locul rǎmas liber câştigă, iar celălalt continuă jocul în acelaşi mod (ocupând locul
rămas liber).

­ Cursa pe numere în stea

Elevii se aşează pe grupe, în coloană câte unul, sub formă de stea şi se

numerotează. Profesorul strigă un număr - elevii cu numărul respectiv ies din grupă
şi aleargă o dată în jurul cercului, revenind la locul lor. Cel care a venit primul la
loc câştigă un punct pentru echipa sa; la sfârşitul jocului învinge echipa care
totalizează mai multe puncte.

­ Prinde bastonul

Elevii sunt aşezaţi în cercuri mici şi numerotaţi. În centrul fiecărui cerc, un

elev ţine cu mâna de capătul superior un baston aşezat verticalǎ, pe sol. Acesta
strigă un număr, lasă bastonul şi alergă către cerc. Cel strigat trebuie să alerge
repede şi să prindă bastonul înainte ca acesta să cadă pe sol. Câştigă cel care nu
scapă bastonul pe sol niciodată pe parcursul jocului.

­ Colţurile colorate

Profesorul stabileşte culoarea fiecărui colţ din sală (sau teren) alb, roşu,
negru, verde (de ex.). Când profesorul strigă o anumită culoare toţi elevii trebuie să
alerge cât mai repede la colţul căreia îi corespunde culoarea respectivă. Elevul care
ajunge ultimul execută o anumită sarcină stabilită de profesor înainte de începerea
jocului (de preferat sarcinile să fie hazli).
Variantă de execuţie: se schimbă culorile colţurilor cu denumirea unor ţări,
continente, animale.
­ Atenţie la fluier

Componenţii echipelor stau în coloană cîte unul. Conducătorul jocului

stabileşte că, la un semnal cu fluierul, copiii să execute două
genoflexiuni, la două semnale, toţi trebuie să menţină poziţia de drepţi,
iar la trei semnale, să execute 4 sărituri pe loc.Elevii care greşesc sînt
eliminaţi din joc. Jocul trebuie să se desfăşoare rapid, iar ordinea
semnalelor să surprindă pe copii.

­ Imitarea mişcării partenerului (câte 2 faţă în faţă), unul dintre elevi execută
anumite mişcări, iar partenerul său încearcă să îl imite pe acesta;

­ Fereşte coarda

Un elev se învârte cu o coardă pe care o ţine de un capăt. Ceilalţi elevi

trebuie să sară peste coardă. Cel care este atins de coardă iese din joc;

­ Vânătoarea cu obstacole

Elevii se răspândesc pe un teren asemănător celui de volei. Jucătorii (cu

excepţia a 2-3) îşi deseneză cu creta pe sol un cerc mic, pe care nu au voie să-l
părăsească şi pasează între ei o minge căutând să lovească pe cei doi sau trei elevi
care circulă printre ei. După câteva minute se schimbă jucătorii. Câştigă cei care nu
sunt loviţi sau care au mai puţine lovituri.

­ Mingea obligă

Jocul se desfăşoară pe un teren limitat, sub formă de ,,leapşa”. Un elev are o

minge (urmărăritul), iar alt elev urmăreşte să îl atingă cu mâna. Pentru a scăpa de
urmărire, cel cu minge o pasează altuia care este obligat să o primească, devenind
urmărit. Dacă elevul cu minge a fost atins, acesta ia locul celui care trebuie să-şi
prindă colegii. După însuşirea corectă a jocului se pot utiliza 2-3 mingi.
­ Bate din palme

Elevii formează un cerc, în centrul căruia se află conducătorul

jocului. Acesta pasează mingea la întâmplare, iar cel care o primeşte este
obligat să bată din palme, înainte de a prinde mingea. Dacă nu bate din
palme sau scapă mingea este eliminat. Câştigă cel care rămăne ultimul în
joc.

­ Găseşte-ţi cuibul

Pe suprafaţa terenului de joc se desenează diferite cercuri mici, cu 5-6 mai

puţin decât numărul elevilor. Copii alergă pe terenul de joc, iar la semnalul
profesorului ei caută să se aşeze cu tălpile într-un cerculeţ. Cei care nu au reuşit
vor fi penalizaţi. După mai multe repetări vor fi desemnaţi câştigători elevii care nu
au nici o penalizare.
Pentru a diversifica jocul profesorul poate folosi alte comenzi: deplasarea să
se facă prin săritura pe două picioare sau pe un picior, cu mâinile la spate, cu ochii
închişi, etc.

­ Găseşte-ţi casa

Elevii împărţiţi în grupe egale (aproximativ 6), formează mai multe cercuri,
fiecare având în centru câte un obiect diferit (minge medicinală, de volei, de
baschet, de fotbal, un fanion, etc.). La semnalul profesorului elevii se prind de
mâini şi se învârtesc în jurul obiectului. La urmatorul semnal elevii îşi dau drumul
la mâini şi aleargă spre exterior trei paşi după care iau poziţia ghemuit cu spatele la
obiect şi cu ochii închişi. În acest timp profesorul ajutat de încă 2-3 elevi schimbă
locul obiectelor. La comanda ,,găseşte-ţi casa” elevii trebuie să se grupeze cât mai
rapid în jurul obiectului propriu. Câştigă elevii care se grupeză cel mai repede.

­ Caută perechea

Elevii sunt dispuşi în grupe de câte 5-7 (număr impar), în formaţie de cerc.
La primul semnal al profesorului elevii ţinându-se de mâini încep să se învârtească.
La următorul semnal îşi dau drumul la mâini şi se îmbrăţişează câte doi. De fiecare
dată un elev rămâne fără pereche şi va trebui să îndeplinească o sarcină stabilită de
profesor.
­ Podul

Elevii pe perechi faţă în faţă cu braţele ridicate de palme apucat, aşezaţi pe 2

coloane. La semnalul profesorului ultimele perechi din fiecare coloană aleargă
ţinându-se de mâini prin tunelul format de coechipieri, până ajunge în faţă, unde
iau şi ei aceeaşi poziţie. Câştigă echipa care revine mai repede cu toate perechile în
formaţia iniţială.

­ Urmează căpitanul

Elevii împărţiţi în 2-3 echipe în formaţie de cerc. Fiecare echipă are un

căpitan în centrul cercului. Căpitanul aleargă în jurul cercului şi atinge din când în
când un jucător care trebuie să îl urmeze pe căpitan. După ce căpitanul a adunat
câţiva jucători după el profesorul strigă ,,gata”. În acest moment fiecare jucător
caută să găsească cât mai repede un loc rămas liber pe circumferinţa cercului.
Elevul care nu reuşeşte să găsească un loc liber devine căpitan şi jocul se reia.
Câştigă elevii care nu au fost niciodată căpitani.

­ Zi şi noapte

Efectivul clasei este împărţit în două echipe, egale ca număr, dispuse în

linie pe un rând, înapoia liniilor care delimitează "locul de salvare". 0 echipă
primeşte numele "zi", cealalta echipă "noapte".
La comanda profesorului, ambele echipe pornesc în alergare uşoară, una
spre cealaltă. La un moment dat, profesorul strigă numele unei echipe de exemplu:
"noapte"! Componenţii echipei strigate aleargă înapoi spre "locul de salvare", fiind
urmariţi de cealalta echipă, "zi". Elevii care sunt prinşi sau atinşi de componenţii
echipei adverse sunt luaţi ostateci şi trec de partea echipei respective.
Când jumatate din efectivul unei echipe a trecut de partea celeilalte echipe,
jocul se întrerupe şi este declarată câştigătoare echipa care are cei mai mulţi
jucători.

­ Labirintul

Copiii aşezaţi în coloană de gimnastică, pe 4-5 rânduri, se ţin de mâini,

formând culoarele ,,labirintului".
Doi copii sunt plasaţi în părţile laterale ale coloanei. La semnalul
profesorului unul dintre elevi aleargă după celălalt încercând să-l prindă prin
aceste culoare.
 Când "urmăritorul" se apropie mult de cel urmărit, profesorul dă semnalul
de întoarcere la dreapta sau la stânga, iar copiii care formează labirintul îşi dau
drumul la mâini şi se întorc corespunzător comenzii, apucându-se din nou de
mâini, pentru a forma culoarele labirintului. Prin aceste întoarceri se interpun
lanţurile la braţe între urmăritor şi urmărit, care n-au voie să treacă pe sub ele.
Dacă urmăritorul reuşeşte să-l prindă pe cel urmărit, rolurile se schimbă şi jocul
reîncepe. În caz contrar, jocul continuă în aceeaşi formaţie sau se pot schimba cei
doi elevi cu alţii.

­ Fuga prin tunel

Elevii sunt aşezaţi în formaţie de cerc, câte doi, faţă în faţă, ţinându-se de
mâini cu braţele întinse înainte - sus, formând un tunel. Un copil, fără pereche
rămâne în afara cercului. La semnalul de începere a jocului, copilul care nu are
pereche aleargă în jurul cercului şi lovcştc cu mâna o pereche. Aceştia trebuie să
alerge, unul într-o parte, celălalt în partea opusă, pe sub tunel, în timp ce jucătorul
fără pereche le-a ocupat locul celor care aleargă. Elevul care ajunge primul la locul
iniţial face pereche cu jucătorul care i-a atins, iar celălalt continuă jocul.

­ Mănuşa

Elevii sunt împărţiţi în două echipe, aşezate faţă în faţă, la distanţa de 8-10
m una de cealaltă. Înaintea fiecărei echipe se trasează o linie pe sol. La mijiocul
terenului se aşează o ,,mănuşă” pe sol. Fiecărui jucător (din fiecare echipă) îi
corespunde un număr. Profesorul strigă un anumit număr. Elevii din cele două
echipe cu numărul respectiv se apropie de centrul terenului şi încearcă să ia ,,
mănuşa” fără să fie atins sau prins de adversar. Dacă trece linia care delimitează
terenul echipei lui fără să fie atins de urmăritor, câştigă un punct pentru echipa lui.
Jocul continuă în acelaşi fel, până ce toţi elevii efectuează alergarea.
Echipa care are mai multe puncte este declarată câştigătoare.
­ Iepurele fără vizuină

Copiii sunt răspândiţi pe tot terenul, câte doi, ţinându-se de mâini.

Profesorul alege un "iepure" şi un "lup", pe care îi aşează în colţuri opuse. "Lupul"
aleargă după "iepure", iar acesta se strecoară în mijiocul unei perechi, prinzând un
copil de mâini. Perechea acestuia este obligată să fugă şi să se aşeze în mijlocul
altei perechi. Dacă "lupul" prinde un "iepuraş", acesta devine lup şi jocul continuă.

­ Raţele şi vânătorii
Se aleg patru vânători care stau faţă în faţă, doi câte doi la o distanţă de 10-
15m . Ceilalţi elevi stau la mijloc şi încearcă să se ferească de minge pentru a nu fi
loviţi de către vânători. Cel lovit de minge iese din joc sau devine el vânător. Dacă
un jucător reuşeşte să prindă mingea fără să o scape, el câştigă o viaţă.
Pentru a îngreuna jocul se mai poate introduce o minge.
 ­ Vânătoarea de iepuri
Pe marginea terenului sunt plasaţi şase jucători (vânători), trei pe o latură, trei
pe cealaltă latură faţă în faţă. Ceilalţi jucători (iepurii), trebuie să traverseze terenul
în fugă, fără a fi loviţi de către vânători. Câştigă jucătorul care reuşeşte să treacă
fără să fie atins.

-----------------------------------
--------- --------------------------------------------------

­ Mingea călătoare
Colectivul este dispus pe două rânduri faţă în faţă, cu interval de un braţ
între jucători. Distanţa dintre cele două rânduri va fi de 3 m. La semnal, primul
jucător va preda mingea jucătorului din dreapta sa. Mingea va fi transmisă în
continuare spre dreapta din om în om până când ajunge la ultimul jucător. Jocul se
poate opri aici şi câştigă echipa care termină prima de transmis mingea, sau poate
continua, ultimul jucător după ce a primit mingea aleargă prin spatele formaţiei şi
se aşează în poziţia de primul jucător din stânga. În acest caz jocul continuă pînă
când un jucător greşeşte (scapă mingea) sau o echipă are avans de un tur faţă de
ceilalţi.
 ­ Scapă de minge

Colectivul formează un cerc cu distanţa de 2-3 m distanţă între elevi. La

semnal elevii încep să paseze mingile (2-3 mingi) la colegii din partea stângă.
Elevul la care o minge o ajunge pe cealaltă primeşte o pedeapsă simbolică sau iese
din joc.

­ Lupta pentru ţinerea mingii

Se împarte clasa în două echipe, care se împrăştie pe tot terenul. Una dintre
echipe începe să paseze mingea, iar cealaltă încearcă să recupereze mingea. Cei
care pasează au voie să facă trei paşi cu mingea, trei driblinguri sau pasează de pe
loc. Câştigă echipa care reuşeşte cele mai multe pase fără a pierde mingea.

­ Vânătoarea
 Se aleg trei vânători, restul colectivului împrăştiindu-se pe tot terenul. Cei
trei trebuie să lovească cu mingea cât mai mulţi jucători. Ei au voie să paseze şi să
facă maxim trei paşi cu mingea. Jucătorii atinşi de minge ies din joc. Se pot folosi
două mingi şi patru vânători.

­ Mingea roşie şi mingea galbenă

Jucătorii sunt aşezaţi în formaţie de cerc în stând depărtat cu mâinile în faţă.
Copiii vor număra din doi în doi. Primul copil primeşte mingea roşie, iar cel de
lângă el pe cea galbenă. Numerele 1 formează o echipă, iar numerele 2 o altă
echipă. La comandă mingea roşie este transmisă spre dreapta din doi în doi, iar
mingea galbenă spre stânga din doi în doi. Câştigă echipa a cărei minge a ajuns
prima la copilul de unde a plecat.

­ Ştafetă cu mingea la picior

A B

A B
---------
-------------------------

a) Ştafeta se desfăşoară cu 2-3-4 echipe în funcţie de efectiv. La semnal, primii

jucători de la fiecare echipă aleargă la minge (punctul A), preiau, conduc mingea,
ocolesc punctul B, conduc mingea înapoi la punctul A şi predă ştafeta următorului
jucător. Câştigă echipa care termină prima, corect.
b) Alergare de la linie, conducerea mingii de la A la B, se opreşte mingea cu
piciorul la punctul B, pasă înapoi la următorul concurent, alergare la coada şirului.
 ­ Vânătoarea de cerbi
Se trasează un cerc cu diametrul de 8-12m, iar clasa se împarte în două
sau patru echipe în funcţie de efectiv. Una dintre echipe se plasează în cerc (cerbii),
iar cealaltă în jurul lui (vânătorii). Vânătorii pasează de la unul la altul şi la
momentul prielnic încearcă să lovească un cerb, cel mai rău plasat. După 3-5 min.
se schimbă rolurile. Câştigă echipa care vânează cei mai mulţi cerbi. (M. Zapletal)

­ Şoarecele şi pisica

Jucătorii formează un cerc cu faţa spre interior şi se apucă de mâini. Cercul

are 1-2 porţi (acolo lasă o trecere, nefiind prinşi de mâini). În cerc se află un
jucător care este „şoarecele” iar în afară altul – „pisica”. Pisica încearcă să prindă
şoarecele.
Jucătorii din cerc uşurează fuga şoarecelui, permiţându-i intrarea sau ieşirea
din cerc prin ridicarea braţelor. Pisica poate intra sau ieşi din cerc numai folosind
cele două porţi existente.
 Dacă pisica a prins şoarecele, altă pereche începe jocul. Dacă după un timp
de 1-2 minute pisica nu reuşeşte să prindă şoarecele, conducătorul jocului poate
schimba rolurile celor care se urmăresc sau poate numi altă pereche.

­ Toţi deodată

Jucătorii pe mai multe grupe, în formaţie de şir, având câte un obstacol în

faţă la 7-8m distanţă; La semnal,grupele cu toţi componenţii deodată, aleargă,
ocolesc obstacolul şi revin pe vechiul loc. Grupa care se aliniază mai repede
câştigă întrecerea.
Variante: Se pot aşeza pe traseu mai multe obstacole pentru a fi ocolite
(alergare şerpuită).
­ Numerele aleargă

Elevii, numerotaţi câte 2, sunt aşezaţi pe o linie cu faţa la profesor; la

un semnal ambii execută alergare de viteză până la un reper dinainte stabilit,
apoi continuă alergarea numai cei ce poartă numărul strigat de profesor iar
ceilalţi rămân pe loc câteva secunde, după care, la semnalul profesorului
aleargă şi ei, căutând să-i prindă din urmă pe ceilalţi. Când reuşeşte să-şi
prindă din urmă partenerul câştigă un punct.
 CAPITOLUL VIII

MIJLOACE UTILIZATE PENTRU DEZVOLTAREA CALITĂŢII

MOTRICE FORŢĂ

A) MIJLOACE PENTRU MEMBRELE SUPERIOARE (braţe) :

Exerciţii individuale :

o sprijin culcat înainte: deplasare laterală cu ajutorul braţelor descriind un

cerc, având ca punct fix vârful picioarelor;
o culcat facial pe saltea, apucat cu braţele întinse de prima şipcă a scării fixe:
tracţiune în braţe (5 şipci pe rând), alunecând pe sol, şi revenire prin împingere în
braţe;
o ghemuit cu palmele pe sol: deplasare înainte şi înapoi cu ajutorul braţelor şi
picioarelor;
o culcat facial, palmele sprijinite în dreptul umerilor: întinderea lentă a
braţelor şi extensia trunchiului, trecerea pe genunchi - pe călcâie şezând prin
deplasarea şezutei înapoi - revenire în poziţia de plecare;

Exerciţii pe perechi :

o stând faţă în faţă, apucat de o mână: tragerea partenerului peste o linie care îi
separă. Acelaşi exerciţiu din stând spate în spate, partenerii apucându-se reciproc
de ambele mâini;
o stând faţă în faţă, apucat de mîini : împingri alternative cu opunerea unei
rezistenţe;
o stând spate în spate, braţele lateral apucat reciproc de mâini: executantul
ridică şi coboară braţele, partenerul opune rezistenţă;
o stănd depărtat, faţă în faţă cu braţele lateral, apucat reciproc de mâini:
ducerea braţelor sus şi îndoirea lor la piept opunând rezistenţă;
o stând faţă în faţă, ţinând reciproc cu palmele o minge: fiecare încearcǎ sǎ
smulgǎ mingea din palmele partenerului;
o stând depărtat faţă în faţă, apucat cu ambele mâini de un baston: tracţiune
reciprocă cu o mână sau cu ambele mâini;
o stând faţă în faţă, ţinând cu ambele mâini un baston în poziţie verticală:
încercări concomitente de a răsuci bastonul lateral, învingând rezistenţa
partenerului.
B) MIJLOACE PENTRU MEMBRELE INFERIOARE

Exerciţii individuale
Ø Stând: ridicare pe vârfuri şi trecere pe călcâie prin rulare pe talpă;
Ø Genuflexiuni pe ambele picioare şi pe un picior cu sprijin;
Ø Mers cu genunchii semiîndoiţi, mâinile pe şolduri, spatele drept;
Ø Stând cu faţa spre scara fixă, cu mâinile apucat de şipcă la nivelul umerilor:
2 sărituri drepte, a treia săritură se face pe şipca 2 sau 3;
Ø Sărituri pe piciorul drept (4 timpi), sărituri pe piciorul stâng (4 timpi);
Ø Stând: sărituri drepte cu bătaia palmelor înainte, la spate, deasupra capului,
pe coapse;
Ø Sărituri drepte pe loc T1-3, pe timpul patru ducerea gambelor înapoi şi
atingerea lor cu palmele;
Ø Stând: 2 sărituri drepte, apoi săritură cu depărtarea picioarelor în aer şi
aterizare în stând;
Ø Deplasare oblică înainte prin sărituri de pe un picior pe celălalt;
Ø Sărituri la coardă: în plan vertical, cu deplasare înainte-înapoi, pe un picior
sau pe celălalt;
Ø Sărituri pe şi peste obstacole aşezate la diferite înălţimi;

Exerciţii pe perechi

ü spate în spate, ghemuit, apucat la nivelul coatelor: sărituri simultane,

descriind un cerc spre stânga şi spre dreapta la comanda profesorului;
ü faţă în faţă, ghemuit pe un picior, de mâini apucat, celălalt picior întins
lateral, schimbarea alternativă a poziţiei picioarelor;
ü faţă în faţă, ghemuit: sărituri cu lovirea palmelor adversarului în scopul
dezechilibrării lui (lupta cocoşilor);
ü stând faţă în faţă, reciproc apucat de mâini: ghemuire urmată de săritură în
stând depărtat.

C) MIJLOACE PENTRU MUSCULATURA TRUNCHIULUI

Exerciţii individuale
• stând: pas înainte cu piciorul stâng, răsucirea trunchiului şi braţelor spre
stânga apoi revenire şi execuţie idem spre dreapta;
• stând cu mâinile la ceafă: ducerea piciorului stâng lateral pe vârf cu îndoirea
trunchiului spre stânga, odată cu ducerea braţelor lateral, privirea spre mâna
dreaptă, revenire la poziţia de plecare. Acelaşi exrciţiu pe partea opusǎ.
• şezând cu picioarele îndoite: ducerea braţelor în sprijin înapoi şi extensia
trunchiului;
• şezând cu picioarele depărtate, palmele pe sol: răsucirea trunchiului spre
stânga şi spre dreapta cu ducerea braţelor de partea răsucirii, aplecând uşor
trunchiul spre sol;
• şezând: îndoirea trunchiului înainte, cu ducerea braţelor lateral, sprijinite pe
sol, revenire;
• culcat facial, braţele întinse sus, extensia repetată a trunchiului şi a braţelor,
încleştate la spate sau cu apucarea gleznelor înapoi;
• stând cu spatele la scara fixă, braţele întinse sus, apucat de şipcă, cu vârful
unui picior sprijinit înapoi la diferite înălâimi: extensia trunchiului, împingând cu
piciorul în scara fixă;

Exerciţiii pe perechi

ì Stând unul înapoia celuilalt, braţele întinse lateral: îndoirea trunchiului spre
stânga şi spre dreapta în timp ce partenerul opune rezistenţă;
ì aceeaşi poziţie iniţială de la exerciţiul anterior, dar cu răsucirea trunchiului;
ì stând depărtat, unul înapoia celuilalt, elevul din spate oferă o minge medicinală
colegului său, printre picioare, partenerul se apleacă, ia mingea şi revine în stând,
răsuceşte trunchiul spre dreapta şi oferă mingea.
ì aceeaşi poziţie iniţială de la exerciţiul anterior, dar cu răsucirea trunchiului spre
stânga şi dreapta cu pasarea mingei medicinale

D) MIJLOACE PENTRU MUSCULATURA ABDOMINALĂ

Exerciţii individuale

û şezând cu mâinile pe şolduri: ridicarea picioarelor la 45°, depărtarea şi

apropierea lor
û şezând: ridicarea alternativă a unui picior, bătaie din palme sub genunchi;
û culcat dorsal, braţele întinse sus, ţinând un baston de capete apucat: ridicarea
trunchiului şi revenire în poziţia iniţială;
û culcat dorsal, braţele întinse sus, ţinând un baston de capete apucat: ridicare în
sezând cu genunchii indoiţi, trecerea bastonului peste gambe;
û culcat dorsal: îndoirea genunchilor şi întindere, simultan;
û culcat dorsal: îndoirea şi întinderea genunchilor, alternativ;
û culcat dorsal: forfecarea picioarelor cu genunchii întinşi;
ûstând, braţele întinse sus, ţinând un baston de capete: ridicarea alternativă a
picioarelor, atingând gamba cu bastonul şi revenire în poziţia iniţială;
û culcat dorsal, braţele întinse sus, ţinând un baston de capete: ridicarea trunchiului
şi aşezarea bastonului pe gambe, revenire în poziţia iniţială.

Exerciţii pe perechi

Ê culcat dorsal, apucat de gleznele partenerului aflat înapoia sa în stând.

Executantul ridică picioarele la verticală, iar partenererul prinzându-le de glezne,
continuǎ mişcarea picioarelor cât mai mult posibil peste linia verticalei;
Ê culcat dorsal, îndoirea şi întinderea genunchilor, partenerul opunând
rezistenţă;
Ê culcat dorsal, talpă în talpă, cu picioarele apropiate şi ridicate, se urmăreşte
răsturnarea partenerului în lateral şi învingerea rezistenţei acestuia.

E) JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA FORŢEI

ð Lupta în careu

Elevii sunt împărţiţi în două echipe egale. La semnalul profesorului toţi

elevii aleargă spre un careu desenat pe sol, în care poate intra jumătate din numărul
jucătorilor şi caută să ocupe loc în el, prin împingerea adversarului. După 1-2 min.
profesorul fluieră încetarea jocului şi apreciază care echipă a reuşit să aibă mai
mulţi jucători în careu;

ð Lupta cocoşilor

Elevii aşezaţi câte doi faţă în faţă, stând într-un picior: sărituri variate lovind
adversarul cu umărul şi urmărindu-se dezechilibrarea acestuia;

ð Apărarea casei

Elevii aşezaţi câte doi într-un cerc cu diametrul de 2m. Ambii jucători apucă
cu mâinile un baston, iar prin mişcări de tracţiune şi împingere, fiecare din ei caută
să scoată partenerul cu ambele picioare din cerc;
ð Ţapul săltăreţ

Un jucător se plasează într-un cerc cu diametrul de 1m; în faţǎ şi înapoia sa,

la circa 4m sunt alţi doi jucîtori care aruncă alternativ cu mingea în cerc pentru a-i
lovi picioarele. Pentru evitarea loviturii, cel din cerc ( ,,ţapul”) sare cu genunchii
cât mai sus, apoi se întoarce cu faţa spre jucătorul care se flă în posesia mingii;

ð Împuşcă căprioara

Elevii sunt dispuşi în două echipe, una se aşează în formă de cerc, cealaltă în
interiorul cercului. Echipa din exterior trimite prin rostogolire o minge medicinală
mică de la unul la celălalt cu intenţia de a lovi la picioare ,,căprioarele” din cerc,
acestea din urmǎ vor evita loviturile cu mingea prin sărituri. Echipele îşi schimbă
locurile după 5 min.

ð Cursa cu sărituri

Elevii grupaţi în cercuri de câte 6-7 jucători. Câte un jucător din fiecare grup
începe întrecerea prin sărituri într-un picior în jurul cercului, la semnalul
profesorului. Când ajunge la locul său, cel din dreapta sa începe săriturile în jurul
cercului. Cercul ai cărui elevi termină primii efectuarea săriturilor câştigă jocul.

ð Fereşte picioarele
Elevii sunt dispuşi în cercuri având în centru un elev care are în mână o
coardă. Acesta se învârte conducând coarda pe sub picioarele celor din cerc. Pentru
a evita lovirea cu coarda, elevii sar cu genunchii cât mai sus. Dacă un elev este
lovit cu coarda, schimbă locul cu cel din mijloc. Câştigă elevul care nu a fost
niciodată la centru.

ð Iezii săltăreţi

Colectivul de elevi se împarte pe mai multe grupe, aşezându-se în şiruri.

Primul elev din şir are un baston în mână. La semnal, acesta se deplasează cât mai
repede de-a lungul şirului, trecând cu bastonul pe sub picioarele elevilor din grupa
respectivă, aceştia sar cu genunchii cât mai sus peste baston. Când ajunge la
ultimul elev din grupă, transmite bastonul din mână în mână până la primul elev
care reia exerciţiul. Şirul care termină primul, câştigă întrecerea.
ð Cursa într-un picior

Elevii aşezaţi în coloane, în spatele unei linii de începere. La semnalul

profesorului primul elev din fiecare coloane parcurge o distanţă dinainte stabilită,
prin sărituri pe un picior până la un punct fix (sau o linie trasată pe sol), întoarcere
prin săritură pe celălalt picior sau prin alergare. Când ajunge la şirul propriu,
pleacă următorul. Câştigă echipa care termină prima cursa.
 CAPITOLUL VIII

MIJLOACE UTILIZATE PENTRU DEZVOLTAREA CALITĂŢII

MOTRICE REZISTENŢĂ

- Mers vioi, în special la clasele I-III;

- Joc de glezne cu opunerea rezistenţei la nivelul umerilor de către partener;
- Joc de glezne cu trecere treptată în alergare cu genunchii sus;
- Joc de glezne cu trecere în alergare de viteză;
- Alergare cu genunchii sus cu opunerea rezistenţei la nivelul umerilor de
către partener;
- Alergare uşoară, tempo ¼ , distanţa fiind stabilită în funcţie de vârsta
copiilor;
- Alergare tempo uniform, tempo între ¼ şi 2/4, distanţa fiind stabilită în
funcţie de vârsta copiilor;
- Alergare în tempo variat, tempo între ¼ şi 2/4, distanţa fiind stabilită în
funcţie de vârsta copiilor;
- Alergare în tempo variat şi contratimp ¼ şi 4/4. Ex.: 100m 2/4- 100m 1/4,
- Alergare pe teren variat;
- Alergare accelerată;
- Alergare pe intervale;
- Alergare în tempo ¼ cu spatele;
- Alergare în tempo ¼- 2/4 printre 5-7 jaloane, aşezate la o distanţă de 10m
unul de celălalt. Creşte tempoul în funcţie de vârsta copiilor;
- Alergare cu deplasare pe un traseu în formă de opt (3-5 ori);
- Alergare cu pas lansat în tempo moderat, 100m;
- Alergare în tempo de 2/4: 2x3min cu pauză 1min. mers;
- Alergare în tempo de 2/4, 3X2 min. cu pauză 1min.- mers;
- Pe perechi alergare în tempo ¼-2/4 cu întoarcere 360° (de 3-5 ori în fiecare
parte), la semnalul profesorului. Între perechi se păstrează distanţa de 2m;
Intensitatea variază în funcţie de vârsta copiilor: ¼- lent; 2/4- mijlociu; ¾ -
submaximal; 4/4 – maxim.
Volumul variază de asemenea în funcţie de vârsta copiilor.

TRASEE APLICATIV-UTILITARE
TRASEUL I
1. Alergare pe banca de gimnastică
2. Rulare pe salteaua de gimnastică
3. Urcare pe banca de gimnastică aşezată în plan înclinat ( sprijinită cu un capăt
pe scara fixă)
4. Mers în braţe şi mâîni 2 scări fixe
5. Coborâre de pe scara fixă şi târâre pe coate şi genunchi pe saltea
6. Sărituri succesive în trei cercuri aşezate pe sol, în linie dreaptă

TRASEUL II
1. Păşire peste mingi medicinale
2. Alergare pe banca de gimnastică, întoarsă
3. Urcare pe plan înclinat (banca de gimnastică sprijinită cu un capăt pe lada de
gimnastică)
4. Săritură în adîncime cu extensie, cu aterizare pe saltea şi rostogolire înainte
5. Urcare pe scara fixă
6. Coborâre de scara fixă şi alergare printre 4 jaloane
7. Sărituri peste 5 gărduleţe (aşezate la înălţimea optimă pentru vârsta copiilor)

TRASEUL III

1. Mers pe banca de gimnastică cu 2 mingi ţinute în braţe sau pe palme cu

braţele întinse
2. Târâre pe banca de gimnastică, cu ajutorul braţelor
3. Escaladarea unui aparat de gimnastică (ladă, bârnă)
4. Rostogolire înainte, urmată de sărituri peste trei linii trasate pe sol cu creta
5. Alergare peste coarda
 CAPITOLUL IX

MIJLOACE UTILIZATE PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR

COORDINATIVE

Exerciţii libere

º Stând: ridicare pe vârfuri, coborâre pe călcâie, cu diferite poziţii şi mişcări

de braţe; îndoirea trunchiului înainte cu ducerea braţelor lateral;

º Stând cu mâinile încleştate la spate jos: mers pe vârfuri înapoi cu ochii

închişi;

º Stând, cu braţele întinse sus: patru paşi înainte cu rotarea braţelor înapoi la
fiecare pas, patru paşi înapoi cu rotarea inversă a braţelor;

º Stând: deplasare înainte şi înapoi cu diferite mişcări ale braţelor la fiecare

pas;

º Stând: fandare spre stânga cu ducerea mâinii stângi la umărul drept pe după
cap, braţul drept lateral; acelaşi exerciţiu şi în partea opusă;

º Stând: fandare oblic înainte concomitent cu o rotare a braţelor, revenire cu

rotarea inversă a braţelor;

º Stând: rotarea braţelor înainte, urmată de ghemuire, ridicare cu un picior

sprijin înapoi, braţele sus;

º Mers înainte şi înapoi pe o linie trasată pe sol, cu braţele întinse lateral;

º Mers înainte şi înapoi pe o linie trasată pe sol, cu braţele întinse lateral, cu

ochii închişi;

º Alergare alternantă cu piruete succesive sau izolate;

º Alergare peste obstacole aşezate în ordine descrescǎtoare ca înălţime;

º Ştafete: rostogolirea a două mingi, sărituri din cerc în cerc, alergare printre
jaloane;
º Mers (alergare) cu rostogolirea unui cerc cu mâna;

º Mers în echilibru pe ,,cărămizi” de plastic aşezate în diferite poziţii;

º Stând cu un picior pe mingea medicinală, îndoirea celuilalt picior la piept;

º Stând, mâinile pe umeri: sărituri pe două picioare concomitent cu îndoirea şi

întinderea simultană a braţelor în lateral;

º Stând, mâinile pe umeri: sărituri pe două picioare concomitent cu îndoirea şi

întinderea alternativă a braţelor în lateral;

º Stând, mâinile pe umeri: sărituri pe două picioare concomitent cu îndoirea şi

întinderea alternativă a braţelor sus;

º Stând, mâinile pe umeri: sărituri pe două picioare concomitent cu îndoirea şi

întinderea concomitentă a braţelor sus;

º Mers cu rotarea unui cerc pe antebraţ (pentru îngreuiere se pot utiliza 2

cercuri).

Exerciţii pe banca de gimnastică

• Mers în echilibru pe bancă cu opriri şi porniri la diferite semnale; mers pe
vârfuri cu întoarcere 180°, deplasare cu pas încrucişat, mers în patru labe, etc.
• Mers (alergare) aruncând şi prinzând o minge;
• Mers (alergare) cu trecere peste obstacole aşezate pe bancă;
• Mers pe banca de gimnastică ( înainte şi înapoi) pe vârfuri, cu braţele întinse
lateral;
• Mers pe banca de gimnastică întoarsă ( înainte şi înapoi) pe vârfuri, cu
braţele întinse lateral;

Exerciţii cu coarda
º Sărituri pe două picioare pe loc şi cu deplasare înainte;

º Sărituri pe un picior, pe loc şi cu deplasare înainte;

º Sărituri drepte cu picioarele încrucişate;

º Sărituri pe loc cu depărtarea şi apropierea picioarelor;

º Sărituri alternative pe un picior şi pe celălalt cu fandare înainte.

Exerciţii cu bastonul de gimnastică

Ê câte doi, unul înapoia celuilalt, susţinând un baston în echilibru pe umeri:

din aceeaşi poziţie se execută diferite deplasări;

Ê stând se menţine în echilibru pe palmă sau pe un deget un baston vertical: la

început pe loc apoi în deplasare;

Ê stând, cu un picior ridicat, ţinând în echilibru un baston, aşezat transversal pe

laba piciorului; aruncarea bastonului în sus şi prinderea lui cu mâinile;

Exerciţii cu mingea

î stând cu o minge în mâini: aruncarea şi prinderea ei deasupra capului. Când

mingea este în aer, executanţii ridică alternativ câte un picior;

î elevii execută dribling, la semnalul profesorului, aruncă mingea în sus şi

execută o săritură cu întoarcere 180°, prinzând mingea înainte ca aceasta să atingă
solul;

î stând, fiecare elev cu câte o minge: rostogolirea ei pe sol, sărituri peste ea,
culegerea ei şi continuarea exerciţiului;

î mers (trecere apoi la alergare uşoară cu plimbarea mingii în jurul corpului,

apoi printre picioare;

î cu două mingi, aruncarea şi prinderea lor alternativ în sus;

î conducerea mingiei cu piciorul, concomitent cu rotarea braţelor înainte;

î conducerea mingiei cu piciorul, concomitent cu aruncarea şi prinderea altei

mingi cu mâinile;
JOCURI DE MIŞCARE

­ Turturica fară cuib

Colectivul clasei formează două cercuri concentrice, elevii cu faţa spre

interior, unul dintre ei la centru ,,turturică”. La semnal, elevii din cercul exterior
aleargă în jurul cercului interior. La al II-lea semanl, elevii din cercul exterior se
opresc, iar cei din cercul interior plus ,,turturica” încearcă să facă perechi cu elevii
din cercul exterior. Elevul rămas fără ,,cuib” trece la centru.

­ Mingea călătoare

Colectivul este dispus pe două rânduri faţă în faţă, cu interval de un braţ

între jucători. Distanţa dintre cele două rânduri va fi de 3 m. La semnal, primul
jucător va preda mingea jucătorului din dreapta sa. Mingea va fi transmisă în
continuare spre dreapta din om în om până când ajunge la ultimul jucător. Jocul se
poate opri aici şi câştigă echipa care termină prima de transmis mingea, sau poate
continua, ultimul jucător după ce a primit mingea aleargă prin spatele formaţiei şi
se aşează în poziţia de primul jucător din stânga. În acest caz jocul continuă pînă
când un jucător greşeşte (scapă mingea) sau o echipă are avans de un tur faţă de
ceilalţi.
­ Mingea prin tunel

Colectivul este organizat pe două şiruri, cu interval de 3 m între ele, iar

jucătorii la 1 m distanţă faţă de celălalt, stând cu piciorele depărtate. La semnal,
primul jucători transmite mingea printre picioare la jucătorul din spatele lui, care o
transmite în continuare până când mingea ajunge la ultimul jucător. Acesta aleargă
în poziţia de primul jucător şi continuă jocul până când redevine ultimul. Echipa
care termină prima câştigă jocul

­ Mingea peste cap

Se execută din aceeaşi formaţie şi poziţie a jucătorilor. Mingea se transmite

la jucătorul din spate pe deasupra capului, prin oferire şi primire cu ţinerea mingii
prin apucat. Jucătorii nu au voie să privească înapoi în timpul transmiterii mingii.
Cîştigă şirul care executat mai repede transmiterea mingii folosind toţi jucătorii.
Acelaşi lucru se poate face transmiţând mingea pe lângă şold. Se poate folosi
una sau mai multe mingi.
­ Mingea la căpitan

Fiecare echipă îşi alege un căpitan. Restul echipei se va plasa în faţa

căpitanului la o distanţă de 3-4 m, în linie cu o distanţă de 1 m între ei. Căpitanul
va pasa şi va reprimi mingea de la fiecare pe rând. Echipa care termină prima toate
pasele câştigă.

­ Lupta pentru ţinerea mingii

Se împarte clasa în două echipe, care se împrăştie pe tot terenul. Una dintre
echipe începe să paseze mingea, iar cealaltă încearcă să recupereze mingea. Cei
care pasează au voie să facă trei paşi cu mingea, trei driblinguri sau pasează de pe
loc. Câştigă echipa care reuşeşte cele mai multe pase fără a pierde mingea.

­ Raţele şi vânătorii

Se aleg patru vânători care stau faţă în faţă, doi câte doi la o distanţă de 10-
15m . Restul stau la mijloc şi încearcă să se ferească de minge pentru a nu fi loviţi
de către vânători. Cel lovit de minge iese din joc sau devine el vânător. Dacă un
jucător reuşeşte să prindă mingea fără să o scape, el câştigă o viaţă.

­ Mingea la căpitan

Copiii se aşează în cerc cu diametrul de 10-15m. În mijloc se plasează un

jucător (căpitanul). Căpitanul pasează mingea la jucătorul care doreşte el, iar acesta
trebuie să-i paseze înapoi. Căpitanul pasează mingea la toţi jucătorii, într-o ordine
oarecare. Câştigă jucătorii care fac cele mai puţine greşeli.(preluări, pase greşite).
Jocul se poate desfăşura cu sau fără preluarea mingii.

­ Mâţă

Se împarte clasa în 2-3-4 grupe, în funcţie de efectiv (aprox. 4-6 într-o

grupă). Fiecare grupă formează un cerc (pătrat) cu diametrul de 8-10m. În
interiorul cercului se plasează 1-2 jucători. Jucătorii care formează cercul încep să
paseze mingea de la unul la altul, iar cei din interiorul cercului încearcă să o
recupereze (să o atingă). Jucătorul care a pierdut mingea intră în cerc în locul celui
care a recuperat mingea. Se poate juca cu 2 atingeri, cu o atingere, dintr-o bucată.
­ Vânătoarea de cerbi

Se trasează un cerc cu diametrul de 8-12m, iar clasa se împarte în două sau

patru echipe în funcţie de efectiv. Una dintre echipe se plasează în cerc (cerbii), iar
cealaltă în jurul lui (vânătorii). Vânătorii pasează de la unul la altul şi la momentul
prielnic încearcă să lovească un cerb, cel mai rău plasat. După 3-5 min. se schimbă
rolurile. Câştigă echipa care vânează cei mai mulţi cerbi.

CAPITOLUL X
 MIJLOACE UTILIZATE PENTRU DEZVOLTAREA
CAPACITĂŢILOR INTERMEDIARE
MOBILITATEA ARTICULARĂ ŞI SUPLEŢEA MUSCULARĂ

Exerciţii individuale

ð Stând depărtat, îndoirea trunchiului înainte, palmele prind gleznele

(menţinere 4-5”);

ð Stând, îndoirea trunchiului înainte, palmele prind gleznele (menţinere 4-5”);

ð Stând depărtat, braţele întinse sus menţinând un baston de capete apucat:

răsucirea trunchiului stânga-dreapta;

ð Stând depărtat, braţele întinse sus menţinând un baston de capete apucat:

îndoirea trunchiului stânga-dreapta;

ð Stând depărtat, braţele îndoite, bastonul de capete apucat, sprijinit înapoi la

nivelul omoplaţilor: răsucirea trunchiului stânga –dreapta;

ð Stând depărtat, braţele îndoite, bastonul de capete apucat, sprijinit înapoi la

nivelul omoplaţilor: îndoirea trunchiului stânga –dreapta;

ð Stând depărtat, braţele îndoite, bastonul de capete apucat, sprijinit înapoi la

nivelul omoplaţilor: rotarea trunchiului ;

ð Stând depărtat, braţele îndoite, bastonul de capete apucat, sprijinit înapoi la

nivelul omoplaţilor: T1: fandare înainte pe piciorul drept; T2-3 arcuire; T4-
revenire în poziţia iniţială; T4-8 acelaşi exerciţiu cu piciorul stâng;

ð Stând depărtat, braţele întinse înainte, bastonul de capete apucat, răsucirea

bastonului în plan frontal;

ð Aşezat cu picioarele apropiate şi întinse, se executǎ îndoirea trunchiului

înainte şi apucarea gleznelor cu palmele;
ð Aşezat cu picioarele apropiate şi întinse se executǎ, cu ajutorul unui
coechipier ce împinge cu palmele pe omoplaţi, îndoirea trunchiului pânǎ la
apropierea capului de genunchi;
ð Pe perechi, din stând spate în spate cu braţele apucate deasupra capului, se
executǎ ridicǎri alternativ cu aplecare;
ð Pe perechi, cu sprijin lateral, se executǎ balansul piciorului (alternativ
stângul-dreptul ) în plan antero-posterior;
ð Rostogoliri înainte-înapoi, executate foarte lent şi relaxant;

ð Exerciţii de stretching executate la nivelul membrelor inferioare, trunchiului,

membrelor superioare (cu accent pe particularitǎţile gleznei, genunchilor, coxo-
femuralǎ );
ð din atârnat la scara fixǎ, se executǎ balansǎri înainte-înapoi, stânga-dreapta,
cu trunchiul şi membrele inferioare.
ð Şezând cu sprijin înapoi pe palme: ridicarea bazinului cu extensia maximă a
trunchiului;
ð Stând cu un picior sprijinit la scara fixă: îndoirea trunchiului cu arcuire
înainte, apoi lateral spre piciorulo de sprijin, apoi spre piciorul sprijinit;
ð Sprijin cu faţa la scara fixă: extensia pronunţată a trunchiului, balansând un
picior înapoi;
ð Şezând depărtat cu spatele la scara fixă, apucat mai sus de nivelul umerilor:
îndoirea genunchilor, ridicarea bazinului cu extensia trunchiului în pod;
ð Culcat facial, braţele întinse ţinând un baston în poziţie verticală cu un capăt
pe sol: mutarea alternativă a mâinilor din ce în ce mai sus, concomitent cu extensia
trunchiului;
ð Culcat facial, picioarele îndoite înapoi, mţinile prind gleznele: balansarea
trunchiului în extensie maximă (leagănul);
ð Stând cu un baston de capete apuca, ţinut în dreptul bazinului: fandare
înainte cu ridicarea bastonului sus şi extensia trunchiului;
ð Culcat dorsal, braţele întinse lateral, ridicarea unui picior întins la braţul
opus;
ð Culcat facial, braţele ăntinse lateral, ricarea unui picior la braţul opus;
ð Stând cu faţa la scară fixă, mâinile sprijină şipca în dreptul umerilor, balans
înapoi al piciorului;
ð Stând cu faţa la scară fixă, mâinile sprijină şipca în dreptul umerilor, balans
lateral al piciorului;
ð Culcat dorsal, braţele întinse lateral, ridicarea picioarelor peste cap până
vârfurile ating solul – menţinere 5”
ð Ghemuit, palmele aşezate pe sol înainte, extensia genunchilor cu menţinerea
palmelor pe sol
Exerciţii pe perechi

ð Stând depărtat, spate în spate, braţele întinse sus, de mâini reciproc apucat:
răsuciri de trunchi spre stânga şi spre dreapta, mărind amplitudinea mişcărilor prin
tracţiuni de braţe;
ð Stând faţă în faţă, cu o mână sprijinită reciproc pe umărul adversarului,
celălalt braţ întins lateral: balansarea piciorului din exterior, înainte şi înapoi;
ð Culcat facial, braţele întinse sus, partenerul stând depărtat călare, îl apucă de
măini, ridicându-i trunchiul cu tracţiuni uşoare;
ð Spate în spate, ţinînd de capete un baston deasupra capului: pas înainte cu
piciorul stâng, concomitent cu extensia trunchiului, după revenire în PI acelaşi
exerciţiu cu celălalt picior;
ð Stând de o parte şi de alta a băncii de gimnastică, un picior întins, sprijinit pe
bancă: îndoirea laterală a trunchiului spre bancă, cu apucarea de mâini şi tracţiune
prin arcuire;
ð Spate în spate, braţele întinse sus, de mâini reciproc apucat: concomitent,
fandare înainte;
ð Spate în spate, braţele întinse sus, de mâini reciproc apucat: concomitent,
fandare laterală;
ð Stând faţă în faţă, cu mâinile sprijinite pe umerii partenerului, picioarele
depărtate, genunchii întinşi: aplecarea trunchiului cu arcuiri în jos la stânga ţi la
dreapta, prin răsucirea trunchiului;
ð Spate în spate, şezând, braţele întinse sus, apucat reciproc de mâini: îndoirea
trunchiului cu aducerea partenerului în extensie, în ritm lent;
ð Faţă în faţă, şezând cu picioarele întinse, talpă în talpă, apucat reciproc de
mâini: trageri, cedări, rotări ale trunchiului;
 BIBLIOGRAFIE

- Cârstea Gh. Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, Editura

Universul, Bucureşti, 1993
- Dinţică Gabriela Practica şi metodica activităţilor motrice pe grupe de
vârstă, Note de curs
- Dragnea A. Teoria şi metodica dezvoltării calităţilor motrice, Editura
ANEFS, 1991
- Dragnea A., Teoria activităţilor motrice, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1999
Bota, Aura
- Dragnea A.şi Educaţie fizică şi sport: teorie şi didactică, Editura FEST,
colab. Bucureşti, 2006

- Macovei, Sabina Supleţea, Editura ANEFS, 1999

- Mitra Gh., Dezvoltarea calităţilor motrice, Editura Sport-Turism,

Bucureşti,
Mogoş Al. 1977

- Scarlat E. Lecţia de educaţie fizică – Metode şi mijloace, Editura Sport –

Turism, Bucureşti, 1981
- Stoica M. Capacităţile motrice în atletism, Editura Printech, Bucureşti,
2000

- Stănescu, Monica Educaţia fizică pentru preşcolari şi şcolari mici: o

abordare psihomotrică, Editura Semne, Bucureşti, 2002
- Stănescu Monica, Jocul de mişcare: metodă şi mijloc de instruire în
educaţie fizică şi
Ciolcă Corina, sport, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2004
Urzeală Constanţa

- Şerbănoiu S. Capacităţi coordinative în sportul de performanţă, Editura Afir,

Bucureşti 2002
- Şerbănoiu S. Metodica educaţiei fizice, Editura Cartea Universitară,
Bucureşti, 2004
- Şerbănoiu S., Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului,
Bucureşti,ANEFS
Tudor V.
- Tudor V., Forţa aptitudine motrică, Editura Bren, Bucureşti, 2007
Crişan D.I.
-Tudor V. Capacităţile condiţionale, coordinative şi intermediare –
componenteale capacităţii motrice, Editura RAI, Bucureşti,
1999