EXERCIŢII DE FRONT ŞI FORMAŢII

Sarcini : au largă aplicabilitate în lecţiile şi programele de gimnastică, diferite

ramuri sportive şi spectacole sportive la începutul şi sfârşitul marilor competiţii(J.O., C.M.,
J.M.U. etc.); milloace importante pentru organizarea colectivelor; introducerea în activitatea
specifică gimnasticii; disciplinarea colectivului; captarea atenţiei; dezvoltarea orientării în
spaţiuşi apreciere a distanţei; utilizarea judicioasă a spaţiului de lucru şi a economisirii timpului
prin folosirea exerciţiilor selective şi analitice; educarea atenţiei, prezenţa de spirit,
concentrarea, siguranţa şi sincronizarea mişcărilor; formarea capacităţii de organizare şi
conducere a colectivului, de autoorganizare şi autoconducere.
Indicaţii metodice – În predarea exerciţiilor de F.şi F.e necesar a se respecta
următoarele: denumiri corecte; precise şi unitare a formaţiilor, acţiunilor şi comenzilor; la
executarea comenzilor se va urmări: precizia, sincronizarea, ţinuta corectă; exerciţiile vor fi
accesibile; se desfăşoară la comandă.
Comanda – expresie verbală la modul imperativ, prin care sunt anunţate acţiunile şi
exerciţiile ce urmează a fi efectuate.Formată din două părţi:
a. partea prevestitoare- reprezintă anunţarea acţiunii ce va trebui să fie executată.
b. partea săvârşitoare(executivă) – ce este de obicei un cuvânt, rostit scurt, precis, ce
declanşează execuţia propriu-zisă.
Unele comenzi sunt aceleaşi pentru acţiuni de acelaşi tip precum : „luați” pentru poziţii(a
unui segment, mai multe segmente sau întregul corp), sau „marş” pentru deplasări(fie mers,
alergare, săritură ori altă acţiune ce implică deplasarea). Între cele două părţi se face o
scurtă pauză pentru captarea atenţiei colectivului. În cazul greşelilor de execuţie sau
de exprimare se foloseşte expresia „ La loc comanda”, şi se reia în întregime comanda iniţială.

TERMENI DE BAZĂ:
Formaţia–modul de dispunere a executanţilor în vederea executării acţiunilor colective.
Tipuri de formaţii:

 De adunare(în linie pe 1,2, „n”rânduri,unghi,careu, semicerc, cerc, grup)

 De deplasare(coloană-şir câte 1, 2, „n”).
 De lucru(coloană de gimnastică câte 3,4, „n” pe mijlocul sălii, în şah, în trepte, în
cocor(închis-deschis), în cerc, în semicerc, grup).
Formaţiile semicerc, cerc şi grup au dublă utilizare atât ca formaţii de adunare cât
şi de lucru. Formaţiile enumerate anterior se folosesc pentru organizarea colectivului în
vederea exersării şi pregătirea organismului pentru efort(încălzirea aparatului locomotor).
Aceste formaţii se pot alcătui de pe loc(din linie ori din coloană), şi din deplasare(diferite
variante de mers, alergare, sărituri, etc.).

Componentele formaţiei:
1. Frontul - direcţia spre care sunt orientaţi componenţii formaţiei cu faţa.
2. Flancul - reprezintă extremitatea formaţiei(stângă sau dreaptă).
3. Lăţimea-spaţiul dintre flancul drept şi flancul stâng(e egală cu numărul de şiruri).
4. Rândul(linia) - dispunerea executanţilor umăr lângă umăr, pe linia frontului.
5. Adâncimea-spaţiul cuprins între prima şi ultima linie.
6. Coloana(şirul) - dispunerea executanţilor unul înpoia celuilalt.
7. Intervalul-spaţiul dintre doi executanţi pe linia frontului(a umerilor).
8. Distanţa-spaţiul cuprins între doi executanţi aflaţi în coloană(şir).
ACŢIUNI PE ŞI DE PE LOC :
o stând controlat
o repaus
o alinierea
o numărătoarea, raportul
o întoarceri pe loc
o ruperi de rânduri(cu şi fără oprire)
o deplasarea formaţiei pe distanţe scurte
o acţiuni complexe

Acţiunile pe şi de pe loc, se execută uzual la începutul şi sfârşitul lecţiilor de educaţie

fizică şi sport, activităţi sportive, antrenament etc., dar şi ori de câte ori e necesară reorganizarea
obiectivelor în alte formaţii de lucru, atenţionarea şi disciplinarea colectivului.
Stând controlat - e o poziţie derivată din poziţia „stînd”, caracterizată prin: călcâiele
apropiate(lipite), abdomenul supt, spatele drept, capul sus, braţele jos întinse, palmele
întinse cu degetele mijlocii lipite pe linia mediană a coapselor, corpul uşor înclinat
înainte.
COMANDA pentru „Stând controlat” este: „ DREPŢI ! ”

Repaus - e o poziţie de aşteptare opusă stândului controlat şi are următoarele

forme:
- repausul mic-greutatea pe piciorul stâng, piciorul drept oblic înainte uşor îndoit, spatele
şi braţele relaxate. Se execută în formaţii dispuse în linie şi formaţii restrânse;
- repausul mare-picioarele uşor depărtate, greutatea repartizată egal, spatele şi
braţele relaxate, mâinile încrucişate la spate. Se execută în formaţie de şir, şi formaţiile
în care distanţele şi intervalele sunt mărite; repaus cu ruperea rândurilor şi părăsirea formaţiei.

COMANDA pentru „Repaus” : „Pe loc....... repaus !”

„În repaus rupeţi rîndurile.......marş !”

Alinierea - e acţiunea de pe loc prin care executanţii sânt ordonaţi într-o formaţie
corespunzătoare comenzii, mărind sau micşorând distanţele sau intervalele. Alinierea se
face în:
a. în linie - spre dreapta(cea mai des folosită), stânga, centru,flancuri);
b. în coloană - şir(formaţie de deplasare), - de gimnastică(formaţie de lucru).

Alinierea în linie, are următoarele forme:

- în ordine strânsă – intervalul între executanţi e mic, capul întors conform
comenzii, braţele uşor rotunjite(se ating coatele);
- la jumătate de braţ – braţul drept /stâng(conform comenzii), este îndoit cu mâna pe şold şi
capul întors spre direcţia comandată;
- la o lungime de braţ -braţul drept / stâng(conform comenzii), este întins
- la o lungime de braţ - braţul drept / stâng(conform comenzii), este întins lateral, mâna fiind
aşezată pe umărul celui din dreapta / stânga şi capul întors în aceeaşi parte.
- la două lungimi de braţe - braţele întinse lateral, degetele mijlocii se ating.

Alinierea în coloană(şir) – se realizează întinzând braţul drept înainte şi aşezând mâna

pe umărul celui din faţă(formaţie de deplasare)
Alinierea în coloană de gimnastică ( formaţie de lucru ) – se realizează atât pe
rând cât şi pe şir, primele din formaţia respectivă;
COMANDA pentru „Aliniere”, în linie:
1. „V-aliniaţi !” (spre dreapta)
2. Spre(stânga, centru, flancuri)...... „V-aliniaţi !”
3. Spre(dr-st, centru, flancuri) la jumătate de braţ-„V-aliniaţi!”
4. Spre(dr-st, centru, flancuri) la 2 lungimi de braţe „V-aliniaţi!”

COMANDA pentru „Aliniere” în şir : „V-aliniaţi!”

Numărătoarea – acţiunea de cunoaştere a colectivului ca efectiv şi ca ordine în

formaţie prin atribuirea unui număr de ordine, în vederea organizării şi alcătuirii
formaţiilor necesare realizării sarcinilor lecţiei. Ea poate fi :
„În continuare câte 1, 2, 3...n, număraţi!”, prin care se află numărul de executanţi şi felul
cum îi organizăm în funcţie de solicitările temelor. Se face dinspre dreapta / stânga/ / flancuri
spre centru şi invers, într-o formaţie în linie sau coloană(conform comenzii). În şir
numărătoarea se face în adâncime, iar în coloană de gimnastică numărătoarea pe
linie ne arată numărul şirurilor, iar cea pe şir ne arată numărul liniilor(rândurilor).

COMANDA pentru „Numărătoare” :

1. „De la dreapta spre stânga(sau stânga spre dreapta)....în continuare ....număraţi!”
2. „De la dreapta spre stânga(sau stânga spre dreapta), câte 1,2,3....n.....număraţi!”
3. „Dinspre flancuri spre centru(sau centru spre flancuri)..în continuare număraţi!”
4. „Dinspre flancuri spre centru(sau centru spre flancuri)..în continuare câte 1,2,3...n număraţi!

RAPORTUL :- enunţ rostit de elevul de servici prin care profesorul este informat la
începutul lecţiei despre starea colectivului(efectiv, scutiţi, echipament, teme, sarcini
trasate, materiale sportive etc..)
COMANDA pentru „ RAPORT”:
1. „În linie pe ... n ..rânduri......adunarea!”
2. „V-aliniaţi!”
3. „Drepţi!”
4. „De la dreapta spre stânga în continuare..........număraţi!”
5. „Clasă / grupă pentru raport...................................drepţi!”

Întoarcerile pe loc - sunt acţiunile prin care se schimbă formaţia (din linie în coloană şi
invers) sau frontul. Pentru întoarcerile de pe loc sunt necesari doi (2) timpi astfel:
- se execută o întoarcere (conform comenzii) pe călcâiul piciorului din partea întoarcerii şi
vârful celuilalt picior (la timpul 1) şi apoi apropierea picioarelor (timpul 2).

De pe loc se pot realiza întoarceri spre: dreapta (90)

stânga (90)
stânga-mprejur (180)
jumătate la dreapta (45)
jumătate la stânga (45)
COMENZI utilizate pentru întoarcerile de pe loc :
- la dreap...ta! la stân...ga!
- jumătate la dreap...ta! jumătate la stân...ga!
- la stânga- mpre...jur!
Ruperile de rânduri sunt acţiuni de pe loc prin care se desfac şi refac rapid formaţii, conform
comenzilor. Ruperile de rânduri se utilizează pentru dezvoltarea orientării în spaţiu, captarea
atenţiei şi asigurarea unui nivel emoţional corespunzător pentru realizarea sarcinilor lecţiei
respective.
Ruperile de rânduri pot fi: a. cu oprire
b. fără oprire
Acestea se realizează la comanda profesorului, care indică succesiv locuri şi aparate din sală sau
teren spre care să se alerge; apoi profesorul comandă adunarea într-o formaţie pe care o doreşte.

COMENZI utilizate pentru ruperile de rânduri:

a. CU OPRIRE:
- spre....fuga marş! Drepţi!
- spre....fuga marş! Drepţi!
b. FĂRĂ OPRIRE:
- spre...fuga marş! spre...fuga marş!

Deplasarea formaţiei pe distanţe scurte: este o acţiune prin care se aranjează colectivul
pentru utilizarea cât mai bună a spaţiului disponibil. Această acţiune se regăseşte în practică
cel mai frecvent alături de alte acţiuni cum ar fi: alinierea şi întoarcerile.
Deplasarea formaţiei (de obicei în linie sau şir) se poate efectua spre înainte, înapoi şi
lateral ( dreapta sau stânga). Deplasările spre înainte şi înapoi pot fi efectuate cu paşi succesivi
sau cu paşi adăugaţi, iar deplasările laterale se realizează prin paşi adăugaţi.

COMENZI utilizate pentru deplasările pe distanţe scurte:

…3......paşi înainte (înapoi)....marş!
…3…paşi spre dreapta(stânga)…marş!

Acţiunile complexe sunt combinaţii între diferite întoarceri de pe loc şi deplasări pe

distanţe scurte în care sunt introduse şi diferite teme ritmice. Acţiunile complexe se predau prin
metoda fragmentat - imitativă, pe timpii componenţi. Ele pot avea o structură de 8, 16, 32 timpi.
Cele mai frecvente sunt cele de 8 şi 16 timpi. Structura acţiunilor complexe este de obicei
simetrică pentru dreapta, stânga, înainte sau înapoi, simetria nefiind însă obligatorie.

COMENZI utilizate pentru acţiuni complexe:

- Cu acţiunea indicată.... marş!

9. Acţiune complexă
în 8 timpi:
Exemplu acțiune complexă la 8 timpi:
1-2 un pas înainte;
3-4 întoarcere la dreapta cu bătaie din palme pe fiecare timp;
5-6 pas lateral dreapta;
7-8 întoarcere la stânga cu bătaie din palme pe fiecare timp;
Acţiune complexă în 16 timpi:
Exemplu acțiune complexă la 8 timpi:
1-2 întoarcere stânga-mprejur;
3-4 pas înaint cu bătaie din palme pe fiecare timp;
5-6 întoarcere la stânga;
7-8 pas spre stânga cu bătaie din palme pe fiecare timp;
1-2 întoarcere stânga-mprejur;
3-4 pas spre dreapta cu bătaie din palme pe fiecare timp;
5-6 întoarcere la dreapta;
7-8 pas înainte cu bătaie din palme pe fiecare timp.
 ACŢIUNI DIN DEPLASARE
Deplasarea este reprezentată de mişcarea executanţilor într-un spaţiu dat, prin mers, alergare,
săltări şi sărituri simple ori variantele acestora.
Pornirea este acţiunea de început a unei deplasări.
COMENZI utilizate pentru pornire:
- Înainte............marş! pornirea întotdeauna cu piciorul stâng.
- Cu ocolire spre dreapta/stânga… marş!

Oprirea este o acţiune din deplasare care reprezintă încetarea acesteia.

Forme:
a. Oprire simplă;
b. Oprire cu schimbarea frontului
COMENZI utilizate pentru oprire:
- Atenţie.....stai!
- Atenţie la stânga/dreapta/stânga-mprejur/la front.....stai!

Oprirea simplă se execută în doi timpi. Comanda „stai!”se dă pe piciorul drept, după care
se mai efectuează un pas înainte cu piciorul stâng (t 1) şi apropierea piciorului drept (t 2).
Oprirea cu faţa la front este compusă dintr-o oprire şi o întoarcere (la stânga, la dreapta,
la stânga-mprejur, cu faţa la profesor). Oprirea cu faţa la front se efectuează în 4 timpi, din care
la 1-2 se execută oprirea şi la 3-4 întoarcerea, corespunzător comenzii.

Trecere de la mers la alergare şi de la alergare la mers : este acţiunea prin care se schimbă
modalitatea de deplasare (mers, alergare). Această acţiune face parte din grupa acţiunilor din
deplasare.
COMENZI utilizate pentru trecerea de la mers la alergare şi de la alergare la mers:
a) Trecere de la mers la alergare se execută comanda:
- Pas alergător.......marş!
Trecerea de la mers la alergare este o acţiune din deplasare şi se efectuează într-un timp.
Comanda executivă MARŞ! se dă pe piciorul stâng, după care se mai efectuează încă un pas cu
piciorul drept (t 1) şi se începe alergarea cu piciorul stâng. La începerea alergării se reia
numărătoarea de la 1, imprimându-se un tempo adecvat acesteia. Dacă se lucrează pe
muzică, comanda executivă MARŞ! se dă la sfârşitul frazei muzicale, astfel încât după
efectuarea pasului necesar (cu piciorul drept), să se înceapă alergarea pe o nouă frază, altă piesă
muzicală, adecvată.

b) Trecere de la alergare la mers se execută la comanda:

- La pas.......marş!
Trecerea de la alergare la mers este o acţiune din deplasare şi se efectuează în doi timpi.
Comanda executivă Marş! se dă pe piciorul drept, după care, în timp ce se reduce viteza de
alergare, se efectuează un pas de alergare cu stângul (t1) şi încă un pas cu dreptul (t2) şi se
începe mersul cadenţat cu piciorul stâng. La începerea mersului se reia numărătoarea de la
1, imprimându-se un tempo adecvat acestuia. Dacă se lucrează pe muzică, comanda executivă
MARŞ! se dă la sfârşitul frazei muzicale astfel încât după efectuarea paşilor necesari (cu
piciorul stâng şi drept), să se înceapă mersul pe o nouă frază, altă piesă muzicală, adecvată.

SCHIMBAREA DIRECŢIEI ŞI A SENSULUI

a. Întoarceri din deplasare

Întoarcerile din deplasare constituie modalităţi rapide de schimbare a sensului
de deplasare şi fac parte din grupa acţiunilor din deplasare. Ele se utilizează cu succes la
dezvoltarea orientării în spaţiu, educarea atenţiei şi obişnuirea lucrului în colectiv. Întoarcerile
din deplasare se execută din mers şi alergare ori variante ale acestora. Ele pot fi:
Întoarcerile din deplasare:
1. la stânga(90º);
2. la dreapta; (90º);
3. la stânga-mprejur (180).
De asemenea, similar cu întoarcerile pe loc, întoarcerile din deplasare pot fi şi de 45
(jumătăţi), utilizate mai frecvent în cadrul deplasărilor în figuri.

Întoarceri din mers:

Întoarcerea la stânga se realizează la comanda: La stânga...marş!
Comanda executivă se dă pe piciorul stâng, după care se mai execută un pas cu dreptul
simultan cu întoarcerea de 90 spre stânga, pe pingeaua piciorului drept. Se porneşte în direcţie
opusă cu piciorul stâng, numărându-se de la 1. Dacă se lucrează pe muzică, comanda executivă
marş! se dă la sfârşitul frazei muzicale astfel încât după efectuarea pasului necesar să se înceapă
mersul pe o nouă frază muzicală.
Întoarcerea la dreapta se realizează la comanda: la dreapta...marş!
Execuţia este la fel cu cea spre stânga, doar partea spre care se face
întoarcerea este diferită.
Întoarcerea la stânga-mp rejur (180) se execută la comanda: la stânga-
mperjur....marş!
Comanda executivă se dă pe piciorul drept, după care se execută un pas cu piciorul
stâng (t 1), apoi un pas cu dreptul simultan cu întoarcerea de 180 (t 2), schimbându-se astfel
sensul fără a întrerupe mersul. Se porneşte cu stângul şi numărătoarea de la 1.Dacă se lucrează
pe muzică, comanda executivă marş! se dă la sfârşitul frazei muzicale, astfel încât după
efectuarea paşilor necesari şi a întoarcerii, să se înceapă mersul pe o nouă frază muzicală.

Întoarceri din alergare:

Pentru întoarcerile la stânga, la dreapta, la stânga-mprejur din alergare(normală
sau variantă), se utilizează aceleaşi comenzi ca la întoarcerile din mers, respectiv:
la stânga...marş!, la dreapta...marş!, la stânga-mprejur...marş.
Modul de execuţie pentru întoarcerile la stânga şi la dreapta este identic cu cel din cazul
întoarcerilor din mers ( diferă doar modul de deplasare).
 Întoarcerea la stânga-mprejur din alergare se execută în 4 timpi. Comanda
„Marş” se dă pe piciorul drept, după care urmează patru paşi alergători pe loc, simultan cu
întoarcerea de 180 spre stânga. Se reia alergarea în sens opus, începând cu piciorul stâng
şi numărătoarea de la 1.
Dacă se lucrează pe muzică, comanda executivă „Marş” se dă la sfârşitul primei părţi a
frazei muzicale, astfel încât după efectuarea paşilor necesari şi a întoarcerii să se înceapă
alergarea în sensul comandat, pe o nouă frază muzicală.

b. Ocoliri:
Ocolirile sunt acţiuni utilizate foarte frecvent pentru schimbarea direcţiei sau
sensului printr-o deplasare pe arc de cerc. Ele fac parte din grupa acţiunilor din deplasare şi
dezvoltă orientarea în spaţiu, educă atenţia, măresc atractivitatea lecţiei şi produc obişnuirea
lucrului în colectiv.
Ocolirile se execută din mers, alergare, săltări, sărituri ori variante ale acestora.
Ele pot fi:
Ocoliri - la stânga (90);
- la dreapta (90);
- la stânga-mprejur (180).
De asemenea, similar cu întoarcerile din deplasare, ocolirile pot fi şi de 45(jumătăţi),
utilizate mai frecvent în cadrul deplasărilor în figuri.
Comenzile utilizate sunt:
„Ocolire la dreapta.. „marş!”
„Ocolire la stânga... „marş”
„Ocolire la stânga-mprejur... „marş!”
Conform comenzii („Ocolire la dreapta... „marş!”, „Ocolire la stânga... „marş!”) se
realizează o trecere de pe o latură pe alta a sălii prin deplasare (mers, alergare sau variante ale
acestora) pe un arc de cerc, rotunjindu-se astfel colţurile. În cazul ocolirilor la stânga-mprejur,
arcul pe care se face deplasarea este mic (egal cu lăţimea umerilor), ocolirea fiind de
180, păstrându-se astfel aceeași latură a sălii.
 SCHIMBĂRI DE FORMAŢII

A. DE PE LOC: (Din linie; Din coloană-şir)

a. Din linie
Trecere din linie pe un rând în linie pe 2 şi 3 rânduri Trecerile din linie pe un rând în linie
pe 2 şi 3 rânduri se pt realiza în 2, 3 sau 4 timpi. Indiferent dacă urmează a se realiza trecerea pe
2 sau 3 rânduri, este absolut necesar ca înainte de comanda pentru schimbarea formaţiei, să se
realizeze alinierea şi numărătoarea câte 2 sau câte 3, în funcţie de formaţia care urmează a fi
realizată. Această numărătoare se face în mod obişnuit de la dreapta spre stânga; se poate întâlni
şi numărătoare de la stânga spre dreapta, realizarea formaţiilor petrecându-se cu flancul stâng
bază.

Trecerea din linie pe un rând în linie pe două rânduri:

- se numără câte doi ( „de la dreapta spre stânga...număraţi!”)
- se dă pentru schimbare una din comenzile:
 „din linie pe un rând în linie pe două rânduri, în doi timpi marş!”
 „din linie pe un rând în linie pe două rânduri, în trei timpi marş!”
 „din linie pe un rând în linie pe două rânduri, în patru timpi marş!”
- numărul doi se deplasează în faţa numărului unu prin:
 „pas oblic înainte, cu piciorul drept(1) şi apropierea piciorului
stâng(2)
 „pas înai cu piciorul stâng(1), pas lateral cu piciorul drept(2),
apropierea picioarelor(3)”
 „pas înainte cu piciorul stâng(1), apropierea picioarelor(2), pas
lateral în faţa numerelor unu, cu piciorul drept(3), apropierea
picioarelor(4).

Trecere din linie pe un rând în linie pe trei rânduri:

- se numără câte trei („de la dreapta spre stânga, câte trei...
număraţi”)
- se dă pentru schimbare una din comenzile:
 „din linie pe un rând în linie pe trei rânduri, în doi timpi, marş”
 „din linie pe un rând în linie pe trei rânduri, în trei timpi, marş”
 „din linie pe un rând în linie pe trei rânduri, în patru timpi, marş”
- nr. 2 rămâne pe loc, iar nr. 1 şi 3 se deplasează în faţa şi spatele numărului 2 prin:
  „pas oblic înainte (numărul 1 ) şi pas oblic înapoi (numărul 3), cu
piciorul stâng , respectiv drept (T1) şi apropierea piciorului drept,
respectiv stâng (T2);”
 „numărul 1-pas înainte cu piciorul drept (T1), pas lateral cu piciorul
stâng (T2), apropierea picioarelor (T3);
- numărul 3 –pas înapoi cu piciorul stâng (T1), pas lateral cu piciorul drept (T2),
propierea picioarelor (T3)”
 „numărul 1 –pas înainte cu piciorul drept (1), apropierea
picioarelor(2), pas lateral stânga (3), apropierea picioarelor (4)
- numărul 3 –pas înapoi cu piciorul stâng (1), apropierea picioarelor (2), pas
lateral dreapta (3), apropierea picioarelor (4)”

Trecerea din linie pe două rânduri în linie pe 4 şi pe 6 rânduri

Trecerea din linie pe două rânduri în linie pe 4 rânduri se realizează păstrând succesiunea
prezentată la trecerea din linie pe un rând în linie pe 3 rânduri.
După numărătoarea câte doi, se trece la executarea comenzii: „din linie pe 2 rânduri în
linie pe 4 rânduri...marş!”.Pentru realizarea schimbării, numerele 2 se deplasează, cel din prima
linie spre înainte, iar cel din linia a II-a spre înapoi. Trecerea se poate executa în 2,3,4 timpi,
tehnica fiind aceaşi ca la schimbările din linie pe un rând.
Trecerea din linie pe 2 rânduri în linie pe 6 rânduri are două acţiuni, astfel:
A1- depărtarea liniilor, care se realizează la comandă „câte un pas înainte şi
înapoi...marş!”
A2- schimbarea propriu-zisă, care se realizează cu aceaşi tehnică ca la trecerea din
linie pe un rând în linie pe 3 rânduri, acţiunea executându- se în cadrul fiecărei linii.
Comanda pentru această schimbare este: „Din linie pe 2 rânduri în linie pe 6
rânduri...marş!”

Formarea coloanelor de gimnastică „semicerc”, „cerc”, „câte n prin arc de cerc”,

„trepte”, „cocor”
La comanda „din linie, în semicerc...marş!” sau „din linie, în cerc...marş!”, flancurile
liniei se deplasează pe arc de cerc, până când se realizează formaţia susţinută de comandă.

Coloana de gimnastică „câte n prin arc de cerc”

Pentru realizarea acestei coloane, se respectă următoarea succesiune:
- se numără câte n (de la dreapta spre stânga câte n număraţi)
- se dă comanda: „din linie pe un rând în coloană de gimnastică câte „n” prin arc de
cerc….. marş!”
- se trece la realizarea schimbării: numărul 1 se întoarce pe loc, cu paşi succesivi, iar
celelalte numere se deplasează prin arc de cerc, în dreptul numărului 1.

Coloana de gimnastică în „trepte”

Pentru realizarea acestei coloane, se respectă următoarea succesiune:
- se numără câte n (de la dreapta spre stânga câte n număraţi)
- se dă comanda: „din linie pe un rând în coloană de gimnastică câte n în trepte marş”
- se trece la realizarea schimbării: numărul 1 rămâne pe loc, celelalte numere se deplasează
spre înainte sau înapoi, un număr egal de paşi (sau dublu) cu numărul strigat la
numărătoare.

Coloana de gimnastică „cocor”

Pentru realizarea acestei coloane, se respectă următoarea succesiune:
- se numără în continuare („de la flancuri spre centru...număraţi!” sau „de la centru spre
flancuri...număraţi!”)
 - se dă comanda: din linie pe un rând în coloană de gimnastică în cocor...marş!
- se trece la realizarea schimbării: numărul 1 rămâne pe loc, celelalte numere se deplasează
spre înainte sau înapoi, un număr de paşi egal cu numărul strigat la numărătoare.
„Cocorul” poate fi închis sau deschis”. Pentru a nu confunda variantele
„cocorului” este bine să reţineţi că el seamănă cu litera „V” şi orientarea executanţilor este cea
care dă numele variantei formaţiei, astfel:
- la cocorul închis, executanţii sunt orientaţi cu faţa spre înainte şi
exteriorul „V-ului”
- la cocorul deschis, executanţii sunt orientaţi cu faţa spre înainte şi
interiorul „V-ului”

Din coloană(şir)
Schimbările din coloană( şir)pot fi:
a. trecere din coloană câte 1 în coloană câte 2 şi 3
b. trecere din coloană câte 2 în coloană câte 4 şi 6
Succesiunea acţiunilor este aceeaşi ca la schimbările din linie, deosebirea constând în
deplasarea mai întâi spre dreapta sau stânga (după caz) şi apoi spre înainte sau înapoi(după caz).
B. DIN DEPLASARE
Trecerea din coloană câte 1 în coloană câte n şi invers.
Trecerea din coloană câte 1 în coloană câte 2, 3, ..n se execută la comanda:
În coloană câte n... marş!
Pentru aceste treceri se aplică următoarea succesiune:
- se numără în adâncime câte2, 3, ...n (conform comenzii)
- se dă comanda pentru formarea coloanei câte n
- se trece la schimbare: numărul 1 micşorează pasul, în timp ce numărul 2 (sau 3, etc)
măresc pasul şi trec în stânga numerelor 1, astfel încât toate grupele de numere strigate
conform numărătorii să ajungă să se deplaseze în linie, umăr lângă umăr şi cu distanţe
de un pas între linii (adică în ordine strânsă).

Pentru trecerea din coloană câte”n”, în coloană câte 1, se dă comanda –„din coloană
câte..”n”(2,3,) în coloană câte 1 marş! Numerele 1 măresc pasul şi celelalte îl micşorează”.
Formarea coloanelor de gimnastică(coloane de lucru) Coloana de gimnastică „câte n pe
mijloc ” – succesiune:
1. Se numără câte „n” („În adâncime câte „n” număraţi”!);
2. Comanda: „Din coloană câte 1 în coloană câte „n” pe mijloc … marş!
3. Se trece la realizarea schimbării: grupele de numere „n” se întorc din deplasare spre
stânga sau spre dreapta(după caz, în funcţie de sensul de deplasare), iar celelalte grupuri
de numere „n” se deplasează după primul grup de „n”, până când întregul efectiv
a realizat formaţia cerută prin comandă.

Coloana de gimnastică „şah” - succesiune:

1. Se realizează o coloană de gimnastică câte „n”(arc de cerc sau pe mijlocul sălii);
2. Se trece la numărătoare(în continuare sau câte „n” pentru linia 1, sau în adâncime în
continuare sau câte „n”);
3. Se trece la realizarea schimbării( se pot deplasa liniile spre dreapta sau stânga şi
coloanele spre înainte sau înapoi.

Coloana de gimnastică „prin desfacere şi contopire”

Se realizează prin desfacerea şi contopirea şirurilor în următoarea succesiune:
- se desface coloana câte 1 în coloană câte doi, apoi coloana câte doi în coloană câte 4 …ş.ş.m.d.
până la formarea coloanei cerute prin comandă, numărul şirurilor fiind întotdeauna un număr cu
soţ.
 Pentru alcătuirile şi schimbările de formaţii din deplasare, se pot utiliza variate tipuri de
deplasare precum:mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, paşi de dans, etc.