În anul 1345 regele Ungariei întreprinde la est de Carpați o campanie
militară împotriva Hoardei de Aur. Armata tătaro-mongolilor a fost distrusă. Voievodatul constituit în valea Moldovei era dependent de regele ungar. Primul domn, vasal al regelui Ungariei, a fost Dragoș. Proprietarii funciari locali sufereau din cauza acaparării pămînturilor lor de către apropiații voievozilor dependenți de Ungaria. În 1359, aici se produce o răscoală antimaghiară. Voievodul Bogdan din Maramureş profită de situație, trece munţii împreună cu ceata sa militară şi se stabileşte în Moldova în anii 1362-1363. În 1365, regele maghiar îl recunoaşte pe Bogdan I drept voievod al statului independent Țara Moldovei. Izvoarele istorice străine numesc Tara Moldovei Valahia Mică (Valahia Mare era Ţara Românească), Rusovlahia (Vlahia de lîngă Rusia Haliciană), Moldovlahia etc. Turcii au numit Moldova - Bogdania, după numele voievodului Bogdan.