1) Argumentați printr-un fapt istoric relevant, afirmația potrivit căreia autonomiile
locale au contribuit la formarea statelor medievale românești. 2) Prezentați două fapte istorice referitoare la acțiunile militare care au dus la formarea statelor medievale românești în secolul al XIV lea. Rezolvare: După cucerirea voievodatelor românești din Transilvania de către unguri(maghiari), părțile centrale vor fi cuprinse în structura instituțiilor regalității maghiare . În regiunile de margine rămân autonomii românești sub forma Țărilor Bârsei , Amlașului, Făgărașului, Maramureșului, cu rol de apărare a granițelor. Regalitatea maghiară le recunoștea autonomia în schimbul fidelității și a serviciilor militare. Din aceste autonomii a pornit acțiunea de întemeiere a statelor românești extracarpatice, Țara Românească și Moldova. În cronicile muntene se menționează descălecatul lui Negru vodă venit din Țara Făgărașului. Regalitatea maghiară a desființat autonomia acestei țări în 1291, ceea ce a determinat trecerea unor căpetenii ale românilor de aici la sud de Carpați. Negru vodă și oamenii săi s -au așezat la Câmpulung ,locul primei capitale a Țării Românești. Tradiția consemnează astfel, rolul românilor transilvăneni la procesul de întemeiere a statelor românești extracarpatice. Cauza disputei dintre Basarab și regalitatea maghiară a fost Banatul de Severin. În noiembrie 1330, Basarab îl învinge pe Carol Robert de Anjou, regele Ungariei în lupta de la Posada descrisă de izvorul istoric narativ Cronica pictată de la Viena. Este obținută independența Țării Românești față de Ungaria și consolidarea tânărului stat muntean sub urmașii lui Basarab, Nicolae Alexandru și Vladislav Vlaicu. Al doilea descălecat al Moldovei este acțiunea lui Bogdan, voievod maramureșean. În anii 1364- 1365 ,revolta contra dominației maghiare de aici la care a participat și Bogdan, a dus la înlăturarea urmașilor lui Dragoș, iar prin respingerea atacurilor regelui Ungariei, Ludovic I de Anjou, este asigurată independența Moldovei față de Ungaria.