Pneumonia la copii: cauze, simptome si tratament

REFERAT

HRISCA ALEXANDRU BOGDAN

BFKT – an III

Pneumonia reprezinta o afectiune a cailor respiratorii inferioare care intereseaza toate categoriile
de varsta, insa la copii, aceasta patologie prezinta mai frecvent evolutie nefavorabila, fiind

1
estimat ca aproximativ 1 din 5 copii cu varsta mai mica de 5 ani diagnosticati cu aceasta boala,
sufera complicatii care duc la deces.

Pneumonia constituie o cauza majora de imbolnavire in randul populatiei pediatrice, afectiunea

prezentand risc crescut de evolutie nefavorabila mai ales in perioada neonatala, in cazul marilor
prematuri cu sistem respirator insuficient dezvoltat.

Care sunt cauzele pneumoniei la copii

Exista doua tipuri de pneumonie care pot afecta copiii, in functie de mecanismul patologic care
le determina aparitia, acestea putand fi clasificate dupa cum urmeaza:
 Pneumonii de cauza infectioasa determinata de infectia cu diferiti agenti patologici cu
tropism pentru sistemul respirator
 Pneumonii neinfectioase determinate de: mutatii disfunctionale surfactante, displazia
capilara alveolara, hiperplazia celulara neuroendocrina, glicogeneza interstitiala
pulmonara, sindrom hemoragic alveolar, pneumonita de hipersensibilitate, pneumonia de
aspiratie, pneumonia eozinofilica, hemangiomatoza, histiocitoza pulmonara cu celule
Langerhans.
Cei mai frecventi patogeni respiratori implicati in aparitia pneumoniilor la copil sunt
reprezentati de catre:
 Streptococul de grup B, listeria monocytogenes, Chlamydia trachomatis, Bordetella
pertusis, enterobacterii Gram negative in cazul sugarilor cu varsta mai mica de 2 luni.
 Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Bordetella pertusis, virusul
respirator sincitial, Influenzae virus A si B, Parainfluenzae virus, Metapneumovirusul
uman, Rinovirus si rujeola in cazul copiilor cu varste cuprinse intre 2 luni si 2 ani.
 Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis,
Parainfluenzae virus, virusul respirator sincitial, Influenzae virus A si B, Rinovirus si
rujeola la copii cu varste intre 2 si 4 ani.
 Streptococcus pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae, Moraxella catarrhalis,
Staphylococcus aureus, Influenzae virus A si B, Parainfluenzae virus si Rinovirus in
cazul copiilor cu varste intre 5 si 14 ani.
Agenti infectiosi implicati mai rar in aparitia pneumoniilor la copil sunt: Citomegalovirus,
Streptococcus pyogenes, Coronavirus uman, Adenovirus, Klebsiella pneumoniae,
Mycobacterium tuberculosis, Legionella pneumophilla sau Bocavirus uman.
Infectiile fungice determina pneumonii in special la copii cu sistem imunitar compromis si
sunt cauzate de Pnemocystis jirovecii, un patogen oportunist asociat cu o rata crescuta de
mortalitate la populatia pediatrica seropozitiva.

Factori de risc pneumonie la copii

Factorii de risc care predispun la aparitia pneumoniilor la copil sunt reprezentati de:
 Nasterea inainte de termen – nou-nascutii prematur prezinta un deficit de surfactant la
nivelul plamanului (lichid alveolar care protejeaza plamanii de infectiile virale si/sau
bacteriene si sustine activ functia respiratorie) si necesita in majoritatea situatiilor

2
 internarea in spital pentru perioade indelungate de timp cu cresterea riscului de aparitie al
pneumoniei cu germeni spitalicesti.
 Sistemul imunitar slabit al copiilor seropozitivi sau al celor care urmeaza tratamente
imunosupresive in cadrul terapiilor oncologice reprezentate de radioterapie sau
chimioterapie.
 Astm - copii cu astm alergic sunt mai predispusi la aparitia pneumoniilor fata de restul
populatiei pediatrice.
 Asocierea cu alte afectiuni pulmonare cu evolutie cronica de tipul mucoviscidozei.
 Asocierea cu malformatii congenitale cardiace sau ale sistemului respirator.
 Refluxul gastroesofagian la copil favorizeaza aparitia pneumoniilor prin aspiratia
continutului gastric acid, care determina inflamatie la nivel alveolelor pulmonare.

Cum se manifesta pneumonia la copii

Manifestarile copiilor cu pneumonie variaza de la caz la caz in functie de varsta copilului,
statusul imun, agentul etiologic si nu in ultimul rand, comorbiditatile asociate.
 Simptomele principale care alcatuiesc tabloul clinic al nou-nascutilor cu
pneumonie includ: modificari specifice travaliului respirator accentuat - batai ale aripilor
nasului, includerea musculaturii accesorii in efectuarea inspirului, retractie tegumentara
in spatiile intercostale insotite de tahipnee (respiratie rapida superficiala), letargie, refuzul
alimentatiei, cianoza periorala si la nivelul extremitatilor.
 In cazul sugarilor, pneumonia determina: sindrom febril in special in cazul
pneumoniilor bacteriene, tuse, dispnee cu tahipnee, wheezing (respiratie suieratoare),
varsaturi, refuzul alimentatiei.
 Pneumonia la prescolari se poate manifesta prin: tuse, varsaturi imediat dupa incheierea
accesului de tuse, durere toracica sub forma de junghi, durere sau sensibilitate la nivelul
abdomenului superior in pneumoniile care intereseaza lobii pulmonari inferiori, sindrom
febril.
 Copiii mari si adolescentii cu pneumonie pot prezenta dispnee, detresa respiratorie,
cefalee, durere pleuritica, dureri abdominale de intensitate moderata, varsaturi, diaree.
Simptomele pneumoniei in cazul copiilor mici sunt nespecifice si uneori pot orienta catre un
diagnostic gresit care intarzie initierea tratamentului specific si creste riscul de aparitie al
complicatiilor nedorite.

Diagnosticul de penumonie a copilului

Diagnosticul de pneumonie este stabilit de catre medicul pediatru cu ajutorul informatiilor de
anamneza furnizate de catre parinti si al celor obtinute in urma efectuarii examenului clinic
amanuntit al pacientului. In anumite situatii, medicul pediatru poate solicita efectuarea unor
investigatii care sa confirme diagnosticul de pneumonie si anume:
 Analize de laborator pentru evidentierea prezentei in ser a markerilor nespecifici de
inflamatie: proteina C reactiva, viteza de sedimentare a hematiilor, hemoleucograma cu
formula leucocitara.

3
  Investigatii de laborator prin care se urmareste identificarea agentului patogen care
determina aparitia pneumoniei, prezent la nivelul produselor patologice recoltate: culturi
din aspirat bronsic, sputa atunci cand se poate recolta corect.
 Investigatii imagistice pentru confirmarea modificarilor la nivel pulmonar favorizate de
evolutia bolii: examen radiologic pulmonar, computer tomograf  CT toracic.

Tratamentul pneumoniei la copil

Tratamentul pneumoniilor la copil variza in functie de varsta si gradul de progresie al bolii
cuprinzand:
 Administrarea de oxigen in situatia in care saturatia oxigenului prezinta tendinta de
scadere
 Tratament cu antibiotice: antibioticele utilizate pot fi cu spectru larg de actiune sau tintite,
in conformitate cu antibiograma obtinuta dupa insamantarea produselor patologice ale
bolnavului. Antibioticele se administreaza numai pentru cazurile de pneumonie
bacteriana.
 Antivirale in cazul pneumoniei virale.
 Medicatie antitermica si antialgica pentru ameliorarea disconfortului cauzat de sindromul
febril.
 Mucolitice pentru facilitarea eliminarii secretiilor pulmonare, bronhodilatatoare.