HIDROTERAPIA

REFERAT
Este binecunoscut faptul ca apa este foarte importanta pentru buna functionarea a organismului,
ea fiind o sursa necesara pentru supravietuire. Totusi, cercetarile au demonstrat faptul ca apa
poate fi utilizata si in alte scopuri precum infrumusetare sau tratarea anumitor afectiuni. Una
dintre metodele naturiste, care se bazeaza pe beneficiile apei este hidroterapia, considerata
o tehnica medicala de recuperare si intretinere.

Hidroterapia este o metoda care se bazeaza pe folosirea externa a apei, in scop terapeutic sau
profilactic si poate fi utilizata in diverse situatii. Studiile medicale au demonstrat faptul ca
efectele benefice ale apei au fost cunoscute inca cu secole in urma, motiv pentru care intalnim si
in ziua de azi bai termale care au fost utilizate de romani si nu numai, pentru tratarea anumitor
afectiuni sau pentru relaxare.

Beneficiile hidroterapiei:

 trateaza afectiunile articulare si amelioreaza dureri de spate, ceafa sau migrene

 contribuie la procesul de slabire si evita obezitatea
 diminueaza durerile cauzate de artrita
 contribuie la ameliorarea reumatismului si intarirea musculaturii
 relaxeaza corpul, sustine mobilitatea si contribuie la echilibrul epidermic
 elibereaza tensiunea asociata stresului si anxietatii
 imbunatateste circulatia sangvina (prin vasodilatatie)
 induce o stare de calm
 trateaza inflamatii locale si trateaza stari febrile
 imbunatateste aspectul pielii si favorizeaza schimburile intracelulare
 imbunatateste sistemul respirator

Asadar, precum ai putut observa, exista mai multe procedee in ceea ce priveste hidroterapia,
procedee care ar putea sa te ajute in tratarea anumitor afectiuni sau doar pentru a te relaxa.

Acţiunea asupra sistemului circulator

Excitanţii termici determină asupra sistemului circulator reacţii intense şi complexe.
 
Se ştie că o procedură caldă face să apară o coloraţie roşie (eritem) a tegumentului, ca rezultat al
vasodilataţiei reactive, în timp ce o procedură rece determină apariţia palorii tegumentare ca
rezultat al vasoconstricţiei.
 
Reacţia la cald sau la rece nu este întotdeauna la fel, ea este determinată de gradul
temperaturilor,în funcţie de aceasta, bă ile fierbinţi pot să determine apariţia vasoconstricţiei, iar
bă ile reci pot să determine apariţia vasodilataţiei.
 
În general reacţia dermo-vasculară la excitantul termic se caracterizează prin apariţia succesivă a
trei faze:
a) sub acţiunea excitantului rece
 faza I  – vasoconstricţie , care durează 1’ - 2’ în mod normal, caracterizată prin apariţia
palorii şi anemiei
 faza a II-a - de vasodilataţie activă , a arteriolelor, venulelor şi capilarelor, pielea este
caldă , are ocoloraţie roz -roşiatică ca rezultat al hiperemiei active, torentul circulator este
intensificat, iar tonusul vascular este pă strat
 faza a III –a - vasodilataţie pasivă , de staza, cu vasodilatatie capilara si vasoconstrictia
arteriolelor si venulelor, pielea este rece cu o culoare roz-violacee din cauza schimbului
crescut de gaze dintre sânge şi ţesuturi

b) acţiunea excitantului cald 

 faza I – vasoconstricţie care durează 10’’ – 20’’ (ca reacţie de apă rare)
 faza a II-a - vasodilataţie activă , cu durată variabilă de la 2’ – 10’ – 20’
 faza a III-a - vasodilataţie pasivă , când se utilizează agentul termic cald peste un anumit
timp (este şi în funcţie de fiecare organism), caracterizată prin culoarea roz-violacee a
tegumentelor.

Reacţiile dermo-vasculare se ră spândesc pe cale reflexă pe toată suprafaţa tegumentului, cât şi

asupra mucoaselor şi sunt ră spunză toare de unele modifică ri printre care amintim :
 mecanismul de reglare a circulaţiei – dilataţia vaselor periferice ca rezultat al excitaţiei
termiceface ca să crească cantitatea de sânge la periferie, ceea ce ar determina o anemiere
a organelor interne cu scă derea tensiunii arteriale şi colaps, dar aşa ceva nu se întâmplă
în mod normal,deoarece organismul uman pune în funcţie mecanismele lui de reglare
 mecanismul mobiliză rii sângelui din depozitele sanguine – mă rirea sau micşorarea
bruscă a maseitorentului sanguin din tegument este combă tută prin eliberarea sângelui
din depozite (ficat, splină , plex venos subpapilar) în timpul vasodilataţiei tegumentare
sau împingerea acestuia din circulaţia periferică în depozite în timpul vasoconstricţiei
tegumentare
 schimbarea temperaturii pielii la distanţă – primul contact cu excitantul rece sau cald face
ca temperatura restului tegumentului care nu vine în contact cu direct cu excitantul, să
scadă brusc laînceput, apoi să crească treptat tot timpul bă ii, iar o creştere paralelă a
temperaturii tegumentuluicu cea a bă ii are loc numai în timpul bă ilor parţiale ascendente
 rezistenţa periferică – scade proporţional în timpul procedurilor calde şi creşte în timpul
celor reci,în funcţie de temperature
 viteza de circulaţie – în arterele periferice, viteza de circulaţie creşte puternic în bă ile
calde şi semicşorează în cele reci timpul de reîntoarcere al sângelui în comparaţie cu
valoarea medie de repaus (22’’), timpul de eeîntoarcere a sângelui scade în funcţie de
temperatură , cu cât aceasta creşte, timpul se scurtează
 viteza undei pulsatile în aortă – sub influenţa diferitelor temperaturi, viteza undei
pulsatile semodifică , astfel la cald creşte cu 17 – 18 %, iar la rece scade cu 4 – 5 %
 munca inimii – excitantul cald mă reşte munca inimii prin creşterea volumului  bă taie
şi a minut-volumului, se înregistrează o creştere de aproximativ 30 % în bă ile de 39
grade C, 40% în bă ile hiperterme, iar în bă ile reci sub 28 grade C, minut-volumul scade
cu 25 %, creşterea şi scă derea minut-volumului depind de frecvenţa pulsului, fiind direct
proporţionale cu creşterea lui în bă ile calde şi scă derea în cele reci
Tensiunea arterială suferă o serie de modifică ri în funcţie de temperatura agentului termic:
 în bă ile calde (36 – 40 grade C), tensiunea sistolică scade cu valori neînsemnate, iar cea
diastolică marchează coborâri importante
 în bă ile fierbinţi, peste 40 grade C tensiune sistolică creşte proporţional cu creşterea
temperaturii, iar cea diastolică ră mâne neschimbată sau creşte într-o mă sură foarte mica
 în bă ile reci, cresc ambele tensiuni, dar cel mai mult creşte cea diastolică
 în bă ile parţiale ascendente, tensiunea sistolică şi cea diastolică ră mân neschimbate

Acţiunea asupra sângelui

Procedurile de hidroterapie influenţează compoziţia sângelui, modificând elementele figurate,
factorii de coagulare, pH sângelui, densitatea:
 procedurile generale reci – fac să crească numă rul hematiilor cu valori până la 800.000,
hemoglobina cu 14 %, iar leucocitele până la de trei ori valoarea iniţială
 procedurile generale calde – determină scă derea hematiilor, hemoglobinei şi creşterea
leucocitelor până la 30.000 - 40.000 în baia fierbinte, fenomene explicate printr-o serie
demecanisme reflexe determinate de factorii termici, care duc la mobilizarea sângelui din
depozite
 factorii de coagulare – procedurile fierbinţi mă resc coagularea , iar cele reci o scad
 pH acid (acidoza) – se mă reşte în bă ile reci prin creşterea bioxidului de carbon din
arteriole şialveole, ca rezultat al amplifică rii proceselor de ardere a gră similor şi
hidraţilor de carbon printermoreglarea chimică
 pH alcalin (alcaloza) – se mă reşte în bă ile calde şi fierbinţi, prin scă derea bioxidului
de carbondatorită hiperventilaţiei, pierderii unor anioni acizi prin transpiraţie, diureză
crescută şi elimină rii  bioxidului de carbon prin piele
 densitatea – bă ile calde duc la o diluare a sângelui datorită trecerii unor lichide să race în
albumină din spaţiile interstiţiale, la care se adaugă mobilizarea depozitelor sanguine,
determinând ocreştere a masei, bă ile reci duc la o concentrare a sângelui cu scopul de a
împiedica pierderea de că ldură