Ingrijirea copilului cu boli respiratorii

Ce reprezintă afecțiunile respiratorii?

Afecțiunile inflamatorii respiratorii reprezintă patologia cea mai

frecventă la copil, în special la cei de vârstă mică și care impune
costuri, uneori mari, atât pentru sistemul medical, cât și pentru părinți.

Cauzele cele mai frecvente sunt infecțiile virale în peste 90% din
situații, restul fiind bacteriene. Localizările cele mai frecvente sunt la
nivelul căilor respiratorii superioare și doar 5% au manifestare la
nivelul căilor respiratorii inferioare, acestea din urmă fiind și cele mai
severe.

Infecțiile de căi respiratorii superioare includ:

rinofaringită acută

adenoidită

faringoamigdalită

sinuzită

otită,

iar cele inferioare:

pneumonia

bronșita

bronșiolita.

Microorganismele virale sau bacteriene sunt factori determinanți,

infecția neputând exista fără acestea, pe când factorii favorizanți nu
sunt obligatorii, motiv pentru care un organism se comportă diferit față
de altul în aceleași condiții de expunere.
 Ce favorizează apariția afecțiunilor respiratorii?

Dintre factorii favorizanți, putem aduce în discuție statutul

imunitar al organismului, care se referă la sistemul de apărare atât de
la nivelul căilor respiratorii, cât și cel general (de la nivelul întregului
organism).

Copilul se naște cu o imunitate transmisă de la mamă și care se

menține în primele 4 – 6 luni. Ulterior, își perfecționează propria
imunitate, atât prin imunizarea așa zis fiziologică, cât și prin contactul
cu diverse microorganisme și/sau prin vaccinări.

În mod normal, un copil cu status imunitar indemn prezintă 6 – 7

infecții respiratorii / an din care 2-3 se pot însoți de o alterare a stării
generale cu răspuns mult mai sever din partea organismului. O parte
din acești copii pot să prezinte chiar și 12 infecții respiratorii / an, în
special cei care intră pentru prima dată în colectivitate. Aceștia vin în
contact cu un mediu nou la care trebuie să se adapteze, lucru
demonstrat și de faptul că prelungirea timpului petrecut în colectivitate
conduce la rărirea acestor situații.

De asemenea, copilul de vârstă mică și în special sugarul are

„fiziologic” o imunitate redusă, dar și o particularitate anatomo-
fiziologică a aparatului respirator, motiv pentru care riscul de infecții
respiratorii, în principal de căi respiratorii inferioare, este crescut.

Un alt factor favorizant îl reprezintă asocierea unor afecțiuni

cronice, cum ar fi: boli cardiace, renale, diabetul, mucoviscidoza,
carențele nutriționale (anemie, rahitism, malnutriția).

Când este cazul să ducem copilul la spital?

Manifestările sunt diverse, în funcție de localizarea infecției, iar

semnele de gravitate care ar trebui să alerteze părinții pentru a solicita
ajutor medical sunt:

 Respirația îngreunată, zgomotoasă

  Efort respirator suplimentar
 Wheezing (șuierat)
 Vărsături rapide în jet
 Dificultăți de alimentație sau hidratare (refuz)
 Febră înaltă de peste 39 grade Celsius sau febra care nu
cedează sub antitermice după 3 zile
 Copil apatic, hiporeactiv, somnolent

Cum se tratează afecțiunile respitatorii?

În cazul absenței acestor semne de mai sus, tratamentul este

simptomatic: dezobstrucția nasului cu ser fiziologic sau apă de mare și
aspirația secrețiilor nazale cu pompița sau cu aspiratorul nazal,
antitermice, antalgice (dacă are dureri în gât); este extrem de
importantă hidratarea corespunzătoare. Antibioticele nu trebuie
utilizate dacă nu au indicație strictă și nu există un aviz medical.

Cum pot fi prevenite afecțiunile respiratorii?

Pofilaxia infecțiilor respiratorii implică:

 Evitarea contactelor cu copii și adulți care prezintă infecții

respiratorii
 Evitarea aglomerațiilor în perioada epidemiilor de infecții virale
 Aerisirea încăperilor
 Igienă strictă: spălatul mâinilor
 Alimentație bogată în legume și fructe care să aducă un raport
crescut de vitamina C
 Vaccinarea antigripală în sezonul rece protejează doar de
infecția cu virus gripal care este răspunzătoare de un număr
limitat de îmbolnăviri

De asemenea, trebuie știut că evoluția unei afecțiuni respiratorii

este de 7 – 10 zile, urmată de o perioadă de convalescență de 1 până
la 3 săptămâni, timp în care copilul trebuie protejat, întrucât este
extrem de vulnerabil pentru alte infecții. Din acest motiv, trebuie
respectate măsurile profilactice și evitate zonele aglomerate, inclusiv
colectivitățile școlare."