CONCEPTUL DE SECURITATE

NAȚIONALĂ AL ESTONIEI RAPORTAT

LA CONCEPTUL STRATEGIC NATO

Realizat de: HERȚEG Răzvan-Mădălin

 CUPRINS

INTRODUCERE .......................................................................................................................................... 3
Conceptul de securitate Estonian .............................................................................................................. 3
Obiective și principii ................................................................................................................................ 4
Mediul de securitate. Principalele Amenințări ......................................................................................... 6
CONCLUZIE.............................................................................................................................................. 11
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................ 11
 INTRODUCERE

În cele ce urmează, am onoarea de a prezenta un proiect legat Conceptul de Securitate

Națională al Estoniei. Estonia, țară membru a Uniunii Europene și partener în cadrul alianței
NATO. Una din cele 4 țări membre UE care împarte o graniță terestră cu Federația Rusă și care
se află sub amenințarea ei încă de la dobândirea independenței din august 1991. Chiar dacă de la
dobândirea independenței și până în prezent, țara și-a menținut statutul de suveranitatea,
provocările nu au încetat niciodată pentru acest mic stat din regiunea baltică. De la propaganda
rusească, la război informațional, atacuri cibernetice și manipularea alegerilor din cadrul propriei
țări, au condus la asumarea Federației Ruse ca principală amenințare pentru Estonia și formarea
unor concepte care să asigure securitatea și integralitatea statutului țării, precum și
minimalizarea efectelor unui actor precum Rusia, care dorește să dezbine orice fel de încredere
atât în guvernul eston, cât și în credibilitatea partenerilor aleși de către Estonia.

Conceptul de securitate Estonian

Conceptul de Securitate Național al Estoniei a fost elaborat în anul 2017. A fost intitulat
de către guvernul Estonian “ the Concept-Conceptul”. “Conceptul”, este titulatura prin care
principalele entități estoniene au definit obiectivele și principiile care asigură politica de
securitate a Estoniei. Ca orice strategie de securitate, “Conceptul”, este analizat și revizuit
constant în vederea modificărilor mediului de securitate ce influențează securitatea națională a
Estoniei. Parlamentul(Riigikogu), este entitatea care este obligată să să actualizeze strategia de
securitate la fiecare 4 ani. Estonia prin definirea conceptelor de securitate dorește să își mențină
statutul de suveranitate, nu implică o politică expansionist și urmărește să sprijine prin orice cale
sau mijloc tendințele ce pot produce un impact pozitiv atât asupra Estoniei cât și asupra statelor
din jur. Dacă ne raportăm la Conceptul de strategie Nato, putem observa din scurta introducere a
ambelor concepte faptul că ambele politici nu sunt expansionist, promovează suveranitatea
integrală a țării, respectiv a țărilor în care se află în alianță și urmăresc să îmbunătățească
calitatea mediului de securitate. O altă similaritate între cele două concepte este aceea de
promovarea a libertății și a democrației, apărarea drepturilor omului, a libertățiilor fundamentale
și valorile umane. În conceptual Estonian se regăsește ideea de onorare a principiilor
democratice, care sunt vitale pentru evoluția și dezvoltarea societății. Totodată precum și în
conceptual NATO, valorile și principiile fundamentale ale libertății și drepturilor omului sunt
cele care determină stilul de viață.
 “ Obiectivul politicii de securitate Estonian este acela de a asigura independența și
suveranitatea Națiunii, supraviețuirea poporului și a statului, integritatea teritorială, ordinea
constituțională și siguranța populației. Prin urmărirea acestui concept de securitate Estonia
respectă drepturile și libertățile fundamentale și își protejează valorile constituționale”.
Remarcăm iar din acest paragraf, o tentă mai mult defensive decât ofensivă în ce privește
abordarea Estoniei asupra propriei securități. Dacă în conceptual NATO, încă din primele
paragrafe putem observa faptul că alianța este pregătită să își apere oricând țările member,
aducând aminte despre conceptele de coeziune, interoperabilitate și devotament statornic în
privința amenințărilor ce pot apărea oricând.
În momentul de față suntem într-o continua schimbare în ceea ce privește mediul de
securitate atât din Europa de Est, cât și în restul lumii. Dacă ar fi să facem o comparație cu
mediul de acum 10 ani, putem observa o amplă dezvoltare în zona de război hibrid, amenințările
asimetrice, dezvoltarea industriei dronelor, dar și evoluția componentelor combatante ale
structurilor de forțe speciale, ne arată evoluția zonelor de conflict. Un lucru rămâne cert și sigur,
fie că îl denumim război, fie că îl denumim operațiune, conflictul armat evoluzează constant și
continuu. Fiecare zi de conflict aduce inovații pentru câmpul de luptă, provocări și experiențe ce
schimbă regulile acestui “joc”. Prin urmare conceptele de securitate de azi, peste o lună nu mai
pot fi aplicabile, iar regulile din aceste “cărți ale securității naționale”, trebuiesc a fi revizuite
continuu. Orice amenințare trebuie luată în calcul pentru a putea fi contracarată sau pentru a se
putea găsi o soluție în viitor pentru neutralizarea acesteia. Riscurile sunt din ce în ce mai mari și
orice punct de slăbiciune în cadrul unei țări poate duce la apariția unui nou conflict, de data
aceasta posibil și în cadrul alianței.

Obiective și principii

Obiectivul principal al conceptului de securitate național al Estoniei, așa cum am enunțat

mai sus este acela de menținere a suveranității naționale. Obiectivul Conceptului este acela de
prevenii și de a anticipa orice fel de amenințare asupra suveranității naționale, totodată Estonia
este gata să se apere indiferent de caz și indiferent de cât de copleșitor este inamicul ce va atenta
la integritatea națională. În cazul în care statul va pierde temporar o parte din teritoriu, “cetățenii
estoni, vor iniția rezistențe organizate în acea zonă”. Aici nu se mai observă o temă relativ
defensivă, ci putem afirma ca această frază este și o atenționare pentru orice posibil invadator.
Orice centimetru ce va fi capturat de către un inamic va fi întâmpinat cu rezistență din partea
cetățenilor. Dacă în conceptele europene, respectiv NATO aceștia doar își asigură cu fermitate că
vor onora fie articolul 5 din alianță, fie vor sprijinii logistic, tehnic, cu armament, muniție sau
umanitar statul la nevoie. În cazul de față se poate observa un efect de genul “ call to arms”, care
este un îndemn la apărarea propriei țări și pregătirea pentru respingerea unei invazii nu doar de
actorii ce asigură securitatea națională ci de întreg poporul. Acest aspect arată urme lăsate de
revoluția din 1991, o independență câștigată după ani de comunism. De asemenea este de
menționat și faptul că în strategia Estoniei se regăsesc și garanții de securitate, cea mai expusă
fiind garanția de securitate asigurată de către North Atlantic Treaty Organization(NATO), dar și
Uniunea Europeană. Ca și în conceptul NATO, Estonia menține o cooperare strânsă cu
partenerull ei strategic în vederea realizării propriei securități, dar și pentru cea a aliaților săi.

Putem urmării și conceptele exemplificate de către NATO și anume cele trei sarcini primare pe
care alianța și-a propus să șe îndeplinească: apărare și descurajare, managementul prevenirii
crizelor și securitate cooperativă. Din aceste concepete NATO, observăm că în cazul strategiei
Naționale de securitate a Estoniei se regăsește principiul de descurajare din care reiese faptul că
elementul descurajării este realizat prin grija partenenerului strategic.

Pentru a putea realiza un mediu de securitate optim, Estonia urmărește extinderea

capabilităților militare, dar și non-militare, activități din spațiul public și sectorul privat. Pentru a
putea realiza aceste lucruri, în cadrul Conceptului, au fost implementați șase piloni care
realizează funcționarea sistemului de apărare național al Estoniei. Pilonii sunt după cum
urmează, apărarea națională, sprijinul civil pentru apărarea națională, acțiunea internațională,
securitatea internă și domestică, mentenanța continuă a operațiunilor dintre stat și societate și
apărarea psihologică. În cadrul acestor șase piloni putem observa și un element surpriză și anume
apărarea psihologică. Odată cu evoluția conflictelor, anumite state au adoptat în doctrina lor
mediul informațional ca fiind o componentă de război. Această componentă vizează schimbarea
percepției actorilor statului, în cazul acestei doctrine actorii sunt poporul sau populația civilă, în
vedera obținerii de avantaje, fie o reacție negativă asupra guvernului, instaurarea de haos, frică la
nivelul cetățenilor, fie creearea unor complexe de securitate ce pot duce la proteste, atacuri din
partea mass-media toate cu scopul de a slăbii țara din orice punct de vedere. Observăm acest
lucru și în cazul Estoniei. De-a lungul scurtei sale istorii, Estonia a avut parte de un război
informațional extrem de activ. Catalogată ca fiind un ghimpe în coasta Federației Ruse, Estonia
se află în prima linie, în cazul unui conflic cu Rusia. Dar la momentul prezent, se află în pace,
deși mediul de securitate nu mai este unul sigur, ci mai degrabă unul tensionat, care este motivul
pentru care se regăsește apărarea psihologică în Strategia Națională de Securitate a Estoniei? O
întrebare ce duce în primul rând la populația Estoniei, aproximativ 25% din populația estoniei
sunt ruși. Prin urmare Kremlinul, influențează prin aparatul de propagandă influența populației
de origine rusă, fenomen care poate produce instabilitate pe plan intern. Estonia controlează și își
apără teritoriul, apele teritoriale, spațiul aerian și cibernetic și este pe deplin răspunzător pentru
siguranța acestora.

Mediul de securitate. Principalele Amenințări

Atât Estonia, cât și NATO, au considerat faptul că Federația rusă este cea mai
semnificativă și directă amenințare atât la securitatea națională a Estoniei, cât și a aliaților din
zona Euro-Atlantică. Rusia urmărește să își stabilească sferele de influență și de control direct
prin metode de subversiune, agresiune și anexare. Foloselte metode convenționale, cibernetice și
hibride împotriva Estoniei și a partenerilor săi. Postura coercitivă din punct de vedere militar,
disponibilitatea de a folosii forța în vederea realizării oricărui țel politic pun la îndoială orice
regulă a ordinii internaționale. Modernizarea forțelor nucleare și a sistemelor de lansare conduc
la destabilizarea țărilor din vecinătatea Federației Ruse. Acumularea de forțe în zona Baltică,
zona Mării Negre și Zona Mării Mediterane nu fac decât să accentueze statutul de amenințare.
Este clar faptul că Rusia se află în postura și își dorește să dobândească statutul pierdut de mare
putere și nu se va abține de la niciun fel de metodă pentru a dovedii Occidentului și zonei Euro-
Atlantice. Estonia declară faptul că întărirea forțelor armate ale rusiei, mărirea prezenței în zona
granițelor cu țările membre NATO, activitățile imprevizibile și agresive cum ar fi încălcarea
spațiului aerian, exerciții militare ofensive, amenințări nucleare, toate acestesa generează
instabilitate. S-a constatat că orice sancțiune impusă atât la nivel național sau al Uniunii
Europene au avut un oarecare efect asupra activității Rusiei, însă nu cât să oprească tentativele
de încălcare.

Conceptul de securitate al Estoniei prevede faptul că NATO este fundația de securitate și

apărare pentru regiunea Euro-Atlantică precum și piatra de temelie în ce privește apărarea
colectivă. Orice acțiune ce are intenția de a slăbii NATO, precum și solidaritatea aliaților poate
pune în pericol statutul de suveranitate al Estoniei. Posibilitatea unui conflict armat în Estonia
nu este exclusă, dacă mecanismul de descurajare al NATO nu este unul credibil. Probabilitatea
unei confruntări militare împotriva Estoniei sau împotriva oricărui stat din regiunea Baltică este
în continuă creștere. Prezența sporadică a trupelor NATO pe flancul Estonian, s-a intensificat
odată cu creșterea semnalelor oferite de către Rusia. În ambele concepete se evidențiază clar
faptul că nici NATO și nici Estonia nu urmăresc o confruntare directă cu Rusia, dar nu vor ezita
să apere integritatea unei țări NATO în cazul unui conflict armat. Este evidențiat foarte clar
faptul că NATO nu urmărește și nu este o amenințare către Rusia. În cazul în care Rusia continuă
să aibe acțiuni ostile asupra oricărui membru, răspunsul va fi unul pe măsura acțiunilor. Atât
NATO, cât și Estonia doresc să mențină un canal de comunicare deschis cu Rusia în ce privește
managementul și abordarea oricărui risc de securitate, totul cu scopul de a prevenii orice tip de
conflict armat. Se urmărește o stabilitate și o predictibilitate în ce privește zona Euro-Atlantică
dintre NATO și Federația Rusă.

Amenințările devenind din ce în ce mai complexe, iar sursele care generează aceste
amenințări au devenit tot mai variate în ultimul deceniu. Cu această remarcă și-au făcut intrarea
în scena pericolelor la adresa securității naționale, amenințările asimetrice. Aceste tipuri de
amenințări nu țin cont de granițe, iar sursele de localizare sunt extrem de greu de detectat.
Instabilitatea economică și dezvoltarea spațiului cibernetic sunt principalii factori care au dus la
sporirea acestor amenințări precum radicalizarea, terorismul și terorismul cibernetic, crima
organizată, corupția sau migrația ilegală. Instabilitatea la nivel global este remarcată și de către
partenerul strategic NATO, care remarcă faptul că acest lucru duce la complicarea mediului de
securitate internațional și reduce semnificativ abilitatea statelor de a reacționa în fața
amenințărilor curente. Cum economia Estoniei este una legată de econimia lumii, aceasta este
influențată semnificativ de schimbările economice major la nivel global. Totodată, cum țara este
una de dimensiuni relativ reduse, Estonia este și mai vulnerabilă la aceste schimbări, neavând la
dispoziție resursele economice necesare contracarării în cazul unor crize. Un exemplu în această
situație este dat de schimbările puternice în cazul pieței cu energie la nivel global. Cum unul din
furnizorii principali de energie pentru Europa, este Rusia. Orice schimbare dictată de Rusia poate
avea consecințe majore asupra țării Baltice. Spațiul cibernetic a transformat interacțiunea umană
ca ulterior să devină o parte a dezvoltării pe plan global, dar concomitent a devenit un câmp de
luptă atât politic, cât și militar.

Numărul de atacuri în spațiul cibernetic are o creștere alarmantă, iar printre atacatori se
numără grupări teroriste sau sindicate de crimă organizată. Alte atacuri sunt lansate fie individual
fie de către grupuri a căror activitate este influențată de către alte state. Este de remarcat accentul
și evoluția pe care o are spațiul cibernetic în ambele concepete, în ultimii 5 ani. De la un simplu
domeniu de culegere al informațiilor, spațiul cibernetic a devenit un mediu complex de luptă
modern, în care orice breșă poate duce la scurgeri masive de informații și pot oferi informații
vitale oricărei tabere.

Serviciile digitale ale estoniei sunt inttegrate la scară largă în societate. Fără ele ar fi
imposibilă funcționarea statului modern cunoscut ca Estonia. Din această cauză atacurile asupra
serviciilor digitale ale Estoniei ridică alerta în cazul mediului de securitate. Din cauza
conectivității realizate între sistemele de comunicații și informatică, o întrerupere a unui serviciu
digital poate influența funcționalitatea altui serviciu. Prin urmare multiple servicii pot fi puse în
pericol în cazul unui atac cibernetic. Din această cauza tehnologia de ultimă generație poate
oferii atât oportunități de dezvoltare, cât și riscuri masive. Aceasta alterând caracterul
conflictului și dobândind o importanță strategică, putând devenii componente cheie în cazul în
care se dorește fie neutralizarea unui serviciu sau a unei componente. Putem urmării ca exemplu,
digitizarea datelor pacienților unui spital. În cazul în care toate datele, diagnosticele și respectiv
tratamentele pe care le urmează un pacient se află doar în format digital, un atac cibernetic
asupra sistemului spitalului, poate trimite în colaps funcționarea spitalului. Astfel personalul
medical ar rămâne fără o componentă critică și anume datele despre trecutul, prezentul și
evoluția medicală pacientului, cruciale în momentul luării unei decizii care fie îi pot salva viața
sau o pot termina. Prin urmare acest fenomen de atac cibernetic devine o componentă critică în
ce privește securitatea națională a unui stat.

În vederea menținerii obiectivului atât din punct de vedere al securității naționale, dar și
respectând partenerul strategic, Estonia a enumerat în strategia sa națională următoarele criterii
obligatorii pentru menținerea obiectivului principal:

 menține ordinea mondială bazată pe dreptul internațional și Carta ONU protejează global
influența și puterea democrației, statul de drept și drepturile omului, și fixați identitate
bazată pe aceste valori

 aprofundarea solidarităţii statelor membre NATO şi UE, inclusiv în probleme de

securitate

 sporirea capacităţilor şi eficacităţii diplomaţiei şi serviciului extern în

 consolidarea unei ordini mondiale bazate pe valori comune și reguli comune

 să consolideze apărarea colectivă, să-i sporească eficiența și valoarea de descurajare,

concentrându-se pe apărarea teritoriului Alianței și consolidarea prezenței aliaților

pregătiți pentru luptă forțelor din Estonia și din vecinătatea acesteia

 dezvoltarea capacității independente de apărare pe baza armatei reale și rapid utilizabile

  implementarea conceptului cuprinzător de apărare națională, concentrându-se, printre

altele, pe dezvoltare și finanțarea capacităților critice, crește eficiența cooperării dintre

apărare și instituțiile de securitate și folosesc într-o măsură mai mare potențialul de

cercetare al țării

 împuternicirea unui sistem de securitate cooperant pentru rezolvarea pașnică a

problemelor de securitate regională

 îmbunătățirea comunicării strategice pentru a consolida coeziunea societății și a

consolida

 imaginea internațională pozitivă a țării, precum și consolidarea apărării psihologice

pentru

 neutralizează atacurile informaționale ostile

 să participe activ la prevenirea conflictelor internaționale și la gestionarea crizelor;

 consolidarea păcii și ajutorul umanitar global sau regional

 consolidarea controlului la frontierele țării (și granița externă a Uniunii

Europene),reducând astfel amenințările și riscurile transnaționale

Acestea sunt doar câteva din propunerile Estoniene în ce privește realizarea unui mecanism de
securitate pe termen lung, observăm faptul că principalele obiective se învârrt în jurul menținerii
unei relații proprice cu NATO și respectarea drepturilor internaționale și a cărții ONU. Este clar
curentul care trece prin largul Estoniei, un curent democratic puternic, bazat pe respectarea
drepturile și libertățile fiecăruia. Prin urmarea abordarea de detensionare a oricărui conflict va fi
încercată inițial pe cale diplomatică. Obiectivul rămândn același, menținerea unui mediu de
securitate sigur pentru Estonia. Pentru a putea asigura un astfel de mediu regimul armelor și
munițiilor trebuie să fie unul strict, deoarece joacă un rol important la nivel internațional . Prin
urmarea sprijinirea tratatelor internaționale de control a armelor și munițiilor creează un
sentiment de încredere și de siguranță atât pentru comunitatea din Estonia, cât și pentru cei la
nivel internațional. Un exemplu de urmat am putea spune. Activitatea continuă în ceea ce
privește proliferarea armelor de distrugere în masă și controlul armelor, ascund de fapt
îngrijorarea oferită de o Rusie care se înarmează și care își testează echipamentul constant și
continuu.

Consider că un succes atât pentru Estonia, cât și pentru NATO, respectiv UE, ține de
legătura realizată a acestui trio. Prin urmare o alianță unită și o uniune europeană unită, ar trebuii
să fie unul din obiectivele principale atât la nivel al securității regionale, cât și pentru interesele
politice. Alianța fiind principala garanție de securitate a Estoniei, așadar solidaritatea și
capabilitatea de reacție sunt componente critice în vederea soluționării oricăror probleme de
securitate. Cum obiectivul principal al NATO este de a apăra teritoriul statelor membre prin
utilizarea apărării colective. Această apărare colectivă trebuie să fie vizibilă, credibilă și capabilă
pentru a intervenii cu forțe iminent în cazul unei amenințări pentru a putea prevenii un dezastru.
Credibilitatea și impactul politic este determinat de unitatea și performanțele statelor membre ale
Alianței. Prin urmarea descurajarea pe care o oferă umbrela NATO este bazată pe posibilitatea
de apărare prin care Alianța previne sau va prevenii un viitor conflict sau o amenințare. Pentru
Estonia este necesar ca NATO să funcționeze ca reprezentantul principal în ceea ce privește
garanția de securitate transatlantică. Totodată ca țară NATO, Estonia trebuie să fie pregătită să
intervină în caz de conflict pentru orice țară NATO, doar astfel mecanismul de apărare poate
funcționa la cel mai înalt nivel.

Exact cum este descris și conceptul strategic NATO, fiecare țară împărtășește în mod egal
responsabilități și riscuri pentru a putea oferii protecție și securitate. Este necesar ca unitate să
oferim toate resursele, infrastructura, capabilități și forțe necesare asigurării securității
transatlantice pentru a ne putea continua existența. Orice țară trebuie să respecte angajamentul
făcut în ceea ce privește planul de investiții pentru apărare. Pentru a putea clădi progres și pentru
a putea dezvolta capabilitățile de apărare la un mediu de securitate care evoluează zilnic este
necesar sprijinul deplin pentru a putea face față oricăror provocări care vor pune la îndoială
apărarea colectivă și siguranța și suveranitatea oricărei țări.
 CONCLUZIE
În mediul actual putem remarca o serie de similitudini în ceea ce privește Conceptul de
securitate Estonian și cel al NATO. Observă, atenția sporită ce se atrage asupra flancului estic și
asupra unei Federații Ruse tot mai agresive, tot mai periculoase, cu tente de a dovedii faptul că
încă este o super putere. Dorința obsesivă de a stabilii zonele de influnță pierdute odată cu
căderea comunismului transformă mediul de securitate Est-European într-un teren minat, care
oferă provocări noi odată cu trecerea timpului. Conflictul actual din Ucraina putând fi o
previzualizare a unei scene mai mari în cazul în care actorii noștrii principali nu respectă
angajamentele și regulile ce au stat la baza realizării securității europene din ultimii 30 de ani.
Chiar dacă amenințările se extind și mai mult de către Federația Rusă prin grupuri
infracționale, organizații teroriste, state care doresc a-și exercita influența prin metode mai puțin
legale. Un lucru rămâne cert în vedera realizării unei securități, analiza și actualizarea
amenințărilor, pot aduce un semnal de alarmă conducătorilor care în cele din urmă oferă o portiță
pentru detensionare și în cele mai bune cazuri prevenirea oricărei amenințări.

BIBLIOGRAFIE

(Nato Strategic Concept 2022, 2022)

(Defence E. M., National Defence Strategy of Estonia, 2011)

(Defence E. M., National Security Concept, 2017) (Defence E. M., 2017)

European Union Strategic Compass 2022, eeas.europa.eu