SUPORT DE CURS

ELECTRICIAN IN CONSTRUCTII

2018

1
 CUPRINS

TITLUL UNITATII DE COMPETENTA PAG.

1. Lucrul în echipă 3
2. Comunicarea interactivă la locul de muncă 8
3. Dezvoltarea profesională 11
4. Organizarea locului de muncă 13
5. Aplicarea prevederilor legale referitoare la SSM
Si in domeniul situațiilor de urgență 18
6. Întreținerea echipamentelor de lucru 42
7. Asigurarea calității lucrărilor executate 57
8. Aplicarea normelor de protecție a mediului 59
9. Montajul traseelor de cablu 60

10-11Pozarea cablurilor și conductoarelor.Realizarea conexiunilor 70

12. Montajul instalațiilor aferente echipamentelor termice, sanitare

și HVAC 76

13 .Montarea tablourilor electrice de distribuție 80

14. Realizarea instalației electrice de paratrăsnet și a prizei de

pămant 83

2
 I. LUCRUL IN ECHIPĂ
Conceptul de munca in echipa nu este un concept nou, dar ca multe lucruri
”scoase de la naftalina” și lustruite putin tind sa para noi și totdeauna se găsește
cineva să și le asume.
Unul dintre cei mai bogati oameni ai lumii ---Andrew Carnegie--- dadea
următoarea definiție:
“Munca in echipa este capacitatea de a munci impreuna pentru a realiza o
idee comuna, capacitatea de a directiona realizarile individuale spre obiectivele
organizationale. Este sursa ce le permite oamenilor obisnuiti sa atinga rezultate
neobisnuite.
Munca in echipă este o competență care se regăseste in cerințele pentru
aproape fiecare post disponibil intr-o companie. Specialistul in recrutare analizează
aceasta competență pe parcursul procesului de selecție, utilizând diferite mijloace de
investigare: intrebări specifice care evalueaza capacitatea de interrelaționare
personala si de intelegere a nevoilor persoanei cu care interactioneaza. Prezenta
calităților necesare pentru a fi un bun membru de echipă pot fi factori decisivi in
angajarea unei persoane ori in mentinerea ei in organizatie.

La noi in țara munca in echipă a fost practicată atât in socialism cât si inainte
de acesta, când trei- patru familii munceau împreună pământul, astfel că lipsa, în
anumite perioade a unei persoane putea fi compensată cu ușurință de celelalte,
adăugând și celelalte avantaje a lucrului în grup.

I.1. Vei putea să lucrezi în echipă dacă:

(https://www.hipo.ro)
• Manifesti interes pentru stabilirea contactelor cu colegii;
• Interactionezi in mod eficient cu angajatii in diferite situatii;
• Intelegi rolul fiecarei persoane in grup;
• Te concentrezi pe obiectivele echipei, nu doar pe obiectivele personale;
• Respecti drepturile si convingerile altora;
• Esti empatic: asculti si intelegi nevoile si sentimentele celor din jur;
• Apreciezi si recunosti participarea activa la realizarea unei actiuni;
• Incurajezi discutiile deschise, impartasesti idei si sugestii cu colegii.

Desigur că la o primă citire ți se va părea ușor și vei fi sigur că este ceea ce ți

se potrivește,dar după ce îti faci ”ucenicia” într-o echipă și dacă, din fericire, ai mereu
idei bune, poate vrei mai mult decât ”împărțirea” gloriei cu ceilalți, și atunci...îți vei da
examenul de muncă in echipă.

3
 Să presupunem acum că esti angajat și lucrezi într-o echpă. Trebuie să te
dezvolți și tu ca individ dar în același timp să ajuți și echipa în parcurgerea unui drum
ascendent.

I.2. Cum dezvolți lucrul in echipa dupa angajare

(https://www.hipo.ro)

 Implică-te

Participă activ in cadrul echipei, schimbă informații, ascultă si ințelege punctele de

vedere ale celorlalți membri ai echipei. Incearcă să dezvolti idei noi pe baza celor
spuse de ceilalți. Evită-l pe “nu așa, știu eu mai bine” si incearcă să ințelegi și
perspectiva colegilor.

 Solicită feedback permanent

Incearcă sa te raportezi la părerea celor din jur. Asta nu inseamnă că trebuie să

te faci plăcut cu orice preț, dar este important să afli ce gandesc colegii tăi despre
acțiunile tale. Impărtăsșește sugestiile si ideile celorlalti, manifesta flexibilitate in fața
punctelor de vedere diferite ale membrilor echipei.

 Evaluează-te

Analizează activitatea desfasurată in cadrul echipei: cum te-ai simțit, care a fost
contribuția ta in cadrul echipei? Dacă ai avut parte de rezultate foarte bune, care au
fost factorii de succes? Daca ai eșuat in alte aspecte, care a fost cauza? Cu lecțiile
invatate intră in urmatoarea interacțiune cu cei din jur, mai pregătit să contribui și să-i
ajuți să obtină rezultate mai bune.

I.3. Individualism sau lucrul in echipă?

(https://www.hipo.ro)

Indiferent dacă mediul de afaceri promovează competiția sau nu, la birou nu ar trebui
sa ne comportăm ca și cum am fi mereu in competiție.

4
 Tot mai des auzi vorbindu-se in organizații despre  grupuri și departamente
care incearcă să se comporte ca echipe si nu ca grupuri de indivizi. Promovarea
lucrului in echipă prin sloganuri si activități de teambuilding este la modaă in utlimul
timp. Dar cât din aceste eforturi reprezintă eforturi sincere? Multe organizații din
Romania incă mai promovează  individualismul. Multi manageri nu ințeleg incă ce
reprezintă cu adevarat lucrul in echipă si nici nu-și dau silința să promoveze acest
concept. In realitate, majoritatea managerilor practică filosofia fiecare pentru el :
ceilalti sunt concurenti sau dușmani.

Munca la birou este destul de intensă, plină de presiunile cauzate de sarcini multiple,
termene limită și probleme ce trebuie rezolvate. Atunci cand există cooperare poți
mult mai repede și mai ușor sa rezolvi problemele.

 Pe de altă parte izolarea indivizilor contribuie la alienarea lor, produce tensiuni si
ridică bariere in rezolvarea problemelor din cadrul unui grup. Lucrând în echipă
putem avea atat satisfacții sociale care ne ajuta de multe ori sa depăsim frustrările
profesionale cât și rezultate mai bune la locul de muncă. Am întalnit multe cazuri
când din lipsa de cooperare s-a consumat timp si enegrie inutilă pentru atingerea
unor obiective majore și critice pentru organizație .

Cel mai adesea, lipsa de lucru in echipă apare atunci cand vine vorba de
departamente, cand fiecare se gandește la succesul sau, la atingerea obiectivelor
sale și nu la binele organizației in general. Cazuri tipice de astfel de competiții sunt
intre Productie, Calitate, Vanzări, Planificare Productie,  Financiar.

Lucrul in echipă nu inseamna sa fim la fel sau sa ne placem unul pe altul, inseamnă
să colaboram, să ne ajutam pentru atignerea unui scop comun : succesul
organizației.

Lucrul in echipă se invață și sunt multe acțiuni pe care un manager ar trebui sa le

facă pentru a promova lucrul in echipă, dar acest subiect poate el însusi constitui
tema unui curs . Există multe jocuri de tip teambuilding care pot face ușoara
ințelegerea lucrului in echipă

Activitațile de teambuilding permit experimentarea si insușirea unor deprinderi

necunoscute fără pericolul pedepsei sau neințelegerii.  Ele sunt mijloace relevante
pentru spargerea barierei intre indivizi, concentrarea atenției, asigurarea implicarii
tuturor membrilor grupului, creșterea randamentului activitații colective. In același
timp reprezinta si un mijloc de destindere si de distracție.

Jocurile pot fi organziate la birou intr-un spatiu adecvat sau in aer liber. Pot fi jocuri
de creativitate, de comunicare, de incredere. In funcție de timpul disponibil și de
circumstante, se pot organiza fie activitati scurte cu cateva jocuri distractive sau chiar
mici intreceri, iar dacă timpul va permite puteti organzia workshop-uri pe durata unei
zile intregi.

5
 I.4. Exerciții de teambuilding
(https://www.hipo.ro)

Jocul nr. 1
Ce mi place?
Regulile jocului
- grupul se imparte in echipe de cate 5-10 participanți. Membrii fiecarei echipe isi vor
impărtăși preferințele in materie de băuturi, mancare, culaore de haine, muzica, film,
hobby precum si motivele pentru alegerea respectiva
. Se vor discuta pe scurt argumentele fiecăruia pentru a se găsi puncte comune de
interes sau preferințe. Preferințele acestea pot dezvălui și trăsaturi de
carcater necunoscute ale persoanelor respective.

Jocul nr. 2
Fredoneaza o melodie
Materiale necesare: cartonase cu numele unor melodii cunoscute. Pe fiecare
cartonaș sunt scrise si numerotate 3-4 titluri de cantece. O melodie se regăsește
cu acelasi numar pe 2-5 cartonașe.
Regulile jocului: fiecare jucator primeste sau alege un cartonaș. Instructorul
cere“melodia nr. 1”si deodată toți jucatorii incep să fredoneze melodia indicată la
nr. 1 pe cartonșaul său.
. Tema jocului este gasirea celorlalti jucători care
fredoneaza aceeasi melodie ( fara a vedea cartonașele). Dupa
ce se grupeaza, jucatorii respectivi se prezintă, schimbă informații intre ei.
Apoi instructorul comandă “melodia nr. 2” si jocul se repetă ca mai inainte .

Jocul nr. 3
Geometria pe tacute
Materiale necesare: un cerc din franghie sau chingă lunga de 15-30 m.
Regulile jocului: toti participanții se tin de franghie, la intervale egale de-a lungul
intregii lungimi. Tema jocului este ca grupa să alcatuiasca din franghie o figură,
fără a se vorbi. Instructorul va indica pe rand ce forma se cere.

Jocul nr. 4
Teleghideaza partenerul
Materiale necesare: 2 chingi, 2 basmale pentru legat la ochi, o broasca cu cheia
ei.
Regulile jocului: grupul se imparte in 2 echipe egale. Din fiecare echipa se alege
cate un vlountar care va fi legat la ochi. In continuare, pe toata durata jocului,
acesti jucatori nu au voie nici sa vorbeasca nici să se atingă.
Apoi cele 2 chingi se intind pe sol paralele, la o distanta de 4-10 metri una de alta.
Cele 2 grupe se aseaza fața in fața, dincolo de chingi unde vor sta tot restul jocului.

6
Instructorul vine in spațiul liber dintre cele 2 echipe și scoate din buzunar broasca
si cheia aratandu-le jucatorilor. Apoi aseaza broasca intr-un loc si cheia in altul.
Sarcina este ca fiecare grupa sa si indrume prin vorbe membrul
nevăzător care are voie să intre in spatiul central pentru a găsi și lua unul cheia,
celalalt broasca. Apoi să se apropie unul de altul și fără să se atingă sau să
vorbească să introducă rapid cheia in broască.

Jocul nr. 5
Să ne salvam impreuna
Materiale necesare : cateva chingi.
Regulile jocului: jucatorii alcatuiesc un grup de călători prin junglă, capturat de
canibali. Toți călătorii, stand in picioare si lipiți strans unul de altul, au fost legați
cu o funie să nu scape. Totuși, nu sunt paznici, iar dacă grupul reușește să se
deplaseze pachet, așa legat cum este, pană in alt loc, alfat la oarecare distantă
(cam15-30 m), va găsi acolo ajutor și călătorii vor scăpa de cazanul canibalilor.
Funia pentru legare se obține prin imbinarea a 2-3 chingi.(https://www.hipo.ro)

7
 II. COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCA

II.1 COMUNICAREA INTERUMANA

(http://www.qreferat.com)
Comunicarea – este abilitatea de a impărti informații cu oamenii și a ințelege ce
informații și ce sentimente sunt transmise de către alții. Comunicarea poate avea loc
in multe forme incluzând gesturi, expresii faciale, semne, voce (tonuri, inflexiuni), in
completarea comunicării scrise si vorbite. Comunicarea, o fața zambitoare, un gest
de incuviințare, indica faptul că ascultătorul este interesat de ceea ce noi spunem si
ne incurajează să continuam.
Obiectivele comunicării:
1. Să fim receptați (auziți sau citiți);
2. Să fim ințelesi;
3. Să fim acceptați;
4. Să provocăm o reacție (o schimbare de comportament sau de atitudine).
Cum comunicăm?
Prin limbaj. Limba – este un cod pe care il folosim pentru a ne exprima
gândurile;
– Codul – poate fi descifrat numai dacă ambele părți conferă aceeași semnificație
simbolurilor pe care le utilizează;
– Cuvintele – sunt simbolurile care reprezintă lucruri și idei. Noi le atribuim diferite
ințelesuri atunci cand le auzim sau le folosim;
Intelesul pe care noi il dăm cuvintelor rezultă din modul in care fiecare dintre noi
interpretează lumea inconjuratoare.

II.2 FORMELE COMUNICĂRII

II.2.1. Comunicarea nonverbala:

- expresia fetei: un zambet, o incruntare;
- gesturi: miscarea mainilor si a corpului;
- pozitia corpului: modul in care stam, in picioare sau sezut;
- orientarea: daca stam cu fata sau cu spatele catre interlocutor;
- contactul vizual: daca privim interlocutorul sau nu, cat si intervalul de timp;
- contactul corporal (o bataie usoara pe spate);
- miscarea capului (aprobare – dezaprobare);
- aspectul exterior (infatisare, alegerea vestimentatiei);
- aspecte nonverbale ale vorbirii (tonalitate, intensitatea vocii, taria sau rapiditatea
vorbirii);
- aspecte nonverbale ale scrisului (scrisul de mana, acuratetea si aspectul vizual
general)

II.2.2. Comunicarea verbala:

Obisnuinta exprimarii verbale depinde de caracteristicile personalitatii:
- claritate;
- acuratete;
- empatie;
- sinceritate;

8
 - relaxare;
- contact vizual;
- aparenta;
- postura;
- calitati vocale (enumerare, pronuntare);
- mecanismele vorbirii;
- intensitate la voce;
- viteza;
- folosirea pauzei.

Transparenta: felul in care esti privit, arata cat de bine te inteleg ceilalti:
- infatisarea ta reflecta modul in care te privesti pe tine insuti (propria imagine).
Comunicarea interumana – este procesul pe care il utilizam pentru a comunica ideile,
gandurile si sentimentele unei alte persoane.
Abilitatile noastre de comunicare interumana sunt comportamente dobandite, care se
pot imbunatati prin cunoastere, practica si reflectare.
Principalele etape ale comunicarii sunt:
- aparitia si formularea in minte a unei idei;
- stabilirea scopului;
- alegerea mediului de comunicare;
- formularea mesajului;
- trimiterea mesajului;
- prelucrarea informatiei de catre persoanele care au receptionat mesajul;
- transmiterea raspunsului la mesajul primit de catre persoana care l-a
receptionat.

II.2.3. BARIERE IN CALEA COMUNICARII

- diferente de perceptie;
- concluzii grabite;
- stereotipii (invatand permanent din experientele proprii);
- lipsa de cunoastere;
- lipsa de interes;
- dificultati in exprimare;
- emotii;
- personalitate.

Zece sfaturi pentru o buna ascultare

1. Fiti pregatiti sa ascultati
2. Fiti interesat
3. Aratati-va interesat
4. Pastrati-va mintea deschisa
5. Urmati ideile principale
6. Ascultati critic
7. Ascultati cu atentie
8. Luati notite
9. Ajutati vorbitorul

9
 10. Nu intrerupeti vorbitorul
Atentie la:

Selectarea, sintetizarea si comunicarea informatiilor folosind terminologia de

specialitate
Principii ale comunicarii clare si concise (oral si scris) si ale intocmirii
corespondentei.
Principii ale cerintelor regulilor Societatilor de Clasificare, conventiilor si
standardelor interne, nationale si internationale aplicabile si modul de lucru cu
acestea.
Mijloace moderne de comunicare: clasificare, utilizarea corecta a mijloacelor
de comunicare
Utilizarea computerului pentru crearea, obtinerea si transmiterea de informatii.

10
 III DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ

(https://carieraplus.wordpress.com)

In principiu, fiecare dintre noi, de la primele clase scolare parcurse si pană la

terminarea liceului sau facultătii/ masteratului, parcurgem niște etape de pregaătire
sau de formare profesională, etape in cadrul cărora ne calificăm pentru o meserie
sau alta.

După terminarea studiilor, procesul de instruire continuă, deoarece acumulăm

in continuare cunoștinte necesare la locul de muncă. Ne perfectionăm permanent
cunostintele teoretice si practice pentru a fi mai buni in meseria noastră , adăugăm
noi competențe si calificări ce ne sunt necesare pentru a fi competitivi. Cerințele
locului de munca de regulă sunt in permanentă schimbare, apar mereu lucruri noi cu
care trebuie sa fim la curent pentru a ramane competitivi. Acest proces de instruire
continua face parte din dezvoltarea profesionala a fiecaruia dintre noi.

Formarea si dezvoltarea profesională sunt doua noțiuni care, deși diferite, sunt
inseparabile in contextul actual al pieței muncii.

Formarea profesionala consta in acumularea unor informatii primare despre

sarcinile ce trebuie realizate in cadrul unei profesii/meserii, formarea aptitudinilor
necesare practicării acelei profesii și acumularea unei experiențe practice care să
permită rezolvarea sarcinilor de lucru. Formarea profesională este un proces de
pregatire pentru o meserie, care nu se incheie odată cu terminarea studiilor, ci
continuă pe parcursul intregii vieți profesionale. Pentru a ne consolida poziția și locul
de muncă, pentru a ne menține competenti și competitivi, trebuie să acordam atenție
dezvoltării noastre profesionale.

Dezvoltarea profesională este un proces mai complex de pregătire, care

presupune fie dobandirea de noi cunostințe si abilităti in calificarea pe care o
persoană o poseda deja, fie o policalificare sau recalificare. Ea mai este denumită și
formare profesionala continua sau permanentă.

Dezvoltarea și perfectionarea profesională presupun aducerea la zi a informațiilor

despre domeniul nostru de activitate, dar si despre alte domenii inrudite sau aflate in
inter- relație. Pentru aceasta trebuie sa ne preocupăm să participăm la activitați de
perfecționare profesională, sa ne imbunatațim abilitățile existente si să căpătăm
deprinderi si competențe noi, să acumulam cunostințe suplimentare ce ne vor fi utile
mai tarziu (asa zisa ” anticipare profesională”).

Dezvoltarea profesională este indispensabilă pentru cei care vizeaza succesul in

cariera și este strans legată de dezvoltarea personală, dacă vrem sa ne putem atinge
obiectivele propuse .

11
Dezvoltarea personală și profesională sunt acțiuni  continue  de schimbare in mai
bine a fiecăruia dintre noi, prin care ne putem imbunatați calitatea vieții, relațiile,
sănătatea,  cariera, nivelul de spiritualitate.

Sunt necesare insa niște eforturi pentru a conștientiza ce anume trebuie

imbunatațit, ce abilități și comportamente noi sa deprindem, pentru ca viata noastră
personală și profesională să meargă in direcția dorita.

Cine nu defineste clar ce vrea, are toate sansele sa obtina exact ce si-a
propus. NIMIC!

12
 IV. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

În zilele noastre, locurile de muncă sunt lipsite de organizaţii active ale

muncitorilor. În funcţie de locul unde vă aflaţi în lume şi în ce sector lucraţi s-ar putea
(sau nu) să simţiţi prezenţa unui sindicat. Chiar şi dacă există, poate fi doar o
organizaţie de faţadă, ce reprezintă doar muncitorii cu probleme individuale, nefiind
în măsură să câştige cerinţe colective. Sau mai rău, ar putea fi în cârdăşie cu
conducerea împotriva muncitorilor. Nu e de mirare; astfel una dintre cele mai
frecvente întrebări puse de către muncitori este: „Ce se poate realiza la locul meu de
muncă pentru a îmbunătăţi lucrurile? Pare imposibil, şefii sunt prea puternici.”

Noi sugerăm că ar trebui să fie luate în considerare următoarele:

Pune intrebări şi ascultă răspunsurile

Unde începeţi? Unii oameni atunci când simt că au fost trataţi incorect pornesc
într-un acces de furie sau încep o cruciadă împotriva şefului, sau mai des, lasă capul
jos de frica concedierii. Toate acestea pot fi periculoase. Administraţia îşi protejează
cu invidie autoritatea în locul de muncă, şi atunci când începi să pui la îndoială
autoritatea, vei deveni o ameninţare. În majoritatea locurilor de muncă, din momentul
în care începi să pui la îndoială autoritatea, vei deveni o problemă în ochii
administraţei. Dacă nu ai făcut încă valuri la locul de muncă, vei putea fi şocat, rănit
sau furios la cât de repede se transformă împotriva ta. Acesta este un motiv bun
pentru a fi discret, atunci când începi să vorbeşti cu alţii.

Discută cu colegii de muncă

Intreabă-i ce părere au despre ce se întâmplă la locul de muncă. Ce cred

despre problemele de care eşti îngrijorat? Ascultă ceea ce au alţii de spus. Înţelege-
le punctele de vedere şi opiniile. Majoritatea oamenilor cred că un organizator este
agitator şi instigator (sunt momente când un organizator trebuie să iși asume aceste
lucruri), dar un bun organizator este în primul rând cel care pune întrebări şi îi ascultă
pe ceilalţi. După ce ai ascultat bine, ar trebui să poţi fi în măsură să-ţi exprimi nu
numai opiniile şi sentimentele proprii, dar şi cele ale colegilor tăi.  Principalele motive
de îngrijorare pot fi salariile, dar acest lucru nu este întotdeauna cazul.

Ia-ți notiţe

Păstrează o evidenţă a problemelor din locul de muncă. Orice problemă, de la

acidente, intimidări la doleanţele şi cererile muncitorilor.

13
Află mai multe despre trecut

Încercă să afli ce alte tentative (în cazul în care au existat) care s-au făcut
pentru a organiza . Este posibil să fi existat odată un sindicat, dar sa prăbuşit.

Încearcă să găseşti aliaţi

Aproape în mod inevitabil vor exista unele persoane care sunt mai preocupate
de problemele cu care ne confruntăm decât altele, şi câteva din aceste persoane vor
dori să facă ceva cu privire la asta. Acei puţini oameni acum formează nucleul iniţial
al „organizaţiei” tale. Ai putea invita doi colegi mai interesaţi să ia prânzul sau să bea
cafeaua cu tine, fă-le cunoştinţă şi apoi întreabă: „Ce credeţi despre asta?” În cazul
în care sunt cu adevărat gata să facă ceva şi nu doar se plâng, atunci eşti aproape
gata să începi organizarea.

Mapează locul de muncă

Cunoaşterea înseamnă putere. Sau cel puţin acesta este începutul puterii,; vei
dori să ştii tot ce se poate despre locul de muncă şi angajatorul tău. Acest lucru va fi
pe termen lung, un proces continuu de educaţie. Încercă si afli cât de mult se poate
despre compania pentru care lucrezi. Are compania mai multe fabrici, birouri sau
magazine? Este o companie publică, câţi oameni lucrează pentru aceasta, cine
deţine compania? Companiile trebuie să facă publice conturile, astfel obţinerea
acestora de la organismul competent (Serviciul Public de Impozite si Taxe) pot fi
extrem de utile. Încearcă să construieşti o imagine a firmei şi a persoanelor care
lucrează în firmă – de exemplu, o problemă în creştere este faptul că muncitorii nu
lucrează în mod legal.  Ar trebui să începi cercetarea în secţia/departamentul tău.
Administraţia a înţeles de mult timp valoarea identificării grupurilor informale de
muncă, organizatorii lor naturali, precum şi legăturile lor slabe. De fapt, una din
direcţiile principale de instruire în domeniul managementului este de a dezvolta
strategii pentru a modifica psihologia la locul de muncă.

De exemplu, multinaţionala United Parcel Service a dezvoltat tehnicile

psihologice de manipulare intr-o artă. Manualul de formare a administratorilor UPS,
intitulat Charting Spheres of Influence, arată cum să mapaţi locul de muncă pentru a
identifica grupurile informale de lucru, izolarea organizatorilor sau instigatorilor din
aceste grupuri, exploatarea legăturilor slabe şi în final, spargerea grupurilor, în cazul
în care nu pot fi folosite de administraţie. Deşi majoritatea companiilor nu au
dezvoltat tehnicile în artă orwelliană precum UPS, multe folosesc aceleaşi metode.
Sunt muncitorii vocali, instigatorii şi organizatorii transferaţi, promovaţi în
management sau nominalizaţi pentru disciplină? Sunt grupurile de lucru rupte şi
rearanjate periodic? A fost schimbată organizarea locului de muncă pentru a face
comunicarea între muncitori dificilă?

Sunt anumite persoane alese pentru a fi disciplinate de către conducere în

public? Cum afectează acest lucru restul forţei de muncă? Te simţiţi mereu sub

14
supraveghere? Inţelegi ce vreau să zic. Toate cele de mai sus pot fi folosite pentru a
sparge unitatea şi comunicarea între muncitori la locul de muncă. De altfel, această
formare nu îi fac pe angajatori invincibili, sau fac eforturile noastre mai puţin utile (în
ciuda formarării în management, muncitorii UPS au câştigat o grevă  în masă în
august 1997).

Să presupunem că aveţi un mesaj important de comunicat, dar nu aveţi timp

sau resurse pentru a ajunge la fiecare dintre colegii de muncă. Dacă poţi ajunge la
organizatorii din grupurile de lucru informale, iar aceştia sunt de partea ta, poţi fi sigur
că mesajul ajunge la toată lumea. Odată ce organizatorii au fost identificaţi şi sunt de
acord să coopereze, este posibil să se dezvolte o reţea care poate exercita o putere
şi influenţă considerabilă .

Grupurile informale de lucru au de asemenea avantajul de a crea loialităţi

printre membrii lor. Poţi profita de această loialitate pentru a descoperi strategii
pentru probleme şi a beneficia de tendinţa naturală a oamenilor de a rămâne
apropiaţi. Pe langa lucrul cu organizatorii de grup, este important să se atragă şi
singuraticii. Mai mult ca sigur, apatia , izolarea, sau poate ideile lor anti-sindicale
provin de la sentimentele personale de neputinţă şi de frică. Dacă acţiunea colectivă
poate avea succes şi un sentiment de securitate e stabilit prin acţiunea grupului, frica
si sentimentele de nesiguranţă pot fi reduse. Dacă există un individ cu un caracter
deosebit de dur la locul de muncă care ameninţă serios unitatea, nu îţi fie teamă să
foloseşti presiunile sociale pe care le oferă grupurile de lucru. Acestă chestiune se
aplică şi personalului de supraveghere, mai ales supraveghetorului caruia îi place să
credă că el sau ea este prietenul tuturor.

Balanţa puterii

Factorul decisiv în acest tip de organizare la locul de muncă este de a înclina

balanţa puterii în favoarea muncitorilor. Se pot câştiga şi revendicările. De exemplu,
dacă revendicările rămân probleme individuale sau devin responsabilitatea
funcţionarilor sindicali, organizarea naturală şi loialitatea care există în rândul
grupurilor de lucru este pierdută. Şansele sunt ca revendicările să fie de asemenea
pierdute. Cu toate acestea, în cazul în care grupurile de lucru pot fi folosite pentru a
face o expunere de unitate, ameninţarea perturbării procesului de muncă poate fi
suficient pentru a forţa administraţia într-o soluţionare.  Nemulţumirile pot fi câştigate
doar atunci când conducerea înţelege că o plângere nu priveşte doar un individ, ci a
devenit preocuparea tuturor şi că problemele vor continua dacă nu este rezolvată.

Porneşte organizarea

Întrunire

La momentul potrivit ţineţi o şedinţă cu cei care i-aţi identificat ca fiind

interesaţi în formarea organizaţiei. Nu fi surprins dacă unii muncitori nu se prezintă,
nu fi dezamăgit. Şedinţa ar trebui să fie cât mai deschisă posibil şi să se discute

15
toate problemele care privesc muncitorii. Preocupare cea mai evidentă va fi modul în
care implicăm masa muncitorilor. Subliniază importanţa asigurării că administraţia nu
ştie ce se întâmplă.

Sindicatele

Tu si colegii tăi puteţi hotărî dacă doriţi să încercaţi să aderaţi la un sindicat

pentru a obţine recunoaşterea oficială de la angajator. Trebuie să vă gândiţi la
această formă de acţiune, astfel de lucru poate sau nu fi adecvat în funcţie de locul
de muncă. Locurile de muncă cu cifra de afaceri mare, personal înalt şi o mulţime de
muncitori temporari, de exemplu, va fi puţin probabil să fie în măsură să menţină o
organizaţie sindicală funcţională. În mod similar, un sindicat va avea posibilitatea de
a câştiga de la administraţie ceea ce tu şi colegii tăi sunteţi în măsură să obţineţi prin
acţiunile voastre.  Deci, în cele din urmă ceea ce contează este acţiunea colectivă pe
care suneţi pregătiţi sa o luaţi, mai degrabă decât sindicatul. Aderarea la un sindicat
oficial vă va lega în procedurile oficiale şi legile muncii care pot fi extrem de
restrictive în ceea ce priveşte măsurile pe care vi le permiteţi să le luaţi.

Publicitate

La un moment dat, o broşură va trebui să fie produsă şi distribuită în secret, fie la

locul de muncă sau de către prieteni, când muncitorii părăsesc locul de muncă.
Aceste acţiuni vor aduce, fără îndoială, în atenţia administraţiei că unii muncitori sunt
implicaţi în încercarea de a organiza.

Cerinţa

Atunci când se consideră necesar (poate fi o perioadă de câteva săptămâni sau mai

multe luni) o altă întâlnire mai mare a tuturor muncitorilor interesaţi va trebui să fie
organizată. Utilizaţi întâlnirea pentru a întocmi o listă de plângeri şi cereri. Întâlnirea
va trebui să aleagă purtători de cuvânt pentru a aborda administraţia.

Sprijin

Dacă aveţi de gând să va angajaţi într-o formă de campanie, poate doriţi să încercaţi
să obţineţi sprijin, în special din afara locului de muncă. Ar putea fi grupuri
comunitare locale, organizaţiile politice, grupurile anarhiste etc. care pot fi capabile
să ajute cu iniţiative cum ar fi producţia broşurilor, un loc pentru întalniri, ajutarea
oamenilor cu pichetarea etc.

Responsabilitate

Nu permiteţi ca negocierile cu şefii să aibe loc în spatele uşilor închise. Păstraţi toate
întâlnirile transparente.

Nu va fi uşor

16
Asiguraţi-vă că muncitorii ştiu că acţiunile lor ar putea duce la ameninţarea cu
concedierea sau concediere. Niciodată nu păcăliţi muncitorii în a crede ca va fi uşor.
Discutaţi despre ceea ce ar însemna acest lucru, dacă muncitorii toţi sau unii vor fi
concediaţi , acest lucru va necesita o decizie, fie grevă sau ocuparea locului de
muncă.

Scrie istoria

Păstraţi o evidenţă a încearcărilor de organizare – luptele muncitorilor sunt atât de

rar înregistrate, o experienţă valoroasă este pierdută şi muncitorii trebuie să treacă
prin aceleaşi probleme. Multe dintre ele, în acest fel ar putea fi evitate.

17
V. APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE PRIVITOARE LA
SSM
SI IN DOMENIUL SITUATIILOR DE URGENTA

1. PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT

2. INSRUCȚIUNI PROPRII DE SECURITATEA MUNCII

CAPITOLUL 1 PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT

1.1. Primul ajutor in caz de accidentare trebuie acordat la locul unde s-a produs
accidentul, de catre orice persoană care este pregatită pentru aceasta. Asistența
medicala de urganță se acorda in trei etape diferite
- la locul accidentului sau imbolnavirii;
- in timpul transportului ;
- in unitațile sanitare. In scopul asigurarii primului ajutor la locul de munca,serviciile
medicale si de protectia muncii trebuie:
- să cunoască competențele umane și toate mijloacele tehnice disponibile pentru a
acționa eficace in cazul producerii unui accident de munca și pentru a limita
consecintele sale;
- să informeze și să sensibileze salariații in ceea ce privește noțiunile de risc și de
pericol;
- să formeze salvatorii care să intervină rapid și eficace in acțiuniile de urgență la
locul de muncă, pană la sosirea echipelor de specialitate. Doar instruirea teoretică
nu poate asigura o formare corespunzatoare a lucrătorilor salvatori pentru
accidentele produse la locul de muncă. Sunt necesare aplicații practice și
antrenamente respectate. Fiecare salvator trebuie să insiste ca și colegii săi să se
pregătească pentru a fi salvatori , deoarece oricine poate fi victima unui accident și
viața sa poate depinde de intervenția promptă și competentă a colegilor săi de
munca,a celor din jur.

1.2.Principii generale de organizare a acțiunilor de prim ajutor. In funcție de

pregătirea lor,salvatorii pot fi incadrați in trei categorii:
- medici de orice specialitate;
- cadrele medii sanitare și studenții mediciniști;
- toți cetățenii care au fost instruiți pentru a acorda primul ajutor. Cu excepția
cazurilor de mare urgență ,primul ajutor in caz de accident sau de inbolnăvire
acesta trebuie să fie acordat de salvatori din prima și a doua categorie .Obligația
supremă care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea stării victimei
deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzătoare poate complica sau chiar
compromite intervențiile ulterioare de specialitate. Cel care acorda primul ajutor nu
inlocuiește medicul ,dar prin măsurile pe care le ia el trebuie să reușească să evite:

18
 - inrăutățirea stării accidentatului;
- apariția altor complicații;
- producerea morții victimei.
Salvatorul de la locul de munca este foarte important,deoarece el se gasește la locul
și in momentul producerii accidentului.Competența salvatorului e limitată,dar
absolut necesară și de cele mai multe ori suficientă.Acțiunea sa se termină atunci
când victima e preluată de salvatorii profesioniști. Atentie! -când nu sunteți pregătit
pentru acordarea măsurilor de prim ajutor și vă gasiți in preajma unui accidentat nu
incercați să interveniți cu orice preț aceasta constituie o grava eroare.

1.3.Conduita salvatorului in cazul unui accident In cazul producerii unui

accident ,intervenția salvatorului are in vedere:
- analizarea situației;
- protejarea victimei (victimelor);
- examinarea victimei (victimelor);
- anunțarea accidentului;
- acordarea primului ajutor ;
- supravegherea victimei până la sosirea echipei de specialitate. Prima obligație a
oricărui salvator este aceea de a sigura securitatea victimei(evitarea unei
explozii,electrocutare,strivire,etc.) de a elimina orice cauză imediată care ar putea
acționa in defavoarea ei . Victima va fi deplasată de la locul accidentului numai daca
pericolul de accidentare continuă să existeși îi agravează starea. Salvatorul trebuie
să indeparteze persoanele care prin agitația pe care o crează dăunează salvatorii
victimei Pe cât posibil salvatorul își alege 1-3 persoane ,cu ajutorul cărora anunță
accidentul și cere ajutor in interiorul intreprinderii dar și in afara ei. Având grijă să nu-
și pericliteze propria sănătate. Salvatorul trebuie
- să cunoască regulile de aplicare a primului ajutor
- să-și păstreze calmul
- să acționeze energic,eficace și rapid in luarea unor măsuri Înainte de orice
intervenție salvatorul trebuie să determine natura accidentului ,
-să vadă dacă mai există vreun pericol și dacă poate fi suprins acest pericol fără
risc. Munca este unul dintre cei mai importanți factori de generare și mențimere a
sănătătii la un nivel calitativ superior
Munca este prima necesitate a omului sănătos . Această afirmație e
valabilă cu condiția ca munca să corespundă particularităților anatomice,fiziologice
și psihice ale celui ce muncește .Supravegherea stării de sănătate a personalului
salariat se incadrează in disciplina sănătății și siguranței profesionale,ca o parte
integrantă a programului sănătății profesionale ,acestă monitorizare a sănătății
angajaților este corelată cu supravegherea mediului de muncă ,scopul principal fiind
acela de prevenire a accidentelor de muncă, a bolilor profesionale și a celor legate
de profesiune. Supravegherea trebuie adaptată riscurilor profesionale din unitatea
respectivă , ținând cont de natura factorilor de risc de la locul de muncă,de resursele
disponibile și de conștientizarea angajaților și a angajatorilor, de importanța și de
efectele unei astfel de supravegheri ,precum și de legislația in vigoare. Sănătatea
angajaților constituie o prioritate pentru angajatori care au nevoie de oameni
sanatoși .Serviciul de medicină a muncii este cel care stabilește relația din punct de
vedere medical între starea de sănătate a fiecărui angajat și locul său de muncă.
Aspectele referitoare la securitatea și sănătatea in muncă .Sunt reglementate
in :CODUL MUNCII,legea 319/2006-a securitățiiși sănătății in muncă, HOTĂRÂREA

19
355/11.04.2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor,HOTĂRÂREA
971/26.07.2006 privind cerințele minime pentru semnalizare de securitate și de
sănătate la locul de muncă,etc.
1.4.In CODUL MUNCII se prevede: La art.6-orice salariat care prestează o
muncă beneficiază de condiții de muncă adecvate activității desfașurate de protecție
socială ,de secutitate și sănătate in muncă, precum și de respectarea demnității și
conștiinței sale,fără nicio discriminare.
Art 27-o persoană poate fi angajată in munca numai in baza unui Certificat
medical,care arată faptul că cel in cauză este apt pentru prestarea acelei munci .
Art 171–angajatorul are obligația să ia toate măsurile
necesare pentru protejarea vieții și sănătății salariaților
Art 182-angajatorii au obligația asigurării accesului salariaților la serviciul medical
de medicina muncii. In legea 319/2006 la:
Art 13-angajatorul are obligația să angajeze numai persoane care ,in urma
examenului medical și.după caz, a testării psihologice a aptitudinilor ,corespund
sarcinii de muncă pe care urmează să o execute și să asigure controlul medical
periodic și,după caz,controlul psihologic periodic ,ulterior angajării.
Legea 319/14.07.2006 are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea
imbunătățirii securității și sănătății in munca alucrătorilor.Ea se aplică in toate
sectoarele de activitate atât publice cât și private și se referă la angajatori și
lucrători.
a) Prin lucrător se ințelege persoana angajată de un angajator portivit
legii,inclusiv studenții,elevii, in perioada efectuării stagiului de practică ,precum și
ucenicii și alți participanți la procesul de muncă.
b) Angajator-persoană fizică sau juridică ce se află in raporturi de muncă ori
de serviciu cu lucrătorul respectiv și care are responsabilitatea intreprinderii sau
unității.
c) Alți participanții la procesul de muncă-persoane aflate in intreprindere sau
unitate cu permisiunea angajatorului în perioada de verificare prealabilă a
aptitudinilor profesionale in vederea angajarii ,persoane care prestează activități in
folosul comunității sau activități in regim de voluntariat precum și șomerii care
participă la o formă de pregătire profesională și persoane care nu au contract
individual de muncă incheiat in formă scrisă și pentru care se face dovada
prevederilor contractuale și a prestațiilor efectuate pentru orice alt mijloc de probă.
d) Prevenirea- ansamblul de dispoziții sau măsuri luate ori prevăzute in
toate etapele procesului de muncă in scopul evitării sau diminuării riscurilor
profesionale.
e) Eveniment-accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale
organismului produs in timpul procesului de muncă ori in indeplinirea indatoririlor de
serviciu, situația de persoană dată sau accidentul de traseu sau de circulație,in
condițiile in care au fost implicate persoanele angajate ,incidentul periculos,precum și
cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune.
f) Accident de muncă-vătămare violentă a organismului,precum și intoxicația
acută profesională, care au loc in timpul procesului de muncă sau in indeplinirea
sarcinilor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel putin
trei zile calendaristice,invaliditate sau deces.
g) Boală profesională- afecțiunea care se produce ca urmare a executării
unei meserii sau profesii,cauzată de agenți nocivi,fizici,chimici,biologici, caracteristici
locului de muncă, precum si de suprasolicitatea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului ,in procesul de muncă .

20
 h) Echipament de muncă-orice masină,aparat,unealtă sau instalație folosită
in muncă.
i) Echipament individual de protecție- orice echipament destinat a fi purtat
sau mânuit de un lucrător pentru al proteja impotriva unuia sau mai multor riscuri,
care ar putea sa-i pună in pericol securitatea și sănătatea la locul de muncă,precum
și orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv.
j) Loc de muncă-locul destinat să cuprindă posturi de lucru ,situat in clădirile
intreprinderii,inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii la care lucrătorul are acces in
cadrul desfășurării activității.
k) Pericol gravși iminent de accidentare-situația concreta, reală și actuală
căreia ii lipsește doar prilejul declanșator pentru a produce un accident in orice
moment.
l) Stagiu de practică-instruirea cu caracter aplicativ ,specifică meseriei sau
specialității in care se pregătesc elevii,studenții,ucenicii, precum și șomerii in
perioada de reconversie profesională.
m) Securitatesi sănătate in muncă-ansamblul de activități instituționale
având ca scop asigurarea celor mai bune condiții in desfășurarea procesului de
muncă ,apărarea vieții,integrității fizice și psihice, sănătății lucrătorilor și al altor
persoane participante la procesul de muncă.
n) Incident periculos –eveniment identificabil cum ar fi explozia, incendiul,
avaria,accidentul tehnic, emisiile majore de noxe,rezultat din disfunctionalitatea unei
activități sau al unui echipament de muncă și din comportamentul neadecvat al
factorului uman care nu a afectat lucrări ,dar ar fi fost posibil să aibă asemenea
urmări.
o) Accident ușor- accident care are drept consecință leziuni superficiale
care necesită numai acordarea primelor ingrijiri medicale și antrenat incapacitatea
de muncă cu o durată mai mică de 3 zile.
1.5.OBLIGAȚII GENERALE ALE ANGAJATORILOR
Angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor in
toate aspectele legate de muncă.El trebuie să ia măsurile necesare pentru:
- asigurarea sănătății și protecția securității lucrătorilor;
- prevenirea riscurilor profesionale;
- informareași instruirea lucrătorilor;
- asigurarea cadrului organizatoric și a mijoacelor necesare securității și sănătății in
muncă;
- furnizarea de instrucțiuni corespunzătoare lucrătorilor.
Angajatorul trebuie:
a) să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor,stingerea incendiilor și
evacuarea lucrătorilor,adaptate naturii activităților și mărimii intreprinderii.
b) să informeze cât mai curând posibil,toți lucrătorii care sunt sau pot fi expuși unui
pericol gravși iminent despre riscurile implicate de acest pericol,precum și despre
măsurile luate ,ori care trebuie să fie luate pentru protecția lor.
c) să ia măsuri și să furnizeze instrucțiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să
oprească lucrul sau să părăsească imediat locul de muncă și să se indrepte spre o
zonă sigură ,in caz de pericol grav și iminent.
d) să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului in cazul in care incă există un pericol
gravși iminent ,in afara cazurilor exceptionale și pentru motive justificate.
e) lucrătorii care in cazul unui pericol grav și iminent,părăsesc locul de muncă ,nu
trebuie să fie prejudiciati și trebuie să fie protejați impotriva oricăror consecințe
negative și nejustificate pentru aceștia. Angajatorul trebuie să se asigure că in cazul

21
unui pericol grav și iminent ,atunci cand șeful ierarhic superior nu poate fi contactat,
toți lucrătorii sunt apți să aplice măsurile corespunătoare in conformitate cu
cunoștiințele lor și cu mijloacele tehnice de care dispun pentru a evita consecințele
unui pericol.In acest caz lucrătorii nu trebuiesc prejudiciați decât dacă acționează
imprudent sau dau dovadă de neglijență gravă. Pentru prevenirea accidentelor de
muncă și a bolilor profesionale angajatorii au obligațiile:
a) să stabilească pentru lucrători prin fișa postului ,atribuțiile și raspunderile ce le
revin in domeniul S.S.M,corespunzător funcțiilor exercitate
b) să asigureși să controleze cunoașterea și aplicarea de către toți lucrătorii a
măsurilor prevăzute in planul de prevenire și de protecție stabilit,precum și a
prevederilor legale in domeniul S.S.M.
c) să asigure informarea fiecarei persoane anterior angajării in muncă ,asupra
riscurilor la care aceasta este supusă la locul de muncă,precum și a măsurilor de
prevenireși de protecție necesare.
d) să asigure funcționarea permanentă și corectă a sistemelor și dispozitivelor de
protecție ,a aparaturii de măsură și control, precum și a instalațiilor de captare,
reținete și neutralizare a substanțelor nocive degajate in desfășurarea proceselor
tehnologice.
e) să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau
colectiv ,in afara cazurilor când menținerea acestei stări ar genera alte accidente ori
ar periclita viața accidentaților.
f) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea și sănătatea
lucrătorilor.
g) să asigure echipamente individuale de protecție.
h) să acorde obligatoriu echipament individual de protecție nou, in cazul degradării
sau pierderii calității de protecție
. i) alimentația de protecție se acordă in mod obligatoriu și gratuit de către angajatorii
persoanelor care lucrează in condiții de muncă ce impun acest lucru și se stabileste
prin contract colectiv de muncă.
j) materialele igienico-sanitare se acordă in mod obligatoriu și gratuit. Categoriile de
materiale igienico-sanitare,precum și locurile de muncă ce impun acest lucru se
stabilesc prinC.C.M. sau C.I.M.
Instruirea lucrătorilor Angajatorul trebuie să asigure condiții pentru ca fiecare
lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul SSM, în special
sub formă de informații și instrucțiuni de lucru , specific locului de muncă și postului
său
-la angajare
-la schimbarea locului de muncă sau la transfer
-la introducerea unui nou echipament de muncă, sau a unor modificări ale
echipamentului existent
-la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru Instruirea trebuie
să fie periodică ori de câte ori este necesar
Instruirea trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru, și nu poate fi
realizată pe cheltuiala lucrătorilor.

1.6.OBLIGAȚIILE LUCRĂTORILOR
Fiecare lucrător trebuie să-și desfășoare activitatea,în conformitate cu pregătirea și
instruirea sa,precum și cu instrucțiunile primite din partea angajatorului, astfel încât
să nu se expună la pericol de accidentare, sau înbolnăvire profesională, atât propria

22
persoană cât și alte persoane care care pot fii afectate de acțiunile sau omisiunile
sale în timpul procesului de muncă.În acest scop ei trebuie:
-să utilizeze corect mașinile,aparatura,uneltele, substanțele periculoase,
echipamentele de transportși alte mijloace de producție -să utilizeze corect
echipamentul individual de protecție acordat și după utilizare să îl înapoieze sau să îl
pună la locul destinat pentru păstrare
-să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea sau înlăturarea arbitrară
a depozitelor de securitate proprii, în special a mașinilor,aparaturii,uneltelor,
instalațiilor tehnice și clădirilor.
-să comunice imediat angajatorului sau lucrătorului desmnat, orice situație de muncă
despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru S.S.M.
-să aducă la cunostinta conducătorului locului de muncă accidentele suferite de
propria persoană.
-să își însușeasca și să respecte prevederile legislației din domeniul S.S.M. și
măsurile de aplicare a acestora.
-să dea relațiile solicitate de către inspectorii de muncăși inspectorii sanitari.
Accidente de muncă se consideră și următoarele:
-accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acțiuni întreprinse din proprie
inițiativă pentru salvarea de vieți omenești.
-accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acțiuni întreprinse din proprie
inițiativă pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care amenință avutul public
sau privat.
-accidentul cauzat de activitați care nu au nici o legatură cu procesul muncii dacă se
produce la sediul persoanei juridice, ori alt loc de muncă organizat de acesta, în
timpul programului de muncă și nu se datorează culpei exclusive a accidentatului
-accidentul de traseu,dacă deplasarea sa făcut în timpul și pe traseul
normal de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă și invers -accidentul
suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice la locul de muncă pentru
îndeplinirea unei sarcini de muncă
-accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului dacă victima prelua sau
preda unelte de lucru, locul de muncă, utilajul ori materialele, dacă schimba
îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecție sau orice alt
echipament pus la dispoziție de angajator,dacă
se află în baie ori în spălător sau dacă se deplasa de la locul de muncă la ieșirea din
unitate și invers
-accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau
perfecționare apregătirii profesionale, în timpul și din cauza activităților aferente
stagiului de practică
-accidentul determinat de fenomene sau calamităținaturalecum ar
fi:furtuna, viscol, cutremur, inudație. trăsnet, dacă victima se află în
timpul procesului de muncă sau îndeplinirea îndatoririlor de serviciu
-accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuțiilor de
serviciu, ca urmare a unei agresiuni

1.7.CLASIFICAREA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ

1 În raport cu urmările produse
a) accidente care produc incapacitatea temporară de muncă de cel puțin 3 zile
calendaristice.
b) accidente care produc invaliditate
c) accidente mortale

23
d) accidente colective, când sunt accidentate cel puțin 3 persoane în același timp, din
aceeași cauză
După natura lor:
a) accidente mecanice –provocate de obiecte tăioase,dure care produc contuzii și
plăgi
b) accidente electrice –provocate de actiunea curentului electric , care provoacă
arsuriși electocutări
c) accidente termice –provocate de actiunea unor substanțe sau corpuri fierbinți care
produc arsuri termice
d) accidente chimice –provocate de actiunea unor substanțe chimice care produc
arsuri chimice sau intoxicații

1.8.INFRACȚIUNI ȘI CONTRAVENȚII Nerespectarea de catre orice

persoană a obligațiilor și a măsurilor stabilite cu privire la S.S.M. , dacă prin aceasta
se crează un pericol grav și iminent de producere a unui accident de muncă sau
înbolnăvire personală ,constituie infracțiuneși se pedepsește cu închisoare de la 1 la
2 ani ,sau cu amendă. Dacă nerespectarea consta în repunerea în funcțiune a
instalațiilor, mașinilor și utilajelor, înaintea eliminării tuturor deficiențelor pentru care
s-a luat măsura opririi lor, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la
1 la 2 ani ,sau cu amendă.
Constituie contravențieși se sancționează cu amendă nerespectarea
reglementărilor de S.S.M. privind:
- darea în exploatare sau repunerea în funcțiune ,parțială sau totală ,a construcțiilor,
echipamentolor de muncă noi sau reparate, precumși pentru aplicarea proceselor
tehnologice
-folosirea surselor de foc deschis și fumatul la locurile de muncă unde acestea sunt
interzise
-prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, intreținera, exploatarea și
repararea instalațiilor și a echipametelor electrice,precum și pentru prevenire
efectelor electricitații statice și ale descărcărilor atmosferice
-asigurareași folosirea instalațiilor electrice de construcție adecvată la locurile de
muncă unde există pericole de incendiu sau explozie
-asigurarea celei dea doua surse de alimentare cu energie a echipamentelor de
lucru.
-transportul, manipularea și depozitarea, echipamrntelor de muncă, a materialelor și
produselor.

CAPITOLUL 2. INSRUCȚIUNI PROPRII DE SECURITATEA MUNCII

PENTRU ELECRICIAN
1.PREVEDERI GENERALE
1.1.Conținut. Scop Art. 1.
(1) Instrucțiunile proprii de securitatea muncii pentru utilizarea energiei electrice în
medii normale cuprind prevederi minimale obligatorii pentru prevenirea accidentelor
de muncă specifice acțiunii curentului electric sau efectele sale (electrocutareși
arsuri).
(2) Prevederile prezentelor instrucțiuniau în vedere în principal măsurile de securitate
pe care trebuie să le respecte organizatorii lucrărilor și executanții acestora.
(3) Conținutul prezentelor instrucțiuni proprii face referire la activitatea care se
desfășoară în instalațiile de utilizare a energiei electrice și asupra acestora, indiferent

24
de forma de proprietate asupra lor sau apartenența personalului care le proiectează,
execută, exploatează sau repară.
Art. 2. (1) Instrucțiunile proprii de securitatea muncii pentru utilizarea energiei
electrice aplică principiul diviziunii muncii în desfășurarea unei activități de
desemnare concretă,bine delimitat a participării executanților la aceasta, și stabilirea
răspunderii individuale pe tot parcursul acivității,de la dispunerea acțiunii,la
organizarea ei,executarea și recepția lucrărilor. Activitățile specifice utilizării energiei
electrice ,trebuie să se desfășoare pe baza fișelor tehnologice sau instrucțiunilor
tehnice de lucru, însușite de executanți.
Art. 3. Instrucțiunile proprii de securitatea muncii pentru utilizarea energiei electrice
au scopul stabilirii prevederilor care, aplicate și respectate, constituie masuri
preventive de evitare a riscului elecric ,respectiv de evitare a accidentării celor
implicați în sistemul de muncă.
1.2.Domeniul de aplicare
Art. 4. (1) Prezentele instrucțiuni proprii au caracter național și trebuie aplicate de
către toate personele fizice care, execută, exploatează și întrețin sau repară instalații
electrice de joasă tensiune situată în aval de:
- punctul de măsură al energiei electrice furnizate de către distribuitor.
- punctul de separare electrică sau, după caz, punctul de delimitare față de
instalațiile distribuitorului/producătorului. Pentru prevenirea riscului electric din
instalațiile electrice de curent alternativ și continuu situate în medii diferite de cele
normale se vor aplica prevederile prezentelor instrucțiuni corelate cu măsurile
deprevenire a accidentelor și/sau a îmbolnăvirilor profesionale specifice mediului
concret de lucru.
Art. 5. Cunoașterea, respectarea și aplicarea prezentelor măsuri de securitate a
muncii este obligatorie pentru întregul personal angrenat în activitățile de
întreținere,reparații pentru instalații electrice, conform atribuțiilor ce-i revin.
Art. 6. Este interzisă punerea în funcțiune a instalațiilor de utilizare a energiei
electrice sub rezerva cumpletării ulterioare a acestora în sensul respectării
prevederilor de securitate a muncii
Art. 7. Orice încălcare a prezentelor instrucțiuni va fi analizată imediat după
constatare, potrivit prevederilor în vigoare, stabilindu-se responsabilitățile și masurile
corespunzătoare.
2. Executantul Art 8. (1) Instalațiile electice de utilizare pot fi exploatate ,intreținute
reparate sau modificate de către:
- electricienii angajați și auorizați din pumctul de vedere al protecției muncii,care iși
desfășoară activitatea ca personal de servire operativă in instalațiile de inaltă și
joasă tensiune, pe baza atribuțiilor de serviciu(1);
- electricienii angajați și autorizați din puct de vedere al protecției muncii ,care iși
desfășoară activitatea in instalațiile electrice de inaltă tensiuneși joasă tensiune pe
baza măsurilor organizatorice prevăzute in Normele specifice de protecție a muncii
pentru transportul și distributia energiei elecrice și/sau in prezentele norme
specifice(2);
- electricienii angajați și autorizați din puct de vedere al protecției muncii ,care iși
desfășoară activitatea in instalațiile electrice de inaltă tensiuneși joasă tensiune in
baza obligațiilor de serviciu(3);
- electricienii autorizați profesional prestatori de servicii și autorizați din punctul de
vedere al protecției muncii , care iși desfășoară activitatea in instalațiile electrice de
inaltă tensiuneși joasă tensiune la solicitarea ocazională a clienților(4). (2) Tinerii sub

25
18 ani nu vor fi introduși in formații și/sau nu vor primi sarcini executării unor lucrări
cu risc electric.
Art.9. Personalul este obligat să execute dispozițiile șefilor ierarhici in condițiile
prezentelor intrucțiuni și trebuie să prevină și să oprească orice acține care ar putea
conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane.
Art.10.(1) Orice electician care constată o stare de pericol care poate conduce la
accidente umane sau avarii tehnice este obligat să ia măsuri de eliminare a
acestora. Orice lucrare sau manevră care prezintă un pericol de accidentare sau
trebuie intreprinsă , chiar dacă neexecutarea ei ar putea conduce la deranjamente
și/sau pagube materiale.
(3) Orice dispoziție data contrar prevederilor prezentelor instructiuni proprii de
securitate a muncii se refuză și se aduce la cunoștiință șefului ierarhic superior al
celui care a emis-o. Seful de lucrare și executanții sunt răspunzători pentru
nerespectarea prevederilor din norme in cadrul lucrării la care participă.
Art.11. Fiecare lucrător este obligat ca la constatarea unor abateri de la prevederile
prezențelor intrucțiuni ,ale intrucțiunilot tehnice,ale fișelor tehnologice sau ale unor
reglementări ,precum si a unor defecte in instalațiile electrice ,care ar putea pune in
pericol securitatea oamenilor ,să ia măsuri in limita competențelor sale și să
comunice cele constatate șefului direct sau ierarhic superior.
Art.12. Personalul care execută manevre și/sau lucrări in instalațiile elecrice sub
tensiune trebuie să fie dotat și să utilizeze echipamentul elecroizolant de protecție.
La joasa tensiune trebuie utilizat cel putin un mijloc de protecție electroizolant,
iar la inalta tensiune cel putin doua mijloace de protecție electroizolante.
Art.13. (1) Personalul care beneficiază de echipament și dispozitive individuale de
protecție trebuie să fie instruit asupra caracteristicilor și modului de utilizare a
acestora,să le prezinte la verificările periodice prevăzuteși să solicite inlocuirea sau
completarea lor,cand nu mai asigură funcția de protecție. Pntru echipamentele și
dispozitivele de protecție ,nenominalizate pe persoane,prezentarea la verificare și
inlocuirea sau completarea ,in situațiile care o impun, revine conducătorului locului
de muncă.
Art.14. (1) Fiecare electrician și/sau deservent al instalațiilor și echipamentelor
electrice trebuie să verifice vizual inainte și in timpul lucrului :integritatea carcasei ,a
izolației conductoarelor exterioare și existența ingrădirilor de protecție sau
menținerea distanțelor de inaccesibilitate in limita zonei sale de manipulare. De
asemenea, elecricianul și /sau deserventul trebuie să verifice vizual legătura de
protecție la pământ a instalației,echipamentului sau utilajului cu care sau la care
lucrează.Este interzis a se lucra daca bornele de legare la pământ sunt rupte,
defecte sau dacă circuitul de protecție este intrerupt.
Art.16. Activitățile desfășurate de către personalul delegat in instalațiile electrice al
unui utilizator se incadrează in una din următoarele situații:
a) personalul delegat aparține altei unități de exploatare;
b) personalul delegat aparține unei unitați de contrucții-montaj specializate in lucrari
la instalațiile elecrice;
c) personalul delegat aparține unei unitați specializate in executarea unei lucrări de
service,probe pentru puneri in funcțiune ,modernizări in instalații ,experimentări;
d) personalul delegat aparține unei unitați nespecializate pentru lucrări in
instalațiile electrice(vopsitori,zugravi tinichigii,etc.) ;
e) personalul delegat este orice electrician autorizat-prestator de servicii care
execută lucrări conform prevederilor art 17 (2).

26
Art. 17.(1) Executarea unor lucrări și/sau manevre de catre personalul delegat
aprținând unei unități de exploatare in instalatiile unui utilizator,se poate face pe
baza convenției de lucrăriși care din punctul de vedere al protecției muncii conține:
a) delimitarea instalațiilor la care are acces personalul delegat;
b) lista lucrărilorși manevrelor ce se pot executa de catre personalul delegat;
c) delimitarea responsabilităților privind aplicarea normelor de protecție a muncii la
executarea lucrarilor și manevrelor in instalațiile respective;
d) măsurile organizatorice de protecție a muncii la executarea manevrelor și a
lucrărilor (categoriile de lucrări și instalațiile in care se pot executa intrucțiunile
tehnice interne de protecție a muncii ITI-PM emise de unitatea din care face parte
personalul delegat, etc.).
(2) Convenția de lucrări se incheie la nivelul conducătorilor de unități sau intre
conducătorul unitătii de exploatare și utilizator.
Art. 18. Lucrările executate in instalațiile unui utilizator de către personalul delegat,
care aparține unei unitați de construcții-montaj specializate au la baza convenții de
lucrări incheiate intre unitatea de construcții-montaj și utilizator inaintea de inceperea
lucrărilor.
Art. 19. Lucrările executate de către personalul delegat care apartine unei unități
sau subunități specializate in lucrări service,verificări pentru puneri in funcțiune se
execută in conformitate cu convenția de lucrări incheiată intre unitatea (subunitatea
specializată și unitatea utilizatoare care are in gestiune intalațiile care urmează a se
lucra.
Art.20. Lucrările executate in instalațiile elecrice ale utilizatorului de catre prestator
de servicii (electricianul ) ca personal delegat sau de către peronalul delegat care
aparține unei unități nespecializate in lucrări electrice (de prestări servicii ,construcții
, instalatii electrice, etc.) se executa in conformitate cu convenția de lucrări ,incheiată
intre conducătorul unității gestionare a instalației de utilizare și prestator.
Art.21. Exploatarea instalațiilor și lucările din instalațiile utilizatorilor efectuate de
către electricieni autorizați-pretatori de servicii trebuie să se execute pe baza unei
convenții de exploatare incheiate intre conducătorul persoanei juridice și prestatorul
de servicii.
Art.22. Mijloacle de protecție necesare executării lucrărilor ,delimitării materiale a
zonei de lucru și asigurării impotriva accidentelor de natură neelectrică ,se asigură
de către unitatea de care apartine personalul delegat sau in cazul unor ințelegeri
prealabile,de către unitatea utilizatoare.In acest sens se vor face completările de
rigoare in convențiile bilaterale.
3.Sarcina de muncă
3.1 Măsuri tehnice de protecție a muncii la executarea lucrărilor cu scoatere de sub
tensiune, in instalațiile electrice in exploatare.
Art.23. Măsurile tehnice pentru realizarea unei lucrări in instalațiile electrice de
utilizare sunt:
a.) separarea electrică a intalației,respectiv:
-intreruperea tensiunii și separarea vizibilă a instalației sau a părții de intalație, după
caz,la care urmează a se lucra;
-blocarea in poziția deschis a dispozitivelor de acționare a aparatelor de securitate
cu caracter de interzicere pe aceste dispozitive;
b.) identificarea instalației sau a părții din instalație in care urmează a se lucra;
c.) verificarea lipsei tensiunii și legarea imediată a instalației sau a părții de
instalație la pământși la scurtcircuit;
d.) delimitarea materială a zonei de lucru;

27
 e.) asigurarea impotriva accidentelor de natură neelectrică.
Art.24. (1) După scoaterea instalației de sub tensiune sau atunci cand tehnic
aceasta nu este posibil,după separarea electrică ,trebuie realizată zona de lucru.
Zona de lucru se face prin realizarea succesiva a următoarelor măsuri tehnice:
- identificarea instalației sau a părții din instalație in care urmează a se lucra;
- verificarea lipsei tensiunii și legarea imediată a instalației sau a părții de instalație
la pământ și in scurtcircuit;
- asigurarea imotriva accidentelor de natură neelectrică.
Art.25.(1) Intreruperea tensiunii trebuie să se realizeze ,după anularea
automatizărilor care conduc la reconectarea intrerupătoarelor,prin manevrarea
aparatelor de comutare( de exemplu: intreruptoare,separatoare,siguranțe,etc) ce
separă instalația sau partea de instalașie la care urmează a se lucra, de restul
instalațiilor rămase sub tensiune.
(2) După intreruperea tensiunii ,in cazul in care prin manevrarea aparatelor de
comutație cu care s-a realizat intreruperea acesteia nu s-a efectuat și separarea
vizibilă trebuie să se efectueze față de toate părțile de unde ar putea să apară
tensiune in instalația sau partea de instalație la care urmează a se lucra.
Art. 26.(1) Separarea vizibilă se realizează prin deschiderea
separatoarelor,heblurilor, scoaterea patroanelor,sigurantelor fuzibile, debrosarea
întreruptoarelor,dezlegarea cordoanelor de la liniile electrice aeriene sau demontarea
unor părți active ale instalației electrice, dezlegarea fazelor cablurilor de la aparataj.
În mod excepțional se admite ca în cazul instalațiilor de joasă tensiune când partea
de instalație la care urmează a se lucra este prevăzută numai cu întreruptor cu
contacte a căror deschidere nu este vizibilă la deconectarea întreruptorului se face
verificare lipsei de tensiune în locul cel mai apropiat ieșirii din acesta. Separarea
vizibilă în cazul aparatajului în construcție capsulată ( de exemplu: hexaflorura de
sulf-SF6 , vid) se consideră realizată pe baza indicațiilor elementelor mecanice,
proprii aparatajului de semnalizare a acestei poziții. (4) Separarea vizibilă în cazul
aparatelor telecomandate se consideră realizată pe baza indicațiilor elementelor
electronice (electrice) de semnalizare a poziției acestora la punctul de telecomandă.
(5) În cazul instalațiilor cu mai multe derivații, separarea vizibilă trebuie să se
realizeze către toate aceste derivații(care pot devenii surse accidentale de tensiune).
(6) Pentru evitarea tensiunii inverse prin transformatoarele de masură, acestea
trebuie separate vizibil și pe partea de joasă tensiune, după caz, prin debrosarea
întreruptoarelor, scoaterea patroanelor sigurantelor fuzibile sau deconectarea
întreruptoarelor nedebrosabile și verificarea lipsei de tensiune.
Art.27. Instalația scoasă de sub tensiune pentru lucrări care include și părți din
instalație prin care se alimentează motoare electrice care antrenează pompe,
ventilatoare și compresoare la care sunt racordate generatoare ori conpensatoare ce
nu pot fii separate electric, trebuie supuse și următoarelor măsuri suplimentare:
a) blocarea dispozitivelor de pornire a motoarelor primare pentru evitarea închiderii
circuitelorși producerii tensiunii de către generator ori conpensator , chiar la viteze
reduse.
b) blocarea căilor de pătrundere a fluidelor în pompe, ventilatoare și compresoare,
pentru evitarea funcționării în regim de generator a motoarelor ce le antrenează.
Art. 28. (1) Mijloacele individuale de protecție cu care trebuie să se echipeze
personalul care execută întreruperea tensiunii, separarea vizibilă a instalației sau a
părților de instalație electrică și blocarea dispozitivelor de acțonare a aparatelor de
comutație sunt:

28
 a)cască de protecție cu vizieră, încălțăminte electroizolantă, covor electroizolant
portabil sau platformă electroizolantă și mâner cu manșon de protecție a brațului
pentru acționarea siguranțelor de joasă tensiune tip MPR (mare putere de rupere).
b) cască de protecție cu vizieră, încălțăminte elrctroizolantă, covor electroizolant
portabil sau platformă electroizolantă , mănuși electroizolante pentu acționarea
dispozitivelor manuale ale aparatelor de comutare. Siguranțele, cu filet se pot
deșuruba/înșuruba fără mănuși electroizolante în cazul în care bușonul sau capacul
suportului nu este deteriorat.
Art. 29. Blocarea în poziția deschisa dispozitivelor de acționare a aparatelor prin care
s-a realizatsepararea vizibilă a instalației sau a părților de instalație în care urmează
a se lucra trebuie să se realizeze prin:
a) blocarea directă, după caz, prin unul din următoarele procedee:
-blocarea dispozitivelor de acționare manuală a separatoarelor sau heblurilor, prin
lacăte sau mijloace special destinate acestui scop -blocarea pe poziție „scos” a
căruciorului ori sertarului, în cazul celulelor cu întreruptoare debrosabile, fară
separatoare. Acesta constă în închiderea ușii celulei după scoaterea căruciorului
sau sertarului. Dacă celula nu este prevăzută cu ușă, căruciorul sau sertarul
realizând el însuși închidera celulei când întreruptorul sau sertarul este broșat după
scoaterea căruciorului sau a sertarului, se va monta pe partea frontală a celulei un
paravan mobil.
-montarea unor capace sau mânere electroizolante, colorate în roșu în locul
patroanelor siguranțelor fuzibile de joasă tensiune;
- montarea unor plăci sau teci electroizolante,rezistente din punct de vedere
mecanic, între sau pe contactele deschise ale separatoarelor sau întreruptoarelor
atunci când acestea sunt accesibile
b) blocarea indirectă, după caz, prin unul din următoarele procedee:
-scoaterea patroanelor siguranțelor fuzibile sau deconectarea întreruptorului de pe
circuitul de alimentare a motorului dispozitivului de acționare a separatorului,
respectiv, a întreruptorului.
- dezlegarea conductoarelor de la bobinele de acționare prin comanda de la distanță
a dispozitivelor de acționare a separatoarelor, respectiv, a întreruptoarelor.
-alte proceduri care vor fii detaliate în instrucțiuni de lucru sau instrucțiuni tehnice
de protecție a muncii ITI-PM. Art.30. Pe dispozitivele de acționare- blocare
aseparatoarelor și în punctele în care blocarea aparatelor prin care s-a realizat
separarea vizibilă s-a făcut prin celelalte procedee menționate la Art.29 lit b) ,trebuie
să se monteze indicatoare de interzicere având inscripția„NU ÎNCHIDEȚI SE
LUCREAZĂ”(respectiv „NU DESCHIDEȚI SE LUCREAZĂ”, în cazul robinetelor cu
aer comprimat prin care se acționează dispozitivele de acționare pneumatică).
3.1.1. Identificarea sau a părții din instalație la care urmează a se lucra
Art.31. (1) Identificarea sau a unei părți a acesteia trebuie să se realizeze de către
admitent și/sau șeful de lucrare și constă in localizarea ei pentru a avea certitudinea
că măsurile tehnice ce urmează a fi realizate pentru crearea „zonei de lucru” se vor
aplica asupra instalatiei la care urmează a se lucre și la care se vede sau s-a
confirmat prin mesaj,că instalația a fost scoasă de sub tensiune sau numai separată
electric. Identificarea se realizează vizual,numai la fața locului și se face având la
bază următoarele:
a) schema eletrică a instalației;
b) schema electrică de traseu a liniei (aeriene sau cablu);
c) schema electrică a fluxurilor de cablu(circuite);
d) caietul de marcaje și etichetări;

29
e) inscripți,numerotări, denumiri;
f) planuri,hărți,planșe;
g) dispunerea in teren a instalațiilor;
h) aparate sau instalații de detecție;
i) aparate demasura;
j) alte elemente. Pe durata identificării este interzis deschiderea sau indepartarea
oricărui tip de ingradire si verificarea, prin acţionare, a oricărei componente a
instalatiei.
3.1.2. Verificarea lipsei de tensiune urmata imediat de legarea la pamant si in
scurtcircuit
Art. 32. Verificarea lipsei tensiunii si legarea la pământși in scurtcircuit trebuie
să se facă la toate fazele instalației, respectiv la toate conductoarele liniei electrice
aeriene, inclusiv pe nul. In cazul intreruptoarelor, verificarea lipsei tensiunii trebuie să
se facă la toate bornele sale.
Art. 33. Verificarea lipsei tensiunii in instalaţiile de joasă tensiune trebuie să se
facă cu ajutorul aparatelor portabile de măsurare a tensiunii sau cu ajutorul
detectoarelor de tensiune specific acestui nivel de tensiune.
Art. 34. In cazul echipamentelor sau elementelor capsulate sau protejate la
care nu se pot utiliza detectoare de tensiune, verificarea lipsei tensiunii trebuie să se
facă potrivit instrucţiunilor producătorilor echipamentelor sau a elementelor
respective.
Art. 35. Inainte de fiecare utilizare a detectorului de tensiuneși imediat după
aceasta trebuie verificată obligatoriu, buna funcţionare a acestuia, utilizând metoda
indicată de producător in instrucţiunea de funcţionare și utilizare.
Art. 36. Verificarea lipsei tensiunii trebuie să se execute considerând că
instalația este sub tensiune.
Art. 37(1) Legarea la pămînt si in scurtcircuit se aplică tuturor fazelor
instalației sau părtii de instalație, precum și pe conductorul de nul al liniilor electrice
aeriene, prin montarea dispozitivelor mobile de scurtcircuitare și legare la pămant
sau prin inchiderea cuțitelor de legare la pamant. Operaţiile de montare a
scurtcircuitorului trebuie să se realizeze in urmatoarea ordine:
a)se leagă la pământ clema (papucul) scurtcircuitorului sau la conductorul de nul al
liniei electrice aeriene de joasa tensiune;
b)se verificălipsa tensiunii pe toate fazele;
c)se montează clemele scurtcircuitorului pe fiecare fază utilizând dispozitive
electroizolante destinate in acest scop. In cazul liniilor electrice aeriene de joasă
tensiune, verificarea lipsei tensiunii, respectiv montarea clemelor scurtcircuitorului,
trebuie să se faca incepând cu conductorul de nul, cu excepţia cazurilor in care
conductorul de nul este montat pe partea superioara a coronamentului
In instalaţiile de joasă tensiune, cu excepţia liniilor electrice cu conductoare
neizolate, este permisă montarea scurtcircuitoarelor fără utilizarea prăjinii
electroizolante, dar cu respectarea prevederilor din prezenta normă specificăin ceea
ce priveşte utilizarea echipamentelor individuale de protecție.
Art. 38. In cazul liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, dacă in cadrul
lucrării se sectioneaza nulul, acestuia i se va asigura, in prealabil, continuitatea prin
suntarea directa sau prin legare la pamant a celor doua parti langa secţionare.
Art. 39 (1) Clemele sau papucii scurtcircuitoarelor trebuie fixate la locurile,
respectiv bornele sau piesele special prevăzute si marcate in acest scop. Este
interzisa legarea scurtcircuitorului prin diverse improvizaţii care nu asigura un contact
corespunzător.

30
 Art. 40. (1) Verificarea lipsei tensiunii si legarea imediată la pământ și in
scurtcircuit trebuie să se realizeze cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) cât mai aproape de zona de lucru;
b) de o parte si de alta a zonei de lucru, cu excepţia instalaţiilor de joasă tensiune
cu conductoare izolate;
c) către toate derivaţiile care se racordează la zona de lucru;
d) cel puţin o legătură la pămînt si in scurtcircuit trebuie să fie vizibilă de la locul de
muncă (prezenta condiţie nu se aplică in cazul lucrărilor din posturi zidite, la capetele
terminale și mansoanele de pe traseul cablurilor electrice, inclusiv la liniile electrice
cu conductoare izolate). In zona de lucru partea de instalație la carese lucrează
trebuie să fie permanent legată la pămant și in scurtcircuit tot timpul cât durează
lucrarea, cu excepţia zonelor de lucru din instalaţiile de joasă tensiune la care
condiţiile tehnice nu fac posibilă montarea scurtcircuitoarelor mobile, a zonelor de
lucru de pe traseul cablurilor electrice și al conductoarelor izolate aferente liniilor
electrice aeriene LEA.
Art. 41. Electricienii care execută operaţiile tehnice de scoatere de sub
tensiune a instalaţiilor de joasa tensiune (separare electrica, verificarea lipsei
tensiunii, legare la pământ și inscurtcircuit), trebuie să utilizeze, dupa caz:
-casca de protectie cu viziera;
-manuși electroizolante;
-mâner cu manşon de protectie a braţului, pentru manevrarea siguranţelor de joasă
tensiune tip MPR(mare putere de rupere);
-incălțăminte electroizolanta, covor electroizolant sau platforma electroizolantă; -
prăjină electroizolantă.
3.1.3. Delimitarea materială a zonei de lucru
Art. 42. Delimitarea materială a zonei de lucru trebuie să asigure prevenirea
accidentării membrilor formaţiei de lucru, dar și a persoanelor care ar putea pătrunde
accidental in zona de lucru. Delimitarea materială se realizează prin ingradiri
provizorii mobile, care să evidenţieze clar zona de lucru. îngrădirile provizorii mobile
trebuie să fie fixate sigur, pentru a nu cadea peste partile aflate sub tensiune ale
instalatiei. Pe ingradirile provizorii mobile se vor monta indicatoare de interdictie.
Art. 43. (1) Îngrădirile provizorii mobile din materiale electroizolante se pot
amplasa chiar in atingere directă cu părţile aflate sub tensiune, cu condiţia ca aceste
materiale sa fie corespunzătoare tensiunii instalatiei, iar instalatia sa fie in exterior. In
cazul in care sunt situate in exterior,montarea, demontarea si utilizarea sa se faca pe
timp uscat. In cazul in care nu se pot monta ingradiri electroizolante mobile conform
prevederilor alineatului precedent, unitatea de exploatare sau electricianul autorizat -
prestator de servicii trebuie să stabileasca modul de lucru, in condiți de securitate. In
acest caz trebuie sa se ia măsuri care sa interzică intrarea in zona de lucru a
persoanelor fara atributii de lucru.
3.1.4. Masuri tehnice de protectie a muncii in zona de lucru pentru
evitarea accidentelor de natura neelectrica
Art. 44. Pentru a evita accidentarea de natură neelectrică a membrilor
formaţiei de lucru și a altor persoane care ar putea pătrunde accidental in zona de
lucru, trebuie aplicate prevederile normelor specificecorespunzătoare, pe genuri de
lucrări si instalatii.
Art. 45. Pentru evitarea accidentelor de circulaţie, când lucrarea se execută
pe sau langă căile de circulaţie, zona de lucru trebuie marcată și cu indicatoare sau
ingradiri speciale, respectând prevederile regulilor de circulaţie.

31
 3.2. Masuri organizatorice de protectie a muncii la executarea lucrărilor
in instalaţiile electrice din exploatare cu scoatere de sub tensiune a acestora
Art. 46. Din punct de vedere organizatoric lucrările din instalaţiile electrice
aflate in exploatare trebuie sa se execute, dupa caz, in baza uneia din urmatoarele
forme:
a) autorizaţiilor de lucru (AL);
b) instrucţiunilor tehnice interne de protectie a muncii (ITI -PM);
c) atribuţiilor de serviciu (AS);
d) dispoziţiilor verbale (DV);
e) proceselor verbale (PV);
f) obligaţiilor de serviciu (OS);
g) proprie răspundere (PR);
Art. 47. La pregatirea instalaţiilor electrice de utilizare in exploatare și
executarea lucrărilor, trebuie sa participe:
a) persoana care dispune executarea unor lucrări, denumita prescurtat in cuprinsul
b) prezentelor norme "emitent";
c) persoana care admite la lucru, denumită prescurtat in cuprinsul prezentelor
norme "admitent";
d) persoana care conduce si controlează sau supraveghează formaţia de lucru,
denumita sef de lucrare;
e) persoanele care fac parte din efectivul formaţiei de lucru, denumite executanti.
3.3. Masuri organizatorice la executarea lucrărilor In baza "obligaţiilor de
serviciu" (OS)
Art. 48. (1) Persoanele juridice sau fizice care au organizată activitatea de
exploatare a instalaţiilor electrice de utilizare cu electricienii angajaţi, dar nu dispun
de emitenti, trebuie sa intocmească și să aprobe lista cu lucrări concrete pe care le
executa aceşti electrcicieni, in instalația de joasă tensiune in baza formei
organizatorice " obligaţie de serviciu" OS; (2)La lucrările ce se execută in baza
obligaţiilor de serviciu OS, ca masură organizatorică de protectie a muncii, persoanlul
executant trebuie să respecte:
-măsurile tehnice cuprinse in prezenta normă specifică in cazul executării lucrării cu
scoatere de sub tensiune a instalatiei;
-măsurile specifice de protecție individuală, cuprinse in prezenta instrucţiune proprie,
la executarea lucrării fără scoaterea instalației de sub tensiune, respectiv la
executarea lucrărilor sub tensiune in contact; (3)Lucrările in baza obligaţilor de
serviciu OS se pot executa și de către o singură persoană, având minimum grupa a
IV -a de autorizare din punctul de vedere al protectiei muncii.
Art. 49. (1) Electricienii , care efectuează exploatarea instalaţiilor de utilizare
ale firmei, trebuie să execute lucrări numai in urmatoarele conditi:
a) constată existența lucrării in lista obligaţiilor de serviciu OS, aprobată de
conducătorul unitătii;
b) sunt dotați din punctul de vedere al protecției muncii cu echipamentele și
mijloacele corespunzătoare riscurilor lucrării ce urmează să o execute;
c) deţinși cunosc continutul fișei tehnologice sau al instrucţiunii tehnice de lucru.
Art. 50. (1) La lucrările ce se execută in instalatii de joasă tensiune in baza obligaţiilor
de serviciu OS pot participa unul sau mai mulţi electricieni (o formaţie) In cazul
executării unei lucrări de către o formaţie, in cadrul acesteia, trebuie sa se
stabileasca un sef de lucrare. Acesta poate fi nominalizat printr-o decizie scrisa a
conducătorului persoanei fizice sau juridice sau se stabileste de comun acord de

32
către membrii formaţiei. Şeful de lucrare stabilit ca la alineatul (2) de mai sus
răspunde de:
-accidentele care au loc ca urmare a calitătii de protecție a lucrării executate;
-consecinţele asupra lui si/sau asupra celorlalte persoane cu care sau pentru care
execută lucrarea, ca urmare a nerespectării sau neaplicării de către el sau oricare
dintre aceste persoane a măsurilor tehnice de protecție individuală, specifice
manevrelor sau lucrărilor ce se executa:
-dispoziţiile pe care le da membrilor formaţiei, respectiv de claritatea acestora și de
convingerea că executantul/executantii căruia/ carora i/li s-a adresat a/au inteles
corect si complet continutul acestora.

3.4 Masuri tehnice si organizatorice de protectie a muncii la executarea

lucrărilor in instalaţiile electrice de utilizare aflate in exploatare, fara scoaterea
acestora de sub tensiune
Art. 51. Executarea lucrărilor fara scoatere de sub tensiune a instalaţiilor
electrice din exploatere este admisa in situatia in care:
a) zona de lucru este situata la distanta fata de părţile aflate sub tensiune ale
instalaţilor electrice;
b) zona de lucru este situata in instalaţiile electrice la care s-a intrerupt tensiunea
si s-au realizat separarile vizibile, dar care nu sunt legate la pamant si in scurtcircuit,
iar instalatia trebuie considerata sub tensiune;
c) lucrarea este organizata sa se execute direct asupra instalatiei electrice sub
tensiune.
Art. 52. In timpul executării lucrărilor la distanta fata de părţile aflate sub
tensiune ale instalaţiilor electrice, este interzisa demontarea ingradirilor permanente
sau depasirea acestora cu o parte a corpului sau cu materiale ori unelte.
Art. 53. Pentru executarea lucrărilor in instaltiile de joasa tensiune sau parti din
acestea, separate electric, dar nelegate la pamant si in scurtcircuit trebuie sa se
realizeze in succesiune urmatoarele masuri tehnice:
a) identificarea instalatiei si a locului in care urmeaza a se lucra;
b) verificarea vizuala a integritatii legării la pamant a carcaselor aparatejelor, a
stâlpilor si suportilor metalici si de beton, dupa caz;
c) separarea vizibila in cazul in care blocarea directa in poziţia deschis nu se poate
realiza;
d) verificarea lipsei tensiunii, dupa caz, la elementele metalice ale instalaţiilor (de
exemplu: stâlpi metalici, stelaje metalice ale tablourilor de distribuție, uși ale cutiilor
de distribuție, ale firidelor de branşament);
e) descarcarea de sarcina capacitiva a instalatiei la care urmeaza a se lucra;
f) delimitarea materiala a zonei de lucru, dupa caz, si montarea indicatoarelor de
interzicere;
g) luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură nelectrică;
h) utilizarea dispozitivelor și sculelor electroizolante.
Art. 54. Pentru executarea lucrărilor sub tensiune in contact, trebuie să se
realizeze urmatoarele masuri tehnice:
a) identificarea instalatiei și a locului in care urmeazăa se lucra;
b) delimitarea materială a zonei de lucru, după caz, si montarea indicatoarelor de
interzicere;
c) luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură nelectrică;
d) asigurarea de către şeful de lucrare si de către fiecare membrul al formaţiei de
lucru ca in spate si pe lateral nu sunt in apropiere parti aflate sub tensiune

33
neîngrădite sau neprotejate, astfel incât să existe suficient spaţiu, care să permită
efectuarea mişcărilor necesare la lucrare in condiţii de securitate;
e) utilizarea căstii și a vizierei de protecție,mânuşilor electroizolante, incăltămintei
sau covorului electroizolant, după caz, inclusiv a sculelor electroizlante, aplacilor,
foliilor, pălăriilor, degetarelor si tecilor electroizolante.
Art. 55. Lucrările care se execută direct asupra pârtilor aflate sub tensiune ale
instalaţiilor electrice prin metoda "in contact", trebuie sa aiba la baza, ca forma
organizatorica, instrucţiunile tehnice interne de protectie a muncii ITI-PM, atribuțiile
de serviciu AS, obligaţiile de serviciu OS.
3.5Masuride protectie la executarea lucrărilor in cazul incidentelor
(deranjamentelor) la instalaţiile electrice de utilizare
Art. 56.(1) Lucrările pentru prevenirea si remedierea urmărilor incidentelor
(deranjamentelor) in instalaţiile electrice de utilizare de joasa tensiune din gestiunea
firmei de către personal de intretinere-reparaţii trebuie să se execute in baza
atribuţiilor de serviciu AS. autorizaţiilor de lucru AL, instrucţiunilor tehnice interne de
protectie a muncii ITI-PM, dispoziţiilor verbale DV sau obligaţiilor de serviciu OS,
dupa caz.
Art. 57. La executarea lucrărilor de prevenire si remediere a urmărilor
incidentelor sau evenimetelor trebuie respectate măsurile tehnice specifice lucrării,
conform prevederilor prezentelor instrucţiuni proprii.
Art. 58. (1) Se interzice executarea lucrărilor la coronamentele liniilor electrice
aeriene de joasa tensiune, prin urcarea directa pe stâlpi, fara scoaterea liniei de sub
tensiune. Lucrările la coronamentele liniilor electrice aeriene amplasate pe stâlpii
menţionaţi la alineatul precedent, fara scoaterea liniei de sub tensiune, trebuie sa se
execute din coşul autotelescopului, de pe autoscara, de pe autoutilajul cu brat
articulat sau de pe scara. In cazul folosirii scării se vor respecta prevederile din
Instrucţiuni proprii de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime. Orice lucrare
deasupra conductoarelor liniilor electrice aeriene de joasa tensiune, trebuie
executate din coşul autotelescopului, de pe autoscara sau din coşul autoutilajului cu
brat articulat luandu-se masuri impotriva atingerilor directe. La executarea lucrărilor,
de sub tensiune, la coronamentele stâlpilor liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
cu console, trebuie verificată lipsa tensiuni pe consola, cu detectorul de tensiune cu
lampa de neon sau cu un aparat de masurare. La constatarea prezentei tensiunii pe
consola, trebuie să se scoată linia de sub tensiune si să se remedieze defecţiunea
care a cauzat punerea sub tensiune a consolei, cu luarea tuturor măsurilor de
protecție a muncii specifice lucrării respective.
3.6 Masuri de protectie a muncii la executarea lucrărilor la inaltime
specifice instalaţiilor electrice de utilizare
Art. 59(1) Organizarea, executarea lucrărilor la inăltime si salvarea potenţialilor
accidentati prin cădere da la inăltime trebuie să respecte prevedrile din "Instrucţiuni
proprii de securitate a muncii pentru lucrul la inăltime" La utilizare pentru urcare
/coborâre până la inăltimea necesară a unei scări simple sau exetensibile, sprijinite
de la sol, executantul trebuie să asigure mai intai scara impotriva răsturnării sau
alunecarii si sa urce/coboare dupa ce in prealabil a ancorat suportul de ancorare
flexibil, conform prevederii din normele pentru lucrul la inaltime, de un punct rezistent
mecanic, situat deasupra locului de munca.
(3) In lipsa unui punct rezistent mecanic, situat deasupra locului de muncă,
executantul se va urca pană la inăltimea necesară folosind metoda"celor trei puncte"
(sprijin alternativ pe treptele scării a ambelor picioare si o mână sau cu amabele
mâini si un picior, iar in timpul executării lucrării, scara trebuie sa fie tinută de cel

34
puţin incă o persoana. La executarea lucrărilor de pe scara dublă, executantul
trebuie să o asigure, inainte de a se urca pe aceasta, impotriva deschiderii
accidentale si nu trebuie să se deplaseze de la un loc de muncă la altul sau dintr-
opoziţie in alta, in cadrul acelueasi loc de muncă din poziţia " stand pe scara".

4 MEDIUL DE MUNCA
4.Condiţiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mediul de munca din
punctul de vedere al protectiei muncii pe parcursul exploatarii
Art. 60. Pentru menţinerea nivelului de securitate a echipamentelor tehnice
electrice, a instalaţiilor electrice de utilizare si a componentelor acestora, unitatea in
exploatare trebuie:
a) să intocmească si să respecte instrucţiunile proprii privind măsurile de protectie
a muncii la exploatarea acestora;
b) să intocmească si să respecte fisele tehnologice privind intretinerea si
repararea instalaţiilor electrice;
c) să tină evidenta instalaţiilor si a componentelor acestora referitoare la verificările
din puctul de vedere al protectiei muncii la care trebuie supuse si periodicităţile de
verificare aprobate de conducătorul firmei.
d) să menţină pe durata exploararii instalaţiilor si echipamentelor nivelul de
securitate conceput din proiectare;
e) instalaţiile electrice temporare sau definitive trebuie sa respecte prevederile de
electrosecuritate, fiind interzise orice fel de improvizatii.
Art. 61. (1) Obligaţiile persoanei juridice care actionează sau utilizeaza
echipamente tehnice electrice clsa I de protectie sunt urmatoarele:
a)să asigure posibilitatea executariii legăturilor de protectie necesare creării unui
curent de defect, in cazul unui defect prin punerea unei faze la masa si apariţia unei
tensiuni periculoase pe masele echipamentului tehnic electric sau sectorului defect
prin protectia maximala a circuitului sau prin alte protectii corespunzătoare.
Posibilitatea executării legaturilor de protectie trebuie sa se asigure astfel:
- in cazul unui echipament tehnic electric fix acesta trebuie sa fie prevăzut cu doua
borne de masa-una in cutia de borne, langa bornele de alimentare cu energie
electrica, pentru racordarea conductorului de protectie din cablul de alimentare a
echipamentului tehnic electric si a doua borna, pe carcasa echipamentului tehnic
electric in exterior, pentrru racordarea vizibila la centura de legare la pamant sau lâ
alte instalatii de protectie. - in cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta
trebuie sa fie prevăzut cu un cablul de alimentare flexibil, prevăzut cu o fisa cu
contact de protectie sau echipamentul sa fie prevăzut cu posibilitatea racordarii unui
cablu flexibil de alimentare. Cablul de alimentare trebuie sa conţină un conductor de
protectie prin care sa se lege masele echipamentului la contactele de protectie ale
fisei.
b)echipamentului tehnic electric sa aiba asigurata protectia impotriva atingerii
directe a pieselor aflate normal sub tensiune. Persoanele juridice sau fizice care
proiecteaza, produc sau livreaza un echipament tehnic electric clasa II de protectie
trebuie sa-i asigure din fabricaţie o izolaţie suplimentara (dubla sau intarita) si o
protectie impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune
Obligaţiile persoanei juridice sau fizice care proiecteaza, produce sau livreaza
un echipament tehnic electric clasa III de protectie sunt urmatoarele:
a) să asigure alimentarea echipamentului tehnic electric la o tensiune foarte joasa;
b) echipament tehnic electric sa nu producă o tensiune mai mare decât tensiunea
foarte joasa;

35
 c) echipamentul tehnic electric să aibă asigurată protectia impotriva atingerii directe
a pieselor aflate normal sub tensiune.
Art. 62. Este interzisă utilizarea construcţiilor metalice drept nul de lucru. De
asemenea, este interzisa utilizarea conductoarelor de protectie pentru alimentarea
receptoarelor cu energie electrica.
Art. 63. La punerea in funcţiune a instalaţiilor de utilizare trebuie:
a) să fie receptionata documentaţia de execuţie adusa in concordanta cu
eventualele modificări si completări din teren;
b) să fie recepţionate instalaţiile de utilizare, verificând concordanta cu
documentaţia de execuţie;
c) să fie recepţionate buletinele si rapoartele de incercari si probe ale căror
concluzii confirma indeplinirea condiţiilor de punere sub tensiune.
Art. 64. In exploatare trebuie să se efectueze verificările periodice ale
echipamentelor tehnice electrice aflate in gestiune la termenele prevăzute in cărţile
tehnice ale echipamentelor.
Art. 65. Modificările sau extinderile instalaţiilor electrice de utilizare
trebuie efectuate de către un electrician autorizat profesional si din punct de
vedere al protectiei muncii.
Art. 66. (1) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa I de
protectie
trebuie:
a) săfie asigurate legaturile de protectie necesare pentru realizarea protectiei
impotriva electrocutării prin atingere directa;
b) să fie asigurată deconectarea automata a echipamentului tehnic electric sau
sectorului defect;
c) să fie asigurată protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub
tensiune.
La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa II de protectie trebuie:
a) să fie asigurată izolaţia suplimentară a echipamentului tehnic electric Respectiv
utilizatorul sau executantul, dupa caz, sa verifice ca aceasta nu este deteriorata sau
eliminata;
b) să fie asigurată protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub
tensiune, iar utilizatorul sau executantul, dupa caz, sa verifice ca aceasta nu este
inlaturata sau deteriorata.
(3) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa IIIde protectie trebuie:
a) să alimenteze echipamentul tehnic electric la tensiunea foarte joasă pentru care
a fost proiectat;
b) utilizatorul sau executantul, dupa caz, să se asigure că echipamentul tehnic
electric este astfel construit incât nu permite apariţia unei tensiuni mai mari in circuitul
de tensiune foarte joasă. Daca se utilizează un transfornator coborâtor, pentru
producerea tensiunii foarte joase, acesta trebuie să fie un transformator de separare
(siguranţa);
c) utilizatorul sau executantul, dupa caz, să se asigure că izolaţia circuitului de
foarte joasa tensiune este astfel realizată incăt să nu fie posibilă ca o tensiune mai
mare din alte circuite să ajungă in circuitul de tensiune foarte joasă;
d) utilizatorul sau executantul, dupa caz, sa se asigure ca protectia impotriva
atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune nu este inlaturata sau
deteriorata.
Art. 67. Anuntarea proprietarului instalatiei, imediat după constatare, a instalaţiilor
electrice care nu corespund legislaţiei de electrosecuritate in vigoare, este in

36
obligaţia oricărei peroane care exploateaza, intretine sau repara aceste instalatii,
indiferent daca este personal propriu al unitatii/subunitatii sau personal delegat.
Proprietarul instalatiei trebuie să ia imediat măsuri de remediere.

5 .CONDIŢIILE TEHNICE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA

INSTALAŢIILE SI MIJLOACELE DE PROTECTIE ÎMPOTRIVA PERICOLULUI DE
ELECTROCUTARE LA UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE
5.1.Masuri principale de protectie
5.1.1 Protectia prin legare la nul
Art. 68. (1) Protectiaprin legare la nul este permisă numai in cazul reţelelor de joasa
tensiune, cu neutrul legat la pamant.; Măsurile suplimenmtare de protectie care se
pot aplica la utilizarea legării la nul ca protectie principala trebuie sa fie una din
urmatoarele.
a) legarea suplimentară a carcaselor si a elementelor de susţinere a
echipamentelor electrice la o instalatie de legare la pamant de protectie,
dimensionata astfel incat rezistenta de dispersie fata de pamant, masurata din
orice punct al reţelei de nul, sa fie de cel mult 4Ω. Se admite depasirea acestei
valori, cu condiţia asigurarii unei tensiuni de atingere si de pas sub valoarea de 65
V, daca timpul de deconectare este de cel mult 3 secunde, respectiv de 40 V daca
timpul de deconectare este mai mare de 3 secunde.
b) executarea unor legaturi suplimentare intre toate carcasele metalice ale
echipamentelor grupate in acelaşi loc si cu alte elemente conductoare aflate in zona
de manipulare, in vederea egalizarii potenţialelor (in zona de manipulare);
c) izolarea amplasamentului prin executarea de pardoseli din materiale
electroizolante si acoperirea obiectelor conductoare aflate in zona de manipulare cu
materiale elecroizolante;
d) folosirea unor dispozitive automate de protectie impotriva tensiunilor de atingere
periculoase sau a curenţilor periculoşi, care sa acţioneze in decurs de cel mult 0,2
secunde de la apariţia defectului.
Art. 69. (1) Masele echipamentelor tehnice electrice trebuie legate la
pamant prin conductoare astfel dimensionate incat sa reziste curentului de
scurtcircuit care apare in caz de defect. La circuitele de alimentare ale
echipamentelor tehnice electrice trebuie sa fie montate elemente de protectie la
curenţi de scurtcircuit si/sau defect, care sa asigure deconectarea instalatiei/
echipamentului defect. Masele echipamentelor tehnice electrice trebuie sa fie
prevăzute cu o borna speciala distincta, marcata cu semnul convenţional si la care
trebuie sa se realizeze legarea la pamant. In cutiile de borne ale utilajelor fixe trebuie
prevăzută o borna la care sa fie legat conductorul de nul de protectie. Utilajele
elctrice mobile si portabile trebuie sa fie prevăzute la capatul cablului de alimentare
cu fise cu contact de protectie. Cablul de alimentare trebuie sa conţină un conductor
separat prin care masele utilajului sunt legate la contactul de protectie al fisei.
Art. 70. Carcasele metalice ale corpurilor de iluminat interior, din locurile de
munca periculoase si foarte periculoase, alimentate la tensiune de 65 V curent
alternativ sau mai mare. trebuie sa fie legate la nul de protectie daca distanta de la
sol sau pardoseala pana la ele este mai mica de 2,5 metri.
Art. 71. Prelungirea cablurilor de alimentare ale utilajelor trebuie realizata
astfel incat sa fie asigurata continuitatea conductorului de nul de protectie.
Art. 72. Este interzisa utilizarea conductorului de nul de protectie drept
conductor de nul de lucru sau conductor de faza.

37
 Art. 73. Este interzisa legarea in serie la conductorul de nul de protectie a
carcaselor mai multor aparate. Fiecare utilaj trebie legat la conductorul de nul de
protectie cu o legătură separată.
Art. 74. Se interzice montarea pe conductorul de protectie a oricăror
dispozitive (de exemplu: siguranţe, intreruptoare), care ar putea întrerupe
continuitatea circuitului de protectie.
Art. 75. Conductorul de nul de protectie trebuie sa fie separat de conductorul
de nul de lucru, incepand de la ultimul tablou la care bara de nul este legata la
pamant, pana la masa echipamentului tehnic electric care trebuie protejat.
Art. 76. Pana la ultimul tablou electric de distributie, se admite existenta unui
singur conductor de lucru si de protectie. De la ultimul tablou, la care se
racordeaza receptorul, in sensul de distribuire a energiei electrice, conductorul
de nul de lucru trebuie sa fie separat de conductorul de nul de protectie. Bara
de la care se separa conductorul de nul de lucru de cel de protectie trebuie
legata la instalatia de legare la pamant a incintei.
Art. 77. Prizele sau fisele receptoarelor electrice trebuie sa aiba contacte
speciale pentru racordarea conductorului de nul de protectie. Este interzis a se folosi
prizele si fisele echipamentelor tehnice electrice atunci cand contactele de (acordare
la nulul de protectie sunt defecte.
Art. 78. Conductoarele de legare la nul de protectie trebuie sa aiba
secţiunea dimensionata corespunzător prevederilor standardelor in vigoare si
culoarea de izolaţie galbenverde. Pentru receptoarele electrice mobile acest
conductor de protectie trebuie sa fie executat numai din cupru.
Art. 79. Echipamente electrice fixe din instalaţiile de utilizare realizate cu
protectie principala prin legare la nul trebuie sa aiba o dubla legătură de protectie:
una printr-un conductor de protectie aflat in cablul de alimentare, prin care se leaga
borna de protectie aflata in cutia de borne a echipamentului de bara de nul a
tabloului de distributie; a doua printr-un conductor vizibil sau platbanda care leaga
borna de protectie, aflata pe carcasa echipamentului in exterior, de instalatia de
legare la pamant care se afla in incinta unde este montat echipamentul.
Art. 80. Toate tablourile electrice trebuie sa aiba o bara de nul, racordata la instalatia
de legare la pamant care se afla in incinta unde este monta tabloul. In cazul
tablourilor electrice cu carcasa metalica, bara de nul se leaga la carcasa, iar carcasa
se leaga vizibil la instalatia de legare la pamant.
Art. 81. Bara de nul trebuie sa aiba cel puţin atatea borne cate conductoare
sunt racordate la aceasta bara. Nu se admit mai multe conductoare racordate la o
singura borna.
Art. 82. Toate conductoarele de protectie trebuie sa aiba papuci la capete, iar
bornele de protectie trebuie sa fie asigurate impotriva desurubarii.
Art. 83. Instalatia de legare la pamant a fiecărei incinte, la care sunt racordate
instalaţiile, echipamentele si utilajele la care protectia principala o constituie legarea
la nul, trebuie sa aiba o rezistenta de dispersie de maximum 4 Ω.
Art. 84. (1) Patroanele siguranţelor fuzibile trebuie sa fie inlocuite cu patroane
calibrate la valoarea nominala indicata de proiectant. Sunt interzise improvizaţiile sau
inlocuirea lor cu altele de alta valoare. Valorile de reglaj ale protecţiilor
electromagnetice ale intreruptoarelor electromagnetice trebuie sa fie cele indicate de
proiectant, fiind interzisa scoaterea din funcţiune.
Art. 85. Toate instalaţiile de legare la pamant din incinta firmei trebuie sa fie
legate electric intre ele cel puţin prin conductorul de nul de protectie al reţelei de
alimentare.

38
 Art. 86. In cazul unei instalatii complexe, formate din mai multe receptoare,
fiecare receptor trebuie sa aiba o legătură dubla de protectie: una prin conductorul de
protectie din cablul de alimentare si cealalta vizibila legata la borna de protectie a
receptorului, borna aflata pe carcasa metalica, in exterior. Borna de protectie trebuie
sa fie marcata cu semnul convenţional.
Art. 87. Este interzis folosirea construcţiilor metalice drept nul de lucru.
5.1.2 Protectia prin legare la pamant
Art. 88. (1)Protectie prin legare la pamant, ca protectie principala, este
permisa in cazul reţelelor de joasa tensiune izolate fata de pamant. Intr-o incinta
este permisa existenta unei singure instalatii de legare la pamant, la care trebuie sa
fie racordate pentru protectie toate echipamentele tehnice electrice aflate in
respectiva incinta.
Art. 89. Utilizarea constructilor metalice drept conductor de protectie este
permisa numai dupa verificarea continuitatii si a rezistentei de dispersie la pamant a
acestora, care trebuie sa corespunda prevederilor standardelor in vigoare.
Art. 90. Protectia prin legare la pamant trebuie sa asigure obţinerea unor
tensiuni de atingere si de pas mai mici decât valorile prevăzute in standardele in
vigoare. Totodata, protectie trebuie sa asigure deconectarea (separarea) sectorului
defect.
Art. 91. Rezistenta de dispersie a instalatiei de legare la pamant trebuie sa
aiba o astfel de valoare incat sa asigure deconectarea in caz de defect intr-un timp
mai mic de 3 secunde; cand nu este asigurata deconectarea, tensiunea de atingere
si de pas trebuie sa fie sub limita admisa pentru timpul de declanşare mai mare de 3
secunde, respectiv mai mica de 50 V.
Art. 92. In cazul reţelelor izolate fata de pamant trebuie sa li se menţină in
stare de funcţionare dispozitivul pentru supravegherea permanenta a izolaţiei reţelei
si care sa semnalizeze sau sa deconecteze punerile la pamant.
Art. 93. In instalaţiile izolate fata de pamant, prevăzute numai cu sistem de
semnalizare a punerilor la pamant, personalul de exploatre trebuie sa acţioneze in
sensul eliminării rapide a acestora. Durata maxima in care se admite funcţionarea
reţelelor izolate cu o punere la pamant trebuie stabilita de către conducerea unitatii
prin instrucţiuni proprii, insa nu mai mare de 8 ore.
Art. 94. In toate locurile foarte periculoase unde se folosesc reţele izolate fata
de pamant, in afara de legarea la reţeaua generala de protectie, carcasa fiecărui
utilaj trebuie legata separat la o priza de pamant locala, care poate sa deserveasca
doua sau mai multe utilaje grupate in acelaşi loc.
Art. 95. Prizele si fisele de conectare a receptoarelor electrice la sursele de
alimentare trebuie sa fie alese cu contacte speciale de protectie pentru asigurarea
continuitatii dintre acestea si instalaţiile de protectie prin legare la pamant.
5.1.3 Protectia prin alimentarea cu tensiune foarte joasa
Art. 96. Tensiunile foarte joase trebuie obtinute numai printr-un transformator
coborâtor executat in condiţiile separarii de protectie sau de la o sursa independenta
de producere a energiei electrice (acumulatoare sau elemente galvanice).
Art. 97. (1) Transformatoarele coboratoare de tensiune foarte joasa, trebuie sa
fie certificate din punctul de vedere al protectiei muncii. Carcasa si miezul
transformatoarelor coboratoare trebuie sa fie legate la nul si la pamant, cu excepţia
transformatoarelor de clasa II de protectie.
Art. 98. Prizele si fisele de pe partea tensiunii foarte joase rebuie sa fie de
constructie diferita fata de cele pentru tensiunea normala a reţelei, astfel incat fisele
de tensiune redusa sa nu poata fi introduse in prizele cu tensiune mai mare.

39
5.1.4Protectia prin separarea de protectie
Art. 99. Intr-o instalatie in care se foloseste separarea de protectie trebuie sa
fie indeplinite urmatoarele condiţii:
a) reţeaua sa aiba tensiuni pana la 500 V. tensiunea nominala in partea
secundaraa transformatorului de separare sau tensiunea debitata de grupul motor-
generator, poate fi de cel mult 400 V.
b) transformatorul de separare sa aiba infasurarile pe braţe separate sau ele sa fie
montate cap la cap cu o izolaţie intarita intre bobine:
c) la un transformator de separare sau la un grup motor-generator sa nu se
racordeze decât un singur consumator.
d) pe partea secundara, este interzisa legarea circuitului la pamant sau la alte
elemente din instalatie.
Art. 100. In locurile de munca foarte periculoase, nu se vor introduce surse de
alimentare a circuitelor cu tensiune redusa (transformatoare de separare sau la un
grup motorgenerator).
5.2.Măsuri suplimentare de protecție
5.2.1 Protectia prin legarea la pamant
Art. 101. Echipamentele tehnice electrice la care este utilizata legarea la nul
ca protectie principala si la care se foloseste legarea la pamant ca protectie
suplimentara trebuie sa fie racordate la instalatia de legare la pamant la care este
racordata si bara de nul a tabloului din care este alimentat echipamentul tehnic
electric.
5.2.2 Protectia automata la curenţi de defect(PACD) (curenţi diferenţiali
reziduali)
Art. 102. Protectia automta la curenţii de defect trebuie folosita numai ca
masura suplimentara la instalaţiile la care este folosita ca protectie principala legare
la nul de protectie sau legarea la pamant.
Art. 103. (1) Dispozitivele de protectie automata trebuie sa fie prevăzute cu un
sistem de verificare a funcţionarii lor prin simularea acţionarii punerii la pamant, prin
acţionarea unui buton, pârghie sau dispozitiv special prin care se simuleaza un
curent de defect. Deţinătorii instalaţiilor de utilizare prevăzute cu dispozitive de
protectie automate la curenţii de defect trebuie sa stabileasca in scris periodicitatea
de verificare a funcţionarii acesteia si persoana responsabila pentru aceasta
verificare.
Art. 104. Se poate utiliza cate un dispozitiv PACD pentru fiecare receptor in
parte un singur dispozitiv PACD pentru o grupa de receptoare electrice. Prin
dispozitivul PACD sau orificiul transformatorului de curent al dispozitivului trebuie sa
treaca toate conductoarele de lucru care alimenteaza respectivul receptor sau grup
de receptoare, iar toate conductoarele de protectie trebuie sa ocoleasca dispozitivul
PACD.
Art. 105. Dispozitivele pentru protectia automata la curenţii de defect,
utilizate drept protectie suplimentara, trebuie sa acţioneze la un curent de
defect de maximum 30 mA.
Art. 106. Dispozitivele de protectie la curenţi de defect trebuie sa acţioneze in
maximum 0,2 secunde de la apariţia defectului.

40
5.2.3Protectia automata la tensiuni de defect(PATD)
Art. 107. Protectia automata la tensiuni de defect trebuie folosita ca alternativa
la protectia automata la curenţi de defect, drept masura suplimentara la legarea la
nul sau la pamant utilizata ca protectie principala.
Art. 108 . Dispozitivele de protectia automata la tensiuni de defect trebuie sa
acţioneze la o tensiune de defect de maximum 50 V si sa producă deconectarea
sectorului defect in maximum 0,2 secunde.
5.2.4 Egalizarea potenţialelor
Art. 109. Egalizarea potenţialelor se realizeaza prin legarea elementului la
care trebuie obtinuta protectia impotriva electrocutării prin atingere indirecta cu alte
diferenţa dintre potenţialele la care poate fi supus omul
Art. 110. Legaturile pentru egalizarea potenţialelor, se realizeaza fie prin
conductoare special prevăzute in acest scop (de exemplu, aplicarea protectiei la
echipamentele portabile), fie prin diferite conductoare existente in zona respectiva
(de exemplu: conducte cu diferite destinatii, sine de cale ferata).
5.2.5 Izolarea amplasamentelor
Art. 111. Izolarea amplasamentului se realizeaza prin intercalarea unui strat
electroizolant intre om si pamant respectiv părţile conductoare care sunt in contact
direct sau indirect cu pamantul si care se afla in zona de manipulare a omului.
Art. 112. Stratul electroizolant intercalat trebuie sa prezinte o rezistenta de
izolaţie suficient de mare pentru a asigura protectia necesara.
Art. 113. Materialul stratului electroizolant trebuie sa indeplineasca condiţiile
generale de rezistenta la solicitări ale mediului in care se foloseste.

41
 VI INTRETINEREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU

LOCALIZAREA DEFECTELOR DIN LINIILE ELECTRICE ÎN CABLU (LEC)

Localizarea defectelor din liniile electrice în cablu LEC constituie o problemă

specială datorită specificului acestor linii. Cablul electric fiind un ansamblu de
conductoare izolate “acoperite” la rândul lor cu un înveliş cu proprietăţi
electroizolante sau de consolidare mecanică, nu oferă posibilitatea detectării cu
ochiul liber a unui eventual defect aşa cum se poate face la liniile electrice aeriene,
chiar daca ar fi pozat în aer liber. Pe de altă parte când este pozat în pământ nu este
suficientă cunoaşterea distanţei electrice până la defect, deoarece aceasta, de
regula, nu coincide cu cea fizică. O alta problemă ce o ridică localizarea unui defect
într-un cablu este detectarea traseului cablului, a locului exact unde este defectul
(pentru a săpa pe o porţiune cât mai restrânsă), a adâncimii de pozare, a locului unei
ramificaţii.
Datorită celor arătate mai sus, detectarea şi localizarea unui defect într-un
cablu necesită o activitate complexă bazată pe utilizarea unor metode şi
echipamente adecvate. În practică sunt întâlnite doua tipuri de metode :
- directă, bazata pe măsurători sau controlul cablului;
- indirectă, care corelează indicaţiile aparatelor de măsură şi semnalizare cu
rezultatul unor manevre de comutare efectuate în timpul operaţiilor de detectare a
defectului.
În funcţie de numărul de conductoare ale unui cablu, detectarea unui defect în
acesta începe cu stabilirea naturii acestuia. În reţelele în cablu se întâlnesc
următoarele tipuri de defecte :
- punerea la pământ a unei faze ( care poate sa constituie sau nu un scurtcircuit
monofazat), determinată de distrugerea izolaţiei faţă de pământ;
- scurtcircuit între două faze, determinate de distrugerea izolaţiei între două
conductoare fără ca izolaţia faţă de pământ sa fie afectată;

42
- întreruperea unei faze, fără să existe un defect de izolaţie;
- defecte mixte, rezultate din combinarea celor de mai sus;
Stabilirea tipului de defect se face cu ajutorul unui megohmmetru cu care se
măsoară rezistenta de izolaţie între faze şi între acestea si mantaua cablului. Pentru
defectele de izolaţie, cele mai răspândite metode de detectare a locului defectului
sunt metodele directe.
Având în vedere particularităţile unei linii în cablu, arătate mai sus, localizarea
defectelor necesită două etape :
 una în care se determină distanţa până la locul defectului şi care se face cu erori
determinate atât de metodă cât şi de faptul că distanţa indicată de aparat este
dificil de măsurat pe teren;
 şi alta în care în jurul locului aproximativ indicat în prima etapa se “caută” locul
defectului mergând pe traseul cablului. Acest loc trebuie stabilit cu o eroare care
sa nu depăşească fracţiunile de metru.
Corespunzător celor două etape de detectare a defectului s-au elaborat şi două
tipuri de metode, cu echipamentul corespunzător si anume :

metode relative (pentru etapa I-a): prin impulsuri sau ecometrice,

capacitive;
metode absolute (pentru etapa a II-a); inductive şi acustice.

43
 METODA PRIN IMPULSURI (STUDIUL LOCATORULUI LDC)

Aceasta metoda se bazeaza pe proprietatea de reflexie a undelor în general si

a celor electromagnetice , în special.
Pentru orice element a unei cai de curent ( LEA, LEC, transformator, etc.) se
defineste o marime numita impedanta caracteristica . În punctele unde aceasta
impedanta îsi modifica valoarea (treceri din LEA, înLEC, intrari în trafo, etc.) au loc
fenomene de reflexie si refractie, caracterizate prin coeficienti corespunzatori.
Într-un punct de scurtcircuit se modifica impedanta caracteristica si ca urmare,
are loc reflexia undei de tensiune cu amplitudine egala cu a undei incidente, dar de
semn schimbat.
Daca pe un cablu cu un scurtcircuit se va trimite un impuls de tensiune,
înseamna ca aceasta se va propaga de la locul de aplicare spre locul cu defect cu o
viteza “V”, la locul cu defect se va reflecta si se va înapoia cu aceeasi viteza, dar cu
semn schimbat. Cunoscând intervalul de timp scurs din momentul trimiterii si pâna în
momentul receptiei semnalului reflectat rezulta ca distanta pâna la defect va fi :

Pentru aplicarea acetei metode şi pentru o precizie cât mai buna este necesar
ca valoarea rezistentei de izolaţie între faze sau între acestea şi manta sa aibă cel
mult 5Ω.
Daca aceasta conditie nu este îndeplinită, deci defectul nu este destul de
ferm, se procedeaza la arderea acestuia, adica la distrugerea voită a izolaţiei prin
stabilirea într-un circuit care sa contina înseriat si locul de defect, a unui curent de
valoare mare care pe seama efectului termic sa distrugă izolaţia parţial afectată.

Aparatul cu ajutorul căruia se aplică aceasta metodă de detectare a defectelor

încablu, se numeste locator de defecte LDC.
Un asemenea aparat trebuie sa aibă o sursă de impulsuri a căror amplitudine
nu are importanţă şi o “abscisa” pe care să se măsoare intervalul intervalul de timp
între momentul plecării impulsului incident şi momentul recepţionării impulsului
reflectat.

44
 La LDC aceasta se vizualizează pe ecranul unui tub cinescopic. Pe panoul din
faţă al LDC sunt accesibile o serie de butoane care asigură punerea în funcţie şi
condiţiile de calitate ale imaginii şi ale măsuratorii.

2. Modul de lucru cu LDC.

Punerea în funcţiune a aparatului se face cu ajutorul butonului “ focalizare”
care asigură şi focalizarea imaginii. Butoanele “luminozitate”, “deplasare X, Y”, au
destinaţia specifică oricărui osciloscop. În context trebuie precizat că prin deplasare
X sau Y se deplasează imaginea care se vede la un moment dat pe ecran. Având în
vedere principiul metodei, aparatul trebuie să vizualizeze abscisa (timpul) şi cele
două impulsuri. Dacă cele două impulsuri şi timpul dintre ele ar fi vizualizate
împreună pe ecran, atunci pentru o citire cu erori minime (pentru un t mare ) ecranul
ar trebui sa aibă dimensiuni foarte mari, raportat la caracterul portativ al aparatului.
De aceea aparatul a fost conceput astfel încât să memoreze întreaga lungime a
cablului, dar să vizualizeze numai o anumită porţiune. În felul acesta cu butonul
“explorare cablu”, pe ecran se derulează (ca la cinematograf) abscisa (timpul) din
momentul plecării impulsului incident pâna la apariţia celui reflectat.
Timpul pe abscisă se măsoară cu ajutorul unei baze de timp constituită dintr-
un şir de impulsuri între ale caror vârfuri este un interval de 2 μs. Din 10 în 10 μs
impulsurile sunt mai mari. Pentru o determinare cât mai exacta a timpului se folosesc
butoanele: “deplasare impuls” cu ajutorul căruia se deplasează numai impulsul de
sondaj mentinând baza de timp pe loc. În acest fel se potriveste momentul plecarii
impulsului cât mai precis pe baza de timp. Pentru ca aceasta să se facă cât mai
exact, imaginea se poate extinde (în detaliu) cu butonul “extensie imagine”. Butonul
basculant “direct-amplificare“ se comută pe direct în cazul cablurilor scurte. Butonul

45
“adaptare” realizează adaptarea aparatului la specificul cablului. Pentru cablele de
energie acesta se fixează pe poziţia minimă.
În cazul când unul din conductori este legat la masă (sau este mantaua)
cordonul bifilar al aparatului se va introduce direct în mufa aparatului, iar firul negru al
cordonului se va conecta la mantaua cablului. Dupa stabilirea imaginii si
determinarea intervalului de timp t, pentru determinarea lungimii pâna la locul cu
defect trebuie stabilita viteza de propagare a undelor electromagnetice. Aceasta este
determinata de tipul cablului si se indica în tabelul 1.
Rezultă deci, ca lungimea maxima a cablului ce poate fi explorat cu LDC,
depinde de natura cablului (prin V) si de lungimea bazei de timp a aparatului (t).
Având în vedere ca exploatarea se face pe la unul din cele doua capete, lungimea
maximă a cablului ce poate fi exploatat cu un anumit LDC este:

Eroarea cu care acest aparat va determină valoarea lui Lx va depinde de :viteza

reala de propagare a impulsului în cablu si precizia de evaluare a lui t. Aceasta

eroare poate ajunge pâna la valori de ordinul zecilor de metri şi poate fi mărită sau
diminuată de eroarea cu care o transpunem pe teren.
De aici rezultă caracterul relativ al acestei metode si necesitatea completării ei
cu o metoda absolută, care sa fie aplicata local, în limita erorii primei metode.

Tabelul 1

Deci după stabilirea tipului de defect, se va utiliza o metodă directă relativă,

care ne va indica la ce distanţă de unul din capetele cablului se află defectul, iar în
continuare cu o metodă absolută, pe teren, se caută locul exact unde trebuie
interceptat cablul.

46
 SCHEMA BLOC A UNUI LDC

RELEE TERMICE
-Părți componente
-Defecte posibie și remedierea lor

Releele termice sunt aparate de protecţie care întrerup un circuit electric de

comandă la depăşirea unei anumite valori a curentului electric. Aceste aparate sunt
utilizate pentru protecţia motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor.
Releele termice nu acţionează imediat ce valoarea curentului creşte, ci după o
anumită perioadă de timp, care este invers proporţională cu curentul; cu cât valoarea
curentului este mai mare, cu atât intervalul de timp este mai mic.
Standardele în vigoare impun următoarele condiţii releelor termice:
o să nu declanşeze în timp de două ore la un curent egal cu 1,05 I motor
o să declanşeze în timp de două ore la un curent egal cu 1,2 I motor
o să declanşeze la un
curent egal cu 6 Imotor
într-un timp mai mare
de 2 secunde
Contrucţia releelor termice se
bazează pe utilizarea

47
termobimetalelor sub forma lamelară. Elementele componente ale unui releu termic
sunt prezentate în figura de mai sus:

1 – termobimetale
2 – pârghie
3 – bimetal de compensare
4 – piesă metalică
5 – lamelă elastică
6 - şurub

Funcţionarea unui releu termic: curentul de intensitate I > I n, care încălzeşte

lamelele bimetalului, produce dilatarea acestora şi deplasarea tijei electroizolante,
care determina la rândul ei schimbarea stării contactelor electrice. Astfel, contactul
normal închis al releului se deschide, întrerupand circuitul electric de comandă.
Caracteristica de protecţie trebuie să satisfacă următoarele condiţii:

Curent de lucru în
multipli ai curentului Timp de Starea bimetalului Observaţii
nominal al releului declanşare
1,05 t > 2h din stare rece
1,2 t<2h din stare caldă
1,5 t < 2 min din stare caldă Nu e impusă de STAS.
E necesară totuşi pentru
motoare
6,0 t > 2 sec din stare rece Pornire normală
6,0 t > 5 sec din stare rece Pornire grea

DEFECTELE RELEULUI TERMIC

1. Arderea Scurtcircuit între Se măsoară curentul Introducerea protecţiei

bimetalului spirele absorbit de motor şi se prin siguranţe fuzibile
sau a electromagnetului verifică funcţionarea Rebobinarea
rezistenţei protejat şi mecanismului de motorului
încălzitoare nefuncţionarea declanşare Inlocuirea
mecanismului de conductoarelor
declanşare defecte

Scurtcircuit între Se verifică rezistenţa de

Repararea
conductoarele ce izolaţie cu ajutorul
mecanismului de
leagă întreruptorul megohmmetrului
declanşare a releului
de electromotorul
termic
protejat
2. Bimetalul Capetele Se verifică cu puntea Strângerea şuruburilor
nu se bimetalului nu fac contactul dintre bimetal de legătură între
încălzeşte contact cu bornele şi borne borne

48
 Rezistenţa Se verifică cu puntea
Se înlocuieşte
încălzitoare continuitatea rezistenţei
rezistenţa încălzitoare
întreruptă
Transformatorul Se verifică cu un Repararea
de alimentare ampermetru alimentarea transformatorului
defect bimetalului reductor de curent
3. Bimetalul Şuntul montat în Se verifică continuitatea Se înlocuieşte şuntul
se paralel cu şuntului cu altul cu aceleaşi
încălzeşte bimetalul ars sau caracteristici
puternic întrerupt
Transformatorul Se verifică cu Se repară
debitează un ampermetrul curentul transformatorul de
curent mai mare debitat de transformator curent
decât cel nominal
4. Bimetalul Bimetalul a fost Se verifică funcţionarea Se înlocuieşte
rămâne parcurs timp releului de curent într-o bimetalul cu altul cu
îndoit îndelungat de un instalaţie specială aceleaşi dimensiuni şi
curent mai mare prevăzută cu reglaj de caracteristici
decât cel nominal curent
5. Bimetalul Şuntul nu face un Se măsoară temperatura Se cositoreşte locul
se contact prea bun ambiantă de contact între şunt
încălzeşte cu bimetalul şi bimetal
prea puţin

6. Bimetalul Temperatura Se măsoară Se reface reglajul

declanşeaz ambiantă este temperatura ambiantă pentru temperatura
ă prea mare şi releul Se înlocuieşte releul cu ambiantă
intempestiv nu are unul cu compensator corespunzătoare
compensator

49
 MOTOARE ASINCRONE
-Cu rotorul in colivie
-Cu rotorul bobinat
Defecte și remedierea lor

Întreţinerea motoarelor electrice.

În scopul prevenirii unor defecţiuni sau incidente de exploatare în timpul
funcţionării motoarelor electrice, electricianul de tură consemnează micile defecţiuni
constate în timpul serviciului său şi dacă nu le-a putut înlătura din cause obiective, le
trece în caietul de sarcini ale echipei de intervenţie, care execută revizia tehnică în
timpul opririi de scurtă durată a utilajului antrenat de respective maşină electrică.
Lucrările care se execută cu ocazia reviziei tehnice a motoarelor sunt:
► verificarea stării siguranţelor (patron, fuzibile, legături);
► verificarea stării releelor de protecţie (reglaj, borne, legături) şi a dispozitivelor
automate;
► verificarea stării conductoarelor (izolaţia conexiunii);
► curăţarea fără demontare a inelelor, portperiilor, înfăşurărilor, precum şi
suflarea canalelor de ventilaţie în locurile accesibile;
► verificarea fixării prin buloane, şuruburi şi strângerea piuliţelor de la fundaţie,
de la căpăcele, scuturi, de la instalaţia de legare la pământ;
► verificarea transmisiei mişcării (şaiba de transmisie, a pinionului sau cuplei) ;
► verificarea lagărelor (lipsa zgomotului şi a supraîncălzirii, precum şi a
începutului de gripare).
Micile defecţiuni neremediate în timp pot duce la grave deranjamente. La
apariţia unui deranjament, trebuie să acţioneze elementele de protecţie ale motorului
(siguranţe fuzibile sau relee electromagnetice la scurtcircuite şi relee termice la
suprasarcini). În vederea unei întreţineri corecte şi a reparării corespunzătoare a
motoarelor asincrone în tabel sunt prezentate principalele defecte care pot să apară
şi modalitatea de remediere a lor.

Repararea motoarelor.

Tehnologia reparării unei maşini electrice aflate în exploatare cuprinde următoarele

faze mai importante:
 izolarea electrică de restul instalaţiei prin deschiderea întreruptorului (manual
sau automat) şi scoaterea patroanelor siguranţelor din tabloul de forţă, cu
luarea tuturor măsurilor de protecţie a muncii;
 desfacerea legăturilor electrice de la bornele maşinii;
 desfacerea legăturilor de transmisie de la utilajul antrenat;
 desfacerea piuliţelor de la prezoanele din fundaţie ;
 transportul la atelierul de reparaţii ;
 demontarea motorului ;
 repararea părţilor componente defecte ;
 remontarea ;
 încercări ;

50
  reinstalarea motorului pe fundaţie ;
 refacerea legăturilor electrice şi mecanice ;
 ridicarea izolării

Principalele deranjamente şi modul de remediere a lor la motoarele asincrone

trifazate.
Deranjamente Cauze posibile Remedieri
Motorul nu porneşte. Întreruperea circuitului de Se verifică cu ohmmetrul
forţă; o fază a statorului este şi se restabileşte
întreruptă sau o legătură legătura.
exterioră este desfăcută.
Statorul are curenţi inegali Una din cele trei faze ale Se controlează sensul
pe cele trei faze, iar statorului este legată cu bobinei şi se refac
motorul nu porneşte. capetele inversate la montajul legăturile; se determină
Y începuturile şi sfârşiturile
fazelor
Motorul porneşte greu în Conexiunile statorului sunt Se refac legăturile
gol ; se roteşte cu viteză legate în stea în loc de
redusă triunghi
Motorul capătă viteză, dar La rotorul în colivie există o Se caută contactul
curentul în stator dezlipire a uneia sau mai defect şi se reface
pulsează tare ; rotorul şi multor bare de la inelul de lipitura
statorul se încălzesc ; scurtcircuitare
motorul produce un
zgomot anormal
Motorul nu se poate Scurtcircuit într-una din Se înlocuiesc bobinele
încărca ; curenţii inegali în bobinele statorului sau între defecte cu altele noi sau
stator; în sarcină se două bobine învecinate se rebobinează statorul
opreşte brusc
Motorul absoarbe brusc S-a întrerupt o fază a Se depistează faza
un curent mult mai mare statorului întreruptă şi se
stabileşte circuitul
Motorul absoarbe la Cele trei perii sunt Se caută defectul şi se
pornire un curent prea scurtcircuitate sau există remediază
mare scurtcircuit în rezistenţa de
pornire, pe ultimul plot
Motorul porneşte numai în Scurtcircuit între două perii Se verifică circuitul şi se
gol şi cu jumătate din înlătură defectul
viteză
Motorul prezintă o Rezistenţa înfăşurării sau Se verifică cu ohmmetrul
accentuată cădere de cuplu de pornire mari ; circuit valoarea rezistenţelor;
tensiune întrerupt în rotor se înlătură întreruperea
rotorică

51
Periile scânteiază ; unele
perii şi armăturile lor se
încălzesc excesiv
Miezul de fier al statorului
este supraîncălzit
uniform, cu toate că
sarcina motorului nu
depăşeşte pe cea
nominală
La pornirea motorului
apare un cerc de foc la
inelele colectoare
Periile nu se mişcă liber în
portperii sau nu sunt şlefuite ;
inelele colectoare au
asperităţi sau lovituri ; periile
nu se presează suficient
asupra inelelor
Tensiunea reţelei este mai
mare decât cea nominală ;
scurtcircuite locale între tolele
statorului
Inelele şi periile sunt
îmbâcsite cu ulei ; este
întreruptă una din legăturile
dintre rotor şi reostatul de
pornire
Se aleg perii de
dimensiuni potrivite, se
finisează inelele ; se
reglează presiunea de
contact a periilor
Se aduce tensiunea la
valoarea nominală ; se
execută reparaţia
miezului statoric
Se înlătură scurgerea de
ulei ; se refac legăturile
întrerupte

Motorul vibrează în Rotorul, cuplajul şi şaiba de Se remediază aceste

timpul funcţionării transmisie sunt dezechilibrate;
deplasarea bobinajului
rotorului; fundaţia nu este
suficient de rigidă.
Inelele colectoare se Periile sunt necorespunzătoare
uzează intens, (prea tari); presiunea pe inele
neuniform este prea mare
Lagărele se încălzesc Debitul uleiului de răcire este
peste limitele insuficient sau de prostă
admisibile calitate; jocul dintre fusul
arborelui şi cuzineţi este prea
mic
Periile se uzează Inelele colectoare sunt
foarte intens imbâcsite cu praf de la perii,
pulbere de metal, nisip ;
curentul este repartizat
neuniform între perii ; calitatea
periilor este necorespunzătoare
cauze mecanice
Se montează perii
corespunzătoare; se
reglează presiunea pe
contact
Se verifică nivelul uleiului;
se reglează jocul dintre
arbori şi cuzineţi
Se îmbunătăţesc condiţiile
de întreţinere a inelelor
colectoare şi se curăţă
mai des; se controlează şi
se remediază presiunea
de contact a periilor pe
inele.

52
Exploatarea instalatiilor si echipamentelor electrice
Legislatie
Art 368. Exploatarea mijloacelor si a echipamentelor electrice de protectie inainte de
utilizare, de punere in funtiune, dupa reparatii sau modificari, si apoi periodic (in
exploatare) trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile normelor specifice.

Art.369.Este interzis ca in exploatarea, intretinerea si repunerea in functiune a unei

instalatii sau a unui echipament electric, sa se aduca modificari fata de proiect. In
cazurile speciale, se pot efectua modificari numai cu acordul proiectantului.

Art. 370Pentru operatiile de intretinere si reparare a instalatiilor, retelelor, utilajelor si

echipamentelor electrice, in instructiunile de securitate a muncii trebuie prevazute
masuri privind esalonarea corecta a lucrarilor si organizarea locului de munca, astfel
incat sa se evite accidentele.

Art.371Instalatiile electrice in faza de exeprimentare trebuie sa indeplinească

toate conditiile prezavute in standarde si norme specifice pentru protectia impotriva

electrocutarii sau a accidentelor tehnice.

Este interzisa folosirea instalatiilor sau echipamentelor electrice improvizate

sau necorespunzatoare

Art.372.Receptionarea si punerea in functiune a unei instalatii sau a unui echipament

electric trebuie facute numai dup ace sau constatat ca sau respectat normele de
protectia  muncii

Art.373 La exploatarea echipamentelor electrice trebuie sa existe urmatoarele

documente:

a)                  instructiuni de exploatare;

b)                 instructiuni de protectie impotriva pericolului de electrocutare

c)                  instructiuni de interventie si acordare a primului ajutor in caz de

electrocutare

d)                 programul de verificari  periodice ale echipalemtelor electrice si ale

instalatiilor si mijloacelor de protectie impotriva pericolului de electrocutare

Art.374Ingradirile mobile trebuie sa se foloseasca pentru protectia persoanelor numai

in timpul executarii unor lucrari in instalatiile electrice impotriva apropierii directe
sau  prin intermediul unor elemente de lucru (scule, conductoare etc) de partile
active, la ditante mai mici decat cele minime admise de protectie.

Art. 375Distantele de protectie minime admise, care trebuie respectate in timpul

lucrarilor in instalatiile electrice sunt stabilite in standardele si normele specifice in
vigoare in functie de conditiile specifice; categoria instalatiei electrice, tensiunea de
lucru, modul de supraveghere a angajatilor, pozitia de lucru, zona de manipulare.

53
Art.376 1. In cazul lucrarilor care se executa cu scoaterea de sub tensiune a
instalatiilor sau a echipamentelor electrice, trebuie scoase de sub tensiune
urmatoarele elemente:

·        partile active aflate sub tensiune, la care urmeaza a se lucra

·        partile active aflate sub tensiune, la care nu se lucreaza dar se gasesc la

o distanta mai mica decat limita admisa la care se pot apropia parsoanele
sau obiectele de lucru (utilaje, unelte, etc), indicate in documentatia
tehnica specifica;

·        partile active aflate sub tensiune ale instalatiilor aflate la o distanta mai
mare decat limita admisa, dar care datorita lucrarilor care se executa in
apropiere trebuie scoase de sub tensiune.

2.                  Detaliile si precizarile privind realizarea celor mentionate mai sus se

stabilesc in documentatia tehnica specifica in vigoare pentru securitatea
muncii la instalatiile electrice, in functiile de conditiile specifice.

Art.377 Obligatiile celui care utilizeaza un echipament electric/instalatie de clasa I de

protectie sunt urmatoarele:

a)                  se executa legaturile de protectie necesara prin asigurarea protectiei

impotriva electrocutarii in cazul unui defect soldat cu apartitia unei tensiuni
periculoase de atingere

b)                 sa asigure deconectarea automata a echipamentului

electric/instalatiei sau sectorului defectsi disparitia tensiunii periculoase de
atingere;

c)                  sa vegheze ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate

normal sub tensiune sa nu fie inlaturata sau detriorata;

Art.378 Obligatiile celui care utilizeaza un echipament electric/instalatie de clasa II de

protectie sunt urmatoarele:

a)                    sa vegheze ca instalatia suplimentara a echipamentului

electric/instalatiei sa nu fie deteriorate sau eliminate.

b)                   Sa vegheze ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate

normal sub tensiune sa nu fie inlaturate sau deteriorate.

Art.379 Obligatiile celui care utilizeaza un echipament electric/instalatie de clasa III

de protectie sunt urmatoarele:

a)                  sa alimentze echipamentul electric sau instalatia la tesiunea foarte

joasa la cere au fost proiectate sa functioneze;

b)                 sursa de tensiune trebuie sa fie astfel construita incat sa nhu permita

aparitia in circuitul de tensiune foarte joasa a unei tensiuni mai mari. Daca

54
 se utilizeaza un transformator coborator, acesta trebuie sa fie
un  transformator de separare (de siguranta);

c)                  izolatia circuitului de foarte joasa tensiune trebuie sa fie de asa

natura incat san nu permita aparitia unei tensiuni mai mari din alte circuite,
in circuitul de tensiune joasa;

d)                 sa vegheze ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate

normal sub tensiune sa nu fie inlaturata sau deteriorate.

Art. 380 1. In cazul lucrarilor cu scoatere de sub tensiune este necesara legarea la
pamant si in scurt circuit a conductoarelor de faza, operatie care trebuie sa se
execute dupa verificarea lipsei de tensiune.

Prin efectuarea legaturilor la pamant si in scurtcircuit trebuie sa se asigure protectiea

angajatului impotriva aparitiei accidentale a tensiunii la locul de munca, descarcarea
partilor scoase de sub tensiune de sarcinile capacitive remanente si protectia
impotriva tensiunilor induse.

2.         Dispozitivele de legare la pamant si in scurtcircuit trebuie sa fie conform

standardelor in vigoare.

3.         Sectiunile minime ale conductoarelor si elementelor, modul de aplicare a

dispozitivelor de scurtcircuitare, precum si masurile organizatorice legate de
aplicarea acestor dispozitive, trebuie sa fie indicate in instructiunile de securitate a
muncii pentru instalatiile electrice, in functie de conditiile specifice (categoria
instalatiei electrice, scopul legarilor in scurtcircuit si la pamant etc.).

Art. 381 1 Folosirea mijloacelor de protectie electroizolante este obligatorie atat la

lucrari la instalatiile scoase de sub tensiune, cat si in cazul lucrarilor executate fara
scoatere de sub tensiune a instalatiilor si a echipamentelor electrice.

2.         Acestea din urma se efectueaza de catre personal autorizat pentru lucru sub
tensiune. La instalatiile de joasa tensiune folosirea mijloacelor individuale de
protectie electroizolante constituie singura sursa tehnica de protectie si se foloseste
cumulate cu masurile organizatorice.

3.         La instalatiile de inalta tensiune, aceasta masura se aplica cumulate cu alte

mijloace de protectie.

Art. 382 Instalatiile sau locurileunde exista sau se exploateaza echipamente

electrice trebuie sa fie dotate, in functie de lucrarile si conditiile de exploatare, cu
urmatoarele categorii de mijloace de protectie:

55
 a)                  mijloace de protectie care au drept scop protejarea omului prin
izolarea acestuia fata de elementele aflate sub tensiune fata de pamant
(prajini electroizolante pentru actionatea separatoarelor, manipularea
indicatoarelor  mobile de tensiune, montarea scurtcircuitoarelor etc. scule
cu manere electroizolante, covoare si platforme electroizolante, manusi si
incaltaminte electroizolante etc.);

b)      detectoare mobile de tensiune, cu ajutorul carora se varifica prezenta sau

lipsa tensiunii;

c)       garniture mobile de legare la pamant si in scurtcircuit;

d)       panouri, paravane, imprejmuiri (ingradiri);

e)        panouri de semnalizare.

Art 383 Exploatarea echipamentelor electrice trebuie facuta numai de catre personal
certificate, autorizat si instruit a lucra cu respectivele echipamente

Art 384 1. Intretinerea, reglarea, depanarea, repararea si prima punere sub tensiune
a echipamentelor electrice trebuie facuta numai de personal calificat in meseria de
electrician, autorizat si instruit pentru aceste operatii la echipamentele respective.

2.   Intretinerea, reglarea, depanarea, repararea si  punerea sub tensiune a

echipamentelor electrice trebuie facute conform instructiunilor special intocmite de
uitatea care executa aceste operatii.

3.   Autorizarea personalului pentru lucrul la instalatiile tehnice electrice in activitatile

de exploatare, intretinere si reparatii, trebuie facuta conform regulamentului pentru
autorizarea electricienilor din punctual de vedere al normelor de protectia muncii, pe
baza de examen medical, psihologic, si test de verificare a cunostintelor
profesionale, de protectiea muncii si de acordare a primului ajutor.

Art 385 Manevrarea si exploatarea instalatiilor, utilajelor, echipamentelor si

aparatelor care utilizeaza energia electrica si la care este posibila atingerea directa a
pieselor aflate normal sub tensiune, indiferent de valoara tensiunii, este permisa
numai personalului calificat, instruit si autorizat pentru aceasta (angajatii de la
electroliza, cracare, sudare electrica, instalatii de pornit autovehicule etc.).

Art 386 La utilizarea transformatoarelor, generatoarelor si convertizoarelor de sudare

electrica, in locurile de munca periculoase si foarte periculoase din punct de vedere
al pericolului de electrocutare, trebuie sa fie luate masuri care sa asigure protectie la
atingerea accidentala a portiunilor neizolate ale circuitului de sudura. Masurile de
protectie trebuie sa fie precizate in normele specifice de securitate a muncii.

Art.387Automacaralele care lucreaza in apropierea liniilor electrice, aeriene trebuie

sa fie echipate cu dispozitive de semnalizare a intrarii bratului in zona de influenta a
acestora.

56
Art388 Executarea manevrelor la instalatiile de producere, transport si distribuire a
energiei electrice, trebuie facuta numai de catre personalul calificat, autorizat si
instruit pentru operatiile respective, si numai la instalatiile pentru care a fost
autoriazat.

Art 389 1. Interventiile la instalatiile, utilajele, echipamentele si aparatele care

utilizeaza energia electrica sunt premise numai in baza unei autorizatii de lucru scrise
(AL), sau in baza unor instructiuni tehnice interne de protectie a muncii (ITI-PM) sau
a atributiilor de serviciu (AS) sau a dispoziitiilor verbale (DV)n sau a unor procese
verbale (PV) sau a obligatiilor de serviciu (OS) sau pe proprie raspundere (PR)

2.         Modul de lucru in baza fiecarei din formele indicate la paragraful 1 sunt

precizate normele specifice de securitate a muncii.

Art 390 1.  Se interzice executarea de lucrari la instalatiile electrice pe timp de

ploaie, furtuna, viscol.

2.  Se interzice executarea de lucrari la instalatiile electrice fara intreruperea

tensiunii, daca locul respective nu este bine iluminat.

Art. 391 Pentru prevenirea accidentelor de munca provocate de curentul electric,

toate instalatiile si mijloacele de protectie trebuie verificate  la receptie, inainte de
darea in functiune, si apoi periodic in explaotarea, precum si dupa fiecare reparatie
sau modificare.

Art.392 Serviciul de intretinere trebuie sa intocmeasca lista verificarilor periodice

pentru fiecare utilaj electric si sa execute aceste verificari. Este strict interzisa
punerea sub tensiune a instalatiei, utilajului sau echipamentului care nu a corespuns
la una din aceste verificari.

57
VII ASIGURAREA CALITATII LUCRARILOR EXECUTATE IN DOMENIUL
ELECTRIC
Obligații ale persoanelor fizice autorizate

Cele ce urmeaza fac parte din regulamentul pentru autorizarea electricienilor,

verificatorilor de proiecte,responsabililor tehnici cu execuția, precum și a
experților tehnici de calitate și extrajudiciari în domeniul instalațiilor electrice
În vederea efectuării lucrărilor de calitate in domeniul electric s-au elaborat in
cadrul prezentului regulament o serie de obligații atat pentru cei care proiectează, cat
și pentru cei care execută sau verifică instalațiile electrice

Art.1 (2) Activitățile de proiectare și executare a instalațiilor electrice se

realizează de către electricieni autorizați și de către personal calificat având diplomă
de studii sau certificat de calificare, după caz, în domeniul electric, în cadrul
operatorilor economici, sub coordonarea/supravegherea electricienilor autorizati
Art. 3. — (1) Prevederile prezentului regulament se aplică persoanelor fizice
care, în desfășurarea activității de operare a instalațiilor electrice, execută lucrări de
mentenanță/întreținere/reparații curente ale acestora, ca parte componentă a
activității de operare, cu respectarea obligațiilor precizate

Art. 37. — Pentru pregătirea teoretică corespunzătoare apersoanelor fizice care

desfășoară activități de proiectare/execuție în domeniul energiei electrice, electricienii
autorizați au obligația de a urma, cel puțin o dată la 5 ani, un curs de pregătire
teoretică organizat de un furnizor de formare profesională sau de o instituție
de învățământ superior, conform prevederilor art. 25 alin. (2) și (3).
Art. 38. — Electricianul autorizat are obligația de a respecta următoarele cerințe
asociate legitimației de electrician autorizat:
a) de a cunoaște și a respecta prevederile prezentului regulament și ale
reglementărilor emise de Autoritatea competentă aplicabile activității sale;
b) de a executa lucrări numai în limita competențelor acordate de gradul și de tipul
de autorizare obținute;
c) de a executa lucrări în instalațiile electrice numai cu obținerea acordurilor sau
avizelor legale necesare;
d) de a executa lucrări de instalații electrice numai pe bază de proiecte întocmite
de electricieni autorizați sau operatori economici atestați;
e) de a respecta proiectul în baza căruia execută instalația electrică; în cazul
constatării unor neconformități de orice natură, electricianul autorizat este obligat să
sesizeze proiectantul;
f) de a nu semna documentații de orice fel pentru lucrări pe care nu le
proiectează, nu le execută sau nu le supraveghează direct;
g) de a avea un comportament corect, etic și profesional în relația cu persoanele
fizice sau cu operatorii economici cu care vine în contact în relația profesională;
h) în cazul în care își desfășoară activitatea ca persoană fizică autorizată,
electricianul autorizat va oferi beneficiarului, la încheierea contractului, copii ale
documentelor legale în baza cărora își desfășoară activitatea (legitimația de
electrician autorizat, certificatul de înregistrare fiscală); pe parcursul realizării lucrării,
electricianul autorizat va avea în permanență asupra sa documentele menționate și
le va prezenta persoanelor abilitate, la solicitarea acestora;
i) de a participa la recepția și la punerea în funcțiune a instalației electrice de
utilizare proiectată/executată, în cazul în care i se solicită acest lucru de către

58
beneficiarul sau operatorul de rețea la care urmează a se racorda instalația electrică
de utilizare;
j) de a solicita operatorului de rețea punerea sub tensiune a instalațiilor electrice
executate, după recepționarea acestora și încheierea tuturor contractelor prevăzute
de lege, în vederea alimentării/furnizării energiei electrice;
k) de a nu executa lucrări, manevre sau intervenții sub orice formă în instalațiile
operatorilor de rețea și/sau de a nu utiliza componentele rețelelor electrice de
distribuție ori transport fără contracte încheiate cu operatorul de rețea în patrimoniul
căruia se află acestea;
l) de a nu utiliza componentele rețelelor electrice de distribuție sau transport în
alte scopuri decât cele prevăzute prin legislația în vigoare;
m) de a prezenta Autorității competente, la solicitarea acesteia, orice date și
informații necesare desfășurării propriei activități;
n) de a permite verificările, inspecțiile și controalele prevăzute prin reglementări
sau dispuse de Autoritatea competă
o) de a aplica orice măsuri dispuse de Autoritatea competentă

59
VIII. APLICAREA NORMELOR DE PROTECȚIE A MEDIULUI

Societăţile care au ca obiect de activitate distributia energiei electrice, prin

specificul activităţilor lor, nu deţin surse de poluare majoră, întrucât în condiţii
normale de exploatare a instalaţiilor RED (Reteaua Electrica de Distributie) nu se
eliberează poluanţi in mediu.

Există anumite aspecte legate de impactul negativ asupra mediului, cand se

pot evacua accidental în mediu substanţe/emisii cu acţiune poluantă in condiţii de
funcţionare anormale sau în cazul executării lucrărilor de mentenanţă sau dezvoltare
RED.

La nivelul fiecărei societăţi au fost identificate aspectele de mediu care pot avea un
impact semnificativ asupra mediului şi au fost stabilite obiective şi masuri pentru
prevenirea şi/sau limitarea impactului.

Masurile cu caracter general din cadrul grupului pentru reducerea impactului

instalaţiilor asupra mediului:

 Utilizarea echipamentelor ecologice/eliminarea condensatoarelor electrice cu

PCB (dielectric impregnat cu bifenil policlorurat) stocate şi a celor montate
înca în instalatii, conform prevederilor legale;
 Reducerea pierderilor de energie electrică, reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră prin modernizarea instalaţiilor – promovarea reţelelor inteligente;
 Prevenirea poluării solului prin asigurarea unei mentenanţe de calitate;
 Intervenţia operativă pentru prevenirea şi/sau limitarea efectelor asupra
mediului în caz de incident, avarie sau dezastre;
 Protejarea biodiversităţii – ecosistemelor si habitatelor naturale, luându-se
toate măsurile tehnice şi organizatorice necesare;
 Perfecţionarea managementului deşeurilor şi asigurarea colectării selective a
acestora;
 Informarea şi instruirea permanentă a angajaţilor în scopul dezvoltării culturii
organizaţionale privind protecţia mediului;
 Monitorizarea factorilor de mediu pe mai multe amplasamente din cadrul
filialelor, în vederea evitării producerii de poluări accidentale cu impact asupra
mediului;
 Primirea şi transmiterea răspunsurilor corespunzatoare la solicitările
pertinente ale parţilor interesate de protectia mediului.

IX. TRASEE DE CABLURI

CONEXIUNI DE CONDUCTOARE
INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE

60
1. Documentatia tehnica ce trebuie intocmita si depusa la furnizor pentru instalatiile
elctice ce urmeaza a se racorda la retea

Inainte de inceperea oricaror lucrari de instalatii electrice interioare ( instalatie

noua , marire de instalatie sau separe de instalatie) , beneficiarul acestora este
obligat sa ceara in scris la furnizor , la reteaua caruia se va racord instalatia,
aprobarea pentru inceperea lucrarii.

Cererea se face prin intermediul electricianului autorizat care asigura

proiectarea si executia lucrarii.

Pentru instalatiile de alimentare, potrivit reglementarilor in materie, exista

unitati de specialitate, atestate sa execute asemenea lucrari. Atestarea in acest sens
se face de S.C Electrica , la propunerea furnizorului.

Ca urmare, instalatiile de alimentare si utilizare a energiei electrice se pot

realiza fie de o unitate specializata, daca aceasta este atestata si pentru instalatii de
alimentare, fie separat, intai instalatia de utilizare, si apoi instalatia de alimentare.

Documentatia tehnica ce trebuie intocmita si avizele necesare ce trebuie

obtinute de electricianul autorizat care executIa sau conduce lucrarea se refera la
cele patru faze principale prin care trece realizarea unei unei lucrari complete de
alimentare si utilizare a energiei electrice si anume:

-obtinerea avizului de racordare;

-cererea de executare a instalatiei de alimentare si utilizare;

-proiectarea instalatiei de utilizare si alimentare;

-executarea acestor instalatii, receptia si punerea in functiune.

Consumatorii de energie electrica, cu exceptia consumatorilor casnici,au

obligatia de a obtine , inainte de a incepe proiectarea instalatiei de utilizare, avizul de
racordare de la furnizorul de energie electrica.Pentru consumatorii casnici, avizul de
racordare se considera obtinut in momentul aprobarii cererii de alimentare cu energie
electrica.

Pentru obtinerea avizului de racordare, electricianul autorizat depune la

furnizor o cerere si un desen de amplasament al instalatiei de utilizare , din care sa
rezulte:

-adresa viitorului consumator;

-puterea totala instalata;

-puterea maxima absorbita;

61
 -tensiunea de utilizare;

-factorul de putere;

-regimul de lucru (numar de schimburi);

-consumul lunar apreciat de energie electrica.

Pe baza acestor date si tinand seama de posibilitatile existente, furnizorul, prin

avizul de racordare, stabileste solutia de alimentare si precizeaza punctul de
racordare a noii instalatii din reteaua de distributie.

Dupa obtinerea avizului de racordare, se depune la furnizor cererea de

executare a instalatiilor de alimentare si de utilizare.

Furnizarea energiei electrice se face numai dupa incheierea de catre

beneficiar a unui contract de furnizare a energiei electrice cu S.C Electrica SA.

2. Domeniu de aplicare

Dosarul definitiv al instalatiei va cuprinde:

-cererea pentru executarea instalatiei;

-declaratia executantului,din care sa rezulte ca instalatia corespunde normativelor,

prescriptiilor si reglementarilor in vigoare;

-planul de situatie al imobilului, cu orientarea fata de strada si destinatia fiecarei

incaperi;

-schita de instalatie cu traseul circuitelor, cu indicarea locurilor de lampa, a

intrerupatoarelor, a prizelor, precum si pozitia tabloului de distributie;

-schema de distribitie, cu sectiunea conductoarelor electrice la plecarea din tabloul

de distributie.

Modul de racordare la reteaua de energie electrica se stabileste de catre furnizor.

La consumatorii alimentati direct din reteaua furnizorului , instalatiile se executa cu
distributie monofazata pentru valori ale curentilor de pana la 30 A si cu distributie
trifazata pentru curenti peste 30A. Transformatoarele de sudura sau alte receptoare
monofazate cu valori ale curentilor peste 30A pot fi alimentate monofazat numai cu
aprobarea furnizorului.

Amplasarea contoarelor de energie electrica trebuia sa permita inregistrarea si

citirea consumului, fara ca aceasta sa fie conditionata de prezenta sau acceptul
abonatului.

Repartizarea pe faze respectiv pe circuitele de alimentare a receptoarelor

electrice trebuie sa se faca astfel incat sa se asigure o incarcare cat mai echilibrata a
acestora.

62
 Conductoarele, barele, tuburile, se pot dispune pe trasee comune cu traseele
altor instalatii cu conditia ca instalatia electrica sa fie dispusa: deasupra conductelor
de apa, de canalizare si de gaze petroliare lichefiate, sub conductele de gaze
naturale si sub conducte calde ( cu temperatura peste 40 grade).

Trebuie evitata amplasarea instalatiilor electrice pe trasee comune cu acelea

ale altor instalatii sau utilaje care ar putea sa le pericliteze in functionare
normala sau in caz de avarie.

Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolatie

normala , a cablurilor fara incalzire la propagarea flacarii, a tuburilor din
materiale plastice, a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de
protectie inferior IP 54, se face interpunand materiale incombustibile intre
acestea si materialul combustibil sau elemente de distantare:

-starturi de tencuiala de minmim 1 cm grosime sau placi din materiale

electroizolante incombustibile cu grosime de minim 0,5 cm , cu o latime care
depaseste cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul de instalatie electrica;

-elemente de sustinere din materiale incombustibile ( de exemplu console

metalice) care distanteaza elementele instalatiei electrice cu cel putin 3 cm
fata de elementul combustibil.

Masurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplica

atat la montarea aparenta cat si la montarea sub tencuiala a elementelor instalatiilor
electrice.

3.Elemente constructive ale instalatiei electrice interioare

Se recomanda ca tuburile sa fie montate pe suprafetele interioare ale peretilor,

evitandu-se traseele pe suprafetele exterioare ale cladirii. Se admite montarea
ingropata a tuburilor in izolatia teraselor sau acoperisurilor, cu conditia ca dozele sa
fie montate in interiorul cladirii.

Se interzice taierea de santuri sau goluri in stalpi sau grinzi de beton armat , in
general, in elementele de rezistenta ale constructiilor, in scopul montarii ingropate a
tuburilor.

In incaperile de bai si bucatarii se recomanda sa nu se instaleze doze. Nu se

admite trecerea prin aceste incaperi cu circuite care servesc pentru alimentarea
receptoarelor din alte incaperi.

Prizele se vor monta la inaltimea de peste 0,10 m , masurate de la axul lor

pana la nivelul pardoselii finite.

In incaperiloe unde se gasesc numai lavoare si grupuri sanitare, fara dusuri,

se admite montarea intrerupatoarelor.Se interzice montarea prizelor in astfel de
incaperi , cu exceptia prizelor speciale pentru masini de ras.

63
 In bucatarii se admite montarea intrerupatoarelor, precum si a prizelor cu
contact de protectie.

Legaturile electrice intre conductoarele izolate pentru imbinari sau derivatii se

face numai in accesorii special prevazute in acest scop ( doze, cutii de legatura).

Se interzice executarea legaturilor electrice in interiorul tuburilor sau tevilor de

protectie, plintelor, golurilor din elementele de constructie si trecerilor prin elementele
de constructie.

Legaturile conductoarelor izolate se acopera cu material electroizolant ( de

exemplu tub de varnis , banda izolanta, capsule izolante) care trebuie sa asigure
legaturilor acelasi nivel de izolatie ca si al conductoarelor.

Legaturile prin imbinari sau derivatiile intre conductoarele de cupru se face

prin rasucire si matisare, prin cleme speciale , sau prin presare cu scule si accesorii
corespunzatoare.Legaturile prin imbinari sau derivatii intre conductoare de aluminiu
se fac prin cleme speciale( cu suprafete de strangere striate si elemente elastice)
prin presare cu scule adecvate si elemente de racord speciale, prin metalizare
asociata cu lipire sau prin sudura.Inainte de executarea legaturii, capetele
conductoarelor de aluminiu se curata de oxizi. Face exceptie legatura executata prin
presare, care nu necesita o astfel de pregatire. Se interzice executarea legaturilor
electrice la conductoare de aluminiu prin simpla rasucire.

Legaturile intre conductoare de cupru si aluminiu se fac prin cleme speciale

(cupal) metalizare asociata cu lipire sau prin presare.

Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, masini, elemente metalice,

se face prin strangere mecanica cu suruburi, in cazul conductoarelor cu sectiuni mai
mici sau egale cu 10 mmp si direct sau prin intermediul papuciloe sau alementelor
speciale , in cazul conductoarelor cu sectiuni egale sau mai mari de 16 mmp. La
conductoarele care se leaga de elemente mobile, legaturile se prevad cu elemente
elastice cu suprafete striate.

Se folosesc urmatoarele culori de marcare a conductoarelor electrice izolate si

cabluri de curent alternativ:

-verde/galben , pentru conductoare de protectie;

-albastru deschis pentru conductor neutru;

-alb sau cenusiu deschis pentru conductoare mediane sau neutre;

-alte culori decat cele de mai sus pentru conductoare de faza sau pol.

Conductoarele electrice care apartin aceluisi circuit electric , inclusiv

conductorul de protectie, trebuie instalate in acelasi elememt de protectie ( tub, gol
de plinta,profil, gol de element de constructie).

64
 Conductoarele electrice care apartin mai multor circuite electrice pot fi
instalate in acelsi element de protectie sau gol , daca sunt indeplinite simultan
urmatoarele conditii:

-toate conductoarele sunt izolate pentru aceeasi tensiune;

-intre sectiunile conductoarelor este o diferenta de cel mult 3 trepte;

-fiecare circuit este protejat impotriva scurtcircuitelor;

-toate circuitele au in comun acelasi aparat general de comanda si protectie,

fara intermediul unui transformator;

Pot fi instalate in acelasi element de protectie sau gol, conductoarele electrice

cu aceleasi functiuni sau cu functiuni diferite care deservesc acelasi aparat, receptor
sau echipament electric numai daca sunt indeplinite simultan urmatorele conditii:

-intre circuite nu pot aparea influiente;

-conductoarele lor sunt izolate pentru aceleasi tensiuni;

-fiecare circuit este protejat separat impotriva supracurentilor.

Tragerea conductorelor in tuburi se executa dupa montarea tuburilor, respectiv

a plintelor , dupa uscarea tencuielii, daca acestea au fost montate ingropat.Tuburile
si tevile se instaleaza pe trasee verticale sau orizontale. Exceptii se admit numai in
cazurile in care, justificat, astfel de trasee nu pot fi realizate (de exemplu casa
scarii).Se admit trasee oblice (pe drumul cel mai scurt si in cazul tuburilor montate
pe plansee sau inglobate in beton precum si la traseele golurilor din plansee si din
panouri din beton. Se admit trasee oblice si in cazul planseelor din lemn, dar cu
utilizarea obligatorie a tuburilor metalice pozate aparent.

Imbinarea si curbarea tuburilor si tevilor precum si racordarea lor in doze,

aparate, echipamente sau utilaje electrice se face cu accesorii corespunzatoare
tipului respectiv de tub sau teava, folosindi-se cu prioritate accesorii prefabricate
(mufe, curbe). Acestea se realizeaza si se instaleaza impreuna cu tubul sau teava,
astfel incat sa asigure cel putin rezistenta mecanica, izolarea electrica , etansarea,
rezistenta la coroziune, la caldura ca si tuburile sau tevile respective.Curbarea
tuburilor se executa cu raza interioara de minim 5-6 ori din diametrul exterior al
tubului la montaj aparent si egala cu minim de 10 ori diametrul exterior al tubului la
montaj ingropat.

Legaturile sau derivatiile la conductoarele electrice montate in tuburi se fac in

doze sau cutii de distributie.Dozele sau cutiile de distibutie se instaleaza cu prioritate
pe suprafetele verticale ale elementelor de constructie.Se interzice montarea dozelor
pe pardoseala podurilor.Ele se instaleaza in incaperile de la ultimul etaj al cladirii sau
daca aceasta nu este posibil, pe peretii podurilor sau pe partile laterale ale
grinzilor.Ramificarea din traseul principal se face folosind o doza in punctul de
ramificatie.Doze de tragere a conductoarelor electrice in tuburi se prevad pe trasee

65
drepte la distanta de maxin 25 m si pe trasee cu cel mult 3 curbe, la distanta de
maxim 15m.

Utilizarea plintelor, canalelor sau altor profile se recomanda indeosebi in cladiri

care se renoveaza si in cladiri din elemente de constructie in care executarea de
santuri pentru montarea tuburilor sau conductoarelor este deficila sau trebuie evitata
( ex panouri mari din beton, pereti din ipsos, BCA, etc)

In plinte, canale si alte profile similare se pot monta circuite de iluminat si de

prize cat si circuite de curenti slabi ( radio, TV, telefonie, etc). In acest caz, circuitele
de curenti slabi se vor poza in canale separate.

Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina se monteaza numai pe

conductorul de faza.Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina se
monteaza la inaltimea de 0,6-1,5 m masurata de la axul aparatului pana la nivelul
pardoselii finite.Intrerupatoarele si comutatoarele din circuitele electrice pentru
alimentarea lampilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de minim10A. In
cazul in care circuitul alimenteaza un corp de iluminat cu o singura lampa
fluorescenta se admit intrerupatoare cu un curent nominal de 6A.

In incaperile de locuit se prevad in fiecare incapere cel putin doua prize. In

dependinte ( bucatarie, vestibul, culoar, boxa,) se prevad prize dupa necesitati. Este
obligatorie folosirea prizelor cu contact de protectie in incaperi unde se folosesc
calculatoare

Sigurantele fuzibile se folosesc numai calibrate si in executie inchisa. Se

interzice folosirea sigurantelor ca aparate de conectare si deconectare.Tablourile de
distributie pot fi in constructie inchisa sau in constructie deschisa.Ele se instaleaza
astfel incat inaltimea laturii de sus a tabloului fata de pardoseala finita sa nu
depaseasca 2,3 m.

Circuitele de iluminat trebuie sa fie distincte de circuitele de priza.

Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat si de prize, daca circuitele

respective functioneaza la aceeasi tensiune.

Stabilirea circuitelor de iluminat se face cu conditia de a nu depasi o putere

instalata de 3kw pe un circuit monofazat si de 8kw pe un circuit trifazat.Fac exceptie
circuitele de lumina din locuinte unde puterea instalata pe un circuit de iluminat poate
fi:

-1,5 kw in cazul in care puterea instalata pe apartament este de 10kw;

-1kw in cazul in care pe apartament puterea instalata este de 6kw.

In cladirile de locuit trebuie sa se prevada cel putin cate un loc de lampa in

fiecare incapere de locuit si dependinta.

Stabilirea numarului de prize in cladirile de locuit si social-culturale se face

considerand o putere instalata de 2kw pe circuit.In locuinte, pentru receptoare cu

66
puteri de maxim 2,5 kw (ex. masini de spalat, aparate de climatizare) se prevede
cate un circuit de prize separat.Prizele dintr-o incapere de locuit vor fi toate cu sau
fara contact de protectie.

Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220 v se face dintr-

un circuit de iluminat normal, dintr-un circuit de prize sau direct din tabloul de
distributie.

Conductorul de faza se leaga in dulia lampii la borna de interior iar conductorul

neutru la borna conectata la partea filetata a duliei.

4 Fazele si operatiile tehnologice necesare la executarea lucrarii

1.     Pregatirea locului de munca:

-studierea documentatiei de executie si confruntarea acesteia cu situatia din teren;

-verificarea cantitativa si calitativa a materialelor ce urmeaza a fi utilizate;
-verificarea calitativa si cantitativa a sculelor si dispozitivelor de lucru, a mijloacelor
de protectie si echipamentului de lucru.

2.     Trasarea instalatiei electrice interioare

Trasarea instalatiei consta in insemnarea cu creta a traseului circuitelor de la

tabloul de distributie la locurile de lampa si priza.

Conform traseelor indicate in documentatia de executie se stabilesc locurile

de montare a tabloului de distributie, a dozelor de ramificatie, si aparate, a prizelor si
intrerupatoarelor, precum si a corpurilor de iluminat.

In cazul cand din diferite motive nu se poate respecta traseul indicat in

proiect, se vor face modificarile necesare, cu respecterea prevederilor normativelor in
vigoare.

3.     Montarea diblurilor pentru montarea tuburilor.

4. Executarea santurilor pentru montarea tuburilor.

Executarea santurilor se face pe cat posibil pe rosturile zidariei. Daca la

executarea santurilor se intalnesc grinzi din materiale combustibile, acestea
se vor proteja cu un strat de mortar gros de un 1cm sau cu fasii de tabla sau
azbest , a caror latime sa depaseasca cu cel putin 3 cm diametrul exterior al
tubului.Locasurile pentru dozele de ramificatie si pentru dozele de aparate vor
avea adancimea corespunzatoare pentru a se putea monta capacele si
aparatele la nivelul tencuielii

67
 5.     Montarea tuburilor de protectie si a dozelor

Tuburile de protectie se pot monta aprent sau ingropat. Se instaleaza cate o

doza la maxim 3 curbe, pentru conductoarele din cupru si cate o doza la
maxim 2 curbe pentru conductoarele din aluminiu.Pe traseele in linie dreapta,
la maxim 10m , se intercaleaza doze de trecere. Pe traseul orizontal, se
prevede o usoara inclinatie de 0,5-1 % a tuburilor, pentru evitarea strangerii
apei de condensatie in interiorul tuburilor.

6.     Montarea conductoarelor in tuburi

Introducerea conductoarelor in tuburi se face numai dupa ce acestea au fost

montate si numai dupa ce tencuiala s-a uscat. In timpul uscarii tencuielii,
capacele dozelor vor fi scoase.

7.     Montarea tabloului de distributie

Montarea tablourilor se face in vestiare, holuri, sau coridoare cu acces usor.

8.     Executarea legaturilor electrice

In dozele de derivatie si de aparate se lasa o rezerva de minim 70 mm la

capetele conductoarelor.La corpul de iluminat, se lasa la capat o rezerva de
minim 150 mm.

9.Montarea aparatelor de conectare

Intrerupatoarele, comutatoarele, si butoanele de iluminat se monteaza numai

pe conductoarele de faza.

10.Montarea corpurilor de iluminat si instalarea lampilor electrice

Lampile de orice fel se alimenteaza intre faza si nul. La contactul exteroir al

duliei se leaga conductorul de nul de lucru.

5 Scule si dispozitive de lucru, mijloace de protectie si echipamente de

lucru

Pentru executarea unei instalatii electrice interioare sunt necesare

urmatoarele scule:

-ciocane diferite;
-dalti diferite;
-bormasina cu percutor;
-polidisc;
-trusa de scule ce cuprinde: surubelnite, chei, etc.
-burghie diferite;
-ampermetru;
-voltmetru;

68
 Pentru evitarea accidentelor, muncitorii care executa instalatia electrica
interioara trebuie sa poarte echipament de protectie, manusi electroizolante, cizme
electroizolante si casca de protectie.

6 Materialele necesare efectuarii lucrarii

Pentru executarea instalatiilor electrice interioare sunt necesare urmatoarele

materiale:

-conductore electrice;
-doze de legatura si doze de aparate;
-tuburi de protectie;
-intrerupatoare;
-corpuri de iluminat;
-tablou de distibitie cu sigurante;
-prize;

7 Verificarea si receptia instalatiilor electrice interioare

La incheierea lucrarii, executantul va verifica:

-        modul cum au fost respectate la lucrare prevederile proiectului de executie;

-        aspectul estetic al lucrarii;
-        calitatea legaturilor in doze, la aparate si tabloul de distributie;
-        modul de fixare a aparatelor si a lampilor;
-        modul de realizare si functionare corecta a instalatiei de protectie;
-        asigurarea rezistentei de izolatie a instalatiei;
-        modul de realizare a protectiei prin sigurante fuzibile, asigurandu-se
selectictivitatea si sensibilitatea necesara.

Verificarea finala trebuie sa se faca cu deosebit spirit de raspundere,pentru a

nu se strecura greseli , abateri sau omisiuni in executarea instalatiilor
electrice. Uneori, aspecte chiar de detaliu, scapate la verificare, conduc la
accidente sau greutati in exploatarea instalatiei.Avand in vedere cele de mai
sus, enumeram in continuare cateva operatiuni de detaliu. Astfel, se verifica
daca tabloul de distributie corespunde din punct de vedere calitativ, daca
elememtele de protectie sunt montate conform prescriptiilor, daca bornele de
intrare si de iesire sunt protejate, daca nu sunt innadiri in spatele lor, sau
plecari de circuite neasigurate.

Se verifica daca s-au prevazut coloane corect dimensionate intre contor si

tabloul general, si intre acesta si tablourile secundare.

Se verifica daca s-au montat pe tablourile de distributie sigurante

corespunzatoare pentru circuite , potrivit cu intensitatea de regim a
conductoarelor, respectiv a receptoarelor.

Se verifica daca numarul si sectiunea circuitelor corespund cu cele din proiect.

69
 Se verifica daca nu s-au facut inadiri in tuburi sau intercalari de conductoare
de slaba calitate sau de sectiuni diferite. De asemenea, se desfac capacele de la
doze si se cerceteaza felul in care s-au facut legaturile. Se verifica daca s-au lasat in
doze sau la locurile de lampa capetele de rezerva de lungimi corespunzatoare.

Se verifica daca nu s-au montat intrerupatoare sau prize in bai, si daca in

bucatari s-au prevazut prize speciale corespunzatoare.

8. Dosarul necesar pentru bransarea la reteaua electrica

Actele necesare unui dosar de bransare la reteaua de furnizare a energiei

electrice sunt:

1.     Actele doveditoare ale proprietatii;

2.     Avizul de amplasament obtinut anterior, in baza certificatului de

urbanism;

3.     Plan de situatie scara 1:500 cu viza “ vizat spre neschimbare”

4.     Autorizatie de constructie eliberata de Primaria unde se construieste

locuita;

5.     Dosarul instalatiei interioare intocmit de o societate autorizata;(vezi

anexa 1)

6.     Cerere tip pusa la dispozitie de SDE.

70
X-XI POZAREA CABLURILOR SI CONDUCTOARELOR
Pozarea conductelor electrice montate liber in exteriorul cladirilor

Montarea liberă a conductelor electrice pe clădiri, la exterior, se admite numai in

cazurile in care pot fi indeplinite simultan următoarele condiții:

 pereții exteriori ai cladirii sunt din materiale incombustibile, clasa CA1 (C0);
 conductele electrice sunt instalate astfel incat atingerea lor sa nu fie posibilă
decat cu ajutorul unor mijloace speciale;
 distanțele minime dintre conductele electrice libere si elementele de pe traseul
lor sunt cel putin egale cu acelea specificate in literatura de specialitate pentru
conductoare izolate sau neizolate.

Conductoarele izolate folosite la exterior, trebuie să aibă izolația rezistentă la

intemperii.
Conductele electrice se instalează liber la exterior pe pereții exteriori ai clădirilor,
pe suporturi de acoperiă și pe stalpi conform normativului PE 106. Ele se monteaza
pe izolatoare de exterior fixate pe suporturi din materiale incombustibile.
Se interzice folosirea arborilor drept suporturi pentru conductele electrice libere.
Distanta maximă admisă intre doua suporturi consecutive pentru susținerea
izolatoarelor de pe pereții clădirilor este de 4 m.
Conductele electrice montate liber la exteriorul clădirilor se amplasează fată de
elementele de construcție inaccesibile In mod obișnuit (de ex. pereți fără uși sau
ferestre, acoperișuri cu unghiuri față de orizontală peste 45°), la distanta de cel puțin
0,3 m, conform PE 106.
Conductele electrice montate liber in exterior se instalează astfel incat gheața
sau zăpada de pe acoperișuri să nu le poata atinge prin cădere.

Pozarea conductelor electrice montate liber in interiorul clădirilor

Conductoarele neizolate se utilizeaza montate liber numai in incăperi din

categoriile BE1a (D) sau BE1b (E), din clădiri de producție și/sau depozite, in
următoarele cazuri:

 la linii de contact pentru mașini de ridicat și de transportat;

 la magistrale de distribuție de JT;
 in medii corozive pentru izolatia conductoarelor;
 pentru conductoare de protecție (PE).

Se admite montarea libera a conductoarelor neizolate in incaperi din categoria

BE2 (C) din astfel de cladiri pentru:

 linii de contact pentru mașini de ridicat si transportat cu condiția ca instalarea

lor să se facă astfel incat să se impiedice producerea sau propagarea
incendiilor;
 conducte de protectie (PE).

71
 Pozarea conductelor electrice protejate in tuburi, tevi, plinte, profile
mecanice ușoare sau instalate in goluri ale elementelor de construcție

In tuburi, tevi, plinte, profile sau goluri trebuie instalate numai conductoare izolate.
In incăperi de clasa AE 5 (PC) se interzice pozarea conductelor electrice in profile
metalice ușoare deschise sau in goluri ale elementelor de construcție.
In incaperile de clasa AE 5 (PC) se admite utilizarea conductelor electrice izolate
protejate in tuburi dacă secțiunea conductoarelor de cupru este de cel puțin 1,5 mmp
si a celor de aluminiu de cel puțin 4 mmp.
Se interzice instalarea conductelor electrice in tuburi sau țevi pozate in pămant.
Conductele electrice care aparțin aceluiasi circuit electric, inclusiv conducta de
protecție, trebuie instalate in acelaș element e protectie (tub, gol de plinta, profil, gol
de element de constructie etc.).
Se admite instalarea in acelaș element de constructie sau gol a conductelor
electrice care apartin mai multor circuite numai dacă sunt indeplinite simultan
urmatoarele condiții:

 toate conductoarele sunt izolate pentru aceeasi tensiune;

 intre sectiunile conductoarelor este o diferenta de cel mult 3 trepte;
 fiecare circuit este protejat impotriva supracurenților;
 toate circuitele au in comun acelaș aparat general de comanda si protecție,
fără intermediul unui transformator.

Se admite instalarea in acelș element de protectie sau gol, a conductelor

circuitelor electrice cu aceleași funcțiuni sau cu funcțiuni diferite, care deservesc
acelaș aparat, receptor sau echipament electric numai daca sunt indeplinite simultan
urmatoarele conditii:

 intre circuite nu pot sa apara influente;

 conductoarele lor sunt izolate pentru aceeasi tensiune;
 fiecare circuit este protejat separat impotriva supracurentilor.

Fac excepție și nu se instaleaza in același element de protecție sau gol cu

conductele altor circuite electrice, conductele circuitelor iluminatului de siguranță cu
alimentare de rezerva de tip 1, 2 sau 3 și conductele instalațiilor electrice pentru
prevenirea și stingerea incendiilor.
Conductele electrice trebuie instalate in tuburi de protecție cu diametre ales
corespunzator tipului, secțiunii și numărului de conducte conform prevederilor.
La instalarea conductelor electrice in golurile plintelor, in golurile prevăzute in
elemente de construcție, in profile etc., dimensiunile golurilor se aleg prin asimilare
cu secțiunile tuburilor.
Tragerea conductelor electrice in tuburi trebuie executate dupa montarea
tuburilor, respectiv a plintelor dupa uscarea tencuielii daca acestea au fost montate
inglobat.
Golurile din elementele de constructie pentru protejarea conductelor electrice
trebuie să permită trecerea libera a tuburilor de protectie.

72
 Condiții generale de montare a tuburilor si tevilor metalice sau din materiale
plastice
Se interzice montarea tuburilor si tevilor in lungul monolitizarilor dar se pot face
traversari pe drumul cel mai scurt.
Se admite instalarea tuburilor și țevilor pe sau in structura de rezistență a
construcțiilor numai in condițiile prevazute in normativul P 100.
Nu se admite instalarea tuburilor si țevilor in care sunt introduse conducte
electrice cu izolatie obisnuita, pe suprafata coșurilor și a panourilor radiante sau pe
alte suprafete similare, in spatele sobelor sau al corpurilor de incălzire.
Se admite montarea pe suprafețe cu temperatura peste +40°C numai a tuburilor si
a țevilor metalice și numai in cazul in care conductele electrice protejate in ele au
izolatia rezistentă la temperaturile respective sau dacă conductele au izolația
obisnuită dar curenții admisibil sunt reduși
In incăperile in care in tuburi și țevi poate pătrunde sau se poate colecta apa de
condensație (de ex. incaperi din clasa de mediu AD 3 (U2), AD 4 (U3), tuburile și
țevile orizontale trebuie montate cu pante de 0,5 … 1% intre doua doze.
Tuburile și țevile se instaleaza pe trasee verticale și/sau orizontale. Se admit
exceptii in cazurile in care, justificat, astfel de trasee nu pot si realizate (de ex. la
casa scarii).
Se admit trasee oblice (pe drumul cel mai scurt) și in cazul tuburilor montate peste
planșee sau inglobate in beton precum si la traseele golurilor din plansee și din
panouri din beton.
Se admit trasee oblice si in cazul planșeelor din lemn, dar cu utilizarea obligatorie
a tuburilor metalice pozate aparent.
Se recomanda ca in incăperi de locuit si similare, traseele tuburilor orizontale pe
pereți sa fie distanțate la circa 0,3 m de plafon.
Trebuie evitata montarea tuburilor pe pardoseala combustibilă a podurilor. Dacă
tuburile se monteaza totuși pe pardoseala combustibila a podurilor, ele trebuie sa fie
metalice.
Se evită montarea tuburilor și țevilor in exteriorul cladirilor (de ex. suprafețele
exterioare ale peretilor). Se admite montarea inglobata a tuburilor metalice in izolația
teraselor sau a acoperisurilor cu condiția ca dozele să fie instalate in interiorul
clădirilor.
Tuburile și țevile montate inglobat intr-un slit in elementul de construcție trebuie
acoperite cu un strat de tencuiala de min. 1 cm.
Tuburile fixate pe elemente de constructie cu accesorii de montare prin care să se
realizeze o prindere sigura in timp (ochiuri de sarma, copci de ipsos, brățări,
console).
Distanta dintre punctele de fixare pe portiunile drepte ale traseului tuburilor si
țevilor, se stabileste pe baza datelor din literatura de specialitate.
Se prevăd elemente de fixare și la 10 cm de la capetele tuburilor și curbelor față
de doze de aparat, echipamente și derivații.

73
 Condiții pentru montarea accesoriilor pentru tuburi și țevi

Imbinarea si curbarea tuburilor și țevilor precum și racordarea lor la doze, aparate,

echipamente sau utilaje electrice se face cu accesorii corespunzatoare tipului
respectiv de tub sau țeava, folosindu-se cu prioritate accesorii prefabricate (mufe,
curbe).
Trebuie evitată executarea de imbinări intre tuburi montate ingropat.
Se interzice imbinarea tuburilor montate inglobat in elementele de beton.
Se interzice imbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de construcții.
Curbarea tuburilor se execută cu raza interioară egală cu minim de 5-6 ori din
diametrul exterior al tubului la montaj aparent si egala cu minimum de 10 ori
diametrul exterior al tubului la montaj ingropat.
Dozele și cutiile de derivație se instalează cu prioritate pe suprafețele verticale
ale elementelor de construcții.
Se admite montarea dozelor in sau pe pardoselile incaperilor, cu conditia ca
gradul de protecție a dozelor sa fie minim IP 545 (conform SR EN 60529).
Se interzice montarea dozelor și cutiilor de derivație pe pardoseala podurilor. Ele
se instaleaza in incaperile de la ultimul etaj al cladirii sau daca aceasta nu este
posibil, pe pereții podurilor sau pe parțile laterale ale grinzilor.
Se interzice montarea dozelor in incăperi pentru băi, dușuri și grupuri sanitare in
volumule 0, 1 și 2.
Se admite folosirea ca doze de derivație a părților fixe special prevăzute la
corpurile de iluminat dacă in ele se pot executa legături electrice in condiții
corespunzatoare (de ex. socluri fixe pe tavan prevăzute cu cleme de legătura etc.).
Ramificarea din traseul principal al unui circuit se face prevăzându-se o doza in
punctul de ramificație.
Doze de tragere a conductelor electrice in tuburi, se prevad pe trasee drepte, la
distanta de maxim 25 m si pe traseele cu cel mult 3 curbe, la distanțe de cel mult 15
m.
In cazurile in care distanțele dintre doze sunt mai mari, trebuie sa se utilizeze
tuburi cu diametre mai mari cu o treapta fata de cele necesare.
Dozele de derivatie instalate sub tencuiala sau inglobate in beton, trebuie montate
in așa fel incat capacul lor să se găseasca la nivelul suprafeței finite a elementului de
constructie respectiv.
La capetele libere ale tuburilor și țevilor metalice care intra in corpuri de iluminat
sau in echipamente electrice se monteaza tile pentru protejarea izolatiei conductelor
electrice.

Distribuții in plinte, canale și alte profile similare

Montarea plintelor, canalelor sau altor profile similare, trebuie facută in așa fel
incât să nu fie posibilă pătrunderea in interior a apei sau a umezelii.
Plintele din PVC se fixează pe elementul de constructie prin lipire cu adeziv

74
special, prin bolțuri impușcate, suruburi etc., soluția stabilindu-se in funcție de natura
elementului de construcție.
Într-o plintă, intr-un canal sau in alte profile similare cu mai multe goluri, circuitele
cu destinații diferite se montează in goluri diferite.
Se admite pozarea plintelor având conductele electrice montate sau acestea pot fi
trase ulterior montării.
Legăturile electrice trebuie executate numai in doze.
Plintele de distributie din PVC trebuie montate la distanțe de minim 3 cm de
tocurile (pervazurile) din material combustibil a ușilor si ferestrelor si de 10 cm fata
de pardoseală.

Pozarea conductelor punte (INTENC etc.)

Conductele punte normale montate sub pardoseli peste planșee incombustibile, pe

pardoseală incombustibilă a podurilor, sau in izolația incombustibilă a teraselor sau
acoperișurilor, trebuie sa fie protejate cu mortar de ciment, impotriva deteriorărilor
mecanice. Conductele punte speciale (cu manta intarita), montate sub pardoseli
incombustibile, peste planșee incombustibile, nu necesita protecție cu mortar de
ciment.
Se interzice montarea conductelor punte pe suprafata de zidărie a coșurilor, pe
suprafața panourilor radiante sau pe alte suprafețe calde similare.
Conductele punte se monteaza pozate intr-un singur strat.
La montarea ingropata, conductele punte trebuie acoperite cu un strat tencuiala de
minim 1 cm.
Curbarea pe lat a conductelor INTEC se face cu o raza de curbura cel putin egala cu
de 4 ori diametrul exterior al acestora, taindu-se puntea dintre conducte pe o lungime
aproximativ egala cu de doua ori raza de curbura.
Pentru conductele punte se utilizeaza doze de tip special, plate.
Se admite si folosirea dozelor metalice pentru tuburi, cu conditia ca la intrarea in
doze a conductelor punte sa se asigure protecția acestora prin tuburi din PVC.
În dozele de aparat si de derivație, la conducta punte se lasa capete de rezervă
de minimum 70 mm, iar la locurile pentru legarea corpurilor de iluminat, de cel putin
150 mm.

Pozarea barelor electrice

Barele electrice se folosesc in general pentru curenți mari (peste 60 A), in clădiri
de producție și/sau depozite, in tablouri de distribuție, pentru coloane ascendente in
clădiri civile etc
La alegerea materialului barelor si montare lor, trebuie respectate, prevederile din
acest normativ STAS 7944 si STAS 12604/5.
Folosirea barelor de oțel se admite numai pentru repararea instalațiilor
electrice existente executate cu astfel de bare, pentru curenți de maximum 200 A in
c.a. si orice valoarea a curentului in c.c.

Pozarea cablurilor electrice

La pozarea cablurilor electrice trebuie sa se tina seama de prevederile din normativul

PE 107 si de următoarele precizări:

75
  cablurile electrice sunt utilizate in orice categorie, spațiu sau loc, tipul
cablurilor și modul de pozare stabilindu-se pe baza normativului PE 107;
 cablurile electrice cu manta de plumb nu sunt pozate in contact direct cu
cimentul sau varul in condiții de umiditate și nu vor fi supuse la eforturi mai
mari decât cele determinate conform normativului PE 107;
 in incăperile din clasa AE 5 (PC) si din categoriile BE 2 (C), cablurile nearmate
cu izolatie și manta din material plastic trebuie pozate astfel incât să nu poata
contribui la producerea sau propagarea incendiilor;
 in incăperi din clasa AG 1, AG 2 si AG 3 (M), cablurile nearmate pozate
trebuie să fie protejate impotriva loviturilor mecanice in zonele expuse la
lovituri;
 in incăperile din clasele AD 4 (U3), AF 2, AF 3 , AF 4 (K), cablurile electrice cu
manta de plumb și cablurile armate fără inveliș protector trebuie protejate
impotriva coroziunii (de ex. Prin acoperire cu lac protector, etc.)

 Pozarea cordoanelor flexibile pentru instalații electrice mobile

Legarea cordoanelor electrice la aparatele de racord (prize) si la receptoare, trebuie

să se facă astfel incât legăturile să nu fie supuse la eforturi de tracțiune. Se prevăd
lungimi suplimentare egale cu circa 5% … 10% din lungimea necesară pentru
evitarea solicitării cordonului.Sisteme de pozare si montare a instalațiilor electrice.

By Ing. Andrei Burcea|martie 20th, 2016|Categories: Instalatii electrice|Tags: instalatii

electrice, Instalatii electrice de forta, Instalatii electrice de iluminat, instalatii electrice
exterioare, Instalatii electrice in medii cu pericol de explozie, Instalatii electrice in
medii cu umiditate ridicata, Sisteme de pozare si montare a instalatiilor electrice.

76
 XII MONTAJUL INSTALATIILOR AFERENTE ECHIPAMENTELOR TERMICE,
SANITARE SI HVAC

Prima intrebare care o punem este: ce inseamna HVAC este: (H) Incalzire,
(V)Ventilatie, (AC) Aer Conditionat, sau in engleza Heating, ventilation ,air
conditioning.

Rolul instalațiilor de încălzire-răcire, ventilare și climatizare (HVAC) este acela de

a asigura un bun confort termic. Urmare a creșterii temperaturii medii anuale precum
și anvergura proceselor din industrie, a influențat în mod considerabil dezvoltarea de
noi tehnologii de climatizare și ventilare a spațiilor.
Alegerea și proiectarea sistemului HVAC a devenit o necesitate și face diferența
între un mediu de lucru și unul de viață. Sistemele HVAC sunt printre cei mai mari
consumatori de energie, iar exigența normelor europene cu referire la eficiența
energetică a clădirilor, a determinat să se folosească sisteme de calitate la costuri
competitive, cu un randament maxim, fără pierderi, oferind în același timp un „aer” de
calitate la costuri energetice și de întreținere mai mici.
 
Probleme și produse cuprinse in sistemul HVAC

 centrale termice pe combustibil lichid, solid sau gazos, arzătoare și boilere;

 cazane și instalații de abur;
 sisteme de încălzire în pardoseală;
 instalații de încălzire cu radiatoare, panouri radiante, ventiloconvectori;
 panouri solare;
 agregate și chillere frigorifice;
 aparate de aer condiționat;
 centrale de tratare aer;
 instalații de ventilare și distribuția aerului;
 automatizări în centrale termice;
 pompe de căldură;
 instalații de exhaustare, aer comprimat, filtrare și purificare.

Sustenabilitate

Durabilitatea este un aspect crucial pentru producători și consumatori deopotrivă.

Reglementările guvernamentale devin tot mai stricte, iar companiile au drept scop
reducerea costurilor prin îmbunătățirea eficienței, funcționând în același timp mai
ecologic.

Clienții sunt, de asemenea, din ce în ce mai conștienți de responsabilitățile lor și

de importanța conștientizării faptului ca mediul înconjurător are un rol crucial în
crearea unui viitor mai bun pentru noi toți. În acest sens, oamenii iși doresc o lume
cat mai curată, cat mai puțin poluată, obținerea de energie pe căi ce nu dăunează
mediului, dar …și aici am putea pune un DAR cu litere mari, aproape nimeni nu face
altceva decat să vorbească.

77
 Chiar și producătorii vorbesc de durabilitate in termenii cei mai elogioși producand
în același timp lucruri de unică folosință…rezultatul unei societăți a banului.

Manifestul verde rămane, după părerea mea, doar o expresie

frumoasă, o asociere de cuvinte ce fac mereu înconjurul Europei
și….doar atat

Aerul din incăperi trebuie menținut in limitele unei calități

acceptabile, indiferent dacă este vorba de case de locuit sau
intreprinderi .

Cele 3 caracteristici importante ale unui sistem care mentine aerul din cladire la
un nivel confortabil sunt:

o Sistemele de incalzire

Cele mai multe case sau cladiri din Romania au un sistem de incalzire de un anumit
fel care face caldura in perioadele reci. Pentru spatiile de locuit, ele sunt de cele mai
multe ori sub forma unei centrale termice, convector electric sau pompa de caldura

o Sisteme de ventilatie

Un sistem de ventilatie inlocuieste aerul statut cu aer curat, cu scopul de a oferi o

calitate mai buna a aerului. Imbunatatirea calitatii aerului poate implica
dezumidificare, eliminarea prafului, si a altor particule poluante.

Asta ajuta pentru ca previne umezeala si mucegaiul din cladire dar previne si
anumite boli cum ar fi asmul precum si altele.

o Sisteme de aer conditionat

In multe apartamente si case din Romania sunt instalate aparate de aer conditionat
pentru ca sunt foarte necesare vara. Sisteme de racire mai gasim si in cladirile de
birou, spatii comerciale, restaurante, sali de sport.

Cum sa montezi un sistem HVAC

Daca intentionezi sa ai un sistem HVAC instalat, trebuie sa soliciti intodeauna

ajutorul unui instalator. Acest lucru este deosebit de important mai ales cand vine
vorba de orice aparat care functioneaza pe gaz, pentru ca greselile pot provoca
accidente mortale.

78
 Incalzirea, ventilatia, si aerul conditionat sunt toate legate intre ele, mai ales
atunci cand confortul termic si calitatile aerului din interior trebie sa fie furnizate cu
costuri rezonabile.

Sistemele HVAC pot asigura ventilatia unui spatiu, reducerea infiltrarii unor curenti
de aer nedoriti si chiar mentine presiuni relative in spatiile cladirii.

CALCULUL SECTIUNII CONDUCTORULUI CARE ALIMENTEAZA O CENTRALA

ELECTRICA DE APARTAMENT

Circuitul de prize pentru centrala termică cu gaz metan

 Puterea cerută a  circuitului de prize este Pc=180 W .

Se determină curentul cerut Ic: Ic=Pc / Uf*cosφ ;  Ic= 180 / 230*0.95= 0,82 A

Se alege pentru protecţia  circuitului  un disjunctor de tip magneto-termic având

curentul nominal In= 3 A.

 Secţiunea minimă a conductoarelor pentru circuite de prize este, conform I7-2011, 

2.5 mm2  cupru. Circuitul de prize este cu două conductoare încărcate şi conductor
de protecţie, introduse  în tub de protecţie montat aparent. În anexa 5.6 se determină
referinţa modului de pozare ca fiind B1. Din anexa 5.10 se determină curentul
admisibil pentru modul de pozare B1:    Iz=24 A.

 Întrucât temperatura maximă la locul de pozare este 30°C  iar circuitul nu este
grupat, valorile factorilor de corecţie K1 şi K2 sunt egale cu 1, deci:  Ia= 24 A.    

Aşadar: Ic <In< Ia, secţiunea aleasă va fi de 2.5 mm2 .

BTU aer conditionat - cum se calculeaza necesarul de BTU

BTU (provenind de la British Thermal Unit) este o unitate de măsură pentru

caldură si ea este egală cu cantitatea de căldură necesară pentru a creste

temperatura unei cantităti de 1 livră de apă (circa 0,45 kg) cu 1° Fahrenheit

(circa 0,55 ° Celsius). Pentru a va da seama cat de mica este aceasta unitate

79
de masura, ganditi-va la cantitatea de caldura degajata de arderea unui băƫ de

chibrit.
Un aparat de aer conditionat este mai mic sau mai mare in fumctie de
capacitatea sa de racire, care se exprima in BTU/h sau KW. In practica
curenta se vorbeste de "necesarul de BTU aer conditionat".
Capacitatea de racire depinde de multi factori, dintre care cel mai important
este volumul de aer ce trebuie racit.
Spre exemplu, o incapere de 19 m² avand o inaltime de 2,5 m, are un volum
de 19 X 2,5 = 47,5 m³ aer
E nevoie de cca 50W pentru fiecare m³ de aer ce trebuie racit, adica: 50 X
47,5 = 2375 W
Apoi facem conversia in BTU/h, stiind ca: 1 W = 3,412 BTU/h
Deci pentru 2375 W avem nevoie de 2375 X 3,412 = 8103,5 BTU/h
Aceasta inseamna ca un aparat cu o capacitate de racire de 9000 BTU aer
conditionat ar trebui sa fie suficient, daca luam in calcul doar volumul de aer al
incaperii.
Dar un calcul mai exact va tine seama si de alte aspecte:

 suprafata zidita si suprafata geamurilor

 numarul de camere si amplasarea lor (de cele mai multe ori, amplasarea
camerelor nu permite o buna circulatie a aerului in toate incaperile si se va
opta pentru doua sau mai multe unitati interioare cu putere de racire mai
mica, in loc de o singura unitate interioara cu putere mai mare)
 orientarea ferestrelor in raport cu punctele cardinale
 numarul persoanelor care locuiesc sau lucreaza in mod obisnuit in incinta
respectiva
 numarul si tipul aparatelor electrice/ electrocasnice care emana caldura
(aragaz, cuptor, frigider, lada frigorifica, televizor, calculator etc.)
 destinatia incaperii sau incaperilor respective (bucatarie, camera de zi,
birou, dormitor, camera copiilor) pentru ca fiecare camera are un anumit
necesar de racire in functie de activitatile desfasurate acolo
 gradul de izolare termica a peretilor, planseelor (o camera care are
deasupra acoperis sau o camera de bloc e mai calduroasa decat una care
are deasupra o terasa neizolata)

80
 XIII. TABLOURI DE DISTRIBUTIE

Prin linii electrice aeriene sau subterane se realizeaza alimentarea cu energie

electric a marilor consumatori. Numarul receptoarelor alimentate de la un singur
circuit este insa limitat.Din acest motiv o instalatie electrică cuprinde mai multe
circuite alimentate de la o singura sursa.Pe de alta parte,intensitatea curentului poate
fi uneori prea mare pentru un singur circuit.
Apare deci necesitatea ramificarii acestor circuite,dupa cum o cere situatia
respectiva.
De asemenea pe circuite trebuiesc montate anumite dispozitive(aparate,care sa
protejeze receptoarele si cablurile la scurtcircuite si suprasarcină.Aceste dispozitive
sunt amplasate in tablouri de distributie.
Tablourile de distributie au urmatoarele functii:
a) sa fixeze si sa protejeze aparatele de manevra,de masurat si de protecție
necesare distributiei energiei electrice.
b) să permită localizarea defectelor produse prin suprasarcini sau scurtcircuite,
precum și înlocuirea siguranțelor care s-au topit.
c) Să distribuie energie electrică la mai multe circuite pentru ca in cazul arderii
unei sigurante sa nu se intrerupa funcționarea tuturor consumatorilor(protectie
selectiva).
Tablourile de distributie se confectioneaza numai din material necombustibile si
nehigroscopice.Ele pot fi:
1) Tablourile neprotejate (deschise- care nu sunt protejate contra atingerilor
si deteriorarilor mecanice si se monteaza in incaperi uscate, fara praf,fara pericol de
incediu sau de explozie).
2) Tablourile protejate,care sunt inchise in cutii protectoare sau in dulapioare
metalice si nu se pot monta in incaperi cu pericol de explozie sau de incendiu,decat
cele executate special pentru astfel de situatii.
Se recomanda ca pe cutii,dulapuri si nise, dupa instalare sa se inscriptioneze
tensiunea de functionare. Se interzice amplasarea tablourilor de distributie in poduri
si in subsoluri de cabluri cu exceptia cazurilor prevazute in mormativul PE 107.
Se recomanda sa nu se amplaseze tablourile de distributie care conțin aparate de
masura in incaperi cu temperatura sub 0 grade C si peste 40 grade C sau in alte
conditii decat acelea permise de producatorul aparatelor respective.
Tablourile de distributie se prevad cu intrerupatoare generale. Fac exceptie tablourile
din locuinte si tablourile pentru instalatii electrice de importanta redusa. Tablourile cu
puteri instalate mai mari de 20 kw inclusiv si tablourile santierelor se prevad cu
disjunctor general,daca sunt racordate direct la reteaua de joasă tensiune a
furnizorului energie electric sau daca sunt alimentate prin posturi de transformare
proprii.
Fac exceptie tablourile generale ale unitatilor de alimentatie publica si tablourile
generale ale consumatorilor de forta din cartierele de locuinte a caror putere instalata
este de cel mult 5 KW( de exemplu: statii de pompare).Se admite montarea de
sigurante fuzibile generale cu conditia ca toate receptoarele de forta ale acestora sa
fie prevazute cu protecție la scurtcircuit, la suprasarcină si la curenți de defect.
Pentru depozite de material combustibile,cat si pentru cazurile cu risc de incendiu
fara personal permanent de exploatare.
Tablourile generale de distributie trebuie sa aiba posibilitatea deconectarii si din
exteriorul cladirii Legaturile electrice intre elementele componente din tablourile de

81
distribuție pentru curenți mai mari de 100A se executa in mod obisnuit din bare.Intre
partile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou de distributie precum si
intre acestea si elemente si părti metalice legate la pământ, trebuie prevăzută o
distanță de conturnare de 30mm și o distanță de izolare în aer de 15mm.
Distanta de izolare in aer intre părțile sub tensiune neizolate ale tabloului trebuie sa
fie de cel putin:
-50 mm pana la elementele de contructie (usi pline,pereti);
-100 mm pana la usi si pereti din plasa;
-200 mm pana la bariere de protectie.
Tablourile de distributie se instaleaza astfel incat inaltimea laturii de sus a tabloului
fata de pardoseala sa nu depaseasca 2,3m.
Aparatele de protectie,de comandă ,de separare,cat si circuitele de intrare si
iesire din tablourile de distributie se eticheteaza clar si vizibil astfel incat sa fie usor
de identificat pentru manevre,reparatii si verificari.
Tablourile si stelajele trebuie protejate impotriva coroziunii.
XIII.1 Tablourile de distributie pentru locuinte
Tablourile de distributie pentru locuinte servesc la asigurarea protectiei circuitelor
electrice din cladirile respective.
Dupa modul de instalare avem:
1) Tabloul de bransament -care asigura racordarea cladirii la reteaua de energie
si protectia generala.
2) Tabloul de firidă-care asigura distribuția și protecția mai multor apartamente.
3) Tabloul de apartament -asigura distribuirea si protejarea circuitelor din
apartament
Tablourile de distributie de firidă se executa din profile metalice si cuprind sigurante
fuzibile.Ele se monteaza intr-o firidă prevazuta cu o usa metalica ce se poate
deschide numai cu o cheie speciala de catre electricienii întreprinderii de distributie a
energiei electrice.
XIII.2 Tablourile de distributie pentru industrie
Pentru distribuția energiei electrice la consumatorii de putere mai mare se folosesc
constructiv
Din punct de vedere constructive, tablourile de distributie se clasifica:
-Tablouri capsulate;
-Tablouri deschise;
-Tablouri debrosabile
-Dulapuri.
1)Tablourile capsulate sunt construite dintr-o serie de cutii independente echipate
cu aparate sau elemente de distributie si legate intre ele.Curentul lor nominal nu
depaseste 1000A.
2)Tablourile deschise sunt alcatuite dintr-un schelet metalic pe care sunt fixate foi
din tabla de OL in partea frontală au usi de acces, iar in spate sunt deschise.
3)Dulapurile- spre deosebire de tablourile dechise sunt inchise complet fiind
prevazute cu usi in fata

82
 XIII.3 INSTALAREA TABLOURILOR ELECTRICE

4.1. Tablourile de distributie trebuie montate perfect vertical si fixate bine, pentru
a nu fi supuse vibratiilor sau deplasarilor, ce pot surveni in caz de scurtcircuitare
pe bare sau cutremur.
4.2. Inaltimea minima fata de pardoseala a laturilor de jos ale tablourilor trebuie
sa fie astfel stabilita incat sa permita posibilitatea realizarii razei de curbura a
cablului cu diametrul cel mai mare, iar inaltimea maxima, fata de pardoseala (sau
teren, la amplasarea in exterior), a laturii de sus a tabloului sa fie de cel mult 2,2
m.
4.3. Coridorul de deservire din fata sau din spatele unui tablou se prevede cu o
latime de cel putin 0,8 m masurata intre punctele cele mai proeminente ale
tabloului si elemente neelectrice de pe traseul coridorului (pereti, balustrade de
protectie, etc.).
4.4. Coridorul de deservire dintre doua tablouri de distributie si coridorul dintre un
tablou si partile metalice proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt
echipament sau receptor electric, trebuie sa aiba o latime de cel putin 1 m.
4.5. Nu se admit denivelari ale pardoselilor si praguri de-a lungul coridoarelor de
deservire a tablourilor electrice.
4.6. Se vor lua masuri pentru evitarea patrunderii animalelor mici in incaperile
tablourilor si instalatiilor electrice.

XIII.4. VERIFICAREA TABLOURILOR ELECTRICE

Date fiind eventualele urmari ale fazelor de transport, depozitare, instalare, se
procedeaza la completarea si verificarea prealabila a tablourilor, inainte de
trecerea la racordarea instalatiilor.
5.1. Verificarea vizuala a integritatii constructiei metalice a tabloului, a aspectului
sudurilor.
5.2.Verificarea existentei si integritatii marcajelor si etichetarilor tabloului,
circuitelor, aparatelor, conform proiectului.
5.3. Verificarea legaturilor electrice interioare.
Verificarea se face la tensiunea nepericuloasa de cel mult 24 V, tabloul nefiind
cuplat la retea. Se va verifica si strangerea legaturilor, fixarea aparatelor.
5.4. Verificarea legaturilor de protectie, prin punere la pamant (sub 0,1 ohmi) a
aparatelor, precum si intre priza de pamant si centura de legare la pamant.
5.5. Verificarea rezistentei de izolatie intre circuite si masa, conform STAS
553.

83
 XIV. INSTALATII DE PARATRASNET

Instalatia de paratrasnet constituie principala măsură de protecție la loviturile

directe de trasnet in cazul furtunilor.
O ameninţare pentru instalaţiile electrice o constituie și apariţia supratensiunilor
cauzate de descărcările electrice chiar daca acestea au loc mult mai departe de
imobilul dvs..
Dacă o lovitura de trasnet loveşte o instalaţie de paratrasnet, atunci o bună parte
din energia trasnetului este deviată spre pământ, dar şi spre instalaţia electrică
proprie, prin sistemele de legare la pământ şi la alte instalaţii.

Chiar dacă avem o instalatie de paratrasnet, o lovitura de trasnet în apropriere

poate produce pagube. Acest lucru se poate combate prin reducerea
supratensiunilor induse, până la un anumit nivel care să nu mai reprezinte un pericol
pentru consumatorii finali, prin instalarea de descarcatoare de supratensiune pe zone
de protecţie.

Așadar când vorbim de protecția la loviturile de trasnet, trebuie să avem în vedere

un sistem de protecţie împotriva loviturilor de trasnet, în care includem:

sistemul de protecţie exterioară (dispozitivul de captare, de coborâre, instalaţia de

-
legare la pământ)
- sistemul de protecţie interioară - montarea descarcatoarelor la supratensiune
Paratrasnet cu dispozitiv de amorsare - PDA

Acest sistem de protecţie împotriva loviturilor de trasnet, este net superior

sistemului clasic, asigurând o zonă de protecţie superioară prin faptul că se creează
artificial o ionizare în vârful captatorului, reacţionând astfel la o lovitură iminentă de
trasnet.

La utilizarea paratrasnetelor cu PDA, se va acorda atenţie alegerii corecte a

nivelului de protecţie, paratrasnetului, locului de montaj, dar şi sistemului de coborâre
şi realizării corecte a prizei de pământ.

O astfel de instalaţie de protectie impotriva trasnetului este compusă din

un dispozitiv PDA montat pe un catarg

conductoare de coborâre
priza de împământare pentru dispersia curentului de trasnet
Avantaje

este un sistem mult mai simplu şi eficient decât cel clasic

nu afectează aspectul arhitectural al clădirilor
Captatorul

se montează la cel puţin 2 m deasupra celui mai înalt punct al zonei pe care o

84
 protejează
montarea acestuia se realizeauă în general pe un catarg
dacă catargul este ancorat, atunci aceste ancorări se leagă în punctele de jos, la
conductoarele de coborâre conform I 20
Conductoarele de coborare

Sstemul PDA este legat la pământ prin cel puţin o coborâre.

Sunt necesare două coborâri, daca:

lungimea orizontală a a conductorului de coborâre este mai mare decât lungimea

verticală a aceluiaş conductor
înălţimea construcţiei este mai mare de 28 m
Traseul de coborâre trebuie să urmeze următoarele reguli:

urmează calea cea mai scurtă până la priza de pământ

traseul de coborâre trebuie proiectat în aşa fel încât să nu aibe cotituri bruşte iar
razele de curbură să fie de minim 20 cm
să evite întoarcerile şi urcările
montarea conductoarelor de coborâre se va face la o distanţă de minim 0.5 m de
marginile uşilor şi ferestrelor
conductorul de coborâre va avea trei fixări pe metru.
Conductoarele de coborare pot fi din cupru stanat, inox sau aluminiu, având
dimensiunile recomandate în normativ. Execuţia acestora se recomandă să se facă
dintr-o singură bucată, fără îmbinări.

În cazul în care este necesară îmbinarea, numărul acestor îmbinări trebuie redus la
minim şi să fie realizate prin sudare sau prin bride speciale.

Conductoarele de coborare se recomandă a fi montate în exteriorul clădirilor, la o

distanţă de 10 cm de pereţii din material combustibil. La 2 m înălţime deasupra
solului, conductorul de coborâre se va întrerupe, legătura electrică fiind realizată cu o
piesă de separaţie.

Cu ajutorul piesei de separaţie se poate separa conductorul de coborâre de priza

de pamant cu ocazia  măsurătorilor rezistenţei prizei de împământare. Pentru
protecţia conductorului de coborâre se poate monta o teacă de protecţie.

Priza de pamant

Priza de pamant aferentă unei instalatii de paratrasnet va avea o rezistenţă cel

mult egală cu 10Ω. Construcția prizei de pamant va necesita o atenție deosebită şi va
fi constituită din 3 - 5 ţăruşi de 2 m dispuşi în triunghi, legaţi prin platbandă și
îngropați la cel puţin 0,5 m adâncime.

Este obligatorie realizarea legăturilor echipotenţiale atât a obiectelor metalice

exterioare cât şi a celor interioare din clădirea protejată. Secţiunea minimă a
conductorului de legătură este de 16 mm2

85
 Paratrasnetul cu PDA este diferit de instalatia de paratrasnet clasica prin
elementul activ-dispozitivul de amorsa
In general paratrasnetele cu PDA se recomanda a fi utilizate la constructiile de
dimensiuni mari.
Avantajele sunt in primul rand economice, fiind necesare investitii mai mici (mai
putine puncte de captare) decat la un sistem clasic. Un alt avantaj ar fi faptul ca
asigura o raza de protectie mare la inaltimi mici de montaj fata de cladire.
Acest sistem se caracterizeaza printr-o reactie rapida la apropierea unui traznet
de zona protejata, reactie numita avans de amorsare.

Functionare

Functionarea paratrasnetelui cu dispozitiv de amorsare (PDA), consta în crearea de

sarcini electrice in zona vârfului de captare pentru crearea unui canal ascendent de
întâmpinare cu conductivitate ridicata, cea ce va constitui calea preferentiala de
descarcare a trasnetului.

Componente

- Captatorul (varful de captare), in interiorul caruia se afla emitatorul de ioni cu rol de

a crea fluxul de ioni, prin efect corona, necesar ionizarii aerului de deasupra
paratrasnetului si amorsarea unui canal ascendent de întâmpinare a loviturii de
trasnet la momentul oportun

-Tija suport - realizat din otel inoxidabil, cu rol de sustinere a vârfului de captare si
adapostire a cablului de înalta tensiune care face legatura între emitatorul de ioni si
traductorul piezoelectric

-Traductorul piezoelectric este amplasat în partea inferioara a tijei suport, care la

comanda sistemului de activare transmite potentialul energetic generat de elementul
piezoelectric la punctele emitatoare de ioni.

Principiu de functionare

Un dispozitiv, numit “dispozitiv de putere”, colecteaza si înmagazineaza energia

solara si/sau eoliana în mai multe condensatoare de mare putere. Astfel,

86
paratrasnetul este în permanenta preîncarcat cu o cantitate importanta de energie
care îi permite sa suporte propagarea unui canal ascendent.

Energia electrostatica prezenta in atmosfera in timpul furtunilor este inmagazinata de

un dispozitiv. care la momentul oportun o elibereaza catre descarcator.

Când trasnetul coboara si intra în zona de protectie a paratrasnetului, unu senzor ce

masoara valoarea câmpului electric înconjurator, declanseaza instantaneu
dispozitivul de impulsuri, iar condensatoarele de putere elibereaza energia necesara
pentru propagarea unui canal ascendant de intampinare a trasnetului.

Unde se monteaza?

Locul de montaj difera de la o constructie la alta, se stabileste de proiectant si este

de regula locul cel mai inalt al constructiei protejate.

Paratrasnetul cu PDA trebuie montat cu cel putin 2m fata de cea mai inalta cota a
constructiei.

In conformitate cu normativul I7/2011

Rezistenta de dispersie a prizei de pamant, trebuie sa se incadreze in
urmatoarele valori:
» maxim 4 ohmi pentru instalatiile electrice de utilizare;
» maxim 1 ohm daca instalatia de impamantare este comuna atat pentru paratrasnet
cat si pentru instalatia electrica de utilizare;
» maxim 10 ohmi pentru instalatia de impamantare a paratrasnetului.

87
1