Prezentarea autorului

Giovanni Boccaccio s-a născut la Paris in 1313 din dragostea nelegitima a

negustorului florentin Boccaccio si a unei franțuzoaice care provenea, se
pare, dintr-o familie aristocrata. Se știe sigur numai ca acesta femeie se
numea Giovanna si ca după nașterea lui Giovanni a fost repede părăsita de
amant, care si-a luat copilul, ducându-l-l la Florența. Giovanni este cel de al
doilea mare umanist Italian, cel care l-a cunoscut când era copil pe Dante
Alighieri spre ultimii ani ai vieții acestuia in Ravenna. Îndeosebi prin opera lui
Boccaccio, cultura începuturilor Renașterii cunoaște aspectul sau
caracteristic Italian, amprenta specificului național.

Rezumatul intrigii

Decameronul conține o suta de nuvele concepute la indemnul Mariei d’

Aquino si a fost scris ca un omagiu pentru femei. Giovanni Boccaccio a
început scrierea „Decameronului” după o epidemie de ciumă care a avut loc
în Florența în anul 1348 și și-a încheiat opera în jurul anului 1353. Etimologic
titlul provine din limba greacă, „deca” însemnând zece, iar „imera”, zile. Prin
aceasta sunt desemnate cele zece zile în care acțiunea propriu-zisă a
„Decameronului” are loc. Intervalul respectiv, însă, este extins de timpurile
altor narațiuni, devreme ce personajele operei relatează în cele zece zile,
câte zece povești fiecare, acestea însumând, în total, o sută. Așadar, în
„Decameronul”, Giovanni Boccaccio folosește tehnica narațiunii în ramă.
Cele zece personaje povestitoare, șapte doamne și trei cavaleri, fug din
Florența care era bântuită de ciumă și se refugiază în provincie, într-o vilă
retrasă. Conform regulilor concepute de ei, fiecare personaj devine „rege”
sau „regină” pentru o zi, dobândind odată cu acest titlu privilegiul de a alege
tema povestirilor ce vor fi spuse în ziua respectivă de toți. Această activitate
literară le servește ca remediu sufletesc, fiind un refugiu în fic țiune, ce le
permite să uite temporar de realitatea dezolantă a epidemiei care îi
înconjoară și le amenință existența.
Tema textului

Tema se refera la oglindirea problemelor sociale. Decameronul a fost scris

ca un omagiu pentru femei, iar o parabola aflata in introducerea grupului de
nuvele din ziua a IV-a arata cum un tânăr pustnic venit pentru prima oara din
solitudini intr-un oraș, văzând femeile, le-a considerat ca pe ființele cele mai
minunate si mai demne de a fi văzute de lume. Pentru cucerirea lor si a iubirii
au loc in Decameron cele mai extraordinare aventuri, in care protagoni ști
sunt reprezentanți ai tuturor structurilor sociale, negustori, nobili, țărani,
călugări, tot atâția înflăcărați îndrăgostiți. Întotdeauna a descris cu cea mai
mare plăcere triumful iubirii ce încununa lungul sir de întâmplări prin care
trec unii îndrăgostiți.

Mesajul scoate în evidență viciile pentru a le combate. Alte motive sunt

dragostea, păcatul, zgârcenia, naivitatea.

Impresii si recomandări

Opera lui Giovanni Boccaccio, neobosit explorator al sufletului uman si al

Renașterii, poate sa fie considerata fără dubiu ca o vasta comedie umana.
Putem sa observam in sfârșit ca in cazul lui întâlnim aceeași experiența,
făcută cu alte mijloace literare, dar cu aceeași tendința si rezultate: a pune
in valoare omul si viată.
De aceea este atât de iubit si citit Decameronul in care se oglindește marea
umanitate, libera cugetare, aspirația spre libertate deplina, setea de viată a
unui mare creator si artist.