O Perspectiva Metodologica

Radu Adrian MANDACHE
O PERSPECTIVĂ METODOLOGICĂ
DE INVESTIGARE ȘTIINȚIFICĂ
A FORMĂRII OFIȚERULUI DIN FORȚELE
TERESTRE CA LIDER MILITAR
 Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

Sibiu, 2018
O perspectivă metodologică de investigare științifică a formării ofițerului din Forțele Terestre ca lider militar
Coordonator al colecţiei:
Dr. Radu Adrian MANDACHE
Referenţi ştiinţifici:
Conf.univ.dr. Daniel SOLESCU
Lect.univ.dr. Alin CÎRDEI
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

MANDACHE, RADU-ADRIAN
O perspectivă metodologică de investigare ştiinţifică a formării
ofiţerului din forţele terestre ca lider militar / Radu Adrian Mandache -
Sibiu : Editura Academiei Forţelor Terestre "Nicolae Bălcescu", 2018
Conţine bibliografie
ISBN 978-973-153-315-5
355
© 2018 Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

Adresa: Str. Revoluţiei, nr. 3-5, Sibiu
Tel.: 0269/432990
Fax: 0269/215554
E-mail: office@armyacademy.ro
E-mail: editura@armyacademy.ro
Web: www.armyacademy.ro
Web: www.armyacademy.ro/editura
2
CUPRINS
INTRODUCERE ................................................................................. 5
1. CADRUL GENERAL AL FUNDAMENTĂRII

ȘI DESFĂȘURĂRII INVESTIGAȚIEI ȘTIINȚIFICE .............. 7
1.1. Particularități ale domeniului de investigare ......................... 7
1.2. Deschideri metodologice ......................................................... 8
2. ETAPELE STRATEGIEI DE INVESTIGARE ȘTIINȚIFICĂ

A OPINIILOR STUDENȚILOR PRIVIND PROCESUL
DE FORMARE A VIITORILOR OFIȚERI
CA LIDERI MILITARI ............................................................... 11
2.1. Direcția şi obiectivul investigației......................................... 11
2.2. Ipotezele investigației ............................................................ 12
2.3. Metoda și instrumentul investigației ..................................... 12
2.4. Stabilirea eşantionului .......................................................... 12
2.5. Colectarea datelor ................................................................. 13
2.6. Structura eșantionului ........................................................... 13
3. OPINII PRIVIND FORMAREA OFIȚERULUI

DIN FORȚELE TERESTRE CA LIDER ȘI A CALITĂȚILOR
SPECIFICE ACESTUIA – ANALIZĂ ȘI INTERPRETARE..... 15
4. DIRECȚII NECESARE SPORIRII VALENȚELOR

EDUCAȚIONALE ALE PROCESULUI DE FORMARE
A OFIȚERILOR DIN FORȚELE TERESTRE
CA LIDERI MILITARI ............................................................... 67
4.1. Creșterea calității selecției candidaților recrutați
pentru a deveni ofițeri în Forțele Terestre
ca lideri militari ...................................................................... 68
4.2. Acordarea unei atenții corespunzătoare pregătirii
academice, ca parte importantă în formarea
ca lideri militari a ofițerilor din Forțele Terestre .................. 69
3
4.3. Asigurarea unor standarde adecvate pregătirii militare,

ca parte semnificativă a procesului de formare
a ofițerului din Forțele Terestre ca lider militar .................... 70
4.4. Creșterea rolului subunităților de studenți
și a studenților ........................................................................ 74
4.5. Recunoașterea și susținerea unui statut adecvat
instructorilor militari și comandanților de subunități ........... 75
4.6. Regândirea și reproiectarea filozofiei și strategiei
educaționale de către managementul academic militar
și cel de la nivelul eșaloanelor superioare ............................. 76
ABREVIERI ŞI ACRONIME .......................................................... 81
GLOSAR............................................................................................. 83
ANEXA NR. 1 .................................................................................... 87
ANEXA NR. 2 .................................................................................... 93
ANEXA NR. 3 .................................................................................... 94
ANEXA NR. 4 .................................................................................... 95
ANEXA NR. 5 .................................................................................... 97
ANEXA NR. 6 .................................................................................... 99
ANEXA NR. 7 .................................................................................. 101
BIBLIOGRAFIE.............................................................................. 102
4
INTRODUCERE
Problematica formării ofiţerilor din Forţele Terestre ca lideri
capabili să acţioneze în condiţiile specifice organizaţiei militare
moderne este una dificilă, chiar foarte complicată şi complexă,
deoarece, spre deosebire de alte genuri de organizaţii, aici liderul
trebuie să-şi exercite influenţa pentru a obţine adeziune, pentru a fi
urmat în situaţii periculoase, în situaţii-limită, în situaţii în care riscul
pierderii bunului cel mai de preţ al omului – viaţa, este foarte crescut.
Evoluția fenomenului militar contemporan produce tot mai multe
argumente, demonstrând că succesul organizaţiei militare, şi nu
numai, depinde tot mai mult de funcționalitatea raporturilor dintre
militari, iar o bună calitate a acestora poate fi creată şi întreţinută
numai de comandanţi cu reale abilități de lider.
Iată de ce, majoritatea armatelor lumii şi, în special, cele moderne
urmăresc formarea comandanţilor ca lideri în organizaţia militară.
Pentru aceasta este nevoie ca, printr-un proces educativ complex şi
fundamentat ştiinţific, viitorii ofiţeri să-şi formeze competenţe
adecvate acestui rol, să şi-l asume, să ştie şi să poată să-l joace, să fie
capabili de a se adapta oricărei situații cu care se vor confrunta.
Cercetările naţionale pe tema formării ofiţerului ca lider militar au
fost singulare ori au vizat aspecte dispersate ale fundamentelor
proiectării acestui proces, a curriculei universitare, şi ale unei
determinări obiective a calităţii instituţiilor militare de învăţământ
superior. Extrem de puţine au profunzimea şi puterea de a surprinde
funcţionalitatea sistemului de învăţământ militar superior din
perspectiva formării ofiţerului ca lider militar, trend şi necesitate
impuse de evoluţia fenomenului militar şi a mediului de securitate.
La fel, se poate considera că preocupările metodologice și de
investigare empirică în domeniul conducerii militare ca influenţare a
subordonaţilor nu au fost foarte numeroase şi profunde şi, de aceea,
diferenţierea dimensiunilor de ofiţeri-comandanţi, ofițeri-manageri și
ofiţeri-lideri încă nu este conturată cu claritate.
Pe această concluzie, în cele ce urmează, vor fi analizate
dimensiunile specifice ofițerului din Forțele Terestre, corelarea
acestora cu celelalte competențe și calități necesare îndeplinirii
performante a atribuțiilor la nivel național și internațional, prin prisma
5
investigării opiniilor respondenților – studenți militari. Concepția

adoptată a creat astfel oportunitatea reliefării și posibilitatea
concentrării efortului de cercetare asupra unor aspecte de natură
metodologică și praxiologică specifice unui asemenea demers
științific.
Știind că studenții reprezintă un factor important în derularea
învățământului superior militar, nu numai în calitate de beneficiari ci
și de participanți activi la procesul propriei formări, prin strategia de
cercetare adoptată s-au putut evalua nu numai aspecte intrinseci
formării dimensiunilor de manager, comandant și lider, ci și alte
repere semnificative ale întregului mediu educațional din academie.
Impactul social şi beneficiile acestei investigații empirice constau
în faptul că îşi pot aduce contribuţia la perfecţionarea procesului de
formare a ofiţerilor din Forţele Terestre şi, implicit, pot influenţa
transformarea organizaţiei militare prin transformarea uneia din cele
mai importante categorii de personal ale armatei, ceea ce va influenţa
pozitiv demersurile de afirmare internaţională a României. Această
necesitate este dată de faptul că, astăzi, ţară noastră se află astăzi într-o
etapă nouă – cea a apartenenţei reale la comunitatea europeană şi
euroatlantică, etapă în care îşi reafirmă, prin Strategia de Securitate
Naţională, vocaţia sa de contribuitor activ şi substanţial la securitatea
internaţională şi regională, de ţară cu un profil strategic distinct în
cadrul NATO şi al UE.
Deci, beneficiarii direcţi ai rezultatelor demersului ştiinţific pot fi
Forţele Terestre şi, în special, instituţiile militare de învăţământ din
cadrul acestora, care au posibilitatea de a dispune de o modalitate
ştiinţifică, în măsură să asigure formarea eficientă a dimensiunilor
ofiţerului din Forţele Terestre în organizaţia militară modernă,
necesitate a îndeplinirii misiunilor specifice mediului de securitate şi
fenomenului militar la acest nou început de mileniu.
Desigur, măsura în care se va reuși trezirea interesului pentru
ideile prezentate sau numai pentru o parte a acestora, va fi dată de
acceptarea cărţii pe masa de lucru a studenților, a cadrelor didactice și
a tuturor celor implicați în procesul educațional militar academic.
Sper că voi răspunde așteptărilor acestora!
Autorul
6
1. CADRUL GENERAL AL FUNDAMENTĂRII

ȘI DESFĂȘURĂRII INVESTIGAȚIEI ȘTIINȚIFICE
Oricare investigație empirică își propune să pătrundă cât mai

profund în adâncimea domeniului pe care dorește să-l decodifice pentru
a scoate în evidență cât mai multe necunoscute în legătură cu acesta.
De aceea, investigația de teren realizată s-a fundamentat pe o
analiză științifică a problematicii formării ofițerului din Forțele
Terestre ca lider militar și pe cerințele specifice oricărui demers
empiric, științific, așa cum se poate constata din conținutul acesteia
prezentat în continuare.
1.1. Particularități ale domeniului de investigare
Abordarea teoretică şi practică a calităţilor specifice ofiţerului ca

lider militar şi a procesului de formare a acestuia nu reprezintă un
simplu exerciţiu speculativ ci, dimpotrivă, o analiză pragmatică şi
necesară, izvorâtă din complexitatea acţiunii militare, în general
(pe fondul actualului şi viitorului fenomen militar) şi a câmpului de
luptă modern, în special.
Adăugându-se analizei curriculei academice şi a programelor
extracurriculare făcute pe baza planurilor de învăţământ, fişelor
disciplinelor/fişelor ASIE (activități standard de instrucție și evaluare)
şi regulamentelor de uz intern ale academiei, dezvoltate într-o altă
lucrare științifică1, interpretarea rezultatelor şi concluziile cercetării pe
baza chestionarului, constituie o parte importantă a suportului obiectiv
al demersului ştiinţific întreprins.
1
R. A. Mandache, Ofițerul ca lider în Forțele Terestre – aspecte epistemologice
și educaționale, Sibiu, Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”,
2018.
7
Cele două modalităţi de abordare a tematicii studiate – analiza

curriculumului educaţional şi a programelor extracurriculare, pe de o
parte, şi investigarea pe teren a unui eşantion reprezentat de studenţii
seriei 2010-2013, pe de altă parte – sunt complementare şi necesare în
cunoaşterea ştiinţifică a procesului de formare a ofiţerului ca lider
militar. Atât prin abordările de tip nomotetic şi cantitativ – specifice
metodologiei obiective –, cât şi prin cele de tip hermeneutic, calitativ,
ideografic – specifice metodologiei subiective, s-a realizat o
cunoaştere şi înţelegere profunde şi detaliate ale aspectelor,
fenomenelor, esenţelor şi detaliilor formării calităţilor, capacităţilor şi
competenţei de lider militar – ale ofiţerului din Forțele Terestre.
Utilizarea complementară a celor două metode de cercetare a
condus la: cercetarea relaţiilor sistemice şi cauzale specifice
procesului analizat; obiectivitate în cercetarea întreprinsă; elaborarea
unor ipoteze verificabile şi testabile; măsurarea cantitativă a datelor şi
informaţiilor obţinute cu ajutorul instrumentarului specific;
prelucrarea şi interpretarea statistică a datelor şi informaţiilor
sistematizate şi studierea structurală şi analitică a procesului în cauză.
Cunoașterea și evaluarea de către studenți a competenţelor şi
calităţilor viitorului ofiţer din Forțele Terestre contribuie în mod
eficient la fundamentarea proiectării procesului de formare a liderului
în Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, la
promovarea valorilor specifice mediului militar și a ofiţerului ca lider
militar.
1.2. Deschideri metodologice
Investigația se bazează pe analiza opiniilor studenților militari,

realizată în cadrul unei cercetări panel desfășurată pe parcursul celor
trei ani de școlarizare a acestora.
Fundamentate pe baza conceptelor, principiilor și strategiilor
specifice unei investigații empirice în domeniul sociouman, datele
8
culese, interpretarea și analizarea acestora, dar mai ales concluziile și

propunerile formulate deschid noi posibilități de înțelegere și explicare
argumentată a locului și rolului cercetării științifice destinate
decodificării unui atât de important segment al domeniului militar, cel
al formării inițiale a ofițerului din Forțele Terestre ca lider militar.
Utilizarea fundamentelor epistemologice, logice și praxiologice
destinate gestionării corecte a investigației științifice este corelată în
mod corespunzător cu facilitățile oferite de metoda anchetei și de
chestionar, instrumentul specific acesteia.
Prelucrarea calitativă și cantitativă a datelor culese este susținută
în mod constant, pe parcursul întregii cercetări de o argumentare
pertinentă, analitică și sintetică, ceea ce a asigurat explicarea
lămuritoare a ideilor problematicii supuse investigației empirice.
Plecând de la necesitatea fundamentării științifice a procesului de
formare inițială a ofițerului ca lider în organizația militară în cadrul
Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, sunt
identificate aspecte concrete trăite de către studenții militari.
Punerea în discuție pe baza opiniilor exprimate de respondenți a
unor aspecte pozitive și negative ale întregului demers educațional din
academie dovedește faptul că aceiași studenți aflați în anul întâi, al
doilea sau al treilea, respectiv în școlile de aplicație ale armelor au
sesizat cu obiectivitate elemente esențiale, profunde pentru tot ceea ce
a fost, este, dar mai ales se dorește a fi procesul de formare a ofițerilor
ca lideri militari.
Prezentarea datelor culese, în baza chestionarului elaborat,
stabilirea unor repere teoretico-aplicative și metodologice privind
întreaga politică și filozofie educațională sunt continuate cu
prezentarea unor opțiuni privind cerințele noii paradigme educaționale
în domeniul formării ofițerului ca lider militar în Forțele Terestre.
Prin chestionarul elaborat, s-au solicitat opinii ale respondenților,
moduri de judecată și evaluare ale acestora pentru a se realiza o cât
mai convingătoare atragere a studenților, în vederea exprimării unor
răspunsuri reprezentative pentru tema cercetării.
9
Încrederea studenților în asigurarea confidențialității răspunsurilor

și a modului de utilizare a rezultatelor anchetei au pus în acțiune
moduri critice, obiective de exprimare, ceea ce a dat posibilitatea
realizării unei construcții științifice care să decupeze în mod corect
aspecte concludente și convingătoare despre procesul de formare a
ofițerului din Forțele Terestre ca lider militar.
10
2. ETAPELE STRATEGIEI DE INVESTIGARE ȘTIINȚIFICĂ

A OPINIILOR STUDENȚILOR PRIVIND PROCESUL DE
FORMARE A VIITORILOR OFIȚERI CA LIDERI MILITARI
Pentru argumentarea ştiinţifică a demersului propus, s-a realizat

un sistem metodologic simplu în concepţie şi execuţie, dar care să
permită cercetării – calităţilor liderului militar şi procesului de
formare a ofiţerului ca lider militar –, desprinderea unor concluzii şi
măsuri necesare perfecţionării acestui proces deosebit de complex,
pretenţios şi important, dar şi conştientizarea, la un nivel superior, a
necesităţii formării competenţei de lider militar ofiţerilor din Forţele
Terestre.
2.1. Direcția şi obiectivul investigației
Pornind de la importanţa manifestării ofiţerului din perspectiva

ipostazei de lider militar, s-a propus ca direcție de cercetare analiza
modalităților de perfecționare a procesului de formare inițială a
ofițerului din Forțele Terestre ca lider militar performant, iar ca
obiectiv reliefarea influenței modalităților de formare a ofițerului
asupra calității competenței sale de lider militar în organizația
militară modernă.
Pentru aceasta, se vor cerceta calităţile specifice ofiţerului ca lider
militar, precum şi modul în care este perceput procesul de formare a
ofiţerului ca lider militar de către studenţii seriei 2010-2013 ai
Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, pe
parcursul celor trei ani de studii universitare și inclusiv în anul
următor absolvirii, anul 2014. De asemenea, se propune şi
identificarea valorilor etico-morale tradiţionale specifice ofiţerului –
în general, existente în structura personalităţii celor chestionaţi,
precum şi orientarea acestora către valorile morale ce trebuie să
caracterizeze ofiţerul modern.
11
2.2. Ipotezele investigației

În vederea desfășurării investigației realizate, s-a pornit de la
formularea următoarelor ipoteze:
‒ cu cât studenţii cunosc mai bine competenţele şi calităţile
viitorului ofiţer din Forţele Terestre, cu atât sunt mai în măsură
să evalueze şi să prognozeze procesul de formare a liderului în
Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu;
‒ utilizarea științifică a modalităților de perfecționare a
procesului de formare a ofițerului din Forțele Terestre ca lider
militar determină obținerea performanței în îndeplinirea
misiunilor de către acesta.
2.3. Metoda și instrumentul investigației
Pentru investigarea pe teren a studenţilor militari s-a folosit ca

metodă de cercetare ancheta şi s-a elaborat ca instrument de
investigare un chestionar cu 20 de itemi (Anexa nr. 1).
Chestionarul realizat cuprinde atât întrebări deschise – itemi la care
studenţii trebuie să formuleze răspunsul exprimându-şi neîngrădit opinia,
cât şi întrebări închise – itemi cu răspuns la alegere (din variantele
oferite). Trebuie menţionat faptul că majoritatea studenţilor care au
participat la investigaţie au răspuns la toate întrebările, acest aspect
indicând interesul crescut al acestora faţă de problematica investigată.
2.4. Stabilirea eşantionului

Eșantionul selectat a fost constituit dintre studenții anului 1,
anului 2 și anului 3 de studii, seria 2010-2013.
Este important de subliniat faptul că numărul de studenți din anul 1
a rămas aproximativ același și pentru anii 2 și 3 de studii, întrucât în
anul 2 a fost clasat medical un student de sex masculin.
Pentru corectitudinea și justețea informației referitoare la
afirmația conform căreia, numărul studenților chestionați în anul 1,
este aproximativ același cu al studenților din anii 2 și 3, se precizează
că în prima parte a anului 1, cu mult înainte de administrarea
12
chestionarelor, au mai fost îndepărtați doi studenți, unul de sex

masculin și unul de sex feminin, la cererea acestora.
2.5. Colectarea datelor
Strategia urmată pentru analiza calităţilor de lider şi a procesului de

formare a competenţei de lider militar absolvenţilor Academiei Forţelor
Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu a necesitat două modalităţi de
soluţionare a problematicilor în cauză. Prima constă în analiza
documentelor referitoare la curriculumul educaţional şi a programelor
extracurriculare. A doua – în investigarea pe teren a studenţilor seriei
2010-2013, pe întregul parcurs al procesului de formare, considerând că
aceștia au o anumită experienţă dobândită pe timpul stagiilor la unităţi în
anii 2 și 3 și apoi după finalizarea cursului de bază.
S-a recurs la această strategie întrucât, pe de o parte, ea oferă o
perspectivă a proiectării de la cerințe la realizarea concretă a
procesului de formare a ofiţerului din Forţele Terestre şi, pe de altă
parte, asigură o bază de date reale, de pe teren, obţinută de la cei care
beneficiază de acest proces.
Numărul mare de răspunsuri primite şi, în consecinţă, numărul mic
al nonrăspunsurilor (în anul 1 nu au răspuns la toți itemii 2 studenţi din
174 chestionaţi, reprezentând 1,15 %, în anul 2 nu au răspuns la toți
itemii 2 studenți din 171 chestionați, reprezentând 1,17 %, iar în anul 3
și la absolvirea cursului de bază toți subiecții chestionați au răspuns la
toți itemii) conduc la concluzia că pentru problematica abordată,
studenţii manifestă un real şi deosebit interes.
Datele şi informaţiile culese cu ajutorul chestionarului au fost
supuse unui program de prelucrare statistică pe calculator (S.P.S.S.
15.0/Windows).
Înainte de a începe prelucrarea răspunsurilor la itemi, este important
de evidenţiat faptul că numărul studenților chestionați în anul 1 este
aproximativ același cu al studenților din anii 2 și 3, un singur student
fiind exmatriculat în anul 2 de studii din motive medicale.
2.6. Structura eșantionului
Situația studenților chestionați, pe ani de studii și sex, este

reprezentată în figura 2.1.
13
Rezultă astfel că ponderea studenților de sex masculin pe întregul

eșantion este de 80,65 %, iar a studentelor este de 19,35 %.
Pe ani de studii, structura eșantionului este următoarea:
● în anul 1: – 174 studenţi, respectiv 76,32 % din totalul de
228 studenţi, dintre care: 140 studenţi de sex masculin,
reprezentând 76,09 % din totalul acestora (184) şi 34 studenţi
de sex feminin, reprezentând 77,27 %, de asemenea, din totalul
acestora (44);
de sex feminin, reprezentând 70,45 % din totalul acestora (44);
de sex feminin, reprezentând 72,73 % din totalul acestora (44);
● la absolvirea cursului de bază:– 137 studenţi, respectiv 65,87 %
din totalul de 208 studenţi, dintre care: 108 studenţi de sex
masculin, reprezentând 65,45 % din totalul acestora (165) şi
29 studenţi de sex feminin, reprezentând 67,44 % din totalul
acestora (43).
Fig. 2.1. Structura eșantionului realizat
14
Aşadar, fiecare etapă a investigației realizate a creat condițiile

necesare obținerii unor opinii relevante din partea studenților
investigați, referitoare la tema propusă pentru cercetare.
15
3. OPINII PRIVIND FORMAREA OFIȚERULUI

DIN FORȚELE TERESTRE CA LIDER ȘI A CALITĂȚILOR
SPECIFICE ACESTUIA – ANALIZĂ ȘI INTERPRETARE
Construirea întrebărilor în cadrul chestionarului atât ca număr, dar

mai ales ca tipologie și conținut a asigurat premisele cunoașterii unor
aspecte relevante despre tema investigației desfășurate.
În acest sens, răspunsurile sunt relevante începând cu itemul nr. 1,
care are următoarea formulare: „În opinia dvs., care sunt primele
5 calităţi, în ordinea importanţei acestora, caracteristice ofiţerului
profesionist din Armata României?”, cumulat pe cei trei ani de studii
universitare și cursul de bază, primele cinci calități prin care
respondenții au caracterizat un ofiţer al armatei române au fost:
curajul, competenţa profesională, disciplina, patriotismul şi
responsabilitatea – sau calităţi din zona de sinonimie a acestora,
situaţia lor fiind redată detaliat în Anexa nr. 2. Răspunsurile reflectă
un aspect puternic pozitiv, deoarece majoritatea studenţilor/ofițerilor
percep în termeni corespunzători calitățile principale specifice
statusului de ofiţer al armatei române. Studenții au continuat răspunsul
la această întrebare și prin ridicarea unor calități negative:
superficialitate, indiferență, slabă pregătire sau lipsa loialității. Acesta
este un aspect care trebuie să ridice semne de întrebare şi să fie făcute
demersuri în consecinţă, cu atât mai mult cu cât majoritatea
aprecierilor negative au fost făcute în anul 3 de studii.
La itemurile nr. 2, 3 şi 4, în fiecare dintre cei trei ani de studii
universitare și la absolvirea cursului de bază, cei mai mulţi dintre
respondenţi, adică 98,85 % în anul 1 și 100 % în următorii ani,
consideră că leadership-ul militar are implicaţii mari şi foarte mari
asupra conducerii şi succesului organizaţiei militare, că formarea
competenței de lider militar ofiţerului din Forţele Terestre este o
necesitate în contextul fenomenului militar modern – acord și acord
total şi, nu în ultimul rând, că acesta trebuie să ocupe un loc central în
procesul de formare a ofițerului în AFT – în mare şi foarte mare
16
măsură, doi studenți în anul 1, reprezentând 1,15 % din subiecții

chestionați, apreciind că are implicații scăzute, că nu este o necesitate
în procesul de formare din AFT și că ar trebui să ocupe un loc puţin
important (alegând, la fiecare dintre cele trei întrebări, varianta 2 de
răspuns).
Astfel, la itemul nr. 2, „Cum apreciaţi nivelul gradului în care
leadership-ul militar influenţează conducerea şi succesul organizaţiei
militare?”, aşa cum reiese şi din figura 3.1., în anul 1, 103 dintre
respondenţi, reprezentând 59,20 % din totalul celor chestionaţi,
apreciază nivelul gradului în care leadership-ul militar şi, implicit,
liderul militar influențează conducerea și succesul organizației
militare ca fiind 5 (pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă foarte
scăzut, iar 5 – foarte ridicat), 69 de respondenţi, reprezentând 39,65 %
din totalul subiecților chestionați – ca fiind 4, iar 2 respondenți,
reprezentând 1,15% – ca fiind 2.
Fig. 3.1. Gradul în care leadership-ul

influenţează conducerea organizaţiei militare
Tot la acest item, în anul 2, 133 dintre respondenți, reprezentând

77,78 % din totalul celor chestionaţi, apreciază nivelul gradului în care
leadership-ul militar şi, implicit, liderul militar influențează
conducerea și succesul organizației militare ca fiind 5, iar
38 respondenți, reprezentând 22,22 % – ca fiind 4.
17
În anul 3, 151 dintre respondenți, reprezentând 89,35 % din

totalul celor chestionaţi, apreciază nivelul gradului în care leadership-ul
militar şi, implicit, liderul militar influențează conducerea și succesul
organizației militare ca fiind 5, iar 18 respondenți, reprezentând 10,65 %
– ca fiind 4.
La același item, nr. 2, la absolvirea cursului de bază, 132 dintre
respondenți, reprezentând 96,35 % din totalul celor chestionaţi,
apreciază nivelul gradului în care leadership-ul militar şi, implicit,
liderul militar influențează conducerea și succesul organizației
militare ca fiind 5, iar 5 respondenți, reprezentând 3,65 % – ca fiind 4.
Apreciem faptul că respondenții au înțeles, în mod corect, locul și
rolul leadership-ului în asigurarea conducerii organizației militare,
situând acest factor pe un nivel de maximă importanță.
Fig. 3.2. Aprecierea necesității formării ofițerului ca lider militar
La itemul nr. 3, prezentat în figura 3.2., în anul 1, 108 dintre

studenţii chestionaţi, reprezentând 62,07 % din eşantionul participant
la anchetă, își exprimă acordul total cu afirmația conform căreia
formarea competenţei de lider militar ofiţerului din Forţele Terestre,
în cadrul procesului de formare iniţială în Academia Forțelor
Terestre, este o necesitate în contextul fenomenului militar modern,
64 studenţi (36,78 %) își exprimă acordul cu această afirmație, iar 2,
reprezentând 1,15 % din respondenți își exprimă dezacordul.
18
De asemenea, în anul 2, 151 dintre respondenți, reprezentând

88,30 % din subiecții chestionați, își exprimă acordul total cu această
afirmație, iar 20 de studenți, adică 11,70 % din subiecții chestionați,
își exprimă acordul.
În anul 3, 163 dintre respondenți, reprezentând 96,45 % din
totalul celor chestionaţi, își exprimă acordul total cu această afirmație,
iar 6 studenți, adică 3,55 % din subiecți, își exprimă acordul.
La absolvirea cursului de bază, 132 dintre respondenți,
reprezentând 96,35 % din totalul celor chestionaţi, își exprimă acordul
total cu această afirmație, iar 6 studenți, adică 3,65 % din subiecți, își
exprimă acordul.
Răspunsurile primite evidențiază cunoașterea de către respondenți
a implicațiilor formării liderului militar pentru îndeplinirea de către
aceștia a misiunilor pe care le vor executa în viitor. Pe aceste
considerente, se poate aprecia că studenții au o reală deschidere pentru
lărgirea activităților didactice destinate formării lor ca lideri militari,
iar în calitate de cursanți mențin la același nivel prezența acestei
necesități.
Fig. 3.3. Locul acordat leadership-ului în educația academică
19
Continuând lista opțiunilor necesare formării ofițerului

profesionist, următoarea întrebare a scos în evidență înțelegerea
manifestării leadership-ului nu numai ca o noțiune abstractă, ci ca o
activitate concretă ce trebuie realizată prin educația academică. Astfel,
răspunsurile la itemul nr. 4, prezentate în figura 3.3., se înscriu în
aceeași logică a valorizării leadership-ului și liderului militar,
majoritatea acestora fiind la limita superioară a posibilității de
apreciere sau foarte aproape de acesta, astfel:
 în anul 1, 105 dintre respondenţi, reprezentând 60,34 % din
totalul celor cărora li s-a aplicat chestionarul, consideră măsura
în care leadership-ul militar şi, implicit, liderul militar ar trebui
să ocupe un loc central în programul de formare inițială a
ofițerului în AFT ca fiind 5 (pe o scală de la 1 la 5, unde
1 înseamnă în foarte mică măsură, iar 5 – în foarte mare
măsură), 57 de respondenţi, reprezentând 38,51 % din totalul
subiecților chestionați – ca fiind 4, iar 2 respondenți,
reprezentând 1,15 % – ca fiind 2;
 tot la acest item, în anul 2, 146 dintre respondenți, reprezentând
85,38 % din totalul celor chestionaţi, apreciază măsura în care
leadership-ul şi liderul militar ar trebui să ocupe un loc central
în programul de formare inițială a ofițerului în AFT ca fiind 5,
iar 25 de respondenţi, reprezentând 14,62 % din totalul
eșantionului chestionat, ca fiind 4;
 de asemenea, în anul 3, 158 dintre respondenți, reprezentând
93,49 % din totalul subiecților chestionaţi, consideră măsura în
care leadership-ul şi liderul militar ar trebui să ocupe un loc
central în programul de formare inițială a ofițerului în AFT ca
fiind 5, iar 11 respondenţi, reprezentând 6,51 % din totalul
celor chestionați, ca fiind 4;
 la absolvirea cursului de bază, 134 dintre respondenți,
reprezentând 97,81 % din totalul celor chestionaţi, apreciază
nivelul gradului în care leadership-ul militar şi, implicit, liderul
militar influențează conducerea și succesul organizației militare
ca fiind 5, iar 3 respondenți, reprezentând 2,19 % – ca fiind 4.
20
Aceste răspunsuri dovedesc fără doar şi poate că studenţii AFT

conştientizează importanţa leadership-ului în organizaţia militară,
acceptă leadership-ul şi doresc să-şi formeze calităţi şi capacităţi de
lider militar.
Un aspect interesant și care ar trebui, dacă nu să ne îngrijoreze,
măcar să ridice semne de întrebare, îl constituie ponderea
răspunsurilor studenților la itemul nr. 5, prezentate în figura 3.4.
Fig. 3.4. Măsura în care procesul de formare inițială

a ofiţerului asigură formarea ca lider militar
Astfel, la întrebarea „Care este măsura în care apreciați că

procesul de formare a ofiţerului (în A.F.T.) asigură formarea dvs. ca
lider militar?”, situația răspunsurilor este următoarea:
 în anul 1, 63 dintre respondenţi, reprezentând 36,21 % din
totalul celor chestionați, apreciază măsura în care procesul de
formare a ofiţerului (în AFT) le asigură formarea ca lideri
militari în proporție de peste 80 %, 72 de respondenţi,
reprezentând 41,38 % din totalul subiecților chestionați
– în proporție de peste 60 %-80 %, iar 39 de respondenți, adică
22,41 % – indică proporţia de 40 %-60 %;
21
 în anul 2, 22 dintre studenți, reprezentând 12,87 % din totalul

celor chestionaţi, consideră că academia asigură formarea lor
ca lideri militari în proporţie de peste 80 %, 76 studenţi (44,44 %)
apreciază că această proporţie este de 60 %-80 %, 42 studenţi
(24,56%) indică proporţia de 40 %-60 %, 25 studenţi (14,62 %)
coboară această proporţie la 20 %-40 % şi, respectiv, 6 studenţi
(3,51 %) situează sub 20 % această proporţie;
 în anul 3, 15 dintre respondenți, reprezentând 8,88 % din
totalul subiecților chestionaţi indică măsura de peste 80 %,
54 dintre studenţi (31,95 %) consideră că această proporţie este
de 60 %-80 %, 51 studenţi (30,18 %) indică proporţia de 40 %-60 %,
25 studenţi (14,79 %) coboară această proporţie la 20 %-40 % ,
iar 24 studenţi (14,20 %) aleg opțiunea sub 20 %;
 la absolvirea cursului de bază, la aceeași întrebare, 12 dintre
respondenți, reprezentând 8,76 % din totalul celor chestionaţi,
indică valoarea – peste 80 %, 44 dintre subiecți (32,12 %)
apreciază proporția de 60 %-80 %, 32 respondenți (23,35 %) au
optat pentru proporția de 40 %-60 %, 29 subiecți (21,17 %) au
indicat opțiunea de 20 %-40 %, iar 20 ofițeri cursanți,
reprezentând 14,60 % din eșantionul chestionat, au indicat
măsura – sub 20 %.
Aici se observă o schimbare radicală a opiniei studenților în anii 2
și 3 față de anul 1, opinie menținută și după absolvirea cursului de
bază.
Astfel, se constată că, dacă în anul 1 – 135 respondenți,
reprezentând 77,59 % din totalul celor chestionați, apreciau că
procesul de formare a ofiţerului (în AFT) le asigură formarea ca lideri
militari în proporție de peste 60 %, iar 39 studenți (22,41 %) – în
proporție de 40 %-60 %, în anul 2, numărul celor care au optat pentru
variantele de peste 60 % a scăzut la 98, adică 57,31 % din cei
chestionați, iar al celor care au indicat intervalul 40 %-60 % a crescut
la 42 (30,66 %), acum au fost și 31 de studenți care au bifat variantele
de sub 40 %. Trendul descendent al aprecierilor a continuat și în anul 3,
ajungând ca după cursul de bază, doar 12 respondenți (8,76 %) să
indice valori de peste 80 %, 44 subiecți (32,12 %) – valori de 60 %-80 %,
22
32 respondenți (23,35 %) – valori de 40 %-60 %, și 49 respondenți

(35,77 %) – valori de sub 40 %, printre aceștia fiind un număr
semnificativ de ofițeri cursanți – 20, reprezentând 14,60 % din toți cei
care au fost supuși investigației, care au indicat valori de sub 20 %.
Pe scurt, un număr însemnat de subiecți – 101, reprezentând 67,00 %
din respondenți, apreciază măsura în care programul din AFT îi
formează competența de lider ca fiind de sub 60 %. Situația opțiunilor
absolvenților AFT, la terminarea cursului de bază, privind
problematica investigată la itemul nr. 5, o prezentăm în figura de mai
jos, figura 3.5.
Fig. 3.5. Măsura în care absolvenții cursului de bază

apreciază procesul de formare inițială a ofiţerului ca lider
Iese pregnant în evidenţă faptul că, în timp ce 20 dintre subiecții

chestionaţi apreciază că academia asigură formarea lor ca lideri militari
în proporţie de sub 20 %, numărul respondenţilor care evaluează
formarea lor ca lideri militari în proporţie de peste 80 % este de doar 12.
Se observă că şi numărul celor care apreciază că AFT le asigură
formarea ca lideri militari în proporţie de sub 60 % –101 de respondenți,
reprezentând 67,00 % din totalul celor chestionaţi, este mult prea mare,
fapt ce determină recomandarea analizării amănunțite a situației.
Concluzii interesante se pot trage şi din răspunsurile
studenţilor/ofițerilor studenți la itemul nr. 6, prezentat în figurile 3.6. și
3.7., item care a chestionat măsura în care respondenţii consideră că
23
planul de învăţământ (curricula academică) asigură formarea

competenţelor de lider, manager şi comandant.
Având în vedere că studenții anului 3 au o perspectivă mai largă
asupra problematicilor investigate, se va face o analiză a răspunsurilor
acestora și apoi a răspunsurilor date la terminarea cursului de bază.
Astfel, din perspectiva cunoștințelor aferente competenţelor
chestionate, situația răspunsurilor a fost următoarea:
 În anul 3 – figura 3.6., 53 dintre studenţii participanţi la studiu,
reprezentând 31,36 % din totalul celor cărora li s-a aplicat
chestionarul, consideră că planul de învăţământ asigură în mare şi
foarte mare măsură fundamentarea cunoștințelor necesare formării
competenţei de lider, 41 dintre respondenți, adică 24,26 % din totalul
subiecților chestionați, au răspuns nici/nici, iar 75 dintre studenţi,
reprezentând 44,38 % din total, indică variantele în mică şi foarte
mică măsură. Din perspectiva competenţei de manager, 119 dintre
studenţii chestionați, reprezentând 70,41 % din total, consideră că
planul de învăţământ asigură în mare şi foarte mare măsură
fundamentarea cunoștințelor necesare formării acestei competențe,
28 de studenţi, reprezentând 16,57 % din totalul subiecților, au
răspuns nici/nici, iar 22 de studenți, reprezentând 13,02 %, au ales
variantele în mică şi foarte mică măsură. Referitor la gradul în care
curricula academică asigură fundamentare teoretică a competenţei de
comandant, 65 de studenţi, reprezentând 38,46 % din totalul
respondenților, apreciază că se asigură în mare şi foarte mare măsură,
31 de studenţi, reprezentând 18,34 % din total, au răspuns nici/nici, iar
73 de studenți, adică 43,20 % din totalul celor cărora li s-a aplicat
chestionarul, au răspuns în mică şi foarte mică măsură.
 La finalizarea cursului de bază – figura 3.7., referitor la
fundamentarea cunoștințelor necesare competenței de lider, 36 de
subiecți, reprezentând 26,28 % din totalul celor chestionați, au ales
variantele în mare şi foarte mare măsură, 45 de ofițeri cursanți,
reprezentând 32,85 % din total, au răspuns nici/nici, iar 56 de
respondenți, reprezentând 40,87 % din total, au indicat variantele în
mică şi foarte mică măsură. Raportat la fundamentarea teoretică a
competenței de manager, 91 dintre ofițerii cursanți, reprezentând
66,42 % din totalul respondenților, au indicat variantele în mare şi
24
foarte mare măsură, 22 de subiecți, reprezentând 16,06 % din totalul

celor cărora li s-a aplicat chestionarul, au răspuns nici/nici, iar 24 de
respondenți, reprezentând 17,52 % din totalul participanților la
anchetă, au ales variantele în mică şi foarte mică măsură. Pe linia
competenței de comandant, 39 de subiecți, reprezentând 28,47 % din
totalul celor chestionați, au răspuns în mare şi foarte mare măsură,
38 de respondenți, reprezentând 27,74 % din totalul participanților la
studiu, au indicat varianta nici/nici, iar 60 de ofițeri cursanți,
reprezentând 43,79 % din cei chestionați, au ales variantele în mică şi
foarte mică măsură.
Fig. 3.6. Aprecierea conținutului planului de învăţământ din perspectiva formării

dimensiunii cognitive a ofițerului ca lider, manager şi comandant
Tot la itemul nr. 6, din perspectiva formării abilităților aferente

competenţelor de lider, manager și comandant, situația răspunsurilor a
fost următoarea:
 În anul 3 (vezi prezentarea răspunsurilor în figura 3.6.),
31 dintre studenţii participanţi la studiu, reprezentând 18,34 % din
totalul celor cărora li s-a aplicat chestionarul, consideră că planul de
învăţământ asigură în mare şi foarte mare măsură formarea abilităților
necesare competenţei de lider, 23 dintre respondenți, adică 13,61 %
25
din totalul subiecților chestionați, au răspuns nici/nici, iar

115 studenţi, reprezentând 68,05 % din total, apreciază problematica
investigată în mică şi foarte mică măsură. Din perspectiva
competenţei de manager, 99 dintre studenţii chestionați, reprezentând
58,58 % din total, consideră că planul de învăţământ asigură în mare
şi foarte mare măsură formarea abilităților necesare competenţei de
manager, 25 de studenţi, reprezentând 14,79 % din totalul subiecților,
au răspuns nici/nici, iar 45 de studenți, reprezentând 26,63 %, au ales
variantele în mică şi foarte mică măsură. Referitor la gradul în care
curricula academică asigură formarea abilităților aferente competenţei
de comandant, 53 de studenţi, reprezentând 31,36 % din totalul
respondenților, apreciază că aceasta asigură în mare şi foarte mare
măsură formarea acestor abilități, 35 de studenţi, reprezentând 20,71 %
din total au răspuns nici/nici, iar 81 de studenți, adică 47,93 % din
totalul celor cărora li s-a aplicat chestionarul, au ales variantele
în mică şi foarte mică măsură.
 La finalizarea cursului de bază (vezi prezentarea răspunsurilor
în figura 3.7.), referitor la formarea abilităților necesare competenței
de lider, 16 subiecți, reprezentând 11,68 % din totalul celor
chestionați, au ales variantele în mare şi foarte mare măsură,
28 de ofițeri cursanți, reprezentând 20,44 % din total, au răspuns
nici/nici, iar 93 de respondenți, reprezentând 67,88 % din total, au
indicat variantele în mică şi foarte mică măsură. Din perspectiva
competenței de manager, 93 dintre ofițerii cursanți, reprezentând
67,88 % din totalul respondenților, au indicat variantele în mare şi
foarte mare măsură, 20 de subiecți, reprezentând 14,60 % din totalul
celor cărora li s-a aplicat chestionarul, au răspuns nici/nici, iar
anchetă, au ales variantele în mică şi foarte mică măsură. Pe linia
competenței de comandant, 32 de subiecți, reprezentând 23,36 % din
totalul celor chestionați, au răspuns în mare şi foarte mare măsură,
studiu, au indicat varianta nici/nici, iar 62 de ofițeri cursanți,
reprezentând 45,25 % din cei chestionați, au ales variantele în mică şi
26
Așa cum reiese și din figura 3.7., reprezentată mai jos, prelucrarea
răspunsurilor la itemul nr. 6, arată clar un nivel mult mai ridicat al
măsurii în care respondenții atât din perspectiva studenților (în anul 3),
cât și din cea a ofițerilor cursanți, au apreciat că planul de învățământ
este axat pe formarea competenței acționale de manager, apoi, la mare
distanță pe cea de comandant și, apoi, în măsură și mai mică, pe
formarea competenței de lider, atât în domeniul cunoștințelor, cât și în
cel al abilităților și deprinderilor practice. Se observă că aceste
răspunsuri ridică anumite semne de întrebare din perspectiva eficienței
procesului de formare inițială a competenței de lider militar în
Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, fapt pentru
care se propune analizarea riguroasă a problematicii.
Fig. 3.7. Aprecierea conținutului planului de învăţământ din perspectiva formării

dimensiunii acționale a ofițerului ca lider, manager şi comandant
Spre deosebire de itemul nr. 6, itemul nr. 7, „În ce măsură

consideraţi că activităţile extracurriculare (cercuri studenţeşti,
program tutorat, alte activităţi) pe care le desfăşuraţi în A.F.T.
contribuie, realmente, la formarea competenţelor de lider militar,
manager şi comandant?”, abordează problematica din perspectiva
măsurii în care respondenţii consideră că activităţile extracurriculare
asigură formarea competenţelor de lider, manager şi comandant.
27
Aici se va efectua o analiză pe baza răspunsurilor studenților de

anul 3, răspunsuri a căror situație este prezentată mai jos, în figura 3.8.
unde am abordat deopotrivă problematica investigată din perspectiva
cercurilor studențești și din cea a programului de îndrumare
(consiliere).
Fig. 3.8. Măsura în care activitățile extracurriculare contribuie la formarea

competenţelor de lider, militar, manager şi comandant
Astfel, pe linia aprecierii măsurii în care cercurile studențești

contribuie la formarea competențelor de lider militar, manager și
comandant, studenții din anul 3 au oferit următoarele răspunsuri:
● din perspectiva contribuției acestora la formarea competenței
de lider militar, 16 studenți, reprezentând 9,47 % din totalul celor
chestionați, apreciază că acestea contribuie în mare şi foarte mare
măsură la formarea competenţei de lider militar, 42 de studenți (adică,
24,85 %) – au răspuns cu nici/nici, iar 111 studenți (reprezentând
65,68 %) au ales variantele în mică şi foarte mică măsură;
● referitor la formarea competenţei de manager, 20 de studenţi,
reprezentând 11,83 % din totalul celor chestionaţi, consideră că
activităţile extracurriculare contribuie în mare şi foarte mare măsură,
44 respondenţi (26,04 % din total) au răspuns – nici/nici, iar
105 respondenți (adică 62,13 % din total) – în mică şi foarte mică
măsură;
28
● privitor la aportul acestora la formarea competenţei de

comandant, 26 de studenţi, reprezentând 15,38 % din totalul celor
chestionaţi, au indicat variantele în mare şi foarte mare măsură,
51 de respondenţi (30,18 % din total) au indicat varianta nici/nici, iar
92 de subiecți (adică, 54,44 % din total) au ales variantele – în mică şi
În același timp, pe linia aprecierii măsurii în care programul de
consiliere/îndrumare contribuie la formarea celor trei competențe,
situația răspunsurilor date de studenți se prezintă, după cum urmează:
● privitor la competența de lider, 22 de studenți, reprezentând
13,02 % din totalul respondenților, au apreciat importanța programului
de consiliere/îndrumare din perspectiva investigației făcute, ca fiind în
mare și foarte mare măsură, 36 de studenți, reprezentând 21,30 % din
total, au răspuns cu varianta nici/nici, iar 111 studenți, reprezentând
65,68 % din numărul total al respondenților, au ales variantele în mică
şi foarte mică măsură;
● referitor la aportul acestora la formarea competenței de
manager, 28 de studenți (16,57 % din total) au indicat variantele în
mare și foarte mare măsură, 32 de studenți, reprezentând 18,93 % din
totalul subiecților chestionați, au răspuns cu varianta nici/nici, iar
109 studenți (64,50 % din total) au apreciat aportul acestui program cu
variantele în mică şi foarte mică măsură;
● pe linia competenței de comandant, răspunsurile au fost
următoarele: 29 de studenți (17,16 % din total) au ales variantele
în mare și foarte mare măsură, 16 studenți (9,47 % din total) au
răspuns cu varianta nici/nici, iar 124 de studenți (73,37 % din total) au
indicat variantele în mică şi foarte mică măsură.
Aici iese în evidenţă numărul mare al celor care consideră că
activităţile extracurriculare contribuie doar în mică şi foarte mică
măsură la formarea competenţelor de lider, manager şi comandant, ceea
ce conduce la ideea că procesul de formare a ofiţerului din perspectiva
activităţilor extracurriculare trebuie reanalizat şi îmbunătăţit.
Analizând răspunsurile de la itemul nr. 8, prezentat în figura 3.9.,
reprezentată mai jos, item care abordează nevoia de schimbare în
domenii importante din perspectiva îmbunătăţirii procesului de
formare inițială ca lideri militari a ofiţerilor, s-a constatat că
29
91 de studenţi, reprezentând 53,85 % din totalul celor chestionaţi, au

apreciat cu note de 4 şi 5 (unde: 1 – cel mai puţin necesar;
5 – prioritate maximă) nevoia de schimbare a atitudinii faţă de
valorile etico-morale, 126 dintre studenţi (74,56 % din total) au
apreciat cu note de 4 şi 5 nevoia de schimbare din perspectiva folosirii
exemplului personal, 58 de studenţi (adică 34,32 % din total) au
evaluat cu note de 4 și 5 nevoia de schimbare din perspectiva
pregătirii academice, 96 de studenți, reprezentând 56,80 % din totalul
respondenților, au răspuns cu note de 4 și 5 la aprecierea nevoii de
schimbare din perspectiva pregătirii militare, iar 44 de studenţi (26,04 %),
au apreciat tot cu note de 4 și 5 nevoia de îmbunătăţire a modelului
absolventului.
Fig. 3.9. Aprecierea necesității de îmbunătățire

a activității extracurriculare
Deci, așa cum reiese și din figura de mai sus, majoritatea studenților
apreciază ca fiind foarte necesară sau de prioritate maximă nevoia de
schimbare în domeniile valorilor etico-morale, exemplului personal și al
pregătirii militare, schimbări care să conducă la îmbunătățirea procesului
de formare ca lideri militari a studenților AFT.
Itemul nr. 9 investighează opinia subiecților selectați privind
nevoia de îmbunătățire a procesului de instrucţie, din perspectiva
bazei materiale a poligoanelor, a conținuturilor învățării/instrucției, a
30
perfecționării instructorilor militari, a metodelor de instruire și, nu în

ultimul rând, a durității instrucției, în vederea optimizării procesului
de formare a liderului militar în AFT. Pentru a cerceta problematica
supusă atenției, vor fi analizate răspunsurile studenților din anul 3,
prezentate în figura 3.10.
Fig. 3.10. Ponderea opiniilor privind necesitatea schimbării

în domenii importante ale formării inițiale ca lider militar a ofițerului
Astfel, se observă 142 de studenţi, reprezentând 84,02 % din

totalul celor chestionaţi, apreciază cu note de 4 şi 5 (unde: 1 – cel mai
puţin necesar; 5 – prioritate maximă) nevoia de modernizare a bazei
materiale din poligoane, 68 de studenţi, adică 40,24 % din totalul
celor chestionați, apreciază cu note de 4 şi 5 nevoia de îmbunătăţire a
conţinuturilor instrucţiei, 26 de studenți, reprezentând 15,38 % din
totalul respondenților, au apreciat cu note de 4 și 5 nevoia de
perfecţionare a instructorilor militari, 19 studenți, reprezentând 11,24 %
din totalul subiecților supuși anchetei, indică notele de 4 și 5 pentru
nevoia de îmbunătăţire a metodelor folosite în procesul de instrucţie,
iar 36 de studenți, adică 33,14 % din total, acordă note de 4 și 5 nevoii
de creștere a durității și intensității instrucției.
Răspunsurile sunt elocvente pentru indicarea și identificarea
domeniilor sensibile dintre cele supuse prezentei investigații. Astfel,
dacă nevoia de schimbare în ceea ce privește în toate domeniile vizate
de acest item este semnificativă, de departe reiese nevoia stringentă de
31
modernizare a poligoanelor și bazei materiale pentru instrucție, aspect

ce se impune a deveni o prioritate pentru instituție.
Este interesant de analizat structura răspunsurilor înregistrate la
acest item, la domeniul exigența instrucției, din perspectiva
categoriilor de respondenți. În primul rând se constată că, deși nu
foarte mare, totuși, este semnificativ numărul celor care au evaluat cu
note de 4 și 5 nevoia de creștere a durității instrucției.
În figura de mai jos (figura 3.11.), este prezentată structura
personalului respondent la această problematică (a exigenței
instrucției) a itemului nr. 9:
Fig. 3.11. Aprecierea necesității creșterii exigenței instrucției
Este cu atât mai interesant, cu cât se constată că reprezentanții

ambelor sexe consideră creșterea exigenței instrucției ca o prioritate
pentru formarea deprinderilor de lider militar. Din cei 34 de studenți
de sex masculin respondenți, 29 sunt de arme luptătoare, iar 5 din
arme de sprijin. Referitor la cele două fete care au indicat ca prioritate
creșterea durității instrucției, ambele sunt de la arme luptătoare. Acest
lucru relevă preocuparea studenților pentru pregătirea militară și,
implicit, pentru formarea ca lider militar.
32
Pe categorii de trăsături ale personalităţii morale ale ofiţerului,

ponderea răspunsurilor este redată în Anexa nr. 3. Astfel, cele mai
frecvent indicate trăsături de personalitate la itemul nr. 10 au fost cele
din categoria absolut necesare, respectiv: camaraderia, curajul,
iniţiativa, responsabilitatea, disciplina, loialitatea, onoarea, respectul
faţă de ceilalţi şi spiritul de echipă.
A doua categorie de trăsături le cuprinde pe cele considerate a fi
necesare, respectiv: cinstea, devotamentul, datoria, fermitatea și
perseverenţa.
Cea de-a treia categorie este reprezentată de trăsăturile care ar
trebui să fie prezente în structura personalităţii ofiţerului, astfel:
principialitatea, spiritul de sacrificiu şi a fi uman.
La itemul nr. 11 – întrebare deschisă pe tema principalelor
3 calităţi pe care studenţii anului 3 le consideră ca fiind necesare
ofiţerului ca lider militar, la primul răspuns, a fost nominalizată
responsabilitatea – de un număr de 46 de respondenţi, reprezentând
27,22 % din totalul celor chestionaţi; la al doilea răspuns a fost
înregistrat curajul – de un număr de 32 de respondenţi, reprezentând
18,93 % din totalul celor cărora li s-a aplicat chestionarul; la al treilea
răspuns a fost nominalizată iniţiativa – de un număr de 18 studenţi,
adică 10,65 % din total subiecților chestionați şi foarte aproape de
aceasta a fost desemnată – demnitatea, de un număr de
17 respondenţi, adică 10,06 % din totalul celor care au participat la
investigație.
Iese pregnant în evidenţă faptul că „plaja” calităţilor nominalizate
este foarte mare, aceasta datorându-se în primul complexităţii
problematicii investigate, dar şi caracterului deschis al întrebării.
Pozițiile capacităților indicate la itemul nr. 12 au fost în ordine,
următoarele: viziune, de relaţionare, de convingere, autocunoaştere şi
autocontrol, acţională, empatie, cognitivă, morală, de adaptare,
volitivă, intuiţie și de sacrificiu. De aici reiese capacitatea de
înțelegere a conceptului de lider militar, precum și importanța
acordată de către respondenți capacităților caracteristice unui lider,
precum: viziune, relaționare și convingere (influențare pozitivă).
La itemul nr. 13, s-a investigat opinia studenților în legătură
măsura în care practica universitară desfășurată la anul 1, în timpul
33
modulelor de pregătire militară din AFT, își aduce aportul la formarea

competenței de lider militar. Astfel, s-a făcut o analiză a opiniilor
studenților din anul 3, prezentate în figura 3.12. Astfel, 16 studenți,
reprezentând 9,47 % din totalul respondenților, au apreciat eficacitatea
practicii universitare desfășurate în AFT ca fiind foarte mare,
22 de studenți, reprezentând 13,02 % din totalul subiecților
chestionați, au indicat varianta mare, 36 de studenți, reprezentând
21,30 % din totalul celor cărora li s-a aplicat chestionarul, au ales
varianta medie, 55 de studenți, reprezentând 32,54 % din totalul
respondenților, consideră că eficacitatea acestei activități este mică, iar
40 de studenți, reprezentând 23,67 % din total, consideră că
eficacitatea practicii universitare desfășurate în AFT este foarte mică.
Fig. 3.12. Gradul de apreciere a eficacității practicii universitare

Se observă aici numărul mare al respondenților care apreciază
eficacitatea practicii universitare ca fiind mică și foarte mică, rezultate
care obligă la reconsiderarea modului de organizare și desfășurare a
acestei importante activități.
Itemul nr. 14 abordează problematica numărului de ore de
educație fizică militară din perspectiva orelor din planul de
învățământ, mai puțin cele planificate în locul înviorării. Așa cum
rezultă din figura 3.13., 15 studenți, reprezentând 8,88 % din totalul
celor cărora li s-a aplicat chestionarul, au considerat că acestea sunt
prea multe, 48 de studenți, reprezentând 28,40 % din totalul
respondenților, au apreciat numărul acestora ca fiind suficient,
34
64 de studenți, reprezentând 37,87 % din total, au răspuns că sunt

puține, 31 de studenți, reprezentând 18,34 % din total, au ales varianta
foarte puține, iar 11 studenți, adică 6,51 % din total, au considerat că
numărul acestora este insuficient.
Fig. 3.13. Aprecierea ponderii educației fizice din curricula academică
Tot pe linia educației fizice, prin itemul nr. 15, s-a solicitat opinia
studenților privind eficiența orelor de educație fizică planificate
dimineața, în locul înviorării. Aici, se va face o analiză a modului în
care acestea sunt percepute de toți studenții AFT, așa cum rezultă din
figura 3.14.
Fig. 3.14. Aprecierea eficienței orelor de EFM de dimineață,

în opinia studenților AFT
35
Situația răspunsurilor studenților se prezintă astfel:

● la anul 1: 6 studenți (3,45 % din total) au apreciat că eficiența
acestor ședințe de dimineață este foarte mare, 14 (8,05 % din total)
studenți au considerat că eficiența ședințelor de EFM de dimineață
este mare, 33 de studenți (18,97 %) au răspuns că au o eficiență
medie, 84 de studenți (48,28 % din total) au ales varianta de răspuns
scăzută, iar 37 de studenți (21,26 % din total) au opinat că eficiența
acestor ședințe este foarte scăzută;
● la anul 2: 8 studenți (4,68 % din total) au răspuns – foarte
mare, 18 studenți (10,53 % din total) au răspuns – mare,
29 de studenți (16,96 % din total) au ales varianta de răspuns – medie,
81 de studenți (47,37 % din total) au ales varianta de răspuns –
scăzută, iar 35 de studenți (20,47 % din total) au considerat că
eficiența acestor ședințe este foarte scăzută;
● la anul 3: niciun student (0,00 % din total) nu a apreciat
eficiența orelor de EFM de dimineață ca fiind foarte mare, 5 studenți
(2,96 % din total) au răspuns cu varianta – mare, 39 de studenți (23,08 %
din total) au ales varianta – medie, 95 de studenți (56,21 % din total)
au răspuns – scăzută, iar 30 de studenți (17,75 % din total) au ales
varianta de răspuns – foarte scăzută.
Aici, iese în evidenţă numărul foarte mare al studenților care
apreciază eficiența ședințelor de EFM de dimineață ca fiind medie,
scăzută și foarte scăzută.
Coroborând rezultatele de la itemii nr. 14 și 15 și având în vedere
importanța deosebită a domeniului calităților fizice în formarea ca
lider militar a ofițerului din Forțele Terestre, se observă că
răspunsurile studenților constituie un punct de plecare în reanalizarea
numărului de ore alocat educației fizice, conștienți fiind de faptul că
niciun avantaj în domeniul intelectual sau moral nu poate substitui
deficiențele majore ale militarilor și, cu atât mai mult, ale liderilor
militari în domeniul calităților fizice.
Surprinzător este și faptul că la itemul deschis nr. 16, unde li s-a
cerut subiecților să formuleze propuneri pentru îmbunătățirea
procesului de formare inițială ca lider militar a ofițerului din Forțele
Terestre, precum și aspecte care impietează acest proces, atât
propunerile, cât și aspectele negative s-au concentrat pe câteva direcții
36
care au vizat practica la comandă, baza materială pentru instrucție,

relațiile cu comandanții de subunități și problemele administrative.
În cadrul acestora, majoritatea propunerilor și aprecierilor negative au
fost făcute pe linia practicii la comandă, cei mai mulți dintre
respondenți solicitând implementarea unui sistem de rotire la comanda
subunităților de studenți, după cum urmează: în anul 2 – 91 de
studenți, reprezentând 53,22 % dintre cei cărora li s-a aplicat
chestionarul; în anul 3 – 128 de studenți, reprezentând 75,74 % dintre
subiecți; la terminarea cursului de bază – 116 ofițeri-cursanți,
reprezentând 84,67 % din respondenți.
În concluzie, este semnificativ numărul celor care apreciază că se
impun schimbări din perspectiva procesului de formare a ofiţerului ca
lider militar în Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu.
De asemenea, rezultatele analizei sunt interesante şi merită o atenţie
deosebită din partea factorilor implicaţi în procesul de formare ca lider
militar a ofiţerului din Forţele Terestre. A rezultat că studenţii cunosc
mai bine competenţele şi calităţile viitorului ofiţer din Forţele Terestre,
ceea ce le asigură posibilitatea de a evalua şi prognoza, în mod obiectiv,
procesul de formare a liderului în Academia Forţelor Terestre
„Nicolae Bălcescu” din Sibiu.
Ultimele constatări ale acestei lucrări arată că, în măsura în care
mediul academic promovează valorile mediului militar, acesta contribuie
în mod eficient la cunoaşterea şi promovarea de către studenţi a valorilor
specifice ofiţerului ca lider militar.
Opiniile studenților constituie un reper important în ceea ce
privește domeniul calităților fizice, în cadrul formării lor ca lideri
militari, însă s-a considerat că este necesară întregirea acestei imagini
și cu alte aspecte relevante domeniului investigat.
Întrucât selecţia candidaţilor constituie o etapă importantă în
procesul de asigurare a resursei umane în orice domeniu al socialului
şi cu atât mai mult în domeniul militar, se apreciază că este necesar şi,
totodată, interesant de analizat evoluţia exigenţelor M.Ap.N. pe linia
testării nivelului capacităţii motrice a candidaţilor recrutaţi pentru
învăţământul superior militar.
Pentru aceasta, se propune efectuarea unei analize a evoluției
probelor şi baremelor pentru testarea capacităţii motrice a candidaţilor
37
recrutaţi pentru învăţământul superior militar în perioada 2009-2015

şi, pentru a avea o viziune integrativă asupra procesului, coroborarea
rezultatelor obţinute cu standardele din Academia Forțelor Terestre
Ceea ce surprinde de la bun început este numărul mare al
dispoziţiunilor care au reglementat testarea nivelului capacităţii motrice a
candidaţilor recrutaţi pentru învăţământul militar. Astfel, în perioada
2009-2013 au fost emise şapte2 dispoziţii şi un proiect3 de dispoziţie care
reglementează această problematică. După această perioadă şi până în
prezent, situaţia nu s-a schimbat prea mult însă, având în vedere
2
***D.M.R.U.-1 din 15.01.2009, I.M.-2/5, Dispoziţie privind testarea nivelului
capacităţii motrice a candidaţilor recrutaţi pentru învăţământul militar şi
ocuparea funcţiilor de soldat/gradat voluntar şi soldat/gradat rezervist
voluntar, în timp de pace.
***D.M.R.U.-15 din 20.12.2011, Norme privind testarea nivelului capacităţii
motrice a candidaţilor recrutaţi pentru profesia militară.
***D.M.R.U.-7 din 21.03.2012, Dispoziție pentru modificarea Normelor privind
testarea nivelului capacităţii motrice a candidaţilor recrutaţi pentru profesia
militară, aprobate prin Dispoziția șefului Direcției Management Resurse
Umane, Nr. D.M.R.U.-15 din 20.12.2011.
***CA1-989 din 28.01.2013, Dispoziţie pentru aprobarea normelor privind
militară.
***CA1-12394 din 24.12.2013, Dispoziţie pentru aprobarea normelor privind
militară.
3
***D.M.R.U.-11 din 01.04.2010, I.M.-2/11, Dispoziţie privind testarea
nivelului capacităţii motrice a candidaţilor recrutaţi pentru învăţământul
militar şi ocuparea funcţiilor de soldat/gradat voluntar şi soldat/gradat
rezervist voluntar, în timp de pace.
38
eşantionul stabilit, se va face o analiză pertinentă a perioadei mai sus

amintite. Deci, în numai cinci ani s-a lucrat la opt dispozițiuni şi au fost
emise şapte, fiecare schimbând într-un fel sau altul, mai mult sau mai
puţin procesul de testare a capacităţii motrice a candidaţilor recrutaţi
pentru învăţământul militar. Această efervescenţă a schimbărilor
legislaţiei militare pe tema cercetată poate arăta preocuparea Direcţiei
Management şi Resurse Umane (DMRU) pentru procesul de selecţie, însă
trebuie văzut şi în ce direcţie a suflat şi continuă să sufle vântul
schimbării. De asemenea, se constată că, dacă până în anul 2012, eşalonul
responsabil pentru stabilirea şi elaborarea normelor privind testarea
nivelului capacităţii motrice a candidaţilor recrutaţi pentru profesia
militară a fost DMRU, începând cu anul 2013, structura responsabilă cu
reglementările specifice privind această problematică este Statul Major al
Apărării, DGMRU-ului (fost DMRU) rămânându-i în responsabilitate
strategiile și politicile de recrutare şi selecţionare.
Selecţionarea candidaţilor recrutați pentru învățământul superior
militar cuprinde trei tipuri de probe – psihologice, fizice și un interviu de
evaluare finală, eliminatorii în ordinea susţinerii lor și sunt organizate și
desfășurate de către centrele zonale de selecţie şi orientare4.
Testarea candidaţilor recrutaţi privind nivelul capacității motrice
cuprinde două probe: un traseu utilitar-aplicativ și alergare pe distanţa
de 2.000 m, probe fizice detaliate în Anexa nr. 4. Toate aceste aspecte
au rămas neschimbate în perioada analizată.
Traseul utilitar-aplicativ este prima probă de testare a nivelului
capacității motrice și constă în parcurgerea a 10 elemente dispuse pe o
lungime de 90 m.
În continuare, în tabelul 3.1., sunt centralizate baremele la cele
două probe pentru testarea capacității motrice a candidaților pentru
învățământul superior militar, în perioada 2009-2015:
4
***M.30. – Ordin al ministrului apărării naţionale pentru aprobarea
Instrucţiunilor privind recrutarea, selecţia, formarea profesională şi evoluţia
în cariera militară în Armata României, București, 2012, art. 45.
39
Tabelul 3.1.
Probele și baremele pentru testarea capacității motrice a candidaților
recrutați pentru învățământul superior militar, în perioada 2009-2015
Traseul utilitar- Alergare pe distanța de

Detalii
aplicativ 2.000 m Observații
Anul Masculin Feminin Masculin Feminin
2009 1'40" 1'40" 8'30" 9'25"
La categoria de
2010 1'40" 1'40" 8'30" 9'30"
personal „soldați
2011 1'40" 1'40" 9'10" 10'10"
gradați profesioniști”,
2012 1'40" 1'40" 9'00" 10'00"
fetele au avut aceleași
2013 1'40" 1'40" 9'00" 10'00"
bareme ca băieții la
2014 1'40" 1'40" 9'00" 10'00"
ambele probe fizice.
2015 1'40" 1'40" 9'00" 10'00"
O imagine mai clară a evoluției baremelor la cele două probe

fizice din cadrul procesului de selecție a candidaților pentru
învățământul superior militar, în perioada 2009-2015, este redată de
graficul de mai jos – figura 3.15.
Fig. 3.15. Evoluția baremelor la probele fizice

pentru testarea capacității motrice a candidaților recrutați
pentru învățământul superior militar, în perioada 2009-2015
40
Se observă că, în timp ce la proba fizică nr. 1 – traseul utilitar-

aplicativ, baremul este comun atât la masculin, cât și la feminin, la
proba fizică nr. 2 – alergare pe distanța de 2.000 m, acesta este
diferențiat pe sexe.
De asemenea, analiza grafică arată că, în timp ce la prima probă
fizică baremul comun a rămas neschimbat – 1'40", de-a lungul întregii
perioade analizate, la cea de-a doua probă fizică acestea au fluctuat
semnificativ. Astfel, dacă la „masculin”, în anii 2009-2010 baremul
era 8'30" (510 s), în anul 2011 acesta a crescut (a fost „relaxat”) la
9'10" (550 s), iar din anul 2012 a scăzut (a fost „înăsprit”) la 9 '00"
(540 s). Deci, în anul 2011 au fost acordate 40", ceea ce reprezintă o
scădere a exigențelor cu 7,84 % față de anul precedent, iar în anul
2012 baremul a fost diminuat cu 10", ceea ce reprezintă o ușoară
creștere a exigențelor față de anul 2011 cu 1,82 % . Totuși, rezultanta
fluctuațiilor a fost pozitivă din punct de vedere matematic (+30 s),
ceea ce înseamnă că astăzi, baremul la băieți, la proba de alergare pe
distanța de 2.000 m, este mai mare cu 30", reprezentând o diminuare
cu 5,88 % a exigențelor față de anul 2009.
Analizând evoluția baremului la aceeași probă la „feminin”, se
constată că, dacă în anul 2009 a fost 9'25" (565 s), acesta a crescut
(a fost „relaxat”) succesiv în anii 2010 și 2011 – la 9'30" (570 s) și,
respectiv, la 10'10" (610 s), iar în 2012 a fost ușor diminuat la 10'00"
(600 s), valoare la care a rămas până în prezent. Deci, în anul 2010 au
fost acordate 5", ceea ce reprezintă o scădere a exigențelor cu 0,88 %, în
anul 2011 au mai fost acordate 40" ceea ce a însemnat o scădere a
exigențelor cu 7,02 % față de anul precedent, iar în anul 2012 baremul a
fost diminuat cu 10", ceea ce reprezintă o creștere a exigențelor față de
anul 2011 cu 1,64 % . Rezultanta fluctuațiilor a fost pozitivă din punct
de vedere matematic (+35 s), ceea ce înseamnă că astăzi, baremul la fete,
la proba de alergare pe distanța de 2.000 m, este mai mare cu 35",
reprezentând o diminuare cu 6,19 % a exigențelor față de anul 2009.
Deci, din analiza grafică reiese că, în perioada analizată, baremele
la proba fizică nr. 2 – alergare pe distanța de 2.000 m, au crescut
(au fost mai permisive) atât la băieți, cât și la fete.
Având în vedere această tendință de scădere a exigențelor la
proba fizică nr. 2, se apreciază oportună o analiză mai detaliată a
41
probei fizice nr. 1 – traseul utilitar-aplicativ, chiar dacă mai sus s-a
dedus, din analiza graficului, că baremul comun (masculin/feminin) a
rămas neschimbat în perioada analizată – la valoarea de 1'40" (100 s).
Aşadar, patru elemente ale acestei probe au suferit modificări,
după cum urmează:
● elementul nr. 1 – două sărituri în lungime, succesive, de pe
loc: dacă în perioada 2009-2011 lungimea cumulată a celor două
sărituri trebuia să fie de minim 4,00 m atât la băieți, cât și la fete,
începând cu anul 2012, această valoare cumulată a scăzut la 3,80 m la
băieți și, respectiv la 3,50 m la fete, ceea ce reprezintă o scădere la
nivelul elementului cu 5,00 % (–0,20 m) a performanței cerute la
masculin și cu 12,50 % (–0,50 m) la feminin; impactul acestor
modificări la nivelul probei fizice nr. 1 (barem = 100 s) este de 4 ' la
masculin și 10' la feminin, ceea ce conduce la reducere a exigențelor
cu 4,00 % la masculin și 10,00 % la feminin;
● elementul nr. 2 – aruncarea a 4 mingi diferite (oină, handbal,
baschet şi volei) la ţintă: în perioada 2009-2011, o aruncare era
considerată reușită dacă mingea intra în poartă sau atingea bara porții
dispusă la distanța de 20 m, însă fără a atinge solul înainte de 10 m de
la linia de aruncare, iar din anul 2012, aruncarea este considerată
reușită în aceleași condiții, mai puțin prevederea referitoare la distanța
pe care mingea nu trebuie să atingă solul, aceasta scăzând la 7 m, ceea
ce reprezintă o scădere cu 30,00 % (3 m) a performanței cerute; având
în vedere faptul că fiecare aruncare nereușită a fost și este penalizată
cu 2’, impactul asupra întregii probe a fost de până la 8,00 % (+8 s ),
în sensul scăderii exigențelor și performanțelor solicitate atât la
masculin, cât și la feminin;
● elementul nr. 3 – tracţiuni la bară fixă pentru candidaţii de
sex masculin: în perioada 2009-2011, penalizarea aplicată pentru
fiecare tracțiune neexecutată era de 5', iar din anul 2012, aceasta a
scăzut la 4', ceea ce reprezintă o scădere cu 20,00 % (–1 s) a
exigențelor la nivelul elementului; având în vedere că este necesar a fi
executate cel puțin 2 tracțiuni din maxim 8, impactul posibil la nivelul
probei fizice nr. 1 (100 s) poate fi de 6', ceea ce reprezintă diminuare a
exigențelor cu până la 6,00 %;
42
● elementul nr. 3 – flotări pentru candidaţii de sex feminin: în

perioada 2009-2011, penalizarea aplicată pentru fiecare flotare
neexecutată era de 4', iar din anul 2012, aceasta a scăzut la 3', ceea ce
reprezintă o scădere cu 25,00 % (–1 s) a exigențelor la nivelul
elementului; ținând cont de faptul că trebuie executate cel puțin
3 flotări din maxim 10, impactul posibil la nivelul probei fizice nr. 1
(100 s) poate fi de 7', ceea ce reprezintă diminuare a exigențelor cu
până la 7,00 %;
● elementul nr. 5 – rostogolirea înainte din ghemuit în ghemuit
pe sol: acest element a fost introdus din anul 2013 în locul săriturii cu
rostogolire peste lada de gimnastică, un element mult mai dificil de
executat și care era penalizat cu 5' pentru executare incorectă; acest
demers a avut un impact semnificativ în economia parcurgerii
traseului utilitar-aplicativ (5,00 %).
Deci, așa cum reiese și din cele expuse mai sus, în perioada
2009-2015, exigențele la cele patru elemente ale probei fizice nr. 1 au
scăzut semnificativ, cu toate că baremul probei a rămas neschimbat pe
întreaga perioadă analizată și aparent nu au fost făcute modificări care
să influențeze într-un fel sau altul selecția în cadrul acestei probe.
Astfel, aceste modificări au dus la o creștere semnificativă a
timpului alocat (ușurarea probei) traseului utilitar-aplicativ, după cum
reiese din situația prezentată în tabelul 3.2.
Tabelul 3.2.
Majorarea timpului aferent traseului utilitar-aplicativ
Impact Elementul Elementul Elementul Elementul

TOTAL
(în nr. 1 nr. 2 nr. 3 nr. 5
secunde) M F M/F M F M/F M F
minim +4 +10 +2 +1 +1 +5 +12 +18
maxim +4 +10 +8 +6 +7 +5 +23 +30
Pentru a obține o imagine mai sugestivă, situația abordată mai

sus, pe linia majorării timpului alocat traseului utilitar-aplicativ, au
fost prezentate rezultatele în figura 3.16.
43
Fig. 3.16. Creșterea timpului alocat pentru traseul utilitar-aplicativ
Așa cum se observă atât în tabelul 3.2., cât și în reprezentarea

grafică – figura 3.16., toate modificările aduse probei fizice nr. 1 –
traseul utilitar-aplicativ, au fost făcute în sensul scăderii exigențelor și
performanțelor solicitate candidaților, în mod semnificativ atât la
masculin, cât și la feminin. Astfel, în urma scăderii dificultății și
relaxării baremelor elementelor, la masculin, impactul a fost de minim
12 s, adică 12,00 % și maxim 23 s, adică 23,00 %, iar la feminin de
minim 18 s, adică 18,00 % și maxim 30 s, adică 30,00 %.
Concluzionând, se poate afirma fără ezitare că, în perioada
2009-2015, baremele la cele două probe fizice din cadrul procesului de
selecție a candidaților pentru învățământul superior militar atât la
masculin, cât și la feminin au fost permanent relaxate, scăzând constant
nivelul cerințelor și exigențelor specifice și necesare domeniului militar.
Din păcate, analiza făcută conduce fără echivoc la concluzia că
această efervescenţă a schimbărilor legislaţiei militare pe tema
normelor privind testarea nivelului capacităţii motrice a candidaţilor
recrutaţi pentru profesia militară denotă, înainte de toate, ezitarea,
inconstanţa şi exigenţa în scădere pe tema cercetată a eşalonului în
răspunderea căruia sunt modalitățile de selecție. Probele sunt corelate
cu programa şcolară la disciplina Educaţie fizică, iar baremele stabilite
44
sunt ușor accesibile, nefiind necesar un antrenament special pentru

îndeplinirea acestora. Gradul de dificultate al probelor fizice este
mediu, mult sub nivelul minim al performanțelor cerute în colegiile
naționale militare5 pentru obținerea notei 5 și semnificativ mai mici
decât cele necesare pentru ridicare la nivelul minim al standardelor din
academie. Cu toate acestea, în perioada analizată, dificultatea probelor
a scăzut concomitent cu relaxarea baremelor în mod constant și,
implicit, acest lucru a condus și conduce la selecționarea unor
candidați cu un nivel mai scăzut al capacității motrice.
Acest aspect constituie unul dintre motivele pentru care, în fiecare
an, un număr semnificativ de studenți militari din anul 1 nu sunt
admiși la ședințele de aruncare a grenadelor de mână de război
ofensive sau defensive. De exemplu, în anul universitar 2015-2016, la
seria 2015-2018, 42 băieți din 204, reprezentând 20,59 % și 41 de fete
din 41, reprezentând 100 %, nu au fost admiși la ședința de aruncare a
grenadelor de mână de război ofensive. Iar această situație nu este
singulară, ea repetându-se an de an, în toată perioada analizată, în
proporții foarte asemănătoare.
Grenadele de mână constituie un mijloc de luptă foarte important
în lupta apropiată, iar neputința utilizării lor în luptă reprezintă un real
și mare dezavantaj pentru orice luptător. Ele îți pot fi prieteni sau
dușmani. Dacă „știi” să le folosești și le „poți” utiliza corect, ele îți
sunt prieteni de mare ajutor, însă dacă „nu știi” sau „nu poți” să le
arunci la anumite distanțe, îți pot deveni dușmani de moarte.
Dar această problematică nu este abordată numai din perspectiva unui
luptător și atât, deși chiar și pentru acest nivel ar constitui o temă de
mare importanță. Ea este abordată din perspectiva ofițerului de
Forțe Terestre – liderul militar care va trebui să-i învețe pe alții cum să
utilizeze aceste mijloace în luptă, să ofere un model de urmat, care va
trebui să le demonstreze cum să o facă, să le dezvolte încrederea în
ele, să le formeze deprinderile și să le dezvolte și, nu în ultimul rând,
din perspectiva unuia care va trebui să-și conducă subordonații și să
folosească el însuși în luptă.
5
http://www.cantemircml.ro/docs/ed_fizica_bareme_probe.pdf, accesat în
15.02.2018.
45
„Aruncarea grenadelor de mână de exerciţiu reprezintă un

complex de acţiuni motrice stilizate …. Valoarea rezultatelor este dată
de nivelul calităţilor motrice dominante precum forţa maximă, forţa
explozivă, viteza de execuţie, îndemânarea şi capacitatea de
accelerare”6. Altfel spus, aruncarea grenadelor de mână (ofensive/
defensive/antitanc) chiar și la distanțele minime impuse de
regulamentele în vigoare solicită militarilor un cumul de capacități
motrice – forță, viteză, îndemânare, destul de greu de format și
dezvoltat în situația în care studentul militar are probleme majore la
fiecare dintre acestea. Astfel, majoritatea celor care nu sunt admiși la
ședințele specifice de aruncare a grenadelor de mână de război în
modulul Formarea deprinderilor de militar ies ofițeri fără a pune
mâna pe o asemenea grenadă.
Oare cum ar trebui să se procedeze cu studenții care nu reușesc să
surmonteze aceste obstacole? Să fie îndepărtați din academie? Să nu
primească brevetul de ofițer? Să nu li se permit să opteze pentru arme
luptătoare la repartiția pe arme? Dar la arme de sprijin de luptă?
Să procedăm ca și până acum și să scoatem pe bandă rulantă ofițeri de
forțe terestre – lideri militari, care nu au ținut în mână o grenadă de
război și, implicit, nu au aruncat grenade de război, dar, odată cu
ocuparea primei funcții de ofițer, vor trebui să-și pregătească
subordonații pentru executarea acestor ședințe? Cum vor fi priviți de
cei pe care îi vor conduce, care trebuie să-i urmeze, pentru care trebuie
să fie modele de urmat și pentru care ar trebui să fie lideri militari?
Cine își dorește să fie condus în luptă de lideri militari neputincioși?
Dar oare va mai fi perceput ca lider militar? Dar el însuși cum se va
privi în momentele de introspecție? Cum va sta la capitolul încredere
în forțele proprii și respect de sine?
Toate aceste sunt întrebări dure, dureroase și, totodată, delicate,
dar pe care suntem obligați să nu le trecem cu vederea, să ni le punem
și să răspundem cu toată responsabilitatea. Astfel, se va încerca
lămurirea problematicii pornind de la ultimele întrebări. Desigur, el
însuși va avea îndoieli și ezitări la acest capitol. Cum să-i înveți pe
alții ceea ce tu nu poți și nu ai făcut niciodată, cu atât mai mult cu cât
6
***Regulamentul educației fizice militare, București, 2012, art. 45, alin. (1).
46
ai vrut și nu ai reușit? Cu toate acestea, el va continua să fie

conducătorul acelei subunități, însă conducerea se va baza, cel mai
probabil, exclusiv pe competențele de comandant și manager militar,
partea cu liderul militar șchiopătând puternic și lăsând mult de dorit
din această perspectivă. Cu siguranță, această impotență profesională
îi va afecta puternic capitalul de imagine, va ridica mari semne de
întrebare atât subordonaților, cât și celorlalți ofițeri de pe același palier
al ierarhiei militare și, nu în ultimul rând, comandanților acestuia.
În ceea ce privește îndepărtarea celor care nu reușesc să
îndeplinească standardele minime pentru a fi admiși la ședințele de
aruncare a grenadelor de mână de război, se apreciază că, dacă nici la
sfârșitul anului 1, după parcurgerea unui program special de pregătire,
nu reușesc să îndeplinească standardele, da, să fie îndepărtați din
academie sau, cel puțin, să poată continua studiile de licență, însă fără
a mai putea obține brevetul de ofițer. De asemenea, studenții care în
modulul Formarea deprinderilor de militar nu au fost admiși la
ședința de aruncare a grenadelor de mână de război să nu poată alege
arme luptătoare. Totuși, acest lucru ar trebui să se întâmple după ce
s-ar aduce corecții procesului de selecție a candidaților pentru
învățământul superior militar, în sensul în care să crească dificultatea
probelor (mai ales în aria problematicii discutate mai sus – prin
creșterea distanței până la care mingea de oină aruncată de la nivelul
umărului să nu atingă solul), concomitent cu reducerea baremelor.
De asemenea, selecția candidaților trebuie să se facă separat pe arme
luptătoare, arme de sprijin de luptă și de sprijin logistic, exigențele
fiind semnificativ mărite la primele două categorii și, mai cu seamă, la
prima. Acest lucru presupune formarea unei concepții, precum și
inițierea și implementarea unui proces fundamental opuse (ca sens)
celor din ultimii ani.
Interesant de subliniat este faptul că, în timp ce baremul la proba
fizică nr. 2 – alergare pe distanța de 2.000 m, pentru candidații
recrutați pentru învățământul superior militar – fete, a fost și este
diferit (mai permisiv) de cel pentru băieți, la altă categorie de
personal, mai precis la soldați/gradați profesioniști (SGP), baremul
este comun atât la masculin, cât și la feminin. Evident, situația nu este
una normală, aceasta putând constitui și o problemă de discriminare.
47
De ce candidații de sex feminin care doresc să devină ofițeri au

bareme mai mici decât cele ale candidaților de sex masculin, iar fetele
care vor să devină soldați/gradați profesioniști au bareme comune cu
ale băieților? Fără echivoc, principiul de la care se pleacă ridică multe
semne de întrebare și este cel puțin discutabil.
Un alt aspect delicat îl constituie faptul că nu toți studenții
școlarizați de academie pentru diferiți beneficiari sunt selecționați
după aceleași criterii și standarde. De exemplu, dacă studenții
școlarizați pentru Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) din
cadrul Ministerului de Justiție (MJ) sunt selecționați de centrele
zonale de selecţie şi orientare din cadrul Ministerului Apărării
Naționale (M.Ap.N.) după aceleași criterii și bareme ca cele pentru
candidații proprii, situația nu mai stă așa și în cazul studenților militari
școlarizați pentru Ministerul Afacerilor Interne (MAI) sau pentru
Serviciul Român de Informații (SRI). Ultimele două instituții amintite
își selecționează singure candidații, având probe și criterii totalmente
diferite de cele ale M.Ap.N., așa cum reiese și din Anexa nr. 5.
Evident, nu este firesc ca studenți care vor urma aceeași instituție
de învățământ superior militar, care vor trebui să facă față acelorași
provocări ale procesului de formare să fie selecționați după probe și
bareme diferite, fapt pentru care se impune constituirea unui model
unic de selecție, indiferent de beneficiar.
Interesant de observat este și faptul că, făcând o paralelă între
baremele7 la Educație fizică din colegiile naționale militare și cele din
Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu (Anexa nr. 6)
constatăm următoarele:
‒ la proba de tracțiuni, așa cum se vede și în figura 3.17., un elev
(băiat) din clasa a XII-a poate obține nota 10 dacă execută 17 repetări,
iar un student militar poate obține aceeași notă dacă execută doar
14 repetări în anul 1 (cu 3 repetări mai puțin, reprezentând o
diminuare a performanței cu 17,65 %), 16 repetări în anul 2 și 18
repetări în anul 3; deci, în academie, un student militar poate obține
nota 10 la această probă, având un nivel mai scăzut al forţei
7
http://www.cantemircml.ro/docs/ed_fizica_bareme_probe.pdf, accesat în
20.02.2018.
48
musculaturii brațelor și spatelui, executând un număr mai mic de

tracțiuni în anii 1 și 2 de studii și abia în anul 3 trebuind să execute cu
doar o tracțiune mai mult decât execută elevii colegiilor naționale
militare în clasa a XII-a;
Fig. 3.17. Numărul de tracțiuni necesare a fi executat de elevii

din clasa a XII-a din C.N.M. și studenții (băieți) AFT pentru a obține nota 10
‒ la proba de flexii abdominale, a cărei situație este prezentată în

figura 3.18., un elev de sex masculin din clasa a XII-a poate obține
nota 10 dacă execută 75 repetări și nota 5 dacă execută 50 repetări; pe
de altă parte, un student militar de sex masculin poate obține nota 10
dacă execută un număr de doar 65 repetări în semestrul 1 din anul 1
(cu 10 repetări mai puțin, reprezentând o diminuare a performanței cu
13,33 %), 70 repetări în semestrul 2 din anul 1 și semestrul 1 din anul 2
(cu 5 repetări mai puțin, reprezentând o diminuare a performanței cu
6,66 %), 75 repetări în semestrul 2 al anului 2 și semestrul 1 al anului 3
(abia acum performanțele sunt la nivelul celor din clasa a XII-a) și
80 repetări în semestrul 2 al anului 3; totodată, acesta poate obține
nota 5 dacă execută un număr de doar 35 repetări în semestrul 1 din
anul 1 (cu 15 repetări mai puțin, reprezentând o diminuare a
performanței cu 30,00 %), 40 repetări în semestrul 2 din anul 1 și
semestrul 1 din anul 2 (cu 10 repetări mai puțin, reprezentând o
diminuare a performanței cu 20,00 %), 45 repetări în semestrul 2 al
49
anului 2 și semestrul 1 al anului 3 (cu 5 repetări mai puțin,

reprezentând o diminuare a performanței cu 10,00 %) și 50 repetări în
semestrul 2 al anului 3 (abia acum performanțele sunt la nivelul celor
din clasa a XII-a); în acest context, în Academia Forțelor Terestre
„Nicolae Bălcescu” din Sibiu, un student militar poate obține nota 10
sau notă de trecere la această probă, având un nivel mai scăzut al
forţei musculaturii abdomenului, executând un număr semnificativ
mai mic de tracțiuni în anii 1 și 2 de studii și abia la sfârșitul anului 3
trebuind să execute cu doar 5 abdomene mai mult decât execută elevii
colegiilor naționale militare în clasa a XII-a pentru obținerea notei 10
și același număr de repetări ca în clasa a XII-a pentru obținerea notei 5;
situația este la fel și la fete, tendința de manifestare a procesului fiind
aceeași, însă la un nivel mai mic al diferențelor; această situație este
clar reprezentată în figura 3.18., unde linia întreruptă de culoare roșie
marchează nivelul minim al performanței acceptat în colegiile
naționale militare, iar linia întreruptă de culoare albastră marchează
nivelul performanței aferent notei 10;
Fig. 3.18. Numărul de flexii abdominale necesare a fi executat de elevii (băieți)

din clasa a XII-a din C.N.M și studenții (băieți) AFT
pentru a obține nota 10 și respectiv nota 5
50
‒ la proba de alergare în teren variat pe distanța de 2.000 m –

vezi figura 3.19., o elevă din clasa a XII-a poate obține nota 10 dacă
îndeplinește baremul de 9'15" și nota 5 dacă îndeplinește baremul de
9'50"; în același timp, o studentă din anul 1 poate obține nota 10 dacă
îndeplinește baremul de 9'30" (cu 15" mai mult, reprezentând o
diminuare performanței cu 2,70 %) în semestrul 1 și 9’10" în
semestrul 2, iar nota 5 dacă îndeplinește baremul de 10 '20" (cu 30"
mai mult, reprezentând o diminuare performanței cu 5,08 %) în
semestrul 1 și de 10'00" (cu 10" mai mult, reprezentând o diminuare
performanței cu 1,69 %) în semestrul 2; deci, în academie, o studentă
poate obține nota 10 sau notă de trecere la această probă, având un
nivel mai scăzut al forţei și rezistenței musculaturii picioarelor decât o
elevă din clasa a XII-a a unui colegiu național militar.
Fig. 3.19. Baremul la alergare pe distanța de 2.000 m feminin – clasa a XII-a

a C.N.M. și anul 1 în AFT pentru a obține nota 10 și respectiv nota 5
Trăgând o scurtă concluzie la ultima problemă abordată, reiese că

baremele la Educație fizică din academie nu sunt corelate cu cele din
colegiile naționale militare, adesea în primul de academie fiind mai
mici sau, în cel mai bun caz, sensibil egale cu cele din colegii, iar la
unele probe, abia în anul 3 ridicându-se sau depășind ușor nivelul
acestora. Importanța educației fizice în formarea ofițerului din
51
Forțele Terestre ca lider militar și în luptă arată că este imperios

necesară reanalizarea acestora și stabilirea lor astfel încât toți
studenții, indiferent de sex, să fie nevoiți să-și îmbunătățească nivelul
capacității motrice încă din primul semestru al anului 1 și să crească
semestru de semestru.
O altă direcție în care se doreşte extinderea cercetării, o constituie
corelarea standardelor de evaluare a capacității motrice8 din Academia
Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu cu prevederile unor
regulamente militare (Regulamentul educației fizice militare, ediția
2012 şi instrucțiunile care reglementează tragerile cu armamentul de
infanterie) pe linia aruncării grenadelor de mână.
Se observă că standardele de evaluare a capacității motrice a
studenților din academie, pe linia aruncării grenadelor de mână,
corespund în mare măsură cu prevederile Regulamentului educației
fizice militare, ediția 2012. Ambele documente prevăd evaluarea
militarilor la aruncarea grenadelor de mână la distanță9 utilizând
grenade de mână de exercițiu defensive sau grenade de mână
recunoscute de Consiliul Internaţional al Sportului Militar, iar pentru
evaluarea militarilor la aruncarea grenadelor de mână la precizie 10 –
utilizarea grenadelor de mână de exercițiu ofensive sau a celor
recunoscute de Consiliul Internaţional al Sportului Militar. Pe de altă
parte, toate ședințele de aruncare a grenadelor de mână de exercițiu, de
instrucție sau de război din cadrul Instrucției tragerii cu armamentul
de infanterie11, prevăd aruncarea grenadelor de mână ofensive la
distanță și a celor defensive la precizie.
Mergând mai departe pe linia corelării standardelor de evaluare a
capacității motrice a studenților din academie, în domeniul aruncării
grenadelor de mână, cu baremele prevăzute în Regulamentul educației
8
Cf. Standardelor de evaluare a capacității motrice pentru studenții
Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, document discutat și
aprobat în ședința Senatului Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
Sibiu din 26.01.2006.
9
10
***Ibidem, art. 47, alin. (1).
11
Conform instrucțiunilor care reglementează tragerile cu armamentul de
infanterie.
52
fizice militare, ediția 2012, se constată că la aruncarea grenadelor de

mână la distanță atât în cazul personalului masculin, cât și al celui
feminin, lățimea culoarului în care se aruncă grenadele de către
studenții academiei este de 15 m, iar conform regulamentului, acesta
este de 10 m. Mai mult, în timp ce la personalul masculin nu sunt
diferențe semnificative de abordare, la cel feminin apar următoarele
discrepanțe:
● la aruncarea grenadelor de mână la distanță, pentru a obține
calificativul EXCELENT, personalul feminin trebuie să arunce
grenadele la distanța de cel puțin 30 m – în etapa instrucției individuale,
și 35 m – în etapa instrucției colective, iar pentru calificativul
MARGINAL trebuie să le arunce la distanța de 20 m – în etapa
instrucției individuale și 25 m – în etapa instrucției colective; în același
timp, studenții militari (fete) ai academiei, pentru a obține nota 10,
trebuie să arunce grenadele la 23 m – în anul 1, la 24 m – în anul 2 și la
25 m – în anul 3, iar pentru a obține nota 5, trebuie să le arunce la
distanțele de 18 m, 19 m și respectiv 20 m; deci, nota 10 obținută în anul 3
(pentru că în primii doi ani nu mai are sens să fie făcută o analiză din
cauza standardelor prea mici), ar asigura doar calificativul
SATISFĂCĂTOR pentru etapa instrucției individuale și calificativul
MARGINAL pentru etapa instrucției colective, iar nota 5 ar asigura doar
calificativul MARGINAL în etapa instrucției individuale, iar în cea a
instrucției colective nu ar asigura punctaj de trecere a acestei probe12;
● la aruncarea grenadelor de mână la precizie, pentru a obține
calificativul EXCELENT, personalul feminin trebuie să arunce
grenadele într-un cerc cu diametrul de 3 m, al cărui centru este la
distanța de 20 m; în același timp, studenții militari (fete) ai academiei,
pentru a obține nota 10, trebuie să arunce grenadele în același cerc, dar
al cărui centru este la 18 m față de linia de aruncare, în fiecare dintre
cei trei ani de studii; deci, nota 10 obținută în anul 3 nu ar asigura
punctajul minim de trecere a acestei probe13.
Pe linia corelării standardelor de evaluare a capacității motrice a
studenților din academie cu prevederile instrucțiunilor care
12
13
Ibidem, art. 47, alin. (2).
53
reglementează tragerile cu armamentul de infanterie, nu sunt probleme

de corelare a baremelor la băieți, însă la fete situația este următoarea:
● pentru a obține nota 10 la Educație fizică militară, la probele de
aruncare a grenadelor de mână de exercițiu, o studentă trebuie să poată
să arunce grenada defensivă la distanța de cel puțin 23 m – în anul 1,
24 m – în anul 2 și 25 m – în anul 3 (aruncarea grenadei ofensive la
distanța de 18 m nu mai are nicio relevanță în situația analizată,
întrucât grenada defensivă este mai grea ca cea ofensivă cu până la
0,180 kg); pentru a obține nota 5, trebuie să poată să arunce grenada
defensivă la distanța de 18 m – în anul 1, 19 m – în anul 2, și 20 m –
în anul 3, iar pe cea ofensivă la distanța de 18 m;
● pe de altă parte, la Instrucția tragerii cu armamentul de infanterie
(ITAI), doar pentru a fi admiși la executarea ședinței de aruncare a
grenadelor de mână de război ofensive, nu să și obțină calificativul la
aceasta, trebuie să poată să arunce grenadele la cel puțin 30 m14, iar
pentru a fi admiși la ședința de aruncare a grenadelor de mână de război
defensive, trebuie să poată să arunce grenadele la distanța de 25 m15.
Deci, din această perspectivă, paradoxal, un student militar (fată)
poate avea nota 10 la Educație fizică militară, la aruncarea grenadelor
de mână, și, în același timp, la ITAI nici măcar să nu fie admis la
ședințele de aruncare a grenadelor de mână de război ofensive și să
aibă nota 2 (conform programei analitice) sau calificativul
NESATISFĂCĂTOR (conform regulamentului).
Mai mult decât atât, diferențele nu se rezumă la acest aspect. Dacă
se are în vedere faptul că la Educație fizică militară, la ședințele de
aruncare a grenadelor de mână, studenții poartă doar ținuta
corespunzătoare anotimpului, au armamentul din dotare 16 și aruncă
grenadele din poziția pentru luptă în picioare (de pe suprafața solului),
se constată că, pe lângă baremele mai mici ca cele de la Instrucția
tragerii, și condițiile de desfășurare a ședințelor sunt mult mai facile.
La ITAI, militarii trebuie să aibă asupra lor, pe lângă armamentul din
dotare și ținuta corespunzătoare anotimpului, și vestă antiglonț, casca,
sacul de merinde/grenade și lopata mică cu port. De asemenea, la
ședințele de aruncare a grenadelor de mână defensive în cadrul
14
Conform instrucţiunilor care reglementează instrucţia tragerii.
15
Ibidem.
16
***Regulamentul educației fizice militare, București, 2012, art. 48.
54
instrucției tragerii apar elemente de ținută care, evident, stânjenesc și

reduc capacitatea de aruncare a militarilor. Pe lângă aceste aspecte, la
ITAI, grenadele de mână defensive se aruncă din poziția pentru luptă
în picioare din tranșee sau locaș, deci aproximativ de la nivelul
solului, fapt care face condițiile de desfășurare a ședințelor mult mai
dificile ca cele din cadrul Educației fizice militare. Finalmente, care
este relevanța rezultatelor obținute la ședințele de aruncare a
grenadelor de mână pentru ITAI? Evident, destul de redusă.
În concluzie, se poate spune că, deși în mare măsură standardele
de evaluare a capacității motrice a studenților din academie sunt
corelate cu prevederile Regulamentul educației fizice militare, ediția
2012, este imperios necesar ca acestea să fie reanalizate atât la nivelul
academiei, cât și la nivelul eșaloanelor superioare și să existe o
corelare între documentele analizate, astfel încât să fie o concordanță
reală între cerințele și rezultatele obținute pe linia Educației fizice
militare și cele de la ITAI.
În continuare, se va face o scurtă analiză a modului de utilizare a
fondurilor academiei pentru dezvoltarea bazei materiale.
În graficul de mai jos – figura 3.20., sunt prezentate cheltuielile
de capital (creditele alocate, lichidate, ordonanțate și plătite) și,
cumulat, cele de la reparații curente și bunuri de natura obiectelor de
inventar din cadrul cheltuielilor cu bunurile și serviciile din ultimii
șase ani, cheltuieli reprezentative pentru dezvoltarea bazei materiale și
a logisticii didactice.
Fig. 3.20. Situația creditelor bugetare alocate și deschise în perioada 2010-2015 la cheltuieli
de capital, cheltuieli cu reparații curente și bunuri de natura obiectelor de inventar
55
Analizând prevederile bugetare, se constată că în perioada

2010-2013 valoarea creditelor bugetare utilizate (plătite) la cheltuieli de
capital a fost „0”, aceasta crescând ușor în anul 2014 – la 23.000 lei, și în
anul 2015, până la data de 30.09.2015 – la 129.000 lei. Deci, cheltuielile
cu investițiile au fost minime în toată această perioadă.
Situația creditelor bugetare deschise și plătite la bunuri și servicii
– reparații curente și obiecte de inventar, este mai bună, cu excepția
anului 2011 când a fost în cuantum de numai 82.000 lei. Observăm că
după acest an, aici s-a înregistrat un reviriment, cheltuielile crescând
spectaculos în anul curent, până la data de 30.09.2015, fiind plătită
suma de 1.540.000 lei.
Aşadar, ponderea cheltuielilor de capital a început să crească în
anul 2014 și apoi a continuat trendul ascendent și în 2015, an în care și
cheltuielile cu reparațiile curente și bunurile de natura obiectelor de
inventar au crescut de peste patru ori, comparativ cu media
înregistrată în perioada 2010-2014.
Această evoluție nu este întâmplătoare, factorul fundamental care
a determinat-o fiind reprezentat de intrarea în vigoare, la data de
01.10.2014, a Ordonanței nr. 27 din 28.08.2014, privind finanțarea
instituțiilor de învățământ superior militar, de informații, de ordine
publică și de securitate națională, emise de Guvernul României și
publicate în Monitorul Oficial nr. 638 din 29.08.2014, care, la art. 1,
alin. (2) preciza că „Instituțiile de învățământ superior militar, de
informații, de ordine publică și de securitate națională ... sunt
instituții finanțate integral din venituri proprii”. Totodată, în baza
acestei ordonanțe, începând cu 01.10.2014, au fost modificate
precizările pe linia achizițiilor publice, în unitățile militare din
Forțele Terestre, în sensul exceptării Academiei Forțelor Terestre
„Nicolae Bălcescu” din Sibiu de la respectarea acestora.
Este important de menționat că aceste precizări erau foarte restrictive
în privința competențelor de achiziții publice, însă începând cu data
intrării în vigoare a Ordonanței nr. 27 din 2014, academia a căpătat un
alt statut și a câștigat o mai mare libertate de acțiune pe linia alocării și
utilizării resurselor financiare.
În același timp, din rapoartele rectorului privind starea Academiei
Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din perioada 2010-2015,
56
a rapoartelor de evaluare internă a calității educației pentru fiecare

program de studii din aceeași perioadă și din achizițiile făcute prin
Sistemul Electronic de Achiziții Publice (S.E.A.P.), constatăm că
instituția și-a modernizat constant baza materială și logistica didactică
aferentă componentei academice. Astfel, au fost înființate noi
laboratoare, iar cele existente au fost modernizate, amfiteatrele, sălile
de clasă, spațiile de cazare pentru studenți și unele birouri ale
personalului didactic și nedidactic au fost dotate cu mobilier nou, iar
ferestrele vechi au fost înlocuite cu unele cu geam termopan, au fost
executate diverse lucrări pentru îmbunătățirea sistemului de încălzire,
a sistemului electric și, nu în ultimul rând, a fost modernizată sala de
sport și, în urmă cu trei ani, au început lucrările pentru modernizarea
bazinului de înot.
Deci, din situația prezentată mai sus, se deduce că majoritatea
demersurilor pentru dezvoltarea bazei materiale au fost suportate din
creditele alocate la bunuri și servicii – cheltuieli cu reparații curente și
bunuri de natura obiectelor de inventar.
Nu este un lucru negativ, ba dimpotrivă, însă având în vedere că
este vorba de învățământ superior militar, rezultă că investițiile sau
cheltuielile cu baza materială pentru instrucție, în infrastructura
poligoanelor și/sau menținerea acestora în stare de funcționare au fost
minime. Acest aspect, coroborat cu toate demersurile și reușitele
instituției în cadrul sistemului național de învățământ superior, precum și
cu cele din mediul internațional, arată orientarea instituției spre
susținerea și dezvoltarea învățământului academic și mai puțin spre
componenta de pregătire militară – componentă esențială în formarea și
forjarea calităților de lider și comandant militar a ofițerului din Forțele
Terestre. Iar acest lucru este cu atât mai delicat, cu cât baza materială
necesară formării și dezvoltării calității de militar este în cea mai mare
parte învechită și nefuncțională. Bineînțeles, această situație nu trenează
numai din perioada analizată, ci constituie o problemă și o
vulnerabilitate veche, pe care instituția nu a reușit să o rezolve în ultimii
20-25 de ani. Totuși, acesta nu este un motiv care să justifice nereușitele
în acest domeniu, cu atât mai mult cu cât suntem puși în situația de a
forma ofițerul modern, liderul militar tip NATO cu resturi ale bazei
materiale folosite în procesul de formare a ofițerului tip Varșovia.
57
În consecință, este imperios necesar să fie reanalizată baza

materială pentru instrucție și infrastructura poligoanelor și, în regim de
urgență, să fie luate măsuri pentru ameliorarea acestora, urmate apoi
de alte măsuri pentru modernizare și dezvoltare.
În continuare, se va face o analiză a poziției și rolului
instructorilor militari și comandanților de subunității în Academia
Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu.
Instrucţia şi practica la comandă constituie esenţa formării
ofiţerului ca lider militar. Competenţa de lider militar a ofiţerului din
Forţele Terestre se forjează la instrucţie – în poligoane, pe timpul
tragerilor, exerciţiilor tactice şi aplicaţiilor tactice, precum şi pe timpul
practicii la comandă – în stagiu, ca gradat etc.
Cine sunt, oare, cei care răspund de facto, și nu numai de
pregătirea studenţilor militari din acest punct de vedere? Cine sunt cei
care sunt implicați direct în procesul de formare a competențelor de
luptător, conducător, specialist militar și educator (instructor) ale
studenților Academiei Forțelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu?
Evident, instructorii militari şi comandanţii de subunităţi. Dar care
este statutul acestora, care sunt criteriile după care sunt selecţionaţi
sau, mai bine zis, care sunt condiţiile care se cer pentru ocuparea
funcţiilor de instructor militar? Care sunt normele didactice,
competenţele şi responsabilităţile acestora? Care este locul şi rolul lor
în economia procesului de formare a ofiţerului din Forţele Terestre?
Ce importanţă li se acordă acestora de către academie, eşaloanele
superioare şi instituţia militară, în general? Sunt doar câteva întrebări
fireşti pe care le-ar pune orice om interesat de acest domeniu și cu atât
mai mult unul care-l studiază.
Pentru a răspunde la acestea, trebuie făcută o scurtă incursiune în
legislaţia care fundamentează statutul, locul, rolul, criteriile după care
sunt selectaţi, criteriile de performanţă, responsabilităţile, obligaţiile,
drepturile şi activitatea instructorilor militari și comandanților de
subunități.
Demersul ştiinţific va începe cu analiza situaţiei instructorilor
militari, întrucât ei sunt cei care dau culoarea kaki învățământului
superior militar, corpul acestora fiind unul distinct și specific
academiilor categoriilor de forțe ale armatei noastre.
58
Mai mult, în ceea ce priveşte situația instructorilor militari,

lucrurile stau mult mai bine. Cât de bine? Rămâne de văzut!
Documentele care abordează direct problematica instructorilor
militari sunt: Legea nr. 1 din 10 ianuarie 2011, Legea educaţiei
naţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.
18/10.01.2011 şi Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M-58 din
2013, pentru aprobarea Instrucţiunilor privind corpul instructorilor
militari, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.
324/04.06.2013.
Legea educaţiei naţionale tratează problematica instructorilor
militari atât din perspectiva învăţământului preuniversitar militar, cât
şi a învăţământului superior militar.
Astfel, la Titlul II – Învăţământul preuniversitar, Capitolul II –
Structura sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, Secţiunea
a 9-a – Învăţământul preuniversitar militar, art. 37, alin. (1) se precizează
că „Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar din
sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se constituie
din personalul didactic prevăzut în prezenta lege şi din corpul
instructorilor militari, de ordine şi securitate publică”17. De aici reiese
clar că instructorii militari din învăţământul militar preuniversitar sunt
cadre didactice, făcând parte din personalul didactic. Mai mult, la alin. (2)
din acelaşi articol, se precizează că aceştia au „ … drepturile şi
îndatoririle care decurg din prezenta lege şi din calitatea de cadru
militar în activitate ...” 18, iar la alin. (3) că „Funcţiile didactice pentru
corpul instructorilor militari din unităţile de învăţământ preuniversitar
din sistemul de apărare …, condiţiile care se cer pentru ocuparea
acestora, normele didactice, competenţele şi responsabilităţile se
stabilesc prin instrucţiuni proprii”19.
Aceste aspecte sunt reiterate la Titlul IV – Statutul personalului
didactic, Capitolul I – Statutul personalului didactic din învăţământul
preuniversitar, Secţiunea 1 – Dispoziţii generale, art. 235, unde se
spune că pentru instituţiile de învăţământ militar se prevăd
următoarele: „personalul didactic militar … se constituie din
17
***Legea nr. 1 din 2011, Legea educaţiei naţionale, art. 37, alin. (1).
18
Ibidem, alin. (2).
19
Ibidem, alin. (3).
59
personalul prevăzut în prezenta lege şi din corpul instructorilor

militari” (lit. b), „personalul didactic militar … are drepturile şi
îndatoririle care decurg din prezenta lege şi din calitatea de cadru
militar în activitate …” (lit. c) şi „pentru funcţiile didactice aferente
corpului instructorilor militari … condiţiile care se cer pentru
ocuparea acestora, precum şi normele didactice, competenţele şi
responsabilităţile se stabilesc prin instrucţiuni proprii”20 – (lit. d).
Coroborând precizările articolelor 37 şi 235 din Legea educaţiei
naţionale în integralitatea lor, nu mai există niciun dubiu sau echivoc
referitor la calitatea de personal didactic a instructorilor militari din
învăţământul preuniversitar militar.
În ceea ce priveşte situaţia instructorilor militari din învăţământul
superior militar, la Titlul III – Învăţământul superior, Capitolul VI –
Învăţământul superior militar şi învăţământul de informaţii, de ordine
publică şi de securitate naţională, Secţiunea a 2-a – Managementul şi
finanţarea instituţiilor, art. 177, alin. (4) se prevede numai faptul că
„În învăţământul superior militar ... se înfiinţează corpul
instructorilor militari ..., prin ordine şi instrucţiuni ale Ministerului
Apărării Naţionale ...”21.
Aşa cum reiese din cele prezentate, legea nu tranşează şi situaţia
instructorilor militari din învăţământului superior militar, lăsând la
latitudinea Ministerului Apărării Naţionale să o facă.
Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 1 din 2011, Legea educaţiei
naţionale, statutul instructorilor militari era reglementat prin Ordinul
ministrului apărării naţionale nr. M.4/2002 pentru aprobarea
Instrucţiunilor privind corpul instructorilor militari din instituţiile
militare de învăţământ care prevedea în mod clar că instructorii
militarii, mai precis corpul acestora – este parte componentă a
corpului cadrelor didactice.
Odată cu intrarea în vigoare a prezentei legi a educaţiei naţionale,
acest ordin a fost abrogat de drept (de iure), dar de fapt (de facto), a
rămas „în vigoare” până în 04.06.2013, când a fost abrogat şi înlocuit
de Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M-58 din 2013, pentru
aprobarea Instrucţiunilor privind corpul instructorilor militari.
20
Ibidem, art. 235.
21
60
În ultimul ordin menţionat, aflat în vigoare în momentul de faţă,

situaţia instructorilor militari nu este clar definită, la art. 1 precizându-se:
„Corpul instructorilor militari reprezintă categoria de personal
militar constituită din cadre militare în activitate care desfăşoară
activităţi didactice aferente disciplinelor cu specific militar în
planurile de învăţământ ale programelor de formare profesională
iniţială şi continuă organizate şi desfăşurate în unităţile de
învăţământ preuniversitar, instituţiile de învăţământ superior şi
instituţiile de formare continuă nonuniversitară ale Ministerului
Apărării Naţionale, denumite în continuare instituţii de învăţământ
militar”22. Se remarcă ambiguitatea exprimării, instructorii militarii
fiind categoria de personal militar constituită din cadre militare în
activitate care desfăşoară activităţi didactice, şi nu cadre didactice.
De altfel, nu este făcută nicio echivalare a funcţiilor de instructori
militari cu cele de cadre didactice. De aici, o întreagă polemică: unii
afirmând că nu sunt cadre didactice, alţii că da. De exemplu, în
Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu, funcţiile de
instructori militari nu sunt considerate funcţii didactice (finalmente),
şi de aici toate repercusiunile asupra statutului și calităţii de instructor
militar.
Se observă că adevărul este de partea celor din urmă, deoarece
noţiunile de personal militar sau cadru militar reprezintă „cetățenii
români cărora li s-a acordat grad de ofițer, maistru militar sau
subofițer, în raport cu pregătirea lor militară și de specialitate, în
condițiile prevăzute de lege”23, iar cea de personal didactic/cadru
didactic „personalul care deţine în mod legal, unul din titlurile
universitare sau de cercetare prevăzute de lege, care aparţine unei
instituţii de învăţământ superior şi care desfăşoară activităţi didactice
şi/sau de cercetare”24.
Titlurile universitare sau funcţiile didactice din instituţiile de
învăţământ superior sunt25: asistent universitar, lector universitar/
22
***M-58/2013, Instrucțiuni privind corpul instructorilor militari, art. 1.
23
***Legea nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare, cu toate
modificările și completările ulterioare (actualizată 2015), art. 1.
24
***Legea nr. 1 din 2011, Legea educaţiei naţionale, art. 291, alin. (1).
25
Ibidem, art. 285, alin. (1)
61
şef de lucrări, conferenţiar universitar şi profesor universitar, iar

funcţiile de cercetare sunt26: asistent de cercetare, cercetător ştiinţific,
cercetător ştiinţific gradul III, cercetător ştiinţific gradul II şi
cercetător ştiinţific gradul I.
În primul rând, aşa cum se poate constata cu uşurinţă, pe palierul
învăţământului preuniversitar militar, Ordinul M-58 din 2013 intră în
contradicţie cu Legea educaţiei naţionale. De ce? Simplu: în timp ce în
lege se precizează clar la articolele 37 şi 235 că instructorii militari sunt
parte a personalului didactic, ordinul vine şi „anulează” acest aspect.
Dar problematica nu este abordată numai din acest punct de
vedere, importantă fiind, înainte de toate, situaţia instructorilor militari
din învăţământul superior militar. Care sunt efectele acestei situaţii
haioase, insidioase şi, deopotrivă, pernicioase?
În primul rând, acest lucru arată ezitările unui sistem care pare că
nu a găsit direcţia şi afectează moralul instructorilor, nemulţumindu-i
pe cei mai mulţi dintre ei.
Conform Legii educației naționale, senatul universitar reprezintă
comunitatea universitară şi este cel mai înalt for de decizie şi
deliberare la nivelul universităţii27. De asemenea, AFT definește în
același mod senatul universitar la nivelul academiei28 precum
organul colectiv de conducere care analizează, ia hotărâri şi dispune
măsuri privind concepţia, conducerea şi perfecţionarea activităţii de
învăţământ, cercetarea ştiinţifică şi de pregătire a personalului
didactic, precum şi a altor activităţi ce vizează interesul general al
comunităţii universitare29. Aceeași idee se regăsește și în documentul
care reglementează activitatea senatului universitar în AFT: „Senatul
reprezintă comunitatea universitară şi este cea mai înaltă structură de
conducere a Academiei Forţelor Terestre «Nicolae Bălcescu» Sibiu.
Senatul universitar are rol decizional şi deliberativ şi asigură
conducerea academiei prin hotărârile pe care le adoptă”30.
26
27
Ibidem, art. 213, alin (1).
28
***Carta universitară, Sibiu, Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”, 2016, art. 52.
29
http://www.armyacademy.ro/ accesat în 02.11.2017.
30
***Regulamentul de organizare și funcționare a Senatului universitar, Sibiu,
Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, 2016, art. 1, alin. (1).
62
Acestea fiind spuse, se constată că nu mai este nevoie de nicio

dezbatere pentru a arăta importanța și influența senatului în academie.
Conform art. 4, alin. 2, din M-58/2013, „Instructorii militari din
instituţiile de învăţământ militar superior sunt reprezentaţi în senatul
universitar, în condiţiile stabilite în Carta universitară”31. Aici se
subliniază faptul că legiuitorul nu spune că pot fi reprezentați, ci folosește
o exprimare fără echivoc: sunt reprezentați în senatul universitar.
De asemenea, în Carta universitară a Academiei Forțelor
Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu din 2011, aprobată după intrarea în
vigoare a Legii nr. 1 din 2011, Legea educaţiei naţionale, se prevedea că
„În academie, personalul didactic este format din personal didactic
universitar, militar şi civil şi din membrii Corpului instructorilor
militari”32, iar la art. 55, alin (1) se preciza că „Senatul universitar este
compus din 75 % personal didactic şi de cercetare titular şi din 25 %
reprezentanţi ai studenţilor”33. Actualmente, prin Carta universitară a
Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, din 2016,
problematica s-a mai nuanțat puțin: „Personalul didactic este format din
personalul didactic de predare/cercetare, militar şi civil, personal
didactic auxiliar/cercetare, militar şi civil din academie şi din biblioteca
universitară a academiei, precum şi din membrii Corpului instructorilor
militari”34. Ce este drept, referitor la componența Senatului universitar,
astăzi, sunt unele diferențe de abordare între prevederile actualei Carte
universitare – „Senatul universitar este compus din 75 % personal
didactic şi de cercetare titular şi din 25 % reprezentanţi ai studenţilor”35,
și cele ale Regulamentului de organizare și funcționare a Senatului
universitar (2016) – „Senatul universitar este compus din 75 % personal
didactic şi de cercetare şi din 25 % reprezentanţi ai studenţilor”36.
31
***M-58/2013, Instrucțiuni privind corpul instructorilor militari, art.4, alin. (2).
32
***Carta universitară, Sibiu, Editura Academiei Forțelor Terestre
„Nicolae Bălcescu”, 2011, art. 13.
33
Ibidem, art. 55.
34
***Carta universitară, Sibiu, Editura Academiei Forțelor Terestre
„Nicolae Bălcescu”, 2016, art. 11.
35
36
***Regulamentul de organizare și funcționare a Senatului universitar, Sibiu,
Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, 2016, art. 2, alin. (1).
63
Totuși, paradoxal, nefiind cadre didactice...?!, la nivelul instituției

s-a apreciat că instructorii militari nu pot face parte din Senatul AFT,
neputând lua parte şi influenţa în mod direct deciziile luate la nivelul
academiei în legătură cu tot ceea ce înseamnă pregătire militară.
Astfel, de ani de zile, instructorii militari nu au reprezentanți în Senat,
deși, evident, ar fi trebuit să aibă, ceea ce justifică şi determină în mod
legitim formularea a numeroase întrebări precum: „Quare?” (De ce?)
și „Quo vadis?” (Încotro?).
În continuare, în cadrul unui scurt excurs, se va lămuri cine sunt
cei care decid prin vot soarta pregătirii militare şi tot ceea ce înseamnă
dimensiunea militară a procesului de formare a ofiţerilor din Forţele
Terestre, situație în care s-a ajuns datorită faptului că din Senat nu au
putut face parte persoanele cu funcții de conducere.
Astfel, în anul universitar 2015-2016, Senatul AFT era compus din
32 de membri, din care: şapte cadre militare, şase studenţi militari (câte
doi din fiecare an de studiu), doi masteranzi şi 17 cadre didactice civile.
Din cele 17 cadre didactice civile, 11 sunt femei, deci persoane care nu
au avut de-a face cu pregătirea militară, în cel mai bun caz, doar
ocazional și tangenţial. Interesant este și faptul că niciunul dintre cei
şapte ofițeri din Senat (inclusiv președintele Senatului) nu au îndeplinit
de-a lungul timpului funcții mai mari de comandant de pluton. Însă,
lăsând la o parte această ultimă idee, oare cine sunt decidenţii şi cum se
iau deciziile legate de pregătirea militară şi formarea iniţială ca lider
militar a ofiţerului din Forţele Terestre? Pornind de la ideea că academia
pregăteşte militari, ofiţerii Forţelor Terestre, viitorii conducători ai
acestei categorii de forţe, conducătorii viitorului Forţelor Terestre, este
evident faptul că, din perspectiva deciziei în ceea ce priveşte pregătirea
militară, lucrurile trebuie îmbunătăţite. Este evident că, dacă nu legal, de
facto sunt sau, cel puţin, pot apărea cu uşurinţă probleme din perspectiva
problematicii prezentate.
Pe lângă acest aspect sensibil, neincluderea instructorilor militari
în categoria cadrelor didactice face ca abordarea pregătirii militare să
fie văduvită, cel puţin pe unele segmente şi paliere, de implicarea unor
oameni cu pregătirea necesară actului didactic la nivel universitar.
De asemenea, disciplinele predate de instructorii militari sunt
cuantificate cu credite de studii transferabile (ECTS) – este drept
64
suplimentare37 și foarte puţine dacă le raportăm la numărul de ore

alocate disciplinelor din cadrul pregătirii militare.
Un alt aspect sensibil constă în faptul că într-o instituție militară
de învățământ superior, în care pe primul plan ar trebui să fie
dimensiunea formativă militară, din simplul motiv că aici se formează
resursa umană vitală a Forțelor Terestre – ofițerul, cei care sunt
implicați direct în procesul de formare a liderului militar nu au
aceleași drepturi ca celelalte cadre didactice din componenta
universitară. Astfel, un șef de comisie didactică la o disciplină din
cadrul pregătirii militare, are coeficientul de ierarhizare a soldei
funcției de bază mai mic decât al unui șef de comisie didactică la o
disciplină din componenta academică.
Aşa cum reiese din cele prezentate, situația acestora nu a fost
abordată și din punct de vedere al numărului lor raportat la numărul de
studenți militari și necesități, această problemă făcând subiectul unui
alt subcapitol al prezentei lucrări.
Dacă așa stau lucrurile în cazul instructorilor militari, oare care
este situația comandanților de subunități?
Aici lucrurile sunt simple. Astfel, referitor la comandanţii de
subunităţi din AFT, din păcate, nu trebuie să ne străduim prea mult şi
aceasta nu din cauze subiective, ci din cauze cât se poate de obiective,
întrucât, pur şi simplu, nu au un statut special, nu există standarde,
criterii de calitate sau prevederi legislative exprese, care să
reglementeze aspectele abordate mai sus.
Dar, deși simplă, situația este foarte delicată, observându-se o
abordare necorespunzătoare, minimalistă și chiar superficială a
statutului și rolului comandanţilor de subunităţi în academie, aceștia
nemaiocupându-și funcțiile în urma unor concursuri dificile, care să
asigure o selecție calitativă superioară, concursuri care să fie clar
reglementate, asemenea celor organizate pentru ocuparea funcțiilor de
37
Matematic, studenții pot să realizeze creditele transferabile obligatorii (60 de
credite/semestru și 180 de credite/an) și fără creditele obținute la pregătire
militară.
65
instructori militari. Mai mult, denumirea funcțiilor comandanților de

subunități include și sintagma „și instructor” (de exemplu: comandant
de companie/pluton și instructor38), deci se vrea să fie „și instructori”,
însă aceștia nu-și ocupă funcțiile și nu respectă niciun aspect sau
condiție din cele precizate de legislația în vigoare – Ordinul
ministrului apărării naţionale nr. M-58 din 2013, pentru aprobarea
Instrucţiunilor privind corpul instructorilor militari coroborat cu
Legea nr. 1 din 2011, Legea educației naționale, publicată în
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, ceea ce duce
la nulitatea juridică a sintagmei „și instructor”.
Dacă, până în anul 1998, pentru a fi comandant de subunitate în
academie trebuiau îndeplinite o serie de condiții suplimentare ocupării
oricărei altei funcții de comandant de subunitate din armată și nu
tocmai la îndemâna oricărui ofițer (să fi absolvit academia/
institutul/școala militară în primii 15 % din promoție, să fi obținut
minim nota 9 la I.Ta. și ITAI în cadrul examenului final la pregătire
militară, să aibă o condiție fizică foarte bună, să fi fost minim un an
comandant de subunitate într-o unitate operativă etc. și, apoi, după
selecție urma concursul – scris, oral și practic la disciplinele I.Ta.,
ITAI și EFM), actualmente acestea nu mai există, funcția de
comandant de subunitate în academie, din această perspectivă, fiind
ocupată ca oricare altă funcție de comandant de subunitate din armată.
Ba mai mult, este surprinzător faptul că pot ocupa funcții la comanda
subunităților de studenți, chiar și ofițeri formați pe filiera indirectă.
În consecinţă, situaţia, aşa cum a fost dedusă și descrisă, nu este
tocmai simplă, concluzia fiind că nu a fost acordată importanţa
necesară instructorilor militari și comandanților de subunități de către
conducerea organizației militare, aceasta reacţionând cu întârzieri
aproape de neacceptat şi abordând cu uşurinţă şi lipsă de profunzime
statutul unor educatori-cheie în procesul de formare a ofiţerului din
Forţele Terestre – în general şi de formare ca lider militar – în special.
38
Menționăm că, din motive ambigue, denumirea funcției de locțiitor al
comandantului de companie nu conține sintagma „și instructor”.
66
Având în vedere structurarea activităților privind desfășurarea

cercetării aplicative concretizată prin analiza și prelucrarea opiniilor
respondenților, în calitate de studenți și de cursanți, aceasta devine
relevantă pentru lucrare formularea unor concluzii concrete specifice
neajunsurilor constatate de aceștia.
Prezentarea concluziilor și propunerilor este relevantă din
perspectiva fundamentării și a realizării cadrului general de formare a
ofițerului ca lider militar, așa cum rezultă din conținutul acestora,
dezvoltate în continuare.
67
4. DIRECȚII NECESARE SPORIRII VALENȚELOR

EDUCAȚIONALE ALE PROCESULUI
DE FORMARE A OFIȚERILOR DIN FORȚELE TERESTRE
CA LIDERI MILITARI
Investigarea opiniilor respondenților realizată într-un context

teoretic, metodologic și praxiologic constituie un fundament important
în argumentarea şi susţinerea necesității că formarea ofiţerului ca lider
militar este o responsabilitate complexă pentru factorii militari de
decizie educațională în contextul fenomenului militar modern.
De aceea, preocuparea pentru eficientizarea procesului de formare
ca lider militar a ofiţerului din Forţele Terestre trebuie să fie una
constantă şi reală. Mai mult, elaborarea şi realizarea unui program
adecvat şi eficient pentru formarea ca lideri militari a ofiţerilor din
Forţele Terestre, trebuie să se întemeieze, în mod necesar, pe un
diagnostic cât mai veridic şi obiectiv.
Aşadar, noile provocări ale câmpului de luptă modern îşi pun
amprenta în mod decisiv şi asupra modelului ofiţerului din Forţele
Terestre, ofiţer care, dincolo de calităţi specifice luptătorului, trebuie
să deţină şi altele, chiar mai importante – calităţi specifice liderului
militar.
Se poate afirma că formarea ofiţerului ca lider militar devine o
necesitate absolută în determinarea condiţiilor de eficientizare a
îndeplinirii noului spectru de misiuni care nu se bazează doar pe
cunoaşterea procedurilor acţionale şi deţinerea unor sisteme de conducere
şi lovire de înaltă precizie, ci şi pe capacitatea de lider care potenţează
toate elementele puterii de luptă a eşalonului pe care îl conduce.
Importanţa temei şi utilitatea abordării şi reconsiderării
problematicii formării ofiţerului din Forţele Terestre, ca lider în
organizaţia militară modernă, derivă din realizarea unui model al
ofiţerului ca lider militar şi din elaborarea unei metodologii de
cercetare ştiinţifică a acestuia. De asemenea, această cerinţă are în
vedere elaborarea unor soluţii pentru îmbunătăţirea procesului de
68
formare a ofiţerului din această perspectivă şi, nu în subsidiar, de ce

nu, din aportul la formarea unui corp al ofiţerilor din Forţele Terestre
mai valoros, care să scientizeze deciziile în organizaţia militară şi, prin
aceasta, să apropie şi să menţină performanţele Forţelor Terestre ale
Armatei României de performanţele celor mai puternice, valoroase şi
moderne armate ale lumii, alături de care acţionează în cadrul NATO.
Formularea întrebărilor, exprimarea opiniilor respondenților,
cunoașterea caracteristicilor evoluției și mediului de securitate
național și internațional, experiența altor instituții de învățământ din
armatele moderne în domeniul formării ofițerilor din Forțele Terestre
ca lideri militari au creat posibilitatea formulării unor propuneri în
baza cărora pot fi luate decizii realiste și oportune în ceea ce privește
unele direcții de acțiune de natură organizațională, managerială, a
conținutului curriculumului și strategiilor de eficientizare a
praxiologiei educaționale militare.
Aceste propuneri, prezentate în continuare, reprezintă puncte de
vedere în măsură să contribuie la sporirea atât a eficienței cadrului
general, cât și a celui particular de formare a ofițerului din Forțele
Terestre ca lider militar.
4.1. Creșterea calității selecției candidaților recrutați pentru

a deveni viitori ofițeri din Forțele Terestre ca lideri militari
Știind cât de importantă este calitatea candidaților care doresc să
devină ofițeri în Forțele Terestre, este evident faptul că, pentru acest
domeniu, sunt necesare:
● reanalizarea și modificarea procesului de selecție în sensul
creșterii dificultății probelor susținute în vederea evaluării capacității
motrice pentru toți candidații și testarea separată, inclusiv din punct de
vedere medical, a celor care acced spre arme luptătoare, de sprijin de
luptă și, respectiv, sprijin logistic, așa cum se face, de exemplu,
selecția acestora din perspectiva probei psihologice; în mod expres,
este necesară introducerea obligativității aruncării mingii de oină la
distanța minimă de 20 m, fără a atinge solul înainte;
● selecția studenților școlarizați în Academia Forțelor Terestre
„Nicolae Bălcescu” din Sibiu să se facă după criterii, probe și bareme
unice, indiferent de beneficiar;
69
● modificarea legislației, astfel încât din comisia de selecție să

facă parte și reprezentanți ai academiei (instructori militari/
comandanți de subunități);
● eliminarea discriminării făcute între fetele care acced spre cariera
de ofițer și cele care acced, de exemplu, spre cariera de soldat/gradat
profesionist (SGP), astfel încât evaluarea să se facă după aceleași
principii, și nu după principii fundamental opuse (dacă ești fată și vrei să
devii SGP trebuie să îndeplinești aceleași bareme ca băieții, dar dacă vrei
să devii ofițer – ai bareme semnificativ mai mici ca băieții);
● admiterea în Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
din Sibiu să se facă într-o altă manieră, punându-se accent, nu doar pe
matematică (aceasta neînsemnând că nu este necesară), ci și pe istoria
poporului român, limba română și psihologie.
4.2. Acordarea unei atenții corespunzătoare

pregătirii academice, ca parte importantă în formarea
ca lideri militari a ofițerilor din Forțele Terestre
Formarea dimensiunii de lider a ofițerilor din Forțele Terestre nu

poate fi realizată dacă nu se au în vedere obiectivele, conținuturile și
strategiile de desfășurare a procesului de învățământ în ceea ce
privește pregătirea academică. Pentru acest domeniu, se propun
următoarele direcţii de acţiune:
● analizarea și luarea măsurilor necesare ca disciplinele
importante pentru profesia militară (psihologie militară, sociologie
militară, didactica specialității militare, strategie militară etc.) să fie
predate de cadre didactice militare;
● luarea măsurilor necesare ca mentorii și cadrele didactice
implicate în mod direct în procesul predării Leadership-ului, să aibă
reale calități de lideri (să fie măcar „pui de lideri”), această disciplină
fiind una cu un statut cu totul aparte;
● introducerea în fișele disciplinelor a obiectivelor privind
formarea calității de lider militar;
● să fie păstrate proporțiile și să se evite situațiile în care, de
exemplu, Topografia este disciplină fundamentală, iar Tactica –
opțională, având în vedere că Topografia nu este disciplină de sine
stătătoare în cadrul pregătirii militare, ci se execută în cadrul Tacticii;
70
● dezvoltarea de proiecte de cercetare în domeniul militar, cu

precădere pe linia procesului de formare profesională a ofițerului din
Forțele Terestre;
● titularii de discipline (și colaboratorul/colaboratorii acestora) cu
conținut militar sau cu aplicabilitate în domeniul militar să fie cadre
didactice militare sau specialiști militari.
4.3. Asigurarea unor standarde adecvate pregătirii militare,

ca parte semnificativă a procesului de formare a ofițerului
din Forțele Terestre ca lider militar
Ofițerul din Forțele Terestre este un conducător militar care

necesită deținerea unor competențe și calități specifice ofițerului ca
luptător, cu o foarte bună condiție fizică și psihică, stăpân deplin al
secretelor organizării și desfășurării instrucției și îndeplinirii cu succes
a unor misiuni în câmpul tactic. Având în vedere aceste considerente
și rezultatele concrete ale investigației desfășurate, pe linia pregătirii
militare, se propun:
● acordarea atenției şi importanţei cuvenite disciplinelor din
componenta de pregătire militară, tratând fiecare disciplină de studiu
ca fiind de sine stătătoare și care să nu aibă o importanță ponderată
(în funcție de numărul de ore) în cadrul unei singure note dintr-un
anumit modul de pregătire militară; stabilirea unui număr de credite
(ECTS) corespunzător și care să nu fie suplimentare, astfel încât să
motiveze studenții în implicarea în procesul de instrucție; de
asemenea, implementarea prevederii conform căreia, fiecare disciplină
să aibă fișa disciplinei, și nu programă analitică, așa cum se cere în
învățământul superior;
● implementarea măsurilor necesare ca, în mod permanent,
timpul alocat unui modul (2 ore) din ziua de instrucție să nu mai fie de
70' (conform programului orar al academiei), ci de 100 ', așa cum este
normal și cum sunt modulele din învățământul academic;
● efectuarea demersurilor necesare pentru modificarea modului
de evaluare a studenților militari la disciplinele din cadrul modulelor
de instrucție;
71
● abordarea procesului de instrucție de la simplu la complex, de la

ușor la greu și de la cunoscut la necunoscut, prin eliminarea situațiilor de
genul în care studenții trebuie să execute ședințe de trageri de luptă, ba
mai mult, exerciții tactice cu trageri de luptă, fără a trage cu anumite
categorii de armament nicio ședință de tragere de instrucție;
● stabilirea de bareme diferite pe arme; începerea demersurilor
pentru armonizarea probelor la Educație fizică militară cu cele de la alte
categorii de instrucție (de exemplu, Instrucția tragerii cu armamentul de
infanterie); tratarea cu maximă seriozitate și responsabilitate a
importanței înviorării, așa cum ne obligă și Regulamentul pregătirii
fizice, și eliminarea orelor de educație fizică militară de dimineață
(06.10-06.50), ore care sunt de doar 40', care înlocuiesc înviorarea, care
descarcă planul de învățământ și despre care este greu de crezut că își
ating scopul; interzicerea planificării orelor de educație fizică militară
din modulele de pregătire militară generală în perioada în care
subunitățile execută deplasarea în poligon (aspect prevăzut și de
regulamentele în vigoare), iar în modulele de instrucție de specialitate în
ultimele două ore din ultima zi lucrătoare a săptămânii;
● acordarea unei importanțe crescute activității de evaluare a
promoției prin planificarea acesteia astfel încât să nu se suprapună cu
alte activități importante ale instituției; creșterea perioadei alocate
pentru această importantă activitate, concomitent cu modificarea
modului de evaluare, astfel încât studenții să fie evaluați atât în
calitate de executanți, cât și din punct de vedere metodic și în calitate
de comandanți și lideri militari, prin exerciții complexe, dificile și de
lungă durată; asigurarea prezenței tuturor studenților, în același timp,
la evaluarea promoției; creșterea importanței rezultatelor obținute de
studenți la evaluarea promoției, prin introducerea lor, în mod distinct,
în calculul mediei finale pe academie;
● discipline precum Balistica și Sisteme de armament
(atât românesc, cât și străin) să aibă aplicații practice în poligon și să
nu mai fie predate, în unele situații, de civili;
● evitarea, prin planificare, a suprapunerii plutoanelor la ședințele
de instrucție individuală, pentru a reduce la un nivel acceptabil
numărul studenților la fiecare atelier, precum și pentru a se asigura o
cât mai bună și completă bază materială a ședințelor;
72
● prevederea unui număr de 10-20 de ore de rezervă la fiecare

comisie didactică din cadrul Cursului de pregătire militară pentru
remedierea unor probleme pe linia instrucției și executarea de
activități suplimentare (de exemplu: trageri suplimentare, concursuri
de tir, concursuri de trageri, marșuri etc.);
● reanalizarea statutului Cursului de pregătire militară, care este
ținut la nivel de curs și pus pe același palier cu cel de auto, dacă acesta
va funcționa în continuare, astfel încât să fie redenumit și transformat
în departament, conform legislației în vigoare (M58/2013);
● declanșarea, în regim de urgență, a demersurilor specifice pentru
intrarea în legalitate din perspectiva executării instrucției colective pe
timpul academiei, instrucție care actualmente, din perspectivă legală
(Legea nr. 346/2006), nu se execută în instituțiile militare de învățământ
(și nici măcar în cadrul instruirii instituționalizate, conform SMG/I.F.-7,
Doctrina instruirii Armatei României);
● introducerea în fișele disciplinelor, fișele ASIE (activități standard
de instrucție și evaluare) și proiectele didactice a unor obiective care să
trateze în mod expres formarea competenței de lider militar;
● efectuarea demersurilor specifice pentru stabilirea unor
standarde similare celor din învățământul superior privind raportul
dintre numărul de studenți și numărul de instructori din academie,
precum și din perspectiva numărului maxim de studenți repartizat
pentru un instructor militar la instrucția individuală din cadrul
modulului de Formare a deprinderilor de militar;
● modificarea procedurii de repartiție pe arme a studenților, prin
introducerea unor criterii suplimentare, astfel încât repartiția să nu se
mai facă doar în funcție de media obținută la examenul de admitere în
academie și de voința studentului, ci și de media obținută în modul de
pregătire militară și de o apreciere făcută de comandantul de
subunitate și instructorii militari; să fie introduse restricții în cadrul
acestei proceduri, în funcție de notele obținute la Instrucția tragerii cu
armamentul de infanterie, educație fizică militară și instrucție tactică;
● stabilirea, ca prioritate instituțională, a alocării resurselor
necesare refacerii și dezvoltării infrastructurii critice a poligoanelor,
concomitent cu dezvoltarea bazei materiale pentru instrucție;
73
● scoaterea Cursului auto din planul de învățământ al tuturor

specializărilor universitare și armelor, și transferarea lui în zona
educației extracurriculare, concomitent cu repartizarea orelor grevate de
acesta din planul de învățământ, precum și a resursei umane, deloc de
neglijat (numărul de instructori auto fiind sensibil egal cu numărul
tuturor celorlalți instructori militari din academie), către Cursul de
pregătire militară;
● acordarea unei importanțe mai mari educației fizice în academie
prin: rediscutarea și actualizarea baremelor și probelor sportive la care
sunt pregătiți și evaluați studenții, astfel încât acestea să fie armonizate
cu cele din colegiile naționale militare și să nu mai existe situații în care
performanțele cerute în academie să fie mai mici decât în liceu;
● creșterea numărului de ore alocat pregătirii militare generale,
în special la Instrucția tragerii cu armamentul de infanterie, educație
fizică militară și instrucție tactică, în anul 2 și anul 3 de studii, pentru
menținerea și dezvoltarea deprinderilor de militar;
● planificarea unor module de instrucție pe timp de iarnă, astfel
încât studenții să fie pregătiți să acționeze și să conducă acțiuni
militare în condiții grele;
● instrucția la apă să se execute într-un modul separat și să se
desfășoare pe un curs de apă semnificativ;
● planificarea și executarea unei aplicații la sfârșitul fiecărui an
universitar cu toți studenții în același timp, organizați în subunități
mixte (formate din studenți din toți anii de studii), aplicație în care
studenții să joace diferite roluri de lideri militari pe timpul îndeplinirii
diferitelor acțiuni militare;
● introducerea orelor destinate executării diferitelor servicii din
cadrul serviciului interior (pază, ajutor al ofițerului de serviciu pe
unitate, gradat de serviciu pe companie, planton etc.) în cadrul orelor
de practică militară;
● executarea modulelor de supraviețuire într-o manieră impusă de
acest concept;
● introducerea obligativității ca fiecare student să practice un
sport de contact și să participe la competiții.
74
4.4. Creșterea rolului subunităților de studenți și a studenților
Formarea ofițerului din Forțele Terestre depinde de o complexitate

de factori, care se întind pe o plajă largă, de la crearea unui mediu
educațional performant și până la atenția ce trebuie acordată statutului și
rolului subunității de studenți și studenților înșiși.
De aceea, apreciem că pe această linie este necesar să se aibă în
vedere, următoarele:
● introducerea și implementarea prevederilor conform cărora,
fiecare student trebuie să participe la cel puțin două concursuri
sportive sau aplicativ-militare pe an și să publice cel puțin un articol în
timpul studiilor (trei ani) în cadrul unor sesiuni de comunicări
științifice;
● stabilirea a 3-4 zile pe săptămână, în care ceremonialul arborării
drapelului României sau alt ceremonial să fie executat exclusiv de
studenți, comandanții de subunități având rolul doar de a supraveghea
și îndruma acțiunile acestora la nevoie, măsură cu un rol important în
formarea liderului militar;
● realizarea demersurilor necesare pentru constituirea de
companii mixte (studenți din toți cei trei ani de studii universitare),
fiecare student de anul 2 având în responsabilitate 1-2 studenți din
anul 1 și toți să fie în responsabilitatea unuia de anul 3, toți fiind cazați
în același dormitor);
● implementarea unui sistem de implicare a studenților în
activități de voluntariat pe linia protecției mediului, colaborării cu
S.M.U.R.D. etc.
● analizarea serioasă a situației conform căreia, în ultimii zece
ani, niciun student nu a fost exmatriculat din academie pentru că nu a
făcut față exigențelor academice sau dificultăților și rigorilor pregătirii
militare (cu excepția câtorva care au părăsit sistemul de bună voie la
începutul anului 1);
75
4.5. Recunoașterea și susținerea unui statut

adecvat instructorilor militari și comandanților de subunități
Calitatea mediului militar academic și performanța formării

ofițerilor din Forțele Terestre ca lideri militari sunt rezultatul
eforturilor comune ale cadrelor didactice, corpului instructorilor
militari și ale comandanților de subunități. Fiecare dintre aceste
categorii de resurse umane profesionalizate își are un rol și o
importanță specifică în fundamentarea, elaborarea și punerea în
practică a întregului demers educațional destinat formării viitorilor
ofițeri ca lideri militari.
Propunerile făcute vizează numai reconsiderarea unor aspecte în
ceea ce privește instructorii militari și comandanții de subunități, după
cum urmează:
● la nivelul instructorilor militari:
‒ stabilirea specialiștilor care predau diferite discipline, de
exemplu Balistica sau Tactica (subunităților de tancuri) , să
fie făcută cu mai multă atenție, evitându-se, astfel, situațiile
în care la Balistică este titular de disciplină un cadru didactic
civil și unul dintre colaboratori este ofițer de Comunicații și
informatică, iar Tactica subunităților de tancuri este predată
de un inginer, în condițiile în care sunt specialiști în domeniu
în academie;
‒ stabilirea unor responsabilități clare în ceea ce privește
planificarea și executarea instrucției individuale de
specialitate, plecând de la realitatea conform căreia studenții
sunt ai academiei, iar acest tip de instruire face parte din
planul de învățământ al acesteia;
‒ recunoașterea importanței cursului de pregătire militară și
transformarea lui în departament;
‒ recunoașterea și includerea acestora în categoria cadrelor
didactice militare, cu toate drepturile ce decurg de aici
(membrii ai Senatului etc.);
‒ creșterea numărului de instructori, astfel încât să nu mai fie
nevoie de instructori din corpul mobil de instructori al
Statului Major al Forțelor Terestre, care nu sunt selecționați
76
după criterii clare, între ei fiind adesea diferențe mari în ceea

ce privește pregătirea militară generală și de specialitate, fapt
care afectează semnificativ și în mod direct calitatea
instrucției;
‒ eliminarea diferențelor, inclusiv salariale, dintre personalul
implicat în componenta universitară și aceștia;
● la nivelul comandanților de subunități:
‒ introducerea unor criterii de selecție speciale pentru
comandanții de subunități din învățământul superior militar;
‒ evitarea situațiilor în care un comandant de subunitate este
detașat de la o subunitate la alta (pe timpul modulelor de
pregătire militară), demersuri care afectează toate cele trei
părți implicare: ofițer, plutonul acestuia și plutonul la care
este detașat;
‒ clarificarea legală a statutului de instructor al acestora.
4.6. Regândirea și reproiectarea filozofiei

și strategiei educaționale de către managementul
academic militar și cel de la nivelul eșaloanelor superioare
În oricare sistem educațional, cu atât mai mult în sistemul

învățământului universitar de formare a ofițerului din Forțele Terestre,
un rol principal îl ocupă comanda socială, concretizată prin stabilirea
scopurilor, obiectivelor și modalităților de evaluare a învățământului
militar superior, statuată prin dispoziții, ordine, regulamente,
instrucțiuni ale eșaloanelor superioare și urmărite în mod permanent
prin aprecierile date de comandanții unităților și marilor unități, cu
privire la nivelul performanțelor tinerilor absolvenți ai Academiei
Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu.
La rândul său, managementul instituțional din cadrul academiei
poartă o responsabilitate deosebită, dacă nu chiar fundamentală, în
ceea ce privește realizarea finalităților educaționale încorporate în
personalitatea viitorilor ofițeri, inclusiv în ceea ce privește
dimensiunea de lider a acestora.
Având în vedere aceste principii organizaționale, structurale,
funcționale, axiologice și praxiologice prin care se poate asigura în
77
mod realist și performant formarea ofițerului ca lider militar, este

evident faptul că structurile militare educaționale decizionale ar putea
crește calitatea politicilor și strategiilor educaționale și prin luarea în
considerare a următoarelor propuneri:
● clarificarea conceptelor de leadership și lider militar, în
concepția academiei;
● elaborarea unei strategii proprii de formare a ofiţerului ca lider
militar la nivelul armatei și, particularizat, la nivelul Forțelor Terestre,
caracterizate prin viziune şi previziune ştiinţifică, prin realism,
originalitate, intuiţie, deschidere şi îndrăzneală care să direcţioneze şi
inspire instituţiile de învăţământ militar în procesul formării ofiţerului ca
lider militar, precum și a unei concepții proprii a Academiei Forțelor
Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu pe această problematică;
● repartizarea responsabilităților privind formarea competențelor
de lider militar, comandant militar și manager militar unor manageri
de proiect (câte un proiect pentru fiecare competență), cu toate
drepturile și responsabilitățile ce decurg din exigențele unui asemenea
demers (planificare, programare, bugetare, evaluare);
● declanșarea demersurilor necesare, în colaborare cu Direcția
Management Resurse Umane, pentru înscrierea ocupațiilor ofițerilor
din Forțele Terestre în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România) și
înființarea unei specializări universitare, de exemplu Conducere Forțe
Terestre, astfel încât disciplinele fundamentale și cele de pregătire în
domeniu și în specialitate să permită ca pregătirea absolvenților să se
facă la nivel pluton, iar la finalul academiei, când studenții sunt
avansați la gradul de sublocotenent, grad aferent primei funcții de la
baza carierei militare – de regulă, comandant de pluton, acest statut să
aibă și acoperire profesională, nu doar juridică; o altă modalitate, mai
puțin eficientă, dar mult mai bună decât cea prezentă, de rezolvare a
problemei asigurării timpului necesar pentru formarea inițială ca lider
militar a ofițerului din Forțele Terestre o reprezintă mărirea perioadei
de studii la patru ani;
● efectuarea demersurilor necesare și colaborarea cu alte instituții
pentru a implementa un amplu program de pregătire psihică pentru
luptă a studenților militari, astfel încât, aceștia să fie pregătiți mai întâi
în academie și apoi să parcurgă stagii de pregătire pe lângă echipajele
78
S.M.U.R.D., apoi într-o morgă și, nu în ultimul rând, să execute

activități de pază în zone izolate și/sau cimitire, pentru a le testa și
dezvolta curajul și a se obișnui cu prezența morții;
● implementarea la nivelul Statului Major al Forțelor Terestre și
al Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu a
instituției mentorului atât din perspectiva alegerii de către fiecare
student a unui mentor (cadru militar din academie sau din afara
acesteia), cât și din perspectiva organizării unui sistem de mentorat în
mediul electronic;
● practica universitară să fie coordonată exclusiv de cadre
didactice militare;
● asigurarea necesarului de comandanți de subunități, astfel încât,
de regulă, fiecare subunitate să aibă comandantul ei unic pe parcursul
studiilor universitare;
● efectuarea demersurilor necesare pentru recunoașterea pe piața
muncii a competențelor obținute de studenți în cadrul pregătirii
militare și pentru acordarea titlului de specialist de clasă
(fără corespondent financiar) în anul 3 de studii;
● asigurarea condițiilor necesare pentru organizarea unor excursii
pentru cunoașterea istoriei militare a neamului românesc;
● schimbarea modului de calcul a mediei anuale a studenților,
astfel încât rezultatele obținute la pregătirea militară să aibă o pondere
semnificativă (de exemplu, o pondere corespunzătoare numărului de
ore, și nu numărului de ECTS-uri);
● organizarea de întâlniri (cel puțin două pe semestru) a
studenților cu personalități militare sau civile, veterani și oameni de
succes în diferite domenii (din mediul privat sau bugetar).
Noile cerinţe ale fenomenului militar contemporan, statutul de
membru NATO, tradiţia învăţământului universitar românesc, impun
redefinirea curriculei şi a întregii concepţii de formare a ofiţerilor din
Forţele Terestre (şi nu numai), datorită schimbărilor deosebit de
numeroase şi rapide produse în toate domeniile societăţii, a evoluţiei
complexităţii fenomenului militar. Acestea necesită, şi în continuare, o
analiză atentă şi o cercetare ştiinţifică profundă a procesului educaţional
din învăţământul militar superior – formare a ofiţerului ca lider militar –
în scopul adaptării oportune a acestuia la cerinţele realităţii în care trăim.
79
Coroborând rezultatele cercetării cu concluziile unui studiu

realizat pe tema formării ofițerului european, în care autorii au ajuns la
concluzia că în Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din
Sibiu nu se desfășoară niciun program de leadership, așa cum reiese
din Anexa nr. 7, se poate constata că, în acea perioadă, într-adevăr, la
nivelul instituţiei, nu exista o strategie şi nici măcar o modalitate bine
conturată care să vizeze această problematică, însă, actualmente, în
cadrul Facultăţii de Ştiinţe Militare a fost implementat programul de
studii universitare de licenţă Leadership militar39. Totuşi, acest
program, pe de o parte, nu vizează toate armele şi specialităţile
militare iar, pe de altă parte, este la început de drum. Fără îndoială,
aceste aspecte conduc la concluzia că factorii de răspundere în
domeniul formării ofițerului din Forțele Terestre trebuie să organizeze
un grup de lucru, care să analizeze problematica formării ca lider
militar a ofițerului din Forțele Terestre.
Studierea complexă și obiectivă a problematicii ofiţerului ca lider
militar şi a procesului de formare a acestuia devine relevantă prin
folosirea unei metodologii de cercetare în măsură să contribuie
semnificativ la descoperirea necunoscutului sau la îmbunătăţirea a
ceea ce ştim din procesul de formare a ofiţerului ca lider militar.
Astfel, pentru cercetătorii, teoreticienii şi analiştii militari, dar şi
pentru structurile de conducere ale fiecărei armate, problematica
formării ofiţerilor, a viitorilor conducători ai organizaţiei militare, din
perspectiva conflictelor militare moderne, este şi va rămâne un punct
de interes fundamental.
Efortul elaborării unui conținut științific relevant și al propunerii
unor soluții practice pertinente, necesare realizării modalităților de
perfecționare a procesului de formare inițială a ofițerului din
Forțele Terestre, în vederea identificării strategiilor specifice obținerii
și creșterii calității competenței de lider militar, poate fi continuat atât
pentru lărgirea și aprofundarea unor noi aspecte științifice teoretice,
cât și pentru identificarea de noi oportunități praxiologice.
În acest fel, în investigația de teren, s-a reușit concentrarea
efortului pe analiza principalelor modalități de perfecționare a
39
www.armyacademy.ro accesat în 28.10.2017.
80
procesului de formare inițială a ofițerului din Forțele Terestre ca lider

militar performant, ceea ce a condus spre zone sensibile și spinoase
ale problemei, aspect pe care îl considerăm absolut necesar pentru o
dezbatere obiectivă și o abordare științifică.
Prin descinderile, incursiunile și radiografiile făcute în câmpul
problematicii abordate, ca și prin concluziile la care s-a ajuns, se
doreşte atragerea atenției asupra principalelor aspecte care
condiționează, limitează și impietează procesul de formare ca lider
militar a ofițerului din Forțele Terestre.
Pe aceste repere definitorii ale cercetării științifice, s-au putut
identifica noi valențe axiologice, cognitive, praxiologice și
metodologice necesare formării ofițerului din Forțele Terestre ca lider
militar, în măsură să potențeze conducerea organizației militare
moderne în direcția creșterii performanțelor acesteia.
81
ABREVIERI ŞI ACRONIME
ABREVIERE EXPLICAȚII
AFT Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în
ARACIS
Învăţământul Superior
ASIE Activitate – standard de instrucţie şi evaluare
COR Clasificarea Ocupațiilor din România
DMRU Direcţia management resurse umane
DGMRU Direcţia generală management resurse umane
DPPD Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic
EFM Educație Fizică Militară
European Credit Transferable System
ECTS
(Sistemul European de Credite Transferabile)
EQ Emotional Quotient (inteligenţă emoţională)
FT Forţele Terestre
FULLCOM Comanda totală
I.Ta. Instrucție tactică
ITAI Instrucția tragerii cu armamentul de infanterie
LCEM Lista cu Cerinţele Esenţiale ale Misiunii
M.Ap.N. Ministerul Apărării Naţionale
MU Mare unitate
NASA National Aeronautics and Space Administration
82
ABREVIERE EXPLICAȚII
North Atlantic Treaty Organization
NATO
(Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord)
ONU Organizaţia Naţiunilor Unite
PESA Politica Europeană de Securitate şi Apărare
PII Program de instrucţie individuală
PIM Program de instrucţie pentru misiune
PM Pregătire militară
PMG Pregătire militară generală
Registrul național al calificărilor
RNCIS
din învățământul superior
SMAp Statul Major al Apărării
SMFT Statul Major al Forţelor Terestre
Statistical Package for the Social Sciences
SPSS
(Program de prelucrare statistică a datelor)
TACOM Comanda tactică
UE Uniunea Europeană
83
GLOSAR
Câmpul de luptă – spaţiul în care se confruntă părţile beligerante.

Comanda – funcţie a conducerii care se referă la informarea
executanţilor asupra sarcinilor ce le revin, a modalităţilor de lucru, a
regulilor de respectat şi, totodată, la determinarea oamenilor din sistem de
a duce la bun sfârşit sarcinile încredinţate, cuprinde un complex de
activităţi şi mijloace prin care se declanşează acţiunea de îndeplinire a
deciziei (hotărârii) şi se concretizează într-un ansamblu de acţiuni prin care
organul de conducere îşi impune voinţa asupra organelor de execuţie,
influenţându-le să acţioneze în sensul dorit.
Comandantul – militarul numit prin ordin să conducă o subunitate,
unitate, MU, o grupare de trupe constituită pentru executarea unei misiuni;
el este învestit cu atribuţii funcţionale precise, cu răspunderi şi drepturi
deosebite – prin legi şi regulamente, şi răspunde de pregătirea de luptă a
eşalonului pe care îl comandă, de ordinea şi disciplina militară a
subordonaţilor, de starea armamentului, tehnicii de luptă şi a celorlalte
mijloace din dotare, precum şi pentru deciziile şi ordinele pe care le dă.
Competenţe profesionale – ansamblu unitar şi dinamic de cunoştinţe
şi abilităţi; termenul se referă la capacitatea unei persoane de a executa o
sarcină la standardele convenite de organizaţie.
Conducerea (ca acţiune umană) – un ansamblu de decizii şi activităţi
(de previziune, planificare, organizare, comandă, coordonare, îndrumare şi
control) cu privire la perfecţionarea şi trecerea unui sistem dintr-o stare în
alta, în măsură să asigure îndeplinirea unui scop, folosindu-se un ansamblu
logic de metode, procedee, reguli şi instrumente, respectându-se totodată
cerinţele legităţilor obiective, generale sau specifice domeniului condus.
Conducerea militară – ansamblul de decizii şi activităţi, de

previziune, planificare, organizare, comandă, coordonare, îndrumare şi
control, cu privire la perfecţionarea şi trecerea sistemului militar dintr-o
stare în alta, pentru a fi în măsură să asigure apărarea armată a ţării,
întrebuinţând metode, procedee, reguli şi instrumente adecvate, cu
respectarea cerinţelor şi principiilor legităţilor obiective generale sau
specifice războiului sau luptei armate.
84
Etapă de instruire – perioadă de instruire a personalului/structurilor

militare cu obiective specifice.
Evaluarea instruirii – etapă a procesului de instruire pe timpul căreia

se determină în ce măsură sunt îndeplinite standardele de performanţă.
Formarea personalului – procesul de instruire prin care personalul

dobândeşte capacitatea necesară îndeplinirii atribuţiilor funcţiilor pe care
va fi încadrat.
Instituţii de învăţământ militar superior – universităţi, academii,

institute care desfăşoară programe de studii universitare şi postuniversitare
şi care aparţin Ministerului Apărării Naţionale.
Instruirea – orice activitate destinată dobândirii de cunoştinţe şi

aptitudini specifice exercitării unei meserii sau realizării unei operaţiuni.
Instructor/i militar/i – denumire generică pentru cadrul/cadrele

militar/e care desfăşoară activităţi didactice în unităţile şi instituţiile de
învăţământ militar şi de formare profesională continuă, indiferent de
denumirea funcţiei pe care o ocupă: instructor, instructor principal,
instructor superior sau instructor avansat.
Instrucţie – activitatea prin care se formează şi se dezvoltă deprinderi

acţionale, în special cele motrice, individuale şi/sau colective.
Instrucţie individuală – activitate prin care se formează şi se

dezvoltă deprinderile acţionale individuale în vederea îndeplinirii
atribuţiilor postului şi continuării instrucţiei la nivel colectiv.
Instrucţie colectivă – activitate prin care se formează şi se dezvoltă

deprinderile acţionale colective şi coeziunea internă a structurilor militare
în vederea îndeplinirii misiunilor.
Instruire militară – activitate desfăşurată de armată pentru realizarea

capacităţii personalului/forţelor de a îndeplini atribuţiile/misiunile specifice
folosind echipamentele militare din dotare.
85
Învăţământ militar – învăţământ care are ca scop realizarea

obiectivelor instruirii personalului armatei pentru îndeplinirea misiunilor/
sarcinilor.
Lider – persoana care exercită puterea sau o mare influenţă în cadrul
unor grupuri sociale de diverse mărimi (societăţi, naţiuni, comunităţi,
organizaţii, grupuri mai mici etc.).
Lider militar – militar care s-a impus în cadrul grupului din care face
parte prin calităţile şi activitatea sa de conducător al acelui grup.
Managementul – ansamblul ideilor, principiilor, regulilor, metodelor,

tehnicilor şi activităţilor care înglobează sarcinile conducerii, administrării şi
organizării unei structuri politice, economice ori sociale şi vizează, ca prin
adoptarea deciziilor optime în proiectarea proceselor interne ale structurii, să
angajeze personalul acesteia pentru a acţiona eficient, asigurându-i stabilitatea
şi progresul necesar.
Managerul – acea persoană care deţine un post managerial, de

conducere – fiindu-i subordonaţi alţi componenţi ai organizaţiei –, şi care
ia decizii de conducere, influenţând în mod direct acţiunile şi
comportamentul altor persoane; misiunea lui principală este de a exercita
funcţiile de previziune, organizare, coordonare, antrenare şi control –
evaluare a muncii/activităţii subordonaţilor.
Modelul absolventului – document oficial, elaborat de beneficiarii

sistemului militar de învăţământ, care cuprinde un set de cerinţe prin care
se stabileşte ce trebuie să fie, să ştie, să facă absolventul la terminarea
şcolii/cursului.
Ofiţerul – militar cu atribuţii de conducere a unei subunităţi (unităţi,

mari unităţi, formaţiuni, instituţii) sau care exercită alte funcţii stabilite
prin regulamentele armatei, având ca gradul de la sublocotenent la general.
Operaţie militară – ansamblul activităţilor, acţiunilor şi măsurilor

pregătite şi desfăşurate de către Forţele Terestre pentru îndeplinirea
obiectivelor (misiunilor) încredinţate, incluzând acţiunea propriu-zisă
(deplasarea, transportul, aprovizionarea, atacul, apărarea, manevrele
necesare etc.) sau executarea unei misiuni strategice, operative, tactice, de
instruire sau administrative.
86
Puterea de luptă (acţiune) – capacitatea şi posibilitatea (fizică,

morală, intelectuală) a unei unităţi de a acţiona şi îndeplini misiunea
(strategică, operativă, tactică) primită; (puterea de acţiune are în vedere
capacitatea unităţii de a desfăşura operaţii militare altele decât războiul);
este rezultanta combinării elementelor manevrei, puterii de lovire,
protecţiei şi comenzii şi exprimă abilitatea forţelor de a lupta (duce operaţii
militare); factorii care amplifică puterea de luptă sunt: înzestrarea,
pregătirea (instrucţia), tehnicile şi tehnologiile activităţilor de stat major,
realizările în domeniul artei militare, doctrina, rezistenţa psihică şi moralul
personalului, condiţiile meteo, de timp şi anotimp, particularităţile
mediului terestru, valorificarea vulnerabilităţilor inamicului, crearea şi
exploatarea condiţiilor favorabile.
Rezultatele învăţării – setul de cunoştinţe, deprinderi şi/sau

competenţe generale, profesionale şi personale pe care instructorul militar
le-a dobândit şi este capabil să le demonstreze în urma finalizării unui
proces de învăţare.
Spaţiul de luptă – volumul fizic în care comandantul urmăreşte să-l

domine pe inamic; conţine zona de responsabilitate a forţelor proprii care
sunt sau pot fi angajate împotriva inamicului (inclusiv a celorlalte categorii
de forţe armate şi a forţelor multinaţionale implicate sau cu care se
cooperează), dar nu se limitează la aceasta; el nu este repartizat de către
eşalonul superior şi se poate extinde până dincolo de zona de
responsabilitate.
Surse:
‒ ***Tratat de ştiinţă militară, Bucureşti, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare, 2004.
‒ ***SMG 103, Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2012.
‒ ***Strategia Naţională de Apărare a Țării pentru perioada
2015-2019. O Românie puternică în Europa și în lume,
Bucureşti, 2015.
‒ Cosma, M., Sfârlog, B., Rizescu, Al., Dicţionarul de termeni
specifici crizelor, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre
„Nicolae Bălcescu”, 2001.
87
88
Anexa nr. 1
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
CHESTIONAR
(studenţi)
Stimată doamnă/Stimate domn,

Vă supunem atenţiei următorul chestionar întocmit în vederea
realizării cercetării empirice cu titlul FORMAREA OFIȚERULUI DIN
FORȚELE TERESTRE CA LIDER ÎN ORGANIZAȚIA MILITARĂ
MODERNĂ, având ca autor pe lt.col. Radu Adrian MANDACHE.
Scopul acestui chestionar este de a identifica, analiza şi determina
principalele aspecte ce caracterizează procesul de formare a ofiţerului
din Forţele Terestre ca lider militar în Academia Forţelor Terestre
Vă adresăm respectuoasa rugăminte de a răspunde întrebărilor
formulate în acest chestionar. Apreciind disponibilitatea şi
amabilitatea dumneavoastră de a aloca timp pentru a vă împărtăşi
opiniile privind tema în discuţie, vă asigurăm de confidenţialitatea şi
anonimatul chestionarului.
Vă mulţumim pentru contribuţia semnificativă adusă la realizarea
acestui studiu.
1. În opinia dvs., care sunt primele 5 calităţi, în ordinea

importanţei acestora, caracteristice ofiţerului profesionist din
Armata Românei?
1. ...................................................................;
2. ...................................................................;
3. ...................................................................;
4. ...................................................................;
5. .................................................................. .
89
2. Cum apreciaţi nivelul gradului în care leadership-ul militar,

influenţează conducerea şi succesul organizaţiei militare? (indicaţi
valoarea corespunzătoare opiniei dvs. considerând egale distanţele
dintre nivele)
Foarte scăzut 1 2 3 4 5 Foarte ridicat
3. Indicaţi opinia dvs. în legătură cu următoarea afirmaţie

(marcaţi nivelul corespunzător opiniei dvs.)
„Formarea competenţei de lider militar a ofiţerului din Forţele
Terestre, în cadrul procesului de formare iniţială în Academia
Forțelor Terestre, este o necesitate în contextul fenomenului militar
modern”.
1 2 3 4 5
Dezacord total Dezacord Indiferent Acord Acord total
4. În ce măsură apreciaţi că leadership-ul militar ar trebui să

ocupe un loc central în educația desfășurată în Academia Forțelor
Terestre? (indicaţi valoarea corespunzătoare opiniei dumneavoastră
considerând egale distanţele dintre nivele)
În foarte mică măsură 1 2 3 4 5 În foarte mare măsură
5. Care este măsura în care apreciați că procesul de formare a

ofiţerului (în AFT) asigură formarea dvs. ca lider militar? (marcaţi
varianta ce corespunde opiniei dvs.)
mai puţin de 20 %;
20 % - 40 %;
40 % - 60 %;
60 % - 80 %;
peste 80 %.
90
6. Cum apreciaţi măsura în care componenta universitară/

planul de învăţământ din academie asigură formarea
competenţelor (însuşirea cunoştinţelor şi formarea abilităţilor) de
lider militar, manager şi comandant? (marcaţi varianta ce
corespunde opiniei dvs.)
În foarte În foarte
În mică Nici/ În mare
Competenţa mică mare
măsură Nici măsură
măsură măsură
Lider
Abilităţi Cunoştinţe
Manager
Comandant
Lider
Manager
Comandant
7. În ce măsură consideraţi că activităţile extracurriculare

(cercuri studenţeşti, program tutorat, alte activităţi) pe care le
desfăşuraţi în AFT contribuie, realmente, la formarea
competenţelor de lider militar, manager şi comandant? (marcaţi
varianta ce corespunde opiniei dvs.)
În foarte În foarte
În mică Nici/ În mare
Competenţa mică mare
măsură Nici măsură
măsură măsură
Lider
de tutorat studenţeşti
Manager
Program Cercuri
Comandant
Lider
Manager
Comandant
91
8. Apreciaţi cu note de la 1 la 5 (1 – cel mai puţin necesar;

5 – prioritate maximă) nevoia de schimbare în fiecare din domeniile
de mai jos, pentru îmbunătăţirea procesului de formare inițială a
ofiţerilor din Forţele Terestre ca lideri militari. (fiecare domeniu se
notează separat):
Atitudinea Folosirea puterii

faţă exemplului Modelul
Pregătire Pregătire
de valorile personal absolventului
academică militară
etico- (asigurarea unor AFT
morale modele)
9. Apreciaţi cu note de la 1 la 5 (1 – cel mai puţin necesar;

5 – prioritate maximă) nevoia de îmbunătățire a procesului de
instrucţie, în fiecare din domeniile de mai jos, pentru
îmbunătăţirea procesului de formare ca lideri militari a ofiţerilor
din Forţele Terestre. (fiecare aspect se notează separat):
Baza
Metode
materială Conţinuturile Perfecţionarea Exigența
de
din învăţării/instrucţiei instructorilor instrucţiei
instruire
poligoane
10. Lista de mai jos cuprinde principalele trăsături ale

personalităţii morale a ofiţerului.
Curaj, cinste, camaraderie, datorie, disciplină, devotament,
fermitate, iniţiativă, loialitate, onoare, perseverenţă, principialitate,
respect faţă de ceilalţi, responsabilitate, spirit de echipă, spirit de
sacrificiu, a fi uman.
Vă rugăm să ierarhizaţi aceste trăsături, după următoarele criterii:
a) Calităţi absolut necesare: …………………………………
…………………………………………………………………..
b) Calităţi necesare: …………………………………………
……………………………………………………………………
c) Calităţi care ar trebui să fie: ………………………………
……………………………………………………………………
92
11. Care sunt principalele 3 calităţi pe care consideraţi că

trebuie să le aibă un ofiţer – lider militar?
1. .................................................;
2. .................................................;
3. ................................................. .
12. Ierarhizaţi descrescător (de la important la puţin important)

următoarele capacităţi ale liderului militar: cognitivă, morală, de
convingere, acţională, volitivă, de adaptare, autocunoaştere şi
autocontrol, empatie, viziune, intuiţie, de relaţionare, de sacrificiu.
1. ............................ 5. ......................... 9. .................................
2. ............................ 6. ......................... 10. ...............................
3. ............................. 7. ........................ 11. ...............................
4. ............................. 8. ........................ 12. …………………...
13. Evaluaţi eficacitatea practicii universitare (desfăşurată

efectiv în timpul AFT) în formarea dvs. ca lider militar.
Foarte mică Mică Medie Mare Foarte mare
14. Consideraţi că orele alocate EFM (nu ne referim la cele de

dimineaţă), prin planul de învăţământ, pentru pregătirea dvs.
sunt:
Insuficiente Foarte puţine Puţine Suficiente Prea multe
15. Cum apreciaţi eficienţa orelor de EFM de dimineaţă din

perspectiva pregătirii dvs. în concordanţă cu rigorile câmpului de
luptă modern?
Foarte scăzută Scăzută Medie Mare Foarte mare
93
16. În final, vă rog să formulaţi propuneri concrete care pot

contribui la îmbunătăţirea procesului de formare ca lideri militari
a studenţilor academiei, precum şi aspecte care consideraţi că
impietează acest proces.
Propuneri: ........................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
…………………………………………………………………………
Aspecte negative: ............................................................................

.................................................................................................................
...................................................................……………………………
În încheiere, cu respect, vă rugăm să aveţi aceeaşi

disponibilitate de a ne răspunde la următoarele întrebări de
identificare:
17. Statutul dvs. este

1. Ofițer cursant
2. Sd. anul 1
3. Sd. anul 2
4. Sd. anul 3
18. Sexul:
1. Masculin
2. Feminin
19. Specializarea universitară/armă/beneficiar:

1. MO/.…/….. 2. MEF/…../…… 3. AP/…../……
20. Am absolvit colegiul militar liceal:

1. DA
2. NU
94
Anexa nr. 2
Evaluarea calităţilor ofiţerului din Armata României
Nr.
Calităţi Frecvenţă Procente (%)
crt.
1 Curaj 593 18,33
2 Competenţă profesională 398 12,30
3 Disciplină 292 9,03
4 Patriotism 241 7,45
5 Responsabilitate 240 7,42
6 Spirit de echipă 233 7,20
7 Seriozitate 231 7,14
8 Onoare 204 6,31
9 Integritate 182 5,62
10 Datorie 181 5,60
11 Respect 165 5,10
12 Umanism 88 2,71
13 Loialitate 73 2,26
14 Alte calităţi 29 0,90
15 Noncalităţi 85 2,63
TOTAL 3.235 100 %
95
Anexa nr. 3
Evaluarea trăsăturilor de personalitate

ale ofiţerului din Armata României
Nr. Poziţia în
Calităţi Frecvenţă Procente
crt. ierarhie
1 Camaraderia 568 87,25 % a
2 Curaj 525 80,65 % a
3 Iniţiativă 490 75,27 % a
4 Responsabilitate 472 72,50 % a
5 Disciplină 453 69,59 % a
6 Loialitate 441 67,74 % a
7 Onoare 422 64,82 % a
8 Respect faţă de ceilalţi 409 62,83 % a
9 Spirit de echipă 392 60,22 % a
10 Cinste 391 60,06 % b
11 Devotament 388 59,60 % b
12 Datorie 361 55,45 % b
13 Fermitate 344 52,84 % b
14 Perseverenţă 321 49,31 % b
15 Principialitate 315 48,39 % c
16 Spirit de sacrificiu 302 46,39 % c
17 A fi uman 296 45,47 % c
96
Anexa nr. 4
Testarea nivelului capacității motrice

a candidaților recrutați pentru profesia militară40
Testarea candidaţilor recrutaţi cuprinde două probe: traseul utilitar-

aplicativ și alergare pe distanţa de 2.000 m, aceasta fiind și ordinea în
care se desfășoară, și fiecare probă în parte are caracter eliminatoriu.
De asemenea, configuraţia probelor şi baremelor sunt diferenţiate în
funcţie de sex.
A. Proba: traseu utilitar-aplicativ (schemă orientativă)
40
www.mapn.ro/recrutare/ofiterifd.php, accesat în 08.06.2015.
97
B. Proba: alergare pe distanţa de 2.000 m
1. Participă la această probă numai candidaţii care, în urma

parcurgerii traseului utilitar-aplicativ, au fost declaraţi „ADMIS”.
2. Proba constă în parcurgerea unei distanţe în aer liber.
Lungimea traseului pentru ofiţeri – filiera directă/indirectă este de
2.000 m.
Candidaţii sunt declaraţi „ADMIS” la testare, dacă îndeplinesc

următoarele bareme:
Categorii Traseul
Alergare pe distanţa de 2.000 m
de Sexul utilitar-aplicativ
candidaţi Bareme (min. sec) Bareme (min. sec)
M 1'40" 9'00"
Ofițeri
F 1'40" 10'00"
98
Anexa nr. 5
Probele şi baremele pentru verificarea aptitudinilor fizice

ale candidaţilor la admiterea în instituţiile de învăţământ proprii,
cât şi în cele ale Ministerului Apărării Naţionale care pregătesc
specialişti pentru Ministerul Afacerilor Interne41
Nr. BAREME MINIME

PROBELE DE VERIFICARE
crt. BĂRBAȚI FEMEI
1 Alergare de viteză – 50 m plat 7,2" 8,1"
Aruncarea mingii medicinale de
2 pe loc (4 kg – bărbaţi şi 2 kg – 7,00 m 7,00 m
femei)
3 Alergare de rezistenţă – 1.000 m 3'45" 4'10"
Proba de aptitudini fizice (SRI)42

Sistemul de punctaj – BĂIEŢI
ALERGARE
TRACŢIUNI
ALERGARE DE
PROBĂ/ ÎN BRAŢE
DE VITEZĂ REZISTENŢĂ
PUNCTE DIN ATÂRNAT
50 m (secunde) 1.000 m
(nr. de repetări)
(minute)
10 6,7 3,20 14
9 6,8 3,25 13
8 6,9 3,30 12
7 7,0 3,35 11
6 7,1 3,40 10
5 7,2 3,45 9
4 7,3 3,50 8
3 7,4 3,55 7
2 7,5 4,00 6
1 7,6 4,05 5
41
http://www.mai.gov.ro/index06_2.html, accesat în 25.10.2017.
42
http://www.animv.ro/admitere.html, accesat în 04.11.2017.
99
Sistemul de punctaj – FETE

RIDICAREA
ALERGARE
ALERGARE PICIOARELOR
PROBĂ/ DE
DE VITEZĂ ÎN ECHER
PUNCTE REZISTENŢĂ
50 m (secunde) DIN ATÂRNAT
800 m (minute)
(nr. de repetări)
10 7,70 3,15 14
9 7,80 3,20 13
8 7,90 3,25 12
7 8,00 3,30 11
6 8,10 3,35 10
5 8,20 3,40 9
4 8,30 3,45 8
3 8,40 3,50 7
2 8,50 3,55 6
1 8,60 4,00 5
Pentru a fi admis, candidatul trebuie să obţină minimum

15 puncte dintr-un total de 30 puncte. Validarea unei probe sportive se
face în condiţiile în care candidatul va obţine cel puţin un punct.
Candidaţii sunt obligaţi să susţină toate cele trei probe sportive.
100
Anexa nr. 6
Baremele la Educație fizică pentru studenții anului 1
(masculin și feminin) ai Academiei Forțelor Terestre
„Nicolae Bălcescu” din Sibiu
101
Baremele la Educație fizică pentru studenții anului 2

(masculin și feminin) ai Academiei Forțelor Terestre
„Nicolae Bălcescu” din Sibiu
102
Anexa nr. 7
Raportul dintre învățământul academic, leadership și instruirea

vocațională în sistemul de învățământ militar european43
43
Silvain Paile, Europe for the Future Officers, Officers for the Future Europe.
Compendium of the European Military Officers Basic Education, Polish
Ministry of National Defence, Poland, 2011, p. 31.
103
BIBLIOGRAFIE
Legi, ordonanțe și hotărâri de guvern

1. ***Constituţia României, revizuită în 2003.
2. ***Hotărârea Guvernului nr. 580/2014 privind aprobarea
Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii
universitare şi al structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru
anul universitar 2014-2015, precum şi aprobarea titlurilor conferite
absolvenţilor învăţământului universitar de licenţă înmatriculaţi în anul I
în anii universitari 2011-2012, 2012-2013 şi 2013-2014.
3. *** Hotărârea Guvernului nr. 606 din 2005 privind organizarea
programelor de studii universitare în instituţiile militare de învăţământ
superior din subordinea Ministerului Apărării Naţionale.
4. .***Hotărârea nr. 582/2001, pentru aprobarea Ghidului carierei
militare.
5. ***I.M.-3/12 – Concepţia de formare, dezvoltare profesională şi
utilizare a ofiţerilor în Armata României, Bucureşti, 2004.
6. ***Legea nr. 1 din 2011, Legea educaţiei naţionale.
7. ***Legea nr. 42/2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în
afara teritoriului statului român.
8. ***Legea nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare, cu
toate modificările și completările ulterioare.
9. ***Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Apărării Naţionale.
Regulamente și instrucțiuni militare românești
1. ***Carta universitară, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre
2. ***Carta universitară, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre
3. ***CA1-989 din 28.01.2013, Dispoziţie pentru aprobarea normelor
privind testarea nivelului capacităţii motrice a candidaţilor recrutaţi
pentru profesia militară.
4. ***CA1-12394 din 24.12.2013, Dispoziţie pentru aprobarea normelor
pentru profesia militară.
5. ***Codul universitar al drepturilor și obligațiilor studenților, Sibiu,
Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, 2013.
6. ***Concepția pregătirii militare generale și de specialitate în
Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, în anul universitar
2015-2016.
104
7. ***Concepția pregătirii militare generale și de specialitate în

Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, în anul universitar
2017-2018.
8. ***Dispoziţiunea comandantului (rectorului) Academiei Forţelor
Terestre „Nicolae Bălcescu” pentru anul universitar 2013-2014, Sibiu,
Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, 2013.
9. ***Dispozițiunea comandantului (rectorului) Academiei Forțelor
10. ***Dispozițiunea comandantului (rectorului) Academiei Forțelor
11. ***D.M.R.U.-1 din 15.01.2009, I.M.-2/5, Dispoziţie privind testarea
nivelului capacităţii motrice a candidaţilor recrutaţi pentru
învăţământul militar şi ocuparea funcţiilor de soldat/gradat voluntar şi
soldat/gradat rezervist voluntar, în timp de pace.
15. ***D.M.R.U.-15 din 20.12.2011, Norme privind testarea nivelului
capacităţii motrice a candidaţilor recrutaţi pentru profesia militară.
16. ***D.M.R.U.-7 din 21.03.2012, Dispoziție pentru modificarea Normelor
pentru profesia militară, aprobate prin Dispoziția șefului Direcției
Management Resurse Umane, Nr. D.M.R.U.-15 din 20.12.2011.
17. ***Extras din Planul de învăţământ al Academiei Forţelor Terestre
„Nicolae Bălcescu” pentru seria 2014-2015, Sibiu, 2014.
18. ***M-58, Instrucțiuni privind corpul instructorilor militari, Bucureşti,
2013.
19. ***Metodologia de organizare şi desfăşurare a practicii universitare
(stagiului), Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”, 2007.
105
20. ***Regulamentul activităţii profesionale a studenţilor, Sibiu, Editura

Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, 2010.
21. ***Regulamentul educației fizice militare, București, 2012.
22. ***Regulamentul de ordine interioară în Academia Forţelor Terestre
“Nicolae Bălcescu”, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre
23. ***Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea instituţiei
tutorelui în Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Editura
Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2009.
24. ***SMFT-30, Modelul absolventului Academiei Forţelor Terestre
„Nicolae Bălcescu”, Bucureşti, 2006.
25. ***SMG 103, Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2012.
26. ***Strategia de Securitate Naţională a României, 2007.
27. ***Strategia Naţională de Apărare, Bucureşti, 2010.
28. ***Strategia Naţională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019.
O Românie puternică în Europa și în lume, Bucureşti, 2015.
Regulamente și instrucțiuni militare străine

1. ***AJP-5, Allied Joint Doctrine for Operational – Level Planning,
NATO Standarization Agency, 2013.
2. ***Allied Command Operations. Comprehensive Operations Planning
Directive, COPD INTERIM V 2.0, by Supreme Headquarters Allied
Powers Europe – Belgium, 04 October 2013.
3. ***ATP-3.2.2, Command and Control of Allied Land Forces, NATO
Standardization Agency, 2009.
4. ***FM-1, The Army, Headquarters Department of the Army,
Washington, D.C., 2001.
5. ***FM 6-22, Army Leadership: Competent, Confident and Agile,
Department of the Army, Washington, DC, 2006.
6. ***Manualul NATO, Brusseles – Belgium, Office of Information and
Press NATO – 1110 2000.
Lucrări de autori români
1. Arădăvoaice, G., Liderul performant – fundamente psihologice,
București, Editura Militară, 2014.
2. Barbu, V., Aspecte ale managementului resursei umane în Armata
Franţei, Bucureşti, Tipografia Ministerului Apărării Naţionale, 1998.
3. Bădălan, E., Înţelegerea transformării, Bucureşti, Editura Centrului
Tehnic-Editorial al Armatei, 2006.
4. Bădălan, E., Arsenie, V., Dumitru, A., Tratat de tactică militară,
vol. 2, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”,
2003.
106
5. Boboc, I., Comportament organizaţional şi managerial. Fundamente

psihosociologice şi politologice, Vol. 2 – Comportament managerial,
Bucureşti, Editura Economică, 2003.
6. Burduș, E., Popa, I., Reproiectarea managementului organizației,
București, Editura Pro Universitaria, 2016.
7. Cosma, M., Acţiuni de influenţare psihologică în război, Sibiu, Editura
Universităţii „Lucian Blaga”, 1997.
8. Cosma, M., Cercetarea în ştiinţa militară. O perspectivă istorică şi
metodologică, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2006.
9. Cosma, M., Formarea ofiţerului modern. De la realitate la necesitate,
Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, 2006.
10. Cosma, M., Ofiţerul modern. Fundamente ale procesului de formare şi
specializare, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”, 2005.
11. Cosma, M., Teoria organizaţiilor – note de curs, Sibiu, I.M.T.
„Decebal”, 1993.
12. Cosma, M., Ciobanu, I., Ciocan, F., Asociațiunea ASTRA – memoria
personalităților și evenimentelor emblematice din istoria sibiană, Sibiu,
Editura Asociațiunii ASTRA Sibiu, Editura Universității „Lucian Blaga”,
2016.
13. Cosma, M., Sfârlog, B., Rizescu, Al., Dicţionarul de termeni specifici crizelor,
Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, 2001.
14. Deac, L., Ştiinţa militară la sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul
secolului al XXI-lea, Tratat de ştiinţă militară, 1, Bucureşti, Editura
Militară, 2001.
15. Dumitrașcu, V., Liderii: arhetipuri și roluri organizaționale. Leadership
și cultură organizațională, București, Editura Universitară, 2016.
16. Dumitrescu, O., Fenomenul militar – evoluţii şi perspective, Bucureşti,
Editura SemnE, 2004.
17. Dumitriu, G., Dumitriu, C., Psihologia procesului de învăţământ,
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., 1997.
18. Dumitru, I., Competenţă şi schimbare. O perspectivă politico-militară şi
educaţională, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 1995.
19. Gheorghe, I., Securitatea militară a României în epoca globalizării,
Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2006.
20. Grigore, A., Perspective în lupta armată, Bucureşti, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”, 2006.
21. Habian, L., Arta militară în secolul al XXI-lea, Tratat de ştiinţă militară, 1,
Bucureşti, Editura Militară, 2001.
22. Habian, L., Teleşpan, C-tin, Managementul organizaţiei militare.
Previziunea, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”, 2003.
107
23. Irimia, I., Armata şi societatea, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte

Studii Militare, 2003.
24. Moldoveanu, G., Dobrin C., Management operaţional, Bucureşti, Editura
Pro Universitaria, 2015.
25. Mureşan, M., Viitorul conflictelor militare – Curs, Bucureşti, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare, 2005.
26. Mureşan, M., Ţenu, C., Stăncilă, L., Corelaţia artei militare cu
fenomenul militar contemporan – curs de artă militară, Bucureşti,
Editura Universităţii Naţionale de Apărare, 2005.
27. Moştoflei, C., Duţu, P., Liderul militar în România, Bucureşti, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2007.
28. Neagoe, V., Olteanu, I., Achim, G., Acţiunea militară terestră modernă,
Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2006.
29. Nicolescu, O., Popa, I., Nicolescu, C., Starea de sănătate a
managementului din România în 2014, București, Editura Pro
Universitaria, 2015.
30. Nicolescu, O., Verboncu, I., Management, Bucureşti, Editura
Economică, 1999.
31. Nicolescu, O., Verboncu, I., Managementul organizaţiei, Bucureşti,
Editura Economică, 2007.
32. Niculae, C., Schimbarea organizaţiei militare. O perspectivă
(neo)instituţionalistă, Bucureşti, Editura Tritonic, 2004.
33. Niţă, M., Introducere în sociologia militară, Bucureşti, Editura I.N.I.,
1999.
34. Paul, V., Conflictele secolului XXI, Bucureşti, Editura Militară, 1999.
35. Petrescu, I., Liderul între graniţele ştiinţei şi artei, Bucureşti, Editura
Expert, 2010.
36. Pigui, T., Elemente de management al organizaţiilor militare, Bucureşti,
37. Prodan, A., Managementul de succes, Iaşi, Editura Polirom, 1999.
38. Romanoschi, C., Management, Bucureşti, Editura Academiei Naţionale de
Informaţii, 2001.
39. Safta, D., Managementul conflictelor în organizație, București, Editura Trei,
2016.
40. Soare, C., Arsenie, V., Barbu, T., Onişor, C., Lexicon militar,
ed. a II-a, revăzută, Chişinău, Editura Saka, 1994.
41. Soare, C., Duma, R., Muntoi, I., Teorie şi doctrină militară, Bucureşti,
Editura Militară, 1971.
42. Teleşpan, C-tin, Bazele managementului, Sibiu, Editura Hermannstadt, 2004.
43. Toma, G., Managementul schimbării, Bucureşti, Editura Universităţii de
Apărare „Carol I”, 2006.
108
44. Toma, G., Baltă, C., Secretul managementului. Abilitatea conducerii,

Bucureşti, Editura CERES, 2001.
45. Tudorache, P., Cosma, M., Dimensiunea interculturală a formării
ofițerului din Forțele Terestre, Sibiu, Editura Techno Media, 2018.
46. Ţuţea, P., 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea, Bucureşti,
Editura Humanitas, 1997.
47. Vlăsceanu, M., Organizaţii şi comportament organizaţional, Iaşi, Editura
Polirom, 2003.
48. Zamfir, C., Vlăsceanu, L., Dicţionar de sociologie, Bucureşti, Editura
Babel, 1998.
49. Zlate, M., Leadership şi management, Bucureşti, Editura Polirom, 2004.
50. Zlate, M., Tratat de psihologie organizațional-managerială, volumul al
II-lea, București, Editura Polirom, 2007.
51. ***Culegere de termeni, concepte şi noţiuni de referinţă din domeniile
politico-militar, securităţii naţionale şi apărării armate, Bucureşti,
Editura Militară, 2002.
52. *** Dicţionar de pedagogie, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1979.
53. ***Dicţionar enciclopedic militar, Bucureşti, Editura Academiei de
Înalte Studii Militare, 1996.
54. ***Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Bucureşti,
Editura Univers Enciclopedic, 1998.
55. *** Tratat de ştiinţă militară, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale
de Apărare, 2004.
Lucrări de autori străini
1. Adair, J., Cum să formezi lideri. Cele șapte principii cheie pentru
dezvoltarea eficace a liderilor, București, Editura Meteor Press, 2014.
2. Adair, J., Leadership strategic: Cum să gândim și să planificăm strategic și
cum să oferim îndrumare, București, Editura Meteor Press, 2015.
3. Adair, J., Liderul inspirațional, București, Editura Meteor Press, 2007.
4. Adair, J., Nu boss ci lider, Bucureşti, Editura Meteor Press, 2004.
5. Arnulf, J.K., Despre leadership. Cum atingi rezultate remarcabile prin
oameni obișnuiți, București, Editura Universitară, 2015.
6. Bertalanffy, L., Teoria generală a sistemelor, A. Mondadori, Milano,
1983, apud Drago, M., Baroli, A. (coord.), Enciclopedie de filozofie și
științe umane, București, Editura ALL Educational, 2004.
7. Burns, J. M., Leadership, New York, Editura Harper & Row, 1978.
8. Bush, T., Leadership și management educațional. Teorii și practici
actuale, București, Editura Polirom, 2015.
9. Capra, F., Momentul adevărului, București, Editura Tehnică, 2004.
10. Cole, G. A., Personal Management – Theory and Practice, Londra, D. P.
Publications LTD., 1998.
109
11. Daft, R. L., Organization: Theory and Design, Sixth Edition, Cincinnati,
OH, South Western College Publishing, 1998.
12. Dansereau, F., Graen, G., Haga, W. J., Teoria legăturilor diadice verticale,
apud Zlate, M., Leadership și management, Iași, Editura Polirom, 2004.
13. Doron, R., Francoise, P., Dicţionar de psihologie, Bucureşti, Editura
Humanitas, 1999.
14. Druckman, D., Singer, J. E., Van Cott, H., Enhancing Organisational
Performance, Washington, D.C., National Academy Press, 1997.
15. Fiedler, F. E., Teoria favorabilității situațiilor de conducere, apud Zlate, M.,
Tratat de psihologie organizațional-managerială, vol. al II-lea, Iași,
Editura Polirom, 2007.
16. Gardner, H., Laskin, E., Minți conducătoare. Istorii de viață ale liderilor
mondiali, București, Editura Trei, 2014.
17. Gibson, J. L., Ivancevich, J. M., Donnelly, J. H., Organizations:
Behaviour, Structure, Processes (9th ed.), Homewood, Irwin House
Publishing, 1997.
18. Goleman, D., Inteligența emoțională în leadership, București, Editura
Curtea Veche, 2007.
19. Goleman, D., Leadership: Puterea Inteligenței Emoționale: selecție de
texte, București, Editura Curtea Veche Publishing, 2016.
20. Goleman, D., Boyatzis, R., McKee, A., The New Leaders: Transforming
the Art of Leadership into the Science of Results, London, Little &
Brown, 2002.
21. Grint, K., Leadership, management and command: rethinking d-day,
Palgrave, Macmillan, 2008.
22. Hart, M. H., The 100: A Ranking of the Most Influential Persons in
History, New York, Hart Publishing Co. Inc., 1978.
23. Heagney, J., Fundamentals of Project Management, New York,
American Management Association, 2012.
24. Hinshelwood, R. D., Ce se petrece în grupuri. Comunităţi nevrotice,
comunităţi sănătoase, Bucureşti, Editura Trei, 2013.
25. Johns, G., Comportament organizaţional, Bucureşti, Editura Economică,
1998.
26. Kahneman, D., Gândire rapidă, gândire lentă, Bucureşti, Editura
Publica, 2015.
27. Le Saget, M., Managerul intuitiv, Bucureşti, Editura Economică, 1999.
28. McCaffery, P., The Higher Education Manager’s Handbook: Effective
Leadership and Management in Universities and Colleges, New York,
Routledge, 2010.
29. McChristal, S., Collins, T., Silverman, D., Echipa de echipe: noi strategii de
leadership pentru o lume complexă, București, Editura Publica, 2016.
110
30. Mintzberg, H., The Structuring of Organizations, London, Prentice Hall,

1979.
31. Muchinsky, P. M., Psychology Applied to Work, Wadsworth, Thomson
Learning, Australia, Canada, 2000.
32. Mullins, L. J., Management and Organisational Behaviour, Fourth
Edition, London, Pitman Publishing, 1996.
33. Paile, S., Europe for the Future Officers, Officers for the Future Europe.
Compendium of the European Military Officers Basic Education, Polish
Ministry of National Defence, Poland, 2011.
34. Pigeard, A., Dictionnaire de la Grande Armée, Tallandier, Bibliothèque
Napoléonienne, 2004.
35. Platon, Dialoguri, București, Editura Iri, 1995.
36. Sinek, S., Liderii mănâncă ultimii: de ce unele echipe lucrează bine
împreună, iar altele nu, București, Editura Publica, 2014.
37. Smither, R. D., The Psychology of Work and Human Performance, New
York, Harper Collins, 1994.
38. Stein, S. J., Book, H. E., Forţa inteligenţei emoţionale, Bucureşti,
Editura Allfa, 2003.
39. Stevenson, W. J., Operations Management, New York, McGraw-Hill
Education, 2015.
40. Sumpf, J., Hugues, M., Dicţionar de sociologie, Paris, Librairie
Larousse, 1973.
41. Sutherland, J., The Battle Book, Alexandria, Virginia, BYRRD
Enterprise Inc., 2001.
42. Taylor F. W., The Principles of Scientific Management, New York,
Norton House Publishing, 1911.
43. Tichy, N. M., Liderul sau arta de a conduce, Bucureşti, Editura Teora,
2000.
44. Toffler, A., Toffler, H., Război şi antirăzboi. Supravieţuirea în zorii
secolului XXI, Bucureşti, Editura Antet, 1995.
45. Wiener, N., Cibernetica sau știința comenzii și comunicării la ființe și
mașini, București, Editura Științifică, 1966.
46. *** West-Point Legend of the Hudson, Poughkeepsie Journal, USA, 2003.
Surse web
1. http://www.act.nato.int.
2. http://www.animv.ro/admitere.html
3. http://www.armyacademy.ro.
4. http://www.armedforces.co.uk.
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/Perspective_ale_securitatii_si_apararii_
5.
in_Europa_vol5.pdf
111
6. http//www.fortele terestre.ro.
7. http://www.leadership.ro.
8. http://www.lideri.go.ro.
9. http://www.mai.gov.ro/index06_2.html
10. http://managementhelp.org/org_thry/org_sytm.htm.
11. http://www.mapn.ro.
12. http://www.nato.int/docu/review/2005/issue1/romanian/main.htm.
13. http://www.nato.int/docu/review/2004/issue2/romanian/main.htm.
14. http://www.nap.edu.
15. http://www.rasfoiesc.com/ files/afaceri/administratie/2ewsd.htm
16. http://www.rma.ac.be.
17. http://www.rncis.ro.
18. http://www.st-cyr.terre.defense.gouv.fr/index.php.
19. http://www.usma.edu.
Reviste
1. Băhnăreanu, C., Dimensiunea ecologică a securităţii, Colocviu Strategic,
2, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, 2008.
2. Cosma, M., Dimensiunea psihologică a managementului acţiunii militare,
Revista Academiei Trupelor de Uscat, 1(13), Sibiu, Editura Academiei
Trupelor de Uscat, 1999.
3. Cosma, M., Mandache, R. A., Officer as a Military Leader –
Professionalized Resource of Military Organization, Seventh Annual
International Scientific Conference Human Potential Development: Search
for Opportunities in the New EU States, Mykolas Romeris University
(Lithuania) co-operating with the University of Zilina, Slovakia and
Technical University in Zvolen, Slovakia (June 2010).
4. Cosma, M., Mandache, R. A., Niculescu, B. O., The Modern Officer – the
Leader of the Military Organization, The Scientific Monograph of the 11th
International Scientific Conference Human Potential Development –
Innovative Trends and Conclusions for XXI Century, Higher Hanseatic School
of Management, Slupsk, Poland, (25-26 June 2014).
5. Crăciun, M., Războiul în era globalizării, Revista Impact Strategic, 4[25],
Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, 2007.
6. Duţu, P., Moştoflei, C., Sarcinschi, A., Profesionalizarea Armatei României în

contextul integrării în N.A.T.O., Anuarul Hominis 2003 (CD-ROM), Bucureşti,
7. Frunzeti, T., Argumente pentru o transformare strategică, Revista
Gândirea Militară Românească, 6 (2004).
8. Gilli, R., Jeunesses et defense, la nouvelle donne, Defense Nationale, 5,
Paris (1998).
112
9. Habian, L., Arta militară în secolul al XXI-lea, Tratat de ştiinţă militară, 1,

Bucureşti, Editura Militară, 2001.
10. Mandache, R.A., Cosma, M., Coaching and Mentoring – Officer’s
Competences as a Military Leader, The 19th International Conference The
Knowledge-Based Organization, „Nicolae Bălcescu” Land Forces
Academy, Sibiu, Romania, Conference Proceedings 1, Management and
Military Sciences (13-15 June, 2013).
11. Mandache, R. A., Cosma, M., Leadership and Followership –
Fundamental Dimensions of the Military Organization, The 9th
International Conference Strategies XXI Technologies – Military
Applications, Simulations and Resources, „Carol I” National Defence
University, Command and Staff Faculty and Doctoral School, Bucharest,
Romania, Conference Proceedings 2, Public International Law (14-15
November 2013).
12. Mandache, R. A., Cosma, M., The Correlation Military Leadership –
Efficiency of the Military Organisation, Seventh Annual International
Scientific Conference Human Potential Development: Search for
Opportunities in the New EU States, Mykolas Romeris University
(Lithuania) co-operating with the University of Zilina, Slovakia and
Technical University in Zvolen, Slovakia (02-03 June 2010).
13. Mandache, R. A., Niculescu, B. O., Cosma, M., Considerations on the
Leader and Leadership in the Military Profession, Alma Mater University
Journals, Series C, Social Sciences, 8, 2, Sibiu (2015).
14. Micewski, E., Schimbarea valorilor militare şi sociale, OMZ, Austria, 33,
3 (mar.-apr. 1995).
15. Paul, V., Conflictul militar modern, Colocviu strategic 6 (XXXVII),
Supliment al revistei „Impact Strategic”, București, Universitatea
Națională de Apărare, Centrul de Studii Strategice de Securitate și Apărare,
Editura Universității Naționale de Apărare, (iulie, 2005).
16. Rotaru, N., Habitat managerial profesionist, Revista Spirit Militar Modern
(iunie, 2006).
17. Stănciulescu, R., Constantin, D. S., Mandache, R. A., Physical and Mental
Hardening for Battle-Basic Component for Training Command Officers
for the Land Forces, iMAF 2014 – Lessons from the International Military
Academic Forum, Armed Forces Printing Centre, Vienna/Austria (2014).
18. ***A Romanian Parliament debate regarding the status of the army in
1996, Retrieved on May 30, 2007.
113
Tehnoredactare computerizată:
Gabriela DAVID
Corectură:
Bianca BICHIŞ
Multiplicare:
Florin CUNȚAN
Finisare:
Valentin BRAŞOVEANU
 Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

0404, C 72/2018
– Gratuit –
114

O Perspectiva Metodologica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

O Perspectiva Metodologica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Radu Adrian MANDACHE

 Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

© 2018 Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

1. CADRUL GENERAL AL FUNDAMENTĂRII

2. ETAPELE STRATEGIEI DE INVESTIGARE ȘTIINȚIFICĂ

3. OPINII PRIVIND FORMAREA OFIȚERULUI

4. DIRECȚII NECESARE SPORIRII VALENȚELOR

4.3. Asigurarea unor standarde adecvate pregătirii militare,

ABREVIERI ŞI ACRONIME .......................................................... 81

ANEXA NR. 1 .................................................................................... 87

ANEXA NR. 2 .................................................................................... 93

ANEXA NR. 3 .................................................................................... 94

ANEXA NR. 4 .................................................................................... 95

ANEXA NR. 5 .................................................................................... 97

ANEXA NR. 6 .................................................................................... 99

ANEXA NR. 7 .................................................................................. 101

investigării opiniilor respondenților – studenți militari. Concepția

1. CADRUL GENERAL AL FUNDAMENTĂRII

Oricare investigație empirică își propune să pătrundă cât mai

1.1. Particularități ale domeniului de investigare

Abordarea teoretică şi practică a calităţilor specifice ofiţerului ca

Cele două modalităţi de abordare a tematicii studiate – analiza

1.2. Deschideri metodologice

Investigația se bazează pe analiza opiniilor studenților militari,

culese, interpretarea și analizarea acestora, dar mai ales concluziile și

Încrederea studenților în asigurarea confidențialității răspunsurilor

2. ETAPELE STRATEGIEI DE INVESTIGARE ȘTIINȚIFICĂ

Pentru argumentarea ştiinţifică a demersului propus, s-a realizat

2.1. Direcția şi obiectivul investigației

Pornind de la importanţa manifestării ofiţerului din perspectiva

2.2. Ipotezele investigației

2.3. Metoda și instrumentul investigației

Pentru investigarea pe teren a studenţilor militari s-a folosit ca

2.4. Stabilirea eşantionului

chestionarelor, au mai fost îndepărtați doi studenți, unul de sex

Strategia urmată pentru analiza calităţilor de lider şi a procesului de

2.6. Structura eșantionului

Situația studenților chestionați, pe ani de studii și sex, este

Rezultă astfel că ponderea studenților de sex masculin pe întregul

Fig. 2.1. Structura eșantionului realizat

Aşadar, fiecare etapă a investigației realizate a creat condițiile

3. OPINII PRIVIND FORMAREA OFIȚERULUI

Construirea întrebărilor în cadrul chestionarului atât ca număr, dar

măsură, doi studenți în anul 1, reprezentând 1,15 % din subiecții

Fig. 3.1. Gradul în care leadership-ul

Tot la acest item, în anul 2, 133 dintre respondenți, reprezentând

În anul 3, 151 dintre respondenți, reprezentând 89,35 % din

Fig. 3.2. Aprecierea necesității formării ofițerului ca lider militar

La itemul nr. 3, prezentat în figura 3.2., în anul 1, 108 dintre

De asemenea, în anul 2, 151 dintre respondenți, reprezentând

Fig. 3.3. Locul acordat leadership-ului în educația academică

Continuând lista opțiunilor necesare formării ofițerului

Aceste răspunsuri dovedesc fără doar şi poate că studenţii AFT

Fig. 3.4. Măsura în care procesul de formare inițială

Astfel, la întrebarea „Care este măsura în care apreciați că

 în anul 2, 22 dintre studenți, reprezentând 12,87 % din totalul

32 respondenți (23,35 %) – valori de 40 %-60 %, și 49 respondenți

Fig. 3.5. Măsura în care absolvenții cursului de bază

Iese pregnant în evidenţă faptul că, în timp ce 20 dintre subiecții

planul de învăţământ (curricula academică) asigură formarea

foarte mare măsură, 22 de subiecți, reprezentând 16,06 % din totalul