Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

”Nu e foarte important ca cineva să înveţe date. Pentru asta n-are nevoie de facultate. Le poate
afla din cărţi. Importanţa unei educaţii într-o facultate de arte liberale nu constă în învăţarea multor
date, ci în antrenarea minţii pentru a cunoaşte ce nu se poate afla dintr-un manual.”
Albert Einstein

Unitatea de invatare 2

Tipologia asigurarilor

2.1. Obiective

2.2. Continut

2.2.1. Asigurari de bunuri

2.2.1.1 Contractul de asigurari de bunuri

2.2.1.2 Calculul despagubirilor

2.2.2. Asigurari de persoane

2.2.3. Asigurari de raspundere civila

1
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

2.3. Bibliografie

“Cand esti intrebat daca poti sa faci o treaba, spune-le sigur ca pot, apoi pune-te pe invatat si
afla cum sa o faci.” Theodore Roosevelt, Jr.

2.1. Obiective

Parcurgand aceasta unitate de invatare consideram ca studentul va dobandi urmatoarele

competente:

 Aprofundarea si particularizarea cunostintelor teoretice pentru categorii specifice de asigurari;

 Capacitatea de a intelege si decide in cunostinta de cauza, in prezenta unei situatii concrete de
viata care ar presupune incheierea unei asigurari;
 Insusirea unor proceduri de lucru care – i va permite sa evalueze indicatori specifici activitatii de
asigurare.

2
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

2.2. Continut

2.2.1. Asigurari de bunuri

2.2.1.1. Contractul de asigurare de bunuri

In acest tip de asigurare, asiguratorul se obliga ca la producerea riscului asigurat sa plateasca

asiguratului sau beneficiarului o despagubire.

Asiguratul este oricare persoana care are capacitatea de a face acte de conservare in legatura cu
bunul respectiv. Asiguratul, ca si beneficiarul asigurarii trebuie sa aiba un interes patrimonial pentru
conservarea bunului asigurat.

 in cazul in care bunul este instrainat, in lipsa de prevedere contrara, contractul de asigurare se
reziliaza cu restituirea primelor platite pentru perioada ulterioara rezilierii.

Restituirea primelor se face conform contractului de asigurare sau unei hotarari judecatoresti.

Dobanditorul bunului poate incheia un nou contract de asigurare.

 in caz de deces al asiguratului, drepturile si obligatiile lui trec asupra mostenitorilor conform
regulilor generale de drept.

Obiectul asigurarii il constituie bunurile mentionate in contractul de asigurare.

Bunurile pot fi asigurate prin determinarea lor individuala sau prin indicarea unui grup de bunuri .

Pot fi asigurate:

(i)Bunurile care apartin persoanelor fizice sau juridice;

(ii)Bunurile primite in folosinta sau aflate la persoane fizice sau juridice in scop de a fi pastrate, reparate,
prelucrate, curatate, vandute ori pentru a fi expuse in cadrul muzeelor sau expozitiilor (contracte de
consignatii);
3
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

(iii)Bunurile sau activitatile ce fac obiectul unor contracte de concesionare, inchiriere, locatii de
gestionare, depozitare.

In principal nu se pot asigura bunurile care, din cauza degradarii, nu pot fi folosite potrivit destinatiei
lor.

Bunurile si riscurile ce pot fi asigurate, precum si conditiile (situatiile) in care se acorda despagubiri,
sunt prevazute in conditiile speciale stabilite de asigurator pentru fiecare tip de asigurare.

Asiguratul are obligatia sa intretina bunurile asigurate in bune conditii. Nerespectarea acestei
obligatii da dreptul asiguratorului sa renunte la contractul de asigurare. Asigurarea poate fi repusa in
vigoare dupa inlaturarea deficientelor.

In cazul producerii evenimentului asigurat , asiguratul este obligat sa ia, pe seama asiguratorului, in
limita sumei asigurate, masuri pentru limitarea pagubelor.

Suma asigurata este stabilita prin contractul de asigurare. Asigurarea nu produce efecte decat in
limitele valorii bunurilor din momentul producerii evenimentului. Altfel spus, suma asigurata este limita
maxima a raspunderii asiguratorului, deci a indemnizatiei de asigurare pe care o va putea incasa
asiguratul. Suma asigurata este stabilita de asigurat si agreata de asigurator. In principiu, nici legea si nici
conditiile speciale stabilite de asiguratori nu permit supraasigurarea.

Valoarea bunului la data asigurarii este data de:

- valoarea de inlocuire din care se deduce uzura in raport cu vechimea, starea de intretinere, intrebuintare
etc.

- costul de productie sau pretul de achizitie pentru materii prime, materiale, produse finite, marfuri s.a.

-sumele corespunzatoare valorii de circulatie a bunurilor, in special, pentru obiectele de muzee sau de
expozitii, pentru bunurile de arta din diverse materiale.

Durata asigurarii -de regula 1 an. Asiguratorii, la cererea asiguratului pot practica si perioade
subanuale de asigurare.

Primele de asigurare se stabilesc de asigurator si se achita in mod anticipat de catre asigurat.

Raspunderea asiguratorului - momentul inceperii (respectiv incetarii) raspunderii asiguratorului

este , in mod uzual stabilita astfel: obligatiile asiguratorului incep dupa 24 de ore de la expirarea zilei in
care s-au platit primele de asigurare si s-a intocmit contractul de asigurare, respectiv, inceteaza la ora
24:00 a ultimei zile, din perioadapentru care s-a incheiat asigurarea.

Despagubirea se plateste in limita sumei asigurate si nu poate depasi valoarea bunului in momentul
producerii riscului asigurat ; deasemenea, nu poate depasi cuantumul pagubei suferite in mod efectiv de
asigurat ,daca prin contractul de asigurare nu s-a stabilit cumva altfel. Ea nu acopera decat prejudiciul

4
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

efectiv nu si beneficiul nerealizat. Daca pierderea bunului este partiala, despagubirea se stabileste, de
regula, dupa sistemul acoperirii proportionale.

In situatiile prevazute in mod expres in conditiile de asigurare, despagubirea nu se plateste atunci

cand, cazul asigurat a fost produs prin fapte culpabile de catre asigurat sau beneficiarul asigurarii.

Regula de mai sus se aplica si in cazul in care producerea riscului asigurat este rezultatul faptelor
culpabile ale:

- persoanelor fizice majore care, in mod statornic locuiesc si gospodaresc impreuna cu asiguratul
sau beneficiarul asigurarii;

- prepusii asiguratului sau beneficiarului asigurarii.

Nu se acorda despagubiri pentru:

 pagube indirecte (ex: reducerea valorii bunurilor asigurate dupa reparatii ) chiar ca urmare a unei
cauze cuprinse in asigurare;

 pagube produse prin intreruperea folosirii bunurilor, prin intreruperea productiei, chiar daca
acestea au loc ca urmare a unei cauze cuprinse in asigurare;

 pagube produse de actiuni militare in timp de razboi, daca nu s-a convenit altfel;

 cheltuieli facute pentru transformarea sau imbunatatirea bunurilor, comparativ cu starea lor
inainte de producerea evenimentului asigurat.

Paguba este prejudiciul efectiv inregistrat de asigurat ca urmare a producerii riscului asigurat. In
functie de intinderea acesteia distingem:

- paguba totala;

- paguba partiala.

Paguba totala se apreciaza diferentiat , in raport cu tipul bunurilor, astfel:

1. In cazul cladirilor sau constructiilor atunci cand:

a) se inregistreaza distrugerea in intregime, fara a exista resturi care se mai pot intrebuinta sau valorifica.

5
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

b) are loc distrugerea in asemenea masura, incat chiar daca au mai ramas resturi sau elemente de
constructii care se mai pot intrebuinta sau valorifica, refacerea prin reparatie nu mai este posibila.

c) daca s-ar efectua, costul reparatiilor, este mai mare decat valoarea cladirii la data producerii riscului
asigurat , din care deducem valoarea resturilor care se mai pot intrebuinta sau fabrica.

2. Pentru bunurile care se exprima in unitati naturale de masura, paguba este totala pentru partea din
cantitatea totala care a fost distrusa in intregime.

3. Pentru celelalte bunuri, altele decat primele doua, paguba este totala cand:

a) are loc distrugerea in asemenea masura incat chiar daca au mai ramas resturi care se mai pot intrebuinta
sau valorifica bunurile respective nu mai pot fi folosite prin reparare sau inlocuirea partilor componente,

b) costul reparatiei din care se deduce uzura depaseste valoarea bunului la data producerii riscului
asigurat.

Paguba partiala este exprimata, de asemenea diferentiat, in functiede tipul bunurilor, astfel :

1. pentru cladiri si constructii: marimea avariei ,degradarii ce poate fi refacuta prin reparatie;

2. pentru bunuri ce se exprima in unitati naturale de masura: pierderea de calitate pentru acea parte din
cantitatea totala care a ramas dupa producerea riscului asigurat si care diminueaza valoarea bunurilor
respective;

3. celelalte bunuri: marime avarierii bunurilor, acestea putand fi folosite, in continuare, prin reparare,
inlocuirea de parti componente sau reconditionare.

Cuantumul pagubei se stabileste diferentiat in functie de tipul pagubei si a grupei de bunuri astfel:

Tipul pagubei – totala

 cladiri si constructii : Costul construirii din nou – Uzura – Valoarea resturilor ce mai pot fi
utilizate sau valorificate.

 bunuri a caror cantitate se exprima in unitati de masura naturale : Valoarea partii din
cantitatea totala care a fost distrusa in intregime.

 celelalte bunuri : Valoarea bunurilor distruse – Valoarea eventualelor resturi care se mai pot
intrebuinta sau valorifica.

Tipul pagubei – partiala

 cladiri si alte constructii : Costul reparatiei – Uzura - Valoarea resturilor care mai pot fi
intrebuintate sau valorificate.
6
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

 bunuri a caror cantitate se exprima in unitati de masura naturale : Valoarea pierderii de

calitate a acelei parti din cantitatea totala care a suferit deprecieri.

 celelalte bunuri : Costul reparatiilor – Valoarea eventualelor resturi.

Contractul de asigurare se incheie obligatoriu in scris si nu poate fi dovedit prin martori,

chiar daca exista un inceput de dovada scrisa.
Dovada incheierii lui rezulta din emiterea si trimiterea unui document de asigurare (polita
sau certificat, cerere de plata a primei sau inscrisul prin care se manifesta vointa asiguratorului de
a incheia contractul).
Documentul de asigurare poate fi ,conform legii:
- nominal
- la ordin
- la purtator
Contractul de asigurare se incheie in mod valabil numai pt bunurile si riscurile specificate
in contract, la adresa (ele) indicate (e) de acesta.

2.2.1.2. Calculul despagubirii

Indemnizatia de asigurare se numeste:

 despagubire, in asigurarile contra daunelor (asigurari de bunuri si de raspundere civila);

 suma asigurata in asigurarile de persoane.

Despagubirea de asigurare: suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza asiguratului in

vederea compensarii pagubei produse de riscul asigurat. Despagubirea poate fi - in limita sumei asigurate
– egala sau mai mica decat paguba, in functie de sistemul ( principiul) aplicat la acoperirea pagubei.

Sisteme (principii) de acoperire in asigurare: modul in care se stabileste nivelul despagubirii si,
implicit , raportul dintre dauna si despagubirea de asigurare.

In practica asigurarilor de bunuri se intalnesc trei sisteme:

sistemul acoperirii proportionale (se mai numeste sistemul raspunderii proportionale – insa
notiunea de “raspundere” in acest caz este impropie, caci asiguratorul nu savarseste o fapta ilicita

7
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

pentru care sa raspunda, ci suporta anumite consecinte patrimoniale -plata indemnizatiei de

asigurare- la ivirea cazului asigurat);

sistemul primului risc;

sistemul raspunderii limitate.

Sistemul acoperirii proportionale: despagubirea de asigurare reprezinta aceeasi parte din dauna,
aferenta raportului dintre suma asigurata si valoarea de asigurare.

d s
Astfel spus , =
p v

d = despagubirea de asigurare

p = paguba (dauna)

s = suma asigurata

v = valoarea bunului asigurat

Despagubirea va fi egala cu paguba numai daca suma asigurata este egala cu valoarea bunului din
momentul producerii evenimentului. Daca valoarea bunului s-a marit in cursul perioadei de asigurare si
asiguratul doreste o acoperire integrala a pagubei, el ar fi trebuit sa ceara, inainte de producerea
evenimentului, majorarea sumei asigurate. Aceasta implica, bineinteles si majorarea corespunzatoare a
primei de asigurare.

Daca bunul nu este asigurat la intreaga valoare (subasigurare) se considera ca diferenta dintre suma
asigurata si valoarea bunului din momentul ivirii cazului asigurat a fost asigurata de insusi asiguratul si,
drept consecinta, dauna va fi suportata in mod proportional de asigurator si de asigurat, ca si cum ar fi doi
asiguratori.

Regula proportionalitatii este aplicabila, in principiu, in materia asigurarii facultative de bunuri si

prezinta importanta numai in caz de pieire partiala a bunului asigurat. In caz de pieire totala asiguratorul
suporta integral paguba, in limita sumei asigurate.

Sistemul primului risc: asiguratorul suporta dauna in intregime, in limitele sumei asigurate ( deci
despagubirea de asigurare este egala cu paguba, dar nu poate depasi marimea sumei asigurate).

Este un sistem mai avantajos pentru asigurati, dar in acelasi timp, presupune incasarea de la acestia
a unor prime de asigurare cu un nivel mai ridicat.

Sistemul acoperirii limitate: asiguratorul suporta paguba numai peste o anumita limita, numita
fransiza ( de la verbul francez “franchir”, a trece peste ) determinata in cifre absolute si/ sau procentuale (
de ex: 5% din paguba). Fransiza este partea din valoarea pagubei a carei acoperire cade in sarcina

8
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

asiguratului. Fransiza este stabilita in momentul incheierii contractului de asigurare, putand imbraca una
din formele:

- fransiza deductibila (absoluta): cea care se deduce din orice paguba. Ex: fransiza determinata in
procente din paguba;

- fransiza nedeductibila ( simpla): asiguratorul acopera in intregime paguba – pana la limita sumei
asigurate – daca aceasta este mai mare decat fransiza.

In ambele cazuri nu se acorda despagubiri pentru pagubele care se incadreaza in limitele fransizei.

Sistemul fransizei nedeductibile contribuie la descongestionarea asiguratorului prin eliminarea

pagubelor marunte.

Sistemul fransizei deductibile contribuie cointeresarea asiguratului in prevenirea cazului asigurat.

Sistemul acoperirii limitate se combina atat cu sistemul acoperirii proportinale, cat si cu sistemul
primului risc.

STUDIU DE CAZ:

Bunurile dintr-un depozit cu valoarea de asigurare ( Va) de 10000 u.m. sunt asigurate pentru
suma de asigurare (Sa) = 8000 u.m. impotriva riscului de furt prin efractie. Data incheierii contractului
13.10.2011. Contractul intra in vigoare la 24 de ore de la semnarea contractului, iar durata contractului
este de 1 an de zile.

In data de 13.01.2012, la depozitul respectiv se constata un furt prin efractie.

Din procesul verbal de constatare a pagubelelor rezulta:

- Valoarea bunurilor aflate in depozit, in momentul producerii evenimentului ,era de

12000 u.m. (Vr)

- Paguba este de 6000 u.m. (P)

Asiguratul avea o franciza deductibila - Fd = 5% * Sa

Stabiliti despagubirea!

Rezolvare:

9
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

I. Comparam evenimentul produs cu riscul asigurat => doua cazuri:

1. Identitate => se naste dreptul de despagubire (D)

2. Cele doua evenimente sunt diferite => nu se naste dreptul de despagubire

La 13 ian. 2012 - furt prin efractie: evenimentul produs are statutul de risc asigutat; se poate trece la
pasul urmator.

Calculam fransiza:

Fd = 5%*Sa= 0,05*8000 = 400 u.m.

II. Comparam suma asigurata ( Sa ) cu valoarea reala (Vr) => doua cazuri:

Daca Sa = Vr => aplicarea principiului proportionalitatii sau al primului risc conduc la aceleasi rezultate;

Daca Sa< Vr => se aplica principiul proportinalitatii pentru a stabili partea din paguba a carei
descoperire cade in sarcina asiguratorului (p’) si apoi calculam despagubirea:

Sa 8000
P’ = P* = 6000* = 4000 u.m.
Vr 12000

D= P’- Fd = 4000 – 400= 3600 u.m.

III. Verificarea rezultatelor obtinute ( verificarea respectarii conditiilor generale):

D≤Sa 3600≤8000

D≤P’- Fd 3600≤4000

D≤Vr 3600≤12000

Asigurarea multiplă - Articolul 2.219, NoulCod Civil

(Legeanr.287/2009)
(1) Asiguratul trebuie să declare existența tuturor asigurărilor referitoare la același
bun, această obligaţie revenindu-i atât la data încheierii contractelor de asigurare,
cât și pe parcursul executării acestora.

10
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

(2) Atunci când există mai multe asigurări încheiate pentru același bun, fiecare
asigurător este obligat la plată proporțional cu suma asigurată și până la
concurența acesteia, fără ca asiguratul să poată încasa o despăgubire mai mare
decât prejudiciul efectiv, consecință directă a riscului.

Discutarea textului legal;

Formalizarea prevederilor legale;

Aplicatie

Problema propusă

Un bun a carui valoare de nou este de 10.000 u.m. este asigurat la 3 asiguratori pentru sumele de
2500 um. ( soc A) , 2000 um ( soc.B) si 3000 um ( soc.A) pentru aceleasi riscuri. Fiecare contract
prevede o fransiza deductibila de 5% din suma asigurată. Producerea riscului asigurat avariază
bunul în proporţie de 30%. Din procesul verbal de constatare a pagubei rezultă: 1. Grad
uzura 35%; 2. Posibilitatea de a recupera şi valorifica materiale în cuantum de 500 um; 3.
Faptul ca 30% din paguba este consecinţa inaţiunii asiguratului pentru limitarea pagubei.

Stabiliti:

1. cuntumul despagubirii in sarcina fiecarui asigurator;

2. gradul de acoperire al pagubei

11
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

2.2.2. Asigurari de persoane

2.2.2.1.Caracteristici generale

Obiectul asigurarilor de persoane : garantarea partii unei sume de bani de catre asigurator, in
cazul producerii unui eveniment legat de persoana fizica a asiguratului si anume:

vatamarea corporala;

imbolnavirea;

decesul;

supravietuirea.

Suma asigurata: se stabileste in mod forfetar de catre asigurat, in functie de nevoile si

posibilitatile sale financiare.

Asiguratul poate sa incheie mai multe contracte de asigurare impotriva aceluiasi eveniment
(complex de evenimente) si pentru sume diferite, fara sa fie impiedicat de lege sau de asigurator sa faca
acest lucru.

La producerea riscului asigurat, asiguratul sau beneficiarul asigurarii are dreptul sa incaseze
drepturile de asigurare de la toti asiguratorii ( nefiind vorba de dauna ca la asigurarea de bunuri; neavand
caracter reparator, asigurarea de persoane nu sufera restrictiile la care este supusa asigurarea de bunuri).

Clasificarea asigurarii de persoane in functie de riscul acoperit:

asigurari de supravietuire;

asigurari de deces;

asigurari mixte de viata;

asigurari de boala;

alte forme.

Asigurarea de supravietuire:

12
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

 asiguratorul se angajeaza sa plateasca asiguratului, la expirarea contractului, suma asigurata, cu

conditia ca aceasta sa fie in viata;

 asiguratul, platind primele datorate, acumuleaza o suma de bani la dispozitia asiguratorului, suma
ce devine exigibila la expirarea contractului;

 suma acumulata de asigurat pe parcursul valabilitatii contractului de asigurare ramane de drept

asiguratorului, daca asiguratul decedeaza anterior expirarii termenului de valabilitate a
contractului;

 asigurarea de renta, este o forma a asigurarii de supravietuire, prin care suma asigurata este pusa
la dispozitia asiguratului sub forma unor plati periodice cu titlu de renta. Fondul din care de
achita renta se constituie:

- fie pe seama unei prime unice achitate de asigurat, la incheierea contractului,

- fie pe seama primelor achitate treptat de asigurat pe perioada de valabilitate a contractului

si renta se va plati numai daca asiguratul este in viata la expirarea contractului.

 Pe plan international, pentru a atenua caracterul neatractiv al asigurarii de supravietuire, se iau

diverse masuri, de ex: rambursarea primelor aferente riscului de supravietuire, asiguratorul
retinandu-si prima aferenta riscului de deces.

Asigurarea de deces:

 protejeaza impotriva riscului de deces;

 asigutarorii folosesc diferite forme de asigurare pentru a satisface cele mai diferite pretentii;

 asiguratorul achita suma inscrisa in contract, daca decesul asiguratorului a avut loc in perioada de
valabilitate a contractului de asigurare;

 asiguratorul este exonerat de orice obligatie fata de asigurat, implicit fata de mostenitorii acestuia,
daca asiguratul este in viata la expirarea contractului.

Asigurari mixte de viata:

 in acelasi contract de asigurare sunt cuprinse doua riscuri alternative (supravietuire/ deces);

 in cazul decesului asiguratului, beneficiarul asigurarii intra in posesia sumei asigurate; in caz de
supravietuire, asiguratul incaseaza personal suma asigurata;

 asiguratul acopera prin prime cele doua riscuri distincte;

13
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

 se practica in diferite variante, intrunind trei feluri de asigurai: pentru caz de suprvietuire, pentru
caz de deces si pentru cazuri de accidente.

Asigurarile de accidente:

 persoanele accidentate primesc cu titlu de indemnizatie, fie o suma forfetara, fie mai multe parti
fractionate pentru acoperirea cheltuielilor de ingrijire medicala, refacere a sanatatii si
compensarea pierderii de venit;

 in caz de invaliditate permanenta, asiguratorul datoreaza asiguratului intreaga suma asigurata, sau
o parte din aceasta, in functie de gradul de invaliditate stabilit de comisia de expertiza medicala;

 la expirarea contractului de asigurare, asiguratorul poate accepta reinoirea acestuia pentru o noua
perioada, eventual cu o prima majorata sau ,sa refuze reinoirea, daca persoana accidentata a
suferit un grad ridicat de invaliditate.

Alte forme de asigurari:

Asigurarea de sanatate permanenta:

 se practica in Marea Britanie;

 urmareste sa elimine saracia, asociata adesea cu o incapacitate de munca de durata, provocata de

un accident sau de o boala.

Asigurarea dotala:

 modalitate de constituire treptata a dotei unui copil pana cand acesta ajunge la majorat.

Asigurarea de nuptialitate:

 asiguratorul se angajeaza sa plateasca o anumita suma de bani asiguratului, sau beneficiarului

asigurarii, daca acesta se casatoreste inainte de a implini o anumita varsta.

Asigurarea de natalitate:

 asiguratorul plateste o suma de bani asiguratului caruia i s-a nascut un copil, intr-un anumit
termen.

Formele concrete de asigurare de viata difera de la o tara la alta si chiar de la o perioada la alta.

Asigurarea de viata se incheie, fie in mod individual, fie in grup ( asigurari colective).

14
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

Asigurarea de viata poate fi incheiata cu sau fara examinarea medicala a asiguratului, in functie de
suma asigurata si de obiectul asigurarii.

Asigurarea colectiva cuprinde, de regula, toti membrii grupului respectiv

( Cine constituie grupul? – personalul unei sectii de productie;

-clientii unei societati cu vanzare de marfuri cu plata in rate;

-clientii unei banci care acorda credite de consum persoanelor fizice)

2.2.2.2. Caracteristici specifice asigurarilor de persoane

 Asigurarile de persoane facultative se incheie pe baze contractuale, in conformitate cu dispozitiile

legale in vigoare si conditiile stabilite de societatile comerciale de asigurari, autorizate sa
practice asemenea asigurari.

 Pot incheia contracte de asigurare persoanele care se incadreaza in limitele de varsta, duratele de
timp si conditiile de achitare a primelor si de plata a sumelor asigurate , prevazute in politele de
asigurare.

 Contractul de asigurare se considera incheiat prin emiterea de catre asigurator a politei de

asigurare.

 In situatia in care, la incheierea contractului de asigurare, varsta asiguratului era sub limita
minima stabilita prin conditiile speciale, asiguratorul nu plateste suma asigurata daca evenimentul
asigurat se produce inainte de implinirea varstei prevazute in acele conditii. Declaratiile inexacte
ale asiguratului cu privire la varsta sau la starea sa de invaliditate atrag nulitatea contractului.

 Prima de asigurare se plateste anticipat, in cuantumul si la termenele stabilite in polita de

asigurare, pe toata durata prevazuta . Odata cu completarea si semnarea declaratiei de asigurare,
persoana care doreste sa se asigure trebuie sa achite o suma, denumita anticipatie.

Anticipatia este egala cu valoarea primei rate + taxa de polita.

 Rascumpararea asigurarii: la asigurarile de viata, la care se constituie rezerva de prime (cu

exceptia asigurarilor de deces), asiguratul are dreptul sa ceara incetarea contractului de asigurare
prin plata sumei de rascumparare, daca a achitat primele pe timpul prevazut in conditiile
speciale. Daca, in momentul rascumpararii, contractul de asigurare era cu primele de asigurare
achitate la zi, suma de rascumparare se stabileste in raport cu timpul cat s-au platit primele.

15
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

 Suma asigurata se plateste asiguratorului, beneficiarului desemnat sau mostenitorilor, dupa caz,
daca primele sunt achitate la zi, ori nu s-a depasit termenul de pasuire.

Asiguratorul nu plateste suma asigurata daca se constata una din situatiile:

- evenimentul a fost produs de operatii militare in timp de razboi;

- beneficiarul/ mostenitorului a produs intentionat decesul asiguratorului;

- decesul sau invaliditatea permanenta a asiguratului a fost prilejuita de comiterea sau de

incercarea de a comite, de catre asigurat sau beneficiar, cu intentie, a unor fapte penale de o
deosebita gravitate;

- riscul asigurat a fost produs prin sinuciderea asiguratului in termen de 2 ani de la incheierea
contractului de asigurare;

- riscul asigurat a fost produs prin comiterea cu intentie de catre asigurat , ori beneficiar, a unor
fapte grave prevazute in contractul de asigurare.

 Drepturile aupra sumelor rezultand din rezerva de prime sunt imprescriptibile.

 Asigurarea de persoane reprezinta o masura de prevedere si, de regula, un mijloc de economisire

pe termen mai indelungat. Asigurarile de persoane nu au ca scop repararea unui prejudiciu , ceea
ce inseamna ca indemnizatia de asigurare nu are caracter de despagubire. De aici decurg o serie
de consecinte:

a) suma asigurata nu este limitata la o anumita valoare, deoarece valoarea vietii si a sanatatii omului
nu poate fi limitata. La realizarea evenimentului prevazut in contract ( caz asigurat) indemnizatia
de asigurare (suma asigurata) se plateste independent daca exista sau nu cuantumul daunelor.

b) asiguratorul nu se subroga in drepturile asiguratului contra celui de al treilea, asiguratul

beneficiind de toate drepturile pe care le-ar fi avut si in lipsa asigurarii de persoane. Suma
asigurata de plateste independent de sumele cuvenite asiguratului sau beneficiarului din
asigurarile sociale si independent de repararea pegubei de catre cei raspunzatori de producerea ei.
Ea poate fi cumulata si cu sumele cuvenite asiguratului sau beneficiarului din asigurarea prin
efectul legii.

2.2.3. Asigurarea de raspundere civila

In asigurarile de raspundere civila, spre deosebire de asigurarile de bunuri si de persoane, pe langa

asigurator si asigurat, daca se produce riscul acoperit prin asigurare, mai intervine si o a treia persoana,
respctiv tertul pagubit.
16
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

Clasificare:

 din punct de vedere juridic:

 asigurari de raspundere civila obligatorii;

 asigurari de raspundere civila facultative.

 dupa obiectivul lor:

 izvorate din detinerea si utilizarea mijloacelor de trasport;

 legala sau generala.

Asigurarea de raspundere civila obligatorie pentru pagubele produse din accidente de autovehicule

Despagubirea

– pentru pagubele produse la bunuri, in unul sau acelasi accident auto, se acorda despagubiri pentru
daune al caror nivel se incadreaza in intervalul stabilit prin normele care reglementeaza acest tip
de asigurare;

- in caz de vatamare corporala sau de deces, inclusiv pentru prejudiciile fara caracter patrimonial,
se stabileste , prin norme anuale o limita maxima a despagubirii , pentru fiecare persoana
accidentata, si o limita maxima totala, indiferent de numarul persoanelor accidentate.

Raspunderea asiguratorului

- incepe dupa trecerea a 24 de ore de la expirarea zilei in care au fost achitate asiguratotului
primele de asigurare si s-a eliberat documentul care dovedeste incheierea asigurarii.

- inceteaza la ora 24:00 a ultimei zile din perioasa inscrisa in documentul de asigurare pentru care
s-a platit prima de asigurare sau in momentul radierii autovehiculului din circulatie.

Se platesc despagubiri tuturor persoanelor pagubite ca urmare a unui accident de autovehicul,

chiar daca raspunzator de producerea accidentului este o alta persoana decat asiguratul.

In despagubirile pe care le datoreza asiguratul se includ si cheltuielile facute de asigurati in

procesul civil.

Daca are loc un accident, in urma caruia este avariat autovehiculul persoanei cuprinse in asigurarea
obligatorie de raspunderea lui, asiguratorul nu va plati despagubirea pentru aceasta paguba decat in cazul
in care asiguratul are incheiata o asigurare facultativa de avarii (autocasco).
17
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

Nu se acorda despagubiri:

- in cazul in care accidentul a fost produs dintr-un caz de forta majora(traznet, inundatie) sau din
culpa exclusiva a persoanei pagubite ori din culpa exclusiva a unei terte persoane.

- Pentru avarierea ori distrugerea bunurilor produse intr-un accident ,daca autovehiculul care a
produs accidentul nu a fost identificat si nu era asigurat.

Stabilirea despagubirilor la asigurarea de raspundere civila auto

Vatamarea corporala sau deces – despagubirile se acorda persoanelor aflate in afara

autovehiculului care a produs accidentul;

- Persoanelor aflate in acel autovehicul li se acorda despagubiri numai in masura in care acestea nu
erau trasportate in baza unui contract incheiat cu detinatorul autovehiculului respectiv.

Avarierea sau distrugerea de bunuri – despagubirile se acorda pentru pagubele pricinuite bunurilor
aflate in afara autovehiculului care a produs accidentul.

- Pentru bunurile care se aflau in acel autovehicul se acorda despagubiri numai daca acestea nu
erau transportate in baza unui contract incheiat cu detinatorul autovehiculului respectiv sau daca
nu apartineau detinatorului ori conducatorului autovehiculului care se face raspunzator de
producerea accidentului.

Se despagubesc si pagubele cauzate de remorci, semiremorci ori atase, pe toata durata perioadei cat
acestea sunt atasate unui autovehicul asigurat , inclusiv pagubele determinate de desprinderea accidentala
a acestora de autovehiculele la care erau remorcate.

Acordarea despagubirilor este condtionata de:

 producerea pagubei din vina conducatorului autovehiculului;

 paguba sa fie produsa prin fapta lucrului, deci acesta sa-si aiba cauza in insusirile, actiunea sau
inactiunea lucrului;

 paguba sa fie urmarea scurgerii, risipirii ori caderii accidentale a substantelor sau produselor
transportate.
18
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

In cazul in care persoana pagubita isi are partea sa de vina la producerea accidentului, atunci
asiguratul va raspunde numai pentru partea de paguba produsa de el.

Nu se acorda despagubiri atunci cand:

 paguba se datoreaza exclusiv acelei persoane pagubite;

 paguba este urmarea exclusiva a culpei unei terte persoane;

 paguba se refera la amenzi de orice fel si cheltuili penale care il privesc pe detinatorul sau
conducatorul autovehiculului asigurat, care este raspunzator de producerea pagubei, precum si de
cheltuieli de executare a hotararilor penale referitoare la plata despagubirilor;

 pagubele produse persoanelor sau bunurilor acestora in situatiile in care intre detinatorul
autovehiculului care a produs accidentul si persoanele pagubite a existat un raport contractual ( de
munca, commercial sau civil, cu titlu gratuit sau oneros);

 pagubele sunt produse in timpul opertiilor de incarcare si descarcare;

 pagubele sunt urmarea unui transport de produse periculoase acestea determinand producerea
pagubelor;

 paguba se identifica cu pretentiile referitoare la reducerea valorii bunurilor dupa efectuarea

reparatiilor.

Despagubirile ce se cuvin tertelor persoane pentru pagubele produse de asigurati nu pot depasi
cuantumul pagubelor si nici valoarea autovehiculului la data producerii accidentului.

Cuantumul pagubei la autovehicul reprezinta costul reparatiilor partilor componente sau a

pieselor avariate ori costul de inlocuire a acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale si cele de
demontare si montare efectuate cu prilejul reparatiilor si inlocuirii determinate de accidental suferit de
autovehiculul respectiv.

Acest cost este diminuat cu valoarea deseurilor, calculata in baza preturilor practicate de unitatile
de achizitie.

Valoarea autovehiculului la data producerii accidentului – prin acasta se intelege, valoarea din
nou diminuata cu uzura corespunzatoare.

Uzura autovehiculului avariat – se stabileste in functie de vechime, gradul de intrebuintare si

starea de intretinere a acestuia la data producerii accidentului. La stabilirea uzurii se tine cont si de costul

19
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

reparatiilor aferente sau capitale, inclusive de inlocuirea partilor componente sau a pieselor, executate
inainte de accident, in vederea mentinerii unei stari tehnice corespunzatoare autovehiculului.

Ur= U * k

Ur= gradul de uzura recalculat;

U= gradul de uzura rezultat din tabelele cu coeficienti de uzura;

k= coeficientul de corectie a uzurii;

A a
k=
A

A= valoarea din nou a autovehiculului;

a= costul total al reparatiilor curente inclusiv al inlocuirii de parti componente sau piese originale
efectuate inainte de data producerii accidentului.

SARCINI DE INVATARE:

Aprofundati si sistematizati reguli privind tipul de asigurari prezentate ,cuprinse in legislatia aferenta
domeniului de studiu, disponibila in urma parcurgerii unitatii de invatare .

2.3. BIBLIOGRAFIE:
 Felicia Alexandru, Daniel Armeanu – Asigurari de bunuri si persoane, Ed. Economica, Bucuresti,
2003;
 Dumitru Badea, coordonator – Manualul lucratorului in asigurari;
 Iulian Vacarel, Florian Bercea – Asigurari si reasigurari, Ed. a III-a , Ed. Expert. Bucuresti, 2007.

20
 Unitatea de invatare 2

Felicia Alexandru, “ ASIGURARI si REASIGURARI”, AN III ID BUCURESTI, 2017-2018

21