Proiect

Disciplina: Proiecte in Sectorul Public

Tema: Studiu comparativ privind impozitele locale pe
avere si efectele acestora in statele UE

Student: Mihai C.C. Florentin-Cristian

Prof. indurmator: Prof. Univ. Dr. Habil. Florin Oprea

Iasi 2023
 Cuprins

I. Introducere ----- pagina 2.

II. Concepte si tipologii ale resurselor financiare
locale ----- pagina 3
III. Analiza comparativa ale impozitelor locale pe
avere ale statelor UE ----- pagina 5
IV. Concluzii si propuneri ----- pagina 9
V. Bibliografie ----- pagina 11

I.

1
 I. Introducere

Conform prevederilor din art. 287, aliniatul 1 din Codul Fiscal, impozitul pe avere este impozitul
aplicat asupra averii contribuabilului sub forme de bunuri imobiliare cu destinatie locativa, inclusiv
casutele de vacanta (cu exceptia terenurilor), in cazul care acestea satisfac conditiile specificate in
titlul VII „Impozitul pe avere „ din Codul Fiscal.
Impozitul pe avere este o forma de impozitare care se aplica asupra proprietatilor si a altor active
financiare a unei persoane, in functie de vaoloarea acestora. Aceasta este o taxa achitabila anual, in
principiu ea avand ca scop reducerea inegalitatilor economice prin redistribuirea veniturilor de la cei
cu avere mai mare la cei cu o avere mai mica.
Tema acestui studiu este una de mare actualitate si una care nu este bine pusa in practica inca in toate
tarile Uniunii Europene. Pe plan european, tari precum Norvegia Spania, Elvetia Italia si Franta
percep impozite pe avere. Dintre acestea: Franta si Italia percep impozitele pe avere doar pe anumite
arii selectate, cat timp, Spania, Norvegia dar si Elvetia percep taxe si impozite pe averile dobandide
indiferent de arie. Restul tarilor europene neavand implimentat inca impozitarea averilor.
Trecand pe plan modial, putem da exemplul Statelor Unite ale Americii unde doar unele state au
impozite pe avere (California, New York), totodata mentionand faptul ca functionarea statului federal
SUA impune si alte extra taxe – asazisele taxe federale – care in unele cazuri pot fi considerate o
forma de impozit pe avere.
Tari precum Franta si Spania au renuntat la acest tip de impozite in anul 2018 respectiv 2019, cu
mentiunea ca urmeaza a fi reintroduse. Germania aplica politica „Impozitului pe Soladiritate” care
aplica impozitul pe avere doar persoanelor cu venituri mai mari.
Facand referire la planul local, Romania nu dispune in momentul de fata de o lege care sa defineasca
impozitul pe avere cu toate ca acesta a fost introdus in anul 2003 pentru ca mai apoi, in anul 2018 sa
fie abrogata legea care impunea impozitarea averii.
In ultimii ani, subiectul acestui tip de impozite a fost un subiect aprins si foarte des dezbatut,
analizandu-se foarte mult eficacitate si influenta acestuia asupra veniturilor locale.
In cadrul acestui studiu de caz se porpune analizarea si evaluarea impacutlui acestui impozit asupra
economiei locale, totodata propunandu-se evidentierea avantajelor si dezavantajelor impozitelor pe
avere.
Lucrarea va avea o importanta deosebita in contextul actual al dezvoltarii economice si sociale a
statelor membre UE. Totusi, acessta lucrare va fi limitata la cateva state membre ale Uniunii Europene
din motiv de lipsa a impozitului pe avere care lipseste din mai multe state europene.

2
 II. Concepte si tipologii ale resurselor financiare locale
Resursele financiare locale reprezinta totalitate surselor de venitui disponibile la nivel local pentru
atuoritatile publice locale ( Consilii judetene, consilii locale) si sunt utilizate pentru finantarea
cheltuielilor locale, cum ar fi: Investitii in infrastructura, dezvoltare economica, culutra, educatie,
transport public, servicii publice, stanatate etc.
Acestea sunt importante pentru dezvoltarea economica si sociala a comunitatilor locare si sunt
gestionate de autoritatile publice locale pentru a asigura o buna functionare a serviciilor publice
locale. In principiu aceste resurse trebuie utilizate cu responsabilitate si transparenta, intrucat, o parte
din resursele financiare locale provin si de pe urma comunitatii locale (taxe, impozite).
Conform Codului Administrativ, Articolul 87, aliniatul 1 „In cadrul politicii economice nationale,
unitatile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare proprii, pe care autoritatile
administratiei publice le stabilitesc, le administreaza si le utilizeaza pentru exercitarea competentei si
a atributiilor ce le revin, in contitiile legii”. Astfel incat: Resursele bugetelor locale sunt:

 Venituri proprii (fiscale si nefiscale);

 Cote si sume defalcate din venituri ale bugetului de stat;
 Cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale;
 Transferuri cu destiantie speciala de la bugetul de stat;
Aceste resurse financiare sunt folosite la cheltuielile publice, care pot fi de mai multe tipuri:

a) Cheltuielile publice destinate actiunilor social culturale ( sanatate, invatamant, cultura si

sport, securitatea si protectia sociala);
b) Asigurarile sociale;
c) Asigurarile sociale pentru sanatate;
d) Cheltuielile publice pentru obiective economice, pentru protectia mediului si cercetare;
e) Cheltuielile pentru servicii publice generale, ordine publica, siguranta nationala si aparare;
In contextul socio-economic al temei studiului, impozitele pe avere se incadreaza in contextul
economic in care fondurile suplimentare obtinute in urma introducerii impozitului pe avere ar ajuta la
dezvoltarea obiectivelor economice de mare interes atat pe plan local cat si national. Astfel, in
contextul actual cu ajutorul unor resurse suplimentare pentru finantele locale, instituiile publice locale
ar dispune de un capital mai dezvoltat care ar ajuta la obtinerea mai multor studii pentru a dezvolta
economia locala, aici facand referire la studii de marketing, studii de dezvoltare a turismului dar si la
studii si posibilitati de atragere a unor investitori, care odata atrasi pot genera mult profit comunitatii
locale.
Totodata, s-ar putea aloca mai multe ajutoare intreprinderelor locale, aceste intreprinderi putand fi
ajutate atat in mod direct (subventii, investitii, impurmuturi cu dobanda subventionata etc) cat si in
mod indirect ( acordarea de avantaje fiscale si imprumuturi garantate de stat). In situatia data, odata cu
dezvoltarea si promovarea intreprinderilor locale ar creste si gradul de obtinere al resurselor financiare
locale, fie ele obtinute datorita taxelor si impozitelor acumulate intr-un numar mai mare care este
datorat productiei si a vanzarii care va fi in crestere, fie obtinute prin taxele si impozitele platite
datorita numarului de contribuabili care a fost crescut datorita intreprinderii care s-a dezolvatat.
In Romania in momentul actual nu mai exista nicio lege care sa impuna impozitarea averii. Totusi,
exista legi care impoziteaza proprietatile, proprietati care in unele cazuri de incdreaza in declaratiile
de avere. Altminteri averea nu reprezinta doar proprietatiile detinute, prin definitie, averea reprezinta
totalitatea bunurilor care se afla in posesia cuiva. Acestea pot fi mobile, imobile si pot fi reprezentate

3
si de capitalul detinut (sume foarte mari de bani in conturi, actiuni detinute, detinerea de criptomonede
si multe alte forme indirecte a banilor).
Prin urmare, prin introducerea legilor care sa solicite impozitarea tuturor bunurilor care alcatuiesc
averea, bugetul local cat si cel national ar suporta o crestere semnificativa.
Potrivit unui studiu reazliat din 2020 de catre Societatea Academica din Romania, cele mai mari averi
din Romania apartin unui numar mic de persoane fizice si juridice, in acelasi timp, un numar mare de
persoane se confrunta cu probleme financiare. Datorita unei legi lipsa a impozitului pe avere, din
pacate, aceste date nu sunt oficiale si nici exacte.
O alta publicatie a celebrei reviste „Forbes” indica ca in Romania existau in anul 2021 14 persoane
fizice cu statutul de „miliardari in dolari”, acestia acumuland aproximativ o avere de 22 miliarde de
dolari americani. Luand in considerare aceasta informatie, putem face o comparatie cu statul
Norvegia, care are un impozit anual de 0.4% pana la 1.1% din averea cetatenilor care depasesc 1.7
milioane de NOK (moneda norvegiana) ca avere. Facand un calcul simplu, si facand referire doar la
cele 14 persoane declarate de publicatia Forbes miliardari, cu minimul de 0.4% am ajunge la o
contributie anuala extra de 88 de miliaone de euro anual.
Folosind metodologia de tip experimentala, care ne va ajuta sa intelegem mai bine fenomenul social
plasat in contextul exemplificat mai sus, vom propune o lege a impozitarii pe avere similara cu cea a
Norvegiei care impoziteaza de la 0.4% pana la 1.1% din averea totala a persoanelor care depasesc o
avere cumluata de 1.7 milioane de euro. Pentru acest exercitiu, vom scadea procentul impozitabil si
anume de la 0.4% il vom aduce la 0.25% pentru persoanele fizice sau juridice care depasesc o avere
de 1 milion de dolari.
Potrivit studiului „Global Wealth Sizing Model” facut de Knight Frank, Romania are aproximativ
91.500 de persoane fizice sau juridice milionare in dolari. Dupa aprobarea legii impozitarii pe avere
de 0.25% pentru persoanele care depasesc o avere de 1 milion de dolari, efectuand un alt calcul
simplu, vom ajunge la o suma de 228.750.000 dolari care ar fi adaugati bugetelor locale si nationale.
Cu ajutorul acestei sume s-ar putea face mult mai multe investiti de tip locale, s-ar putea construi si
moderniza mai multe cladiri si servicii care vor fi dispuse comunitatilor publice.
Cu ajutorul metodologiei studiului de caz, care se concentreaza asupra analizei distincte a unui singur
caz vom lua in considerare cazul fratilor Paval care sunt 2 oameni cunoscuti de afaceri care detin
lantul de de magazine „Dedeman” dar care fac parte si din investitiile din domeniul imobiliarelor.
Conform unor surse, cei doi frati au ajuns la o valoare estimata de 13 miliarde de lei.
Aplicand din nou legea impozitarii propusa mai sus, unde a fost folosita metodologia de tip
experimentala, vom ajunge la un rezultat de 32.5000.000 de lei obtinuti prin plata unui impozit de
0.25%, suma care ar fi echivalentul a 7 milioane de dolari.
Prin urmare, dupa folosirea celor doua tipuri de metodologie, la o scurta analiza putem observa ca
introducerea legilor care sa reimplementeze impozitele locale pe avere ar avea un scop foarte benefic
pentru bugetele locale si pentru comunitatile locale.
Din perspectiva persoanelor juridice si fizice care vor urma a fi impozitate la prima vedere acest
aspect pare a fi unul negativ, lucru datorat unui extra impozit solicitat de catre stat. Intr-adevar pe
termen scurt acest impozit este un aspect negativ pentru persoanele care vor urma sa achite aceste
impozite, dar daca vom analiza si vom gandi la beneficiile care pot rezulta datorita acestor extra
impozite vom realiza ca efectele negative create pe termen scurt vor fi facut insesizabile de cele
pozitive car ar urma sa apara. Un exemplu concret ar fi dezvoltarea infrastructurii rutiere si feroviare
care ar rezulta la o dezvoltare mult mai ampla a intreprinderilor persoanelor care vor urma sa achite
aceste impozite.

4
III. Analiza comparativa a impozitelor locale pe avere in statele UE

In acest capitol se va face analiza comparativa a 2 state ale Uniunii Europene care au implementate
impozitele pe avere si anume, se va face analiza intre impozitele pe avere din Norvegia si si cele din
Elvetia.
Atat Elvetia cat si Norvegia sunt tari cu un grad ridicat de trai si ambele sunt recunoscute pentru
sistemele lor de impozitare progresiva, ele punanand totodata un mare accent pe impozitarea averilor.
Astfel avem Norvegia, tara care impune foarte multe taxe pentru mai multe arii de dezvoltare, cum ar
fi educatie, santate, infrastructura si in acelasi timp incurajeaza si reducerea poluarii, in ultimul timp
punandu-se foarte mult accent pe inlaturarea masinilor cu motaore pe combustie interna. In aceasta
lucrare insa vom analiza indeosebi taxele si impozitele asupra averilor. Totodata, ar trebui retinut ca in
Norvegia sunt persoane fizice sau juridice care incearca de cele mai multe ori sa evite plata taxelor
sau care incearca sa plateasca mai putin - aici se face referire in mare parte la detinatorii de companii
sau de firme – pentru a evita acest lucru sa se intample, Norvegia a introdus impozitarea pe avere,
astfel incat patronii firmelor care prin numeroase metode (care de altfel se pun in practica in alte tari
ale UE) incearca sa isi reduca veniturile in declaratiile de profit pentru a plati cat mai putine taxe si
impozite la finalul anului vor fi nevoiti sa isi declare averea si totodata sa achite un impozit progresiv
pe averea detiniuta, aici intrand la calcul tot ce tine de bani in conturi, imobile dar si bunuri mobile. In
cele din urma s-a ajuns ca singura metoda prin care se poate evita platirea darilor catre stat este sa
paraseasca Norvegia si sa se mute in alta tara.
Ultima schimbare a taxelor norvegiene a fost in anul 2022, atunci cat impozitul pe avere a fost
majorat la 1,1% din averea respectiva. Aceasta majorare a dus la aproximativ 30 de miliardari
norvegieni care au ales sa isi paraseasca tara natala in favoarea altor tari care nu impun impozite si
taxe pe averea detinuta sau care impun impozite si taxe mai mici.
Moneda nationala a Norvegiei este coroana norvegiana, o coroana norvegiana este echivalentul a
0.42 lei. In urmatoare vom exemplifica taxarea unei averi de 1.7 milioane de coroane norvegiene
(NOK), aceasta suma fiind si suma minima care intra in categoria averilor impozitabile. Suma de 1.7
milioane NOK va fi impozitata cu 1% dintre care, conform legilor Norvegiene 0,3% va fi
redirectionat catre bugetul de stat si 0.7% va fi redirectionat catre bugetul local.
In unele cazuri exceptionale, cand averea neta depaseste 20 milioane NOK impozitul pe avere va
creste de la 1% la 1,1% fiind o crestere cu 0,1%. In aceasta situatie, acel 0.1% adaugat impozitului va
fi automat redirectionat catre bugetele de stat.
Aici putem aduce in discutie si creditele, si da, se platesc taxe si pe imobilele luate cu ajutorul unui
credit bancar. Ca de exemplu: Un cetatean norvegian isi achita o casa care are o valoare de 10
milioane NOK prin intermediul unui credit ipotecar. In momentul in care acesta isi plateste taxele si
impozitele la stat, casa respecitva care a fost achitata cu ajutorul unui credit va intra in declaratia de
avere a cetateanului iar cetateanul va trebui sa achite impozitul pe avere doare pentru suma din casa
care a fost deja achitata bancii, mai exact, daca norvegianul a platit 45% din casa in momentul
declaratiei, acesta va plati impozit pentru o case in valoare de 4,5 milioane NOK, urmand ca in
momentul in care acesta va achita integral creditul ipotecar sa plateasca impozit pe intreaga valoare a
casei, cu modificarile de rigoare a pietei.

5
Asadar, din acest exemplu putem extrage faptul ca cu toate ca aceste masuri par fi unele mult prea
exigente petru cetatenii tarii acestea aduc la randul lor si beneficii si totodata, legile sunt corecte astfel
incat niciun cetatean sa nu fie suprataxat.
Cu toate ca aceste legi se aplica in tot statul norvegian, exista si o exceptie, aceasta exceptie este
cunoscuta sub numele de „Raiul taxelor Norvegian” acesta fiind adesea comparat si cu statul Monaco
care este recunoscut pentru taxele scazute pe care le incaseaza de la cetatenii ei.
Numele orasului este Bø i Vesterålen iar acest oras nu depaseste mai mult de 2500 de locuitori iar aici
taxele sunt la un nivel mult mai scazut decat in restul tarii, acest lucru fiind posibil datorita primarului
orasului care, cu ajutorul puterii oferite de descentralizarea locala a luat decizia de a reduce taxele si
impozitele locuitorilor micului oras.

Urmatoare tara care va fi adusa in tema va fi Elvetia.

Elvetia este impartita in mai multe cantoane, ca o comparatie cu Romania, fiecare canton reprezinta
un judet, dar o comparatie si mai clara ar fi comparatia facuta cu Statele unite Ale Americii unde
echivalentul cantoanelor ar fi statele americane, deci prin urmare, fiecare canton este ca un alt stat. La
fel ca in statele americane, fiecare canton poate sa aiba propriile legi de taxe si de impozite si multe
altele.
Asadar aici avem o rata de impozitare a averilor care fluctueaza de la 0,13% pana la 1.1% similar cu
cel al Norvegiei.
Elvetia are si ea un sistem de taxe si impozite foarte bine pus la punct. Aici putem regasi mai multe
tipuri de taxe, care din punctul meu de vedere ar fi bine primite si foarte bine puse in practica si in
Romania.
Ca exemplu, avem taxele impuse de fiecare canton in parte. Din perspectiva mea, taxa de deseuri este
una din cele mai importante taxe pe care Elvetia le-a introdus, astfel reducand poluarea cu deseuri a
naturii si a mediului. Taxa de deseuri functioneaza astfel: Fiecare casa, apartament va avea propria
ghena de deseuri, aici se face referire in mare parte la deseurile menajere, care nu pot fi reciclate, in
functie de cat de multe deseuri aduni, atat de multe taxe platesti. De exemplu in Orasul Berna traieste
o familie de 3 persoane care saptamanal aduna deseuri care insumeaza o ghena, pentru acea ghena,
familia de 3 persoane va plati o anumita suma, fiecare sac de gunoi are pe el atasat cate un sticker,
astfel daca in ghena familiei de 3 persoane vor fi 10 saci cu sticker pe ei, familia va avea de achitat 10
euro (fiecare sticker are contravaloarea unui euro). Exceptie fac, desigur deseurile reciclabile pentru
care nu se percepe nicio extra taxa.
Totoadata, statul elvetian are si exceptiile ei de la plata taxelor. De cele mai multe ori exceptie fac
angajatii care castiga sub o anumita suma de bani anual, acestor angajati li se returneaza la finalul
anului fiscal o parte din suma platita pe taxe astfel ajutandu-si cetatenii in nevoie.
Acum ajungand la taxele care tin de avere si de bunuri, aici regasim diferite taxe pentru diferite forme
ale averii, desigur avem si tipul taxelor care se afla in Norvegia doar ca aici sunt impartite pe mai
multe categorii.
Toate aceste categorii sunt incradrate in categoria taxele si impozitelor pentru proprietati si avere.
Cetatenii sunt taxati in parte pentru proprietatile detinute, astfel estimand un procent intre 0.2% si
0.3% din valoarea toatala a proprietatii.
Ca stiudiu de caz il vom introduce pe Francoise, ca un cetatean al Elvetiei care are o casa in valoarea
de 10 milioane de franci elvetieni ( CHF) acesta va plati impozite in valoare de 20.000 respectiv
30.000 CHF.

6
Diferenta constituita intre statul Norvegian si cel Elvetian este ca, daca casa a fost achitat in urma
unui credit ipotecar, la finalul anului fiscal suma achitata va fi pentru valoarea toatala a imobilului,
indiferent de suma achitata pana la momentul respectiv din creditul facut pentru acel imobil.
In unele cantoate, pe langa impozitul platit pentru proprietate, cetatenii mai pot fi nevoiti sa plateasca
si un impozit pentru avere, in acest impozit intrand toate activele si pasivele acestuia, elvetianul fiind
nevoit sa isi delcare in declaratia de avere pana si creditele ipotecare, care toate vor fi taxate conform
legilor de taxare si impozitare a cantonlui respectiv, care dupa cum s-a specificat mai sus variaza intre
0.13% si 1.1%.

De altfel se mai pot percepe si taxe si impozite pentru actiuni si criptomonete, NFT-uri etc. Ultimele 2
exemple incadrandu-se la monedele virtuale, care intra si ele in declaratia de avere.
Elvetia poate fi o tara perferata de multi oameni de afaceri si multi oameni bogati care in incercarea
lor de a evita impozitele de pe avere mari din tarile lor (Norvegia) vin in Elvetia cu ideea ca neffind
cetateni ai Elvetiei nu vor fi nevoiti sa achite taxe pe avere. Din pacate pentru acestia in Elvetia toata
lumea plateste taxe netinandu-se cont de cetatenia acestora.
O alta diferenta intre cele doua tari cand vine vorba de taxe si impozite ar fi impozitarea mostenirii si
a donatiilor. Elvetia este un din tarile care impoziteaza aceste doua resure chiar daca, la nivel national
nu este impusa nicio lege care sa duca la impozitarea directa a acestora, libertatea cantoanelor de a-si
seta propriile taxe au dus la taxarea mostenirilor si a donatiilor. Acest lucru nu este foarte des intalnit
in statele europene.
Cu exceptia cantoanelor Schwyz si Obwalden, toate cantoanele impun taxe cand vine vorba despre
mosteniri si donatii. Dupa cum deja s-a observat, in Elvetia legile impozitelor difera de la un canton la
altul, astfel avem cantoane care percep taxe foarte mici si cantoane care percep taxe foarte mari.
In cazul mostenirilor depinde foarte mult si gradul de rudenie, astfel impozitul este unul progresiv,
ajungandu-se pana la 54.6% in Geneva in cazul in care nu este niciun grad de rudenie intre persoana
care primeste mostenirea sau donatia si persoana care doneaza sau care lasa mostenirea.
In ceea ce priveste elementele tehnice ale impozitelor locale pe avere din cele doua state putem
identifica urmatoarele carecteristici comune:

 Sursa de impozitare: averea globala a unei persoane care cuprinde inclusiv bunurile imobile,
atuovehiculele, depozitele bancare, actiunile, activele financiare etc.);
 Nivelul de impozitare: Dupa cum am vazut in comparatia dintre cele doua tari, acesta este
unul progresiv si totodata exista unele valori minime pentru care o persoana poate incepe sa
fie impozitata pentru averea detinuta;
 In ambele cazuri veniturile obtinute din impozite sunt utilizate pentru binele comun al
comunitatilor locale, acestea fiind utilizate pentru infrastructura, educaite, sanatate etc.sau
pentru dezvoltarea altor proiecte locale care vor ajuta in cele din urma la dezvoltarea
comunitatilor locare si a statelor;
 Obiectul impozitului, care mai este cunoscut si sub denumirea de materie impozabila este
averea neta a cetatenilor
 Cota impozitului difera intre cele doua state (Elvetia are cota impozitului cuprinsa intre
0.13% si 1.1% cat timp in Norvegia cota impozitabila este stabilita de catre guvern la 1.1%
impusa de catre o decizie a guvernului norvegian in anul 2022).
De altfel, impozitele si taxele sunt si ei influentati de o serie de factori, acestia sunt:

 Contextul economic: situația economică a unui stat poate avea un impact semnificativ asupra
impozitelor locale pe avere. În perioadele de creștere economică, poate fi mai ușor să se

7
 impună impozite pe avere mai ridicate, în timp ce în perioade de recesiune economică poate fi
mai dificil să se implementeze sau să se mențină impozitele pe avere; Astfel aici avand doua
state foarte dezvoltate situatia economica este una foarte buna si cu toate astea, Elvetia este o
tara care are o situatie economica mai buna decat Norvegia si aceasta isi permite sa aplice
impozite mai mari. Impozitele mari din ambele tari ducand intr-un final la migrarea marilor
averi in afara statelor.
 Ca o alta diferenta, efectele impozitelor aplicate in Norvegia duc la o redistribuire egala a
veniturilor;
 Structura fiscala este asemanatoare, ambele avand o structura fiscala progresiva si echitabila,
lucru care duce la cresterea progresiva a impozitului pe avere;

 Presiunea sociala poate fi un alt factor de influentare. Acest factor a influentat crestearea
impozitelor pe avere din Norvegia, unde la presiunea opiniei publice, s-a ajuns la o impozitare
mai mare a averilor pentru o redistribuire echitabila a capitalului;

Din punctul de vedere al dinamicii, cele doua tari difera destul de mult, dar aceasta comparatie nu
poate fi facuta la nivel de tara deoarece in cazul Elvetiei, in urma analizei efectuata mai sus am putut
observa ca fiecare canton isi seteaza propriile taxe si impozite.
In acelasi timp, in Norvegia se poate observa o crestere seminificativa a impozitului, crestere care
afecteaza negativ o parte a oamenilor dar care pe de alta parte ajuta categoria care este intr-o situatie
financiara mai precara.
Cat timp, in Elvetia taxele si impozitele sunt la extreme. Daca in Norvegia avem un impozit pe avere
de 1.1% setat de catre Guvern, in Elvetia sunt unele cantoane care au setat acelasi nivel de impozitare
ca in Norvegia dar si unele care au un nivel foarte mic de impozitare, respectiv 0.13%.
Cand vine vorba de efectele acestor impozitari, acestea pot fi variate, in functie de nivelul de
impozitare, de utilizarea veniturilor si de alti factori. Cu toate acestea, unele efecte pot include:

 Reducerea inegalitatilor: Impozitele pe avere pot contribui la reducerea negalitatilor de avere,

prin impartirea mai echitabila a veniturilor si resurselor;
 Stimularea cresterii economice: Impozitele pe avere au puterea de a stimula cresterea
economica prin finantarea proiectelor care sprijina dezvoltarea economica si crearea de locuri
noi de munca;
 Migratia cetatenilor poate fi si el un efect al impozitelor, astfel putem avea cetateni care
prefera sa isi paraseasca tara pentru a nu mai fi nevoiti sa plateasca taxele si impozitele mari
din tara lor natala.

In urma acestor analize putem observa faptul ca cu toate ca cele doua tari la prima vedere pot fi foarte
asemanatoare din punctul de vedere al taxelor si al impozitelor ele sunt in acelasi timp si foarte
diferite.
Din perspectiva mea, Norvegia este tara care este mai stricta cand vine vorba despre aceste taxe, dar
care in cele din urma, in unele cazuri reduce gradul de impozitare ( exemplul imobilului cumparat cu
ajutorul unui credit ipotecar – unde se poate observa ca Norvegia nu impoziteaza toata valoarea
imobilului daca nu este achitata in totalitate cat timp in Elvetia se intampla asta - ).
Pe de alta parte, Elvetia este o tara care este mai permisiva acest lucru datorandu-se flexibilitatii
impozitului care este setat de fiecare canton in parte, motiv pentru care apare si discrepanta
semnificativa intre impozitarea averilor.

8
Au fost identificate in ambele state disfunctionalitati ale impozitelor si taxelor. Spre exemplu, in
Elvetia se poate ajunge usor la o forma de evaziune fiscala in cazul in care o persoana cu o avere mai
mare pareseste cantonul in care impozitul pe avere a crescut spre exemplu de la 0.4% la 0.5% si alege
sa se reloce in cadrul altui canton unde impozitul este unul mai mic.
Tot ca o discuntionalitate a Elvetiei a fost identificata metoda impozitarii imobilului achitat cu ajutorl
creditului ipotecar, unde se va achita valoarea integrala a impozitului pe imobil chiar daca creditul nu
este platit in intregime inca.
O disfunctionalitate observata in partea Norvegiei ar fi cresterea limitei maxime a impozitului pe
avere, limita care a fost stabilita de guvern, odata cu depasirea unui prag al averii.
O practica foarte buna, pe langa cele mentionate deja mai sus a fost observata in cadrul Norvegiei care
ajuta cetatenii care au imprumutat bani pentu a-si cumpara un imobil si aleg sa impoziteze doar partea
deja achitata din imobil, imobilul nefiind impozitat la valoarea lui intreaga.
Din punctul de vedere al eficientei acestor practici se poate observa in ordinea Mondiala a dezvoltarii
ca aceste practivi de impozitare a averii aduc beneficii semnificative tarilor respective, aceste doua
tari (Elvetia si Norvegia) fiind considerate unele din tarile cu cel mai bun trai si cu cea mai buna
calitate a vietii, totodata fiind foarte importante si pe plan economic.
O alta tara care aplica impozite pe avere este Germania unde, la fel ca in cazul celor doua tari deja
mentionate se poate observa un beneficiu al acestor impozite.

IV. Cocluzii si propuneri

In capitolul respectiv se vor prezenta propunerile si concluziile trase in urma studiului efectuat.
Propunerile care vor fi prezentate vor fi aduse si propuse in urma datelor prezentate in studiul deja
realizat.
Din punctul de vedere al propunerilor, toate propunerile vor fi facute cu privire la situatia actuala a
Romaniei cu scopul de a imbunatati atat situatia economica dar si pe cea sociala.
Una din concluziile extrase dupa realizarea acestui studiu este ca impozitul pe avere ar fi o solutie
buna pentru majorarea bugetelor publice, mai ales avand in vedere gradul ridica de persoane care au o
avere considerabila.
In urma aplicarii acestor impozite consider ca majoritatea populatiei tarii nu ar fi afectata de aplicarea
acestor impozite, singurele persoane afectate de aceste impozite fiind doar persoanele care au un venit
seminificativ mai mare.
Un punct de vedere negativ al aplicarii acestor impozite ar fi din perspectiva persoanelor care vor
urma sa achite acest impozit care va fi calculat in functie de averea detinuta. In urma acestui impozit,
se poate ajunge atat la un rezultat bun, urmand ca atat persoanele impozitate cat si restul populatiei sa
ajunga sa beneficieze de banii care vor fi introdusi in bugetele publice, cat si la un rezultat negativ,
urmand ca persoanele in cauza sa foloseasca tot felul de alternative pentru a-si reduce averea, una
dintre metode fiind transpunerea averii si repartizarea acesteie intre membrii familiei astfel incat
persoana sa nu mai fie impozitata.
O alta concluzie ar fi ca dupa cum se poate observa in exemplele date in capitolul anterior unde s-a
facut o analiza pentru tarile Elvetia si Norvegia, tari care am putea spune ca sunt fruntase in Uniunea

9
Europeana, in acelasi timp tari care sunt lipsite de coruptie. Transperancy International a clasat
constat in ultimii 15 ani atat Elvetia cat si Norvegia ca fiind unele din cele mai putin corupte tari la
nivel mondial.
Ca o propunere ar fi introducerea impozitului pe avere de 0.3% pentru persoanele care depasesc o
avere de 1.500.000 de euro, impozit care va fi achitat anual. In cadrul acestei propuneri ar urma ca
persoanele sa aiba la dispozitie 12 luni sa isi achite impozitul cu mentiunea ca pentru persoanele care
achita pana in luna a 4-a a anului vor beneficia de o reducere a impozitului de 0.3% la 0.25%,
impozitul de 0.3% urmand sa fie achitat de persoanele care achita impozitul dupa luna a 4-a a anului.
Avand in vedere rezultatele obtinute in urma simularii de la capitolul III, unde am realizat o simulare
a impozitarii averii de 0.25% a fratilor Paval, care de altfel sunt cunoscuti si ca fratii „Dedeman”, se
poate observa majorarea bugetului cu o suma semnificativa, suma care in urma utilizarii
corespunatoare va aduce numeroase beneficii pentru societate si pentru populatie.
O alta propunere ar fi anchetarea tuturor transferurilor de sume sau proprietati catre membrii familiei
sau catre rude apropiate, rude care sa fie de cel putin gradul 3. In urma acestor anchete se va aplica o
amenda, care va corespune la majorarea impozitului pe avere de la 0.3% la 0.4% pentru averea
respectiva -facandu-se mentiunea ca averea care va fi luata in considerare va fi averea acumulata care
include si sumele de bani sau proprietatile transferate ulterior.
Consider ca scopul acestei lucrari a fost cel de a arata importanta impozitarii averilor si care ar putea
fi impactul aplicarii acestui ipmozit. Astfel ar urma ca Romania si judetele sale sa fie din ce in ce mai
dezvoltate pe timp ce trece, astfel atragandu-se mai multi investitori in tara si totodata dezvoltandu-se
si incurajandu-se productiile si companiile locale sau nationale.
Din punctul dezvoltarii tarii, in urma statisticilor efectuate se poate observa ca Romania este codasa la
majoritatea capitolelor. Luand in considerarea contextul fostei Pandemii, unde s-a observat cat de
importanta este digitalizarea si tehnologizarea serviciilor publice. Aici se va aduce in discutie
exemplul Croatiei, tara care in urma discutiilor cu marile companii si marii investitori si Guvernul
tarii, s-a ajuns la decizia ca pentru cel putin o singura zi din saptamana sa se lucreze in favoarea
statului pentru a ajuta la tehnologizarea si digitalizarea acestuia. Aceasta masura a avut un efect
aproape imediat, observandu-se o crestere semnificativa a serviciilor oferite prin intermediul online.
S-ar putea propune aceasta masura si in Romania, dar acum avand in vedere impactul impozitului pe
avere, o alta propunere este ca in urma impozitarii averii, cel putin 0.07% din 0.3% sa se
redirectioneze catre tegnologizarea serviicilor publice oferite astfel incat sa se evite cozile
interminabile si birocratia care are loc si in acest moment in Romania. Aceasta masura ar urma sa fie
aplicata pentru cel putin 3 ani, iar in urma rezultatelor obtiunute sa se ia o decizie daca sa se mareasca
procentajul sau daca sa se elimine, urmand ca costurile de intretinere a infrastructurii online sa fie
suportate direct din bugetul public, asadar folosindu-se banii incasati din impozitul pe avere in mare
parte doar pentru a se implementa si a se incepe proiectul de creare a unei infrastructuri stabile a
mediului online pentru serviciile publice.
Din punctul de vedere al incertitudinilor privind rezultatele obtinute, s-ar putea mentiona
incertitudinea aplicarii exacte a impozitelor din cele doua tari folosite ca exemplu in capitolul III,
nestiindu-se exact suma alocata bugetelor locale si suma alocata bugetelor nationale, de altfel neavand
destule informatii, nu se pot specifica nici exceptiile sau reririle la persoanele care pot beneficia de
exceptia platii acestui impozit.
Din punctul meu de vedere, o exceptie aplicarii impozitului pe avere ar putea fi pentru persoanele
fizice care au o avere incradata intre 1.500.000 si 3.500.000 dar care in acelasi timp isi dedica o parte
din avere pentru ajutarea si dezvoltarea educatiei si sanatatii in zonele precare din mediul rural. Astfel
ajutandu-se persoanele care traisc in locuri unde de multe ori lucrurile nu sunt la fel cum arata
proiectele care au fost propuse de catre conducatorii localitatilor respective.

10
In incheierea acestui capitol si a acestei lucrari, ca o ultima mentiune si in acelasi timp ca o parere
personala consider ca impozitul pe avere in momentul respectiv ar aduce doar beneficii Romaniei, tara
care din pacate in ultimii ani s-a dezvoltat doar pe hartie si doar prin intermediul unor proiecte care au
fost realizate pe hartie, totodata ar trebui mentionat faptul ca ar trebui introdusa o noua autoritate care
sa aiba ca competenta distribuirea si verificarea utilizarii acestor impozite care vor proveni dupa
aplicarea impozitului pe avere .

V. Biblografie si sursele folosite pentru realizarea studiului

1. https://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/marinescu/15.htm
2. https://www.forbes.com/
3. https://www.theguardian.com/world/2023/apr/10/super-rich-abandoning-norway-at-record-
rate-as-wealth-tax-rises-slightly#:~:text=There%20is%20also%20a%20state,wealth%20tax
%20rate%20to%201.1%25.
4. https://www.zf.ro/companii/peste-1-800-romani-au-averi-sar-pragul-30-mil-dolari-romania-
cei-21675494
5. https://www.dailybusiness.ro/stiri-interne/averea-fratilor-paval-atinge-valori-epice-cat-de-
bogati-sunt-de-fapt-patronii-dedeman-aflati-pe-locul-1-in-topul-celor-mai-bogati-oameni-din-
romania-322414/
6. https://lege5.ro/gratuit/gm2dcnrygm3q/resursele-financiare-ale-autoritatilor-administratiei-
publice-locale-codul-administrativ?dp=gi4tcojwhaztqma
7. https://www.wealthandpolicy.com/wp/BP138_Countries_Norway.pdf
8. https://www.lifeinnorway.net/wealth-tax/
9. https://cepr.org/voxeu/columns/wealth-taxation-swiss-experience
10. https://www.wealthandpolicy.com/wp/BP133_Countries_Switzerland.pdf

11
12