Suport International Taxation v4.3

31/10/2022
Tendințe internaționale în materie de fiscalitate:
Răspunsuri la provocările fiscale actuale, în lumina

aderării la OECD și a reformelor anunțate de Comisia
CECCAR 2022
Europeană
Agenda
1. Lupta la nivel internațional împotriva planificării fiscale agresive

2. Evoluții și actualizări în materie de prețuri de transfer
3. OCDE - declarația de stabilire a noului cadru pentru reforma fiscală
internațională, o soluție bazată pe doi piloni
4. Impactul aderării ca membru deplin la OECD asupra legislației
românești
5. Viziunea Comisiei Europene pe termen lung pentru un mediu de
afaceri echitabil și sustenabil, un sistem fiscal European
6. Reforma sistemului TVA pentru a permite combaterea eficientă a
evaziunii fiscale
7. Schimbări în sistemul TVA pentru actualizarea la tendința actuală de
digitalizare a modelelor de business
1
31/10/2022
1.Lupta la nivel internațional împotriva

planificării fiscale agresive
 Proiectul BEPS al OCDE

 Implementarea recomandărilor din proiectul BEPS în
legislațiile naționale ale statelor membre UE: ATAD,
DAC3, DAC4, DAC5, DAC6
 Implementarea recomandărilor din proiectul BEPS în
tratatele e evitare a dublei impuneri - MLI
1.1 Proiectul BEPS al OCDE
2
31/10/2022
Planificare fiscală agresivă

 Planificare fiscală agresivă (Aggressive Tax Planning) – Comisia Europeană în Recomandări privind
planificarea fiscala agresiva (2012) definește această sintagma ca reprezentând un avantaj obținut de pe
urma unor detalii legislative ale unui sistem fiscal sau a discrepanțelor dintre două sau mai multe sisteme
fiscale, în scopul reducerii obligațiilor fiscale.
 Lipsa de consistenta comerciala si substanta economica
 Tehnici de a profita de slabiciunile unui sistem fiscal sau de nepotrivirile intre 2 sau mai multe sisteme fiscale,
in scopul reducerii artificiale a obligatiei fiscale.
Cauze:
 regulile de alocare a drepturilor de impozitare între state care nu țin pasul cu gradul de sofisticare al
modelelor de afaceri și cu globalizarea economiei;
 Modul extrem de subiectiv de aplicarea a unor reguli (cum ar fi nprincipiul valorii de piață)
 inexistenta unor abordari unitare;
 prevederi diferite intre sistemele fiscale ale statelor ce pot conduce la dubla neimpozitare, dubla deducere
etc.
 Consecinte ale planificarii fiscale agresive:
 reducerea bazei de impozitare în tari cu fiscalitate ridicata si mutarea ei in tari cu fiscalitate scazuta => rate
efective de impozitare mai scazute pentru MNE care aplica tehnici de planificare fiscala agresiva
 afecteaza functionarea pietei interne => consecinte asupra concurentei
Ce propune planul de acțiune al OECD privind lupta împotriva erodării bazei

impozabile și a mutării profiturilor (BEPS) (1)
Examinarea aplicării normelor fiscale internaționale existente în economia digitală (ex, afacerile
online)
Modificarea prevederilor tratatelor de evitare a dublei impuneri pentru a trata entitățile

hibride și instrumentele hibride
Elaborarea recomandărilor pentru țări pentru a face față erodarii bazei impozabile prin
companii străine controlate, deductibilitatea dobânzii, aplicarea abuziva a tratatelor și
tratamentul neuniform al instrumentelor hibride
Îmbunătățirea schimbului de informații, inclusiv schimbul spontan în unele cazuri
Îmbunătățirea mecanismelor de soluționare a litigiilor
3
31/10/2022
Ce propune planul de acțiune al OECD privind lupta împotriva erodării bazei

impozabile și a mutării profiturilor (BEPS) (2)
Extinderea definiției sediului permanent, cu accent deosebit pe comisionari, astfel încât țările
în care se desfășoară activitatea să aibă drept de impozitare
Modificarea regulilor privind prețurile de transfer care să asigure impozitarea profiturilor

acolo unde se creează valoarea, inclusiv reguli îmbunătățite pentru tranzacții cu risc
(intangibile, tranzacții financiare, servicii etc.)
Elaborarea recomandărilor pentru raportarea aranjamentelor de restructurare a afacerilor

și de planificare fiscală
Dezvoltarea unui instrument multilateral în baza căruia țările pot implementa propunerile
planului de acțiune.
Proiectul BEPS al OECD

15 acțiuni de recomandări pentru modificări legislative
Acțiunea 1: Abordarea noilor provocări fiscale impuse de economia digitala

Acțiunea 2: Neutralizarea efectelor aranjamentelor hibride
Acțiunea 3: Consolidarea regulilor privind companiile străine controlate
Acțiunea 4: Limitarea erodării bazei impozabile prin dobânzi și alte cheltuieli financiare
Acțiunea 5: Transparența și substanța economică
Acțiunea 6: Prevenirea aplicării abuzive a convențiilor de evitare a dublei impuneri
Acțiunea 7: Prevenirea evitării artificiale a prezenței unui sediu permanent
Acțiunea 8: Stabilirea prețurilor de transfer – active necorporale
Acțiunea 9: Stabilirea prețurilor de transfer – riscuri si capitaluri
Acțiunea 10: Stabilirea prețurilor de transfer – tranzacții cu riscuri ridicate
Acțiunea 11: Mecanisme de colectare și analiză a informațiilor
Acțiunea 12: Constrângeri de a divulga planificările fiscale agresive
Acțiunea 13: Reexaminarea documentației de prețuri de transfer
Acțiunea 14: Eficientizarea mecanismelor de soluționarea litigiilor
Acțiunea 15: Dezvoltarea unui mecanism multilateral
4
31/10/2022
Status România - BEPS
 Masurile BEPS se traduc in modificari:

 ale legislatiei nationale
 ale Conventiilor de evitare a dublei impuneri;
 ale Ghidului OECD privind preturile de transfer.
 Status Romania BEPS:

 Implicare activă in implementarea masurilor anti-BEPS (directive europene implementate de catre
Romania - ATAD I, ATAD II, DAC 6, raportare CbC – DAC4) și a standardelor minime BEPS ale OCDE, in
special ca membru asociat al proiectului BEPS (membru al Cadrului Incluziv al OCDE).
 România a semnat Convenția multilaterală de implementare a măsurilor legate de tratatele de

evitare a dublei impuneri pentru a preveni eroziunea bazei impozabile si mutarea profiturilor (MLI).
1.2 Modificarea legislației domestice pentru

implementarea măsurilor din rapoartele finale BEPS:
Directiva privind regulile împotriva practicilor de

evitare a obligațiilor fiscale care au incidență
directă asupra funcționării pieței interne
(ATAD - Anti Tax Avoidance Directive)
Implementarea în legislația din RO
5
31/10/2022
ATAD
Directiva (EU) 2016/1164 din 12 iulie 2016 (ATAD) a aparut ca urmare a BEPS pentru:
 garantarea ca impozitele să fie platite acolo unde sunt generate profiturile;
 restabilirea increderii in echitatea sistemelor fiscale;
 stabilirea unor norme pentru a consolida nivelul mediu de protectie impotriva planificarii fiscale
agresive => statele membre sa puna in aplicare, ca masura minima, angajamentele asumate in
cadrul BEPS.
 stabilirea unor norme aplicabile tuturor contribuabililor supuși impozitului pe profit într-un SM UE
(inclusiv sedii permanente din UE ale unor firme rezidente în afara UE);
 stabilirea de norme impotriva erodarii bazelor impozabile din piata interna si a transferului
profiturilor in afara pietei interne.
ATAD
ATAD introduce următoarele reguli:

1. Deductibilitatea dobânzilor: limitarea deductibilității pentru costul net al îndatorării
2. Impozitarea la ieșire: impozitarea obligatorie a câștigurilor nerealizate, după mutarea rezidenței
fiscale sau realocarea activelor
3. Regula generală antiabuz (GAAR): rolul de a combate practicile abuzive în acest domeniu care nu
au fost încă reglementate prin dispoziții specifice; normele generale antiabuz ar trebui aplicate
acordurilor care nu sunt autentice; în caz contrar, contribuabilul ar trebui să aibă dreptul să aleagă
cea mai eficientă structură fiscală pentru activitățile sale comerciale.
4. Norme privind societățile străine controlate: au ca rezultat reatribuirea veniturilor unei filiale
controlate care este supusă unui impozit scăzut către societatea-mamă. Ulterior, societatea-mamă
devine impozabilă pentru aceste venituri atribuite în statul membru în care are rezidența fiscală
norme privind combaterea tratamentului neuniform al
5. Tratamentul neuniform al elementelor hibride: prevenirea situațiilor de dublă deducere (și anume
deduceri în ambele state) sau de deducere a veniturilor într-un stat fără includerea lor în baza
impozabilă în celălalt stat, care apar ca o consecință a diferențelor în ceea ce privește calificarea
juridică a plăților (instrumente financiare) sau a entităților, atunci când interacționează sistemele
juridice a două jurisdicții.
6
31/10/2022
ATAD
Implementarea recomandarilor OCDE din rapoartele BPES in legislatia SM
Plan de 15 acțiuni care furnizează recomandări pentru modificări legislative naționale/internaționale
Acțiunea 1: Abordarea noilor provocări fiscale impuse de economia digitală

Deductibilitate dobânzi/Costurile excedentare ale îndatorării

ATAD
CEI (costul excedentar al indatorarii) – in efortul de a isi reduce obligatiile fiscal globale, grupurile de societati
au recurs din ce in ce mai mult la plati de dobanzi excesive => includerea de norme care sa descurajeze asftel de
practici prin limitarea deductibilitatii (BEPS actiunea 4).
Norma privind limitarea deductibilității dobânzii este necesară pentru a descuraja astfel de practici, prin
limitarea deductibilității costurilor excedentare ale îndatorării contribuabililor. Prin urmare, este necesar să se
stabilească o rată a deductibilității care să se refere la câștigurile contribuabilului înainte de dobânzi,
impozite, depreciere și amortizare (EBITDA).
Reguli CEI transpuse in legislatia nationala:

 neindeplinire conditii deducere => nedeductibilitate in an, reportabile in anii urmatori fara limita de timp;
 Praguri deducere: 1 million euro + 30% din EBIDTA fiscal
 EBIDTA fiscal, conform ATAD
 CEI = Cheltuieli din dobanzi pentru toate formele de datorii + costuri echivalente d.p.d.v. economic cu
dobanzile, inclusiv costuri obtinere finantare (ex. pierderea din diferente de curs valutar aferenta
imprumuturilor, comisioane intermediere, dobanda capitalizata in costul activului etc).
7
31/10/2022

ATAD
Contribuabili vizați Societății ce fac parte dintr-un grup

Cost excedentar deductibil Pana la 1.000.000 eur anual
Ce depaseste 1.000.000 eur Deductibilă limitat în perioada fiscală în care sunt suportate,
până la nivelul a 30% din baza de calcul
Baza de calcul (EBITDA fiscal) Venituri - Cheltuieli înregistrate conform reglementărilor
contabile aplicabile, în perioada fiscală de referință, - Venituri
neimpozabile + Cheltuieli cu impozitul pe profit + Costurile
excedentare ale îndatorării + Sumele deductibile reprezentând
amortizarea fiscală.

Întreprindere asociată
 O entitate în care contribuabilul deține direct sau indirect o participație (drepturi de vot sau dețineri
de capital) de minim 25% sau are dreptul să primească minim 25% din profitul entității respective;
 O persoană fizică sau o entitate care deține direct sau indirect o participație (drepturi de vot sau
dețineri de capital) de minim 25% într-un contribuabil, sau are dreptul să primească minim 25% din
profitul contribuabilului;
 În cazul în care o persoană fizică sau o entitate deține direct sau indirect o participație de minim 25%
într-un contribuabil și în una sau mai multe entități, toate entitățile în cauză, inclusiv contribuabilul,
sunt considerate întreprinderi asociate;
8
31/10/2022
Exemplu 1: Deductibilitate dobânzi
Societățile A și B sunt asociate: A deține peste 25% din capitalul lui B.

A acordă un împrumut societății B, în sumă de 10.000.000 lei.
Societatea B calculează, declară şi plătește impozitul pe profit trimestrial.
Cursul de schimb este 4,9 lei/euro.
Veniturile totale: = 20.000.000

- Venituri din dobânzi 15.000
Cheltuielile totale: = 18.000.000
- Cheltuieli cu dobânzile 5.015.000
Veniturile neimpozabile = 20.000
Cheltuiala cu impozitul pe profit = 320.000
Cost excedentar al îndatorării (5.015.000-15.000) = 5.000.000
Amortizare fiscală = 300.000
Exemplu 1: Deductibilitate dobânzi
Costul excedentar al îndatorării de 5.000.000 lei este deductibil până la plafonul de 1.000.000 euro
(4.900.000 lei utilizând cursul de schimb de 4,9 lei/euro).
Suma ce depaseste plafonul = 5.000.000 – 4.900.000 = 100.000 lei
Baza de calcul = Venituri - Cheltuieli - Venituri neimpozabile + Cheltuielile cu impozitul pe profit +

Costurile excedentare ale îndatorării + Amortizare fiscală
Baza de calcul = 20.000.000 - 18.000.000 - 20.000 + 320.000 + 5.000.000 + 300.000 = 7.600.000 lei
Limita deductibilitate = 30% * 7.600.000 = 2.280.0000 lei
Cheltuiala este integral deductibilă.
9
31/10/2022
Exit tax (Impozitarea la ieșire)
Contribuabilul transferă active de la sediul permanent (”SP”) din

România la sediul central sau la un alt SP dintr-un alt SM sau dintr-
1 un stat terţ, în măsura în care, ca urmare a transferului, România
pierde dreptul de a impozita activele transferate.
Contribuabilul îşi transferă rezidenţa fiscală din România într-un

Aplicabilitate 2 alt SM sau într-un stat terţ, cu excepţia acelor active care rămân
legate efectiv de un SP în România.
Contribuabilul transferă activitatea economică desfăşurată în

România printr-un SP către un alt SM sau către un stat terţ, în
3 măsura în care, ca urmare a transferului, România pierde dreptul de
a impozita activele transferate.
Contribuabilul este supus impozitului pe profit, în conformitate cu următoarele reguli:
• Se determină diferenţa între valoarea de piaţă a activelor, transferate într-o perioadă

impozabilă şi valoarea lor fiscală, potrivit art. 7 pct. 44 şi 45.
1
• În cazul în care diferenţa reprezintă un câştig, asupra acestuia se aplică cota de 16%.
2
• În cazul în care diferenţa calculată reprezintă o pierdere fiscală, aceasta se recuperează

din tranzacții similare.
3
10
31/10/2022
 Exemplu: Societatea A , rezidenta in Romania. Societatea A se ocupa cu productia de macarale. De

asemenea, societatea A se ocupa cu distributia de echipamente pentru activitati de constructii.
Societatea A decide sa mute activitatea de productie in Moldova. Astfel societatea A deschide o
sucursala in Moldova si transfera la 15 august 2022:
 O parte din echipamentele necesare pentru productia de macarale;
 Materia prima necesara pentru productia de macarale;
 Contractele cu clienti.
Societatea A nu aloca un venit pentru acest transfer.
A
Activitate
productie Romania
Moldova
 Pasi determinare exit tax:

1. Romania pierde dreptul de impunere a activelor? Da - art. 24 din Conventia Romania –
Moldova, metoda scutirii.
2. Valoare neta fiscala active transferate 300.000 lei
3. Stabilirea valorii de piata – un raport de evaluare realizat de un evaluator independent sau
pregatirea unei analize de preturi de transfer. In exemplu nostru avem ca si active transferate:
 Echipamente, materie prima;
 Active generate intern – know-how, lista de client.
Valoarea de piata a activelor transferate este determinate a fi 3.000.000 lei
4. Determinarea rezultatului fiscal (Castig/pierdere) – Valoare piata (3.000.000 lei) – valoare
fiscala ramasa (300.000 lei) = Castig 2.700.000 lei => impozit datorat 16% => 432.000 lei;
5. Termen de plata impozit - 25.10.2022;
6. Esalonare la plata: NU, Moldova nu este stat membru UE.
11
31/10/2022
 Exemplu: Societatea A Polonia are un sediu permanent in Romania. Sediul permanent din Romania
detine urmatoarele active: 2 autovehicule, 2 softuri achizitionate de la un tert, 5 laptopuri.
Societatea A decide inchiderea sediului permanent si transferul activelor la sediul central. Sediul
permanent este inchis in noiembrie 2022
 Valoare neta active: 1.000.000 lei
A
Polonia
Romania
 Pasi determinare exit tax:

1. Romania pierde dreptul de impunere a activelor? Da
2. Valoare neta active transferate 1.000.000 lei
3. Stabilirea valorii de piata – un raport de evaluare realizat de un evaluator independent sau
pregatirea unei analize de preturi de transfer.
Valoarea de piata a activelor transferate este determinate a fi 4.500.000lei

4. Determinarea rezultatului fiscal (Castig/pierdere) – Valoare piata (4.500.000 lei) – valoare
fiscala ramasa (300.000 lei) = Castig 3.500.000 lei => impozit datorat 16% => 560.000 lei;
5. Termen de plata impozit - 25.06.2023;
6. Esalonare la plata: Da, rate egale de 9.333 lei/luna timp de 5 ani de zile + dobanzi de intarziere
de 0.02%/zi de intarziere.
12
31/10/2022
Regula generală antiabuz
 În scopul calculării obligaţiilor fiscale, nu se ia în considerare un demers sau o serie de demersuri care, având
în vedere toate faptele şi circumstanţele relevante, nu sunt oneste, fiind întreprinse cu scopul principal sau
cu unul dintre scopurile principale de a obţine un avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului
urmărit prin prevederile fiscale aplicabile.
Art. 11 CF.
Autoritățile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic, ajustând efectele
fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei tranzacții/activități pentru a reflecta conținutul economic
al tranzacției/activității
Art. 14 CPF
Prevalenta continutului economic
“Situațiile de fapt relevante din punct de vedere fiscal se apreciază de organul fiscal în concordanță cu
realitatea lor economică, determinată în baza probelor administrate în condițiile prezentului cod. Atunci când
există diferențe între fondul sau natura economică a unei operațiuni sau tranzacții și forma sa juridică, organul
fiscal apreciază aceste operațiuni sau tranzacții, cu respectarea fondului economic al acestora.
Exemplu 1: Regula generală antiabuz
Societatea B acorda un imprumut societatii A in 2017 cu termen de rambursare de 2 ani. Contractul este
prelungit de multiple ori. La 31 decembrie 2022, societatea A are in continuare sold de plata 1 milion euro.
In perioada 2017 – 2022, societatea A a inregistrat si platit dobanzi in suma de 240.000 euro, cheltuieli
deduse de societate la calculul impozitului pe profit conform reguli grad de indatorare/CEI.
Societatea B doreste conversia datoriei in capital.
B
Insulele Cayman
100% Romania
Ctr imprumut 1 million euro
Rata dobanzii 4%/an
13
31/10/2022
Riscuri fiscale:
Societatea A – refuz deductibilitate cheltuieli dobanzi + pierdere neta diferenta curs valutar
Societatea B - risc reclasificare tranzactie drept artificiala => impozit 50%.
Elemente risc:
(i) nerealizarea platilor de principal, ci doar a dobanzii, poate conduce la generarea unei cheltuieli artificiale
cu dobanda. Intre parti independente, restituirea imprumutului implica principal + dobanda;
(ii) conversia imprumutului in capital social + lipsa platilor de principal poate conduce la ideea unei scheme
de distribuire a profitului (plati de dividende mascate).
Societatea A este detinuta 100% de o persoana fizica rezidenta (B). Asociatul B emite decizie de distribuire
a profitului din anul curent (2022). Ulterior deciziei de distribuire, se emite o decizie de conversie a
dividendelor distribuite in imprumut. Societatea A incheie un contract de imprumut cu asociatul unic, cu o
dobanda de 4%/an.
Societatea A nu dispune de fonduri/lichiditati pentru plata

dividendelor la momentul deciziei de distribuire dividend. Mai mult
contractul de imprumut prevede capitalizarea dobanzii in principal.
B
O tranzactie similara a avut loc si in anul 2021. Pana la sfarsitul anului
2022 nu exista vreo rambursare de imprumut.
100% imprumut
14
31/10/2022
Riscuri fiscale:
Societatea A – refuz deductibilitate cheltuieli dobanzi + pierdere neta diferenta curs valutar
Art. 40 ^4 CF (ATAD I)
(1) În scopul calculării obligațiilor fiscale, nu se ia în considerare un demers sau o serie de demersuri care,
având în vedere toate faptele și circumstanțele relevante, nu sunt oneste, fiind întreprinse cu scopul
principal sau cu unul dintre scopurile principale de a obține un avantaj fiscal care contravine obiectului sau
scopului urmărit prin prevederile fiscale aplicabile. Un demers poate cuprinde mai multe etape sau părți.
(2) În sensul alin. (1), un demers sau o serie de demersuri sunt considerate ca nefiind oneste în măsura în
care nu sunt întreprinse din motive comerciale valabile care reflectă realitatea economică, astfel cum
prevede art. 11”.
Elemente de risc:
 Nu exista o obligativitate legala de a distribui dividende din profiturile curente => nu este o datorie
generata de vreo obligativitate legala.
 Prin capitalizarea dobanzii in principal, societatea ajunge sa inregistreze cheltuieli cu dobanzile mai
mari.
 Asociatul nu transfera, in fapt, lichiditati societatii in interesul desfasurarii activitatii.
 Rezultatul acestor tranzactii este inregistrarea unor cheltuieli suplimentare pentru societatea A,
deduse la determinarea impozitului pe profit, fara sa existe un beneficiu pentru societate (obtinerea
de fonduri suplimentare pentru sustinerea desfasurarii activitatii).
15
31/10/2022
Societăţile străine controlate

Reguli
• Societățile multinaționale înființeaza filiale în state cu impozitare redusă pentru a înregistra

venituri/desfășura activități, care, în lipsa acestei structuri organizatorice, s-ar fi impozitat în țara sursă. În
acest mod, se optimizează sarcina fiscală.
• O entitate este considerată societate străină controlată dacă:
Contribuabilul, singur sau împreună cu întreprinderile sale asociate:

 deţine o participaţie directă sau indirectă de mai mult de 50% din drepturile de vot sau
1  deţine direct sau indirect mai mult de 50% din capitalul entităţii sau
 are dreptul să primească mai mult de 50% din profiturile entităţii respective;
Impozitul pe profit plătit efectiv pentru profiturile sale de către entitatea sau SP este mai mic
2 decât diferenţa dintre impozitul pe profit care ar fi fost perceput de la entitate sau SP cf
normelor nationale şi impozitul pe profit plătit efectiv pentru profiturile sale de către entitate
sau de către SP.
Societăţile străine controlate

Reguli
• Dacă o entitate sau un SP este considerată/considerat societate străină controlată, contribuabilul
plătitor de impozit pe profit care o controlează include în baza impozabilă veniturile nedistribuite ale
entităţii care au provenit din următoarele:
A Dobânzi sau orice alte venituri generate de active financiare;
B Redevenţe sau orice alte venituri generate de drepturi de proprietate intelectuală;
C Dividende şi venituri din transferul titlurilor de participare;
D Venituri din leasing financiar;
E Venituri din activităţi de asigurare, activităţi bancare sau alte activităţi financiare;
Venituri de la societăţi care le obţin din bunuri şi servicii cumpărate de la întreprinderi asociate
F şi sunt vândute acestora fără nicio valoare economică adăugată
16
31/10/2022
Tratamentele neuniforme ale elementelor hibride

Concepte generale
Scop: Neutralizarea efectelor tratamenturilor neuniforme ale elementelor hibride (BEPS actiunea 2);
Sfera de aplicare:
 Tratamente neuniforme ale elementelor hibride ce conduc la o dubla deducere sau deducere fara
includere;
 Tratamentele neuniforme ale elementelor hibride inversate (doar pentru societati afiliate minim 50%
detinere directa sau indirecta);
 Tratamentele neuniforme ale rezidenței fiscale
Aplicabilitate:
 contribuabili platitori de impozit pe profit;
 PJS rezidente intr-un stat tert care desfasoara activitate in Romania printr-un sediu permanent in ceea
ce priveste tratamentele neuniforme hibride sau tratamentele neuniforme ale rezidentei fiscale;
 entitatile transparente fiscal in ceea ce priveste tratamentele neuniforme ale elementelor hibride
inversate.

Concepte generale
Entitate hibridă - orice entitate sau acord care este considerată/considerat ca fiind o entitate impozabilă
în temeiul legislației existente dintr-o jurisdicție, in timp ce este considerata transparenta in celalalt stat.

 Reprezintă o situaţie care implica un contribuabil sau entitate, şi conduce la un tratament neuniform
de deducere fără includere sau de dublă deducere;
 Deducere fara includere = deducere in statul platitorului, fara o includere in scopuri fiscal in statul
beneficiarului platii;
 Dubla deducere = deducerea aceleasi plati/cheltuieli/pierderi in statul unde isi are orginea plata/sunt
inregistrate cheltuielile/pierderile, precum si in statul investitorului.
17
31/10/2022

Concepte generale
Reguli:
1) In cazul tratamentelor neuniforme ale elementelor hibride ce conduc la dubla deducere:
Se acordă deducerea numai în statul membru unde plata își are orginea;
În cazul unei entitati hibride, nu i se acorda deducerea, cat timp pentru suma dublata a existat
o deducere in jurisdictia investitorului.
2) In cazul tratamentelor neuniforme ale elementelor hibride ce conduc la deducere fara includere:
Contribuabilul este platitor – nu i se acorda deducere;
Contribuabilul este beneficiar – include plata in venituri impozabile, cat timp plata a fost
dedusa in jurisdictia unde plata isi are originea.
Exemplu 1: Tratamente neuniforme ale elementelor hibride
Societatea A, rezidentă în Olanda acordă un împrumut societatii B, rezidente în Romania.

Olanda trateaza acest împrumut drept contributie la capital, astfel veniturile din dobanzi nu intra în baza
de impozitare in Olanda, în timp ce în România societatea tratează drept împrumut și deduce cheltuielile
cu dobânzile în limita CEI => o deducere fără includere => cheltuieli dobânzi, pierderi nete diferente curs
valutar, cheltuieli nedeductibile fiscal => Romania nu va acorda deducere pentru cheltuielile cu dobanzile.
Contributie
la capital A
Olanda
100%
B Împrumut
Romania
18
31/10/2022
Exemplu 2: Tratamente neuniforme ale elementelor hibride
Societatea A, rezidenta în SUA acordă un împrumut societății B, rezidente în Romania. SUA considera
societatea B drept transparentă fiscal, astfel societatea B deduce cheltuielile cu dobânda, pierderile nete
din diferente de curs valutar, iar societatea A deduce dobânzile și pierderile nete din diferente de curs
valutar, îngloband cheltuielile și veniturile societății B în ale sale (datorita transparentei) => dubla deducere
=> daca SUA are drept de deducere, România nu va acorda deducere.
Imprumut A
SUA
100%
B
Romania
1.2 Modificarea legislatiei domestice pentru

implementarea măsurilor din rapoartele finale BEPS:
Schimb automat de informaţii in domeniul fiscal
19
31/10/2022
DAC
Plan de 15 acțiuni care furnizează recomandări pentru modificări legislative naționale / internaționale

Directiva 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul

fiscal
Modificari ale DAC care au introdus aceste masuri in legislatia UE:
DAC3 - Council Directive (EU) 2015/2376 – schimb

automat de informatii privind solutiile fiscale individuale
anticipate si acordurile de pret in avans
DAC4 – Council Directive (EU) 2016/88 – raportarea

pentru fiecare tara in parte (CbCR)
DAC5 - Council Directive (EU) 2016/2258 – accesul

autoritatilor fiscale la informatii privind beneficiarii
reali, pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor
DAC 6 - Council Directive (EU) 2018/822 – raportarea

aranjamentelor transfrontaliere care poarta semne
distinctive de planificare fiscala agresiva
20
31/10/2022
1.3 Implementarea masurilor din rapoartele finale

BEPS privind modificarea tratatelor de evitare a
dublei impuneri – instrumental multilateral (MLI)
DAC

21
31/10/2022
Ce este instrumental multilateral (MLI)?
 In noiembrie 2016, peste 100 juridictii au finalizat negocierile legate de Convenţia multilaterală pentru
implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile
şi a transferului profiturilor ("Multilateral Instrument" sau "MLI").
 MLI ajuta la implementarea modificarilor agreate prin rapoartele finale BEPS in mai mult de 2.000
tratate de evitare a dublei impuneri (“DTA”).
 Modificarile actualizeaza regulile de taxare internationala si reduc oportunitatile pentru evitarea platii
impozitelor si taxelor de catre intreprinderile multinationale (“MNE”).
 MLI acopera 99 jurisdictii si a intrat in vigoare la 1 iulie 2018. Tarile semnatare includ jurisdictii din toate
continentele.
Cand intra in vigoare MLI pentru Romania?
 Romania a semnat MLI pe 7.06.2017
 Romania a ratificat MLI pe 10.01.2022 - Legea 5/2022 (in vigoare de la 10 ianuarie 2022)
 Romania a depus instrumentul de ratificare a MLI la Depozitar (Secretariatul General al OCDE) pe

28.02.2022.
 Convenţia va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni
calendaristice care începe la data depunerii de către Romania a instrumentului său de ratificare,
acceptare sau aprobare – 01.06.2022.
Signatories and Parties (MLI Positions) (oecd.org)
22
31/10/2022
Masuri obligatorii implementate prin MLI
Statele semnatare ale MLI sunt obligate sa aplice masurile BEPS incluse in MLI create pentru
implementarea standardului minim al OCDE, asa cum a fost agreat prin Cadrul Inclusiv al OCDE:
 BEPS – Punctul de actiune 6 “Prevenirea utilizarii abuzive a tratatelor”

 BEPS – Punctul de actiune 14 “Imbunatatirea procedurii de solutionare a litigiilor”
Anumite masuri din acest standard minim pot fi implementate prin selectarea din mai multe optiuni
disponibile.
Testul beneficiului principal (Principle Purpose Test – PPT)
Derogare de la prevederile unui acord fiscal vizat (”CEDI”) care este folosit în modelul cadru de CEDI a
OCDE:
un beneficiu prevăzut de acordul fiscal vizat nu va fi acordat cu privire la un element de venit sau de
capital atunci când este rezonabil să se concluzioneze, având în vedere toate faptele şi circumstanţele
relevante, că obţinerea acelui beneficiu a fost unul dintre scopurile principale ale oricărui aranjament
sau ale oricărei tranzacţii care a condus în mod direct sau indirect la acordarea acelui beneficiu, cu
excepţia cazului în care se stabileşte că acordarea acelui beneficiu în aceste circumstanţe este conformă
cu obiectul şi scopul prevederilor relevante din acordul fiscal vizat.
23
31/10/2022
2. Evoluții și actualizări în materie de

prețuri de transfer
 Planul BEPS și prețurile de transfer
 Acțiunea 10 - Documentarea serviciilor cu valoare
adăugată redusă
 Acțiunea 13 - Dosarul prețurilor de transfer și CbCR
 Prețurile de transfer și impactul pandemiei Covid-19
2.1 Planul BEPS și prețurile de transfer
24
31/10/2022
Planul BEPS și prețurile de transfer
Plan de 15 acțiuni care furnizează recomandări pentru modificări legislative naționale/internaționale
• Acțiunea 1: Abordarea noilor provocări fiscale impuse de economia digital

• Acțiunea 2: Neutralizarea efectelor aranjamentelor hibride
• Acțiunea 3: Consolidarea regulilor privind companiile străine controlate
• Acțiunea 4: Limitarea erodării bazei impozabile prin dobânzi și alte cheltuieli financiare
• Acțiunea 5: Transparența și substanța economică
• Acțiunea 6: Prevenirea aplicării abuzive a convențiilor de evitare a dublei impuneri
• Acțiunea 7: Prevenirea evitării artificiale a prezenței unui sediu permanent
• Acțiunea 8: Stabilirea prețurilor de transfer – active necorporale
• Acțiunea 9: Stabilirea prețurilor de transfer – riscuri si capitaluri
• Acțiunea 10: Stabilirea prețurilor de transfer – tranzacții cu riscuri ridicate
• Acțiunea 11: Mecanisme de colectare și analiză a informațiilor
• Acțiunea 12: Constrângeri de a divulga planificările fisc ale agresive
• Acțiunea 13: Reexaminarea documentației de prețuri de transfer
• Acțiunea 14: Eficientizarea mecanismelor de soluționarea litigiilor
• Acțiunea 15: Dezvoltarea unui mecanism multilateral
• Prețurile de transfer pot fi folosite greșit de firmele multinaționale (”MNE”) pentru a determina alocarea
profiturilor în dezacord cu activitatea economică care a generat producerea lor.
Puncte de actiune Scop

din planul BEPS
8 - 10  examinarea regulilor existente în domeniul prețurilor de transfer, pentru a
asigura că rezultatul procesului de stabilire a lor este în acord cu modul în
care se creează valoarea în cadrul grupurilor multinaționale
13  asigurarea transparenței în ceea ce privește alocarea profiturilor între țările

în care acționează MNE (prin raportarea ”country by country” - CbCR) și
asigurarea faptului că această alocare este consistentă cu funcțiile
îndeplinite, activele utilizate și riscurile asumate în fiecare jurisdicție
25
31/10/2022
Impact direct al Acțiunilor BEPS
• octombrie 2015 – sunt emise rapoartele finale BEPS incluzând acțiunile 8-10 și 13 care vizează prețurile
de transfer;
• 10 iulie 2017 – OCDE a emis ediția din 2017 a Ghidului OCDE - Linii directoare privind prețurile de
transfer pentru companiile multinaționale și administrațiile fiscale („OECD TPG"), care reflectă în
principal modificările rezultate din rapoartele finale ale proiectului BEPS;
• 18 decembrie 2020 – OCDE publică linii directoare privind implicațiile pandemiei Covid 19 în domeniul
prețurilor de transfer
• 20 ianuarie 2022 – OCDE emite versiunea actualizată a OECD TPG, care include un capitol distinct pentru
tranzacțiile financiare
Impact direct al Acțiunilor BEPS
• Acțiunile BEPS – modifică direct OCDE TPG
• OCDE TPG – trimitere directă în legislația principală din domeniul prețurilor de transfer din România
“...în aplicarea prezentului alineat se utilizează prevederile din Liniile directoare privind prețurile de
transfer emise de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pentru societățile
multinaționale și administrațiile fiscale, cu amendamentele/modificările și completările ulterioare.”
(Codul Fiscal, art. 11, para 4)
• OCDE TPG – asumate de România
”Camera Deputaților ... precizează că România și-a asumat, prin legislația națională, prevederile Liniilor
directoare privind prețurile de transfer, emise de OCDE pentru companiile multinaționale și
administrațiile fiscale. ” (Hotărârea 71/2015)
26
31/10/2022
Impactul acțiunilor BEPS – OCDE TPG versiunea 2017
• Capitolul I – Principiul valorii de piață – identificarea tranzacțiilor efective dintre societăți afiliate versus
alocarea contractuală a funcțiilor, riscurilor și activelor – Acțiunile 8-10
• Capitolul II – Metodele de prețuri de transfer – tranzacții cu bunuri / mărfuri (commodities) – Acțiunile 8-
10
• Capitolul V – Documentația prețurilor de transfer – Acțiunea 13
• Capitolul VI – Considerente speciale privind activele necorporale – Acțiunile 8-10
• Capitolul VII - Considerente speciale privind serviciile intra-grup – documentarea serviciilor cu valoare
adăugată redusă – Acțiunile 8-10
• Capitolul VII – Acorduri de alocare a costurilor (cost contribution arrangements) – Acțiunile 8-10
• Capitolul IX – Aspecte privind prețurilor de transfer ale reorganizărilor de business – Acțiunile 8-10 și 13
Impactul acțiunilor BEPS – OCDE TPG versiunea 2022
• Capitolul II – Metodele de prețuri de transfer – linii directoare revizuite pentru metoda împărțirii
profiturilor – Acțiunea 10
• Capitolul VI – Considerente speciale privind activele necorporale – active necorporale greu de evaluat –
Acțiunile 8-10
• Capitolul X – Prețurile de transfer pentru tranzacții financiare – Acțiunile 4, 8-10
27
31/10/2022
2.2 Acțiunea 10 - Documentarea serviciilor

cu valoare adăugată redusă
Documentarea serviciilor cu valoare adăugată redusă
 Introducerea unei definiții standard pentru „serviciile cu valoare adăugată redusă" - servicii suport,
auxiliare și nu parte din funcțiunile principale ale societăților multinaționale, care nu necesită și nu
creează intangibile și nu implică riscuri semnificative.
 Sunt incluse serviciile de back-office (servicii de contabilitate și audit, servicii legate de administrare de
personal și training, IT, P&R, servicii juridice generice, activități generice administrative).
 Nu sunt servicii cu valoare adăugată redusă: serviciile care constituie funcțiuni principale, cercetare &
dezvoltare, servicii privind producția, servicii legate de activități de aprovizionare cu materii prime,
vânzare, marketing, distribuție, tranzacții financiare, extracția și explorarea, procesarea resurselor
naturale, asigurări și reasigurări.
28
31/10/2022
Un mecanism simplificat de a determina prețul de transfer pentru serviciile cu valoare adăugată redusă,
care presupune:
 un proces de identificare a costurilor asociate cu furnizarea acestui tip de servicii

 folosirea unor chei de alocare care să reflecte necesitatea serviciului
 o marja standard de profit de 5%.
 !Necesitatea îndeplinirii testului beneficiului – activitatea realizată aduce valoare economică sau
comercială care, la rândul său, este determinată prin evaluare dacă o întreprindere independentă în
circumstanțe comparabile ar fi fost dispusă să plătească pentru activitatea respectivă sau ar fi
desfășurat activitatea in-house.
 !Alte aspecte importante pentru serviciile intra-grup – dacă serviciile au fost efectiv prestate, beneficiul
generat, activități în favoarea acționarilor (shareholder costs), servicii duplicate, beneficiu incidental.

Societatea mamă Societatea mamă
Franța Franța
Prestează servicii suport IT Prestează servicii suport IT
 Serviciu nerecurent (efectuat doar la Serviciu recurent (prestat lunar)

implementarea programului ORACLE) Serviciu principal (funcția de bază
 Serviciu auxiliar (nu reprezintă funcția a Grupului)
de bază a Grupului)
Mecanism de preț - cost + marjă
 Mecanism de preț - cost +marjă 5%
versus 10%
Filiala Filiala
România România
Prestator de servicii IT
Produce și comercializează (dezvoltare, instalare și
echipamente medicale comercializare programe)
 Serviciu necesar pentru
desfășurarea activității
 Alinierea cu bazele de date de la  Serviciu necesar pentru
nivelul Grupului desfășurarea activității
 Implementare mai facilă
29
31/10/2022
Pregătirea următoarelor informații și documente și furnizarea lor la solicitarea autorităților fiscale
 o descriere a categoriilor de servicii intra-grup cu valoare adăugată redusă prestate

 identitatea beneficiarilor
 motivele justificând că fiecare categorie de servicii constituie servicii intra-grup valoare adăugată
redusă
 justificarea prestării efective
 o descriere a beneficiilor generate sau așteptate
 o descriere a cheii de alocare utilizată și motivele care justifică astfel de chei de alocare produc
rezultate care reflectă în mod rezonabil beneficiile primite
 confirmarea marjei aplicate
 contracte scrise
 documente și calculații care să reflecte costurile alocate și marja de profit aplicată
 calculații care să reflecte aplicarea cheilor de alocare utilizate
2.3 Acțiunea 13 - dosarul prețurilor de

transfer și CbCR
30
31/10/2022
Dosarul prețurilor de transfer și CbCR
Recomanda implementarea unei structuri pe 3 paliere pentru documentarea prețurilor de transfer
 Master File – incluzând informații standardizate relevante pentru toate entitățile membre ale Grupului
 Local File – incluzând informații / tranzacții despre contribuabilul local
 Raportarea pentru fiecare țară în parte (“Country-by-Country”/ “CbC”) - incluzând anumite informații
privind alocarea globală a veniturilor entităților multinaționale și a taxelor plătite, precum și indicarea
activităților economice pe jurisdicții pentru grupuri multinaționale de entități
Ordin 442/2016 – prevederi specifice privind pregătirea și prezentarea dosarului prețurilor de transfer
depinzând de categoria contribuabilului și valoarea anuală a tranzacțiilor cu părți afiliate
Contribuabili Operațiuni vizate

Mari – documentație • 200.000 euro – dobânzi încasate/plătite pentru servicii financiare
anuală obligatorie • 250.000 euro – prestările de servicii primite/prestate
• 350.000 euro – achiziții/vânzări de bunuri corporale sau
necorporale
Mari, mijlocii și mici – • 50.000 euro – dobânzi încasate/plătite pentru servicii financiare
documentație la • 50.000 euro – prestările de servicii primite/prestate
solicitarea organelor de • 100.000 euro – achiziții/vânzări de bunuri corporale sau
inspecție fiscală necorporale
31
31/10/2022

Solicitarea și prezentarea
Categoria de contribuabil Pregătirea dosarului
dosarului
Contribuabilii mari care au •Anual, tranzacții începând cu anul •Pe parcursul unei inspecții fiscale, la
tranzacții cu persoane afiliate egale 2016 solicitarea scrisa a organelor fiscale
sau mai mari decât primul set de
praguri de semnificație: •Termen - termenul legal de depunere •In afara unei acțiuni de inspecție, la
a declarației anuale privind impozitul solicitarea scrisa a organelor fiscale
pe profit (i.e. 25 iunie)
•Termen: 10 zile
Contribuabilii mari, mijlocii si mici •La solicitarea scrisă a inspectorilor •Pe parcursul unei inspecții fiscale, la
care au tranzacții cu persoane afiliate fiscali solicitarea scrisa a organelor fiscale
egale sau mai mari decât al doilea
set de praguri de semnificație: •Termen: intre 30 si 60 de zile, cu
posibilitatea prelungirii o singura
data cu maxim 30 de zile
Contribuabilii mari, mijlocii si mici •In cadrul unei inspecții fiscale
care au tranzacții cu persoane afiliate
mai mici decât al doilea set de
praguri de semnificație: •Vor documenta respectarea principiului valorii de piață, conform regulilor
generale prevăzute de reglementările financiar – contabile si fiscale in
vigoare
Conținutul dosarului prețurilor de transfer
Informații despre grup

 structura organizatorică, juridică și operațională a grupului, localizarea geografică a entităților
componente
 descrierea generală a activității grupului, strategia de afaceri
 descrierea politicii de stabilire a prețurilor de transfer
 prezentarea generală a tranzacțiilor între persoane afiliate
 descrierea generală a funcțiilor îndeplinite, riscurilor asumate și a activelor utilizate în cadrul
tranzacțiilor derulate
 descrierea principalelor funcții îndeplinite, riscuri asumate și active utilizate care contribuie semnificativ
şi definitoriu la crearea de valoare adăugată, cu individualizarea acestora la nivelul fiecărei entități
participante prezentarea deținătorilor de active necorporale și a drepturilor de proprietate aferente
 descrierea generală a politicii de prețuri de transfer referitoare la aranjamentele financiare
 descrierea eventualelor restructurări ale afacerilor
 descrierea generală a activității de cercetare-dezvoltare
 prezentarea acordurilor de preț în avans
32
31/10/2022

Conținutul dosarului prețurilor de transfer
Informații despre contribuabil

 structura organizatorică, juridică și operațională a contribuabilului, localizarea geografică a persoanelor afiliate
 descrierea generală a activității contribuabilului/plătitorului, strategia de afaceri
 descrierea tranzacțiilor derulate cu fiecare persoană afiliată
 descrierea politicii de stabilire a prețurilor de transfer
 descrierea modalității de implementare a aplicării metodologiei prețurilor de transfer
 descrierea activității de cercetare/dezvoltare
 descrierea generală a politicii de prețuri de transfer referitoare la serviciile de finanțare intra-grup, cu prezentarea
acordurilor de finanțare încheiate
 prezentarea unor eventuale acorduri ce vizează aranjamente de contribuții la cost
 descrierea tranzacțiilor constând în servicii intra-grup
 prezentarea principalelor piețe de desfacere
 descrierea tranzacțiilor legate de eventuale restructurări ale afacerilor
 prezentarea detaliată a tranzacțiilor cu persoanele afiliate
 prezentarea detaliată a analizei funcționale și a analizei de comparabilitate
 prezentarea acordurilor de preț în avans
 prezentarea altor informații relevante

OUG 42/2017 & Ordinul 3049/2017 - Obligație de prezentare a raportării pentru fiecare țară în parte (CbCR):
• Societatea-mamă finală rezidentă în România a unui grup de companii multinaționale cu un venit consolidat
mai mare sau egal de 750 mil Euro, care este obligată să pregătească situații financiare consolidate
• Societate-mamă surogat rezidentă în România - desemnată de grup ca substitut pentru societatea-mamă

finală pentru a prezenta raportul
• Alte companii rezidente în România – dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
- Societatea-mamă finală nu este obligată să prezinte un raport CbCR în jurisdicția unde are rezidența fiscală.
- Jurisdicția, unde societatea-mamă finală are rezidența fiscală, are un acord internațional în vigoare cu
România, dar nu este parte la un acord privind stabilirea autorității competente.
- În jurisdicția unde societatea-mamă finală are rezidența fiscală s-a produs un eșec sistematic privind
schimbul automat de informații.
33
31/10/2022
Termene CbCR
 Prezentare raport CbCR – 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare a Grupului
 Transmiterea – de către autoritatea competentă din România în termen de 15 luni de la ultima zi a

anului fiscal al Grupului la care se referă raportul CbCR;
 Notificări – până cel târziu în ultima zi din anul fiscal de raportare al respectivului Grup, dar nu mai
târziu de ultima zi de depunere a declarației fiscale a respectivei entități constitutive pentru anul fiscal
precedent
 Automatic Exchange - Organisation for Economic Co-operation and Development (oecd.org)
Ce informații se declară în CbCR ?
Prezentarea generală a alocării veniturilor, a impozitelor și a activităților economice, per jurisdicție

fiscală – Tabel 1;
Lista tuturor entităților constitutive ale grupului de întreprinderi multinaționale incluse în fiecare
jurisdicție fiscală – Tabel 2.
34
31/10/2022
Tabel 1
Tabel 2
35
31/10/2022
2.4 Prețurile de transfer și impactul

pandemiei de Covid-19
Prețurile de transfer și impactul pandemiei de Covid-19
 Condițiile economice unice care decurg din Covid-19 și răspunsurile guvernamentale la pandemie au
condus la provocări practice pentru aplicarea principiului valorii de piață.
 OCDE a publicat un ghid cu privire la impactul asupra prețurilor de transfer în perioada COVID-19 care se
concentrează pe modul în care principiul valorii de piață și OCDE TPG se aplică problemelor care pot
apărea sau fi exacerbate în contextul pandemiei de Covid-19, mai degrabă decât pe dezvoltarea linii
directoare specializate dincolo de ceea ce este abordat în prezent în OCDE TPG .
 Adresează 4 aspecte prioritare:

 Analizele de comparabilitate
 Pierderi și alocarea costurilor specifice perioadei Covid-19
 Programele de asistență guvernamentale
 Acorduri de preț în avans
36
31/10/2022
Prețurile de transfer și impactul pandemiei de Covid-19
Pierderi și alocarea costurilor specifice perioadei COVID-19
• Multe grupuri de întreprinderi multinaționale au suferit pierderi.
• Pentru aceste companii, modul în care politicile lor de prețuri de transfer alocă efectiv astfel de pierderi
și costurile specifice COVID-19 între entitățile afiliate este deosebit de important, pentru că de felul în
care se va face această alocare vor fi afectate profiturile sau pierderile rezultate din tranzacție.
• OCDE recomandă companiilor să aibă documentație suport din care să rezulte dacă companiile
independente în circumstanțe comparabile și-ar fi revizuit contractele sau relațiile comerciale existente.
• Liniile Directoare OCDE specifică faptul că societățile cu funcții și riscuri limitate nu ar trebui să aibă în
mod normal pierdere, dar acest ghid îndeamnă autoritățile fiscale să ia în considerare raționamentul și
circumstanțele economice asociate tranzacției în cauză.
3. OCDE - declarația de stabilire a noului cadru

pentru reforma fiscală internațională, o soluție
bazată pe doi piloni
Planul inclusiv OECD/G20 cu privire la erodarea

bazei impozabile și transferul profiturilor
(OECD/G20 Inclusive Framework on BEPS)
37
31/10/2022
3.1 Proiectul BEPS si impozitarea economiei

digitale
Planul BEPS și economia digitală

38
31/10/2022
Țin pasul regulile actuale de taxare internațională cu digitalizarea și

globalizarea economiei?
Regulile actuale de taxare

Crearea de valoare în
O firmă poate avea o cotă de internațională presupun
modelele de business digitale
piață semnificativă fără a avea taxarea profiturilor acolo
depinde de utilizarea
o prezență fizică într-o unde valoarea este creată,
informațiilor furnizate de
anumită jurisdicție (e.g. web însă sunt bazate pe prezența
către utilizatori, pentru
hosting sau comerț fizică substanțială într-o
publicitate și oferte
electronic). anumită jurisdicție, nu pe
personalizate.
prezența digitală.
Reguli fundamentale pentru sistemul fiscal internațional (1)
• Regula nexus:
 Impozitarea profiturilor întreprinderii în statul de rezidență, cu excepția situației în care are o
prezență substanțială (un sediu permanent) în statul sursă al venitului
 În general, acest prag necesită un anumit nivel de prezenţă fizică a întreprinderii străine în jurisdicţia
fiscală, fie printr-un „loc fix al afacerii”, fie prin acţiunile unui „agent dependent”.
 Art. 5 și 7 din Convenția Model OCDE
• Proiectul BEPS:
 Modificarea definiției SP – Acțiunea 7
 Suplimentarea regulilor de atribuire a profiturilor sediilor permanente – Abordarea autorizată OCDE
39
31/10/2022
• Reguli de alocare a profitului impozabil între jurisdicții, bazate pe principiul valorii de piaţă (”ALP”-
arm's length principle)
 ALP este aplicat în mod similar în 2 cazuri:
 când o ţară are dreptul de impozitare asupra profiturilor unui contribuabil rezident (stabilirea
prețurilor de transfer) sau
 când aceste profituri sunt atribuite sediului permanent al unui contribuabil nerezident.
 Aplicarea ALP necesită o analiză funcțională - identificarea funcţiilor îndeplinite, activelor utilizate şi
riscurilor asumate de către fiecare întreprindere asociată (şi/sau sediu permanent) – adică factorii
care contribuie substanţial la profiturile afacerii obţinute din tranzacţiile relevante.
 Analiza funcţională stabileşte natura şi localizarea funcţiilor efectuate de către oameni, luând în
considerare activele utilizate şi riscurile asumate, ca indicii care reflectă realitatea activităţii
economice şi crearea de valoare.
• Proiectul BEPS:
Acțiunile 8-10: alinierea rezultatelor analizei de prețuri de transfer cu crearea de valoare
• Impozitarea unei întreprinderi nerezidente depinde de reguli care sunt puternic legate de prezența
fizică („nexus”) necesară pentru a determina alocarea dreptului de impozitare și alocarea profiturilor în
țara sursă.
• Scopul principal al cadrului fiscal existent (reafirmat prin proiectul OECD BEPS) a fost de a alinia
distribuirea drepturilor de impozitare cu localizarea activităţilor economice creatoare de valoare,
inclusiv persoanele şi proprietatea pe care le utilizează în această activitate.
• Eficacitatea acestor reguli este discutabilă în contextul modelelor de afaceri cu grad ridicat de
digitalizare, în măsura în care crearea valorii devine din ce în ce mai puţin dependentă de prezenţa
80
fizică a oamenilor şi a proprietăţii.
• În analiza funcțională a prezenței digitale semnificative, activitățile referitoare la date și utilizatori,

întreprinse de societate printr-o interfață digitală, ar putea fi considerate funcții semnificative din punct
de vedere economic, relevante pentru atribuirea proprietății economice a activelor și pentru asumarea
riscurilor.
40
31/10/2022
Caracteristicile cheie ale economiei digitale (1)
Activitate substanțială, dar fără o prezență fizică într-o anumită jurisdicție (“cross-border scale
without mass”).
• colectarea, stocarea, prelucrarea, analiza, implementarea și vânzarea de date la nivel de utilizator;
• colectarea, stocarea, prelucrarea și afișarea conținutului generat de utilizatori;
• vânzarea de spațiu publicitar online;
• punerea la dispoziție a conținutului creat de terți pe o piață digitală.
Provocarea:
• Noțiunea de prezență digitală semnificativă acoperă definiția extinsă a sediului permanent (Acțiunea 7
BEPS) sau ar trebui considerată doar ca o completare a conceptului de sediu permanent?
 Utilizarea cu precădere a imobilizărilor necorporale, inclusiv a drepturilor de proprietate intelectuală

(IP-uri)
• software-ul și algoritmii care susțin platformele,
• site-urile web și multe alte funcții esențiale.
Provocarea:
• Ar trebui alocate și impozitate profituri din exploatarea IP-urilor în jurisdicțiile utilizatorilor platformelor
digitale, chiar dacă funcțiile legate de dezvoltarea, îmbunătățirea, menținerea, protejarea IP-urilor nu
sunt îndeplinite în acele jurisdicții?
82
41
31/10/2022
Datele, participarea utilizatorilor și sinergiile acestora cu intangibilele utilizate

• Colectarea de date de la utilizatori în schimbul serviciilor gratuite, date care sunt în continuare monetizate prin:
• vânzarea de publicitate sau
• vânzarea de date către terți.
• Angajamentul activ și susținut al utilizatorilor platformelor digitale (inclusiv crearea conținutului), care aduce valoare
afacerii.
Provocarea:
Se poate ca acest lucru să creeze dreptul de a impozita în țara în care sunt localizați utilizatorii? Datele și participarea
utilizatorilor ar trebui să fie considerate drept crearea de valoare în jurisdicția utilizatorului sau reprezintă o achiziție ca de la
orice alt furnizor al afacerii?
Sunt datele și participarea utilizatorilor luate în considerare în mod corect în principiul valorii de piață (ALP) și abordarea
83
autorizată a OCDE de atribuire a profiturilor către sediile permanente?
Gradul ridicat de utilizare a datelor și de participare a utilizatorilor în modelele de business digitalizate poate conduce la
nealinieri între țara în care este creată valoarea și țara unde sunt impozitate profiturile, deoarece acest aspect nu este
încorporat de cadrul fiscal internațional existent?
Provocările fiscale legate de digitalizare
Impozitarea directă:
Cum ar trebui să se aloce drepturile de impozitare între țări asupra veniturilor generate de activitățile
transfrontaliere în era digitală:
 Modificarea noțiunii de nexus, bazată în prezent pe prezența fizică?
 Modificarea regulilor de alocare/ atribuire a profiturilor?
Cum ar trebui să se modifice regulile de impozitare, astfel încât să prevină mutarea profiturilor în
jurisdicții cu fiscalitate scăzută (fenomenul de erodare a bazei impozabile), fenomen exacerbat de
utilizarea noilor tehnologii?
42
31/10/2022
Provocările fiscale legate de digitalizare
Impozitarea indirectă:
Provocări în colectarea taxei pe valoarea adăugată (TVA/GST) asupra volumului tot mai mare de bunuri
și servicii achiziționate online de către consumatori privați, de la furnizori străini.
OECD recomandă:
 principiul destinației în stabilirea locului de impozitare a livrărilor transfrontaliere
 implementarea unui sistem de înregistrare și conformare simplificată (OSS)
 implementarea unor mecanisme pentru îmbunătățirea colectării TVA/GST (inclusiv folosirea
intermediarilor în acest sens).
85
3.2 Activitatea OECD pentru construirea

noilor reguli de impozitare internațională,
în contextul globalizării și digitalizării
43
31/10/2022
OECD - Propuneri de taxare a economiei digitale (2015)
Rapoartele finale BEPS (2015) explorează, fără a se ajunge la consens, următoarele soluții:
• O nouă regulă „nexus” în forma unei prezenţe economice semnificative
• Impozitarea la sursă pentru anumite tipuri de tranzacţii digitale
• O taxă pe servicii digitale (”equalisation levy”) - soluționarea disparităților dintre impozitarea
întreprinderilor străine şi a celor rezidente.
Concluzie: Țarile pot introduce oricare dintre aceste opţiuni în legislaţia naţională, cu condiţia să respecte
obligaţiile existente în tratatele internaționale.
87
O soluţie ar necesita o activitate cuprinzătoare, care să acopere:

• alocarea globală a drepturilor de impozitare prin intermediul unor norme revizuite de alocare a profitului
şi a unor norme revizuite cu privire la regula „nexus”,
• regulile anti-BEPS.
OECD – Grupul de lucru pentru Economia Digitală (TFDE)
2015 Octombrie 2015 –BEPS Acţiunea 1 „Abordarea provocărilor fiscale ale economiei
digitale” – raport final
2018 Martie 2018 – ”Provocări fiscale ca urmare a digitalizării – Raport interimar”
2018 Iulie – Decembrie 2018 – Întâlnirile grupului de lucru pentru economia digitală (TFDE)
2019 Ianuarie 2019 – Abordarea provocărilor fiscale ale digitalizării economiei – Notă de
orientare– agreată de țările membre ale Inclusive Framework (127 ţări)
2019 Noiembrie 2019 – Consultare publică – Propunerea Secretariatului pentru o
„Abordare Unificată" sub Pilonul I
2019
88
Decembrie 2019 – Consultare publică – Propunere pentru măsuri globale împotriva

erodării bazei impozabile (GloBE) sub Pilonul II
2020 Ianuarie 2020– Declarația privind soluția de taxare a economiei digitale, o soluție
bazată pe doi piloni
2020 Octombrie 2020 – Plan pentru Pilonul I și Plan pentru Pilonul II
Octombrie -Decembrie 2020 - Consultare publică – Rapoarte privind planurile pentru
2020 Pilonul I și Pilonul II
44
31/10/2022
OECD – Grupul de lucru pentru Economia Digitală (TFDE)
Iulie 2021– Declarația de stabilire a noului cadru pentru reforma fiscală internațională, o soluție
2021 bazată pe doi piloni
Octombrie 2021– declarația de stabilire a noului cadru pentru reforma fiscală internațională, o
soluție bazată pe doi piloni, care actualizează și finalizează declarația din iulie 2021 a țărilor
2021 membre ale Cadrului Incluziv, privind înțelegerea politică de modificare a regulilor de taxare
internațională.
Decembrie 2021–OECD a emis documentul “Provocările fiscale rezultate din digitalizarea
2021 economiei – Modelul pentru implementarea regulilor împotriva erodării globale a bazei de
impozitare”
89
2022 Martie 2022 – OECD a emis Comentarii la “Modelul pentru regulile de implementare a Pilonului II
privind impozitul minim global de 15%”
2022 La începutul lui 2022– OECD a lansat o consultare publică privind implementarea Pilonului I și II
2022 Iulie 2022 – OECD a lansat o consultare publică privind Raportul de progres privind suma A din
Pilonul I
Sumarul măsurilor propuse prin Pilon I și Pilon II

În octombrie 2021, 135 jurisdicții s-au alăturat soluției bazate pe 2 piloni propusă de OCDE pentru a reforma
regulile de taxare internațională și pentru a se asigura că grupurile multinaționale își plătesc corect partea lor de
impozite și taxe, oriunde ar opera.
Pilonul I – Re-alocarea drepturilor de impozitare Pilonul II – Mecanismul global de luptă împotriva

erodării bazei impozabile (GloBE)
• o distribuire mai corectă a profiturilor companiilor • introducerea unei cote efective minime de
multinaționale foarte mari, inclusiv a business- impozitare pe profiturile corporațiilor, de 15%,
urilor digitale, o realocare a drepturilor de prin care statele își pot proteja baza impozabilă.
impozitare între țări.
• Vizează alocarea de drepturi de impozitare a Scop: Stoparea competiției prin cota de impozitare
profiturilor marilor grupuri multinaționale de la Se estimează venituri suplimentare de cca USD 150
țările lor de rezidență, către piețele lor de unde miliarde, anual.
câștigă aceste profituri, indiferent dacă au sau nu
o prezență fizică acolo.
Se așteaptă ca profituri de peste 125 miliarde USD
ale celor mai mari 100 MNE să fie alocate piețelor
(”market jurisdiction”) în fiecare an.
45
31/10/2022
Pilonul 1 – Realocarea drepturilor de impozitare

Cine se califică? Jurisdicția piețelor Cuantumul profiturilor Implementare Suma A Suma B
care se vor aloca către
jurisdicțiile piețelor
(”Suma A”)
MNE cu cifră de Venituri de min 1 25% din profiturile Implementare Un nivel standard
afaceri peste 20 milion EUR de pe o reziduale (i.e., profiturile începând cu 2023, cu (simplificat) de
miliarde EUR anumită piață în exces față de 10% din ajutorul unui remunerare pentru
(250.000 EUR venituri), calculate instrument activitățile de
pentru piețele conform situațiilor multilateral. DTA marketing și distribuție
mici) financiare consolidate, cu existente vor continua de bază desfășurate
unele ajustări fiscale. să producă efecte. pentru persoane afiliate
Profitabilitate Statele unde Aceste profituri vor fi OECD va dezvolta Propunerea va fi
(profit înainte contribuabilii au alocate piețelor, ”Reguli model” pentru finalizată până la
de impozitare / piețe de desfacere, proporțional cu veniturile a ajuta statele să sfârșitul anului 2022.
venituri) mai unde bunurile și din respectivele piețe. includă legislație
mare de 10% serviciile sunt relevantă.
din venituri utilizate sau Satele vor elimina taxa
consumate pe servicii digitale.
Exemplu privind realocarea dreptului de impozitare – Pilon I
Statul A
Firma mamă
de cel mai
înalt rang
Statul E
Subsidiară
(intangibile)
impozitare redusă
Statul D Profituri reziduale
Statul B Subsidiară
Statul C
Consumatorii grupului Jurisdiction
Sediu
market
(nu exista subsidiară sau permanent
sediu permanent – nu există
drept de taxare) Jurisdiction
market Curs OCDE: Webinar - OVERVIEW OF THE PILLAR ONE BUILDING
Jurisdiction market
92
BLOCKS - YouTube
46
31/10/2022
Pilonul 2 – Impozitul minim

Cine se califică? Jurisdicții cu fiscalitate scăzută Global anti-Base Subject to Tax Implementare
Erosion Rules (GloBE) Rule (STTR)
MNE cu cifra de afaceri Măsurile vizate de acest Pilon (i) Income Inclusion Acordă statului OECD a emis
peste 750 milioane vor da dreptul jurisdicțiilor să Rule (IIR) – includerea în sursă a venitului GloBE Model
EURO, din toate taxeze acele profituri care au veniturile impozabile ale un drept limitat Rules
industriile fost impozitate la rate de firmei mamă a de impozitare
impozitare situate sub veniturilor subsidiarei cu reținere la
impozitul minim (15%). taxate sub impozitul sursă pentru
minim și anumite plăți
Excluderi: fondurile de Se calculează rata efectivă de (ii) Undertaxed către afiliați, STTR model
investiţii, fondurile de impozitare (impozite achitate / Payment Rule (UTPR) - atunci când provision
pensii, corpurile profituri) pe fiecare jurisdicție. respingerea deducerii veniturile sunt & un
guvernamentale şi cheltuielii, dacă venitul impozitate în instrument
organizaţiile non-profit. nu a fost impozitat la țara de multilateral
recipient sau a fost rezidență sub pentru
impozitat sub nivelul 9%. implementare.
minim.
Exemplu privind impozitul minim – Pilon II
Erodarea bazei impozabile • Se neutralizează schemele de

Statul A prin plăți de dobânzi, mutare a profiturilor în
redevențe, servicii jurisdicții cu fiscalitate scăzută
Firma mamă de cel
mai înalt rang • Se neutralizează facilitățile
fiscale pentru marile corporații
(impozitare (MNE), acordate de state pentru
ridicată) atragerea de investiții (mai
puțin cele pentru activitate
Scopul impozitului minim este Statul E reală)
de a asigura un nivel minim de
impozitare la nivelul firmei
Subsidiară • Se menține posibilitatea statelor
mamă, dacă țara subsidiarei nu (intangibile) de a acorda facilități fiscale
impune acest nivel minim de (impozitare redusă) pentru SME, pentru atragerea
impozitare de investiții.
94 Curs OCDE: Webinar - Overview of Pillar Two - YouTube
47
31/10/2022
4. Impactul aderarii ca membru

deplin la OECD asupra legislatiei
romanesti
Istoric (1)
In 2004 s-au facut primii pasi oficiali pentru a

deveni membru OECD.
Romania participă de câțiva ani, în calitate de

asociat, în 12 dintre structurile de lucru ale
OCDE.
Romania a aderat la 47 de instrumente

juridice ale OECD.
În 2016, Romania a devenit stat asociat al

proiectului BEPS (Base Erosion and Profit
Shifting), fiind parte a Cadrului Incluziv al
OCDE.
48
31/10/2022
Istoric (2)
 Alte tari au intrat in OECD de atunci (Slovenia, Latvia, Estonia etc).
 Motiv pentru intarziere: restante mari in indeplinirea criteriilor de aderare (spre exemplu, Legea
responsabilitatii fiscale nu este respectata, in Romania legislatia fiscala modificandu-se peste noapte si,
in special la alegeri, intrand in vigoare facilități fiscale mari)
 Criterii de indeplinit ca membru OECD: existenţa unei economii de piaţă şi a unei democraţii
funcţionale; principiul beneficiului reciproc pentru OCDE şi statul candidat, etc.
 In prezent (inceputul anului 2022), Romania respecta 6 din cele 8 criterii standard de aderare.
 Probabilitatea ca România să devină stat membru OCDE la orizontul 2025 este foarte ridicată.
Beneficii ale aderarii la OECD
 Accesul la cele mai bune analize, studii și bune practici, ceea ce duce la o dezvoltare mai rapidă.
 Bonitatea ca țară (impact pozitiv asupra rating-ului de țară, și ar determina atragerea unui volum mai
mare de investiții străine).
 Asistenţa în materie de politici publice din partea membrilor OCDE.
 Reducerea decalajului de dezvoltare față de celelalte state membre.
 România va avea un cuvânt de spus în dezbaterile pe marginea recomandărilor viitoare (cum ar fi cele
cu privire la impozitarea tranzacțiilor transfrontaliere).
https://www.oecd.org/economy/romania-economic-snapshot/
49
31/10/2022
Prioritatile Romaniei in contexul aderarii la OECD
 Îmbunătățirea capacității administrative  consolidarea pe termen mediu și reducerea treptată

a deficitului fiscal pentru a menține sustenabilitatea
 modernizarea și informatizarea administrației finanțelor publice
fiscale
 îmbunătățirea colectarii impozitelor
 realizarea reformelor necesare
 cresterea conformării voluntare
 creșterii productivității
 eliminarea inechităților fiscale
 crearea de locuri de muncă
99
 regândirea taxelor pe proprietate

 dezvoltarea competențelor
 protejarea contribuabililor vulnerabili
 consolidarea statului de drept și finanțele publice
Reglementări OECD transpuse în legislația internă
• Transparența fiscala
• Schimbul automat de informații
• rivind regulile împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra
funcționării pieței interne (ATAD - Anti Avoidance Tax Directive)
• Mecanismului de soluționare a litigiilor între statele membre ale UE (2019)
• Acordul multilateral privind schimbul de informații din cadrul rapoartelor de țară (country-by-country –
CbC). Trimitem rapoarte, dar nu primim de la state non-UE.
50
31/10/2022
5. Viziunea Comisiei Europene pe

termen lung pentru un mediu de afaceri
echitabil și sustenabil, un sistem fiscal
european
1. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și

Consiliu– impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI
2. Măsuri și inițiative în domeniul TVA
3. DAC7
4. Raportarea contabila privind impozitul pe profit
5.1 Comunicare a Comisiei către Parlamentul

European și Consiliu– impozitarea
întreprinderilor pentru secolul XXI
51
31/10/2022
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu –

impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI
Fondul discuțiilor Comisia are propuneri

Recomandările din Pe 21 martie 2018 actuale la nivelul care vizează
rapoartele finale BEPS Comisia Europeană a OCDE va influența în implementarea
(2015) au fost puse în propus reguli noi viitor conturarea Pilonului 1și 2 al
aplicare în UE, inclusiv pentru impozitarea agendei UE privind OCDE, dar și măsuri
prin intermediul echitabilă a impozitarea care depășesc
directivelor împotriva economiei digitale, întreprinderilor, inițiativa OCDE de
evitării obligațiilor fiscale
103
măsuri care au fost indiferent dacă se va stabilire a noului
(”ATAD”) retrase între timp ajunge sau nu la un cadru pentru reforma
acord global concret. fiscală internațională
Agenda de politică fiscală a UE
Acțiunea UE privind impozitarea întreprinderilor trebuie integrată într-o agendă fiscală

1 cuprinzătoare a UE. În centrul acesteia se află necesitatea unui mix echilibrat de venituri
fiscale și a unui sistem fiscal ghidat de principiile echității, eficienței și simplității.
Următoarele priorități vor fi esențiale: (i) facilitarea unei creșteri economice echitabile și
2 sustenabile, prin sprijinirea unor politici mai ample ale UE, (ii) asigurarea impozitării efective,
prin reducerea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a evitării plății obligațiilor fiscale.
Mixul de venituri fiscale al UE se bazează în principal pe impozitarea muncii (50%), impozitul

3 pe profit fiind de doar 7%. În viitor va scădea ponderea impozitării muncii, și va crește
ponderea taxelor comportamentale și de mediu, impozitarea câștigurilor de capital.
52
31/10/2022
Soluții specifice UE, dincolo de acordul OCDE
Mixul fiscal al UE, în drumul spre 2050
Comisia Europeană trebuie să analizeze și să identifice soluții pentru mega-trendurile cu care se

confruntă UE (și care există și la nivel mondial):
 Fenomenul de îmbătrânire a populației (și provocările legate de sistemul actual de pensii)
 Schimbările climatice
 Digitalizarea
PRESENTATION NAME | CHAPTER
105
Acțiuni pentru asigurarea unei impozitări echitabile și efective

- Publicarea ratelor efective de impozitare
- Propunere de directivă privind implementarea Pilonului 2 al OCDE
Directiva (UE) 2021/2101 introduce o obligatie de raportare contabila a unor informatii privind
impozitul pe profit, pentru grupuri de firme sau intreprinderi autonome care isi desfasoara activitatea
in mai mult de 1 jurisdictie si a caror CA consolidata la nivel de grup sau CA a intreprinderii autonome cu
sucursale in alte jurisdictii este de min 750.000.000 EUR (convertit in lei: 3.700.000.000) in 2 exercitii
financiare consecutive.
• Raportarea se depune in maxim 12 luni de la data bilantului si cuprinde infromatii privind lista
subsidiarelor si impozitul pe profit calculat, respectiv platit, pe jurisdictii, cu focus pe cele
necooperante.
• Informatia din acest raport privind impozitul pe profit, pe care Directiva il numeste tot raportare
pentru fiecare tara in parte, este diferita de raportarea country by country care se realizeaza conform
directivei DAC4, chiar daca ea se refera tot la grupuri cu o cifra de afaceri peste 750 milioane EUR.
106
53
31/10/2022
Acțiuni pentru asigurarea unei impozitări echitabile și efective
Unshell Directive
 Comisia Europeană a făcut o propunere de directivă de stabilire a unor norme la nivelul Uniunii
pentru neutralizarea abuzului de entități fictive în scopuri fiscale.
 Propunerea de directivă introduce un sistem de 3 filtre care să identifice companiile obligate să
depună o raportare privind substanța economică.
 Dacă substanța economică nu poate fi probată, atunci se va respinge acordarea beneficiilor
tratatelor de evitare a dublei impuneri, respectiv ale Directivelor Mamă Fiică, Dobânzi și
Redevențe (cote reduse sau nule de impozit cu reținere la sursă).
107
Acțiuni pentru favorizarea investițiilor productive și a antreprenoriatului

DEBRA (The Debt Equity Bias Reduction Allowance)
• UE dorește să reducă disparitatea în ceea ce privește favorizarea finanțării investițiilor prin

împrumuturi, versus finanțarea prin capital (debt-equity bias in corporate investment decision)
• CE a prezentat o propunere legislativă de creare a unui cadrul legal fiscal pentru reducerea
tendinței de favorizare a îndatorării (DEBRA), care a fost în consultare publică până pe 7 oct 2021.
• Feedback: Finanțarea în UE se bazează prea mult pe împrumuturi bancare și prea puțin pe capital,
ceea ce face ca SME în Europa să fie mai vulnerabile la șocuri decât cele din America.
• Se propune diminuarea deducerilor fiscale pentru costul capitalului împrumutat (dobânzi) și
creșterea deducerilor fiscale pentru capitalul propriu (prin acordarea de deducere pentru o
dobândă noțională), ceea ce va crește costul capitalului împrumutat și va reduce costul capitalului
propriu.
• Interferența cu ATAD!
108
54
31/10/2022
“Business in Europe: Framework for Income Taxation” (BEFIT) proposal
• BEFIT (Întreprinderile din Europa: cadru de impozitare a profitului) va reprezenta trecerea la un

cadru comun de reglementare fiscală și asigurarea unei alocări echitabile a drepturilor de
impozitare între statele membre (2023).
• un cadru de reglementare unic privind impozitul pe profit pentru UE, bazat pe caracteristicile
esențiale ale unei baze fiscale comune și pe repartizarea profiturilor între statele membre pe baza
unei formule (formulă de repartizare – formulary apportionment)
• Această nouă propunere va înlocui propunerile în curs de adoptare privind o bază fiscală consolidată
comună a societăților (CCCTB) , care vor fi retrase.
• Consultarea publică a relevat, însă, și aspecte negative legate de această propunere, care ar rezulta
din utilizarea unui dublu standard (ALP și BEFIT), în UE și în relația cu țările non-UE etc.
109
Soluții specifice UE, dincolo de acordul OCDES

SAFE – propunere de Directiva
• Abordarea rolului facilitatorilor în facilitarea evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive
• Prevenirea creării de către facilitatori a unor structuri complexe în țările din afara UE, al căror obiectiv
este de a eroda baza de impozitare a statelor membre prin evaziune fiscală și planificare fiscală
agresivă
• În pofida tuturor inițiativelor de combatere a evaziunii fiscale, evitarea obligațiilor fiscale de către
întreprinderi este estimată la o valoare cuprinsă între 90 și 240 de miliarde USD pe an la nivel
mondial. În UE, evaziunea fiscală este estimată la o valoare cuprinsă între 35 și 70 de miliarde EUR de
venituri fiscale pierdute pe an.
• Facilitatorii ar trebui împiedicați să conceapă mecanisme sau sisteme care conduc la evaziune fiscală
și planificare fiscală agresivă și care subminează capacitatea statelor membre de a-și finanța politicile
publice benefice pentru cetățenii lor.
55
31/10/2022
Mixul fiscal al UE, în drumul spre 2050
Comisia Europeană trebuie să analizeze și să identifice soluții pentru mega-trendurile cu care se

confruntă UE (și care există și la nivel mondial):
 Fenomenul de îmbătrânire a populației (și provocările legate de sistemul actual de pensii)
 Schimbările climatice
 Digitalizarea
111
Raportarea bazată pe tranzacții și facturarea electronică

Oportunități și provocări
• GAP-ul de TVA (Deficitul de TVA) arată o îmbunătățire a colectării în ultimii ani.
• Există în continuare pierderi mari de venituri bugetare din TVA în UE cauzate în principal de frauda
transfrontalieră.
• Măsuri adoptate recent: raportarea bazată pe tranzacții (E-factura).

Scop:
• Oferirea mai rapidă către autorități de informații despre operațiunile derulate de plătitorii de TVA
• Reacția mai rapidă la apariția fraudelor
• Modalitate de automatizare a raportării în materie de TVA.
56
31/10/2022
Raportarea bazată pe tranzacții și facturarea electronică:

• CE pregătește o propunere legislativă pentru modernizarea obligațiilor de raportare a TVA în UE.
Scop:
Raportarea în timp real/reportarea bazata pe tranzactii (Transactions based reporting – TBR) pentru
tranzacțiile intracomunitare.
• Modalitățile de raportare bazată pe tranzacții (transactions based reporting – TBR) - văzute ca o opțiune
de îmbunătățire a colectării de TVA, atât în cazul operațiunilor interne, cât și al celor intracomunitare.
Scenariu 1
Alternativa 1: Modificare limitată a sistemului actual de raportare a TVA
Datele tranzacțiilor -> stocate de către contribuabil.
Nu va fi necesar ca datele să fie trimise autorității fiscale în timp real.
Stocarea într-un mod structurat -> format SAF-T (in implementare in RO si alte SM)
Datele trebuie furnizate autorității fiscale doar la cerere.
Deși este soluția care necesită cele mai puține modificări, nu este o soluție foarte fezabilă, deoarece de
fapt nu reduce semnificativ decalajul de TVA.
57
31/10/2022
Scenariu 2
Alternativa 2: Autoritățile fiscale naționale stochează date tranzacționale

 Datele tranzacțiilor -> raportarea informațiilor aferente tranzacțiilor în timp real autorităților naționale
relevante.
 Furnizorii trimit informațiile tranzacționale autorității fiscale naționale. Apoi, autoritatea fiscală
partajează aceste informații cu autoritatea fiscală unde se află cumpărătorul pentru a verifica încrucișat
datele tranzacționale.
 Autoritățile fiscale în care se află cumpărătorul vor putea, de asemenea, să partajeze datele de achiziție
cu autoritatea fiscală la care se află furnizorul.
 Companiile vor avea obligația de a raporta datele tranzacționale intracomunitare la intervale de timp
sau în timp real.
 Implica e-factura generalizată.
Scenariu 3
Alternativa 3: Raportarea datelor tranzacționale direct către UE
 Asemanatoare cu varianta 2.
relevante, dar direct către o platformă UE (VIES).
 Sistem central de compensare pentru tranzacțiile intra-UE.
58
31/10/2022
Facturarea electronică in RO
RO e-Factura
Relatie Obligatorie e-Factura? Obligatoriu să mă înscriu în

Registru?
B2G DA, de la 1 iulie 2022 NU
B2B – produse cu risc fiscal DA, de la 1 iulie 2022 NU
B2B – orice altceva NU NU
B2B – optional Optional DA
B2C – facturile emise legate de DA, de la 1 aprilie 2022 NU
vouchere de vacanță
RO e-Factura - Produse cu risc fiscal ridicat
Produse Coduri NC
Legume, fructe, rădăcini - 0701-0714 inclusiv Legume comestibile şi anumite rădăcini şi tuberculi
şi tuberculi alimentari, - 0801-0814 inclusiv Fructe comestibile şi fructe cu coajă lemnoasă; coajă de citrice sau de
alte plante comestibile pepeni
Băuturi alcoolice 2203-2208 inclusiv Băuturi, băuturi spirtoase
Construcții noi Construcţiile noi sunt cele menţionate la art. 292 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Produse minerale (apă - 2505 - Nisipuri naturale de orice fel, chiar colorate
minerală naturală, nisip - 2517 - Prundiş, pietriş, pietre concasate, din cele folosite în general ca agregate pentru
şi pietriş) betoane sau pietruirea drumurilor, pentru căile ferate sau alt balast, pietriş şi silex,
chiar tratate termic; macadam de zgură, de zgură metalurgică, de deşeuri industriale
similare, care conţine chiar materiale cuprinse în prima parte a poziţiei; macadam
gudronat pentru şosele; granule, spărturi şi praf din pietre de la poziţiile 2515 sau 2516
Îmbrăcăminte și - 6401 -6405; 6101 – 6117; 6201 – 6212; 6214 -6217
încălțăminte
59
31/10/2022
RO e-Factura
• In continuare furnizorii sunt obligaţi să transmită facturile emise către destinatari conform
prevederilor art. 319 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (abordarea clasică).
• Posibilă extindere rapidă la orice tranzacție B2B și B2C
Legea 139/2022
• În termen de 30 de zile de la data adoptării Deciziei de autorizare a României să aplice o măsură specială
de derogare de la articolele 178, 218 şi 232 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie
2006 privind sistemul comun al TVA, cu modificările ulterioare, prin ordin al preşedintelui ANAF se
stabilesc categoriile de operatori economici stabiliţi în România conform art. 266 alin. (2) din Codul fiscal,
care au obligaţia de a emite facturi electronice în relaţia B2B şi de a le transmite prin sistemul naţional
privind factura electronică RO e-Factura, precum şi data de la care intervine această obligaţie.
Green taxation (Taxe de mediu)
• Taxele de mediu includ taxe pe energie, transport, poluare și resurse.

• Taxele de mediu pot contribui la promovarea creșterii durabile, la sprijinirea echității intergeneraționale
și la menținerea nivelurilor veniturilor fiscale pentru statele membre ale UE, permițându-le în același
timp să reducă alte impozite, mai denaturate, cum ar fi cele pe muncă.
• Directiva privind impozitarea energiei este in analiza, pentru a revizui modul în care produsele
energetice sunt impozitate în UE și pentru a se asigura că aceasta reflectă mai bine ambițiile UE în
materie de climă.
60
31/10/2022
6. Reforma sistemului TVA pentru a

permite combaterea eficientă a
evaziunii fiscale
Reforma sistemului TVA
• Analiza permanentă a tehnicilor/ metodelor de evaziune fiscală in EU
• Găsirea de soluții eficiente pentru a combate frauda intracomunitară în materie de TVA.
• Reglementări eficiente în ceea ce privește operațiunile B2C desfășurate prin platforme electronice.
• Planul de actiune TVA in era digitala 2020
61
31/10/2022
Contextul european
Actual
Adoptarea unui plan de acțiune
privind TVA (2016)
Scop: Introducerea unui sistem TVA

aplicabil schimburilor comerciale
transfrontaliere in SM (2022)
2020: Imbunătățirea normelor

Uniunii în materie de TVA în ceea
123
ce privește operațiunile
transfrontaliere
2021: Implementarea unor

norme europene in ceea ce
priveste tranzactiile prin
platfome electronice
Reforma TVA - Prezent si viitor
Tranzactii intracomunitare – imbunatatirea cadrului legislativ
 Implementarea One Stop Shop
Platforme electronice ce intermediaza livrarile de bunuri si prestari de servicii
Servicii digitale
Altele 124
62
31/10/2022
6.1 Tranzactii intracomunitare –

imbunatatirea cadrului legislativ
Modificari realizate privind planul de acțiune

privind TVA (2016)
Quick Fixes- Modificare regim TVA 2021
 Noile condiții de scutiri pentru operațiunile intracomunitare;
 Justificarea transportului intracomunitar în vederea aplicării scutirii de TVA pentru livrările

intracomunitare de bunuri;
 Tratamentul TVA intracomunitar in materie de:

 Stocuri transmise la dispoziția unui client;
126
 Livrări succesive de bunuri;

 Transferuri și non-transferuri.
63
31/10/2022
LIC – Condiții de scutire (Sa ne amintim!)

2020: Tranzactii intracomunitare – imbunatatirea cadrului legislativ
Descriere operațiune Conditii de scutire

1.Clientul este înregistrat în scopuri TVA (AIC este
România Stat membru impozabilă)
2.Transportul este realizat de Furnizor sau Client
(Dovada că bunurile au părăsit România și au ajuns
Furnizor Client într-un alt SM)
3.Codul TVA al clientului trebuie să fie valid si
prezentat corect pe factură.
Transport 4.LIC trebuie declarată corect în D390.
5.Dovada transportului în SM de sosire
127
Dovada transportului pentru scutirea LIC (Norma UE)

Furnizorul să dețină cel puțin cel puțin 2 dovezi care nu sunt contradictorii:
Categoria A Categoria B
 Documente referitoare la expedierea sau Dovezile necesare folosind unul dintre documentele
transportul mărfurilor: CMR semnat//o menționate la categoria A, împreună cu unul dintre
scrisoare de trăsură semnata, AWB, următoarele:
conosament; • o poliță de asigurare pentru transportul de mărfuri;
• documente bancare care prezintă plata costurilor de
 O factura de transport aerian/naval; transport;
• confirmarea primirii mărfurilor în SM de destinație de
 O factură de la transportatorul mărfurilor. către o autoritate publică;
• confirmarea, furnizată de către un depozit din SM de
destinație, că articolele livrate sunt în depozitare.
Ex: Certificatul de intrare a mărfurilor (Germania)
128
64
31/10/2022
Dovada transportului pentru scutirea LIC (Norma UE)

Transportul în sarcina clientului:
Furnizorul să dețină cel puțin cel puțin 2 dovezi care nu sunt contradictorii:
Categoria A Categoria B
 Documente referitoare la expedierea sau Dovezile necesare folosind unul dintre documentele
transportul mărfurilor: CMR semnat//o menționate la categoria A, împreună cu unul dintre
scrisoare de trăsură semnata, AWB, următoarele:
conosament; • o poliță de asigurare pentru transportul de mărfuri;
• documente bancare care prezintă plata costurilor de
 O factura de transport aerian/naval; transport;
• confirmarea primirii mărfurilor în SM de destinație de
 O factură de la transportatorul mărfurilor. către o autoritate publică;
• confirmarea, furnizată de către un depozit din SM de
destinație, că articolele livrate sunt în depozitare.
Ex: Certificatul de intrare a mărfurilor (Germania)
Deține o declarație scrisă emisă de client ce atestă faptul că a aranjat transportul
129
Dovada transportului pentru scutirea LIC (Norma RO)

Cum aplic scutirea în situațiile in care nu îndeplinesc condițiile prevăzute în norma UE?
A. documente de transport (un document CMR semnat sau o scrisoare de trăsură semnată, un
conosament, o factură de transport aerian de mărfuri (Air Waybill)), și
B. unul dintre următoarele documente:

 o poliță de asigurare corespunzătoare expedierii/transportului,
 documente bancare care să ateste plata pentru expediere/transport;
 documentele oficiale eliberate de o autoritate publică (un notariat), care să ateste sosirea bunurilor în
SM de destinație,
 un document care atestă primirea bunurilor, emis de către un depozitar din SM de destinație, altul
decât cumpărătorul bunurilor,
 o declarație scrisă din partea cumpărătorului, care atestă că bunurile au fost expediate/transportate
în SM de destinație cu: data emiterii, numele și adresa cumpărătorului, cantitatea și natura bunurilor,
data și locul de sosire, identificarea persoanei care le acceptă în numele cumpărătorului.
65
31/10/2022
Dovada transportului pentru scutirea LIC (Norma RO)

Exemple de situații:
 transportul realizat cu propriile mijloace de transport de către furnizor sau cumpărător,
 mijloace de transport care se deplasează singure pe roți, pe cale maritimă, fluvială sau aeriană,
 persoanele implicate în transportul bunurilor nu sunt părți independente atât una de cealaltă, cât și de
vânzător și de cumpărător sau
 nu se poate face dovada independenței acestora.
Livrări succesive
Livrările succesive:
 Aceleași bunuri sunt livrate (facturate sau vândute) între mai multe PI.
 Bunurile sunt transportate de la primul furnizor direct la ultimul client.
 Două livrări succesive care dau naştere unui singur transport nu pot apărea simultan, ci trebuie
considerate ca fiind succesive în timp.
 Intermediarul care a achiziţionat bunurile poate transfera dreptul de a dispune de bunuri numai în cazul
în care acesta i-a fost anterior transferat de către primul furnizor.
132
 Dacă 2 livrări succesive dau naştere unui singur transport, acest transport nu poate fi atașat decât uneia
din cele 2 livrări.
 Pana la apariția acestor modificări: Existau dificultăți în vederea considerării LIC / AIC în cazul în care
transportul este realizat de intermediar.
66
31/10/2022
Livrări successive
Regula generala (Art. 275 alin. (9) /art. 36a alin. Derogare (Art. 275 alin. (10) /art. 36a alin. (2) D112)
(1) D112)
Expedierea sau transportul este atribuit numai Expedierea sau transportul este atribuit numai
livrării efectuate către operatorul intermediar. livrării de bunuri efectuate de către operatorul
intermediar.
Condiție:
133
Operatorul intermediar a comunicat furnizorului său
codul TVA din SM din care sunt expediate sau
transportate bunurile
Are prioritate in fata reguli generale!
Livrări succesive (Sa ne amintim!)

ROMANIA
transport C
A
DE
RO
factura factura
B 134
RO
GERMANIA
B se ocupa de transport.
Regula generală – Transportul atribuit livrării efectuate către operatorul intermediar.
Relația de transport este între A și B.
67
31/10/2022

Livrarea de la A la B
A a primit un cod TVA din România de la B.
Tipul operaţiunii Livrare locală
Locul operaţiunii România
A va emite factură cu TVA din România. 135

Livrarea de la B la C
Societatea B:
Tipul operaţiunii Livrare intracomunitară

Locul operaţiunii România
Scutire: De regula, DA (SCDD) (dacă sunt îndeplinite

cumulativ condiţiile de scutire)
136
B va emite factură fără TVA (SCDD).
68
31/10/2022

Livrarea de la B la C
Societatea C:
Tipul operaţiunii Achiziţie intracomunitară
Locul operaţiunii Germania
Persoana obligată la plata TVA 137

C
Stocuri la dispozitia clientului (Sa ne amintim!)

• Transferul de către o PI de bunuri care fac parte din activele activității sale economice către un alt SM în
cadrul regimului de stocuri la dispoziția clientului nu este tratat ca o livrare de bunuri efectuată cu titlu
oneros.
• Nicio LIC și nicio AIC nu are loc în momentul expedierii sau transportului mărfurilor către stocul situat
într-un alt SM;
• O LIC scutită în SM de plecare și o AIC impozitată în SM în care se află bunurile au loc numai într-o etapă
138
ulterioară când proprietarul dobândește proprietatea mărfurilor.
69
31/10/2022
Stocuri la dispozitia clientului (Sa ne amintim!)

FRANŢA ROMÂNIA
Alpha SARL Transport de bunuri Beta SRL Clienti

TVA RO TVA FR PJ sau PF
139
La momentul transportului:
Alpha SARL – Registru + D Recap (notificare specială cu codul TVA a lui Beta SRL)
Beta SRL – Registru
La momentul în care Beta face vânzarea către clienti (sau Beta utilizează bunurile):
Alpha SARL – LIC, Registru
Beta SRL – AIC, Registru
6.2 Implementarea One Stop Shop
70
31/10/2022
Implementarea pachetului legislativ in EU

Introducerea OSS si iOSS
Action Plan VAT 2016
Directiva • Directiva 2017/2455 de modificare a Directivei 2006/112/CE și a

2017/2455
Directivei 2009/132/CE în ceea ce privește anumite obligații privind TVA
Directiva (UE) pentru prestările de servicii și vânzările de bunuri la distanță
2019/1995
• Directiva (UE) 2019/1995 a Consiliului din 21 noiembrie 2019 de
modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește dispozițiile
referitoare la vânzările de bunuri la distanță și anumite livrări interne de
Cod Fiscal bunuri
RO
• OUG 59/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015
privind Codul fiscal
Aplicare
• Noile reguli au intrat în vigoare de la 1 iulie 2021
Implementarea pachetului legislativ in EU

Introducerea OSS
Din 1 Iulie 2021: OSS + iOSS
Regimul UE (OSS)
Regimul Non UE (OSS)
Vânzarea la distanță de bunuri importate (iOSS)
Regimul pentru interfețe electronice
71
31/10/2022
One-Stop-Shop (OSS)
2021: Tratamente noi pentru livrările de bunuri la distanță
Către:
O livrare de bunuri
1.persoane fizice obişnuite
2.întreprinderi mici
Expediere/transport între 2 state
3.alte persoane impozabile care
membre
efectuează exclusiv operaţiuni
scutite fără drept de deducere (de
Vânzare
Expediere sau transport de către ex. societati asigurare, clinici
intracomunitară de
furnizor sau altă persoană în medicale, etc.)
bunuri la distanţă numele lui, inclusiv în cazul în 4.persoane juridice neimpozabile
(condiţii care furnizorul intervine în mod
cumulative) indirect
Bunurile livrate nu sunt mijloace

de transport noi sau bunuri
livrate cu asamblare sau
instalare sau bunuri SH
One-Stop-Shop (OSS)
2021: Tratamente noi pentru livrările de bunuri la distanță
Regulă generală:
• Locul unei livrări de bunuri: locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau
transportul
Excepție:
• Locul de efectuare a vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanță: se consideră a fi locul în care se
află bunurile la momentul la care se încheie expedierea sau transportul acestora către client (art. 275 CF
– OUG 59/2021).
TVA datorat in SM
de destinație
72
31/10/2022
Plafonul de 10.000 euro anual (Exceptie)

Art. 278^1 CF
• Sprijin pentru PI mici

• Nu aplică regimul UE dacă:
–furnizorul este stabilit, își are domiciliul stabil sau reședința sa obișnuită într-un singur SM (de ex,
activează doar în România).
–valoarea totală a prestărilor de servicii TBE și a vânzărilor intracomunitare la distanță de bunuri,
efectuate către consumatori (persoane neimpozabile) din alte SM, nu depășește 10.000 EUR (fără
TVA) în anul calendaristic curent și nici nu a depășit această sumă în cursul anului calendaristic
precedent.
–TBE = telecommunication, broadcasting and electronic services
ATENȚIE! Plafonul de 10 000 EUR este doar pentru prestările transfrontaliere de servicii TBE și vânzările
intracomunitare de bunuri la distanță. În România - 46.337 lei.
TVA datorat in
Valoare totală anuală sub 10.000 EUR România
One-Stop-Shop (OSS)
Declarația 398
Se depune prin mijloace electronice, pe portalul One Stop Shop, semnându-se cu

certificatul digital calificat.
Se întocmește în euro. În cazul în care livrările de bunuri se plătesc în alte monede, la

completarea declaraţiei, se va folosi cursul de schimb în vigoare în ultima zi a
perioadei fiscale de raportare
Conţine următoarele informaţii:

D398 - codul de înregistrare în scopuri de TVA conform articolului 316
- valoarea totală, cotele taxei aplicabile și valoarea totală a taxei corespunzătoare
subdivizată pe cote
Modificările ulterioare ale declaraţiei speciale se includ într-o declaraţie ulterioară în

termen de cel mult 3 ani de la data la care trebuia depusă declaraţia iniţială.
Cursurile de schimb utilizate sunt cele publicate de Banca Centrală Europeană pentru ziua respectivă
sau cele din ziua următoare
73
31/10/2022
One-Stop-Shop (OSS)
Declarația 398
Exemplu: One-Stop-Shop (OSS)

PI din UE vinde prin intermediul site-ului propriu / la distanta.
Clienți persoane neimpozabile din EU
TVA datorat DE
Vânzări web site propriu

TVA datorat IT
PI din RO aplică OSS (optiune):
- Valoarea totală > 10,000 € în anul
curent și în cel precedent TVA datorat ES
- TVA datorat în DE, IT și ES
- Declară și plătește TVA prin OSS prin
declarația speciala depusă în RO.
74
31/10/2022

Prestări de servicii TBE (pe cale electronica)
Clienți servicii TBE

persoane neimpozabile din EU
TVA datorat DE
TVA datorat IT
PI din RO aplică Regimul UE (optiune):
- Valoarea totală > 10,000 € in anul
curent și în cel precedent
- TVA datorat în DE, IT și ES TVA datorat ES

Prestări de servicii altele decat TBE
Clienți servicii constructii

TVA datorat DE
TVA datorat IT
Locul prestării este acolo unde se află
bunurile imobile.
PI din RO aplică Regimul UE (optiune): TVA datorat RO

- TVA datorat în DE și IT pentru care declară și plătește
TVA prin OSS prin declarația speciala depusă în RO.
- Decontul de TVA din România pentru lucrările de
montare de gresie și faianță din România.
75
31/10/2022

Regimul Non-UE: Caz general (TBE - prestări de servicii electronice)
PI din SUA prestează servicii de webhosting pentru consumatori din SM EU.

Clienți servicii TBE
TVA datorat DE
TVA datorat IT
PI din US aplică Regimul Non-UE (optiune):

- Se înregistrează într-un SM pentru
aplicarea lui (România). TVA datorat RO
- TVA datorat în DE, IT și RO
Regimul iOSS
Regimul special pentru vânzarea la distanță de bunuri importate
Livrările de bunuri sunt acoperite de regimul de import atunci când:
– Bunurile sunt expediate/transportate dintr-un teritoriu terț sau dintr-o țară terță la momentul în
care sunt livrate și
– Aceste bunuri sunt expediate într-un lot cu o valoare intrinsecă* care nu depășește 150 EUR si
– Bunurile sunt transportate sau expediate de către furnizor sau în numele acestuia, inclusiv în cazul
în care furnizorul intervine indirect în expedierea sau transportul bunurilor dintr-o țară terță sau
teritoriu terț, către un client sau orice altă persoană eligibilă dintr-un SM si
– Bunurile nu sunt supuse accizelor UE armonizate.
76
31/10/2022
Exemplu: Regimul iOSS

Regimul special pentru vânzarea la distanță de bunuri importate
Clienți persoane neimpozabile din EU
TVA datorat DE
TVA datorat IT
Vânzări prin site-ul propriu
PI din RO aplică Regimul de vânzarea la distanță de bunuri importate
- Valoarea bunurilor importate < 150 EUR TVA datorat RO
- TVA scutit pentru import (iOSS)
- TVA datorat în DE, IT și RO
- Declară și plătește TVA prin iOSS prin declarația speciala depusă în RO
- Nu presupune înregistrare în DE, IT în scopuri normale de TVA.
Regim interfețele electronice (E-commerce)

2021: Schema implementata in prezent
• Interfetele electronice (IE) vor fi implicate în colectarea TVA pentru aceste vânzări - efectuează ele însele
livrările și vor fi obligate să declare TVA pentru aceste vânzări (dispoziția privind furnizorii presupuși)
Vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe în
1 loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 EUR (bunuri cu valoare
redusă)
Livrările de bunuri în cadrul UE de către o PI care nu este stabilită în UE

2 către o persoană neimpozabilă - sunt acoperite atât livrările interne, cât și
vânzările intracomunitare de bunuri la distanță.
77
31/10/2022

O livrare unică de la furnizor (așa-numitul „furnizor subiacent”) care vinde bunuri prin intermediul unei
interfețe electronice către consumatorul final (livrare B2C) este împărțită în 2 livrări:
1. o livrare de la furnizorul subiacent către interfața electronică (livrare B2B presupusă), care este tratată
ca o livrare fără transport (locul este acolo unde bunurile sunt puse la dispozitia clientului) și
2. o livrare de la interfața electronică către client (livrare B2C presupusă), care este livrarea pentru care se
alocă transportul.
Livrare B2C
Furnizor subiacent
(Vânzător) Client UE
Interfață electronică
1. Operațiune B2B (marketplace, web- 2. Operațiune B2C
presupunsă portal, etc) presupunsă

Livrare B2C
Furnizor subiacent
Client UE
(Vânzător)
1.Operațiune B2B (marketplace, web- 2.Operațiune B2C
presupunsă portal, etc) presupunsă
Operațiune B2B presupunsă:

–Dacă sunt bunuri importate locul este in afara UE (nu se aplică TVA)
–Dacă sunt bunuri din UE (scutită de TVA cu drept de deducere pentru vânzător)
Operațiune B2C presupunsă:

–O vânzare la distanță de bunuri importate
–O livrare de bunuri în cadrul UE
–Interfața electronică va trebui să perceapă TVA aplicabil în SM de consum pentru bunurile livrate și
trebuie să plătească acest TVA (OSS/TVA national)
78
31/10/2022
Exemplu: Regim interfețele electronice (E-commerce)

Livrări interne (bunurile, interfața electronică și clienții se află în același SM)
Interfață stabilită în RO
Livrarea bunurilor
Fluxul bunurilor Client în RO
Bunurile deținute în RO Livrarea bunurilor

de către furnizor
Furnizor stabilit în
afara UE în scopuri de IE este furnizor presupus.
TVA
Furnizorul subiacent nu este din UE.

Implicații TVA (1):
1. Persoană impozabilă: IE este furnizorul presupus

–IE poate opta pentru utilizarea regimului UE - IE se înregistrează în regimul UE în România., acolo unde
este stabilită
2. Operațiuni taxabile:
–Livrare B2B de la furnizorul către IE;
–Livrare B2C de la IE către clientul din RO
79
31/10/2022

Implicații TVA (2):
3. Locul livrării:
–Livrarea B2B nu include transportul => Locul RO => Furnizorul trebuie să se înregistreze în scopuri de
TVA în RO (scutită cu drept de deducere)
–Livrarea B2C include transportul în RO => Locul RO => IE este obligată la plata TVA prin OSS către
autoritățile fiscale din RO
4. Exigibilitatea TVA: atunci când plata este acceptată de furnizor
5. Raportarea TVA: IE transmite declarația privind TVA OSS autorităților fiscale din RO sau D300 altfel daca
nu vrea să aplice regimul UE
6.3 Schimbul automat de informații –

platformele de comert electronic
DAC 7
80
31/10/2022
DAC 7
DIRECTIVA (UE) 2021/514 A CONSILIULUI din 22 martie 2021 de modificare a Directivei 2011/16/UE
privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal
 Vizează platformele de comerț electronic, respectiv comercianții care vând prin intermediul acestora.
 Operatorii acestor platforme vor fi obligați să raporteze informații referitoare la vânzările intermediate
prin intermediul platformei către autoritățile fiscale.
 Activități care sunt vizate de DAC 7:

 Închirierea de bunuri imobile (rezidențiale, comerciale)
 Prestarea de servicii personalizate;
 Vânzarea de bunuri;
 Închirierea oricăror mijloace de transport;
DAC 7
Conditii platforma subiect DAC 7
1 3
PI opereaza o platforma electronică care
permite unui furnizor de bunuri și Platforma electronică este implicată, în
servicii (atât persoane fizice, cât și mod direct sau indirect, în autorizarea
entități) să fie conectate cu perceperii de la client a plății efectuate.
utilizatori/clienți
2 4
PI care operează o platforma electronică:

Platforma electronică permite una 1. este rezident fiscal in EU, are SP in EU sau
dintre activitățile vizate de DAC 7. are locul conducerii efective in EU
2. Realizeaza operatiuni impozabile cu locul
in EU.
81
31/10/2022
DAC 7
Cod Fiscal RO
Art. 321^1
În cazul în care o PI, prin utilizarea unei interfețe electronice cum ar fi o piață online, o platformă, un
portal sau alte mijloace similare, facilitează livrarea de bunuri sau prestarea de servicii către o persoană
neimpozabilă din UE, PI care facilitează livrarea sau prestarea este obligată să țină registre în acest sens.
 Registrele trebuie puse la dispoziția organelor fiscale competente, la cerere, pe cale electronică.
 Registrele trebuie păstrate pentru o perioadă de 10 ani de la sfârșitul anului în care s-a efectuat
operațiunea.
DAC 7
Cod Fiscal RO
Platformele vor prezenta informații despre:

 SM de consum în care sunt livrate bunurile sau în care sunt prestate serviciile;
 tipul de servicii sau descrierea și cantitatea bunurilor livrate;
 data livrării bunurilor sau a prestării serviciilor;
 baza de impozitare cu indicarea monedei utilizate;
 orice majorare sau reducere ulterioară a bazei de impozitare;
 cota de TVA aplicată;
 valoarea TVAi de plată cu indicarea monedei utilizate;
 data și suma plăților primite;
 orice plată în avans primită înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
 dacă se emite o factură, informațiile cuprinse în factură;
 informațiile utilizate pentru a determina locul în care este stabilit clientul, in cazul serviciilor, etc
82
31/10/2022
7. Schimbări în sistemul TVA pentru

actualizarea la tendința actuală de
digitalizare a modelelor de business
7.1 Planul de actiune 2020

VAT in the Digital Age
83
31/10/2022
Planul de actiune 2020

VAT in the Digital Age
Obiective:
 Asigurarea bunei funcționări a pieței unice
 Reducerea costurilor de conformitate pentru întreprinderi
 Protejarea intereselor financiare și economice ale UE și ale SM pentru combaterea fraudei in materie
de TVA
Aceasta va implica:
 Facilitarea respectării normelor TVA pentru întreprinderile din UE, în special pentru cele care lucrează
în domeniul economiei digitale și cei care desfășoară comerț transfrontalier;
 Stabilirea unui cadru care să ajute administrațiile fiscale să combată frauda în materie de TVA, în
special frauda intracomunitară TVA (MTIC);
 Asigurarea unui tratament mai echitabil atât pentru business-urile tradiționale, cât și pentru cele
digitale (on-line).
Planul de actiune 2020

VAT in the Digital Age (posibila modificare de directivă – nov 2022)
Acțiuni posibile:
1. Cerințe de raportare digitală, inclusiv facturare electronică - Digital Reporting Requirements (‘DRRs’)
• Suplimentar opțiunea ar putea fi introducerea obligațiilor de stocare a datelor care vor impune
contribuabililor să înregistreze datele tranzacționale folosind a format prestabilit și furnizați informații
numai la cerere.
2. Tratamentul TVA al în cazul interfețelor electronice

 Asigurarea unei abordări uniforme a acestor noilor modele de afaceri
 Platformele ar putea juca un rol activ în colectarea TVA-ului.
3. Înregistrare unică în scopuri de TVA în UE

 Extinderea domeniului de aplicare a ghișeului unic (OSS) pentru a include toate tranzacțiile B2C
 Includerea în OSS a livrările intracomunitare B2B unde NU se aplică măsuri de simplificare
 extinderea/îmbunătățirea ghișeul unic de import (iOSS) (de exemplu, eliminarea pragului de 150 EUR
și utilizarea IOSS obligatoriu).
84
31/10/2022
7.2 Cerințe de raportare digitală

Digital Reporting Requirements (‘DRRs’)
Cerințe de raportare digitală

Digital Reporting Requirements (‘DRRs’)
Cine este vizat?

Persoanele impozabile în materie de TVA
Ce obligație au?
De a transmite periodic sau continuu date electronice cu privire la toate operațiunile, inclusiv prin
intermediul facturării electronice.
Cerințe de raportare digitală pot fi distinse în:
 Controale periodice ale tranzacțiilor (Periodic Transaction Controls PTCs), în care datele cu privire la
toate operațiunile sunt raportate autorităților fiscale la intervale regulate (sistemele SAF-T)
 Controlul continuu al tranzacțiilor (Continuous Transaction Controls (CTCs), în care datele cu privire la
toate operațiunile sunt transmise electronic autorităților fiscale chiar înainte, în timpul sau la scurt
timp după schimbul efectiv de astfel de date între părți. Vor exista mecanisme de raportare în timp
real și facturare electronică obligatorie.
85
31/10/2022

• GAP-ul de TVA (Deficitul de TVA) arată o îmbunătățire a colectării în ultimii ani.
• Există în continuare pierderi mari de venituri bugetare din TVA în UE cauzate în principal de frauda
transfrontalieră.
• Raportarea bazată pe tranzacții (E-factura).

Scop:
• Oferirea mai rapidă către autorități de informații despre operațiunile derulate de plătitorii de TVA,
• Reacția mai rapidă la apariția fraudelor
• Modalitate de automatizare a raportării în materie de TVA.
Raportarea bazată pe tranzacții și facturarea electronică:

• CE pregătește o propunere legislativă pentru modernizarea obligațiilor de raportare a TVA în UE.
Scop:
Raportarea în timp real/reportarea bazata pe tranzactii (Transactions based reporting – TBR) pentru
tranzacțiile intracomunitare.
• Modalitățile de raportare bazată pe tranzacții (transactions based reporting – TBR) - văzute ca o opțiune
de îmbunătățire a colectării de TVA, atât în cazul operațiunilor interne, cât și al celor intracomunitare.
86
31/10/2022
Scenariu 1
Alternativa 1: Modificare limitată a sistemului actual de raportare a TVA
Datele tranzacțiilor -> stocate de către contribuabil.
Nu va fi necesar ca datele să fie trimise autorității fiscale în timp real.
Stocarea într-un mod structurat -> format SAF-T (in implementare in RO si alte SM)
Datele trebuie furnizate autorității fiscale doar la cerere.
Deși este soluția care necesită cele mai puține modificări, nu este o soluție foarte fezabilă, deoarece de
fapt nu reduce semnificativ decalajul de TVA.
Scenariu 2
Alternativa 2: Autoritățile fiscale naționale stochează date tranzacționale

relevante.
 Furnizorii trimit informațiile tranzacționale autorității fiscale naționale. Apoi, autoritatea fiscală
partajează aceste informații cu autoritatea fiscală unde se află cumpărătorul pentru a verifica încrucișat
datele tranzacționale.
 Autoritățile fiscale în care se află cumpărătorul vor putea, de asemenea, să partajeze datele de achiziție
cu autoritatea fiscală la care se află furnizorul.
 Companiile vor avea obligația de a raporta datele tranzacționale intracomunitare la intervale de timp
sau în timp real.
87
31/10/2022
Scenariu 3
Alternativa 3: Raportarea datelor tranzacționale direct către UE
 Asemanatoare cu varianta 2.
relevante, dar direct către o platformă UE (VIES).
 Sistem central de compensare pentru tranzacțiile intra-UE.
RO e-Factura
Relatie Obligatorie e-Factura? Obligatoriu să mă înscriu în

Registru?
B2G DA, de la 1 iulie 2022 NU
B2B – produse cu risc fiscal DA, de la 1 iulie 2022 NU
B2B – orice altceva NU NU
B2B – optional Optional DA
B2C – facturile emise legate de DA, de la 1 aprilie 2022 NU
vouchere de vacanță
88
31/10/2022
RO e-Factura - Produse cu risc fiscal ridicat
Produse Coduri NC
Legume, fructe, rădăcini - 0701-0714 inclusiv Legume comestibile şi anumite rădăcini şi tuberculi
şi tuberculi alimentari, - 0801-0814 inclusiv Fructe comestibile şi fructe cu coajă lemnoasă; coajă de citrice sau de
alte plante comestibile pepeni
Băuturi alcoolice 2203-2208 inclusiv Băuturi, băuturi spirtoase
Construcții noi Construcţiile noi sunt cele menţionate la art. 292 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Produse minerale (apă - 2505 - Nisipuri naturale de orice fel, chiar colorate
minerală naturală, nisip - 2517 - Prundiş, pietriş, pietre concasate, din cele folosite în general ca agregate pentru
şi pietriş) betoane sau pietruirea drumurilor, pentru căile ferate sau alt balast, pietriş şi silex,
chiar tratate termic; macadam de zgură, de zgură metalurgică, de deşeuri industriale
similare, care conţine chiar materiale cuprinse în prima parte a poziţiei; macadam
gudronat pentru şosele; granule, spărturi şi praf din pietre de la poziţiile 2515 sau 2516
Îmbrăcăminte și - 6401 -6405; 6101 – 6117; 6201 – 6212; 6214 -6217
încălțăminte
RO e-Factura
• In continuare furnizorii sunt obligaţi să transmită facturile emise către destinatari conform
prevederilor art. 319 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (abordarea clasică).
• Posibilă extindere rapidă la orice tranzacție B2B și B2C
Legea 139/2022
• În termen de 30 de zile de la data adoptării Deciziei de autorizare a României să aplice o măsură specială
de derogare de la articolele 178, 218 şi 232 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie
2006 privind sistemul comun al TVA, cu modificările ulterioare, prin ordin al preşedintelui ANAF se
stabilesc categoriile de operatori economici stabiliţi în România conform art. 266 alin. (2) din Codul fiscal,
care au obligaţia de a emite facturi electronice în relaţia B2B şi de a le transmite prin sistemul naţional
privind factura electronică RO e-Factura, precum şi data de la care intervine această obligaţie.
89
31/10/2022
7.3. Tratamentul TVA al în cazul

interfețelor electronice
Extindere
Tratamentul TVA al în cazul interfețelor electronice

Extindere față de situația actuală
• Rolul platformei online/digitale este de a facilita conectarea între 2 sau mai multe seturi distincte, dar
interdependente de utilizatori (fie că sunt PI sau PF, indiferent dacă desfășoară sau nu o activitate
economică) care interacționează prin mijloace electronice.
• În aceste interacțiuni, una dintre părțile platformei oferă acces sau transferă celeilalte părți active,
resurse, timp și/sau competențe, bunuri și/sau servicii, în schimbul unei contraprestații bănești sau, în
anumite cazuri, prin troc/ schimburi nemonetare.
• O platformă percepe de obicei o taxă pentru facilitarea tranzacției.
• O mai bună colectare a TVA poate fi realizată prin intermediul acestor platforme.
90
31/10/2022

Extindere față de situația actuală
7 sectoare cu o prezență semnificativă a activităților bazate pe platforme:
Sector de activitate Tip

Comerțul electronic (marketplaces) Bunuri
Transport (ridesharing, delivery services, etc)
Cazare (trip booking, închiriere de surtă durată, intermediere de cazări la
hoteluri și pensiuni)
Imobiliare (intermediere de vânzări și închiriere) Servicii
Finanțe (crowd funding)
Servicii profesionale și casnice
Publicitate (social media + motoare de căutare)

Clarificarea regulilor de TVA pentru interfețelor electronice
Modificarea tratamentului TVA al economiei platformei în 3 aspecte:
1. Trebuie determinată natura serviciilor prestate de platformă furnizorilor săi, pentru a identifica apoi
care sunt regulile aplicabile privind locul de prestare;
2. Tratamentul TVA atât al serviciilor prestate de către platformă furnizorului, cât și al serviciilor
prestate de furnizor către client depinde de statutul furnizorului.
3. Este necesară o clarificare a sferei relative și a modalităților de conformare a obligațiilor de

raportare existente și viitoare pentru platforme (interfețelor electronice).
91
31/10/2022

Natura serviciilor oferite de platformă și locul acestora
Servicii de intermediare. În conformitate cu regulile existente pentru serviciile intermediare, locul

prestării unor astfel de servicii tinde să urmeze pe cel al tranzacției subiacente, in cazul B2C.
Propunere de modificare: serviciile furnizate de o platformă pentru a facilita furnizarea de servicii
subiacentă între utilizatorii săi ar trebui să fie locul unde este prestat serviciul de bază.
Servicii furnizate pe cale electronică. Locul de prestare a serviciilor furnizate electronic către persoane
neimpozabile este locul în care persoana respectivă este stabilită (sau își are adresa permanentă sau își
are reședința de obicei)
Statutul furnizorilor de platforme presupune 2 dificultăți:

 Statutul furnizorului subiacent (adică PI sau nu) poate fi greu de determinat;
 Este posibil ca statutul furnizorului subiacent (B sau C) să nu fie întotdeauna comunicat corect
platformei.

Platforma – furnizor/prestator presupus
Platforma ar acționa ca furnizor presupus pentru anumite tranzacții pe care le facilitează.
Regimul de furnizor presupus ar trebui să se aplice doar când prestarea de servicii subiacentă este
contra cost.
Rolul de furnizor presupus se va aplica atunci când furnizorul subiacent este:

 O PI neidentificată în scopuri de TVA în UE;
 Atunci când este stabilit în UE, o PI (PF) sau o entitate din „Grupului celor patru”:
(i) PI care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care TVA nu este
deductibilă;
(ii) PI care fac obiectul schemei comune forfetare pentru fermieri;
(iii)PI considerate societăți mici (sub plafon); și
(iv)PJ neimpozabile.
92
31/10/2022

Platforma – furnizor/prestator presupus
Tranzacțiile care fac obiectul regimului de furnizor presupus vor fi astfel:
• C2B2C și C2B2B, atunci când furnizorul nu este PI;
• B2B2C și B2B2B, atunci când furnizorul este o PI, dar este fie o persoană nestabilită neidentificată în
scopuri de TVA în UE, fie aparține Grupului celor patru.
Exemplu 1: Regim interfețele electronice

Plata serviciilor este intermediată de o platformă
Servicii specifice platformei Interfață electronică

Valoare: 10 eur (costul perceput de
Furnizor de platformă) Client RO
servicii Tratament TVA: SFDD (sau neimpozabilă)
Loc: locul prestării – regula clasică
Plată 990 eur Plată 1000 eur + 190 eur (TVA)
Servicii prestare și intermediate Servicii prestare și intermediate

Valoare: 1000 Valoare: 1000
Plată 190 eur
Tratament TVA: SFDD (sau neimpozabilă) Tratament TVA: Taxabilă (19% pt RO)
Loc: locul prestării – regula clasică Loc: locul prestării (în EU – unde este clientul)
Autoritatea fiscală
93
31/10/2022

Plata serviciilor este intermediată de o platformă
1. Furnizorul de servicii
• Tip operațiune: prestare de servicii catre platormă
• Loc: locul prestării – regula clasică
• Tratament TVA: SFDD – scutită fără drept de deducere (sau neimpozabilă – dacă este din afara UE)
2. Platforma:
2.1.Către furnizorul de servicii
• Tip operațiune: prestare de servicii (costul serviciilor specifice platformei)
2.2.Către client
• Tip operațiune: prestare de servicii (Servicii prestare și intermediate)
• Loc: locul prestării (în EU – unde este clientul)
• Tratament TVA: Taxabilă (cota de TVA din statul clientului)
Platforma va reține TVA-ul și îl va plăti către autoritatea fiscală.

Plata serviciilor NU este intermediată de o platformă
Servicii specifice platformei
Furnizor de Valoare: 10 eur (costul perceput de platformă)
servicii
Tratament TVA: SDD (cu drept de deducere) Client RO
Loc: locul prestării – regula clasică
Plată 10 eur + 190 (TVA reținut)

Plată 190 eur
Loc: locul prestării – regula clasică Loc: locul prestărarii (în EU – unde este clientul)
Plătă 1000 eur + 190 eur (TVA)
94
31/10/2022

Servicii NU sunt intermediate de o platformă
2. Platforma:
2.1.Către furnizorul de servicii
• Tratament TVA: SDD – scutită cu drept de deducere
2.2.Către client
Furnizorul de servicii va reține TVA-ul, îl va plati platformei (alături de servicii) și platforma îl va plăti
către autoritatea fiscală.

Servicii intermediate de o platformă dar prestate direct clientului
Furnizor de Servicii specifice platformei
Valoare: 10 eur (costul perceput de
servicii platformă)
Tratament TVA: Taxabilă (TVA 19%) Client RO
Loc: locul prestărarii (în EU – unde este
Plată 190 eur (TVA reținut) platforma)

Plată 190 eur
Loc: locul prestării – regula clasică Loc: locul prestărarii (în EU – unde este
platforma)
Plătă 1000 eur + 190 eur (TVA)
95
31/10/2022

Servicii intermediate de o platformă dar prestate direct clientului
2. Platforma:
2.1.Către clientul final
2.2.Către client final

Furnizorul de servicii va reține TVA-ul, îl va plati platformei și platforma îl va plăti către autoritatea fiscală.
7.4 Înregistrare unică în scopuri de TVA în UE

OSS și iOSS
96
31/10/2022
Înregistrare unică în scopuri de TVA în UE

OSS și iOSS
 Conceptul de loc unic de înregistrare în scopuri de TVA în UE (OSS generalizat) și Ghișeul unic de import
(IOSS).
 Locul unic de înregistrare în scopuri de TVA înseamnă că situațiile în care întreprinderile sunt obligate
să se înregistreze în scopuri de TVA în mai multe state membre ar trebui reduse la minimum, indiferent
de operațiunile și lanțurile lor de aprovizionare.
 Reducerea sferei de aplicare a situațiilor care necesită înregistrări multiple în scopuri de TVA a făcut
parte din rațiunea modificărilor care au fost introduse recent cu pachetul TVA pentru comerțul
electronic la 1 iulie 2021.

Situația actuală
# Tip operațiune ce necesită înregistrare în scopuri de TVA Frecvența operațiunii
1 Achiziție intracomunitară/Livrare intracomunitară într-un SM în care PI nu este stabilită:
a. Transferuri de bunuri - sunt tratate ca LIC și AIC + vânzare locală, ceea

Situație foarte răspândită
ce înseamnă că furnizorul trebuie să fie înregistrat în SM de destinație
b. Livrări succesive de bunuri: furnizarea succesivă a acelorași bunuri de
către trei sau mai multe întreprinderi – presupune de multe ori că Situație foarte răspândită
furnizorul trebuie să fie înregistrat în SM unde se alfă bunurile
c. Vânzarea B2B2C de bunuri achiziționate pentru prima dată într-un SM
în care furnizorul nu este stabilit: In cazul în care o PI vinde bunuri online
Situație specifică anumitor tipuri
pe care nu le păstrează în stoc, ci mai degrabă le achiziționează odată ce
de business
vânzarea este efectuată și le trimite direct clientului într-un SM terț.
Tipice în anumite modele de afaceri emergente în comerțul electronic
97
31/10/2022

Situația actuală
# Tip operațiune ce necesită înregistrare în scopuri de TVA Frecvența operațiunii
Livrări intracomunitare de bunuri B2B în care taxarea inversă nu se aplică: include Situație specifică anumitor
2
mai multe tipuri specifice de livrări, care au toate o prevalență scăzută individual. tipuri de business
Livrări intracomunitare de bunuri B2C: se referă adesea la ultimul segment al
tipurilor de tranzacții B2B2C menționate mai sus, pentru care OSS nu poate fi Situație specifică anumitor
3
utilizat, precum și alte tipuri specifice de bunuri care sunt relativ limitate ca tipuri de business
prevalență.
Vânzări la distanță B2C de bunuri importate de furnizor dintr-o țară terță/teritoriu
Situație specifică anumitor
4 cu o valoare intrinsecă care depășește 150 EUR sau produse supuse accizelor:
tipuri de business
aceste tipuri de operatiuni nu sunt acoperite de IOSS.

Schimbări preconizate (posibile) – includere în OSS
# Opțiune de schimbare
Opțiunea 1 – Status quo
1 Fără modificări majore ale Directivei TVA actuale doar perfecționări minore (de exemplu, îndrumări
suplimentare, remedieri rapide) pentru a îmbunătăți implementarea și utilizarea OSS.
Opțiunea 2 – Extinderea OSS la vanzările intracomunitare de bunuri B2C. Aceasta ar presupune o
2 creștere minoră a domeniului de aplicare a OSS pentru a acoperi vanzările intracomunitare de
bunuri B2C.
Opțiunea 3 – Extinderea OSS la livrările B2C de bunuri achiziționate pentru prima dată într-un SM
în care furnizorul nu este stabilit și livrările B2B de către persoane nestabilite.
3
Pentru a face față complexității tranzacțiilor B2B, această opțiune este împărțită în trei subopțiuni:
(următorul slide)
Opțiunea 4 – Extinderea OSS ca în Opțiunea 2, plus introducerea taxerii inverse obligatorii pentru
4
livrările B2B de către persoane nestabilite.
98
31/10/2022

Schimbări preconizate (posibile) – includere în OSS
Utilizarea OSS pentru LIC și AICde bunuri, în situațiile în care acestea se referă la I etapă a
3a tranzacțiilor B2B2C care sunt (inter alia) din ce în ce mai importante în comerțul electronic, în
special, dar nu numai pentru livrări, de obicei facilitat de platforme electronice.
3a + Mecanismele actuale de rambursare a TVA (prin sistemul UE de rambursare a TVA (Directiva
3b
2008/9/CE a Consiliului) și a 13-a directivă (86/560/CEE) în vigoare.
3b + Un mecanism de deducere în OSS, permițând astfel întreprinderilor să-l folosească pentru a
3c
revendica TVA aferent deductibil suportat într-un SM în care nu sunt stabilite.

Schimbări preconizate (posibile) – includere în iOSS
1 Opțiunea 1 – Status quo

Opțiunea 2 – Eliminarea pragului de 150 EUR pentru utilizarea IOSS și/sau extinderea produselor
2
accizabile
Opțiunea 3 – Eliminarea caracterului opțional al IOSS, fie pentru furnizorii presupusi, pentru PI care
3 vând la distanță în UE peste un anumit prag, stabilit la 10 000 EUR, fie pentru toate PI care sunt
eligibile vânzările la distanță de bunuri în UE.
99
31/10/2022
100

Suport International Taxation v4.3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport International Taxation v4.3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

31/10/2022

Tendințe internaționale în materie de fiscalitate:

Răspunsuri la provocările fiscale actuale, în lumina

1. Lupta la nivel internațional împotriva planificării fiscale agresive

1.Lupta la nivel internațional împotriva

 Proiectul BEPS al OCDE

1.1 Proiectul BEPS al OCDE

Planificare fiscală agresivă

Ce propune planul de acțiune al OECD privind lupta împotriva erodării bazei

Modificarea prevederilor tratatelor de evitare a dublei impuneri pentru a trata entitățile

Îmbunătățirea schimbului de informații, inclusiv schimbul spontan în unele cazuri

Îmbunătățirea mecanismelor de soluționare a litigiilor

Ce propune planul de acțiune al OECD privind lupta împotriva erodării bazei

Modificarea regulilor privind prețurile de transfer care să asigure impozitarea profiturilor

Elaborarea recomandărilor pentru raportarea aranjamentelor de restructurare a afacerilor

Proiectul BEPS al OECD

Acțiunea 1: Abordarea noilor provocări fiscale impuse de economia digitala

Status România - BEPS

 Masurile BEPS se traduc in modificari:

 Status Romania BEPS:

 România a semnat Convenția multilaterală de implementare a măsurilor legate de tratatele de

1.2 Modificarea legislației domestice pentru

Directiva privind regulile împotriva practicilor de

 garantarea ca impozitele să fie platite acolo unde sunt generate profiturile;

 restabilirea increderii in echitatea sistemelor fiscale;

ATAD introduce următoarele reguli:

Acțiunea 1: Abordarea noilor provocări fiscale impuse de economia digitală

Deductibilitate dobânzi/Costurile excedentare ale îndatorării

Reguli CEI transpuse in legislatia nationala:

Deductibilitate dobânzi/Costurile excedentare ale îndatorării

Contribuabili vizați Societății ce fac parte dintr-un grup

Deductibilitate dobânzi/Costurile excedentare ale îndatorării

Exemplu 1: Deductibilitate dobânzi

Societățile A și B sunt asociate: A deține peste 25% din capitalul lui B.

Veniturile totale: = 20.000.000

Exemplu 1: Deductibilitate dobânzi

Baza de calcul = Venituri - Cheltuieli - Venituri neimpozabile + Cheltuielile cu impozitul pe profit +

Limita deductibilitate = 30% * 7.600.000 = 2.280.0000 lei

Cheltuiala este integral deductibilă.

Exit tax (Impozitarea la ieșire)

Contribuabilul transferă active de la sediul permanent (”SP”) din

Contribuabilul îşi transferă rezidenţa fiscală din România într-un

Contribuabilul transferă activitatea economică desfăşurată în

Exit tax (Impozitarea la ieșire)

Contribuabilul este supus impozitului pe profit, în conformitate cu următoarele reguli:

• Se determină diferenţa între valoarea de piaţă a activelor, transferate într-o perioadă

• În cazul în care diferenţa calculată reprezintă o pierdere fiscală, aceasta se recuperează

Exit tax (Impozitarea la ieșire)

 Exemplu: Societatea A , rezidenta in Romania. Societatea A se ocupa cu productia de macarale. De

Exit tax (Impozitarea la ieșire)

 Pasi determinare exit tax:

Exit tax (Impozitarea la ieșire)

 Valoare neta active: 1.000.000 lei

Exit tax (Impozitarea la ieșire)

 Pasi determinare exit tax:

Valoarea de piata a activelor transferate este determinate a fi 4.500.000lei

Regula generală antiabuz

Exemplu 1: Regula generală antiabuz

Exemplu 1: Regula generală antiabuz

Exemplu 2: Regula generală antiabuz

Societatea A nu dispune de fonduri/lichiditati pentru plata

Exemplu 2: Regula generală antiabuz

Exemplu 2: Regula generală antiabuz