Operația de înmulțire

Înmulțirea a două numere naturale reprezintă intuitiv cardinalul produsului cartezian a

două mulțimi, una având cardinalul egal cu primul factor și cea de a doua având cardinalul
egal cu cel de al doilea factor.
Exemplu: A={a,b},B={1,2,3}, atunci A×B={(a,1),(a,2),(a,3),(b,1),(b,2),(b,3)}. |A|=2, |
B|=3 și |A×B|=6
Proprietățile înmulțirii numerelor naturale:
1. Comutativitatea: a ∙b = b ∙ a, a, b  N
2. Asociativitatea: (a ∙ b) ∙ c = a ∙ (b ∙ c),   a, b, c b  N
3. 1 este element neutru la înmulțirea numerelor naturale: 1 ∙ a  a ∙1  a,  a  N
4. 0 este element absorbant la înmulțirea numerelor naturale: 0 ∙ a  a ∙0  0,  a  N
5. Înmulțirea numerelor naturale este distributivă față de adunare sau scădere:
a∙ (b + c) = a∙b + a ∙ c,  a, b, c  N
a∙ (b - c) = a∙b - a ∙ c,  a, b, c  N

Sensurile înmulțirii:
1. Adunare repetată cu:
 Acțiune repetată
Exemplu: Eu mănânc 2 mere pe zi. Câte mere mănânc într-o săptămână ? (Adun pe 2
de 7 ori, deci 2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2 = 7 ×2 sau adun de 7 ori pe 2, deci 7×2).
 Reuniune repetată 
Exemplu : Mama a făcut 4 prăjituri. Ea pune pe fiecare dintre ele câte trei bomboane.
Câte bomboane a folosit mama ? (Adun pe 3 de 4 ori, deci 4×3 sau adun de 4 ori pe 3, deci 4
×3)
2. Produs cartezian sau număr de asociații
Exemplu : Maria are 2 bluze și 3 fuste. În câte moduri diferite se poate ea îmbrăca ?
b1 f1

f2

b2 f3
3 săgeți (negre)+3 săgeți (roșii) = 6 săgeți
2 x 3 =6
3. Compararea multiplicativă : Expresiile de atâtea ori mai mult, de atâtea ori mai
puțin care conduc la operația de înmulțire.
Exemplul 1: Maria are 3 mere. Sandu are de 5 ori mai multe. Câte mere are Sandu ? (5
×3)
Exemplul 2: Ana are 4 bile. Aflați câte bile are Maria, știind că Ana are de două ori
mai puține decât Maria. (2×4)
4. Dispunerea dreptunghiulară Așezarea într-o configurație geometrică a obiectelor.
Exemplu : Într-o clasă sunt 3 rânduri a câte 5 bănci. Câte bănci sunt în clasă ?

de 3 ori câte 5 bănci =adunăm pe 5 de trei ori= 3 × 5 = 15

 Explicarea operației de înmulțire:
a. Introducerea prin adunare repetată cu termeni egali

A înmulți m cu n (m ori n) înseamnă a aduna pe n de m ori :

m × n=⏟
n+ n+…+n
de m ori
În această etapă se precizează că numerele care se înmulțesc se numesc factori, iar
rezultatul înmulțirii se numește produs, dar nu se scrie pe caiete, ci doar se precizează oral.
b. Folosind produsul cartezian (mulțimea tuturor perechilor ordonate cu primul
element din prima mulțime și al doilea element din a doua mulțime).
Se aleg două mulțimi M ={ x 1 ,… , x m }și N={ y 1 , … , y n }, cu cardinalele m, respectiv n,
apoi se formează mulțimea produs cartezian : M × N={( x1 , y 1) , … , ( x m , y n ) }.

y3
y2
y1

x1 x2 x3

c. Folosind asocierile
Avem m caise și n pere. În câte moduri putem așeza câte două fructe diferite
într-un coș?
c1 p1
c2 p2
c3 p3
. .
. .
. pn
.
cm
Pentru c1 avem n săgeți, pentru c2 avem n săgeți ș.a.m.d. Așadar, sunt n + n + n +... n = m ×
n posibilități.

Traseul metodologic al introducerii operației de înmulțire în

concentrul1 0-100
Strategia inductivă
I. Faza de familiarizare :
Etapa concretă :
a.Exerciții de numărare a unor grupe de obiecte, pentru exemplificarea înmulțirii :
„Dacă sunt 3 grupe a câte 4 bile, câte bile sunt ?”

1
La aceste conținuturi interesează numai concentrul 0-100.
 ⏟
… ….….
4 bile
Trei grupe a patru bile înseamnă de trei ori câte patru, adică 3 grupe a câte 4 bile fac
12 bile, deci 3×4=12.
b.Exerciții care să evidențieze comutativitatea operației de înmulțire.
II. Faza de structurare noțională
Etapa semiabstractă :
a. Exerciții de numărare a grupelor cu același număr de elemente și a numărului de
elemente din fiecare grup, pentru intuirea operației de înmulțire.
”Ai 5 grupe a câte 3 bile. Câte bile sunt în total?”
Scrie operația de înmulțire corespunzătoare desenului :

⏟
… ….
R: de 5 ori câte 3=5 × 3 = 15.
3 elemente
b. Exerciții de numărare cu pas dat, cu sprijin pe obiecte sau desene, pentru intuirea
operației de înmulțire.
Exemplu  de numărare cu pasul 2 :

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
.⏟. .⏟. .⏟. .⏟. .⏟. .⏟.
2 2 2 2 2 2
Câte numere am numărat, dacă am 6 grupe a câte 2 numere? 6 × 2 = 12 (numere)
III. Faza de aplicare și exersare direcționată:
Etapa abstractă
a. Exerciții de scriere în cât mai multe moduri ale unui număr ca sumă repetată de
termeni egali:
6 = 1×6 (o grupă de 6 elemente)
3 + 3 = 2 × 3 (două grupe de câte trei elemente)
2 + 2 + 2 = 3×2 (trei grupe de câte două elemente)
1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 = 6 × 1 (șase grupe de câte un element)
b. Probleme simple care modelează operația de înmulțire:
Câte creioane sunt în 5 grupe de câte două creioane? Câte creioane sunt în 2 grupe de
câte 5 creioane?
c. Copiii compun probleme care modelează operația de înmulțire.
d. Se precizează terminologia: factorul 1, factorul 2 și produsul (rezultatul înmulțirii),
se scrie formula :
F1 ×F2 = P. Se scriu probele înmulțirii: F 2 ×F1 = P (comutativitatea o demonstrăm
folosin dispunerea dreptunghiulară sau prin scrierea ca sumă repetată de termeni egali) și,
după învățarea împărțirii, P : F1= F2 sau P : F2= F1.
e. Se evidențiază proprietățile înmulțirii (1 este element neutru, comutativitatea,
asociativitatea și distributivitatea înmulțirii față de adunare sau scădere, fără terminologie, ci
doar prin exemple)
f. Tabla înmulțirii

Predarea tablei înmulțirii

Exemplu : tabla înmulțirii cu 2:
 a. Se scriu cu ajutorul elevilor adunările repetate
2
2+2
2+2+2
2+2+2+2
…
b. Se calculează sumele
2=2
2+2=4
2+2+2=6
2+2+2+2=8
…
c. Se scriu ca produs
2=2=1×2
2+2=4=2×2
2+2+2=6=3×2
2+2+2+2=8=4×2
…
d. Se șterg sumele pentru a rămâne doar tabla înmulțirii
2=1×2
4=2×2
6=3×2
8=4×2
…
e. Se întărește terminologia specifică 2:
 factor (numere care se înmulțesc);
 produs (rezultatul înmulțirii);
 proba înmulțirii (prin comutativitate).
f. Se evidențiază proprietățile înmulțirii numerelor naturale:
 comutativitate (produsul nu se schimbă dacă se schimbă ordinea factorilor);
 element neutru (produsul dintre 1 și orice număr natural este acel număr);
 element absorbant (produsul dintre 0 și orice număr natural este 0);
 distributivitatea înmulțirii față de adunare sau scădere (când înmulțim un factor cu o
sumă (diferență), factorul se distribuie fiecărui termen):
a × (b + c) = a × b + a × c ; a × (b - c) = a × b – a × c .
g. Se fac exerciții de aflare a produsului când se cunosc cei doi factori.
h. Se fac exerciții de aflare a unui factor necunoscut când se cunosc celălalt factor și
produsul (se pot folosi tabele, în care se cunosc un factor și produsul sau se cunosc ambii
factori):
a 4 2
b 5 7
a×b 16 35
4+4=8
8+4=12
12+4=16
4×4=16

2
Nu este necesară utilizarea tuturor termenilor precizați, dar e obligatorie exprimarea în cuvinte a proprietăților
enunțate.
 i. Se face proba înmulțirii : prin înmulțire, folosind comutativitatea și, după studierea
împărțirii, prin împărțire;
j. Se rezolvă probleme care conduc la operația de înmulțire, în al căror enunț intervin
expresii specifice (de exemplu, pentru înmulțirea cu 2: dublul, de două ori mai mare/mic,
mărit de două ori, îndoitul etc.).

Introducerii operației de înmulțire în alte concentre

1.Înmulțirea cu 10, 100, 1000…prin copierea zerourilor factorului format numai din
zeci, sute, mii etc., la sfârșitul produsului
17×1000=17000
2.Înmulțirea cu un factor care este format numai din zeci (prin descompunerea sa în
sumă de zeci, folosindu-se scrierea sistemică (prin descompunerea în baza zece și apoi
folosind distributivitatea înmulțirii față de adunare) De exemplu :
7 × 30 = 7 ⏟ = ⏟
× (10+10+ 10) 7 ×10+7 ×10+7 × 10
scrierea sistemică a lui30 distributivitatea înmulțirii față de adunare
Când înmulțim un factor cu o paranteză, el se înmulțește cu fiecare termen din
paranteză.
3.Înmulțirea a doi factori din care unul este de o cifră și celălalt de două cifre (prin
descompunerea celui de două cifre în scrierea sistemică, ce folosește descompunerea în baza
zece) De exemplu : 7 × 21 = 7 × (20 + 1) = 7 × 20 + 7 × 1 = 147.
4.Înmulțirea a doi factori când ambii factori sunt de două sau mai multe cifre (prin
descompunere, folosind scrierea sistemică) .
De exemplu : 14 × 21 =
(10 + 4) × (20 + 1) =
10 ×(20+1)+4×(20+1)=
10 × 20 + 10 × 1 + 4 × 20 + 4 × 1 = 294.

Tehnici de calcul rapid

1.Calculului înmulțirii unui număr care se termină prin 5, cu el însuși :
35×35 = (3 × 4) 25= 1225
85×85=(8 × 9) 25 =
2. Înmulțirea cu 11 : Se copiază ultima cifră a numărului, apoi se adună două câte
două cifrele de la dreapta la stânga, având grijă la trecerea peste ordin, să se adauge la ordinul
superior și zecile obținute:
294×11=(1+2) ;(1+2+9);(9+4) 4=3234.
385×11= 4235
379×11= 4169
128×11= 1408
3. Înmulțirea cu 10 n – 1
45×9 = 45 ×(10-1)= 45 ×10 – 45 = 450 – 45 = 405
45×99 =45 ×(100-1)= 45 ×100 – 45 = 4500 – 45 = 4505
23×9=23×(10-1)=23×10-23×1=230-23=207
47×99=47×(100-1)=47×100-47×1=4700-47=4653
Distributivitatea înmulțirii față de scădere

4. Înmulțirea cu 5, efectuând întâi înmulțirea cu 10 și apoi împărțirea la 2

658×5 = 658 ×(10 : 2) = (658 ×10 ): 2=6580 : 2 = 3290
 5. Înmulțirea cu 55, efectuând înmulțirea cu 11, apoi cu 10 și împărțind la 2 :
34×55 = 34 ×11 ×10 : 2 = 3740 : 2 = 1870
427×55 = 427 ×11 × 10 : 2 = 46970 : 2 = 23485
385×55 = 385 ×11 ×10 : 2 = 42350 : 2 = 21175
6. Tehnica înmulțirii pe degete când unul din factori este 9:
Se îndoaie degetul corespunzător factorului diferit de 9, degetele dinaintea celui îndoit
reprezintă numărul de zeci, iar degetele de după cel îndoit reprezintă numărul de unități3.
De exemplu, pentru 7 × 9, se îndoaie al șaptelea deget, astfel vor fi șase degete înainte
de cel îndoit și trei după el. Deci, 7 × 9 = 63.

7.Tehnica înmulțirii pe degete cu mâna deschisă pentru numere mai mari decât 5:

Se parcurg mai mulți pași.
Etapa I.
Întâi se numerotează fiecare tip de deget de la fiecare mână, astfel: degetul mic se
numerotează cu 6, inelarul se numerotează cu 7, degetul mijlociu se numerotează cu 8,
indicele (degetul arătător) se numerotează cu 9 și policele (degetul mare) se numerotează cu
10.

Etapa a II-a.
Fiecărei mâini îi este asociat un factor al produsului ce se dorește.
De exemplu, 8 × 7, așadar, mâna stângă îl va reprezenta pe 8, iar mâna dreaptă îl va
reprezenta pe 7.
Mâna stângă Mâna dreaptă
8 × 7

3 (trei degete sub 8, inclusiv) 2(degete deasupra) 2(două degete sub 7, inclusiv) 3(trei degete
deasupra)
Se ating degetele care reprezintă factorii, ca în figura de mai jos.

Etapa a III-a.

3
https://www.slideshare.net/RominaTalpos/inmulirea-pe-degete
 Fiecare deget de dedesubt are valoarea zece și se sumează, iar cele două numere
corespunzătoare numerelor de degete de deasupra de la fiecare mână se înmulțesc. La final se
adună rezultatele.
(3 + 2) × 10 + 2×3 = 56

8. Tehnica înmulțirii pe degete cu mâna închisă pentru numere de la 6 la 9:

Fiecărei mâini îi este asociat un factor al produsului ce se dorește.
De exemplu,
6 ×7, așadar, mâna stângă îl va reprezenta pe 6, iar mâna dreaptă îl va reprezenta pe 7.
Mâna stângă Mâna dreaptă
6 × 7

1 (un deget ridicat) 4(degete strânse) 2(două degete ridicate) 3(trei degete strânse)
Numărul total de degete ridicate reprezintă numărul de zeci, iar produsul degetelor
strânse în podul palmei se adună cu numărul zecilor pentru a obține rezultatul.
(1 + 2) × 10 + 4×3 = 42
9. Tehnica tabelului lui Pitagora4
Se construiește tabelul lui Pitagora astfel:
 pe prima linie se scriu numerele de la 0 la 10;
 pe a doua linie se scriu produsele cu 2 ale numerelor de la 0 la 10;
 pe a treia linie se scriu produsele cu 3 ale numerelor de la 0 la 10;
ș.a.m.d.
 pe a noua linie se scriu produsele cu 9 ale numerelor de la 0 la 10.
Pentru a calcula, de exemplu 2 ×7, se caută intersecția dintre linia a doua și coloana a
șaptea și se obține 14.
Pentru a calcula, de exemplu 4 ×4, se caută intersecția dintre linia a patra și coloana a
patra și se obține 16.

10. Folosind diferența pătratelor

197 ×193 = (195 + 2) × (195 - 2) = 1952 - 22 = 38021
11. Prin înmulțirea cu descompunerea unui număr în factori primi
380 ×15 = 380 ×3 ×5 = 1140 ×5 = 570

4
http://www.copiicreativi.com/mici-trucuri-pentru-ca-sa-inveti-tabla-inmultirii/