Suport de curs - Piața comunitară. Concurența vs.

Monopoluri

PROTECȚIA PIEȚEI. AUTORITATEA NAŢIONALĂ

Definiție:
Consiliul Concurenţei a acţionat consecvent în sensul dezvoltării pieţei libere,
concurenţiale şi a stimulării întreprinderilor în vederea creării unui mediu concurenţial normal,
la nivelul exigenţelor cerute de Uniunea Europeană.
Consiliul Concurenţei este autoritatea administrativă autonomă din România în
domeniu, cu personalitate juridică, reprezentând ţara noastră în relaţiile cu organizaţiile şi
instituţiile internaţionale de profil. Acesta are sediul central în municipiul Bucureşti, având şi
structuri teritoriale denumite inspectorate.

§1. Cadrul legislativ

Consiliul Concurenţei funcţionează în temeiul legii nr. 21/1996, legea concurenței.
Totodată, funcţionarea sa este asigurată de regulamentele proprii de organizare, funcţionare şi
procedură elaborate în acest scop.
La nivel european, existenţa Consiliului Concurenţei este consfinţită de Regulamentul
nr. 1/2003, referitor la punerea în aplicare a regulilor de concurenţă, prevăzute în art.81-82 din
Tratatul CE, ce permite statelor membre să aleagă organismul său care să fie desemnat ca
autoritate naţională de concurenţă şi să-i stabilească atribuţiile.

§2. Principiile de funcţionare ale Consiliului Concurenţei

-principiul independenţei şi neangajării în afaceri şi politică a membrilor Consiliului

Concurenţei.

Conform legii membrii Consiliului Concurenţei “nu reprezintă autoritatea care i-a numit
şi sunt independenţi în luarea deciziilor” (art.15 alin.7).
Această expresie stabileste tocmai dispensa pe care legea înţelege să o dea acestor
funcţionari publici de a nu putea fi obligaţi să se exprime într-un anume fel, impus de
Consiliului Concurenţei.
 Suport de curs - Piața comunitară. Concurența vs. Monopoluri

Condiţiile cerute de lege pentru a fi numit membru al Consiliului Concurenţei se referă

la studii superioare, înaltă competenţă profesională, probitate civică, o bună reputaţie şi
vechime de minimum 10 ani în activităţi din domeniile comercial, al preţurilor şi concurenţei
sau juridic (art. 15 alin. 4).
Potrivit art. 15, alin. 6 din lege, “calitatea de membru al Consiliului Concurenţei este
incompatibilă cu exercitarea oricărei alte activităţi profesionale sau de consultanţă, cu
participarea, directă ori prin persoane interpuse, la conducerea sau administrarea unor
entităţi publice ori private sau cu deţinerea de funcţii ori de demnităţi publice, cu excepţia
funcţiilor şi activităţilor didactice din învăţământul superior, cercetare ştiinţifică şi creaţie
literar-artistică. Ei nu pot fi desemnaţi experţi sau arbitri nici de părţi şi nici de instanţa
judecătorească sau de către o altă instituţie”. Reiese ca aceşti funcţionari publici superiori sunt
apăraţi de anumite servituti, dependenţe, de tentativa partizanatului şi prin interdicţia de a face
parte dintr-un partid, organizaţie politică (art. 15, alin. 8).
Membrii Consiliului Concurenţei sunt obligaţi să notifice de îndată Consiliului
survenirea oricărei situaţii de incompatibilitate sau impediment dintre cele prevăzute mai sus,
ei fiind de drept suspendaţi din funcţie din momentul survenirii acestei situaţii, iar dacă situaţia
se prelungeşte peste 10 zile consecutive, mandatul încetează şi se procedează conform
prevederilor legii concurenței1.
-principiul colegialităţii
Conform acestuia, Consiliului Concurenţei îşi desfăşoară activitatea în plen şi în
comisii.
Acest principiu are semnificaţie şi în situaţia în care nu participă toţi membrii săi la
nivelul unei activităţi, insă dacă este întrunit cvorumul, actul respectiv este considerat al
întregului consiliu.
Plenul Consiliului Concurenţei este un organ colegial, format din 7 membri, cu
următoarea structură: un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 4 consilieri de concurenţă. Numirea
membrilor Plenului Consiliului Concurenţei se realizează de către Preşedintele României, la
propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei, cu avizul Guvernului şi după
audierea candidaţilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Respingerea unei

1
Conform art. 15 alin. 12 din legea concurenței
 Suport de curs - Piața comunitară. Concurența vs. Monopoluri

nominalizări se poate face doar cu condiţia prezentării motivelor pe care aceasta se bazează
(art. 15, alin. 1).
Colegialitatea nu înseamnă o unitate de puncte de vedere, putând exista şi divergenţe.
Aceasta situatie este consfinţita de art. 19, alin.1 din lege, în care se menţionează că Plenul
Consiliului Concurenţei se întruneşte valabil în prezenţa majorităţii membrilor în funcţie, dar
nu mai puţin de 3 dintre aceştia, şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Consiliul Concurenţei lucrează şi în comisii. Fiecare comisie este formată din 3 membri
ai Plenului Consiliului Concurenţei. Preşedintele Consiliului Concurenţei stabileşte
componenţa comisiei pentru fiecare caz în parte şi îl desemnează pe unui dintre membri pentru
a conduce lucrările acesteia. La cererea unui membru al comisiei sau a preşedintelui Consiliului
Concurenţei, cazul cu care comisia a fost învestită este supus atenţiei Plenului Consiliului
Concurenţei, care va decide.
În acelaşi timp principiul colegialităţii semnifică şi o activitate de elaborare, adoptare a
actelor consiliului printr-o expresie unică a voinţelor membrilor săi.
-principiul oficialităţii
Conform acestuia Consiliului Concurenţei se autosesizează, deci pentru a instrumenta
în domeniul concurenţei nu are nevoie de o sesizare formală. Legea nu lipseşte pe cei interesaţi
de posibilitatea de a sesiza Consiliului Concurenţei, deci această oficialitate nu înseamnă că o
investire a Consiliului poate fi considerată invalidă dacă are loc în urma unei sesizări a unei
persoane fizice sau juridice sau a altei autorităţi (art. 33 din lege).
-principiul votului decisiv în deliberările din comisii şi în plen.
În procesul de deliberare, fiecare membru dispune de un vot, iar în situaţie de egalitate
votul decisiv aparţine preşedintelui (art. 19, alin.6 din lege).
-principiul controlului judecătoresc.
Conform acestuia, deciziile adoptate în plen de Consiliului Concurenţei sunt atacabile
în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, în condiţiile Legii nr. 554/2004 a
contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. Sentinţa va fi
pronunţată fără drept de apel, împotriva ei putând fi declarat recurs la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
 Suport de curs - Piața comunitară. Concurența vs. Monopoluri

3. Funcţiile Consiliului Concurenţei

Consiliul Concurenţei realizează următoarele funcţii: funcţiade control, functia

jurisdicţională şi functianormativă.
Funcţia de control:
• priveşte atribuţii2 conform cărora aceasta autoritate identifică situaţiile în care legea în
materia concurenţei este încălcată;
• priveşte realizarea de studii, informări, formulare de recomandări, propuneri, elaborarea
de avize privind faptele, fenomenele de concurenţă;
• priveşte asigurarea aplicării deciziilor sale, solicitând altor autorităţi luarea unor măsuri
în acest sens.
Funcţia jurisdicțională
Funcţia de aplicare a regulamentului privind concurenţa în anumite situaţii de ilicit,
conflictuale, în raport cu reglementările respective. Aplicarea se face prin acte deliberative.
Consiliul Concurenţei acţionează ca un organ jurisdicţional dar cu o procedură şi
competenţă specială (el nu face parte din sistemul justitiei).
Atribuţii ale funcţiei de jurisdicţie (art.25 lit b, c, d, e si i din lege):
a) ia deciziile prevăzute de lege pentru cazurile de încălcare a dispoziţiilor art. 5, 6, 8 şi 13 din
prezenta lege, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii
Europene, constatate în urma investigaţiilor efectuate de către inspectorii de concurenţă;
b) acceptă angajamente şi impune măsuri interimare, în condiţiile prevăzute de lege;
c) ia deciziile prevăzute de lege pentru cazurile de concentrări economice;
d) retrage, prin decizie, beneficiul exceptării pentru înţelegerile, deciziile asociaţiilor de
întreprinderi sau practicile concertate cărora li se aplică prevederile unuia dintre regulamentele
europene de exceptare pe categorii, potrivit prevederilor art. 29 alin. (2) din Regulamentul
Consiliului (CE) nr. 1/2003;
e) sesizează instanţele judecătoreşti asupra cazurilor în care acestea sunt competente, potrivit
prezentei legi;

Funcţia normativă
În temeiul legii, Consiliul are următoarele atribuţii: adoptă regulamente şi instrucţiuni,
emite ordine privind domeniul concurentei, privind propria procedură, privind elaborarea şi

2
Aceste atribuţii sunt prevăzute de lege (art. 25 din lit. a, f, g, h, j, k, n si o)
 Suport de curs - Piața comunitară. Concurența vs. Monopoluri

verificarea unor elemente ale politicii concurenţiale, inclusiv înţelesul unor termeni cu care
operează dreptul concurenţei. De asemenea, ia decizii şi formulează avize, face recomandări
şi elaborează rapoarte în aplicarea prevederilor legii (art.26 alin.1).
Funcţia normativă a Consiliului Concurenţei nu trebuie înţeleasă în sensul larg al
noţiunii de normativitate, fiind cunoscut rolul şi funcţia pe care le au legislativul, excepţional
executivul, în a legifera, în a norma, a emite acte normative. A norma înseamnă a reglementa.
În cazul nostru, reglementările privesc protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui
mediu concurenţial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor. Ansamblul
atribuţiilor pe care le exercită Consiliul Concurenţei ne îndreptăţeste să apreciem că această
autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenţei are şi funcţia de normativitate.
Pentru a îndeplini scopul în vederea căruia a fost creată această autoritate, Consiliul
Concurenţei are obligaţia de a comunica punctul său de vedere asupra oricărui aspect în
domeniul politicii concurenţiale, la cererea: Preşedinţiei şi Guvernului României; comisiilor
parlamentare, senatorilor şi deputaţilor; autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice
centrale şi locale; organizaţiilor profesionale şi patronale în măsura în care acestea au atribuţii
legale de reglementare a domeniilor în care activează; organizaţiilor pentru protecţia
consumatorilor; instanţelor judecătoreşti şi parchetelor.
În situaţia în care Consiliul Concurenţei trebuie să-şi exprime un punct de vedere, într-
un caz concret, ce priveşte politica de privatizare, respectiv politicile de ramură sau sectoriale,
va consulta ministerele de resort şi alte organe ale administraţiei publice centrale sau locale,
precum şi organizaţiile patronale în cauză. Acestea au obligaţia de a răspunde solicitării în
termen de 30 de zile, pentru a fi ataşate raportului asupra cazului analizat.

§4. Procedura în cadrul Consiliului Concurenței

Procedura în faţa Consiliului Concurenţei este construită pe următoarele etape:
examinarea preliminară; efectuarea investigației; adoptarea deciziei; urmărirea aplicării
măsurilor. Ele vor fi prezentate sintetic în cele ce urmează:
Examinare preliminară
Procedura examinării preliminare cuprinde următoarele faze:
 analiza efectuată de către direcţia de resort;
 formularea de propuneri şi transmiterea acestora directorului general în vederea
aprobării şi înaintării către plen, comisie sau Preşedintele Consiliului Concurenţei, după caz.
 Suport de curs - Piața comunitară. Concurența vs. Monopoluri

În urma analizei unei plângeri, propunerea direcţiei, respectiv a Serviciului carteluri,

privind respingerea acesteia sau declanşarea unei investigaţii se înaintează spre aprobare
directorului general.
Propunerea se transmite ulterior unei comisii desemnate de Preşedintele Consiliului
Concurenţei.
Comisia Consiliului Concurenţei poate, după caz:
a) să hotărască declanşarea unei investigaţii având ca obiect posibila încălcare a
dispoziţiilor art.5, 6, 8 şi 13 din Legea concurenţei, precum şi a dispoziţiilor art.101 şi 102 din
Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, după caz, ca urmare a soluţionării unei
plângeri.
b) să respingă, prin decizie, plângerea, atunci când nu sunt suficiente temeiuri de fapt şi de
drept pentru a justifica declanşarea unei investigaţii, după ce autorului plângerii i s-a dat
posibilitatea să îşi prezinte punctul de vedere scris şi, dacă este cazul şi verbal, iar acesta nu
este de natură a schimba concluziile analizei preliminare;
c) să retransmită nota direcţiei de resort sau Serviciului carteluri, în vederea completării
acesteia,
cu respectarea termenelor prevăzute de lege;
d) să supună dezbaterii Plenului Consiliului Concurenţei, în situaţia în care cel puţin un
membru al comisiei solicită motivat acest lucru, propunerea direcţiei de resort privind
soluţionarea unei plângeri, plenul hotărând respingerea plângerii sau declanşarea unei
investigaţii;
e) să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art.53 lit.a)-c), art.54 şi
art.55 alin.(1) lit.d) şi e) din Legea concurenţei şi să aplice dispoziţiile art.58 şi 59 din aceeaşi
lege.

Efectuarea investigaţiilor
Consiliul Concurenţei dispune, atunci când există suficient temei de fapt şi de drept,
efectuarea de investigaţii, după cum urmează:
a) la primirea unei plângeri formulate potrivit art.33 alin.(1) lit.b) din Legea concurenţei;
b) din oficiu
Preşedintele desemnează un raportor dintre inspectorii de concurenţă, ori de câte ori
dispune declanşarea unei investigaţii.
 Suport de curs - Piața comunitară. Concurența vs. Monopoluri

Membrii echipei de investigaţie sunt desemnaţi de directorul general conform

propunerii directorului direcţiei de resort, respectiv a şefului Serviciului carteluri.
Propunerile formulate de raportor se transmit Preşedintelui Consiliului Concurenţei,
pentru a fi supuse dezbaterii plenului sau comisiei, după caz, în vederea emiterii deciziilor
corespunzătoare.
Membrii echipei de investigaţie au următoarele atribuţii:
a) colaborează cu raportorul pentru soluţionarea cazului investigat;
b) participă la întocmirea raportului asupra investigaţiei şi propun măsuri de comun acord
cu raportorul;
c) participă la completarea investigaţiei şi/sau raportului şi la efectuarea oricăror altor
activităţi solicitate de raportor, inclusiv în faza accesului la dosar şi a organizării audierilor.
Pentru o mai bună administrare a activităţii Consiliului Concurenţei, la propunerea
raportorului, o investigaţie poate fi conexată la o altă investigaţie anterioară, atunci când între
acestea există o strânsă legătură de părţi, obiect şi cauză, investigaţiile vizând fapte ale aceloraşi
întreprinderi/asociaţii de întreprinderi sau împreună cu altele ori fapte care denotă aceeaşi
rezoluţie contravenţională.
De asemenea, la propunerea raportorului, Consiliul Concurenţei poate dispune
disjungerea unei investigaţii, rezultând două sau mai multe investigaţii, după caz, atunci când
este posibilă finalizarea analizei unora din faptele investigate fără a afecta restul investigaţiei
pentru care este necesară continuarea analizei.

Mijloace de investigare.
Solicitarea de informaţii, luarea declaraţiei şi intervievarea

În scopul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu inspectorii de concurenţă pot solicita

informaţiile şi documentele care le sunt necesare indicând temeiul legal, scopul, termenele de
transmitere a informaţiilor şi sancţiunile prevăzute de Legea concurenţei.
De asemenea, inspectorii de concurenţă, cu excepţia debutanţilor, pot lua declaraţii
oricărei persoane fizice sau reprezentantului legal al persoanei juridice, care consimte acest
lucru.
Interviul poate fi realizat prin orice mijloace, inclusiv pe cale electronică, va fi
înregistrat pe suport audio-video, iar împrejurările realizării interviului vor fi consemnate într-
un proces verbal, semnat de toţi participanţii.
 Suport de curs - Piața comunitară. Concurența vs. Monopoluri

Exercitarea puterilor de inspecţie

Inspectorii de concurenţă, cu excepţia debutanţilor, sunt abilitaţi să efectueze inspecţii
şi pot proceda la efectuarea de inspecţii conform ordinului emis de către Preşedintele
Consiliului Concurenţei şi a autorizării judiciare date prin încheiere judecătorească.
Inspecţiile se desfăşoară în timpul programului obişnuit de lucru în prezenţa
reprezentantului întreprinderii ori asociaţiei de întreprinderi inspectate sau a persoanei
desemnate de către acesta. În lipsa unui program de lucru prestabilit sau în situaţia unui program
de lucru zilnic mai mic de 8 ore, inspecţia se va efectua în intervalul orar 8,00-18,00.
Inspecţia nu poate continua, în afara programului de lucru sau a intervalului orar
prevăzut prevăzut mai sus, decât cu acordul scris al reprezentantului întreprinderii ori asociaţiei
de întreprinderi inspectate sau a persoanei desemnate de către acesta.
În realizarea inspecţiei, inspectorii de concurenţă pot solicita asistenţă din partea
Poliţiei. Solicitarea de asistenţă poate interveni anterior inspecţiei în condiţiile în care există
indicii privind o posibilă opoziţie la inspecţie sau pe parcursul acesteia.

Acordarea unui tratament favorabil întreprinderilor care recunosc săvârşirea unei

fapte anticoncurenţiale
Plenul Consiliului Concurenţei apreciză în ce măsură este oportun să examineze
disponibilitatea întreprinderilor implicate în faptele investigate de se angaja în discuţii privind
o posibilă recunoaştere a acestora anterior comunicării raportului de investigaţie, sens în care
Consiliul Concurenţei va transmite acestora o solicitare prin care stabileşte un termen de minim
15 zile în care întreprinderile să îşi exprime, în scris, intenţia de a se angaja în discuţii privind
posibila recunoaştere a faptelor investigate.
Audierea
După primirea raportului de investigaţie, Preşedintele Consiliului Concurenţei decide
dacă este necesară organizarea unei şedinţe de audieri pentru dezbaterea acestuia. În situaţia în
care Preşedintele Consiliului Concurenţei nu decide organizarea de audieri, se solicită părţilor
implicate, la momentul trimiterii raportului de investigaţie, ca, odată cu transmiterea
observaţiilor scrise, să comunice dacă doresc ca raportul să fie dezbătut în cadrul unei audieri.
Preşedintele Consiliului Concurenţei poate desemna experţi şi poate admite audierea autorului
plângerii, la solicitarea acestuia, precum şi a oricărei persoane fizice sau juridice care declară
că deţine date şi informaţii relevante pentru stabilirea adevărului în cauza investigată.
 Suport de curs - Piața comunitară. Concurența vs. Monopoluri

Deciziile adoptate de Consiliul Concurenţei

Plenul Consiliului Concurenţei adoptă următoarele decizii:

a) decizii privind încălcarea art.5, 6, 8 şi 13 din Legea concurenţei, precum şi a dispoziţiilor
art.101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;
b) decizii privind compatibilitatea concentrărilor economice cu mediul concurenţial normal,
potrivit art.47 alin.(2) şi (4) din Legea concurenţei, pe baza propunerii direcţiei de resort,
respectiv a raportorului;
c) decizii de retragere a beneficiului exceptării pentru înţelegerile, deciziile asociaţiilor de
întreprinderi sau practicile concertate cărora li se aplică prevederile unuia dintre regulamentele
europene de exceptare pe categorii, potrivit prevederilor art.29 alin.(2) din Regulamentul
Consiliului (CE) nr.1/2003;
d) decizii de închidere a investigaţiilor potrivit prevederilor art.43 alin.(2) din Legea
concurenţei.
e) alte decizii conform art.34 alin.2 din regulamentul de procedura al Consiliului Concurenței
Comisiile Consiliului Concurenţei, pe baza propunerilor direcţiilor de resort, ale Serviciului
carteluri sau, după caz, ale raportorului, adoptă:
a) decizii de respingere a plângerilor privind o practică anticoncurenţială, potrivit prevederilor
art.41 alin.(2) din Legea concurenţei;
b) decizii de constatare şi aplicare a sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art.53 lit.a)-
c), art.54 , art.55 alin.(1) lit.d) şi e) din Legea concurenţei;
d) decizii de obligare la plata de amenzi cominatorii, potrivit prevederilor art.59 din Legea
concurenţei;
e) deciziile prevăzute la art.58 din Legea concurenţei, dacă întreprinderea nu s-a conformat unei
decizii a Comisiei Consiliului Concurenţei.

Linkuri de referință pentru aprofundare:

http://ec.europa.eu/competition/antitrust/legislation/list_of_authorities_ joint_statement.pdf
ECN - Consiliul Concurenţei (consiliulconcurentei.ro)
National Competition Authorities (europa.eu)