Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Capital Uman
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi
Obiectivul tematic 8: Promovarea unor locuri de muncă durabile şi de calitate şi sprijinirea mobilităţoo
lucrătorilor
Prioritatea de investiţii 8.iii: Activităţi independente, antreprenoriat şi înfiinţare de întreprinderi, inclusive
a unor microîntreprinderi mici şi mijlocii inovatoare
Obiectivul specific 3.7: Creşterea ocupării prin susţinerea întreprinderilor cu profil nonagricol din zona
urbană
Titlul proiectului: “Cresterea ocuparii in regiunea Sud - Muntenia prin dezvoltarea formarii antreprenoriale,
sprijinirea implementarii de noi afaceri si a angajarii pe cont propriu, in spiritul dezvoltarii durabile si
inovarii sociale – BizPro”
Beneficiar: Academia de Studii Economice din Bucureşti
Cod SMIS: POCU/82/3/7/105308

Avizat,
Manager proiect
Prof. univ. dr. Gheorghe Orzan

Autori:
Stefan Pârvu

STUDIU PRIVIND ANTREPRENORIATUL ÎN JUDETUL PRAHOVA

O trasatura distincta a economiilor dezvoltate este reprezentata de rolul vital

al antreprenoriatului ca pilon central al cresterii economice. Intreprinzatorii motivati,
gata de a -si asuma riscuri, infiinteaza firme noi generatoare de locuri de munca. In mod
particular, progresul tehnologic rapid continua sa genereze noi afaceri si sa duca la
dezvoltarea celor existente, constituind un factor decisiv pentru adaptarea la noi
oportunitati pe piata, dobandirea de noi cunostinte si cresterea productivitatii.

Intreprinderile mici si mijlocii (IMM -uri) domina scena afacerilor din intreaga lume,
reprezentind 95% din numarul total de companii (OECD, 1997 si Comisia Europeana,
2003).Mai mult, studiile de profil subli nieaza importanta IMM-urilor pentru crearea de
locuri de munca si dezvoltare economica. In plus, IMM -urile conduc la cresterea competiei
pe piata, ceea ce are ca rezultat reducerea preturilor, imbunatatirea calitatii produselor,
precum si favorizarea imple mentarii de noi tehnologii la nivelul firmei.

Conform unor statistici recente, intreprinderile mici si mi jlocii (IMM) reprezinta peste

1
95% din numarul total al firmelor din Romania. Aportul lor la economia actuala este
semnificativa, intrucat ele influenteaza factori importanti cum ar fi: cresterea economica,
competitivitatea, schimbarile in structura economica si ocuparea fortei de munca.

Politica in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii a devenit in Romania o parte

integranta a politicii de dezvoltare regionala, datorita rolului pe care il au acestea, acela de
“locomotive” pentru dezvoltarea economica de lunga durata, in crearea de locuri de munca
si contributia lor semnificativa la diminuarea somajului. Daca se are in vedere faptul ca
la inceputul anilor ’90 intreprinderile mici si mijlocii erau aproape inexistente, se poate
aprecia ca acestea au avut dinamica ascendenta. Dezvolta rea IMM-urilor a fost trenata
insa de numerosi factori, precum accesul dificil la surse de finantare pentru investitii pe
termen mediu si lung si insuficinta serviciilor de consiliere si asistenta pentru IMM -uri.

Centre for Entrepreneurship & Business Research (CEBR) de a creat un raport. Al

activitatilor antreprenoriale din Romania(2007).

Rezultatele acestui prim raport indica faptul ca femeile sunt implicate puternic
in activitatile antrepreneuriale anterioare demararii afacerii (in proportie de 9,58%) in timp
ce barbatii detin o pondere oarecum mai mare in crearea de afaceri in perioada recenta
(16,75%). De asemenea s -a constatat ca varsta medie a celor implicati in activitati
antreprenoriale este cuprinsa intre 33 si 35 ani. Totusi se observa ca persoanele cu varste
cuprinse intre 36 si 50 ani sunt implicate intr -o masura mai mare in activitatile antreprenoriale
anterioare dem ararii afacerii (9,40%). In cazul celor deveniti recent intreprinzatori, proportia
cea mai mare o regasim la persoanele cu varste cuprinse intre 26 si 40 e ani (18,14%).

Mai mult, rezultatele obtinute indica importanta prezentei in cadrul familiei intrepr
inzatorului a uneia sau mai multor persoane intreprinzatoare pentru a spori activitatile
antreprenoriale. O pondere de 38,6% din persoanele implicate in activitatile anterioare
demararii afacerii raporteaza prezenta unui intreprinzator in familia lor, exem plul cel
mai adesea dat fiind tatal (22,81%). Pentru persoanele devenite recent intreprinzatori,
20,69% dintre respondenti au un intreprinzator in familie si, precum in cazul persoanelor
implicate in activitatile antreprenoriale antecedente demararii afacerii, tatal este membrul
familiei cel mai des dat ca exemplu (15,09%).

In ceea ce priveste motivatiile pentru implicarea in activitatile antreprenoriale,

2
rezultatele obtinute indica faptul ca persoanele din esantionul alcatuit de noi sunt motivate
de cele m ai diverse aspecte de viata pentru a deveni intreprinzatori. Oamenii percep
antreprenoriatul mai mult ca pe o ocazie de a profita de oportunitatile de afaceri, de a -si
imbunatati calitatea vietii. Mai interesant, rezultatele indica faptul ca respondentii c onsidera
si aspectele sociale ca fiind factori importanti care le motiveaza decizia de a se implica
in activitati antreprenoriale.

In sfarsit, rezultatele acestui studiu ne incurajeaza sa ne largim cunostintele despre

caile antreprenoriale urmate de catre romani. Mai exact, cercetari viitoare ar trebui sa incerce
sa evalueze prezenta potentialelor diferente in activitatea antreprenoriala dator ite
considerentelor ce tin de genul intreprinzatorilor (activitatea antreprenoriala in randul
femeilor).
Activitatea întreprinderilor în județul Prahova
Judetul Prahova are in componenta doua municipii si 12 orase. In ceea ce priveste
populatia si suprafata situatia se prezinta astfel:
LOCALITATE SUPRAFATA (km2) POPULATIE LOCUITORI/KM2
1. Municipiul Ploiesti 58,28 234.969 4.031,7
2. Municipiul Campina 24,23 37.896 1564
3. Oras Azuga 83,4 4,891 58,9
4. Oras Baicoi 65,36 19.236 294
5. Oras Boldesti‐Scaeni 34,9 11.610 46,9
6. Oras Breaza 50,69 16.845 32,3
7. Oras Busteni 75,28 9.997 132,8
8. Oras Comarnic 89,97 12.560 139,6
9. Oras Mizil 19,32 16.627 860,6
10. Oras Plopeni 4,73 9.168 1.938
11. Oras Sinaia 89,27 11.749 131,6
12. Oras Slanic 39,2 6.029 153,8
13. Oras Urlati 43,67 11.654 266,86
14. Oras Valeni 21,59 13.628 631,2
de Munte

La nivelul judetului, populatia active se cifreaza la 307,600 persoane. Structura

populatiei ocupate pe ramuri ale economiei se prezinta astfel:
‐ industrie: 27,2%;
‐ agricultura: 21,4%;
‐ constructii: 9,1%;

3
 ‐ transport: 5,7%;
‐ sanatate: 4,4%;
‐ comert: 14,5%;
‐ invatamant: 3,6%;
‐ alte ramuri: 14,1%.
Numarul somerilor dupa ultimele date statistice este de 9.060 persoane din care
4.005 femei, inregistrandu‐se o rata a somajului de 3,05%.
In centrul Universitar Ploiesti sunt inscrisi in jur de 6.000 studenti.
In ceea ce priveste populatia ocupata civila pe activitati, situatia se prezinta astfel
(mii persoane):
total din care femei
Total economie 286 123,7
Agricultura, silvicultura si pescuit 60 31,7
Industrie 79,5 31,2
Industrie extractive 4,8 0,8
Industrie prelucratoare 67,8 28,6
Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda 2,1 0,5
si aer conditionat
Distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de 4,8 1,3
decontaminare
Constructii 25,5 2,1
Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si 41,1 18,4
motocicletelor
Transport si depozitare 15,5 2,6
Hoteluri si restaurante 5,7 2,8
Informatii si comunicatii 3,9 1,8
Intermedieri financiare si asigurari 1,9 1,5
Tranzactii imobiliare 1,3 0,7
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 6,6 2,2
Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 9,2 2,9
Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public 6,1 3,7
Invatamant 10,4 8,2
Sanatate si asistenta sociala 12,8 10,6
Activitati de spectacole, culturale si recreative 2,5 1,4
Alte activitati ale economiei nationale 4,0 1,9
Populatia ocupata civila cuprinsa in domeniile enumerate mai sus isi
desfasoara activitatea intr‐un numar de intreprinderi active astfel:
Total 16.620
Agricultura, sivicultura, pescuit 392
Industrie extractive 73
Industrie prelucratoare 1.606

4
Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer 48
conditionat
Distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de 191
decontaminare
Constructii 1.929
Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor 5.867
Transport si depozitare 1.328
Hoteluri si restaurant 686
Informatii si comunicatii 501
Intermedieri financiare si asigurari 268
Tranzactii imobiliare 308
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 1.564
Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 564
Invatamant 143
Sanatate si asistenta sociala 293
Activitati de spectacole, culturale si recreative 170
Alte activitati ale economiei nationale 329
In mediul urban din judet functioneaza 14.060 societati comerciale distribuite pe
orase astfel:
1. Municipiul Ploiesti 8.854
2. Municipiul Campina 1.381
3. Oras Azuga 126
4. Oras Baicoi 591
5. Oras Boldesti‐Scaeni 238
6. Oras Breaza 403
7. Oras Busteni 402
8. Oras Comarnic 233
9. Oras Mizil 260
10. Oras Plopeni 204
11. Oras Sinaia 573
12. Oras Slanic 100
13. Oras Urlati 260
14. Oras Valeni 380
Principalele ramuri industiale si exponentii acestora la nivel de judet sunt:
‐ prelucrarea petrolului – SC PETROBRAZI, SC PETROTEL, LUKOIL, ROMPETROL
VEGA din Ploiesti si STEAUA ROMANA din Campina;
‐ masini si echipamente – TIMKEN, PCC STEROM, UPETROM, YAZAKI, JOHNSON
CONTROLS, LUFKIN;
‐ industria chimiei – UNILEVER, MICHELIN, DETERGENTI SA, PLASTIRAK;
‐ industria alimentara;
‐ industrie textila, confectii, ambalaje, materiale de constructii;

5
 Aceste activitati sunt concentrate pe centre industriale, astfel:
‐ Centre industriale foarte mari:
Ploiesti: prelucrarea petrolului, introducere energie electrica si termica.
‐ Centre industiale mijlocii:
Baicoi: exploatarea hidrocarburilor, masini si echipamente;
Boldesti‐Scaeni: exploatarea hidrocarburilor, prelucrari nemetalifere, celuloza, hartie, sticla;
Plopeni: industrie de prelucrari metalice, materiale de constructii.
INFRASTRUCTURA DE SPRIJIN A
AFACERILOR
PLOIESTI INDUSTRIAL PARC
‐ unul dintre cele mai importante parcuri din Romania;
‐ se afla pe viitoarea autostrada Bucuresti‐Brasov;
‐ are acces la reteaua nationala de calea ferata;
‐ are asigurate utilitatile : energie electrica, alimentare cu gaze, apa, canalizare;
Societatile comerciale din parcul industrial isi desfasoara activitatea in
domenii economice ca:
‐ productie, asamblare component alectrice pentru motoare si vehicule;
‐ productie de huse pentru scaune/automobile;
‐ depozite logistice;
‐ productie piese si accesorii pentru automobile si motoare autovehicule;
‐ productie echipamente de extractive petrol;
‐ fabricarea subansamble electronice;
‐ productie mase plastice;
‐ fabricare ambalaje plastic;
‐ productie mobilier;
‐ fabricarea elemente dulgherie si tamplarie metal;
‐ productie adezivi pentru productie

PARC INDUSTRIAL URLATI – SUPRAFATA 35,6 HA

Principalele activitati desfasurate in parc:
‐ fabricarea produselor cosmetice;
‐ fabricarea recipientilor pentru cosmetice.

6
 PARC INDUSTRIAL MIZIL – SUPRAFATA 31,4 HA
Principalele activitati desfasurate in parc:
‐ statie automatizata de betoane;
‐ productie energie eletrica.
PARC INDUSTRIAL PLOPENI
Principalele activitati desfasurate in parc:
‐ fabricarea de elemente de dulgherie;
‐ fabricarea articole de material plastic;
‐ prelucrarea bruta a lemnului;
‐ turnare fonta – prelucrari mecanice;
‐ acoperiri metalice;
‐ laminarea metalelor neferoase usoare;
‐ constructii metalice;
‐ turnare metale neferoase usoare;
‐ fabricarea de echipamente de ridicat si manipulate;
PARC INDUSTRIAL VALENI DE MUNTE – SUPRAFATA 27,93 HA
Principalele activitati desfasurate in parc:
‐ prelucrari prin aschiere;
‐ produse din lemn;
‐ constructii sudate;
‐ productie saltele;
‐ prelucrare geam;
‐ productie incaltaminte;
‐ mase plastice;
‐ confectii textile;
‐ inscriptionari firme reclame;
‐ productie de cabluri;
‐ productie de articole de voiaj si marochinarie.
La nivel de judet sunt identificate 5 prioritati de dezvoltare cu efect direct asupra
cresteriisi diversificarii mediului antreprenorial.
1. Dezvoltarea durabila a infrastructurii judetene, locale inclusiv a celei turistice;
2. Dezvoltarea urbana durabila;

7
 3. Dezvoltarea infrastructurii de sprijin a afacerilor, cresterea competitivitatii
economice, cu urmatoarele actiuni indicative:
‐ sprijinirea dezvoltarii IMM‐urilor cu precadere a celor bazate pe cunoastere;
‐ sprijinirea cercetarii‐dezvoltarii‐inovarii in economie;
‐ promovarea cooperarii pe plan intern si extern;
4. Protectia mediului si cresterea eficientei energetice, cu urmatoarele actiuni
indicative:
‐ amenajarea, extinderea si modernizare infrastructurii de mediu;
‐ protejarea, conservarea mediului si a biodiversifitatii;
‐ reducerea vulnerabilitatii la riscuri si adaptarea la schimari climatice;
‐ eficientizarea consumului de energie si promovarea utilizarii resurselor
regenerabile.
5. Dezvoltarea resurselor umane, sustinerea educatiei si ocuparii fortei de munca.
La nivelul judetului Prahova exista mai multe proiecte pentru spijinirea dezvoltarii
antreprenoriale si reducerea somajului în județ.

Situatia contractelor desfășurate in Județul Prahova in 2018

Nr. contracte Valoarea UE Valoare totală

Program
de finanțare (LEI) (LEI)

POIM 4 55.979.775 79.968.685

POR 105 526.804.665 744.533.734
POCU 10 70.676.231 83.727.991
POC 5 23.796.267 46.830.116
POCA 2 760.642 894.873
POAT 0 0 0
TOTAL 126 678.017.580 955.955.400
Sursa: mfe.gov.ro

PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL 2014-2020 (POR)

Programul Operaţional Regional 2014–2020 își propune ca obiectiv general creșterea
competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și

8
regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru
dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient
resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.
PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN 2014-2020 (POCU)
Programul Operațional Capital Uman stabilește prioritățile de investiții, obiectivele
specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel
investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007‐2013 și contribuind,
totodată, la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014‐2020) ‐ implicit
al Fondurilor Europene Structurale și de Investiții din România, şi anume, de a reduce
disparităţile de dezvoltare economică şi socială dintre România şi Statele Membre ale UE.
PROGRAMUL NAŢIONAL DE CONSTRUCŢII DE INTERES PUBLIC SAU
SOCIAL (PNCIPS)
Programul PNICPS este compus din următoarele subprograme: a) Subprogramul "Săli
de sport"; b) Subprogramul "Bazine de înot"; c) Subprogramul "Complexuri sportive"; d)
Subprogramul "Aşezăminte culturale"; e) Subprogramul "Instituţii de învăţământ superior de
stat"; f) Subprogramul "Patinoare artificiale"; g) Subprogramul "Unităţi sanitare din mediul
urban"; h) Subprogramul "Săli de cinema"; i) Subprogramul "Lucrări în primă urgenţă"; j)
Subprogramul "Reabilitare blocuri de locuinţe situate în localităţi din zone defavorizate".