NOTE DE LECTURĂ
Zoe Petre (coord.), Istorie. Manual pentru clasa a IX-a,
București, 2004.
Cap.1. Popoare și spații în Antichitate
- primii oameni au apărut în Africa de Est, Homo habilis a produs unelte rudimentare
pentru vânat, iar Homo erectus a descoperit focul și s-a adaptat la un climat mai aspru
- Homo sapiens a evoluat din Homo erectus în Africa de Est și Orientul Apropiat,
vâna animale mari și și-a construit locuințe din pieile și oasele animalelor în contextul
epocii glaciare
- în Africa de Nord au trăit egiptenii care semănau grâu pe valea Nilului, libienii din
V, etiopienii din S. În Mesopotamia au locuit sumerienii care au inventat scrierea
cuneiformă, akkadienii și babilonienii care au creat adevărate imperii orientale.
Canaanul a fost populat de fenicieni, filisteni și evrei. În Asia Mică s-au așezat hitiți,
în Iran elamiții, mezii și perșii, în India dravidienii, iar în China populația han
Cap. 2. Forme de organizare politică în lumea antică
-Monarhia egipteană a luat ființă prin unificarea Egiptului de Sus și celui de Jos de
către Menes, expansiunea în Etiopia și S Canaanului și a sfârșit cucerit de către
Imperiul Persan
-Imperiul Persan s-a format în sec.VI sub dinastia Ahemenizilor, Cirus cel Mare a
ocupat Babilonul, Cambise și Darius au întins dominația persană asupra Canaanului,
Egiptului și Asiei Mici, fiind în final cucerit de Alexandru cel Mare.
-Democrația ateniană a avut la bază reformele sociale și politice inițiate de Clistene,
Efialte și Pericle prin Consiliul celor 500 bule și Adunarea cetățenilor. Grecia a făcut
față perșilor în Războaiele Medice.
-Statul roman. Roma a fost înființată de Romulus în 753, devenită regat, republică pe
vremea lui Caesar și imperiu în timpul lui Octavian, tetrarhie sub Dioclețian și
Constantin cel Mare, reunificat de Teodosie I și ocupat de Odoacru. Imperiul a
continuat să existe în Răsărit la Constantinopol.
- Dacia. Teritoriul intra și extracarpatic era locuit de ramura nordică a tracilor -
geto-dacii - unificați în regatul lui Burebista și ulterior s-a restrâns la Transilvania
unde a domnit Decebal, învins de Traian în urma celor două războaie și unde a luat
ființă provincia romană Dacia.
Cap. 3. Moștenirea culturală a Antichității. Arhitectura egipteană are rolul de a-l
preamări pe faraon, printre cele mai importante construcții fiind piramidele,
mormintele de pe Valea Regilor sau templele de la Luxor și Karnak.
Arhitectura mesopotamiană este reprezentată de zigurate din cărămidă, palate și
temple decorate cu statui de zei-hibrid, basoreliefuri și picturi.
Arhitectura în Extremul Orient este foarte originală, deoarece palatele regale
chinezești au fost înconjurate de ziduri de apărare, la care se adaugă pagodele și
templele inspirate din doctrina budistă.
Arta și arhitectura greacă reflectă viziunea antropocentrică. Templul a fost
principalul tip de construcție în care s-au dezvoltat stilurile doric, ionic și corintic.
Policlet, Miron sau Fidias au realizat statui foarte realiste. Monumentele de pe
Acropola Atenei sunt cele mai reprezentative, iar în epoca elenistică arta greacă s-a
răspândit în Orient.
Arhitectura romană stă sub semnul propagandei și utilitarismului. Acum se dezvoltă
orașele care au în centru forumul în jurul căruia se află amfiteatrele, templele, circul,
teatrul, termele și palatele sau vilele imperiale. Pe lângă acestea, podurile și
apeductele erau alte construcții importante.
Cultura și știința Greciei clasice au apărut în secolele V-IV. Primii gânditori greci au
fost Heraclit din Efes, Democrit din Abdera, Parmenide din Elis. Herodot și Tucidide
scriu istorie. În teatru se remarcă Sofocle, Euripide, Aristofan și Menandru. Socrate și
Platon se numără printre cei mai importanți filosofi. În Sparta, băieții erau luați în
armată de la 7 ani, iar la Atena copiii de 7 ani mergeau la școală unde învățau
gramatică, muzică, gimnastică ș.a.
Cap.4. Marile religii
Iudaismul este religia poporului evreu, bazată pe Torah, templul lui Solomon a fost
simbolul acestei credințe, iar după dărâmarea acestuia de către romani, evreii din
Diaspora și-au constituit comunități conduse de rabini în jurul sinagogii.
Budismul a apărut în N Indiei, a fost întemeiat de Buddha, se bazează pe credința în
reîncarnare și s-a răspândit ulterior în China, Tibet și Japonia.
Creștinismul a apărut în Iudeea în sec. I d.Hr., în urma activității Mântuitorului Iisus
Hristos, răstignit de către Pilat din Pont și care a înviat din morți. Ulterior, apostolii au
predicat Evanghelia din Iudeea în Samaria, Cipru, Fenicia, Siria și Roma. Constantin
cel Mare a oprit persecuțiile și a acordat libertate creștinilor, devenită religie de stat
sub Teodosie cel Mare. Biserica orientală era condusă de patriarhul de la
Constantinopol, iar cea occidentală de episcopul Romei care avea și atribuții politice
și militare.
Islamul a fost religia întemeiată de Muhammad în secolul VII d.Hr., bazată pe textele
Coranului, este oficiată în moschei, iar comunitatea este împărțită în șiiți și suniți.
Cap. 5. Formarea popoarelor medievale
Popoarele germanice: goții, vizigoții, ostrogoții, vandalii, longobarzii, francii,
vikingii, anglo-saxonii etc.
Popoarele romanice: spaniolii, portughezii, francezii, italienii și românii
Popoarele turcice: bulgarii, selgiucizii, turcii otomani, pecenegii, cumanii, mongolii
etc.
Cap. 6. Lumea medievală a fost caracterizată de apariția orașelor, universităților și
relațiilor senior-vasal.
Cap. 7. Evoluția statului medieval. Imperiul Bizantin a fost continuatorul celui
Roman. Constantin cel Mare a recuperat Occidentul. Leon al III-lea a instaurat
perioada iconoclastă. Vasile al II-lea Bulgaroctonul recucerește de la arabi Creta,
Cipru, Siria și Armenia. În urma cruciadelor, dinastia Anghelos este înlocuită cu
Baoudouin care proclamă Imperiul Latin de C. Mihail Paleologu reface Imperiul, însă
revoltele interne și loviturile de palat permit cucerirea Constantinopolului de către
otomani în 1453. Regatul francez este urmașul Imperiului Carolingian, întemeiat de
Carol cel Gros, ulterior condus de dinastia Capețienilor. Războiul de 100 de Ani a
slăbit tendința de expansiune a englezilor în care s-a remarcat Ioana d’ Arc.
Imperiul romano-german a luat ființă în sec. X, când Otto I a fost numit împărat
după ce a extins teritoriul Germaniei prin cucerirea Austriei, Italiei, Franciei și
Ungariei. Henric al IV-lea a intrat în conflict cu papalitatea prin lupta pentru
învestitură, rezolvată prin Concordatul de la Worms care stabilea numirea episcopilor
de către cler și popor. Frederic I și Frederic al II-lea Barbarossa au cucerit Prusia
Orientală în urma revoltelor nobililor și papalității față de stăpânirea acestora în Italia.
Regatul Angliei a fost fondat după ce Wilhelm Cuceritorul a debarcat aici și Henric al
II-lea Plantagenet a stabilit privilegiile nobililor, orășenilor și clericilor prin Magna
Charta Libertatum, iar Henric al III-lea a înființat Parlamentul format din Camera
Lorzilor și Camera Comunelor. Războiul celor Două Roze a pus capăt domniei lungi a
Plantageneților, iar familia de York și cea de Lancaster s-au luptat pentru tron, în final
Henric al VII-lea Tudor s-a căsătorit cu Elisabeta din York (1485), stabilind pe tron
dinastia Tudor.
Cap. 8. Islamul și Europa. În 711, arabii au cucerit Spania vizigotă și au ocupat
bazinul occidental al Mediteranei + Africa, Sahara, Madagascar. Califatul omeyad și
Califatul abbasid au luat ființă în sec. VIII. Imperiul Otoman a fost fondat de Osman
și a supus mai multe popoare balcanice după ce a cucerit Constantinopolul în 1453.
Cruciadele au fost inițiate de papalitate împotriva expansiunii selgiucizilor și
eliberarea Locurilor Sfinte. Prima a avut succes, celelalte au fost nereușite.
Cap. 9. Statele medievale în spațiul românesc. În Transilvania regalitatea maghiară
a cucerit voievodatele lui Menumorut, Gelu și Glad instaurând voievodatul,
colonizându-i pe secui și sași și pe cavalerii teutoni în Țara Bârsei. Țara
Românească a fost fondată de Basarab I, după ce regalitatea maghiară a anexat
cnezatele lui Ioan, Farcaș, Litovoi și Seneslau. Statul Moldova a fost înființat ca
urmare a descălecatelor lui Dragoș și Bogdan și venirea pe tron a lui Petru Mușat.
Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare sau Mihai
Viteazul au încercat să opună rezistență în fața pătrunderii turcilor otomani în Europa
Balcanică.
Cap. 10. Cultura medievală. Arta romanică: boltă de piatră semicirculară,
contraforturi, arc semicircular . Arta gotică: bolta în cruce pe ogive, arc frânt.
Cap. 11. Umanismul. Renașterea. Dezvoltarea științelor, apariția tiparului.
Redescoperirea Antichității prin arhitectură, sculptură și pictură - Brunelleschi,
Michelangelo, Leonardo da Vinci ș.a. Dante Alighieri, G. Boccaccio, Petrarca sau
Rabelais au introdus umanismul în literatură.
Cap. 12. Reforma religioasă și urmările sale. Abuzurile Bisericii Catolice au
determinat reacțiile lui Martin Luther, Jean Calvin și Henric al VIII-lea. Apariția
confesiunilor protestante - evanghelici, reformați ș.a. - și a Contrareformei prin
Conciliul de la Trento. Războaiele religioase din Germania lui Carol Quintul și
reprimarea hughenoților din Franța în Noaptea Sf. Bartolomeu.
Cap. 13. Absolutismul. Franța: „Războaiele interne” dintre Habsburg și Bourbon,
recunoașterea hughenoților prin Edictul de la Nantes și trecerea la catolicism a lui
Henric al IV-lea de Bourbon i-au convins pe Ludovic al XIII-lea și Richelieu să
dorească eliminarea nobilimii și creșterea puterii regelui. Ludovic al XIV-lea -
monarhul absolut, apariția mercantilismului, reforma armatei.
Anglia: Henric al VII-lea limitează drepturile nobilimii asupra terenurilor comune,
Henric al VIII-lea se desprinde de sub autoritatea papei prin Actul de supremație
(1534). Elisabeta I a creat colonii și companii militare în Mediterana și America.
Carol I a guvernat fără Parlament, fiscalitate excesivă, opoziție armată. Pe tronul
Angliei s-au succedat Oliver Cromwell, Carol II, Iacob al II-lea și Wilhelm de Orania
care a restabilit funcția Parlamentului prin Marea Cartă.
Rusia: Ivan al III-lea, Vasile al III-lea și Ivan al IV-lea au realizat unificarea
teritorială, eliminarea pericolului tătar, alipirea cnezatului Moscovei și expansiunea
spre est - Caucaz, Siberia. Mihail Romanov a anexat Ucraina în 1654. Petru I cel
Mare - control strict asupra boierimii, program de modernizare a Rusiei prin fondarea
unor orașe pe model occidental, construirea unei flote și înfrângerea Suediei și
cucerirea Finlandei.
Războiul de treizeci de ani s-a purtat între catolici și protestanți, habsburgi și
francezi. Dieta Boemiei l-a depus pe Ferdinand de Habsburg și l-au pus pe tron pe
electorul Palatinatului. Liga principilor catolici îi înfrânge pe răsculați la Muntele Alb,
Franța se aliază cu Spania și Olanda contra Spaniei.
Eșecul centralizării - înfrângerea hansburgilor în Războiul de 30 de ani, extinderea
Poloniei în Ungaria, Austria nu mai plătește tribut otomanilor, pe care îi resping la
Viena (1683) și își exercită influența asupra Transilvaniei și Ungariei prin Pacea de la
Carlowitz.
Cap. 14. Expansiunea europeană
Descoperirea lumilor noi - controlul rutelor comerciale, finanțarea călătoriilor pentru
găsirea unor noi rute, companii comerciale. Bartolomeo Diaz și Vasco da Gama ajung
în S Africii și India. Columb descoperă America de Nord, iar Magellan cea de Sud.
Imperiile coloniale: spaniolii în Mexic și America de Sud, englezii, francezii și
olandezii ajung în America de Nord - Virginia, Canada, ș.a.