Evoluția durerii în cadrul pacienților cu Arțrița

guțoasa (GUTA) dupa inițierea țrațamențului

cu Diclofenac vs Ibuprofen
Autor: Nistor Maria Magdalena
Anul II, grupa 6
Universitatea Transilvania din Brașov
Pofil: BFKT

1. Introducere
Guta este o formă comună și complexă de artrită care poate afecta pe oricine.
Se caracterizează prin atacuri bruște și severe de durere, umflături, roșeață și sensibilitate la una sau mai
multe articulații, cel mai des la degetul mare de la picior.
Simptome
 Dureri articulare intense. Guta afectează de obicei degetul mare, dar poate apărea în orice
articulație. Alte articulații frecvent afectate includ gleznele, genunchii, coatele, încheieturile și
degetele. Durerile articulare apar în general noaptea, în mod spontan.
 Durerea este probabil să fie cea mai severă în primele patru până la 12 ore de la debut.
 Un alt simptom caracteristic al afecțiunii este discomfortul persistent. După ce atacul de durere
severă dispare, disconfortul articular poate persista de la câteva zile până la câteva săptămâni. Este
posibil ca această durere ulterioară să afecteze mai multe articulații.
 Mai poate apărea și Inflamația sau roșeața. Articulația sau articulațiile afectate devin umflate,
sensibile, calde și roșii.
 limitatrea de mișcare. Pe măsură ce guta progresează, este posibil să apară restricții ale mișcării în
articulațiile afectate.
 Guta apare atunci când cristalele de urat se acumulează în articulație, provocând inflamația și
durerea intensă a unui atac de gută. Acestea se pot forma din cauza unui nivel ridicat de acid uric în
sânge în urma descompunerii purinelor (substanțe care se găsesc în mod natural în corp)
Factori de risc
 Probabilitatea dezvoltării gutei crește la niveluri ridicate de acid uric în organism.
 Factorii care cresc nivelul de acid uric din organism includ:
 Regimul alimentar: Consumul unei diete bogate în carne roșie și crustacee, consumul de băuturi
îndulcite cu zahăr din fructe (fructoză) cresc nivelul de acid uric, crescând totodată riscul de gută.
Consumul de alcool, în special de bere constituie de asemenea un factor de risc.
 Greutate. Corpul persoanelor supraponderale produce mai mult acid uric, iar eliminarea acestuia la
nicelul rinichilor este deficient.
2. Scopul și ipoteza de lucru
Scopul acestui studiu este de a cuantifica și de a compara eficacitatea tratamentului cu Diclofenac
versus Ibuprofen asupra durerii întâlnite la pacienții cu artrită gutoasă (gută).
Ipoteza științifică= H1 este o ipoteză bidirecțională: Există diferențe în ceea ce privește eficacitatea
tratamentului cu Diclofenac versus tratamentul cu Ibuprofen în ameliorarea durerii pacienților cu gută.
 Ipoteza nulă= H0: Nu există diferențe în ceea ce privește eficacitatea tratamentului cu
Diclofenac versus tratamentul cu Ibuprofen în ameliorarea durerii pacienților cu gută.
Obiectiv primar: Compararea efectului tratamentului cu Diclofenac vs Ibuprofen la
pacienții cu gută care prezintă durere, din punct de vedere al ameliorării
simptomatologiei.
Obiectiv secundare: Caracterizarea durerii (frecvență, localizare, intensitate) în funcție de
stadializarea Hoehn&Yahr. Pentru a efectua acest lucru, este necesar ca la înrolarea în studiu să se
stadializeze gradul bolii.

3. Material și Metodă
Studiul va fi clinic, randomizat, longitudial, prospectiv și se va realiza pe o durată de 3 săptămâni (6
Februarie 2023 – 26 Februarie 2023). Populația țintă care va participa la acest studiu este reprezentată de
pacienți cu diagnosticul de Artrită gutoasă (gută).
Pentru a se identifica pacienții care prezintă durere, se utilizează ”Scala numerică verbală”. Aceasta
este o scală simplă de evaluare a durerii, foarte asemănătoare cu SVA. Şi aceasta este liniară și ușor de
înțeles de către pacient, care pur și simplu alege un număr de la 0 (nici o durere) la 10 (cea mai puternică
durere imaginabilă) pentru a reprezenta nivelul de durere.
În acest studiu vor fi incluși 300 de pacienți cu gută care prezintă durere, adică care au răspuns cu un
număr mai mare sau egal cu 5 la întrebarea menționată anterior.
Scala durerii poate avea punctaje cuprinse între 0 și 10 puncte. Cu cât este mai mare scorul, cu atât
este mai intensă și frecventă durerea.
Criteriile de includere sunt reprezentate de: pacienți care locuiesc în județul Brașov,
pacienți atât de sex masculin cât și feminin, vârsta peste 18 ani, diagnostic de Artrită gutoasă (gută), cert pus
de către un medic reumatolog, fără tratament cu Diclofenac în prezent sau în trecut, dorința de a participa la
studiu, capacitatea de a-și oferi acordul informat pentru participare.
Criteriile de exclude sunt reprezentate de: pacienți care nu locuiesc în județul Brașov,
vârstă sub 18 ani, diagnostic incert , tratament cu Diclofenac actual sau în antecedente, refuzul de a
participa la studiu, incapacitatea de a-și oferi acordul informat pentru participare.
Pentru crearea cohortei de participanți la studiu, aceștia vor fi aleși dintre pacienții
spitalizați pe Secția de Reumatologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență din Brașov,
România în perioada cuprinsă între 1 Ianuarie 2023 – 5 Februarie, conform criteriilor de includere și
excludere enumerate anterior.
În urma stabilirii cohortei inițiale de 300 de pacienți cu diagnosticul de Gută aceștia vor fi împărtiți
randomizat în două grupuri egale, a câte 150 de pacienți fiecare grup, utilizându-se un soft de randomizare
(Excel).
Primul grup reprezintă grupul de studiu care va primi medicația-Diclofenac ajustată în
funcție de stadiul bolii (simptomele motorii și non-motorii prezente) și patologiile asociate. Cel de-al doilea
grup este reprezentat de grupul martor care va primi Ibuprofen.
Studiul va fi dublu orb, atât pacienții cât și medicii care administrează medicația și
evaluează pacienții pe tot parcursul studiului nu vor știi dacă pacienții primesc diclofenac sau ibuprofen.
Pe pacursul studiului pacienții vor fi evaluați prima dată la înrolarea în studiu, ulterior
vor fi reevaluați dupa cele 3 săptămâni de tratament (26 Februarie 2023). La reevaluare se vor repeta ”Scala
numerică verbală”, iar scorurile obținute se vor compara cu scorurile de la evaluarea înițială. Scorul final
trebuie să fie mai mic sau egal cu 2 pentru ca medicația adminsitrată să fi avut efect benefic în ameliorarea
durerii pacienților cu gută.

Efect= Scăderea scorului ”Scalei numerice verbale” la o valoare mai mică sau egală cu 2

5. Rezultate
Analiza statistică:

Număr minim participanți la studiu 145.

Tabel 1. Evoluția celor două grupe de studiu după două luni de tratament
 Eșantion inițial= 300 pacienți Cu efect= Scorul final Fără efect= Scorul final
mai mic sau egal cu 2 peste 2
Grup studiu = 140 pacienți (Diclofenac) 90 50

Grup martor= 143 pacienți (Ibuprofen) 32 111

Tabel 2. Tabel de contingență cu privire la rezultatele clinice

Outcome (Ameliorare clinică) Total

DA NU
Eșantioane de Grup studiu (Diclofenac) 90 50 140
studiu
Grup martor (Ibuprofen) 32 111 143
Total 122 161 283

Calcularea riscurilor
RR= riscul relativ=R tratați cu diclofenac/R tratați cu ibuprofen= 2.411

CI 95% pentru RR obținut este intervalul: 1.869-3.1096 → RR nu se situează la

marginile intervalului obținut.
RAR=reducerea absolută a riscului= a/(a+b)- c/(c+d)= 90/(90+50)-
32/(32+111)=90/140- 32/143=0.64-0.22= 0.42= 42%
RRR=reducerea relativă a riscului=1-RR=1-2.409= -1.409
NNT=1/RAR=1/0.42=2.38

6. Dis0cuții
Din totalul de 300 de pacienți, 17 de pacienți s-au retras din studiu,
semnificând 5.6% din totalul pacienților participanți la studiu.

Grupul de studiu:
Pierderi absolute= 7 pacienți Pierderi relative= 3 pacienți

Grupul martor:
Pierderi absolute= 2 pacienți Pierderi relative= 5 pacienți

Valoarea p < 0.0001 (Fig. 4)→ Studiul este semnificativ din punct de vedere statistic,
adică rezultă faptul că:
• Ipoteza nulă H0 este invalidată
• Se confirmă ipoteza H1: există diferențe în ceea ce privește eficacitatea
tratamentului cu diclofenac vs ibuprofen la pacienții cu artrită gutoasă și durere (ipoteză
bidirecțională), tratamentul cu diclofenac dovedindu-se mai eficient din punct de vedere
statistic în ameliorarea durerii întâlnită la pacienții cu gută.
RR= 2.409 >1 → FR=Factor protectiv (tratamentul cu diclofenac) este puternic
asociat cu outcome-ul adică cu ameliorarea durerii datorată Artritei gutoase
RAR= 42% → 42/100 pacienții cu gută care au durere, iar administrarea
 tratamentului cu gută se va ameliora durerea (absolute benefit increase, ABI,
luând în considerare că outcome-ul este unul favorabil)
RRR= -140.9% → riscul scade cu 140.9% la pacienții în tratament cu diclofenac, adică
rata ameliorării simptomatologiei crește cu 140.9% la pacienții la care se administrează
rotigotină comparativ cu ibuprofen (relative benefit increase, RBI, luând în considerare că
outcome-ul este unul favorabil).
NNT= 2.33 → 2.33 pacienți trebuie tratați cu diclofenac pentru a se putea obține
ameliorarea durerii
Conform studiilor anterioare, diclofenac are efect benefic asupra ameliorării
durerii întâlnite în cadrul pacienților cu gută, lucru dovedit și în acest studiu.

7. Concluzii
Diclofenac are efect benefic în ameliorarea durerii întâlnite în cadrul pacienților cu
Artrită gutoasă și durere, spre deosebire de tratamentul folosit în mod uzual cu Ibuprofen.
Pe măsură ce boala avansează durerea este tot mai frecventă, intensă și extinsă ca și
localizare. Astfel că, dacă in stadiul I de boală durerea este de intensitate mică, de scurtă
durata și se localizează într-un teritoriu mai restrâns, în stadiile 4 și 5 durerea este de
intensitate mare, extinsă ca și localizare și mult mai frecventă.

BIBLIOGRAFIE

1. Gout. Centers for Disease Control and Prevention. https://www.cdc.gov/arthritis/basics/gout.html. Accessed Dec.
23, 2020.

2. Goldman L, et al., eds. Crystal deposition diseases. In: Goldman-Cecil Medicine. 26th ed. Elsevier; 2020.
https://www.clinicalkey.com. Accessed Dec. 23, 2020.

3. Ferri FF. Gout. In: Ferri's Clinical Advisor 2021. Elsevier; 2021. https://www.clinicalkey.com. Accessed Dec. 23,
2020.

4. Gout. American College of Rheumatology. https://www.rheumatology.org/I-Am-A/Patient-Caregiver/Diseases-

Conditions/Gout. Accessed Dec. 23, 2020.

5. Caffo AL. Clinical manifestations and diagnosis of gout. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed

Dec. 23, 2021.

6. AskMayoExpert. Gout or pseudogout (adult). Mayo Clinic. 2020.

7. Gloperba prescribing information. U.S. Food and Drug Administration.

https://www.accessdata.fda.gov/scripts/cder/daf/index.cfm?event=overview.process&ApplNo=210942. Accessed
Jan. 21, 2021.

8. Perez-Ruiz F. Pharmacologic urate-lowering therapy and treatment of topic in patients with gout.
https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed Dec. 23, 2021.
9. FitzGerald JD, et al. 2020 American College of Rheumatology guideline for the management of gout. Arthritis
Care & Research. 2020; doi:10.1002/acr.24180.

10. Chang-Miller A (expert opinion). Mayo Clinic. Jan. 22, 2021.