Evoluția durerii în cadrul pacienților cu

bronsita dupa inițierea tratamentului cu

Acid acetilsalicilic vs Ibuprofen
Autor: Kadar Szilard
Anul II, grupa 3
Universitatea Transilvania din Brașov
Pofil: BFKT

1. Introducere
Bronsita este o afectiune care se manifesta prin inflamarea branhiilor si a bronhiolelor
(micile canale prin care circula aerul de la trahee la plaman) asociata cu mucus in exces.
Mucusul se poate infecta cu bacterii, ceea ce poate duce la alte tipuri de boli pulmonare,
cum ar fi pneumonia.

Tipuri de bronsita
 Bronsita acuta
Bronsita acuta infectioasa este o afectiune de scurta durata (sub sase saptamani) si poate
afecta persoane de toate varstele (poate fi asociata cu fumatul), dar este mai frecventa in
randul copiilor de varste mici (sub 5 ani).

Bronsita acuta este de doua tipuri:

 bronsita acuta virala, care este cea mai frecventa, este produsa de virusuri;
 bronsita acuta bacteriana, care apare in evolutia unei bronsite acute viral prin
suprainfectie cu flora, care populeaza in mod normal mucoasa cailor respiratorii
superioare.
 Bronsita cronica
Bronsita cronica este o afectiune recurenta, caracterizata de tuse care persista timp de 2-3
luni in fiecare an, cel putin 2 ani si poate afecta frecvent preponderent persoane la varste
adulte (peste 40 de ani). Tusea si inflamatia pot fi determinate de o infectie, o boala sau de
expunerea la fumul de tigara, expunerea profesionala sau domestica la factori iritanti.

Bronsita cronica poate fi de mai multe tipuri:

 Bronsita cronica simpla - insotita de expectoratii albicioase sau transparente.
 Bronsita cronica mucopurulenta - insotita de expectoratii purulente.
 Bronsita cronica astmatiforma – persoanele cu astm pot dezvolta bronsita cronica
cu caracteristi debilitante de respiratie.
 Bronsita obstructiva – persoana afectata prezinta dificultati de respiratie.
Simptomele bronsitei acute
Cele mai frecvente simptome sunt:

 Tuse seaca insotita de durere, urmata de tuse expectoranta, care dureaza 2-3
saptamani, cu eliminare de sputa. Sputa poate fi transparenta ori albicioasa in
formele usoare, sau poate avea o culoare galben-verzuie, daca substanta mucoasa
se acumuleaza in plamani; sputa verde denota o infectie cauzata de o bacterie;
 Senzatia de arsura in piept;
 Dureri musculare;
 Secretii nazale;
 Dureri de cap;
 Frisoane;
 Febra usoara;
 Respiratie greoaie si suieratoare (wheezing).
Simptomele bronsitei cronice
Bronsita cronica este o forma mai grava a bronsitei acute, are simptomatologie similara
acesteia, tusea insa persista perioade lungi de timp, de peste 4 saptamani. Tusea este mai
puternica dimineata, mai accentuata la fumatori si poate dura cateva luni.
Pe langa aceste simptome, in cazul bronsitei cronice mai vorbim si despre:

 Stare de epuizare, oboseala cronica;

 Respiratie urat mirositoare (halena);
 Inflamarea amigdalelor;
 Senzatia de congestie a sinusurilor;
 Pielea si buzele de nuanta usor vinetie, din cauza alimentarii precare cu oxigen a
organismului.

Factori de risc
 Fumatul activ sau pasiv
Pana la la 85-90% dintre cazurile de bronsita cronica sunt asociate cu fumatul.
Probabilitatea de aparitie a bronsitei cronice este direct proportionala cu numarul de tigari
fumate.
 Expuneri profesionale si domestice indelungate la factori iritanti
Pana la 15% dintre cazurile de bronsita cronica sunt asociate cu expunerea prelungita la
diverse gaze nocive si praf la locul de munca sau la domiciliu (gaze si prafuri industriale,
praf de lemn, praful de la macinarea cerealelor, fumul de la arderea lemnului, balegarului,
resturilor vegetale si a carbunelui, etc.).
 Alimentatie defectuoasa
Imunitatea scazuta a organismului cauzata de o alimentatie dominata de produse procesate
in exces.

 Obezitatea
  Simptomele bronsitei se accentueaza in cazul efortului fizic si al persoanelor
supraponderale, deoarece in aceste cazuri exista premisele dificultatilor de
respiratie.
 Poluarea aerului din interior
Combustibilul utilizat la gatit si incalzit in locuinte ventilate necorespunzator afecteaza in
special femeile din medii sociale-economice precare.

 Poluarea aerului din exterior

Poluarea, noxele si gazele contribuie la incarcarea plamanilor cu particule inhalate.

 Conditia medicala
Alergiile, leziuni existente la nivelul toracelui si anumiti factori genetici pot inlesni instalarea
afectiunii. De asemenea, infectiile respiratorii severe in copilarie sunt asociate cu o scadere
a functiei pulmonare la maturitate.

 Comportamentul social
Igiena precara, bronsita acuta tratata necorespunzator si contactul cu persoane care sufera
de bronsita sunt agenti favorizanti.

2. Scopul și ipoteza de lucru

Scopul acestui studiu este de a cuantifica și de a compara eficacitatea tratamentului
cu Acid acetilsalicilic versus Ibuprofen asupra durerii întâlnite la pacienții cu bronsita.
Ipoteza științifică= H1 este o ipoteză bidirecțională: Există diferențe în ceea ce
privește eficacitatea tratamentului cu Acid acetilsalicilic versus tratamentul cu Ibuprofen în
ameliorarea durerii pacienților cu bronsita.
Ipoteza nulă= H0: Nu există diferențe în ceea ce privește eficacitatea
tratamentului cu Acid acetilsalicilic versus tratamentul cu Ibuprofen în ameliorarea
durerii pacienților cu bronstita.
Obiectiv primar: Compararea efectului tratamentului cu Acid
acetilsalicilic vs Ibuprofen la pacienții cu bronsita care prezintă durere, din
punct de vedere al ameliorării simptomatologiei.
Obiectiv secundare: Caracterizarea durerii (frecvență, localizare, intensitate) în
funcție de stadializarea Hoehn&Yahr. Pentru a efectua acest lucru, este necesar ca la
înrolarea în studiu să se stadializeze gradul bolii.

3. Material și Metodă
Studiul va fi clinic, randomizat, longitudial, prospectiv și se va realiza pe o durată de 3
săptămâni (6 Februarie 2023 – 26 Februarie 2023). Populația țintă care va participa la acest
studiu este reprezentată de pacienți cu diagnosticul de Bronsita.
Pentru a se identifica pacienții care prezintă durere, se utilizează ”Scala numerică
verbală”. Aceasta este o scală simplă de evaluare a durerii, foarte asemănătoare cu SVA. Şi
aceasta este liniară și ușor de înțeles de către pacient, care pur și simplu alege un număr de
 la 0 (nici o durere) la 10 (cea mai puternică durere imaginabilă) pentru a reprezenta nivelul
de durere.
În acest studiu vor fi incluși 300 de pacienți cu bronsita care prezintă durere, adică
care au răspuns cu un număr mai mare sau egal cu 5 la întrebarea menționată anterior.
Scala durerii poate avea punctaje cuprinse între 0 și 10 puncte. Cu cât este mai mare
scorul, cu atât este mai intensă și frecventă durerea.
Criteriile de includere sunt reprezentate de: pacienți care locuiesc în județul Brașov,
pacienți atât de sex masculin cât și feminin, vârsta peste 18 ani, diagnostic de Bronsita, cert
pus de către un medic pneumolog, fără tratament cu Acid acetilsalicilic în prezent sau în
trecut, dorința de a participa la studiu, capacitatea de a-și oferi acordul informat pentru
participare.
Criteriile de exclude sunt reprezentate de: pacienți care nu locuiesc în
județul Brașov, vârstă sub 18 ani, diagnostic incert , tratament cu Acid acetilsalicilic
actual sau în antecedente, refuzul de a participa la studiu, incapacitatea de a-și
oferi acordul informat pentru participare.
Pentru crearea cohortei de participanți la studiu, aceștia vor fi aleși dintre
pacienții spitalizați pe Secția de Pneumologie din cadrul Spitalului Clinic
Județean de Urgență din Brașov,
România în perioada cuprinsă între 1 Ianuarie 2023 – 5 Februarie, conform criteriilor
de includere și excludere enumerate anterior.
În urma stabilirii cohortei inițiale de 300 de pacienți cu diagnosticul de Bronsita
aceștia vor fi împărtiți randomizat în două grupuri egale, a câte 150 de pacienți fiecare grup,
utilizându-se un soft de randomizare (Excel).
Primul grup reprezintă grupul de studiu care va primi medicația- Acid acetilsalicilic
ajustată în funcție de stadiul bolii (simptomele motorii și non-motorii prezente) și
patologiile asociate. Cel de-al doilea grup este reprezentat de grupul martor care va primi
Ibuprofen.
Studiul va fi dublu orb, atât pacienții cât și medicii care administrează medicația și evaluează
pacienții pe tot parcursul studiului nu vor știi dacă pacienții primesc Acid acetilsalicilic sau
ibuprofen.
Pe pacursul studiului pacienții vor fi evaluați prima dată la înrolarea în studiu,
ulterior vor fi reevaluați dupa cele 3 săptămâni de tratament (26 Februarie 2023). La reevaluare
se vor repeta ”Scala numerică verbală”, iar scorurile obținute se vor compara cu scorurile de la
evaluarea înițială. Scorul final trebuie să fie mai mic sau egal cu 2 pentru ca medicația
adminsitrată să fi avut efect benefic în ameliorarea durerii pacienților cu Bronsita.
 300 de
pacienti cu
Bronsita

Grup de
Grup Martor
Studiu Acid
Ibuprofen
acetilsalicilic

With With With With

outcome outcome outcome outcome

Efect= Scăderea scorului ”Scalei numerice verbale” la o valoare mai mică sau egală cu 2

4. Rezultate
Analiza statistică:

Număr minim participanți la studiu 145.

Tabel 1. Evoluția celor două grupe de studiu după două luni de tratament

Eșantion inițial= 300 pacienți Cu efect= Scorul final Fără efect= Scorul final
mai mic sau egal cu 2 peste 2
Grup studiu = 140 pacienți (Acid acetilsalicilic) 90 50

Grup martor= 143 pacienți (Ibuprofen) 32 111

Tabel 2. Tabel de contingență cu privire la rezultatele clinice

Outcome (Ameliorare clinică) Total
DA NU
Eșantioane de Grup studiu (Acid 90 50 140
studiu acetilsalicilic)
Grup martor (Ibuprofen) 32 111 143
Total 122 161 283

Calcularea riscurilor
RR= riscul relativ=R tratați cu Acid acetilsalicilic/R tratați cu ibuprofen= 2.411

CI 95% pentru RR obținut este intervalul: 1.869-3.1096 → RR nu se situează la

marginile intervalului obținut.
RAR=reducerea absolută a riscului= a/(a+b)- c/(c+d)= 90/(90+50)-
32/(32+111)=90/140- 32/143=0.64-0.22= 0.42= 42%
RRR=reducerea relativă a riscului=1-RR=1-2.409= -1.409
NNT=1/RAR=1/0.42=2.38

5. Discuții

Din totalul de 300 de pacienți, 17 de pacienți s-au retras din studiu, semnificând
5.6% din totalul pacienților participanți la studiu.

Grupul de studiu:
Pierderi absolute= 7 pacienți Pierderi relative= 3 pacienți

Grupul martor:
Pierderi absolute= 2 pacienți Pierderi relative= 5 pacienți
 Valoarea p < 0.0001 (Fig. 4)→ Studiul este semnificativ din punct de vedere statistic,
adică rezultă faptul că:
• Ipoteza nulă H0 este invalidată
• Se confirmă ipoteza H1: există diferențe în ceea ce privește eficacitatea
tratamentului cu Acid acetilsalicilic vs Ibuprofen la pacienții cu bronsita și durere
(ipoteză bidirecțională), tratamentul cu Acid acetilsalicilic dovedindu-se mai eficient din
punct de vedere statistic în ameliorarea durerii întâlnită la pacienții cu bronsita.
RR= 2.409 >1 → FR=Factor protectiv (tratamentul cu Acid acetilsalicilic) este
puternic asociat cu outcome-ul adică cu ameliorarea durerii datorată Bronsitei
RAR= 42% → 42/100 pacienții cu bronsita care au durere, iar administrarea
tratamentului cu bronsita se va ameliora durerea (absolute benefit increase, ABI,
luând în considerare că outcome-ul este unul favorabil)
RRR= -140.9% → riscul scade cu 140.9% la pacienții în tratament cu Acid
acetilsalicilic, adică rata ameliorării simptomatologiei crește cu 140.9% la pacienții la care se
administrează rotigotină comparativ cu Ibuprofen (relative benefit increase, RBI, luând în
considerare că outcome-ul este unul favorabil).
NNT= 2.33 → 2.33 pacienți trebuie tratați cu Acid acetilsalicilic pentru a se putea
obține ameliorarea durerii
Conform studiilor anterioare, Acid acetilsalicilic are efect benefic asupra ameliorării
durerii întâlnite în cadrul pacienților cu gută, lucru dovedit și în acest studiu.

7. Concluzii
Acid acetilsalicilic are efect benefic în ameliorarea durerii întâlnite în cadrul
pacienților cu bronsita și durere, spre deosebire de tratamentul folosit în mod uzual
cu Ibuprofen.
Bronsita poate fi o afectiune usoara, dar nu trebuie sa fie tratata cu superficialitate,
deoarece ea poate sa recidiveze si sa provoace probleme de sanatate pe termen lung.

BIBLIOGRAFIE

 Singh, Anumeha; Akshay Avula; Elise Zahn, 2019, Acute Bronchitis, StatPearls, disponibil
la adresa https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448067/, accesat la data de
28.04.2020.
 National Collaborating Centre for Women's and Children's Health (UK), „Bronchiolitis:
Diagnosis and Management of Bronchiolitis in Children”, 2015 in
 NICE Guideline, No. 9, London: National Institute for Health and Care Excellence,
disponibil la adresa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK299243/, accesat la data
de 28.04.2020.
 -, „Bronchitis”, 2020 in NHS, disponibil la adresa:
 https://www.nhs.uk/conditions/bronchitis/, accesat la data de 28.04.2020.
 -, „Chronic Bronchitis”, 2020 in Hopkins Medicine, disponibil la adresa:
 https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/chronic-bronchitis,
accesat la data de 28.04.2020.
 -, Recomandari argumentate stiintific pentru pacienti cu privire la bronsita cronica si
boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), 2016, disponibil la
adresa: https://www.sitemedical.ro/content/bpoc, accesat la data de 28.04.2020