Machine Translated by Google

Disponibil online la www.sciencedirect.com

ScienceDirect

Procedia Economics and Finance 8 ( 2014 ) 599 – 604

Prima Conferință Internațională „Cercetare Științifică Economică - Teoretică, Empirică și Practică

Abordări', WAITING 2013

Aspecte ale procesului subteran în România

Rădulescu Dragoş Lucian*
Petroleum and Gas University of Ploiesti, Bucureşti Avenue no.39, Ploieşti ,100680, Romania

Abstract

Asistăm din ce în ce mai des la o diversificare a elementelor economiei subterane, potențată de efectele
criza economică globală. Dacă în anii precedenți am asistat la manifestări legate de evaziune fiscală, jocuri de noroc sau mită, în prezent aspectele
economiei subterane sunt reprezentate de organizarea de activități infracționale după modelul afacerilor legale (recepție, producție, transport,
recuperare, sectoare de protecție) și criminalitate cu guler alb. Uneori, aceste activități ale crimei organizate depășesc capacitatea statului de a le
limita, deoarece specialiștii din domeniul fiscal și juridic preferă să-și ofere serviciile angajatorilor privați care își permit să le plătească mai mult
decât statul. Nu în ultimul rând, globalizarea a creat condiții în care banii, armele sau traficul de persoane se desfășoară optim între grupurile
internaționale ale crimei organizate prin accesul facil la rețelele internaționale de date sau transport. Mai mult, grupurile criminale organizate s-au
concentrat pe controlul instituțiilor financiare sau băncilor, sub acoperirea cărora puteau transfera sume uriașe de bani. În acest sens, se pare că,
pe lângă caracteristicile sale pozitive, globalizarea a creat un mediu în care grupurile criminale organizate s-au extins cu ușurință dincolo de
granițele statului devenind adevărate industrii criminale transnaționale.

©2014
© 2014Autorii.
Autorii. Publicat
Publicat de Elsevier
de Elsevier BV BV Acces deschis sub licență CC BY-NC-ND.
Selecțiașișievaluarea
Selecția evaluarea inter
inter pares
pares subsub responsabilitatea
responsabilitatea Comitetului
Comitetului de Organizare
de Organizare al ESPERA
al ESPERA 2013. 2013

Cuvinte cheie: economia subterană spălarea corupției evaziunea;

* Autorul corespunzator. Tel.:+40728864832.

Adresa de e-mail: dragosradulescu@hotmail.com.

2212-5671 © 2014 Autorii. Publicat de Elsevier BV Acces deschis sub licență CC BY-NC-ND.
Selecția și evaluarea inter pares sub responsabilitatea Comitetului de Organizare al ESPERA 2013
doi: 10.1016/S2212-5671(14)00134-8
Machine Translated by Google

600 Rădulescu Dragoş Lucian / Procedia Economics and Finance 8 ( 2014 ) 599 – 604

1. Introducere

Se poate observa cu ușurință că în țările în curs de dezvoltare evoluția sectorului informal (Rădulescu DL, 2007) a fost determinată
de alte cauze decât în țările dezvoltate. Inițial, sectorul informal a fost alimentat de prăbușirea regimului dictatorial, care a creat un
gol de putere la nivel central și local, unde cel puțin în ceea ce privește corupția mare posibilitățile de implementare erau extrem de
limitate. Economia subterană a fost un fenomen parțial acceptat la nivelul corupției la scară mică, înțeleasă ca oferind mici „cadouri”
funcționarilor din serviciul public sau chiar medicilor.

Cu toate acestea, economia subterană a reprezentat ultimul mijloc de a permite subzistența (Cazenave J., 1993) în cazul în care
sistemul formal de stat nu a asigurat aproape nimic. În acest caz nu ne referim la bunuri industriale, ci și la cele necesare pentru a-
și câștiga existența precum mâncarea sau medicamentele. Această situație a dat naștere nu numai la condițiile prealabile ale unei
economii subterane, ci și la necesitatea obiectivă a acesteia ca unic distribuitor al anumitor bunuri.
Ulterior, prăbușirea regimului comunist a fost urmată de o perioadă de tranziție (Schneider F., Enste
DH, 2005) spre o economie de piață care a însemnat implementarea unui sistem total diferit de cel anterior.
Acest sistem nu era doar necunoscut maselor mai mari, ci și blamat ca fiind un rău absolut al societății capitaliste.
Mentalitatea dobândită de-a lungul anilor în comunism, precum și acceptarea, uneori, a unor compromisuri morale severe pentru
a obține beneficii în societatea unipartidă a permis deturnarea procesului de tranziție din finalitatea sa.

Pe cale de consecință, tranziția a devenit o manifestare cu efecte ciudate, înțeleasă diferit de către mase și implementată în
sensul întăririi resurselor economice ale celor deja parte din sistemul regimului anterior. Se pare că acest haos nu a fost menținut
doar în mod natural, ci și artificial, cu scopul de a abate atenția de la marile cazuri de corupție. Mai mult, atunci când acestea au fost
dezvăluite, de obicei de către mass-media, reacția statului a fost mult întârziată, ceea ce a declanșat o aparentă lipsă de reacție și în
societatea civilă.

În ceea ce privește evoluția economiei subterane spre tranziția la economia de piață, aceasta se caracterizează prin economia
de subzistență într-un sector tradițional larg (Rădulescu IG, 2007) în care statul este aproape absent. Aparent, existența economiei
subterane a sporit dezvoltarea economică sub constrângerile fiscale la nivelul economiei reale. Ne propunem astfel o nouă
paradigmă de dezvoltare în perspectiva deschiderii de noi piețe, cu o creștere continuă a fenomenelor de corupție, reglementări
legislative insuficiente și proliferarea structurilor criminale.

Din punct de vedere istoric, în România, fenomenele de corupție au existat din vremuri imemoriale, chiar de la apariția primelor
forme de organizare a statului. Numeroși cercetători au declarat că evoluția economiei subterane s-a datorat în principal unei poziții
nefericite din punct de vedere geografic, economic, politic și social. Pe cale de consecință, secolele al XVII -lea și al XVIII- lea sunt
cunoscute pentru o schimbare foarte frecventă a conducătorilor români, care datorită amplasării țării – la răscrucea Europei și Asiei
– au stat la dispoziția Imperiului Otoman. Această fidelitate a influențat posibilitatea de a obține tronul, iar nobilii și-au cumpărat
drumul către tron de la sultanii turci. Pe cale de consecință, de-a lungul anilor, principiul conform căruia se puteau obține avantaje
prin oferirea de cadouri celor aflați în funcții de autoritate. Nici măcar apropierea ulterioară a unor intelectuali români de
mentalitatea țărilor occidentale în care obișnuiau să studieze nu a avut vreun impact major asupra maselor mai mari.

Menținerea unui sistem de economie subterană a continuat în perioada comunismului și a luat amploare în tranziția la economia
de piață, contrazicând eforturile mai mult sau mai puțin exprimate asumate de regimul politic.
Măsurile necesare combaterii acestui fenomen au fost implementate cu prioritate din cauza solicitărilor insistente ale oficialilor UE
mai ales după ce România a început negocierile de aderare la structurile europene.

2. Forme ale economiei subterane

Globalizarea s-a resimțit la nivelul statelor naționale inclusiv în evoluția ascendentă a majorității formelor de economie subterană.
Această tendință a determinat dispariția granițelor dintre nivel național și internațional și împletirea în problemele naționale politice,
economice sau sociale. Unele forme de economie subterană, cum ar fi evaziunea fiscală și corupția, și-au păstrat importanța ca
înainte, dar au fost secondate de noi forme precum lumina lunii, traficul de droguri și terorismul.
Machine Translated by Google

Rădulescu Dragoş Lucian / Procedia Economics and Finance 8 ( 2014 ) 599 – 604 601

Această situație nu se regăsește doar în țările cel mai puțin dezvoltate; unele forme de economie subterană trebuie îndeplinite
și uneori tolerate și în unele state dezvoltate ale OCDE (Maria Rosaria Carillo, Mauritio Pugno, 2002) (vezi Italia, dar și Grecia, Spania
și Portugalia). Dintre statele OCDE (Friedrich Schneider, Dominik H.Enste, 2005) cele sudice au înregistrat cele mai mari valori, Sudul
fiind caracterizat de o dezvoltare economică slabă, în timp ce nivelul de reglementare este similar cu țările din nord.

2.1. Corupţie

Astfel, în ceea ce privește corupția în România, cauzele favorizante au fost legate de sărăcie, accident sau șomaj, lipsa dezvoltării
economice, politice sau sociale (Donatela della Porta, 1996). Aceste aspecte au generat acte de corupție sub formă de mită, extorcare,
nepotism, trafic de influență și fraudă, sau monopol asupra bunurilor sau serviciilor.

Cauzele sunt legate de descentralizare, nivelul de sărăcie și rata ridicată a șomajului; acest
fenomenul are un impact mai mare în cadrul autorităţilor vamale şi unul minim în rândul militarilor.
Pe cale de consecință, costurile corupției (Emil D., 2001) sunt în zona reducerii investițiilor străine și interne, aducerea afacerilor
către economia subterană, reducerea veniturilor publice, imposibilitatea furnizării de bunuri esențiale, creșterea impozitelor,
creșterea costurile de tranzacție, precum și incertitudinea economică.
Din punct de vedere al impactului asupra statului, cea mai gravă formă este infracțiunea cu guler alb, care apare sub protecția
autorităților publice, dar și a factorilor de decizie și politici, ca o atitudine disprețuitoare și indiferentă față de societatea civilă,
proprietatea publică și lege. Acest tip de corupție creează pagube pe scară largă cu consecințe negative din cauza posibilității ca
grupurile criminale să urce în vârfurile societății și să capteze instituțiile vitale ale statului.

În ceea ce privește corupția partidelor politice, România (http://gcb.transparency.org/gcb201011/infographic) se află în spatele

unor state precum Argentina, Australia, Bosnia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda. , Italia,
Polonia sau Portugalia, dar înaintea Spaniei, Regatului Unit sau Statelor Unite.
Indicele de percepție a corupției (IPC), care este măsurat (http://cpi.transparency.org/cpi2012/results) în ceea ce privește
frecvența și cantitatea de mită în sectorul public și privat, plasează România (scor 44) în urma țărilor dezvoltate din vest. Europa ca
Finlanda (90), Suedia (88), Elveția (86), Germania (79), Marea Britanie România
socialiste, (74) sau Franța (71).Estonia
este după Totuși, (64),
în comparație cu fostele
Slovenia (61), țări(61),
Ungaria
Cehia (49), dar Bulgaria (41), Moldova (36), Rusia (28) sau Ucraina ( 26).

2.2. Competitie nedreapta

În ceea ce privește concurența neloială în mediul de afaceri trebuie să avem în vedere dreptul de drept natural sau juridic
persoanelor să desfășoare orice activitate comercială în mod liber, legea intervenind numai în cazul în care drepturile concurenților sunt încălcate.
Sunt necesare obligații comerciale specifice pentru a proteja interesele agenților economici și în special Legea 11/1991 privind
combaterea concurenței neloiale care sancționează metodele ilegale de atragere a clienților și Legea 21/1996 privind concurența,
care suprimă (Capaț âna O., 1992) - practicile competitive.
În circuitul comercial, conform Legii nr.11/1991, comercianții trebuie să își desfășoare activitățile cu bună-credință, cu respectarea
cerințelor normelor de concurență loială care interzic actele precum neexecutarea unilaterală a contractului sau proceduri neloiale,
abaterea încrederii, incitarea la infracțiune și dobândirea de secrete comerciale de către terți care știau că achiziția presupune astfel
de practici, afectând poziția comercianților concurenți pe piață.
Faptele de concurență neloială (Carpenaru DS, 2007) reglementate de lege sunt confuzia, calomnia comercială,
dezorganizarea afacerii concurente si sustragerea clientilor din competitie.
Confuzia este actul prin care o persoană imită identificatorii unui comerciant rival sau produsele acestuia și este considerată
concurență neloială dacă creează confuzie în rândul clienților. Ne putem gândi la act că creând confuzie cu privire la originea
produselor prin imitarea formelor lor de identificare (etichete) sau a stilului lor de prezentare.
Pe de altă parte, calomnia comercială răspândește informații false cu privire la calitatea operațiunilor comerciale desfășurate de
un agent economic concurent pentru a-l discredita dacă nu există o hotărâre judecătorească definitivă care să depună mărturie.

Dezorganizarea afacerii concurente înseamnă oferirea de beneficii angajaților concurentului lor comercial
Machine Translated by Google

602 Rădulescu Dragoş Lucian / Procedia Economics and Finance 8 ( 2014 ) 599 – 604

pentru a dezvălui secrete comerciale, a sustrage clienți sau a împiedica aprovizionarea cu materii prime cu intenția de a destabiliza
activitatea concurentului său.
Furtul de clienți de la un alt comerciant este un act de concurență neloială care implică promisiunea de a acorda beneficii clienților
cu condiția să obțină alți cumpărători sau condiționarea vânzării anumitor produse la prețuri reduse de achiziția altor bunuri.

Sunt considerate infracțiuni se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă acţionează ca utilizarea unei firme,
invenţii, mărci în scopul creării de confuzie, punerea în circulaţie a mărfurilor contrafăcute, folosirea în scop comercial a unor informaţii
secrete fără acordul proprietarul său legitim, dezvăluirea secretelor comerciale de către persoane aparținând autorităților publice sau
utilizarea unui brevet fals. De asemenea, sunt considerate contravenționale (Angheni S., Volonciu M., Stoica C., 2003) actele de concurență
neloială de către angajatul unui dealer care prestează servicii unui concurent sau acceptarea unor astfel de oferte, dezvăluirea unui
secret comercial fără acordul deținător legitim, comunicarea unor declarații publice ale unui comerciant cu privire la industria sa menite
să inducă în eroare pe cheltuiala concurenților săi, difuzarea de declarații false ale unui dealer asupra unui concurent sau a bunurilor
acestuia, oferirea de cadouri angajatului unui comerciant în schimbul secretelor proceselor industriale de angajatorul său sau angajarea
angajaților unui comerciant în scopul perturbării activității sale de afaceri și a forței economice a agentului economic care acționează.

Legea care protejează libertatea concurenței și actele interzise de acorduri tacite și practici concertate pe piața relevantă între agenții
economici cum ar fi fixarea concertată directă sau indirectă a prețului de vânzare sau de cumpărare, tarife și reduceri, controlul
producției, distribuției și dezvoltării tehnice, împărțirea surselor de aprovizionare conform criteriilor teritoriale, aplicarea unor condiții
inegale la tranzacții echivalente, condiționarea încheierii de contracte de anumite clauze care prevăd beneficii suplimentare față de uzul
comercial, participarea în mod concertat cu oferte trucate la licitații sau eliminarea sau limitarea accesului altor concurenți pe piață. , cu
excepția cazului în care efectele pozitive ale acestor acte prevalează asupra celor negative.

Legea a reglementat (Capaț âna O., 1996) acordurile monopoliste ca acte colective ale agenților economici independenți, având ca
scop restrângerea sau denaturarea concurenței, reprezentate de acordurile dintre aceștia sau practicile concertate pe o piață relevantă.

In cazul abuzului de pozitie dominanta, agentii economici sunt atat de puternici incat sunt capabili sa determine si celelalte
comportamente comerciale de pe piata. În acest sens, abuzul de dominantă este determinat prin acte precum impunerea, direct sau
indirect, a prețurilor de vânzare sau de cumpărare, a tarifelor sau a altor clauze contractuale abuzive, limitarea producției, distribuției
sau dezvoltării tehnice a concurenților, aplicarea partenerilor comerciali a unor condiții inegale la tranzacții echivalente, angajarea în
prețuri de pradă pentru a elimina concurenții, exportul sau vânzarea sub costul de producție sau exploatarea stării de dependență a
partenerilor comerciali.
Nerespectarea acestor obligații atrage răspunderea penală sau civilă, în special în cazul participării cu intenție frauduloasă la
organizarea de practici anticoncurențiale sau abuz de poziție dominantă și pedeapsa va fi închisoare de la 6 luni la 4 ani sau un amendă
și obligația comerciantului vinovat de a opri sau anula aceste acte.
De asemenea, putem avea răspundere civilă și în cazul nenotificării unei fuziuni (Rădulescu DL, 2008), furnizarea de informații
inexacte sau incomplete în urma unei solicitări sau unei sesizări, furnizarea de informații inexacte sau incomplete solicitate de Consiliul
Concurenței sau în timpul controalelor sau refuzului de a se supune unui control.

2.3. Spălare de bani

Spălarea banilor este considerată de unii autori (Debare M., 1992) ca nefăcând parte din principalele forme ale economiei subterane,
deoarece implică doar rezultatul final al acesteia. Considerăm că acest fenomen constând în principal în depunerea de bani într-o bancă
care nu este interesată de proveniența acestora, cum este cazul centrelor financiare offshore, reprezintă o operațiune menită să ascundă
câștigurile.
Din punct de vedere al mijloacelor folosite pentru spălarea banilor avem în vedere atât achiziționarea de bunuri de lux cu bani
rezultati din trafic sau pentru achiziționarea de articole de mare valoare sau pentru transferul de bani în străinătate. Transferarea
acestor sume în diverse instituții bancare (Biș a C., Costea I., Capota M., Danciu B., 2005), vânzarea ulterioară a bunurilor achiziționate la
prețuri mult sub prețul lor de achiziție precum și utilizarea operațiunilor comerciale succesive și crearea aparenţa de legalitate pentru
aceste operaţiuni sunt tot atâtea modalităţi de disimulare a originii banilor.
Spălarea banilor implică în principal operațiuni precum suprataxarea falsă, proces fals, stratificarea sau spălarea inversă a banilor
sau exportul fals pentru a disimula originea banilor. În consecință, suprataxarea falsă reprezintă o metodă constând în vânzarea
operelor de artă contemporană false la un preț ridicat, restituind în același timp lucrările de artă de la cumpărător către proprietarul
anterior. Cumpărătorul fictiv încasează un comision de la
Machine Translated by Google

Rădulescu Dragoş Lucian / Procedia Economics and Finance 8 ( 2014 ) 599 – 604 603

furnizor, deoarece ambele părți sunt implicate în acest tip de tranzacție.

In ceea ce priveste procesul fals, acesta consta in depunerea ilegala in contul bancar al unei societati a unei sume de numerar de catre o
persoana dispusa sa efectueze spalare de bani; urmează un proces, intentat de către deponentul de bani împotriva acelei companii. Înțelegerea
dintre ei este că firma își acceptă vina și, prin urmare, plătește o sumă echivalentă cu cea depusă.

Stratificarea este operațiunea prin care spălatorul de bani înființează o companie falsă în Cipru, în numele căreia deschide un cont bancar în
altă țară. Spălarea banilor se realizează între banca unde a fost deschis contul și persoana care a fondat compania. Astfel, banca trimite
spălatorului de bani un curier, care încasează suma de spălat. Banii, minus comisionul bancar, vor fi virati ulterior in conturile societatii.

În același sens, spălarea inversă a banilor înseamnă transferul de bani între sucursalele internaționale ale băncilor până când originea banilor
nu mai poate fi urmărită.
Exporturile false reprezintă operațiunea legată de mecanismul de returnare a TVA atunci când o companie exploatează punctele slabe ale
pieței și TVA poate fi obținut printr-un sistem de facturi false.
Ca noutate din momentul admiterii în UE, spălarea banilor a inclus și mecanismul prin care au fost deturnate subvențiile din Uniunea
Europeană destinate străzilor mari sau turismului. Aceste aspecte au loc în momentul în care crima organizată implică obiective precum abolirea
reglementărilor, eliminarea controlului de stat, secretul bancar, swap-urile sau conturile offshore.

Concluzie

Evoluția economiei subterane în România devine din ce în ce mai legată de procesul de globalizare și regionalizare. Procesul de globalizare
este folosit de grupurile criminale ca factor de potențare al activităților crimei organizate. Grupările infracționale au ajuns să întâmpine
globalizarea prin organizarea de rețele internaționale pentru a-și gestiona propria activitate cu o eficiență sporită și folosind în principal mijloace
tehnologice sofisticate și exploatarea granițelor libere. Noile sisteme de comunicații și frontiere libere au creat oportunități suplimentare pentru
aceste grupuri, care devin din ce în ce mai conectate decât au fost vreodată.

Astfel, grupurile criminale organizate transnaționale s-au conectat cu cele naționale pentru a determina apariția unor noi forme de
criminalitate, precum și implicarea grupurilor criminale românești în cele internaționale. S-a înregistrat un salt calitativ în ceea ce privește
evoluția fenomenelor economiei subterane.
Despre existența actelor de corupție în România, acestea au avut tendința de a escalada datorită unei atitudini larg răspândite de acceptare
tacită a acestui fenomen de către populație. De asemenea, la nivel de societate se crede în continuare că rezolvarea problemelor personale sau
realizarea unei cariere va presupune acceptarea unor forme de economie subterană.
Situația este potențată și de anumite elemente favorabile precum legi fiscale inconsecvente, corupția în creștere din cauza descentralizării,
economia paralelă moștenită de la regimul anterior sau lipsa specialiștilor în domeniul fiscalității. Pe de altă parte, putem observa o dezvoltare
fără precedent a economiei subterane, deoarece fapte precum banii din droguri care trebuiau spălați, finanțarea partidelor politice și
descentralizarea.
Se pare că nimeni nu a înțeles că sistemul democratic însuși se bazează pe reacția societății civile la fenomenele economiei subterane; cu
toate acestea, grupurile aparținând vechiului regim au pus stăpânire pe societate din punct de vedere economic și politic după 1990 și de aceea
acest deziderat este greu de atins.

Referințe

Rădulescu D.L.,2007. Probleme globale contemporane. Petroleum and Gas University of Ploieèti, p.37.
Cazenave J., 1993. Economie la subsol. INSEE Antiane, Nr.23.
Schneider F., Enste DH,2005. Economia din umbră. Un sondaj internațional. University Press, Cambridge, p.33.
Rădulescu I.G.,2007. Dualismul economiei subterane. Petroleum and Gas Ed of Ploiesti, p.9.
Carillo MR, Pugno M.,2002. Economia subterană și capcana subdezvoltarii. Document de lucru, Salerno.
Della Porta D., 1996. Corupție și democrație. Curierul UNESCO.
Emil D,.2001. Corupţia şi frauda: blocaje subterane. Tribuna Economică nr.42, p.64-65.
Machine Translated by Google

604 Rădulescu Dragoş Lucian / Procedia Economics and Finance 8 ( 2014 ) 599 – 604

http://gcb.transparency.org/gcb201011/infographic.
http://cpi.transparency.org/cpi2012/results.
Capaìâna O.,1992. Revista de drept comercial nr.1, p.32-33.
Carpenaru D. S., 2007. Drept comercial roman. Universul Juridic Ed., Bucuresti, p.109-110.
Angheni S., Volonciu M., Stoica C.,2003. Drept comercial. Universitara Bucuresti, p.59-60.
Capaìâna O.,1996. Noua reglementare antimonopolista în dreptul concurenìei. Revista Dreptul nr.7,p.3-4.
Rădulescu D.L.,2007. Institutii de dreptul afacerilor. University Petroleum and Gas Ed of Ploiesti, p.119-120.
Debare M., 1992. Miliardele din economia subterană întunecată. Hatier Paris, p.7-30.
Bièa C., Costea I., Capota M., Donciu B.,2005. Utilizarea paradisurilor fiscal. BMT Publishing House Bucuresti, 5-25.