Răspunsul UE la şantajul economic al Rusiei

Mizând pe lăcomia europenilor, Vladimir Putin a dispus introducerea unui embargo

împotriva prouselor agro-alimentare din UE destinate pieţei ruse (detalii în articolul
„Putin pariază pe lăcomia europenilor şi răspunde sancţiunilor economice”
http://europunkt.ro/2014/08/07/putin-pariaza-pe-lacomia-europenilor-si-raspunde-
sanctiunilor-economice/). Până în prezent, gambitul liderului de la Kremlin se dovedeşte
ineficient, dacă nu chiar contraproductiv.

Uniunea Europeană a luat măsuri hotărâte pentru a limita efectele embargoului arbitrar
impus de Moscova.

În primul rând, la iniţiativa comisarului pentru agricultură, Dacian Cioloş, Comisia

Europeană a pus la dispoziţia fermierilor fonduri în valoare de 125 milioane de euro,
destinate eliminării surplusului de fructe şi legume de pe piaţa europeană, care ar putea
apărea ca urmare a închiderii pieţei ruse. Banii fac parte dintr-un fond de rezervă de 420
milioane de euro aflaţi la dispoziţia Comisiei, în cadrul Politicii Agricole Comune, pentru
a rezolva dereglările neaşteptate ale pieţei, ceea ce înseamnă că, cel puţin teoretic,
Uniunea Europeană mai are disponibile nu mai puţin de 300 de milioane de euro pentru a
minimiza efectele sancţiunilor ruse.

În al doilea rând, s-a luat decizia ca la începutul lunii septembrie 2014 Consiliul
miniştrilor agriculturii să se întrunească în mod extraordinar pentru a identifica noi soluţii
în vederea limitării efectelor embargoului impus de Moscova.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană a avertizat în mod deschis statele terţe şi mai ales
statele candidate (cu referire directă la Serbia) că se aşteaptă ca nimeni să nu exploateze
în mod neloial noile oportunităţi oferite de războiul economic dintre Bruxelles şi
Moscova. Mai mult, oficialii europeni au început deja să poarte discuţii cu reprezentanţi
ai statelor din America Latină pentru a împiedica aprovizionarea Federaţiei Ruse cu
produse agro-alimentare din această regiune.

Nu în ultimul rând, majoritatea producătorilor europeni au declarat că vor încerca să îşi

reorienteze direcţiile de desfacere a produselor, fiind încrezători în succesul acestor
eforturi. Chiar şi acei producători care sunt în imposibilitate de a găsi noi pieţe de
desfacere într-un interval scurt de timp susţin în continuare politica Uniunii Europene,
aşteptând compensaţiile aferente din partea Comisiei Europene. Cu excepţia unor
cunoscuţi agenţi ai propagandei ruse, precum prim-ministrul maghiar, Viktor Orban,
Europa face front comun în faţa embargoului rus.

Între timp, în supermarketurile din Rusia au apărut afişe în care cumpărătorii sunt rugaţi
să îşi limiteze achiziiţile la 5 kg de cartofi, de ceapă sau de mere, iar în subordinea
Procurorului General al Federaţiei s-a creat un grup extraordinar de lucru care are ca
obiectiv principal eliminarea speculei cu alimente. Unii comentatori anticipează deja că
autorităţile ruse vor fi nevoite în scurt timp să introducă mercuriale şi preţuri maximale,
ca în perioada sovietică.
După cum prognozam anterior, în condiţiile în care piaţa rusă reprezenta doar 10% din
totalul exporturilor agro-alimentare comunitare, în vreme ce consumatorii ruşi se
aprovizionau în proporţie de 50% cu produse europene, Rusia se resimte mai grav decât
Europa de pe urma propriilor sancţiuni. Vladimir Putin mizează însă pe faptul că
europenii vor ceda primii în această luptă economică. Până acum calculele sale se
dovedesc eronate: europenii s-au mobilizat exemplar şi au reuşit să facă front comun
împotriva unui embargo arbitrar, care aminteşte de Realpolitik-ul desuet de secol XIX.
Dacă hotărârea europenilor va persista, este posibil ca Putin să obţină exact efectul
contrar celui pe care îl scontase: o Europă cu adevărat unită împotriva unei Rusii sărăcite
de propriile sancţiuni.