FIȘĂ DE LECTURĂ

IONA

Data întocmirii: 1968, în revista Luceafărul

Aurorul: Marin Sorescu

Editura: Editura Fundației „Marin Sorescu”

Date importante din viața și activitatea autorului (perioada de viață, locul nașterii și cel al înhumării
sale, studii, debutul literar, alte opere ce-i poartă semnătura):

Marin Sorescu a fost fiul lui Ștefan Sorescu și al Nicoliței (născută Ionescu), țărani din Bulzești.
A urmat cursurile școlii primare în satul natal, apoi a continuat studiile la Colegiul Național „Frații
Buzești” din Craiova; în continuare a studiat la Școala medie militară din Predeal. Studiile universitare
le-a făcut la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, la Facultatea de Filologie (1955-1960),
licențiat în limbi moderne. A fost membru al Programului Internațional pentru Scriitori la
Universitatea din Iowa - SUA.

Specia literară: dramă

Cronotopul (spțiul și timpul acțiunii): pe mare, în burta peștilor, pe nisip

Naratorul (tipul de narator și indici ai prezenței acestuia): -

Personaje (principale, secundare, episodice, antagoniste etc., prezentarea succintă a acestora):

Iona, pescar

Pescarul I
fără vârstă, figuranți
Pescarul II

Momentele subiectului:

- Exprozițiunea: tabloul I; ambiguu, apare un personaj, singur, care se chemă Iona; jumătate
pe mare, jumătate gura primului pește
- Intriga: tabloul al II-lea, burta primului pește
- Desfășurarea acțiunii: tabloul al II-lea și al III-lea, întâlnirea cu ceilalți doi pescari, apariția
peștilor 2 și 3
- Punctul culminant: când ajunge pe nisip, începutul tabloului IV
- Deznodământul: tabloul IV, actul șocant al personajului – sinuciderea.

Vocabular (5 cuvinte pe care le-ai descoperit în această operă și sensurile lor):

Dedubleare: 1. Acțiunea de a se dedubla și rezultatul ei; împărțire în două. 2. Dedublarea
personalității = tulburare psihică constând în disocierea personalității, la același individ, una normală
și alta morbidă, fiecare dominând alternativ și determinând caracterul comportamentului.
Neostentativ ≠ ostentativ: (Făcut) cu intenția de a pune ceva în evidență, de a impresiona, de
a provoca; demonstrativ, provocator.
Movilă: 1. Ridicătură de pământ naturală, mai mică și mai rotunjită decât dealul, care se află
de obicei în regiunile de câmpie sau de podișuri joase. 2. Mică ridicătură de pământ sau de pietre,
făcută de om pentru a servi ca semn de hotar, de aducere-aminte pentru un mort etc. 3. Grămadă de
obiecte (de același fel); morman, maldăr.
Huzurit:
Șoavă:

Citate preferate (3 notate în paranteză și precizat emițătorul lor):

„M-am gândit bine, lucrul ăsta l-aș face cu dragă inimă. Ar fi ca un lăcaș de stat cu capul în
mâini în mijlocul sufletului.” – sfărșitul tabloului II
„Problema e că nu mai reușești să ieși din ceva, o dată ce te-ai născut” – tabloul IV
„E o proorocire? Ce prooroc ai mai fost și tu! Viitorul am văzut ce bine ți l-ai ghicit. Ia încearcă
acum să prezici trecutul. Să vedem dac-o nimerești măcar cu ăsta, proorocule! Încearcă să-ți
amintești totul.” – tabloul IV
„... Cum se numea drăcia aceea frumoasă și minunată și nenororcită și caraghioasă , formată
de ani, pe care am trăit-o eu? Cum mă numeam eu?” – sfârșitul tabloului IV

Impresii personale (de ce ți-a plăcut această lectură / ce ai învățat din aceasta / cum ai fi vrut să se
termine acțiunea, ai vrea / nu ai vrea să trăiești în această lume deoarece...):
Mi-a plăcut în mod particular modalitatea autorului de a expune conflictul interior al
personajului prin monolog, împreună cu toate sentimentele și trăirile acestuia.
Prin intermediul aceastei opere am contemplat asupra temei singurătății omului modern, iar
precum afirmă însuși autorul, m-am regăsit în protagonistul operei, am simțit cum o parte din Iona
trăiește și în mine.
Nu aș schimba cu nimic finalul dramatic al operei. Îl consider a fi mai mult decât potrivit, real.
De fapt, pot să afirm că finalul este cel care m-a cucerit, surprins și care l-a întipărit pe Iona adânc în
percepțiile mele asupra condiției umane.
Din păcate, deja trăim în lumea schițată de Sorescu prin această operă. Mi-aș dori într-adevăr
să schimb acest adevăr, însă tot ceea ce pot face se limitează la empatie.

Opinii / referințe critice (2 citate din critica literară):

„... În revista Luceafărul a apărut IONA a lui Marin Sorescu, care pune sub o lumină nouă
întreaga problemă a literaturii debutanților și a atitudinii față de ea. Pentru că IONA, piesă a unui
tânăr debutant în dramaturgie, este o capodoperă și ridică dintr-odată, fără efort, scrisul românesc
pe vârfurile cele mai înalte ale literaturii teatrale contemporane.”
HORIA LOVINESCU
(Revista Teatru nr. 2/1968)

„La sfârșitul acestui original și introvertit cântec de viață, plin de blândă jale, nu se află
paradisul terestru al înțelepciunii umane, ci moarte liber consimțită al lui Iona. Dar ea nu reflectă, așa
cum s-ar putea crede, o ultimă deznădejde, ci mai degrabă supunere față de deșertăciunile lumești,
situându-se chiar sub semnul motivului creștin al reînvierii.”
KLAUS COLBERG
(Der Bund – Berna – Elveția, din 24.01.1971)

NOTA BENE: LA OPERELE DRAMATICE NU EXISTĂ NARATOR!

SUBIECTELE ABORDATE DE PROTAGONIST (IONA) PE PARCURSUL OPEREI:
TABLOUL I
- Iona este părăsit de ecou
- Lumea nu trebuie să țipe pe mare
- Visele acestuia (doar pești) și visele copiilor lui (marea)
- Dacă ar fi fost pădurar
- Pescuitul norilor
- Prezintă peștii din acvariu + visul lor de a fi pescuiți

TABLOUL II
- Încearcă să doarmă
- Este înghițit
- Povestea pescarului înghițit
- Vremea de afară
- „veșnica mistuire”
- Gândul la sinucidere
- Interiorul peștelui
- Ideea de a face o bancă de lemn în mijlocul mării

TABLOUL III
- „reconstituind” atacul celui de-al doilea pește
- Ce se întâmplă afară
- Copii din burta mamelor + legătura dintre ei
- Cei doi pescari + posibila relția de peternitate dintre cei doi + empatia acestuia față de soția
unuia dintre pescari
- Spintecarea peștelui
- Interiorul celui de-al treilea pește
- Pasiunea acestuia din trecut față de gândaci
- Războiul
- Gândirea unitară a tuturor către mamele lor
- Scrisoarea către propria mamă
- Primește o scrisoare + ironia acestuia față de expeditorului
- Lumea ca un ou clocit
- Ochii peștilor din burta peștelui

TABLOUL IV
- Prinderea soarelui cu năvodul
- Respiratul aerului
- Ajungerea acasă
- Despre fericire
- Apariția acelorași pescari
- Zarea plină de burți
- Dumnezeul ce nu mai poate învia
- Sentimentul de dezorientare, pierdut
- Proorocirea
- Starea de năuc, de confuzie, uitarea
- Amintirea numelui
- Drumul greșit, răzbirea