Universitatea Politehnica București

Electronica, Telecomunicații și Tehnologia informației.

Student:
ANGHEL ALEXANDRU-DAN

ESEU
despre anomia sistemului educațional, ținând cont că nu numai crizele
economice și sociale produc anomie, ci și îmbogățirea rapidă și accesul facil la
putere al celor nepregătiți să o exercite.
 

Conceptul de anomie, așa cum este descris de E. Durkheim în cartea sa ”Despre

sinucidere” – 1897și în carea argumentează că un numar mare de sinucideri apare în
comunitățile religioase protestante – în care se acordă mai mare valoare individualismului
oamenilor – și rata de sinucidere este mai mica în comunitățile catolice – care oferă o mai mare
coeziune între oameni și un anumit control social. Anomia este o întrerupere a legăturilor cetin
oamenii uniți, o stare de dezordine social care face ca societatea să nu mai funcționeze normal.
Perioadele de anomie ( a – fără, nomos – normă) se caracterizează prin dezordine, instabilitate
și conflicte deoarece forța socială a normelor și valorilor este scăzută și oamenii nu mai aderă
la ele. Durkheim a descoperit că perioadele de anomie apar în perioade de schimbări rapide
sociale, economice sau politice ale societășii. El spune că anomia este o stare de tranziție în
care normele și valorile commune dintr-o perioadă, nu mai sunt valabile și încă nu au evoluat
altele pentru a se impune.

În concepția lui Emile Durkheim, educația transformă un individ într-un membru al unei
societăți, îl socializează, îi imprimă comportamentele dezirabile social, la un anumit moment.
Educația reprezintă un factor al devenirii umane, un cumul de acțiuni realizate cu scopul de a
interioriza elementele conștiinței colective sub forma comportamentelor”fixate în calitate de
comportamente normale” . Prin idealul educational al fiecărei societăți și al fiecărei epoci
istorice se creionează setul de comportamente în materie de achiziții cognitive, abilități și
atitudini precum și pe latura morală și axiologică, în accord cu realitățile socio-culturale și
economice. ” omul pe cre trbuie să-l realizeze educația în noi nu este omul așa cum l-a creat
natura, ci omul pe care îl vrea societatea, iar ea il vrea așa cum îi cere structura sa interioară…
Educația este mijlocul prin care societatea își reînoiește neîncetat condițiile propriei existențe”.

Educația prin școală realizează o socializare veritabilă pentru că această instituție este
capabilă, prin specialiștii bine pregătiți, să interiorizeze în conștiința tinerei generații, spiritual
de disciplină ( definit prin atitudine de respect față de autoritatea normei), atașament față de
crup ( comportament altruist) și autonomia voinței ( individualism).

Travesând o etapă de restructurare globală după epoca comunistă, societatea actuală

romanească încă stă sub semnul transformărilor generate de un mediu politic care subjugă
schimbările sociale, propriilor doctrine iar in domeniul educației, de exemplu, este mereu
necesară reforma.

In condițiile actuale, noi, tinerii, ca beneficiari ai sistemului de educație ne confruntăm

cu lipsa de modele. Desi la nivel de școală sau liceu nu am realizat deplin acest lucru, acum
putem înțelege prezența fenomenului de slăbire a exigenței în educație sau chiar a corupției în
mediul școlar și academic. Sunt prezentate prin massmedia mai ales, cazuri de eliberare sau
obținere de diplome false și situația de a profesa o anume specializare fără a deține diploma și
competențele necesare ( ceea ce inseamnă o gravă abatere de la morală și corupție), de a obține
note foarte mari cu ușurință, în afara unei prestații corespunzătoare. Sunt exemple de oameni
care ocupă importante funcții în stat , la care accederea s-a bazat strict pe culoarea politică și
nu printr-un examen corect și riguros, si care au serioase probleme de cunoaștere a limbii
materne, chiar.

Anomia în sistemul educational duce la dezorganizarea în plan psihic individual și

conduce la frustrare și înstrăinare mai ales în rândul adolescenților care reacționează inclusiv
prin recurgerea la actul sinuciderii sau prin devianță și blocare intr-o atitudine de refuz. Sunt
din ce in ce mai prezente fenomenele de bullyng -  o formă a comportamentului agresiv frecvent
întâlnit în școală.  Bullying-ul prezintă o problemă cu care se confruntă multe state ale lumii.
Acest fenomen are urmări negative asupra comportamentelor atât a victimelor, cât și a autorilor
bullying-ului, fapt ce înregistrează scăderea rezultatelor la învățătură, abandonul școlar,
anxietate, depresie. Slăbirea controlului social face posibil consumul de alcool, tutun și droguri
în randul tinerilor, inclusive în spațiile de invațamant. Programele scolare incarcate și
acumularea de cunoștințe inutilizabile starnesc un sentiment de revoltă în randul tinerilor și al
părinților iar supraîncarcarea sarcinilor pentru acasă este deprimantă. Se poate vorbi și despre
o scădere a autorității profesorului prin implicarea brutală a unor parinți care își folosesc
influența si lucruri neverosimile pentru copiii lor.

Accederea neprofesionistilor în funcții înalte duce, prin lipsa de viziune, la imposibilitatea

stabilirii unor scopuri înalte și importante privind educația, pe de o parte, și la slăbirea
motivației tinerilor de a se pregăti temeinic, sau a se pregăti doar pentru notă, pe de altă parte.
Tinerii resimt o lipsă de repere ceea ce le închide orizontul speranței, motiv pentru care
fenomenele și comportamentele neconforme s-ar putea intensifica.

Concluzii: fenomenul anomiei poate fi pus în corelație cu fenomenele sociale dintr-o

societate în care nu există valori commune iar normele nu sunt bine fixate sau chiar
contradictorii și cu consecințele acestora la nivel individual. Soluția propusă de Durkheim:
reîntoarcerea la morală ( oamenii să fie solidari și să-și limiteze dorințele individuale).