Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE
În anii ce au urmat celui de-al doilea război mondial, peisajul geostrategic s-a
modificat esenţial, devenind instabil, contradictoriu şi imprevizibil, fapt ce a dus la
iniţierea unor procese de revizuire şi reactualizare a politicilor de apărare şi o
adaptare a strategiilor de securitate naţională la noile cerinţe.
Pe fondul creşterii locului şi rolului blindatelor în lupta armată, capacitatea de
luptă împotriva acestora a devenit un parametru esenţial pentru aprecierea
eficienţei forţelor terestre, în determinarea raporturilor de forţe şi în determinarea
evoluţiilor probabile pe câmpul de luptă.
În cadrul sistemului de luptă împotriva blindatelor, artileria antitanc va
continua să rămână o armă de bază, al cărei rol va creşte şi se va amplifica în
viitor. Ea rămâne principala armă de sprijin de foc a marilor unităţi, unităţilor şi
subunităţilor luptătoare, caracterizată prin putere mare de foc, capacitate sporită de
manevră, posibilitate de deschidere a focului cu precizie maximă, în timp scurt şi
prin surprindere, în toate formele de luptă (operaţie), indiferent de condiţiile
vremii, iar misiunile de bază ale acestei arme nu pot fi substituite de alte sisteme.
Pentru combaterea vehiculelor de luptă blindate şi în special a tancurilor,
forţele terestre dispun de un „ansamblu de forţe şi mijloace cu destinaţii şi
posibilităţi diferite...”1), toate aceste elemente alcătuind sistemul antiblindate, în
cadrul căruia, un rol central revine subsistemului artileriei şi rachetelor terestre.
In acest cadru, subsistemul artileriei şi rachetelor terestre constituie partea
cea mai importantă a sistemului de luptă împotriva blindatelor adversarului, face
parte în totalitate din categoria mijloacelor antiblindate active şi conţine elemente
incluse atât în subsistemul fix cât şi în subsistemul mobil de apărare împotriva
acestora.
Schimbările de abordare a modului de gestionare a conflictelor militare au
impus transformări conceptuale privind modul de întrebuinţare al structurilor
luptătoare şi implicit ale structurilor de sprijin, cerinţele de performanţă ale
artileriei antitanc, ca principal mijloc de sprijin terestru (mobilitate, capacitate de
reacţie, putere de foc, precizie, bătaie etc.) fiind adaptate corespunzător.
Deşi riscurile şi ameninţările identificate în prezent la adresa păcii conduc
către o probabilitate crescută a acţiunilor de tip asimetric, posibilitatea
desfăşurării unor acţiuni clasice, convenţionale, nu poate fi exclusă din tipologia
acţiunilor militare.
În acest context se înscrie şi tematica lucrării şi mi-am propus să tratez
sprijinul artileriei antitanc în ofensiva din contact cu particularităţile impuse de
doctrinele, concepţiile şi tehnologiile moderne.
Pentru acordarea sprijinului unei structuri de infanterie am pornit de la
analiza tipurilor mijloacelor antiblindate şi destinaţia principală a acestora.
NESECRET
1 din 78
NESECRET
NESECRET
2 din 78
NESECRET
CAPITOLUL I
NOŢIUNI GENERALE PRIVIND OFENSIVA SUBUNITĂŢILOR
(UNITĂŢILOR) DE INFANTERIE
NESECRET
3 din 78
NESECRET
NESECRET
4 din 78
NESECRET
NESECRET
5 din 78
NESECRET
NESECRET
6 din 78
NESECRET
regruparea forţelor din contact cu inamicul sau prin înlocuirea parţială ori totală
cu altele aduse din adâncime.
Atacul planificat necesită o detaliere a acţiunilor de nimicire a inamicului
aflat în poziţii pregătite (descoperite de elementele de cercetare). Se recomandă
evitarea, pe cât posibil, a atacului frontal. Forţa acestui atac constă în planificarea
detaliată a acţiunii, până la nivel companie (baterie), pluton. Faza de pregătire a
unui atac include acţiunile preliminare precum completarea cu personal şi mijloace
şi deplasarea către zonele de adunare. Activităţile de cercetare, în special
supravegherea terestră şi aeriană se intensifică pentru a determina reacţiile
inamicului la deplasarea şi inducerea în eroare executate de forţele proprii.
Militarii se deplasează spre zonele de adunare sau spre poziţiile de atac şi se
pregătesc sa treacă aliniamentul de atac la ora stabilită. Focul din poziţiile de
tragere acoperite poate fi folosit pentru acoperirea deplasărilor.
Pregătirea şi executarea operaţiei ofensive6
Orice acţiune ofensivă se împarte în anumite etape, a căror natură şi durată
depind de mai mulţi factori. În general, etapele unei acţiuni ofensive sunt:
pregătirea, atacul, exploatarea succesului şi urmărirea.
Pregătirea include: planificarea, organizarea şi emiterea ordinului de
operaţie, pregătirea personalului şi a tehnicii, executarea recunoaşterilor şi
repetiţiilor şi se materializează în: dislocarea preliminară, desfăşurarea
preliminară, infiltrarea, pregătirea de foc.
Executarea operaţiei. De regulă, unitatea de infanterie participă la
executarea atacului în cadrul grupării marii unităţi tactice. Atacul se poate
executa din contact sau din mişcare. Majoritatea atacurilor constă în:
- apropierea de obiectiv;
- atacul propriu-zis sau acţiunea la obiectiv;
- consolidarea;
- reorganizarea.
Pregătirea operaţiei ofensive
Activităţile de pregătire a operaţiei ofensive se materializează în: dislocarea
preliminară, desfăşurarea preliminară, infiltrarea, pregătirea de foc.
Dislocarea preliminară constă în deplasarea controlată în vederea dispunerii
forţelor, fie în raioanele de concentrare, fie în apropierea acestora, în funcţie de
timpul avut la dispoziţie.
Desfăşurarea preliminară vizează dispunerea forţelor luptătoare, de sprijin şi
a celor de logistică, în conformitate cu repartiţia stabilită, precum şi executarea
aprovizionărilor şi reaprovizionărilor necesare realizării capacităţii de luptă
complete, nemijlocit înaintea declanşării atacului.
Infiltrarea se execută numai când există condiţii favorabile pentru aceasta,
iar obiectivele urmărite sunt hotărâtoare pentru succesul ofensivei şi nu pot fi
atinse prin alte mijloace.
6
Doctrina Operaţiilor forţelor terestre - F.T. 1, ediţia 2004
NESECRET
7 din 78
NESECRET
NESECRET
8 din 78
NESECRET
NESECRET
9 din 78
NESECRET
Ofensiva combinată se execută numai de către marea unitate (cu o parte din
forţe, aflate în contact nemijlocit cu inamicul, iar cu altă parte - din mişcare, prin
aducerea lor din adâncime). In cadrul acesteia, unitatea trece la ofensivă fie din
contact cu inamicul, fie din mişcare.
Compania de infanterie7 execută atacul ca fază a oricărui tip de operaţie
ofensivă. Tipurile de atac pe care le poate executa compania de infanterie sunt:
atacul în grabă şi atacul planificat.
Alte tipuri de atacuri sunt: raidul; ambuscada; atacul demonstrativ;
contraatacul.
Raidul este un atac prin surprindere care include retragerea după ce scopul
misiunii a fost îndeplinit.
Ambuscadele sunt atacuri prin surprindere împotriva unităţilor/subunităţilor
aflate în deplasare sau în halte; ele pot fi organizate atât ca parte a operaţiilor
ofensive cât şi de apărare.
Atacul demonstrativ este un atac cu obiectiv limitat, executat în scopul
întârzierii, destabilizării sau distrugerii iniţiativei inamicului de a ataca.
Contraatacul este un atac efectuat cu forţe din apărare pentru recâştigarea
iniţiativei ori pentru a nu da posibilitatea inamicului să obţină succes.
Atacul în grabă se execută în cazul în care compania intră în contact cu
forţele inamice. La luarea contactului cu inamicul, compania trebuie să acţioneze
imediat şi să distrugă inamicul prin atacul în zone libere, pe la flancuri sau puncte
slabe, după care raportează comandantului de batalion. Pregătirea unui atac în
grabă este similară cu cea a unuia planificat, cu precizarea că timpul şi resursele
sunt limitate. Comandantul companiei poate conduce un atac în grabă ca rezultat al
realizării contactului din deplasare, atunci când trece la ofensivă după ce a
executat operaţia de apărare, precum şi în orice situaţie în care poate obţine
iniţiativa şi trece la ofensivă.
Atacul planificat al companiei de infanterie este în mod normal coordonat ca
parte a operaţiei ofensive a batalionului. Principiile luptei ofensive sunt aceleaşi în
cazul unui atac planificat cât şi a unuia în grabă, efectul urmărit fiind identic,
diferenţa constând în timpul disponibil planificării, recunoaşterilor, coordonării şi
pregătirilor privind execuţia.
Atacurile planificate sunt caracterizate de o planificare detaliată bazată pe
informaţii diverse, recunoaşterea completă, pregătire şi repetiţii şi sunt executate
în situaţia în care inamicul este bine organizat în apărare sau atunci când un atac în
grabă nu este indicat.
NESECRET
10 din 78
NESECRET
NESECRET
11 din 78
NESECRET
NESECRET
12 din 78
NESECRET
NESECRET
13 din 78
NESECRET
NESECRET
14 din 78
NESECRET
NESECRET
15 din 78
NESECRET
NESECRET
16 din 78
NESECRET
NESECRET
17 din 78
NESECRET
NESECRET
18 din 78
NESECRET
CAPITOLUL II
ACŢIUNILE SUBUNITĂŢILOR DE ARTILERIE
ANTITANC PENTRU SPRIJINUL DIRECT AL
SUBUNITĂŢILOR DE INFANTERIE, PE TIMPUL
OFENSIVEI DIN CONTACT
NESECRET
19 din 78
NESECRET
NESECRET
20 din 78
NESECRET
NESECRET
21 din 78
NESECRET
lansare.
Poziţia de aşteptare este destinată pentru dispunerea instalaţiilor de lansare
până la începerea luptei cu tancurile şi pentru reîncărcarea acestora.
Poziţia de aşteptare a plutonului de lansare a rachetelor antitanc dirijate se
alege şi se amenajează la o distanţă de 300-400 m. faţă de poziţia de lansare şi
trebuie să asigure dispunerea ascunsă a instalaţiilor faţă de cercetarea terestră şi
aeriană a inamicului şi să aibă drumuri de acces către poziţiile de lansare.
Subunităţile logistice se dispun şi rămân în raionul de dispunere a rezervei
antiblindate, situat la 100 m. faţă de bateria cea mai din spate a divizionului. În
cadrul raionului, depozitul de muniţie trebuie dispus în apropierea căilor de
comunicaţie, depărtarea faţă de grupa de gospodărie fiind de 1-1,5 km.
Autocamioanele de transport se dispun unele faţă de altele la intervale de 50 m.
între autovehicule şi la 100 m. faţă de autovehiculele de transport muniţie, în
apropierea căilor de comunicaţie.
Manevra artileriei cuprinde manevra de foc şi manevra de forţe şi mijloace
şi se execută în scopul scoaterii unităţilor şi subunităţilor de artilerie de sub focul
şi acţiunile adversarului, asigurării continuităţii sprijinului cu foc al unităţilor şi
marilor unităţi de arme întrunite şi pentru realizarea completării cu efective şi
aprovizionărilor cu muniţii şi materiale.
Manevra de forţe şi mijloace presupune trei forme specifice: manevra
dintr-o poziţie de tragere în alta, în cadrul aceluiaşi raion de dispunere, manevra
dintr-un raion în altul şi manevra de muniţie9.
2.1.3. Sistemul de foc al artileriei antitanc în ofensivă
Conducerea focului artileriei cuprinde totalitatea măsurilor şi acţiunilor
întreprinse de comandanţii şi statele majore de artilerie în scopul organizării,
pregătirii şi întrebuinţării cât mai eficace a focului artileriei pentru lovirea
adversarului corespunzător cerinţelor situaţiilor de luptă.
Conducerea focului trebuie să fie continuă şi să asigure executarea
misiunilor de foc la timp, precis şi cu un consum redus de muniţie, ea
executându-se în două etape:
I. Pregătirea conducerii focului artileriei
Aceasta cuprinde activităţi desfăşurate de comandanţii şi statele majore de
artilerie pentru realizarea celor mai avantajoase condiţii, în vederea executării
precise şi la timp a misiunilor de foc primite, în limita fâşiei de tragere stabilite.
Ea se începe o dată cu primirea misiunii de luptă, se realizează în special pe
timpul pregătirii acţiunilor de luptă şi se continuă pe toată durata desfăşurării
acestora.
9
A XXVII sesiune de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională, Academia tehnică militară, Bucureşti,
1997
NESECRET
22 din 78
NESECRET
NESECRET
23 din 78
NESECRET
datelor piesei ghid. În ofensivă, cel mai indicat procedeu este pregătirea
completă, deoarece asigură atât o precizie sporită cât şi realizarea surprinderii
adversarului.
Controlul pregătirii subunităţilor în vederea executării misiunilor de foc se
execută de către eşalonul superior de artilerie şi are în vedere modul în care s-au
realizat amenajarea genistică şi mascarea, pregătirea conducerii focului, astfel
încât subunităţile să poată acţiona oportun şi cu eficacitate maximă.
II. Conducerea nemijlocită a focului
Reprezintă o succesiune de activităţi ce se execută de către comandanţi,
înainte şi pe timpul ducerii luptei, în vederea îndeplinirii de către subunităţi a
misiunilor primite.
Executarea misiunilor în pregătirea de foc a ofensivei de către subunităţile
de artilerie antitanc începe când subunităţile de infanterie intră în bătaia
majorităţii armamentului de artilerie al adversarului.
Funcţie de caracterul, natura şi dimensiunile obiectivului, mecanismul de
executare a tragerii şi a consumului de muniţie alocat, se stabileşte numărul de
subunităţi care execută tragerea.
Când se dispune de timp suficient, posibilităţile fiecarei baterii se determină
prin calcul, iar când timpul nu permite acest lucru, fiecărei subunităţi i se
repartizează un obiectiv sau un sector.
Pentru executarea tragerilor prin ochire directă, plutonului de tunuri antitanc
i se repartizează 1 la 2 obiective, dar dacă un obiectiv este deosebit de important,
se pot destina 2 plutoane pentru distrugerea lui.
Tragerea de efect asupra obiectivelor neobservate se execută până la
terminarea muniţiei alocate sau până la primirea semnalului de încetare a focului,
transmis de către comandantul eşalonului superior de artilerie sau comandantul
subunităţii sprijinite.
După terminarea tragerii în pregătirea de foc a ofensivei, artileria execută
misiuni pentru sprijinul de foc al acesteia. Subunităţile de artilerie antitanc date
ca întărire, trec la însoţirea subunităţilor de infanterie, deplasarea făcându-se
astfel încât să se asigure permanent executarea misiunilor de foc asupra
mijloacelor blindate din fâşia de ofensivă.
NESECRET
24 din 78
NESECRET
NESECRET
25 din 78
NESECRET
concretă.
Elaborarea estimărilor. Planul de acţiune preliminar realizat pe baza
estimărilor stă la baza emiterii ordinului de acţiune şi reprezintă un mod posibil
de acţiune, realizat din analiza situaţiei şi a informaţiilor cunoscute iniţial. In
urma analizei estimărilor comandantul ia decizia finală.
Elaborarea estimărilor cuprinde, de regulă:
Analiza misiunii:
- ce trebuie să execute subunitatea de artilerie pentru îndeplinirea misiunii
primite;
- care este locul şi rolul subunităţii de artilerie în cadrul unităţii;
- ce constrângeri (limitări) în spaţiu, timp, resurse, etc. există în
planificarea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor subunităţii de artilerie;
Evaluarea factorilor care influenţează îndeplinirea misiunii:
- inamicul;
- forţele proprii (inclusiv posibilităţile de susţinere logistică);
- mediul (teren, clima, timp);
- asigurarea acţiunilor şi protecţia forţelor;
- activitatea în timp;
- evaluarea capacităţii de luptă a subunităţii de artilerie şi riscurile ce pot
apărea datorită acestui factor,
Consideraţii asupra cursurilor de acţiune posibile:
- planificarea şi organizarea acţiunilor subunităţii de artilerie în funcţie de
cursurile de acţiune ale unităţii, stabilite de comandantul de companie;
- stabilirea şi elaborarea de soluţii pentru eliminarea riscurilor ce pot
apărea, pentru fiecare curs de acţiune, referitor la subunitatea de artilerie.
Deplasarea. După primirea ordinului preliminar şi în conformitate cu
prevederile acesteia, subunitatea execută deplasarea din raionul de dispunere în
raionul de desfăşurare a acţiunilor viitoare.
Executarea recunoaşterilor. Recunoaşterea reprezintă un proces continuu
prin care se obţin date despre adversar, forţe proprii, teren şi stare a vremii în
care se verifică planul de acţiune preliminar. Recunoaşterile se execută luând
toate măsurile de mascare, care să nu permită adversarului să afle date şi
informaţii despre subunitatea de tragere11.
Stabilirea planului de acţiune finală În funcţie de rezultatul recunoaşterilor
comandantul modifică planul preliminar şi stabileşte forma sa finală, coordonându-
şi acţiunile cu celelalte subunităţi. Pe baza planului final comandantul elaborează
ordinul de operaţie.
Transmiterea ordinului de operaţii Ordinul de operaţii se întocmeşte şi se
transmite imediat după executarea recunoaşterilor. În situaţia în care nu pot fi
executate recunoaşterile, comandantul întocmeşte şi transmite un ordin
fragmentar.
11
Manualul de luptă al piesei si plutonului de artilerie (provizoriu). Sibiu, 2001, p. 121
NESECRET
26 din 78
NESECRET
NESECRET
27 din 78
NESECRET
NESECRET
28 din 78
NESECRET
NESECRET
29 din 78
NESECRET
NESECRET
30 din 78
NESECRET
NESECRET
31 din 78
NESECRET
NESECRET
32 din 78
NESECRET
NESECRET
33 din 78
NESECRET
NESECRET
34 din 78
NESECRET
NESECRET
35 din 78
NESECRET
toxice de luptă.
O altă modalitate de protecţie constă în observarea permanentă a
întrebuinţării mijloacelor incendiare de către adversar, precum şi dispersarea şi
mascarea subunităţilor prin schimbarea frecventă a raioanelor de dispunere şi
poziţiilor de tragere. De asemenea, o importanţă deosebită în cadrul protecţiei
împotriva ADMNBC este şi asigurarea subunităţilor cu mijloace de protecţie
individuală, de cercetare de radiaţie, chimică şi de tratare specială, precum şi
lichidării urmărilor unui eventual atac executat de adversar cu ADMNBC şi
mijloace incendiare. Comandantul bateriei formează o echipă de intervenţie în
scopul lichidării urmărilor atacului adversarului cu arme de distrugere în masă.
Decontaminarea parţială se organizează de către comandantul plutonului de
comandă (tragere), fără a întrerupe îndeplinirea misiunii. Pentru aceasta se
amenajează în apropiere o platformă pentru decontaminare.
Siguranţa nemijlocită şi apărarea apropiată a artileriei se organizează în
scopul prevenirii subunităţilor împotriva atacului prin surprindere al adversarului,
grupurilor de cercetare-diversiune sau elementelor teroriste, desantului aerian sau
trupelor aeromobile precum şi a subunităţilor pătrunse în adâncimea
dispozitivului de luptă propriu. Înainte de ocuparea dispozitivului de luptă,
conform dispoziţiilor primite, comandantul de baterie organizează siguranţa
nemijlocită şi apărarea apropiată, cu scopul de a preîntâmpina un atac prin
surprindere dat de adversar, de a înştiinţa la timp subunităţile de apariţia
inamicului terestru şi de a respinge atacul acestuia. Pentru acesta, comandantul va
întocmi schema cu siguranţa nemijlocită şi apărarea apropiată a locului de
dispunere.
Siguranţa nemijlocită şi apărarea apropiată se organizează: în punctele de
observare, în poziţiile de tragere ale bateriilor, pe aliniamentele antiblindate, pe
timpul marşului şi în raioane de concentrare.
Pentru apărarea poziţiei de tragere trebuie respectate anumite reguli printre
care: folosirea caracteristicilor terenului; organizarea apărării de la o distanţă cât
mai mare de poziţia de tragere; realizarea, menţinerea şi îmbunătăţirea siguranţei
poziţiei de tragere; dispersarea elementelor de dispozitiv; stabilirea priorităţilor
privitor la apărare; apărarea circulară; sprijinul reciproc al subunităţilor pe timpul
acţiunilor de apărare; controlul şi îndrumarea; flexibilitatea apărării13.
Pentru realizarea siguranţei nemijlocite şi apărării apropiate, se instalează
posturi de pază, iar noaptea şi în alte condiţii de vizibilitate redusă se organizează
patrule. Postul de pază se organizează la o depărtare care să asigure legătura prin
semnale optice, pentru observarea căilor de acces la piese şi aparate.
Postul de pază are următoarele misiuni: observă căile de acces din faţă, de la
flancuri şi din adâncime; supraveghează sectoarele luminate; înştiinţează
subunitatea despre apariţia infanteriei, tancurilor, aviaţiei adversarului,
contaminarea radioactivă şi cu substanţe toxice de luptă; participă la acţiunile duse
13
Manualul pentru luptă al bateriei de artilerie (provizoriu), Sibiu, 2001, p.74
NESECRET
36 din 78
NESECRET
NESECRET
37 din 78
NESECRET
NESECRET
38 din 78
NESECRET
15
A-8. Regulile tragerilor artileriei terestre. Bucureşti, 1998
NESECRET
39 din 78
NESECRET
primul ajutor (autoajutor, ajutor reciproc între militari, ajutor acordat de către
sanitar); ajutor medical (la punctul medical).
Consider că pentru artilerie există şi alte metode de protecţie cum ar fi:
trageri efectuate cu unghi de înălţător şi cu încărcătura cea mai mică; deplasări
frecvente; executarea reglajului pe reper de tragere dintr-o poziţie de tragere
diferită; piesa nomadă; focul concentrat.
Tragerile efectuate cu unghiul de înălţător şi încărcătura cea mai mică
reduc şansele de detectare a proiectilelor de către radarul de cercetare, datorită
caracteristicii traiectoriei şi duratei de traiect.
De asemenea, durata de traiect mai mică scurtează timpul necesar executării
misiunii de foc şi implicit influenţează viteza de reacţie a pieselor de artilerie, în
special cele antitanc.
Deplasările frecvente sporesc protecţia faţă de focul artileriei adversarului,
deşi pot micşora capacitatea pieselor de a executa rapid focul. Continuitatea
sprijinului prin foc nu trebuie afectată de frecventele deplasări ale subunităţii de
artilerie. Sincronizarea şi numărul deplasărilor sunt esenţiale pentru asigurarea
protecţiei şi trebuie să se bazeze pe instrucţiunile comandantului, pe situaţia
tactică şi pe cunoaşterea mijloacelor de cercetare de care dispune adversarul.
Deplasarea frecventă are implicaţii asupra timpului avut la dispoziţie pentru
pregătirea tragerii şi necesită efor fizic din partea echipelor de servanţi.
Executarea reglajului pe reperul de tragere dintr-o poziţie de tragere (alta
decât cea din care se va executa următoarea misiune de foc) reduce
vulnerabilitatea celorlalte poziţii de tragere din raionul din care se va executa
tragerea. Executarea reglajului pe reperul de tragere cu o piesă din poziţia de
tragere şi utilizarea rezultatelor reglajului pentru determinarea elementelor pe
obiective, impune luarea unor măsuri de comandă şi control şi de realizare a
legăturilor.
NESECRET
40 din 78
NESECRET
NESECRET
41 din 78
NESECRET
CAPITOLUL III
METODICA PREGĂTIRII ŞI CONDUCERII EXERCIŢIILOR
TACTICE CU PLUTONUL
Nr.
Activitatea Termen Observaţii
crt.
1 Primirea indicaţiilor de la comandantul
de baterie
2 Studierea bibliografiei
3 Stabilirea scopurilor şi problemelor de
urmărit
4 Întocmirea concepţiei exerciţiului
5 Executarea recunoaşterilor şi
definitivarea concepţiei grafice
NESECRET
42 din 78
NESECRET
NESECRET
43 din 78
NESECRET
NESECRET
44 din 78
NESECRET
NESECRET
45 din 78
NESECRET
A. CONCEPŢIA:
Forţe: Plutonul 1 TAT
Tema: „....”
NESECRET
46 din 78
NESECRET
ea la cazarmă
C. Scopurile exerciţiului:
- Pentru conducătorul exerciţiuli;
- Pentru Plutonul TAT;
Comandanţi de tunuri;
Servanţi;
Şoferi;
Se stabilesc potrivit temei, tipului şi complexităţii exerciţiului, gradului de
pregătire a subordonaţilor, coeziunii echipelor, activităţilor prevăzute a fi
executate practic, condiţiile specifice terenului, timpului şi anotimpului.
D. Probleme de urmărit:
Reprezintă activităţile din pregătirea şi ducerea luptei pe care eşalonul care
conduce exerciţiul şi le propune să le execute cu participanţii, materializând în
plan acţional scopurile.
Planul unic de difuzare a informaţiilor
Se întocmeşte de către conducătorul ETP şi are următoarea formă:
T.O., Se transmite la
Nr. Cine
Sursa şi conţinut Mod de rezolvare
info. transmite TA Structura Primeşte
informaţie
Documente anexă
Tema tactică
Este un document conceput şi redactat în vederea orientării executanţilor cu
privire la acţiunile de luptă ce au avut loc sau sunt în curs de desfăşurare până la
ora intrării în situaţia iniţială.
Va fi înmânată executanţilor ţinându-se seama de timpul necesar însuşirii
datelor prevăzute şi intrarea în situaţia iniţială (de regulă cu 5 zile înainte).
Ea va fi structurată, de regulă, într-o parte text şi una grafică.
Partea text va respecta următoarele reguli:
BATERIA 1 TUNURI ANTITANC Exemplar unic
NESECRET
47 din 78
NESECRET
Tema: „ ..... „
TEMA TACTICĂ
Hărţi: 1 : 25000, ed. a II a
L 35-74-C-a, b
I. SITUAŢIA GENERALĂ:
1. Situaţia de ansamblu a eşalonului superior al adversarului, din care
să rezulte valoarea, compunerea, natura forţelor şi caracterul
acţiunilor trecute şi în curs de desfăşurare;
2. Situaţia de ansamblu a eşalonului superior al forţelor proprii, din
care să rezulte acealeaşi date;
Vor fi menţionate date despre trupele de la contact (dacă trupele proprii
sunt în contact cu inamicul), date referitoare la gradul de completare cu
efective şi asigurarea materială a adversarului.
II. SITUAŢIA SPECIALĂ:
1. Informaţii despre eşalonul executant al adversarului, ce are influenţă
asupra acţiunilor de luptă ce urmează a fi desfăşurate de căre
executanţi;
2. Situaţia şi acţiunile de luptă anterioare şi în curs de executare a
eşalonului de arme întrunite sprijinit;
3. Date privind acţiunile trecute sau în curs ale subunităţii de artilerie
executante;
II. DIVERSE:
1. Numerotaţia, compunerea de luptă şi pierderile adversarului;
2. Numerotaţia, compunerea de luptă şi pierderile trupelor proprii;
3. Pierderile în personal şi tehnică ale subunităţii de artilerie;
4. Starea căilor de comunicaţie;
5. Situaţia cercetării, transmisiunilor, geniului, logisticii, mascării,
etc.;
ANEXE: Tabel cu semnale, Caracteristici de lucru radio, Codificarea
funcţiilor, Indicativele unităţilor şi subunităţilor.
Partea grafică va fi compusă din scheme, hărţi, crochiuri, alte documente ce
prezintă în detaliu date şi informaţii despre dispozitivul şi acţiunile de luptă în
curs de desfăşurare ale trupelor proprii şi adversarului, constituindu-se în anexă
la tema tactică.
NESECRET
48 din 78
NESECRET
NESECRET
49 din 78
NESECRET
NESECRET
50 din 78
NESECRET
NESECRET
51 din 78
NESECRET
CAPITOLUL IV
EXERCIŢIU PRACTIC
DIVIZIONUL 1 TUNURI NESECRET
Bateria 1 Tunuri Exemplar nr...
ÎNVĂŢĂMÂNT
4.1. Date de bază pentru desfăşurarea Exerciţiului tactic pregătitor cu
Plutonul 1 Tunuri.
Comandantului Plutonului 1 Tunuri
NESECRET
52 din 78
NESECRET
ofensivă a Cp. 2 I.
2.3 VEŢI CREA URMĂTOARELE MOMENTE TACTICE
Atac al aviaţiei care zboară la joasă înălţime în P.T. Vr, pe timpul
executării unei misiuni de foc;
Atac al unui Gr. CC. Div. pe timpul deplasării spre P.T. de bază.
Raion contaminat cu S.T.L. persistente pe comunicaţia ___(harta).
3. LIPSURI CONSTATATE PE TIMPUL CONTROALELOR
Comandanţii de tunuri nu introduc în mod constant corecţiile
individuale ale piesei şi întocmesc greoi documentele; Plutonul 1 tunuri nu
acţionează cu rapiditate în cazul atacului P.T. cu aviaţia care zboară la joasă
înălţime, nu cunoaşte toate semnalele unice de înştiinţare şi alarmare şi nu
execută toate misiunile de foc în baremul cel puţin "BINE"
4. ASIGURAREA MATERIALĂ
100 cartuşe de manevră;
10 petarde;
La exerciţiu se va ieşi cu 3 DAC 665T, având alocaţi 60 motokilometri pentru
fiecare autocamion.
5. Veţi prezenta documentele la aprobat în 11.07.2007
NESECRET
53 din 78
NESECRET
A. CONCEPŢIA:
Forţe: Plutonul 1 TAT
Tema: „Acţiunile plutonului de tunuri, în cadrul bateriei de tunuri, destinată pentru sprijinul direct al
companiei de infanterie din forţa de angajare imediată, în ofensiva din contact nemijlocit cu inamicul”
III.
I. Acţiunile de luptă ale Pl. TAT pe timpul
II. Acţiunile Pl. TAT pe timpul dezvoltării ofensivei Încetarea
ETAPE pregătirii şi ducerii luptei ofensive până la
în adâncimea apărării adversarului exerciţiu-
îndeplinirea misiunii imediate
lui
OPERATIV
17.07 18.07 18.07 19.07 19.07
15.00 10.00 10.00 06.00 14.00
TIMP
ASTRONOMIC
18.07 18.07 18.07 18.07 18.07
15.00 07.00 07.00 12.00 14.30
B. 3 I., folosind intens grupurile de Neatingându-şi scopul propus prin
Forţele
B. 3 I. cercetare-diversiune, mijloacele chimice şi contraatac, se retrage prin luptă pe direcţia
roşii incendiare, a dezvoltat ofensiva pe direcţia MUNTENI - FELDIOARA şi organizează
NESECRET
54 din 78
NESECRET
III.
I. Acţiunile de luptă ale Pl. TAT pe timpul
II. Acţiunile Pl. TAT pe timpul dezvoltării ofensivei Încetarea
ETAPE pregătirii şi ducerii luptei ofensive până la
în adâncimea apărării adversarului exerciţiu-
îndeplinirea misiunii imediate
lui
ZAMFIREŞTI – FELDIOARA - HUPCA un nou aliniament de apărare RODNA –
şi la la 17.07 15.00, ca urmare a cota 485,0. Menţine acest aliniament pentru
pierderilor suferite în personal şi tehnică executarea contraatacului de către eşalonul
de luptă, trece la consolidarea superior.
aliniamentului IZLAZ – cota 480,5 – 1
km. V CREŢANI. În noaptea de
17/18.07 îşi restructurează dispozitivul de
luptă şi trece la apărare. Nimiceşte
adversarul pătruns în adâncimea apărării
prin foc şi executa un contraatac cu F.A.U.
de batalion de pe aliniamentul N RODNA
– cota 485,0 pe direcţia N RODNA -
MUNTENI
Cp. 7 I. a dezvoltat ofensiva în F.A.I. şi la Ca urmare a situaţiei create, Cp. 7 I. se
17.07 15.00, ca urmare a pierderilor retrage prin luptă pe direcţia MUNTENI -
suferite trece la consolidarea FELDIOARA şi participă, în cadrul
aliniamentului atins. batalionului, la menţierea cu fermitate a
Cp. 7 I.
În noaptea de 17 /18.07 îşi restructurează aliniamentului RODNA – cota 485,0 pentru
dispozitivul de luptă şi organizează un executarea contraatacului.
punct de sprijin de companie în eşalonul I
al batalionului.
B. 10 I., folosind cu iscusinţă terenul, a După respingerea contraatacului executat de
produs pierderi importante în personal şi adversar, B. 10 I. dezvoltă ofensiva în
Forţele
B. 10 I. tehnică de luptă, i-a încetinit ritmul de adâncimea apărării acestuia, introduce în
albastre ofensivă, iar la 17.07 15.00 reuşeşte să luptă F.A.U. şi până la 18.07 12.30
oprească ofensiva acestuia pe aliniamentul cucereşte aliniamentul ... (schemă), pe care
NESECRET
55 din 78
NESECRET
III.
I. Acţiunile de luptă ale Pl. TAT pe timpul
II. Acţiunile Pl. TAT pe timpul dezvoltării ofensivei Încetarea
ETAPE pregătirii şi ducerii luptei ofensive până la
în adâncimea apărării adversarului exerciţiu-
îndeplinirea misiunii imediate
lui
IZLAZ – cota 480,5 – 1 km. V trece la apărare în vederea respingerii unui
CREŢANI. contraatac puternic.
În noaptea 17 / 18.07 îşi restructurează
dispozitivul de luptă, iar în dimineaţa zilei
de 18.07 trece la ofensivă din contact
nemijlocit cu inamicul, reuşind ca până la
18.07 08.30 să cucerească aliniamentul
RODNA – cota 485,0.
Cp. 2 I. a dus acţiuni de apărare în F.A.I. După ce a respins contraatacul executat cu
ale batalionului şi la 17.07 15.00 reuşeşte eşalonul II de batalion, Cp. 2 I. dezvoltă
să oprească ofensiva pe aliniamentul ofensiva în adâncimea apărării adversarului
IZLAZ – cota 480,5 – 1 km. V pe direcţia N RODNA – FELDIOARA şi,
CREŢANI. Întărită cu Pl. 1 A.G.-9 şi ca urmare a măririi ritmului de ofensivă şi a
sprijinită direct de Bt. 1 T.A.T., în noaptea pierderilor pe care le provoacă adversarului,
Cp. 2 I. de 17 / 18.07 îşi restructurează primeşte misiunea să dezvolte ofensiva pe
dispozitivul de luptă, iar în dimineaţa zilei direcţia FELDIOARA - PUTNA pentru a
de 18.07 trece la ofensivă în F.A.I., pe cuceri aliniamentul cota 466,1 -
direcţia MUNTENI - FELDIOARA. La SLOBOZIA.
18.07 08.30 participă la respingerea
contraatacului executat de adversar cu
eşalonul II de batalion.
Bt. 1 TAT Bt. 1 T.A.T. la 17.07 15.00 se găseşte în La 18.07 12.00 participă la nimicirea
raion de concentrare cu centrul la 2,5 km. blindatelor din gruparea de forţe ce execută
HUPCA, se deplasează pe itinerarul 2,5 contraatacul.
km. HUPCA – podul peste pârâul La 19.07 06.00 sprijină introducerea în
MOCIURU – 1 KM. e COTA 477,1, luptă a Cp. 3 I. nimicind mijloacele blindate
NESECRET
56 din 78
NESECRET
III.
I. Acţiunile de luptă ale Pl. TAT pe timpul
II. Acţiunile Pl. TAT pe timpul dezvoltării ofensivei Încetarea
ETAPE pregătirii şi ducerii luptei ofensive până la
în adâncimea apărării adversarului exerciţiu-
îndeplinirea misiunii imediate
lui
participă la nimicirea desantului aerian ce se opun introducerii în luptă.
debarcat în raionul cu centrul la 2 km. NE
COSMINU MARE şi la, 17.07 20.00, este
repartizată în sprijinul direct al Cp. 2 I.
La 18.07 06.00 execută misiuni de foc
prin trageri prin ochire directă asupra
personalului şi mijloacelor de foc din
punctul de sprijin de pluton.
Pl. 1 TAT Pl. 1 T.A.T. se găseşte în raionul de La 18.07 16.00 ocupă un aliniament
concentrare cu efectivul şi tehnica de luptă antitanc la cota 467,2 – 1 km. S cota 467,2
completă. Pentru noua misiune se pentru executarea focului împotriva
deplasează pe itinerarul 2,5 km. HUPCA – mijloacelor blindate participante la
podul peste pârâul MOCIURU – 1 KM. e executarea contraatacului de către eşalonul
COTA 477,1, rezolvă situaţiile tactice II al batalionului.După respingerea
create (atacul aviaţiei la joasă înălţime şi a contraatacului executat de adversar, Pl. 1
unui grup de cercetare diversiune), T.A.T. se deplasează pe itinerarul 1 km. S
recunoaşte şi ocupă o poziţie de tragere pe cota 467,2 – RODNA – 0,5 km. S cota
aliniamentul 2 km. SE HUPCA – 1 km. N 462,3. Traversează un teren contaminat cu
cota 486,2.. substanţe toxice de luptă persistente şi
La 17.07 17.30 sprijină acţiunile Cp. 1 I. / ocupă un aliniament antitanc sprijinind
B. 361 I. pentru nimicirea desantului introducerea în luptă a F.A.U. ale
aerian debarcat în raionul cu centrul la 2 batalionului şi ulterior acţiunile ofensive ale
km. NE COSMINU MARE. acestora concomitent cu respingerea
La 18.07 06.00 execută misiuni de foc ataculşui aviaţiei ce zboară la joasă
prin trageri prin ochire directă în înălţime.
pregătirea de foc a ofensivei.
NESECRET
57 din 78
NESECRET
DEPLASAREA LA CAZARMĂ
-Orientează subordonaţii; sprijinul cu foc al Rezolvă situaţiile create pe
-Echipează harta pentru ofensivei concomitent timpul deplasării;
recunoaşteri; cu respingerea atacului -Conduce focul plutonului
BILANŢUL
-Formulează şi dă unui grup de cercetare pentru asigurarea
OPORD la subordonaţi; diversiune; introducerii în luptă a
-Recunoaşte şi alege P.T. trupelor proprii şi pentru
Pl. 1 T.A.T.
şi P.C.O.; interzicerea retragerii
-Conduce ocuparea P.T. adversarului pe noi
şi pune în aplicare aliniamente;
măsurile de siguranţă -Conduce focul plutonului
nemijlocită şi apărare 19.07 pentru sprijinul dezvoltării
18.07 apropiată; 19.07 14.30 ofensivei;
10.00 -Conduce pregătirea 06.00
tragerii;
B. SCOPURILE EXERCIŢIULUI TACTIC PREGĂTITOR
1. Pentru conducătorul exerciţiului:
perfecţionarea deprinderilor în întocmirea şi conducerea exerciţiilor tactice;
antrenarea în darea ordinelor preliminarii pentru recunoaşteri, conducerea subunităţii pe timpul pregătirii şi
ducerii luptei;
2. Pentru plutonul de tunuri antitanc:
a. Pentru comandanţii de tunuri:
Perfecţionarea deprinderilor în:
executarea lucrului în cadrul grupului de recunoaştere a poziţiei de tragere;
conducerea tunului prin comenzi şi semnale la ocuparea şi părăsirea poziţiei de tragere;
NESECRET
58 din 78
NESECRET
CONDUCĂTORUL EXERCIŢIULUI
Căpitan
Iulian GREBLĂ
NESECRET
59 din 78
NESECRET
TEMA TACTICĂ
Hărţi 1:50000 Ed. 1984
L-35-73-D
NESECRET
60 din 78
NESECRET
NESECRET
61 din 78
NESECRET
ANEXE:
Tabel cu semnale
Tabel cu indicativele unităţilor şi subunităţilor
Tabel cu codificarea funcţiilor
Se cere:
- conspectarea temei tactice şi difuzarea ei la subordonaţi;
- trecerea datelor rezultate din tema tactică pe hartă;
- pregătirea bazei materiale;
Anexa nr. 1
TABEL CU SEMNALE
FELUL SEMNAL
SEMNIFICAŢIA
SEMNALULUI FONIC OPTIC
Pericol atac nuclear CIUPERCA C.S.R. 3 St.
Pericol atac chimic GAZE C.S.R. 1 St.
Pericol atac biologic SENZAŢIA C.S.A. 3 St.
DE ÎNŞTIINŢARE Atac cu tancuri ŞENILA C.S.A. 1 St.
Atac al aviaţiei ARIPA C.S.V. 3 St.
Atac terestru BAIONETA C.S.V. 1 St.
Încetarea pericolului BLOCADA C.S.G. 3 St.
C.S.R. 3 St.
Ora “C” VICTORIA
+C.S.R. 1 St.
DE COOPERARE
Executarea manevrei de material ROATA
Executarea manevrei de foc SCHIMBUL
Anexa nr. 2
TABEL CU INDICATIVELE UNITĂŢILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR
UNITATEA INDICATIV UNITATEA INDICATIV
(SUBUNITATEA) (SUBUNITATEA)
P.O. Dn. JIUL Pl. Log. / Dn. JIUL 60
P.C. Dn. JIUL 10 B. 10 I. RODNA
P.C.O. Bt. 1 T.A.T. ARGEŞUL Cp. 2 I. PARÂNG
P.T. Pl. 1,2,3 T.A.T. ARGEŞUL 10,11,12
Anexa nr. 3
TABEL CU CODIFICAREA FUNCŢIILOR
FUNCŢIA CODIFICAREA FUNCŢIA CODIFICAREA
COMANDANT 115 ŞEF TRANSMISIUNI 161
LOCŢIITOR 122 ŞEF LOGISTICĂ 145
ŞEF DE STAT MAJOR 144 MEDIC 110
ŞEF CERCETARE 123 O.S.P.C. 130
NESECRET
62 din 78
NESECRET
NESECRET
63 din 78
NESECRET
SITUAŢIA TACTICĂ nr. 2: Conducerea acţiunilor de luptă pe timpul pregătirii şi sprijinului de foc, până la
NESECRET
64 din 78
NESECRET
NESECRET
65 din 78
NESECRET
SITUAŢIA TACTICĂ nr. 3: Conducerea acţiunilor de luptă pe timpul dezvoltării ofensivei în adâncimea apărării
adversarului
T.O. 19.07 06.00 – 19.07 20.00
T.A. 18.07 14.00 – 18.07 15.30
0 1 2 3 4 5 6
19.07 08.00 cdt. Bt. 1 T.A.T. Cdt. Se prezintă la Cdt. Bt.,
Conducător 18.07
1 FRAGO 03 ocupare aliniament Pl. 1 T.A.T. Pl. 1 primeşte FRAGO
exerciţiu 13.00
antitanc T.A.T. Îl transmite la subordonaţi
19.07 10.00 cdt. Bt. 1 T.A.T.
“Trage Pl. 1, asupra T.A.B. în Cdt. Pregăteşte şi transmite
Conducător 18.07
2 mişcare de la R. 311, perforant, Î Pl. 1 T.A.T. Pl. 1 comanda
exerciţiu 14.00
optic 8, devansare +0-10, 2 pr. T.A.T. Conduce focul plutonului
FOC!”
Cdt. Conduce executarea misiunii
19.07 10.10 cdt. Bt. 1 T.A.T. Conducător 18.07
3 Pl. 1 T.A.T. Pl. 1 concomitent cu respingerea
Atac al aviaţiei la joasă înălţime exerciţiu 14.10
T.A.T. atacului aviaţiei
19.07 11.00 cdt. Bt. 1 T.A.T.
Cdt. Pregăteşte şi transmite
“Trage Pl. 1, asupra Tc. de la R. Conducător 18.07
4 Pl. 1 T.A.T. Pl. 1 comanda
310, cumulativ, Î optic 11, 1 pr. exerciţiu 14.30
T.A.T. Conduce focul plutonului
FOC!”
CONDUCĂTORUL EXERCIŢIULUI
Căpitan
Iulian GREBLĂ
NESECRET
66 din 78
NESECRET
NESECRET
67 din 78
NESECRET
1. SITUAŢIA
A. ADVERSARUL
B. 3 I. a dezvoltat ofensivă în eşalonul I al Bg. 13 Mc. pe direcţia
ZAMFIREŞTI – FELDIOARA - HUPCA şi la 17.07 15.00, ca urmare a
pierderilor suferite trece la consolidarea aliniamentului IZLAZ – cota 480,5 – 1
km. V CREŢANI.
Cp. 7 I. a dezvoltat ofensiva în cadrul F.A.I. ale B. 3 I şi la 17.07 15.00 ca
urmare a pierderilor suferite trece la consolidarea aliniamentului IZLAZ – cota
480,5 – 1 km. V CREŢANI.
Adversarul are posibilitatea de a folosi tancurile, în principal, pe direcţia
FELDIOARA – MUNTENI şi pe direcţia RODNA – MUNTENI.
B. FORŢELE PROPRII
B. 10 I. a dus lupte de apărare şi ca urmare a pierderilor provocate
adversarului, la 17.07 15.00 reuşeşte să oprească ofensiva acestuia pe
aliniamentul IZLAZ – cota 480,5 – 1 km. V CREŢANI.
Îşi restructurează dispozitivul de luptă şi începând cu 18.07 06.00 primeşte
misiunea de a trece la ofensivă din contact nemijlocit cu inamicul, având lovitura
principală pe direcţia MUNTENI - FELDIOARA.
FAZA I: Ocuparea bazei de plecare la ofensivă.
FAZA a II a: Ofensiva în fâşia ordonată.
Punctele decisive ale operaţiei:
- respingerea ripostelor ofensive executate de adversar;
- introducerea în luptă ale F.A.U. ale brigăzii.
Cp. 2 I. a dus acţiuni de apărare în F.A.I. ale B. 10 I. şi la 17.07 15.00
reuşeşte să oprească ofensiva acestuia pe aliniamentul IZLAZ – cota 480,5 – 1
km. V CREŢANI.
În noaptea de 17/18.07 îşi restructurează dispozitivul de luptă, urmând să
treacă la ofensivă din contact nemijlocit cu inamicul.
2. MISIUNEA
NESECRET
68 din 78
NESECRET
Pl. 1 T.A.T., acţionează în cadrul Bt. 1 T.A.T.şi sprijină direct acţiunile Cp.
2 I.
FAZA I: pregătirea de foc a atacului – execută misiuni de foc la cerere;
FAZA a II a: sprijinul de foc al ofensivei – execută misiuni de foc la cerere;
3. EXECUŢIA
a. Concepţia operaţiei
Pentru îndeplinirea noii misiuni, Pl. 1 T.A.T. va executa un marş pe
itinerarul 2 km. SE HUPCA – MUNTENI – 1 km. V MUNTENI.
Deplasarea la recunoaşteri începe la 18.07 20.30, acestea se execută în C 2,
între orele 21.00 – 21.30.
Focul asupra blindatelor adversarului se deschide la ordin sau din proprie
iniţiativă dacă acestea se apropie sub distanţa loviturii directe.
Locul punctului de comandă-observare al comandantului de baterie este la
cota 457,2.
Semnalele de înştiinţare şi conducere – cele cunoscute.
Gata de tragere 18.07 02.00, gata de luptă 18.07 05.00.
Ocuparea P.T. şi P.C.O. se face pe timpul nopţii 17/18.07.
Amenajarea genstică se realizează la profil normal numai în “C.2”, cu
forţele proprii.
Mascarea dispozitivului de luptă se realizează pe fiecare aliniament.
Schimbarea dispozitivului de luptă se execută în raioanele ordonate, la
primirea semnalelor cunoscute.
Pentru asigurarea stabilităţii psihomorale a tuturor militarilor se vor lua
următoarele măsuri:
- strângerea din zona de dispunere şi recuperarea de la militari a
manifestelor împrăştiate de adversar;
- planificarea judicioasă a activităţilor în vederea asigurării unui număr
suficient de ore de odihnă pentru fiecare militar;
- supravegherea permanentă a militarilor pentru prevenirea cosumului de
băuturi alcoolice sau droguri;
- aplicarea oportună a măsurilor de prim ajutor în cazul apariţiei traumelor
psihice şi evacuarea militarilor afectaţi;
Rapoartele de informare se vor transmite:
- la ocuparea dispozitivului de luptă;
- zilnic la orele 07.30 şi 18.00
- în cazul situaţiilor deosebite, ori de câte ori situaţia impune;
4. SPRIJINUL LOGISTIC
Nivelul asigurării cu armament, muniţie, echipament, carburanţi-lubrifianţi
NESECRET
69 din 78
NESECRET
5. COMANDA ŞI COMUNICAŢIILE
Terenul este mediu frământat, cu drumuri ce pot deveni greu practicabile în
condiţii de ploaie, lucru ce poate afecta sistemul de transmisiuni.
Adversarul are capacităţi de bruiere a comunicaţiilor, aceasta afectând
desfăşurarea în condiţii normale a traficului radio.
Organizarea comunicaţiilor bateriei se va face astfel:
- în dispozitivul de luptă de bază - prin fir şi radio de rezervă;
- pe aliniamentele antiblindate - prin radio.
- intrarea în funcţiune a sistemului de transmisiuni: în D.L. bază 17.07
12.00, pe celelalte aliniamente antiblindate, imediat după ocuparea acestora.
Punctul de comandă observare - 2 km. SE HUPCA.
Luat la cunoştinţă
NESECRET
70 din 78
NESECRET
SITUAŢIA
A. ADVERSARUL
B. 3 I. a dus lupte de apărare în eşalonul I al Bg. 13 Mc. interzicând direcţia
MUNTENI – FELDIOARA - PUTNA şi la 18.07 12.00, are posibilitatea de a
executa un contraatac cu F.A.U. de pe aliniamentul N loc. RODNA – 2 km. NV
CREŢANI pe direcţia RODNA - MUNTENI.
Cp. 9 I. s-a aflat în F.A.U. ale B. 3 I. şi la 18.07 10.00 ocupă aliniamentul N
loc. RODNA – 2 km. NV CREŢANI pentru a executa un contraatac pe direcţia
RODNA - MUNTENI.
Pentru executarea contraatacului primeşte în sprijin 1 cp. tc.
B. FORŢELE PROPRII
B. 10 I. a dezvoltat ofensiva pe direcţia MUNTENI - FELDIOARA,
atingând la 18.07 10.00 aliniamentul 0,5 km. N RODNA – 0,5 km. E cota 480,5
unde trece în grabă la apărare pentru respingerea unui contraatac executat cu
F.A.U. ale batalionului.
Cp. 2 I. a dezvoltat ofensiva în cadrul F.A.I. ale B. 10 I. şi la 18.07 10.00
ocupă aliniamentul 0,5 km. N RODNA – 0,5 km. E cota 480,5, în vederea
respingerii contraatacului executat de adversar cu F.A.U. ale batalionului.
MISIUNEA
Pl. 1 T.A.T. acţionează în cadrul bateriei, iar la 18.07 10.00 primeşte
misiunea de ocupa un aliniament antitanc 0,5 km. S cota 467,2 – 1,5 km. cota
467,2, pentru nimicirea tancurilor ce sprijină contraatacul executat cu F.A.U. ale
batalionului.
EXECUŢIA
Pl. 1 T.A.T., în cadrul bateriei, execută marş pe itinerarul MUNTENI – cota
467,2, în vederea executării recunoaşterilor în C.3 şi ocupării dispozitivului de
NESECRET
71 din 78
NESECRET
luptă.
Gata de tragere: 18.07 11.30
Ordinea de încolonare este cea normală, viteza 30 km/h, intervale între
maşini 50 m.
Măsuri de asigurare de luptă: cele cunoscute.
Mă găsesc în capul coloanei.
SPRIJINUL LOGISTIC
Nu sunt modificări.
COMANDA ŞI COMUNICAŢIILE
Semnale: cele cunoscute.
Înlocuitor la comandă: comandantul plutonului 1.
NESECRET
72 din 78
NESECRET
NESECRET
73 din 78
NESECRET
NESECRET
74 din 78
NESECRET
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
NESECRET
75 din 78
NESECRET
NESECRET
76 din 78
NESECRET
şi mijloace participante).
Sistemul de conducere trebuie să recepteze corect scopul, misiunile şi starea
sistemului de execuţie, căruia să-i imprime cerinţe de calitate şi operativitate
crescute, iar sistemul de execuţie trebuie să-şi menţină capacitatea de luptă
crescută şi o disponibilitate mare de îndeplinire a misiunilor.
Pentru a lupta eficient împotriva blindatelor este necesară combinarea, într-
un sistem unitar, a diverselor tipuri de armament: tunuri antitanc, aruncătoare de
grenade antitanc, rachete antitanc dirijate, tancuri, artilerie în poziţii de tragere
acoperite, aviaţie/elicoptere, baraje genistice, aruncătoare de flăcări, etc.
În prezent, concepţia de întrebuinţare a artileriei antiblindate se orientează
către folosirea acesteia ca mare unitate sau unitate antitanc, ori cu denumirea de
Forţă de intervenţie antiblindate, ce acţionează nemijlocit în sprijinul trupelor
sau la dispoziţia comandantului de arme întrunite.
Darea în sprijinul sau în întărirea subunităţilor de arme întrunite a tunurilor
antitanc cal. 100 mm. nu mai reprezintă o opţiune viabilă, deorece, pe de o parte,
acestea pot fi lovite cu mare uşurinţă de către armamentul cu tragere directă al
adversarului, iar pe de altă parte, după angajarea luptei, acestea nu mai pot fi
manevrate în adâncime.
În opinia specialiştilor, în situaţia în care un batalion angajează lupta cu
blindatele adversarului, este mai eficient să se prevadă intervenţia unităţii
antiblindate a eşalonului superior, decât să primească în întărire subunităţi de
tunuri antitanc.
Creşterea exagerată a numărului de mijloace antiblindate individuale din
dotarea subunităţilor de infanterie nu este suficientă pentru a lupta eficient
împotriva tancurilor adversarului, acestea putând fi nimicite de către artilerie şi
aviaţie pe baza de plecare la ofensivă şi, de asemenea, nu pot acoperi spaţiile şi
intervalele dintre subunităţi, locuri predilecte de infiltrare a tancurilor.
Aceste consideraţii prefigurează rolul unor structuri mobile, cu posibilităţi
de intervenţie eficiente pentru închiderea unor eventuale breşe - forţele de
intervenţie antiblindate.
O altă provocare a viitorului pentru subunităţile şi unităţile de artilerie va fi
participarea la acţiuni de menţinere sau impunere a păcii, la operaţii militare tip
“non article 5”.
Acestea vor fi integrate în structura grupării de forţe constituită pentru
misiuni de menţinere a păcii, prevenire a conflictelor sau umanitare, principalele
posibilităţi ale artileriei fiind:
- Intimidarea - capacitatea de luptă a forţei de intervenţie trebuind să o
depăşească pe cea a beligeranţilor, ameninţarea cu utilizarea focului
artileriei asigurând un mijloc hotărâtor de intimidare;
- Reacţia rapidă - puterea de foc a artileriei oferind comandantului forţei
NESECRET
77 din 78
NESECRET
NESECRET
78 din 78