Instalatii Termice

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE Cod :PTE – 26
SC EURAS Execuție lucrări pentru obiectivul de investiție ”EXTINDERE, Exemplar nr.:

SRL MODERNIZARE ȘI DOTARE CU ECHIPAMENTE ȘI Pag 1
APARATURĂ MEDICALĂ A AMBULATORIULUI
SPITALULUI MUNICIPAL VATRA DORNEI ”.
1.1 INSTALATII DE VENTILARE – CLIMATIZARE (HVAC)
1.1.1 Montajul canalelor de aer
Canale de aer se monteaza in linie dreapta. Nu se admit sageti sau devieri. Canalele
de aer montate vertical nu au abateri de la verticala mai mari de 3mm pe 1m de
inaltime.Inainte de montarea pe pozitie,se asambleaza la nivelul pardoselii sau al platformei
de lucru numarul maxim posibil de tronsoane de canale si piese speciale determinate de
conditiile locale de pe santier.In alcatuirea portiunilor de canal,asamblarea tronsoanelor se
face astfel incat falturile longitudinale sa fie dispuse alternat pentru a nu se forma o cusatura
continua.La canalele cu sectiune rectangulara,imbinarile longitudinale prin falt vor fi alternate
de pe o fata pe alta a tronsoanelor de canale consecutive. Tronsoanele de canal care apartin
instalatiilor care vehiculeaza aer incarcat cu vapori ,sunt asamblate astfel incat la partea
inferioara a canalului sa nu existe imbinari longitudinale.
1.1.2 Asigurarea portantei canalelor de aer montate orizontal,astfel incat sa nu apara

fenomenul de sageata
Diametrul sau latura Distanta maxima de

canalului rectangular ( mm ) sustinere ( m )
Sub 400 mm 3
Peste 400 mm 4
1.1.3 Montajul prizelor de aer

Protectia impotriva patrunderii in instalatie a corpurilor straine se realizeaza prin
montajul unor dispozitive cu plasa de sarma montate la prizele de aer,in deschiderile de acces
a aerului exterior.Protectia impotriva patrunderii in instalatie a precipitatiilor atmosferice se
realizeaza prin rame cu jaluzele fixate inclinate fata de orizontala cu un unghi minim de
45º.Jaluzelele fixe sau mobile ale prizelor de aer proaspat sunt distantate cu margini
rotunjite,rigide si bine fixate pentru a nu exista posibilitatea aparitiei vibratiilor si aparitiei
zgomotului in instalatie.
1.1.4 Montarea ventilatoarelor axiale

Se face pe canale de aer sau in orificii special amenajate in peretii
incaperii. Pentru o functionare normala a ventilatorului (fara zgomot si cu vibratii cat mai
reduse) se vor respecta urmatoarele masuri:
• axele ventilatorului si motorul electric sa fie bine centrate si perfect
orizontale, flansa sa fie bine fixata in perete sau pe canalul de aer;
• sa se prevada pe suportul motorului o placa amortizoare de zgomot din
cauciuc sau pasla de 3-5 mm grosime;
• sa se evite intrarea sau iesirea fortata a aerului, neparalela cu axul,
asigurandu-se intre orice cot si ventilator o portiune dreapta de canal cu lungimea de cel putin

patru diametre sau, daca aceasta nu este posibil, sa se prevada intre cot si rotor un dispozitiv
celular de paralelizare a vinelor de aer;
• daca se lucreaza cu aer cu umezeala mare sau incarcat cu praf sau vapori
de acizi, motorul trebuie montat in exteriorul canalului de aer;
• sa se prelungeasca carcasa (tubul) ventilatorului cu o portiune de canal
dreapta avind o lungime de circa 1.5-2 ori diametrul pe partea de refulare a ventilatorului;
• ventilatorele axiale montate in peretii exteriori vor fi protejate contra ploii
sau zapezii prin jaluzele si vor avea dispozitive prevazute cu plasa de sirma.
Montare guri si dispozitive de evacuare
Dispozitivele de evacuare montate pe acoperis vor fi bine fixate si ancorate,pentru a
rezista la presiunea vantului,fara deformari si deplasari de la pozitia de montaj.
1.1.5 Montare guri de refulare
Se evita montarea pe o aceeasi ramificatie secundara a doua sau mai multe tipuri de
guri de refulare,deoarece in cadrul operatiunilor de echilibrare a debitelor de aer ,gurile de
refulare cu rezistenta mai mica care pot fi strangulate prin reductii sa nu genereze zgomot.Se
evita montarea gurilor de refulare direct pe canalele de aer cu ramificatii ,pentru a se evita
generarea zgomotului in guri,in urma echilibrarii debitelor de aer intre guri si ramificatii.Se
evita montarea gurilor de ventilare in instalatii de ventilare direct pe canale daca exista cerinte
de silentiozitate.Montarea gurilor de refulare pe canalele de aer se face la o distanta minima
de 5d fata de prima piesa din amonte care perturba curgerea aerului in canal ( d este diametrul
canalului cu sectiune circulara ).
In cazul canalelor rectangulare cu laturile a si b ,d = a+b /2 ,cand nu exista
posibilitatea adoptarii acestei distante se prevad regularizatoare de curgere montate in canal la
o distanta minima de 1d fata de gura de refulare.Gurile de refulare sunt montate cu
dispozitive de reglare a debitului de aer si cu jaluzele pentru orientarea jeturilor.
Pentru iesirea jetului de aer pe o directie perpendiculara pe planul gurii de refulare in
cazul in care gura este montata direct pe canale atunci se adopa urmatoarele masuri
constructive de montaj:
montarea unui racord scurt intre gura de refulare si peretele canalului,montarea fara
record a unui gratar format din palete curbate de dirijare in spatele gurii de refulare sau
montarea unui gratar format din pereti plani,verticali,echidistanti in racordul din gura si
peretii canalului.
Montare guri de aspiratie care apartin instalatiilor de ventilare generala
La gurile de aspiratie montate direct pe canalele de aer se monteaza dispozitive de
reglare plasate in planul deschiderii de intrare a aerului. Toate gurile de aspiratie sunt montate
cu rame de protectie care au plase de sarma.Orice gura de aspiratie montata la capetele
ramificatiilor sunt reglate prin dispozitive montate pe ramificatiisi nu vor fi prevazute cu
organe de reglare in planul deschiderii de intrare a aerului.Gurile de aspiratie din incaperile
fara surse tehnologice de caldura se monteaza la partea inferioara a zonei de lucru sau chiar la
nivelul pardoselii.Gurile de aspiratie se monteaza la partea superioara a incaperilor fara surse
tehnologice de caldura,cand exista pericol de acumulare a unor gaze sau vapori ( de exemplu
degajari de hidrogen la statii de incarcare a acumulatoarelor.
Toate gurile de aspiratie sunt prevazute cu dispozitive de protectie pentru evitarea
corpurilor straine.

1.1.6 Evacuarea aerului viciat
Gurile de evacuare a aerului viciat sunt montate pe acoperis la o inaltime de

0.5m,masurata intre planul deschiderii de evacuare si punctul cel mai inalt al constructiei (
coama acoperisului ,coama luminatorului ).Inaltimea dintre planul deschiderii de evacuare si
acoperis este de cel putin 1,5m.Refularea in atmosfera a aerului viciat care contine substante
toxice ,cozive sau inflamabile se face prin dispozitive de evacuare cu jet vertical,in sus.Se
evita amplasarea ( montarea ) gurilor de evacuare pe peretele expus vantului dominant.
1.1.7 Montare dispozitive pentru reglarea debitelor de aer
Dispozitivele de reglare sunt montate in urmatoarele locuri din instalatia de ventilare

mecanica:
*la toate gurile de ventilare din instalatie
* in fiecare ramificatie secundara care alimenteaza un grup de guri de ventilare
*la fiecare ramificatie principala care alimenteaza un grup de ramificatii secundare.
*in conducta principala inainte de prima ramificatie.
Dispozitivele de reglare din canale sunt montate la distante cat mai mari in amonte
de punctul de ramificare astfel incat curgerea aerului in ramificatie san u fie perturbata. La
ramificatii se prevad jaluzele opuse sau clapete fluture montate in canale ramificate fata de
paleta de reglare plasata in punctul de ramificare. Toate dispozitivele de reglare sunt montate
pentru ca organele de comanda ale elementelor mobile sa se poata fi actionate cu
usurinta.Siberul de reglare este monatat in curentul de aer astfel incat sensul de glisare catre
pozitia inchis va fi invers sensului de miscare a rotorului.
Tip dispozitiv Dimensiuni ( mm ) Unde se monteaza Observatii

1 2 3 4
Clapeta fluture 1000x1000 La ramificatii Pana la dimensiunile de la
poz.2
Jaluzele opuse 1000mm La ramificatii Cu latura mai mare decat
aceasta dimensiune de la
poz.2
Jaluzele opuse 630x250mm La ramificatii Cu dimensiuni mai mari
decat dimensiunile de la
poz.2
1.1.8 Montare capace de vizitare
Capacele de vizitare se monteaza pe tronsoane drepte de canal,in locuri accesibile ca

sa fie posibila interventia in interiorul canalului, oricand spre portiunile necesare.
Se monteaza capace de vizitare robuste care sa asigure o etanseitate perfecta.
Montare racorduri elastice

Toate racordurile montate intre tubulatura de aer si echipamente ( elemente in

miscare ) , vor fi elemente elastice care sa impiedice complet transmiterea vibratiilor
mecanice catre canalele de aer ( burdufuri,tuburi flexibile,etc )
Montare puncte de masurare
In toate instalatiile de ventilare se monteaza pe canalele de aer puncte de masurare.in
numar suficient pentru reglarea ,probarea,verificarea functionarii inainte de darea in
exploatare.Punctele de masurare sunt aplasate in zone de turbionare minima.Toate punctele de
masurare vor fi montate in asa fel incat sa fie usor accesibile.
Izolarea termica a canalelor de aer
Se va face cu materiale care vor indeplini urmatoarele conditii :
sa fie greu combustibile sau incombustibile , neputrscibile,sa aiba proprietati
izolante stabile,sa fie rigide la temperaturi ridicate,sa nu degaje sulf la temperaturi
ridicate.Canalele de aer sunt prevazute cu izolare termica in urmatoarele cazuri :
1.canale de aer cald montate intre centrala de ventilare si incaperile servite strabat
spatii neincalzite.
2,canalele care transporta aer incarcat cu vapori.
3.canale care transporta aer sau gaze cu temperature ridicata
4. canale care transporta aer sau gaze calde ,montate in spatii cu pericol de incendiu.
Canalele se izoleaza cu izolatie Armaflex AC pentru urmatoarele avantaje :

Prevenirea aparitiei condensului
Reducerea emisiilor de CO2
Flexibilitate pentru o instalare usoara si rapida
Conductivitate termica scazuta
Isi mentine forma in timp prevenind riscul unor spatii libere in interiorul izolatiei.
Timp de utilizare indelungat.
Optimizeaza eficienta instalatiei
Solutie sigura in caz de incendiu ,deci nu propaga si nu intretine arderea.
Vopsirea canalelor de aer
Canalele din tabla neagra obligatoriu sunt vopsite la exterior.Vopsirea interioara a
canalelor din tabla neagra se se face numai in scopul protectiei impotriva actiunii corozive a
substantelor vehiculate de aer.
1.1.9 Centrale de ventilare
In cazul cladirilor industriale se amplaseaza echipamentele de ventilare in centrale

special amenajate in acest scop.Folosirea concomitenta a acestor spatii si in alte scopuri este
permisa numai in cazurile in care este necesara montarea unui distribuitor de agent termic
afferent bateriei de incalzire,schimbator de caldura,aparataj electric de pornire si protectie,etc.
Locului de amplasare a centralei de ventilare se afla la subsol sau intr-o cladire anexa.Accesul
in centrala pentru introducerea si scoaterea utilajelor si aparaturii trebuie sa se faca cat mai
direct posibil ,fara treceri prin spatii cu alte destinatii,fara demontari de utilaje ( echipamente )
si instalatii si fara spargeri sau alte lucrari speciale de constructii; de aceea este foarte
importanta colaborarea si temele dintre inginerul instalator ventilatorist,architect si inginerul
constructor structurist ( metalist ).

Echipamentele prin care se vehiculeaza gaze,vapori,praf si deseuri combustibile este

amplasat astfel :
I . in aer liber cu respectarea prevederilor normativului I.D .I7 privind
proiectarea,executarea si receptionarea instalatiilor electricein mediu cu pericol de explozie.
II.direct in sectiile de productie numai cand cerintele procesului tehnologic impugn
aceasta solutie sau/si atunci cand utilajele tehnologice au in dotatie echipament de ventilatie.
III.in incaperi propriiexecutate numai din elemente incombustibile.
1.1.10 Centrala de ventilare se organizeaza in asa masura incat sa se creeze
I.Acces direct si spatiu suficient pentru montare-demontare si introducerea -

evacuarea din centrala de ventilare a motorului electric de actionare a ventilatorului,a bateriei
de incalzire,si a oricarui alt echipament voluminous.
II. Acces direct si spatiu suficient pentru manevrarea aparatajului de pornire-oprire a
ventilatorului.
III. Acces direct si spatiu suficient pentru manevrarea dispozitivelor de comanda si a
dispozitivelor de reglare montate pe circuitul de aer,pe conductele de alimentare a bateriilor
de incalzire,etc.
IV.spatiu suficient pentru demontarea rotorului din carcasa ventilatorului.
V.coridoare de acces cu latime de minimum 0.5m in jurul echipamentelor din
centrala.
Inaltimea libera minima a centralelor de ventilare este de 1.8m.
Centralele de ventilare sunt prevazute cu mijloace de ventilare naturala cum ar fi :
(ferestre,usi,deflectoare,guri canale cu caciula de ventilare ,etc ).Ventilarea naturala este
necesara pentru evacuarea caldurii degajate de motoarele electrice sau de conductele de
alimentare ale bateriilor de incalzire.Se iau masuri categorice de limitare a zgomotului sub
40dB prin fonoizolari .( si de exemplu ventilatoare silentioase si tratarea fonica a incaperilor)
1.1.11 Instalaţii de climatizare
Sistem centralizat de conditionare a aerului compus dintr-o unitate exterioara (grup

compresor condensator) si pana la 64 unitati interioare. Agentul de racire / incalzire utilizat
este freonul R410A.
Caracteristici principale:
• Varietate mare de unitati interioare, atat ca si capacitati cat si ca pozitii de montaj

(aparent de pardoseala, de perete sau de tavan, incastrat in plafonul fals, etc.)
• Asigura atat racirea cat si incalzire spatiilor in care sunt dispuse unitatile interioare
consumuri energetice reduse prin reglarea capacitatii unitatii exterioare functie de
cerintele din incaperile dotate cu unitati interioare
• Sistem de comanda si control facil cu posibilitatea contorizarii consumurilor
energetice precum si cu posibilitatea interconectarii la un sistem BMS (buillding
management system)

1.1.12 Instalatii de desfumare
Desfumarea naturală a caselor de scară închise se realizează prin deschiderea

unei trapelor în suprafaţă de 5% din aria casei de scară măsurată la nivelul cel mai mare în
afară de parter, dar nu mai mică de 1 mp şi introducerea aerului proaspăt din exterior prin
caile de evacuare.
Trapele se deschid automat prin comandă electromagnetică şi vor avea
posibilitatea de acţionare manuală în caz de încendiu, prin sistem mecanic actionat de la
nivelul de acces in scară.
Evacuarea naturală a fumului se realizeza prin ferestre de desfumare în faţadă
Dispozitivele de evacuare a fumului, trebuie sa poata fi actionate si prin comenzi
manuale, usor accesibile de la nivelul salii.
Pentru evacuarea fumului din camerele tampon se pot prevedea canale de introducere
a aerului proaspat si de evacuare a fumului la care sunt racordate la fiecare nivel grile de
refulare/aspiratie montate pe canal si prevazute cu dispozitive de deschidere automata.
Debitele de aer aspirate sunt de 1800 m3/h (0,5 m3/s.circulatie - conform P118 art.
2.5.35) iar debitele de aer introduse sunt de 1800 m3/h .
Ventilatoarele de evacuare pentru desfumare se vor monta pe acoperis si vor fi de
tip special cu functionare timp de 1 ora la temperatura de 400 0C.
Ventilatoarele de introducere se vor monta la nivelul tavanului parterului si vor
avea montate sisteme de control al presiunii aerului pe canal .
Canalele de evacuare si introducere a fumului si a gazelor fierbinti se vor
realiza din materiale incombustibile tip CO (CA1) , rezistente la foc cel putin 30 minute
Grilele de evacuare si de introducere sunt prevazute cu voleti din materiale CO,
etansi la foc la introducere si rezistenti la foc la evacuari in pozitie de asteptare- normal
inchis , cu rezistenta egala cu cea a canalului.
Viteza aerului in grile este sub 5 m/s.
Grilele de introducere vor fi pozitionate cu partea inferioara la maxim 1,00 m fata
de pardoseala.
Grilele de evacuare a fumului vor avea partea de jos a acestora la minim 1,80 m
fata de pardoseala.
Zonele de circulatie au prevazut goluri în faţade care se deschid automat în caz
de incendiu, prin canale şi ghene, ori prin dispozitive cu deschidere manuala , dispuse în
treimea superioară a pereţilor exteriori ai încăperiilor.
Dispozitivele de evacuare a fumului dispuse în pereţii exteriori, asigură
desfumarea pe maximum 30 m adâncime ai încăperii.
Dispozitivele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu, vor avea o suprafaţă
liberă normată de cel putin 1 % din aria încăperii pe care o protejează.
Deschiderea automată a dispozitivelor de evacuare a fumului şi a gazelor
fierbinţi, în caz de incendiu, se va realiza în grup pe fiecare nivel.
1.1.13 Ventiloconvectoare necarcasate cu montaj pe pardoseală sau plafon

Ventiloconvectoare carcasate vor fi certificare

Aplicatii rezidentiale, comerciale si industriale
Descărcare fișier
Ventiloconvectoare carcasate cu posibilitate de montaj pe pardoseală (vertical),
model FM sau pe plafon (orizontal), model FMO
Utilizare
Pentru răcirea şi încălzirea clădirilor publice sau rezidenţiale (de exemplu a
hotelurilor, magazinelor, birourilor, spitalelor etc.), folosind ca agent termic apa.
Detalii constructive
Tablă din oţel galvanizat, cu izolare termo-acustică , carcasă din tablă galvanizată,
vopsită la exterior RAL9010. Grilă standarddin ABS, RAL 7047
Ventilatoare centrifugale, cu rotoare din ABS amplasate orizontal, echilibrate static
şi dinamic
Motor AC alimentat 230V/1Ph/50Hz monofazat, cu 3 trepte de turație
Filtrul de aer lavabil din fibră de sticlă uşor de îndepărtat şi curăţat
Baterii cu 3 sau 3+1 rânduri, schimbătoarele de căldură sunt fabricate din țevi de
cupru cu aripioare din aluminiu. Presiunea maximă de lucru 14,4 bar, temperatura de lucru
80oC- max.1000C
Opţiuni
Sistem cu două sau patru ţevi
Motor EC
Posibilitate de montaj pe pardoseala (vertical) sau pe plafon (orizontal)
Accesorii
Termostat mecanic sau electronic montat pe perete sau încastrat în carcasă.
Principalele funcţii: comutare vara/iarnă control 3 trepte de turaţie ventilator, comandă vane
cu 3 cai. Sunt disponibile o gamă mare de funcţii de control pentru funcţionare standard sau
pentru operaţii special.
Vane cu 2,3 sau 3 cai + bypass acţionate de actuator on/off alimentat la 230V/1ph/50
Hz sau modulant (semnal 0-10 Vdc) pentru sisteme cu 2 sau 4 ţevi.
Încălzitor electric din oţel inox AISI 304 cu aripioare din AL-Zn, thermostat de
protective cu rearmare manuală (automată la cerere) . Mai multe elemente de încălzire pot fi
conectate în paralel pentru a mari capacitatea de încălzire.
Descriere
Ventiloconvectoare cu aspect plăcut şi modern. Carcasa protejată împotriva
coroziunii şi acţiunii substanţelor chimice.

Ventiloconvectorul este fabricat din oţel galvanizat cu izolaţie termo-acustică

internă.
Bateria de răcire/încălzire este fabricată din ţevi de cupru cu nervuri din aluminiu
Compus dintr-un ventilator centrifugal conectat direct pe motorul electric. Montat pe
elemente de suport elastice, anti-vibraţii. Întreagă secţiune este echilibrată, iar nivelul de
zgomot este redus.
Filtrul care poate fi înlocuit cu uşurinţă este montat într-un cadru ABS şi poate fi
curăţat cu apă şi/sau aer. Instalare şi întreţinere uşoară.
1.1.14 Radiatoare cu elementi din Aluminiu
Conditii de montaj generale pentru calorifere de aluminiu

1. Radiatoarele se monteaza cu racordurile de alimentare pe aceeasi parte, in
diagonala si cu racordurile de alimentare din pardoseala sau perete, prin imbinari demontabile
2. Corpurile de incalzire se monteaza in paralel cu peretii finisati, la distante stabilite
prin standardele, instructiunile tehnice sau normele de produs;
3. Distantele minime intre corpul incalzitor si elementele de constructie ale peretilor
se stabilesc in functie de temperatura agentului termic, astfel:
• 5 cm, pentru temperaturi pana la maximum 95°C;
• 10 cm, pentru temperaturi intre 96 si 120 °C.
4. Distanta intre corpurile de incalzire si pardoseala este, intre 10- 12 cm.
5. In cazul montarii corpurilor de incalzire in nise sau in cazul acoperirii lor cu masti,
distantele laterale pana la peretii nisei sau ai mastii se stabilesc astfel incat sa permita
montarea si manevrarea normala a armaturilor.
6. Fiecare radiator trebuie sa fie dotat cu robinet de aerisire.

7. Apa in instalatie trebuie sa aiba PH-ul intre 6,5 si 8 la temperatura de 25°C si sa
fie tratata cu produse specifice instalatiei conform normelor in vigoare (Normativul I 13),
duritatea apei trebuie sa fie aprox. 10°Fr (grade franceze). Valoarea pH-ului reprezinta
activitatea ionilor de hidrogen din apa. O valoare scazuta a pH-ului si o duritate sub limitele
impuse de normative, fac ca apa din instalatiile de incalzire sa devina agresiva chimic, ducind
la accentuarea fenomenului de coroziune. Utilizarea unui agent termic cu actiune coroziva

fata de metalele componente ale instalatiei este interzisa, nementinandu-se garantia

produsului.
Recomandarea generala: apa din instalatiile de incalzire nu se schimba niciodata, ci
doar se completeaza
8. La montajul radiatoarelor este recomandat a se utiliza intotdeauna pentru dopuri si
reductii garniturile si O-ring speciale.
1.1.15 Punerea în funcţiune, recepţia şi darea în exploatarea a instalaţiilor de ventilare-

climatizare
Punerea in functiune, receptia si darea in exploatare a instalatiilor de ventilare si

climatizare constituie ansamblul de activitati prin care instalatiile realizate se dau in folosinta
beneficiarului.
Punerea in functiune se realizeaza prin parcurgerea urmatoarelor etape:
a) Operatii de pregatire:
• luarea la cunostinta a proiectului si insusirea lui de catre personalul de punere
in functiune;
• inspectarea instalatiei realizate si constatarea accesibilitatii punctelor de
masura si a organelor de reglare;
• stabilirea programului operatiilor de punere in functiune a instalatiei;
• pregatirea aparatelor de masura si control necesare operatiilor de verificare a
instalatiei;
• pregatirea fiselor de constatare pentru evidenta datelor culese in cadrul
operatiilor de verificare
b) Controlul instalatiei:
> Controlul de buna executie a instalatiei:
verificarea corespondentei cu proiectul;
• verificarea calitatii executiei;
• verificarea conformitatii cu reglementarile tehnice;
• verificarea conformitatii cu normele de protectie a muncii si de securitate la
incendiu;
• controlul existentei tuturor documentelor necesare functionarii.
> Verificarea modului de montare si al eficacitatii elementelor componente a
instalatiei:
• ventilatoare;
• filtre;
• baterii de incalzire/racire;
• guri de aer;
• dispozitive de reglare;
• conducte de aer;
• instalatia de automatizare;
• alte elemente componente ale instalatiei de ventilare - climatizare, dupa caz.
c) Pornirea instalatiei:
Inainte de pornirea instalatiei se iau urmatoarele masuri:
• protejarea sau indepartarea din calea aerului a elementelor de automatizare
susceptibile a se defecta prin murdarire cu praf;

SRL MODERNIZARE ȘI DOTARE CU ECHIPAMENTE ȘI P a g 10
• demintarea elementelor filtrante;

• golirea instalatiilor de apa pentru evitarea inghetului la bateriile de incalzire
si la camerele de pulverizare (in sezonul rece).
Pornirea instalatiei se face in trei etape:
• prima pornire (care se face la sarcina redusa, prin inchiderea partiala a
dispozitivului de reglare sau prin functionarea la turatie redusa a motorului ventilatorului, si
se verifica: daca rotorul se invarte in sens normal; nivelul vibratiilor si zgomotelor;
incalzirea motorului, lagarelor, palierelor si intinderea corecta a curelelor de transmisie);
• pornirea ia sarcina normala (se face dupa efectuarea observatiilor la
pornirea in sarcina redusa si remedierea eventualelor deficiente, efectuind aceleasi
verificari ca in prima etapa dar si verificari asupra intregii instalatii urmarind in special
etanseitatea acesteia);
• funcţionarea de proba (se face cu toate elementele instalatiei asamblate in
pozitie definitiva, si dureaza minimum 8ore, efectuind aceleasi verificari ca in cazul primelor
doua etape si urmarind in special comportamentul ventilatorului).
d) Reglarea instalatiei:
Inainte de inceperea operatiei de reglare, trebuie indeplinite urmatoarele
cerinte:
• cladirea trebuie sa fie terminata, iar usile si ferestrele sa fie in pozitia indicata
in proiect, evitindu-se influentele perturbatoare ale vintului sau tirajului natural;
• temperatura interioara in incaperi sa fie pastrata cat mai constanta;
• reteaua de conducte sa fie terminata si functionarea de proba si verificarile de
etanseitate incheiate;
• bateriile e incalzire si/sau racire, centralele, sa fie montate in instalatie;
• dispozitivele de reglare a debitului de aer de la ramificatii si de la gurile de
aer sa fie plasate in pozitia deschis, organele de executie pentru reglarea automata sa fie
deconectate, ventilatorul sa fie in functiune, avand un debit de aer initial cu 10..15% mai
mare decit debitul stabilit prin proiect.
Ordinea operatiilor de reglare aeraulica a instalatiei este urmatoarea:
• masurarea debitelor de aer la gurile de ventilare din sistem;
• compararea debitelor de aer masurate cu cele din proiect si calcularea
procentului realizat din debitul proiectat;
• reglarea proportionala a ramurilor si gurilor de aer, urmarindu-se sa se obtina
un acelasi procent realizat din debitul de aer proiectat pe toate ramificatiile si gurile de aer;
• stabilirea debitelor la valoarea de 100% (valoare proiectata) prin reglarea
finala a debitului de aer al ventilatorului.
Reglarea se incepe avind clapetele de reglare ale camerei in pozitie complet
deschisa si cu ventilatoarele (de introducere si de evacuare) in functiune la debitul maxim.
Reglarea debitelor de aer (proaspat si recirculat) se face prin actionarea ramelor cu jaluzele
ale camerei pe baza masurarii temperaturilor aerului prospat, recirculat si amestecat.
e) Probe:
La punerea in functiune a instalatiilor de ventilare - climatizare se fac
urmatoarele probe:
> Probe pentru verificarea caracteristicilor functionale ale echipamentelor:

• probarea ventilatoarelor (se face prin determinarea, pe baza de masuratori,

a urmatoarelor marimi: debitul de aer, presiunea totala, nivelul de zgomot, intensitatea
curentului electric la functionarea in regim normal a motorului de actionare al ventilatorului);
• probarea bateriilor de incalzire/racire (se realizeaza prin determinarea
performantei termice a bateriei si a pierderilor de sarcina in baterie pe circuitul de aer);
• probarea filtrelor (consta in deteriorarea eficientei de retinere a prafului);
• probarea ventilo - convectoarelor (consta in: determinarea debitului de aer,
determinare puterii termice, determinarea nivelului de zgomot).
> Probe pe ansamblul instalatiei de ventilare - climatizare care se fac la punerea
in functiune sunt:
a) Proba de etanseitatea retelei de conducte de aer are ca scop determinarea
pierderilor de aer/aporturilor de aer fals ale instalatiei.
Proba de etanseitate se face prin urmatoarele metode:
• masurarea debitului de aer la ventilator si compararea acestuia cu suma
debitelor de aer masurate la gurile de ventilare;
• utilizarea unei instalatii portabile de proba compusa din ventilator de
incercare si conducta de masurare, cu care se pune in suprapresiune reteaua de conducte a
instalatiei, avind gurile de aer astupate si ventilatorul oprit; presiunea de incercare este cu
25% mai mare decit presiunea de regim.
Se verifica daca debitul de aerprin neetanseitati, obtinut, se incadreaza in
valorile normate prevazute de reglementarile tehnice.
b) Proba de eficacitate globala se efectueaza in vederea receptiei instalatiei
si aer scopul de a stabili daca instalatia de ventilare - climatizare realizeaza in incaperile
deservite conditiile igienico - sanitare se de confort prevazute prin proiect, referitoare la:
• Temperatura si viteza aerului;
• puritatea aerului;
• zgomotul produs de instalatie.
In cadrul probei de eficacitate globala se fac masuratori in toate incaperile
deservite de instalatie; se compara determinarile efectuate cu instalatia in functiune si cu
instalatia oprita. Rezultatele probelor de verificare a eficacitatii globale a instalatiei se
considera satisfacatoare daca parametrii aerului din incaperi (temperatura, viteza, nocivitati)
si nicelul de zgomot, respecta prevederile proiectului si normele sanitare si de protectia
muncii.
In cazul in care instalatia de ventilare - climatizare aer mai multe regimuri de
functionare, dupa anotimp sau dupa procesul tehnologic, se procedeaza astfel:
• se verifica eficacitatea globala in regim de functionare corespunzator
anotimpului in care are loc receptia;
• se verifica eficacitatea globala in regimurile corespunzatoare fazelor
procesului tehnologic care se desfasoara in perioada receptiei;
• se va aprecia prin calcule si masuratori partiale, eficacitatea globala a
instalatiei in alte anotimpuri si alte faze tehnologice decit cele din timpul receptiei; in cazul
in care aceste rezultate nu sunt concludente, aprecierea prin calcule a eficacitatii globale a
instalatiei de ventilare, in diverse faze ale procesului tehnologic, se face adoptind scenarii
privind emisiile de noxe, degajarile de caldura etc.

Durata probei de eficacitate globala este de 12 ore, fara intrerupere, pentru

instalatiile de ventilare si de 24 ore, fara intrerupere, pentru instalatiile de climatizare.
Masuratorile se fac la intervale de cel mult 30 de minute, pe toata durata probei.
Procedurile de incercare, aparatele de masura si metodele de masurare a
parametrilor instalatiilor de ventilare - climatizare in cadrul probelor in vederea receptiei
vor fi in conformitate cu prevederile specifice din SR EN 12599:2002.
Rezultatele probelor efectuate asupra echipamentelor si asupra instalatiei in
ansamblu ei, se consemneaza in procese verbale de constatare.
Receptia este activitatea prin care beneficiarul/investitorul declara ca accepta
lucrarea si ca o preia, cu sau fara rezerve, pentru a fi data in folosinta, si se realizeaza in
doua etape:
a) Receptia la terminarea lucrarilor are ca scop constatarea daca lucrarile au
fost terminate si daca instalatiile functioneaza la parametrii proiectati, in acest scop comisia
examineaza:
• instalatiile realizate, prin cercetaree vizuala;
• programul de control al calitatii executiei si documentelor aferente;
• procesele verbale intocmite cu ocazia probelor instalatiei;
• referatul, cu punctul de vedere al proiectantului privind executia lucrarilor;
• cartea tehnica a constructiei, referitoare la istalatiile de ventilare - climatizare.
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile
in procesul - verbal de receptie la terminarea lucrarilor, recomandind
beneficiarului/investitorului admiterea, cu sau fara obiectii, a receptiei, aminarea sau
respingerea ei, dupa caz.
b) Receptia finala se efectueaza la expirarea perioadei de garantie a lucrarii (de
regula dupa 1.. 3 ani), in acest scop comisia examineaza:
• procesele verbale de receptie la terminarea lucrarii;
• instalatiile realizate, prin cercetare vizuala, pentru a se constata finalizarea
lucrarilor cerute de receptia la terminarea lucrarilor;
• documentele tehnice si procesele verbale privind exploatarea instalatiilor;
• referatul beneficiarului/investitorului privind comportarea instalatiilor in
exploatare pe perioada de garantie;
• cartea tehnica a constructiei, referitoare la instalatiile de vintilare - climatizare.
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in
procesul - verbal de receptie finala, recomandind beneficiarului/investitorului admiterea,
cu sau fara obiectii, a receptiei finale, aminarea sau respingerea ei, dupa caz.
1.2 PROBE, VERIFICARI SI INCERCARI ALE INSTALATIILOR
1.2.1 Scop
Prezenta procedură prezintă tehnologia de executie a lucrarilor de probe, verificari si
incercari ale instalatiilor, folosite în domeniul construcţiilor civile, industriale şi agricole.
Prevederile prezentei proceduri pot fi aplicate şi în cazul intervenţiilor asupra unor
construcţii existente, pentru care trebuie respectate şi alte condiţii suplimentare.

1.2.2 Domeniu
Toate acestea sunt necesare si vor fi utilizate la realizarea lucrarilor de probe,
verificari si incercari ale instalatiilor, conform cerintelor specificate pentru realizarea
obiectivului de investitii.
1.2.3 Definitii si abrevieri

Conform documentelor de referinta.
1.2.4 Documente de referinta
Caietele de sarcini, liste de cantitati, memorii tehnice;

Manualul Calitatii al S.C. Constructii Erbasu S.A., cod MMSI-SCCE Nr. Editie 10,
Nr. rev.0 aprilie 2016;
C 56/2002 “Verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente
constructiilor” ;
HGR 300/02.03.2006 privind "Cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santierele temporare sau mobile" ;
HGR 1048/09.02.2006 privind "Cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca" ;
Legea 307/12.07.2006 privind "Apararea impotriva incendiilor" ;
Legea 319/14.07.2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca;
HGR 1425/11.10.2006 pentru "Aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006;
I-7/2011 - Normativ pentru proiectarea, execuția şi exploatarea instalaţiilor electrice
aferente clădirilor;
I-9/2015 - Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor sanitare
aferente clădirilor.
1.2.5 Responsabilitati
Seful de santier
Raspunde de aplicarea fara modificari a proiectului de executie aferent constructiei
realizate. orice neconcordanta aparuta în cadrul executiei lucrarii va fi rezolvata de comun
acord (proiectant – executant – beneficiar) asigurându-se respectarea normelor în vigoare.
Sef punct de lucru

Asigura personal centralizat pentru executarea lucrarilor.
Raspunde de inregistrarile privind calitatea lucrarii (materiale, aparataj, utilaje,
executia lucrarii) incheierea proceselor verbale pe faze determinante.
Compartiment tehnic de santier

Urmareste aplicarea proiectului de executie, participa la probele si verificarile
functionarii instalatiei, la intocmirea proceselor verbale de probe si masuratori conform
reglementarilor în vigoare.

1.2.6 Probe si incercari ale instalatiilor sanitare
Instalatiile de apa rece si calda vor fi supuse la urmatoarele incercari:

- incercarea de functionare la apa rece si calda;
- incercarea de etanseitate la presiune, la apa calda si rece;
- incercarea de rezistenta a conductelor de apa calda.
Incercarea de etanseitate la presiune se va efectua inainte de montarea armaturilor de
serviciu si a aparatelor, pozitiile acestora fiind busonate.
Presiunea pentru incercarea de etanseitate la rece si la cald va fi egala cu 1,5 ori
presiunea de regim, dar nu mai mica de 6 bari.
Timpul de mentinere a presiunii este de 20 minute.
Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompa ce se va amplasa în punctul
cel mai de jos al instalatiilor.
Verificarea se va face prin deschiderea numarului de robinete de consum,
corespunzator simultaneitatii si debitului de calcul.
Pentru verificarea functionarii conductelor de circulatie, se va masura temperatura
apei în conducta de apa calda la iesirea din aparatul de preparare si din conducta de circulatie
inainte de racordarea la aparat. Scaderea de temperatura trebuie sa corespunda prevederilor
din proiect.
Incercarea de functionare a instalatiilor se va efectua având aparatele si instalatiile
aferente (statii de ridicare a presiunii, aparate de preparare a apei calde, pompe, etc.), în
functie, conform proiectului.
Instalatiile de canalizare interioara vor fi supuse urmatoarelor incercari:
incercarea de etanseitate;
incercarea de functionare.
Incercarea de etanseitate se va face umplând cu apa instalatiile de canalizare si
controlând traseele conductelor si punctele de imbinare. Incercarea de functionare se va face
prin punerea în functie a obiectelor sanitare în masura sa realizeze debitul de calcul al
instalatiei. Cu prilejul incercarii de functionare, se vor controla si pantele, piesele de curatire
si sustinerile.
1.2.7 Proba de presiune retele exterioare
Probarea conductelor
Proba hidraulica de etanseitate permite sa se verifice daca montajul imbinarilor a fost
facut corect. Ea este realizata de antreprenor pe masura avansarii lucrarilor, pe tronsoane de
max. 500m, inainte de umplerea completa a transeii.
Inainte de proba, conducta se obtureaza in aval cu o placa prevazuta cu un orificiu cu
robinet pentru racordarea la pompa si umplere. Cealalta extremitate a tubului se obtureaza cu
o placa plina, echipata la partea superioara cu robinet de aerisire. Se vor respecta prevederile
STAS 6819 par.4.4. (Probe si verificari)
Incercarile la presiune ale conductelor se fac numai cu apa.
Conductele de alimentare se incearca la o presiune de proba P= 1,5 Pn (Pn =
presiunea nominala de lucru a retelei), timp de 20 min.,conform Normativului I 12-78

Daca in timpul probelor se constata pierderi de presiune, probele se vor intrerupe

pentru remedierea eventualelor neetanseitati. Dupa remedieri, proba de presiune se va relua
pentru aceeasi perioada de timp.
La terminarea probei de presiune se va intocmi proces verbal si din acel moment se
interzice cu desavarsire desfacerea retelei.
1.2.8 Proba conductelor principale si a bransamentelor
Proba de etanseitate a unei retele, permite sa verifice daca montajul imbinarilor a fost
corect executat. Pentru proba de etanseitate va fi executata umplutura santului, mai putin zona
imbinarilor, pentru depistarea eventualelor pierderi de apa.
Proba hidraulica va fi executata pe tronsoane, la care sunt montate toate armaturile si
sprijinirile de proba la cele doua capete.
Probele de etanseitate se fac pe tronsoane, intre doua camine, astupandu-se cu dopuri
iesirile opuse.
Tronsonul si caminele de capat se vor umple cu apa si se vor mentine ca atare 20
minute. Pierderile de apa prin neetanseitati se observa prin caderea nivelului in cele doua
camine. Pierderea nu trebuie sa depaseasca 0,1l/s la 100 m lungime canal.
Vanele de linie sau ramificatiile, precum si capetele libere vor fi asigurate in timpul
probelor.
Fazele de efectuare a probei de presiune sunt:
Instalarea agregatelor de pompare a apei la capatul conductei amplasat mai jos pe
verticala.
Se monteaza vanele de golire si robinetele de aerisire ca si aparatele de masura a
presiunii ( manometru ).
Se deschid ventilele de dezaerisire.
Se umple conducta de apa, se inched robinetele de dezaerisire si se continua
pomparea pana la realizarea presiunii de incercare.
Se noteaza presiunea din 10 in 10 minute, urmarindu-se caderile bruste de presiune.
Incercarea se considera reusita, dupa trecerea intervalului de o ora de la atingerea
presiunii de incercare, scaderea presiunii in tronsonul incercat nu depaseste 10% din presiunea
de incercare si nu apar scurgeri vizibile. Pe timp de iarna golirea conductei de apa se face
imediat dupa efectuarea probei.
Rezultatele probelor de presiune se consemneaza intr-un proces verbal, care face
parte integranta din documentatia necesara la receptia preliminara si definitiva a conductei.
Dupa terminarea completa a lucrarilor de executie, pe conducta se va executa o proba
generala a apei pe intreaga lungime, la presiunea de serviciu.
1.2.9 Probe si verificari - Incercarea de etanseitate a retelelor de canalizare
Incercarea de etanseitate a retelelor de canalziare se efectueaza cofnorm STAS 3051.

Incercarea de etanseitate se executa pe tronsoane, maxim 500 m.
Inainte de incercarea de etanseitate se efectueaza:
- umpluturile partiale lasandu-se imbinarile libere;
- inchideri etanse a tuturor orificiilor;

- blocarea extremitatilor si a punctelor susceptibile de deplasare in timpul

probei.
Retelele de canalizare din beton se mentin pline cu apa cel putin 24 ore inainte de
efectuarea probei de etanseitate.
Pierderile de apa admisibile la incercarea de etanseitate se prescriu in proiet avandu-
se in vedere si prevederile STAS 3051.
In cazul cand proba nu reuseste se iau masuri de remediere si se reface proba.
1.2.10 Etape de realizare
Se introduce cate un stop-balon in tubulatura de canalizare prin caminele din amonte

si din aval fata de caminul de proba ( caminul reper ) unde se efectueaza masuratoarea.
Se umple reteaua cu apa pana la cota + 2.00 m fata de chiuneta caminului reper.
Presiunea nominala la care se incarca reteaua este de 0, 2 atm..
Reteaua astfel umpluta se lasa 24 ore dupa care se fac masuratorile nivelului de apa
din camin. Toleranta admisibila sub care nivelul apei in camin nu trebuie sa scada ( pierderea
de apa admisibila) este de 2 cm pentru camin cu Dn 1000 mm.
1.2.11 Spalarea si dezinfectarea
Inainte de punerea definitiva in functiune a retelei de apa potabila se va efectua

operatia de spalare si dezinfectare cu solutie de clor de concentratie 20 – 30 mg. / 1 timp de
24 de ore. Dupa terminarea operatiei de dezinfectare se procedeaza la o spalare a retelei cu
apa curata.
Dupa efectuarea probelor de presiune se va realiza spalarea la interior a conductelor
cu apa potabila, pe toata lungimea retelei.
Dezinfectarea conductelor se va face in cel mult 3 zile de la terminarea spalarii, prill
introducerea pe conducta a unei solutii de clor, clorura de var sau cloramina, care va avea
concentratie de 20- 25 gr.CI. activ / litru. Solutia se mentine in retea timp de 24 de ore.
Operatiunea de dezinfectare se repeta de cate ori este necesar, in cazul ca analizele
bacteriologice arata ca apa nu indeplineste conditiile de potabilitate.
1.2.12 Receptia si punerea in functiune a retelelor
Receptia lucrarilor de alimentare cu apa este precedata de controlul acestora, care

cuprinde urmatoarele operatii:
- verificarea transeei si patului conductei;
- verificarea conductei montate in sant;
- verificarea la presiune;
- verificarea cotelor conductei;
- verificarea armaturilor;
- verificarea armaturilor si a caminelor;
- verificarea umpluturilor si pavajelor refacute;

La receptie va participa in mod obligatoriu in calitate de membru, si un delegat al

unitatii care urmeaza sa asigure exploatarea si intretinerea retelei.
Beneficiarul va receptiona:
modul de executare a umpluturilor, conductelor si caminelor;
cartea constructiei, cu toate lucrarile executate, precis specificate.
Dupa receptia finala ce se va efectua in conformitate cu Ordinul Guvernului nr. 2 /
1994 si cu Regulamentul de receptie a lucrarilor aprobat prin H.G. nr. 766 / 97 conducta de
distributie a apei potabile va fi preluata in exploatare si intretinere pentru utilitate publica de
catre R.G.A.B.
Cartea Constructiei, intocmita de antreprenor si prezentata la receptie, va fi
documentul principal pe baza caruia se va realiza receptia finala.
1.2.13 Probe si verificări ale instalatiilor termice
În proiect si/sau caietul de sarcini se dau detalii cu privire la verificări şi probe.

Desigur, totul depinde de nivelul implicării U.E. în realizarea I.I.C. Conform normativului
specific, după ce s-au efectuat, pe parcursul execuţiei, verificările normale, în final are loc
verificarea generală care comportă urrnătoarele probe:
- la rece
- la cald
- de eficacitate .
1.2.14 Proba la rece
Are drept scop verificarea rezistenţei mecanice si etanseitătii si se realizează prin

umplerea cu apă a I.I.C. Această probă este obligatorie pentru întreaga instalatie si se face cu
racordarea echipamentelor din C.T., P.T., reţelele de conducte si consumatorii de căldură.
Dacă sunt corpuri de încălzire cu rezistenţă mai mică decât cea de probă, acestea se
scurtcircuitează sau înlocuiesc cu corpuri de inventar. Proba la rece se realizează înainte de
finisarea elementelor instalaţiei (vopsitorii, izolări termice etc). De asemeni, înainte de
închiderea canalelor nevizitabile, mascare şi înglobare sau/si finisarea constructiilor.
Proba se execută în perioade când temperatura mediului ambiant depăşeşte +5C, În
executarea probei se fac următoarele operaţii:
- se deschid complet armăturile de închidere şi reglaj
- se închid legăturile cu vasul de expansiune – deschis
- se reglează armăturile de siguranţă de la cazane si vasul de expansiune- închis;
în concordanţă cu presiunea de probă
- se verifică punctele de racordare a instalaţiei la conducta de apă potabilă şi
pompa de presiune.
Dar, înainte de probă, instalatia se spală cu apă potabilă. Această spălare se face prin:
- racordarea conductei de ducere la conducta de apă potabilă
- umplerea instalatiei
- racordarea conductei de retea a instalaţiei, la jgheaburi de golire la canalizare ,
- mentinerea instalaţiei sub jet continuu până când apa golită din instalatie nu mai
are impurităţi (nămol, nisip etc.).
- operaţia se repetă cu schimbarea sensului de circulaţie a apei

Presiunea de probă este cea stabilită prin proiect. Ea se determină în funcţie de

presiunea maximă de regim şi de modul de execuţie a instalaţiei astfel:
- o dată şi jumătate presiunea maximă de regim, dar minim 5 bar la instalatiile
montate aparent şi la cele mascate sub finisaje uzuale;
- dublul presiunii de regim, dar nu mai puţin de 5 bar, la instalaţiile ce au părţi care
se maschează sub finisaje deosebite
- conform prescripţiilor I.S.C.I.R. pentru instalaţiile supuse prescripţiilor
respective
Împreună cu dirigintele de şantier, se face verificarea comportării instalaţiei la:
probă, prin controlul rezistenţei şi etanşeităţii tuturor îmbinărilor. La îmbinările sudate
controlul se face prin ciocănire, iar la restul îmbinărilor prin examinarea cu ochiul liber.
Presiunea de probă se măsoară după cel puţin 3 ore de Ia punerea instalaţiei sub presiune şi se
face cu un manometru înregistrator sau indicator cu clasă de precizie 1,6 prin citiri la intervale
de 10 min., timp de 3 ore. Proba este considerată corespunzătoare dacă pe durata probei,
manometrul nu a inregistrat variaţii de presiune şi dacă nu s-au observat fisuri, crăpături ori
scurgeri de apă la îmbinări şi presgarnituri.
După terminarea probei, se goleşte instalaţia.
1.2.15 Proba la cald
Prin aceasta se realizează verificarea etanşeităţii şi comportarea instalaţiei la dilatare

comportare în timpul circulaţiei agentului termic.
In centrale termice proba are ca scop şi verificarea parametrilor garantaţi pentru
cazane. Si aceasta se face înaintea efectuării lucrărilor de vopsitorie finală şi protecţie termică,
a mascării sau închiderii elementelor instalaliilor în canale nevizitabile sau în şanţuri, în pereţi
sau planşee cu excepţia elementelor înglobate în construcţie (serpentine sau conducte în
pereţi, plafoane sau pardoseli). Desigur este de preferat ca alimentarea să se facă cu agent
termic în soluţie finală. Aceasta înseamnă atât asigurarea calitălii apei, cât şi a parametrilor
necesari. În cadrul probei, se face şi reglajul instalaţiei. Proba la cald comportă 2 faze:
1) după atingerea nivelului apei în instalalie, se creşte temperatura la 50C care se
menţine cu 5C. Dacă circulaţia se face prin pompe, se pun acestea în funcţiune. La 2 ore de
la funcţionare, se face un control atent la toate corpurile de încălzire, cu mâna sau cu un
termometru cu contact, la partea superioară şi inferioară a fiecărui corp de încăzire. Nu sunt
admise diferenţe mai mari de 5C între corpurile de încăzire. Se face
acelaşi control şi la conducte, cu predilecţie la coloane, asigurându-se uniformitatea
prin robinetele de reglaj. La pompele de circulaţie se controlează cu manometre, presiunile de
intrare - ieşire. La instalaţiile cu vase de expansiune închise se verifică dacă presiunile date de
pompe nu depăşeşsc presiunile admisibile pentru funcţionare.
2) în această fază, temperatura se ridică la valoarea nominală - în limitele 5C si se
fac verificări la îmbinări, corpuri de încălzire şi armături. Se controlează dacă dilatările se
produc în sensul prevăzut in proiect, dacă sunt conforme şi nu se produc neetanşeităţi iar
punctele fixe nu au deplasări. Este verificată instalaţia de dezaerisire. Sunt verificate pompele,
motoarele electrice, cuplajele s.a.m.d.
Se procedează apoi la răcirea instalaţiei până la temperatura ambiantă. Apoi, proba se
repetă ca mai sus.
Proba de eficacitate

Este o probă care deseori este neglijată. Ea are loc după finisarea clădirii şi se face cu
întreaga instalaţie, într-o perioadă când temperatura exterioară este sub 0C si valoarea
temperaturilor medii zilnice nu au avut variaţii mai mari de 3C. Se încălzeste clădirea cu cel
puţin trei zile înaintea probei, iar în ultimile 48 ore înaintea probei, agentul termic se reglează
conform graficului, în limita unor abateri de 2C.
In timpul probelor toate ferestrele si usile trebuie să fie închise.
Temperaturile interioare se citesc cu ajutorul unor termometre montate în mijlocul
încăperii la 0,75 m de la pardoseală. Dacă sala este mare, se pune un termometru la 100 m.
În incăperi de locuit măsurarea temperaturii se face în cel puţin 3 puncte din încăpere
la o distantă de cel puţin 2 m de la peretele încăperii şi la înăltimea de 0,75 m de la
pardoseală. Se urmăreşte stabilitatea şi uniformitatea temperaturii aerului pe toată durata
probei durata probei. Dacă clădirea este expusă însoririi, se iau în considerare numai citirile
efectuate între orele 7 si 11.
Desigur foarte importantă este proba de eficacitate la clădirile de locuit. La acestea,
încăperile la care se măsoară temperatura interioară vor fi:
parter : camere de colt si cele de lângă spaţiile neîncălzite,
la ultimul : ca la parter şi altele, la dorinţă nivel
la nivele : cel puţin 10 % din spaţii, dar şi altele la cerere intermediare
Se face cel puţin o măsurătoare la fiecare nivel, la clădirile multietajate.
Se consideră rezultate satisfăcătoare dacă temperaturile corespund prevederilor
proiectului sau au abateri de 0,5C + 1C - în clădiri civile
1.2.16 Probe si verificari instalatii electrice
Teste Electrice - Generalitati

Procedurile pentru probe trebuie sa fie conform sectiunilor din standardele aprobate
privind probele, din standardele intrenationale. Probele vor include dar nu se vor limita la:
Inspectarea tututror dispozitivelor si echipamentelor pentru defecte sau sau ajustare
defectuoasa cauzate de transport sau montare.
Se masoara rezistenta de izolatie a circuitelor cu megaohmmetrul de 500 volti current
continuu. Se deconecteaza circuitul controlat de la echipamente inainte de test. Rezistenta
minima a izolatiei trebuie sa fie de 1MQ.
Se verifica tipul, si conexiunile transformatoarelor. Se confirma polaritatea corecta a
transformatoarelor de curent.
Se indeparteaza legaturile d scurt-circuit de la transformatoarele de current dupa
finalizarea verificarii circuitelor secundare.
Se verifica conectarea contoarelor si se asigura calibrarea.
Se indeparteaza calele, legaturile, elementele de fixare montate de producator pentru
a impiedica deteriorarea in timpul transportului.
Se verifica sigurantele automate de tensiune joasa in concordanta cu instructiunile
producatorului.
Se verifica rezistenta maxima a sistemelor de impamantare.
Se verifica succesiunea fazelor la circuitul tri-fazic (se deconecteaza toate
dispozitivele care ar putea fi deteriorate de aplicarea tensiunii sau de nerespectarea secventei
fazelor ).
Test funcional/operational pentru toate echipamentele.
Testarea rezistentei electrozilor de impamantare.

Atentie: schimbarile conectarilor, insertia si schimbarea instrumentelor si a

contoarelor se va face astfel incat circuitele secundare a transformatoarelor de curent sa nu se
deschida, nici pentru un moment.
Testele se fac in timpul executiei si dupa montarea completa a fiecarui sistem
electric.
Testele prezentate aici se vor face in prezenta Proiectantului si in perioadele de timp
stabilite inainte.
Executantul pe cheltuiala sa trebuie sa asigure personal calificat, timp si materiale
suficiente necasare pentru executarea tuturor testelor solicitate.
Daca lucrraile nu trec testele sau nu respecta cerintele specificate asa cum este
indicat in rapoartele pentru teste, trebuie sa existe motive suficiente pentru a considera
lucrarea necorespunzatoare si pentru respingerea ei in intregime.
Activitatea executantului va fi considerata ca si lucrarea necorespunzatoare si trebuie
sa existe motive pentru respingerea lucrarilor.
Verificari si probe pentru tablouri electrice
Controlul gradului de protectie - conform SREN 60529-1995;
Urmatoarele verifcari se fac conform PE 116-95 pct. 17.5:
-verificarea realizarii corecte ale circuitelor;
-verificarea aparatelor din componenta echipamentului;
-verificarea rezistentei de izolatie a aparatelor;
-incercarea cu tensiune marita a circuitelor;
-probe functionare;
Incercari si probe la circuite in cablu sau conductori:
Aceste probe si verificari se vor realiza conform PE 116-94 pct. 12.
verificare la continuitate si identificare faze;
verificarea rezistentei de izolatie;
verificare caderi de tensiune pe circuitele interioare.
Incercari si probe pentru legarea la pamant
Aceste verificari si incercari se fac conform PE 116-94 pct. 20 si cuprind:
masurarea rezistentei de dispersie;
verificarea continuitatii legaturilor de ramificatie la instalatia de legare la pamant;
masurarea rezistivitatii solului;
verificarea tensiunilor de atingere si de pas;
masurarea rezistentei de dispersie rezultate a conductorului de nul impreuna cu
prizele de pamant legate la acesta.
verificarea etanseitatii instalatiei electrice cu conductori in tuburi vor fi verificate cu
aer la o presiune de 2,5 atm. pe tronsoane.
verificarea instalatiei de paratrasnet se efectueaza conform C 56 cap XXIII in
ordinea:
se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant (naturala sau artificiala);
se verifica continuitatea electrica a retelei de captare si de coborare si a ansamblului.
verificarea instalatiei electrice se va desfasura in doua etape:
-verificarea preliminara - in timpul executiei - inaintea punerii in functiune a
instalatiei si care consta din:
verificarea continuitatii electrice a conductelor electrice inainte si dupa montaj;
verificarea rezistentei de izolatie a conductelor electrice inainte si dupa montaj.

-verificarea definitiva - dupa executarea instalatiei, la punerea in functiune si va

consta din:
•verificarea modului de executare a legaturilor in doze, la aparate, la tablourile
electrice precum si legarea corecta a conductoarelor la nul si faza, atat la tablou cat si la
corpurile de iluminat;
•verificarea protectiei prin legare la conductorul de protectie;
•verificarea rezistentei de izolatie a conductorilor fata de pamant.
•Verificarea starii instalatiei de legare la pamant si la nul se va face la darea in
exploatare a instalatiei si periodic de 2 ori pe an si va cuprinde:
•masurarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant (priza);
•se va desface piesa de separatie ce realizeaza legatura electrica a prizei de pamant cu
centura exterioara a instalatiei de legare la pamant: daca Rd>1 Ohm se va completa cu
electrozi priza de pamant pana cand Rd<1 Ohm.
-Se va realiza si o verificare scriptica si vizuala a instalatiei.
-Pe perioada verificarilor se vor folosi tablite de avertizare.
Verificari la terminarea instalatiilor electrice
calitatea aparatelor si a celorlalte materiale utilizate ;
-la incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni de instalatie,
care poate functiona sau se poate proba independent, se efectueaza verificari pe faze de lucrari
la care participa Contractorul si Proiectantul;
-daca verificarile instalatiei sunt efectuate de persoane autorizate (verificatori
autorizati, controlori tehnici de calitate), in prezenta Dirigintelui de santier
-calitatea lucrarilor executate, conform Normativului C 56-85, caietul XXII;
-corespondenta lucrarilor cu prevederile din proiect , standarde si alte prescriptii
oficiale ;
-aspectul si calitatea lucrarilor ;
-conditiile de rezistenta, etanseitate si functionare a instalatiilor ;
-aspectul si calitatea lucrarilor pentru portiunile vizibile ale instalatiei ;
-functionarea instalatiei;
-existenta certificatelor de calitate pentru pentru materiale ;
-existenta proceselor verbale de efectuare a incercarilor pe coloane , portiuni ,
tronsoane, la tabloul electric ;
-daca s-a efectuat receptia calitativa a instalatiei, din punct de vedere al pericolului
de explozie in medii explozive.
1.3 IZOLATII TERMICE LA CONDUCTE SI TUBULATURI
1.3.1 Scop
Prezenta procedură prezintă tehnologia de executie a izolatiilor termice la conducte si

tubulaturi, folosite în domeniul construcţiilor civile, industriale şi agricole.
Prevederile prezentei proceduri pot fi aplicate şi în cazul intervenţiilor asupra unor
construcţii existente, pentru care trebuie respectate şi alte condiţii suplimentare.

1.3.2 Domeniu
Toate acestea sunt necesare si vor fi utilizate la realizarea lucrarilor de izolatii
termice la conducte si tubulaturi, conform cerintelor specificate pentru realizarea obiectivului
de investitii.
1.3.3 Definitii si abrevieri

Conform documentelor de referinta.
1.3.4 Documente de referinta

Caietele de sarcini, liste de cantitati, memorii tehnice;
Manualul Calitatii al S.C. Constructii Erbasu S.A., cod MMSI-SCCE Nr. Editie 10,
Nr. rev.0 aprilie 2016;
C 201-86 – Normativ republican pentru proiectarea izolatiilor termice la conducte.
C 142/1985 – Normativ pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la
elementele de instalatii - aprobat de ICCPDC cu Decizia nr.19 din 04.04.1984.
C 56/2002 “Verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente
constructiilor” ;
P 118/1983 – Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind
protectia la actiunea focului – completate, modificate si aprobate cu Ord.29/N/10.IV.1996.
Norme Generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea
constructiilor si instalatiilor, aprobate cu decret nr.290/16.VII.1977 si completate cu Norme
generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobat cu ordin MLPAT
nr.1219/NC/3.III.1994.
Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat cu Ord.MLPAT
nr.9/N/15.III.1993.
C300 /1994 – Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;
Legea nr.10/1995 – privind calitatea lucrarilor de constructii cu reglementarilor
aferente;
1.3.5 Responsabilitati
Sef santier
- raspunde de realizarea lucrarilor, conform clauzelor contractuale;
- analizeaza documentatia tehnica de executie, instructiunile tehnice, detaliile de
executie, PTE si PC aplicabile etc, necesare executie;
- nominalizeaza responsabilul lucrarii si ii transmite documentatia pentru analiza si
pregatirea executiei;
- efectueaza instruirea responsabilului lucrarii si a personalului de executie privind
continutul PTE si PC pe lucrare;
- verifica si urmareste ca executia lucrarilor sa se desfasoare in conformitate cu
graficul aprobat si la parametrii de calitate ceruti in documentatia de executie;
- verifica completarea dosarului de receptie pentru lucrarile finalizate;

- participa la receptia lucrarilor terminate si urmareste rezolvarea observatiilor

comisiei de receptie.
Seful punctului de lucru

- asigura organizarea si desfasurarea activitatilor conform procedurilor tehnice si
planului calitatii aprobat pentru lucrarile aferente;
- analizeaza si isi insuseste documentatia de executie, detaliile de executie, cerintele
PTE si PC aplicabile, a normativelor si standardelor aplicabile.
- efectueaza in lipsa sefului de santier instruirea personalului executant, privind
continutul PTE si PC aplicabil lucrarilor respective;
- participa la preluarea – primirea frontului de lucru;
- organizeaza punctul de lucru astfel incat activitatea sa se desfasoare continuu si la
nivelul de calitate solicitat;
- conduce si raspunde de realizarea lucrarilor conform graficelor de executie si la
nivelul de calitate cerut prin documentatia tehnica de executie;
- urmareste ca materialele/produsele achizitionate sa fie depozitate corect, avand
documentele de calitate insotitoare complete si datele de identificare conservate conform
P.O.S. “Identificarea si trasabilitatea produselor” cod PO-SCCE-753 a instructiunilor proprii
sau ale furnizorilor;
- asigura impreuna cu seful de santier, la punctul de lucru documentatia tehnica in
vigoare la zi, forta de munca cu calificata, mijloacele de mecanizare, EMI si SDV, etc, in
conformitate cu datele si cerintele documentatiei de executie a lucrarii;
- verifica modul de realizare al lucrarilor si intocmeste inregistrarile de calitate privind
executia acestora, conform documentatiei tehnice de executie, PTE si PC, aplicabile;
- realizeaza interfete cu reprezentantul beneficiarului privind urmatoarele: controlul si
confirmarea executiei si calitatii lucrarilor executate in conformitate cu punctele stabilite in
PC pe lucrare si clauzele contractuale;
- raspunde de asigurarea, la punctele de lucrua conditiilor IPSSM. si P.S.I.
- raspunde de intocmirea dosarului pe lucrare si realizarea receptiei la terminarea
lucrarilor.
- verifica, inaintea inceperii lucrarilor daca sunt indeplinite toate conditiile initiale
necesare acestora;
- isi desfasoara activitatea de control conform P.C. pe lucrare si PCCVI pe lucrare.
- verifica modul de realizare a lucrarii, conform documentatiei tehnice de executie si
P.T.E. aplicabile;
- verifica si confirma inregistrarile de calitate emise pe parcursul executiei lucrarilor;
- efectueaza la solicitare printr-un laborator autorizat, analizele, incercarile sau
testarile necesare lichidarii eventualelor litigii privind calitatea lucrarilor sau a materialelor
puse in opera;
- proceseaza neconformitatile depistate si gestioneaza RNC-urile emise, cat si pe cele
solutionate (inchise) conform PFS “Controlul produseului neconform” .
- analizeaza dosarul cu inregistrarile de calitate emise pe parcursul executiei, pentru
receptia la terminarea lucrarilor si participa la receptia acestora.
Compartiment AQ
- analizeaza si avizeaza PTE si PC pe lucrare;

- efectueaza inspectii la punctele de lucruconform punctelor de control stabilite la

avizarea P.C. si/sau conform planificarilor interne ale compartimentului.
1.3.6 Procedura
1.3.7 Pregatrea lucrarilor
Conditii prealabile
Existenta la punctul de lucru a documentatiei tehnice si de calitate necesare inceperii
lucrarilor:
- documentatia tehnica de executie (la ultima revizie);
- proceduri/instructiuni tehnice specifice, aprobate pe lucrare, elaborate de unitatea
executanta;
- planul calitatii aprobat pe lucrare, functie de structura sistemului termoizolator
aprobat;
- procese-verbale de isntruire a sefului punctului de lucru si a personalului executant;
- proces-verbal de predare-primire a frontului de lucru;
- lista materialelor, a echipamentelor de masurare si incercare, inregistrarile de calitate
aferente si instructiunile de manipulare si depozitare proprii sau ale furnizorului;
- dovezi ca neconformitatile depistate asupra materialelor sunt tinute sub control si
rezolvate;
- instructiuni de protectie a muncii si PTE specifice;
asigurarea de catre seful de santier (lot) prin colaborare cu toate compartimentele
implicate, a necesarului de documente, forta de munca calificata, mijloace de mecanizare
EMI, SDV etc, pentru realizarea lucrarii.
Instruirea de catre seful de santier impreuna cu responsabilul AQ al unitatii, a sefului
punctului de lucru si a personalului executant, privind insusirea documentatiei tehnice, a
P.T.E. si P.C. aprobat.
Efectuarea de catre responsabilul cu protectia muncii si P.S.I. al unitatii cu tot
personalul implicat in activitatea de executie a instructajului privind IPSSM si P.S.I. specifice,
activitate finalizata prin proces-verbal de instruire si semnarea fiselor individuale de protectie
a muncii.
1.3.8 Preluarea frontului de lucru
Preluarea frontului de lucru se face pe baza de proces-verbal de predare-primire al

frontului de lucru, sau (dupa caz) prin inregistrarea tip a clientului.
Preluarea frontului de lucru se face in conditiile in care lucrarile ce vor fi preluate au
fost realizate respectand prevederile documentatiei tehnice de executie si confirmtate prin
documente de atestare a calitatii lucrarilor (proces-verbal de receptie calitativa) pentru lucrari
ascunse, probe etc.
In cazul in care au aparut situatii ce nu pot fi acceptate, acestea vor fi rezolvate in
prealabil de executantul care preda frontul de lucru si numai dupa aceea se va incheia procesul
verbal de predare-primire.

La preluarea frontului de lucru se va urmari in special:

- conductele (canalele) sa fie montate definitiv la pozitie inclusiv piesele speciale
(elementele auxiliare aferente acestora);
- toate racordurile sa fie terminate;
- probele pe presiune, etanseitate, etc facute si confirmate de catre beneficiar in PVRC.
Suprafetele suport (conductele, canalele) sa fie tratate anticoroziv daca documentatia

de executie o prevede.
Suprafetele suport nu trebuie sa prezinte deformari sau denivelari.
In cazul reparatiilor izolatiilor termice, lucrarile vor incepe dupa ce beneficiarul
impreuna cu seful punctului de lucru au completat de comun acord procesul-verbal de
predare-primire front de lucru sau alte documente de predare-primire specifice beneficiarului.
Se vor intocmi de executant releveele structurilor sau suprafetelor ce urmeaza a fi
reparate.
Se protejeaza elementele de cosntructii si utilajele adiacente din zona de lucru cu folii
PVC sau panouri PFL.
1.3.9 Materiale
Materialele folosite in executia izolatiei termice la conducte si tubulaturi (tip, grosime,
elemente de sustinere, protectie izolatie termica etc) sunt stabilite in documentatia tehnica de
executie in conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare.
Materialele noi prevazute in documentatie, respectiv aplicate pe santier trebuie sa fie
agrementate.
De regula, elementele componente ale structurii izolatiei termice la
conducte/tubulaturi sunt:
- elemente de sustinere contra lunecarii structurii la suprafete verticale si oblice si
elemente de sustinere contra-tasarii la suprafetele orizontale;
- elemente de ecranare (dupa caz);
- strat termoizolator;
- strat de protectie a termoizolatiei.
Din gama materialelor uzitate pentru realizarea izolatiei termice conform structurii sus
mentionate, se folosesc :
Materiale principale :
- saltele din vata minerala ;
- cochilii din vata minerala ;
- placi din vata (pentru canale rectangulare) ;
- saltele lamelare (pentru canalele rectangulare si circulare);
- vata minerala vrac;
- snur din vata minerala;
- tabla zincata, aluminiu, inox;
- carton bitumat, impaslitura bitumata;
- tencuiala speciala;
Materiale marunte:
- impletitura sarma zincata ø0,6; ø 0,8 mm cu ochiuri hexagonale;
- benzi din otel carbon 20 x 2 mm;
- otel cornier cu aripi egale;

- folie aluminiu (daca este ceruta prin documentatie);

- suruburi autofiletante pentru tabla ø 4 x 15 mm;
- suruburi metrice M6 x 30 mm cu piulite si saibe;
- nituri;
- sarma moale zincata ø 0,8 mm; ø 1,25 mm;
- sarma neagra ø 4 mm;
- chit (snur ø 6 mm) Romtix sau echivalent;
- teflon (sau alt material termoizolator echivalent care inlocuieste azbestul prevazut in
detaliile din Catalogul republican de detalii – DC 5).
6.1.4. Pregatire front de lucru
Se curata caile de acces ca acestea sa fie libere.
Se stabilesc zonele de depozitare a materialelor pe sortimente si dimensiuni in locuri
uscate conform conditiilor prevazute in normele de fabricatie pentru pastrarea integritatii lor
si sa nu blocheze circulatia.
Locul de depozitare a materialelor sa fie cat mai aproape de punere in opera.
Se stabileste formatia de lucru functie de volumul de lucrari si termenele de executie.
Pentru lucrarile amplasate la inaltimi peste 4 m se utilizeaza schele montate de
personal calificat.
Se monteaza mijloacele de ridicat, exploatarea lor facandu-se numai de catre personal
calificat.
Se aplica folii PVC sau panouri din P.F.L. pentru protejarea elementelor de constructii
si a utilajelor adiacente zonei de lucru.
Pentru repararea izolatiilor termice este necesara o reexaminare a zonei desfasurata in
prezenta beneficiarului.
1.3.10 Pregatirea materialelor
Se controleaza ca materialele sa fie in ambalaje originale, cu marcaje de identificare si

cu certificate de calitate, care sa ateste calitatea si incadrarea in termenul de garantie.
In atelierele de productie secundara se confectioneaza:
- elemente metalice de sustinere a izolatiei si a protectiei, respectiv:
- inele antitasante;
- inele antiglisante;
- elemente de sustinere a izolatiei la canale;
- lamele.
- saltele de vata minerala, daca se cer confectionate pe santier;
- saltelele aprovizionate din industrie se aduc la dimensiunile necesare circumferintei
conductei/canalului pe care se monteaza;
- segmenti pentru coturi;
- elemente metalice de protectie a izolatiei termice;
- virole/panouri din tabla pentru conducte/canale circulare si rectangulare;
- segmenti pentru zona coturilor;
- carcase demontabile.

1.3.11 Confectionarea elementelor metalice de sustinere a izolatiei si protectiei
Inele antitasante (pentru conducte)

Se confectioneaza in atelier din banda de otel laminat la rece OL 32 20 x 2 mm.
Se executa din doua sau mai multe elemente numite segmenti in functie de diametrul
conductei.
Pe acesti segmenti se vor fixa cu nituri picioruse distantiere din aceeasi banda 20 x 2
mm.
Piciorusul are inaltimea g + 30 mm (unde o reprezinta grosimea de izolatie).
Intre inel si piciorus se interpune o placuta dintr-un material teroizolator marsit, teflon
(sau alt material echivalent, in locul placutelor de azbest prevazute in detaliul tip).
Dupa confectionare inele se trateaza anticozoriv in atelier cu aceleasi materiale, in
acelasi numar de straturi ca si conducta pe care se vor monta conform proiectului tehnologic
de executie.
Se incheie aceasta etapa cu pachetizarea si inscriptionarea lor, mentionandu-se locul
de destinatie si dimensiunile conductei pe care se monteaza.
Inele antiglisante
Se confectioneaza conform detaliului tip pentru conducte si canale circulare si pentru
canale rectangulare din PROIECT.
Aceste elemente se confectioneaza din doi sau mai multi segmenti in functie de
diametrul conductei. In cazul canalelor rectangulare acesti segmenti urmaresc forma
canalului.
Pe segmenti se fixeaza prin sudura picioruse confectionate din acelasi material ca
segmentul pe care se fixeaza (banda 20 x 2 mm).
Numarul de picioruse se alege uin functie de diametrul conductei (latura canalului) si
greutatea izolatiei pe care trebuie sa o sustina dar nu mai putin de patru bucati.
Inaltimea piciorusului este egala cu grosimea izolatiei termice plus 30 mm pentru
indoire.
Toate aceste elemente metalice se trateaza anticoroziv cu acelasi numar de straturi, cu
aceleasi materiale ca si conducta pe care se vor monta conform proiectului tehnologic de
executie.
Aceasta etapa se incheie cu pachetizarea si inscriptionarea lor, identic cu inelele
antitasante prezentate anterior.
Elemente de sustinere a izolatiei pentru canalele circulare orizontale si verticale

Canalele atat cele circulare cat si cele rectangulare pot fi livrate cu mustatile sudate
industriale.
Daca nu au fost livrate cu mustatile sudate, se vor suda mustati pe santier numai daca
este permisa sudarea pe mantaua canalului.
In cazul in care nu se permite sudarea mustatilor pe mantaua canalului se vor
confectiona in atelier inele din banda de otel 30 x 3 mm pe care se vor suda aceste mustati din
sarma de ø 4 mm.
Acestea se vor confectiona din doua sau mai multe elemente in functie de diametrul canalului.
Confectionarea lamelelor

In cazul in care latimea canalelor este de 500-800 mm se vor folosi lamele din tabla
pentru sustinerea protectiei conform proiect
Acestea se confectioneaza in atelier din tabla zincata 1 mm grosime si 100 mm latime.
Marginile indoite ale lamelei (la 900) sunt de 20 mm pe fiecare parte formand un “U”
cu latimea desfasurata de 100 mm (60+20+20). Lungimea lamelei este de 1000 mm.
Pe lamela se fixeaza cu nituri trei picioruse din platbanda de otel 30 x 3 m la distanta
450 mm interax si 50 mm fata de marginile lamelei.
Partea indoita a picioruselor care se suprapune pe lamela va avea 50 mm.
Intre lamela si piciorus se interpune o placuta de teflon (sau alt material echivalent) de
30 x 3 mm.
Lungimea piciorusului impreuna cu grosimea placutei de teflon si a lamelei va fi egala
cu grosimea stratului de izolatie prevazut in proiect.
Daca este interzisa sudarea pe canal lamelele se vor fixa prin sudura in atelier pe
centuri din banda de otel laminat la rece 30 x 3 mm prevazute cu gauri ø 7 mm la extremitati
pentru fixare pe canal.
Pregatirea saltelelor de vata minerala

In cazul saltelelor gata confectionate acestea se aduc la dimensiunile necesare conform
documentatiei de executie si se inscriptioneaza pentru identificare.
In cazul saltelelor care se confectioneaza pe santier acestea se confectioneaza numai
daca sunt cerute prin documentatia de executie.
Confectionarea se face din vata vrac tip “P” cusuta pe plasa de rabit.
Dimensiunile optime la care se confectioneaza sunt: 1500 x 1000 mm x grosimea la
izolatie ceruta prin documentatia de executie.
Atat grosimea de confectionare cat si necesarul de saltele se regasesc in tabelul de
structura al proiectului de executie.
La confectionarea saltelelor in atelier se va urmari ca:
- materialul izolator (vata minerala vrac) sa fie perfect uscat;
- grosimea stratului de vata sa fie uniforma pe suprafata saltelei;
- coaserea plasei de rabit si a vatei sa fie facuta corect, uniform, cu sarma moale
zincata ø 0,8 mm.
Saltele confectionate se inscriptioneaza si se eticheteaza pentru identificare (grosime,
dimensiuni, locul de punere in opera).
Executie virole
Virolele din tabla (pentru conducte si canale circulare) se executa in atelier conform
detaliilor tip Panourile din tala (canalele rectangulare) se executa in atelier conform
detaliilor tip Virolele/panourile se confectioneaza prin debitare la dimensiunile cerute in
documentatia de executie.
Pentru ridigizarea suprafetei metalice se ziguiesc doua din cele patru laturi (o latime si
o lungime).
Inainte de croire (pentru aceeasi conducta/canal) trebuie efectuate mai multe
masuratori in puncte diferite pentru ca eventualele greseli rezultate din montarea
necorespunzatoare a izolatiei termice sa fie evitate.
Croirea virolelor/panourilor trebuie facuta in asa fel incat protectia sa stranga izolatia
termica si sa fie in contact pe toata suprafata izolatiei.

Executia segmentilor pentru coturi

Confectionarea segmentilor metalici sau nemetalici pentru coturi, se face conform
detaliilor tip.
Aceste confectii se fac in atelier dupa o masuratoare riguroasa a curbei pe care
urmeaza sa se aplice protectia.
Dupa croire, acesti segmenti se inscriptioneaza si pachetizeaza in asa fel incat sa se
regaseasca imediat locul de punere in opera.
Executia rozetelor
Rozetele se realizeaza in atelier din doua semicercuri din tabla (acelasi material,
aceeasi grosime de tabla, cu protectia metalica curenta) conform detaliului tip.
Executia carcaselor demontabile

Carcasele demontabile se realizeaza cel putin din doua bucati in functie de
dimensiunile piesei speciale ce trebuie izolata.
Executia carcaselor demontabile se face conform detaliilor tip pentru flanse, pentru
robineti.
In interior carcasa se izoleaza cu acelasi tip de material folosit la izolatia termica a
conductei pe care se va monta aceasta.
Stratul termoizolator se fixeaza pe partea interioara a carcasei cu ajutorul agrafelor de
ancorare. Agrafele sunt fixate pe mantaua metalica prin nituire, iar lungimea agrafei este egala
cu grosimeade izolatie plus 50 mm pentru indoire.
Imbinarea partilor verticale cu cele orizontale se face prin nituire (nituri la 50 mm
distanta). Dupa imbinare se decupeaza tabla carcasei orizontale de-a lungul imbinarii in partea
verticla.
In cazul armaturilor insotite, carcasa se va executa in acelasi mod.
In cazul armaturilor amplasate pe conductele verticale se mai prevad profile de
sustinere din tabla (cornier 20 x 30 x 0,8 mm L= 50 mm) conform detaliilor tip.
Carcasele se confectioneaza in asa fel incat sa se asigure o suprapunere peste izolatia
curenta pe o lungime egala cu grosimea stratului termoizolator.
Dupa confectionarea in atelier, carcasele se vor pachetiza si inscriptiona indicandu-se
piesele speciale pe care trebuie montate.
1.3.12 Executia lucrarilor
Fazele urmarite in desfasurarea executiei lucrarilor de izolatii termice sunt:

- montarea elementelor de sustinere a izolatiei;
- montarea ecranelor (daca este cazul);
- montarea stratului termoizolator;
- montarea rozetelor;
- montarea protectiei izolatiei termice;
- montarea carcaselor demontabile;
- executia termoizolatiei in cazuri particulare (cazane).
Montarea elementelor de sustinere a izolatiei
Montarea inelelor antitasante (conducte)

Elementele antitasante se monteaza la interax de 970 mm in dreptul suprapunerilor

virolelor din tabla in cazul conductelor orizontale si verticale.
Pe manta se incepe prin trasarea corecta a pozitie de montaj, perfect perpendiculara pe
generatoare.
Montarea elementelor trebuie sa fie facuta cu atentie ca petrecerea virolelor din tabla
sa se faca in dreptul lor.
Asamblarea si strangerea lor pe conducta se face cu suruburi mecanice M6 cu piulite si
saibe.
Inelele trebuie sa fie montate paralel unele fata de altele si perpendicular pe generatoare.
Centurile se vor strange bine pentru a nu se produce eventuale alunecari sub greutatea
materialului izolant.
In caz de reparatii montarea elementelor metalice se efectueaza conform tehnologiei
de montaj descrisa mai sus.
Montarea inelelor antitasante (conducte)

Inelele antiglisante se prevad numai pentru conductele verticale si la orice schimbare
de directie (de o parte si de alta a coturilor) indiferent de grosimea izolatiei si diametrul
conductei.
Primul inel se amplaseaza la partea de jos a conductei si apoi la interval de 4 m.
Se incese prin masurarea si trasarea cu creta a pozitiilor la care vor fi montate aceste
inele.
Pe conducta sub platbanda inelului se interpune o banda din material termoizolator –
teflon (sau alt material echivalent).
In cazul reparatiilor la izolatia termica montarea inelelor antiglisante se va face
conform tehnologiei de montare descrisa mai sus.
Montarea acestora se faca in asa fel incat sa nu afecteze functionalitatea elementelor
de sustinere a protectiei metalice (inele antitasante).
Montarea elementelor de sustinere a izolatiei la conducte verticale si orizontale

Daca este permisa sudarea mustatilor pe canal acestea se vor suda numai de sudori
calificati, autorizati pentru acest gen de lucrare.
Pentru aceasta se vor trasa cu creta inele la 475 mm interax in cazul utilizarii saltelelor
din vata sau 600 mm distanta in cazul utilizarii paslei sau placilor de vata.
Pe aceste inele trasate se vor suda mustatile la interax 500 mm perimetral.
In cazul benzilor cu agrafe, acestea se vor amplasa la 475 mm interax in cazul
utilizarii saltelelor sau 600 mm distanta interax in cazul placilor din vata minerala. Fixarea
acestora trebuie facuta cu atentie, sa fie paralele unele cu altele si perpendiculare pe
generatoare.
Se vor strange bine pe canal (pentru a impiedica alunecarea, glisarea) cu suruburi
metrice pe o banda termoizolatoare (teflon sau alt material echivalent) care sa elimine
eventualele punti termice.
Montarea lamelelor
Lamelele se pot monta cu piciorusele sudate pe canal daca este admisa sudura.
In cazul in care nu este admisa sudarea pe canal, lamelele sudate pe centuri se fixeaza
la 975 mm interax perimetral. Lamelele din randuri succesive nu se monteaza in prelungire, ci

intretesute la jumatatea distantei dintre lamelele randului anterior. Randurile succesive se

intrepatrund pe o distanta de 50 mm.
Este obligatoriu ca prin montaj, lamelele sa nu se monteze foarte aproape de agrafele
de sustinere a izolatiei, ci pe cat posibil spre mijlocul distantei dintre doua suduri de mustati.
In caz de reparatii, montarea elementelor metalice de sustinere a izolatiei termice se
efectueaza conform tehnologiei de montare descrise.
Montarea ecranului la conductele cu insotitor

In cazul conductelor cu unul sau mai multi insotitori este necesar sa se monteze ecrane
din tabla zincata de 0,5 mm grosime.
Acestea se fixeaza pe conducte prin legare cu inele din sarma moale zincata la interax
de 150 mm.
Montarea ecranelor se face in asa fel ca stratul termoizolator sa nu patrunda intre
conducta principala si conducta insotitoare.
Daca se urmareste o tempratura mai redusa intre conducta tehnologica si conducta
insotitoare se intercaleaza din loc in loc distantieri izolatori din placute 50 x 50 x 12 mm din
marsit sau alt material termoizolator.
Executia si montarea acestora se face conform detaliilor tip .
Montarea stratului termoizolator

- saltele vata minerala;
- cochilii din vata minerala;
- snur din vata minerala;
- placi din vata minerala;
- masa izolatoare.
Saltele din vata minerala

In momentul montarii pe conducta sau canal, atat stratul termoizolator cat si suprafata
conductei/canalului trebuie sa fie perfect uscate.
Izolatia cu saltele din vata minerala se aplica atat la conducte cat si la canalele
circulare si rectangulare.
Saltelele imbraca conductele/canalele intre elementele metalice fixate anterior.
Pana la grosimea de 100 mm izolatia termica din saltele se monteaza intr-un Strutt, iar
pentru grosimi mai mari de izolatie termica se folosesc mai multe straturi.
Cand izolatia termica seste oncstruita din doua sau mai multe straturi de grosimi
diferite, se fixeaza pe conducta/canal intai stratul mai subtire, urmatoarele montandu-se in
ordinea crescatoare a grosimilor.
Imbinarea saltelelor se face intotdeauna pe partea de jos a conductei (in cazul
conductei orizontale) sau in cazuri extreme pe una din partiale laterale ce se vad pentru a
putea fi controlata cusatura.
In cazul conductelor verticale coaserea se executa pe partea vizibila a acesteia.
Dupa fixarea provizorie, prin rasucirea ochiurilor impletiturii din sarma, imbinarea
definitiva se face prin coaserea cu sarma moale zincata ø 0.8 mm.
In acelasi mod se realizeaza si imbinarea circumferentiala dintre doua saltele alturate.
Inainte de coaserea circumferentiala cea de-a doua saltea montata se impinge in prima pentru
a se reduce la minim rostul de imbinare evitandu-se astfel puntile termice.

Coaserea saltelelor trebuie facuta corect ca acestea sa nu se desfaca in timp datorita

vibratiilor sau miscarii conductelor.
Fixarea definitiva a saltelelor se face cu inele din sarma ø1,25 mm la interax de 250-
300 mm, iar fiecare saltea sa fie legata cu cel putin 2 inele.
Aceste inele se strang in asa fel incat sa patrunda circa 5 mm in grosimea saltelei.
Capetele acestora se indoaie si se indeasa in vata pentru a nu stanjeni protectia
metalica.
In cazul in care izolatia se realizeaza din mai multe straturi, fiecare strat va fi cusut si
fixat cu inele din sarma in acelasi mod.
Imbinarile longitudinale si cele circumferentiale sa se decaleze de la un strat la altul
pentru a se evita pierderile de caldura prin continuitatea rosturilor de imbinare.
Forma perfect cilindrica a izolatiei termice de-a lungul intregii conducte se realizeaza
printr-o batere usoara a suprafetei cu o rigla din lemn de 0,5-1,0 m lungime.
In cazul reparatiei, montarea izolatiei termice se efectueaza conform tehnologiei
descrise mai sus.
In cazul canalelor saltelele se infig in mustatile existente in asa fel incat sa imbrace
complet suprafata canalului.
Dupa ce saltele au fost infipte in mustati, capetele libere ale acestora se vor indoi peste
saltea asa fel incat sa fie ingropate in masa izolatoare.
Executia acestui tip se va face conform detaliilor tip .
Cochilii de vata minerala

Cochiliile din vata minerala se monteaza numai pe conducte sau canale circulare daca
acestea corespund diametrului de cochilii si temperatura fluidului procesat este  2500C.
Cochiliile vor imbraca conducta pe toata suprafata ca si saltelele si se vor monta tot
prin strangerea cu inele din sarma moale zincata ø 1,25 mm.
Rosturile intre cochilii se vor decala atat circumferential cat si longitudinal.
Daca izolatia este formata din mai multe straturi, fiecare strat va fi fixat cu inele din
sarma, cate doua cel putin pe o cochilie.
Rosturile se vor decala longitudinal si circumferential si intre straturi.
Pentru coturi segmentii confectionati deja se monteaza tot prin strangere cu inele din
sarma moale zincata de ø 1,25 mm, conform detaliilor tip.
Snur din vata minerala

Conductele cu diametrul mic pot fi izolate cu snur din vata minerala prin infasurare in
spirala, conform detaliului tip.
Spirele trebuie sa fie complet alaturate sa formeze o suprafata cat mai uniforma a
izolatiei.
Fixarea pe conducte se face cu inele din sarma moale dupa care se protejeaza conform
cerintelor din proiect.
Placile din vata minerala

Placile din vata minerala se folosesc ca izolatie termica la canalele rectangulare.
Fixarea placilor se face similar cu cel al saltelelor, si anume:
- se infig placile in mustatile existente;
- se indoaie capetele libere ale mustatilor si se ingroapa in placa;

- se decaleaza rosturile atat intr siruri, cat si intre straturi.

In cazul reparatiilor montarea izolatiei termice din placi de vata minerala se efectueaza
confrm tehnologiei de montare descrisa.
NOTA: La conductele situate in zonele unde exista pericol de imbibare cu fluide
inflamabile, din scrugeri sau scapari, izolatia termica se tencuieste, conform documentatiei
tehnice de executie, cu masa izolatoare, peste care se aplica tabla.
Masa izolatoare se obtine din:
- masa diatomit tip A.1 – 54 % din greutate.
- fulgi de azbest – 22,5 %;
- ciment PORTLAND P400 – 23,5%.
Montarea rozetelor
Rozetele se monteaza in zona de intrerupere a izolatiei pentru inchiderea stratului
izolator.
Pentru a realiza o imbinare corecta intre manta si rozeta trebuie ca pe o virola de-a
lungul semicercului sa se lase cca.20 mm si sa se ziguiasca circumferential.
- zigul de pe cele doua semicercuri care formeaza rozeta se imbina cu zigul de la
capatul virolei fixandu-se bine in acesta, conform detaliilor tip.
1.3.13 Montarea protectiei izolatiei termice
Virolele / panourile din tabla

Virolele / panourile din tabla la conducte si canale circulare si rectangulare se aduc la
punctul de lucru numai cantitatea cat se poate monta intr-o zi de lucru.
La conductele si canalele verticale se incepe montarea protectiei numai la partea de jos
pentru a realiza o petrecere corecta, folosind pentru sustinere cleme din tabla in forma de “S”.
Aceste cleme se folosesc pentru impiedicarea alunerii virolelor pana la strangerea lor
definitiva.
Suprapunerile longitudinale si circumferentiale se fac pe 50 mm (iar in zona rosturilor
de dilatare pe 60 mm) longitudinal.
Fixarea protectiei metalice se face cu suruburi autofiletante pentru tabla la 200 mm
interax pe generatoare si cel putin 3 buc. Pe circumferinta.
Pentru strangerea perfecta a virolelor este de preferat ca gaurile virolelor (cel putin pe
una din laturile de incheiere) sa se faca la pozitie.
Petrecerea virolelor se face obligatoriu in zona inelelor antitasante pentru ca izolatia
termica sa nu fie presata si deformata.
Diametrul gaurilor in aceste elemente trebuie sa fie egal cu cel al gaurilor practicate in
panoul de tabla, respectiv cu 0,8-1,0 mm mai mic decat diametrul suruburilor utilizate la
fixare.
Gaurirea elementelor de rigidizare (inele, lamele) peste care se petrec
viroele/panourile se face la pozitie cu bormasina portabila.
Montarea virolelor/panourilor se face conform detaliilor tip
Protectia cu folii bitumate
Protectia stratului termoizolator cu carton bitumat sau impaslitura bitumata se face
conform detaliilor tip.
Folia se aplica peste termoizolatie si se fixeaza cu inele din sarma moale zincata ø
1,25 mm la 200 mm interax.

Pentru coturi segmentii se croiesc in acelasi mod in care se coriesc si segmentii din
tabla si se fixeaza cu inele din sarma moale zincata.
Montarea carcaselor demontabile

Fixarea la fata locului a carcasei se face prin intermediul unor benzi cu inchizatori cu
parghie cel putin doua bucati pentu o carcasa.
Benzile de fixare se amplaseaza transversal pe carcasa la nivelul imbinarilor acesteia
cu izolatia curenta si al marginile ei.
In cazul reparatiilor izolatiei termice montarea carcasei se va face conform tehnologiei
descrise mai sus.
Masuri de SSM. si P.S.I.

Executia lucrarilor se realizeaza cu respectarea nromelor de SSM si PSI din
documentatia de referinta.
Executia lucrarilor trebuie inceputa numai dupa ce intreg personalul a fost instruit si
si-au insusit problemele legate de acest tip de lucrari si dupa ce s-au luat toate masurile de
protectie a muncii si PSI.
Pentru executia lucrarilor la inaltime (obligatorii de pe podine sau schele) este necesar
avizul medicului “Apt pentrrlucru la inaltime” si folosirea castii de protectie, a centurii de
siguranta prevazuta cu dispozitivul stop-cadere.
Schelele sau podinele se monteaza numai de personal calificat in aceasta meserie si se
verifica zilnic, daca indeplinesc conditiile de siguranta.
Caile de acces si podinele schelelor trebuie sa fie intretinute libere, curate iar lucrul pe
doua podine consecutiv este total interzis.
Schelele vor fi prevazute cu balustrade si scandura de bordaj de 15 cm si vor fi
executate astfel incat sa corespunda solicitatilor pe care le vor avea de suportat. Incarcarile
maxime admise se vor afisa pe indicatoare la loc vizibil.
Materialele se ridica numai pe masura punerii lor in opera.
Mijloacele de ridicat materiale, trebuie montate si exploatate de personal calificat.
Manipularea mecanizata sau manuala pe orizontala sau verticala a diferitelor
incarcaturi se va putea face respectand cu strictete normele in vigoare.
Orice incarcare-descarcare, transport, manipulare si depozitare de materiale, se va
executa numai sub supravegherea unui conducator al procesului de munca.
Nu trebuie lucrat cu scule degradate, improvizate.
La terminarea programului de lucru fiecare lucrator are indatorirea de a curata si pune
in ordine locul de munca, sa intrerupa curentul electric.
Se interzice aruncarea de la inaltime a sculelor sau a diferitelor materiale.
Se itnerzice executarea unor lucrari pe timp de noapte fara a se lua masuri
corespunzatoare.
Personalul muncitor va avea pe langa avizele medicale cerute de lucrarea ce se executa
si avizul medical ca este apt pentru lucrul pe timp de noapte.
In timpul confectionarii saltelelor din vata, personalul muncitor trebuie sa foloseasca
masti contra prafului, ochelari, manusi si haine de protectie bine stranse la maneci si guler,
pentru a evita contactul direct cu particulele rezultate in urma manipularii vatei (minerala sau
sticla).

In conditii normale de lucru se utilizeaza tensiunea de 24 V, iar in conditii de

umiditate excesiva, emanatii de gaze, degajari de abur, se utilieaza tensiunea de 12 V.
1.3.14 Verificarea si confirmarea calitatii lucrarilor
Verificarea si confirmarea calitatii lucrarilor se desfasoara pe tot timpul executie, respectand

PC aprobat si completand FCC pe lucrare.
Verificarea executarii lucrarii se efectueaza de catre executant (sef echipa, responsabil
lucrare) iar confirmarea calitatii lucrarilor se face de catre C.T.C. si clienti.
Conditiile de calitate cerute lucrarii si verificarile ce trebuie executate au la baza
prevederile din “Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente” – C56/83, “Normativ pentru proiectarea si executarea termoizolatiilor la
elementele de instalatii” – C142/1985 si/sau cerintele documentatiei tehnice de executie.
Verificarea calitatii materialelor
Materialele trebuie sa fie insotite de certificate de calitate, sa nu prezinte deteriorari si
sa poata fi identificate prin marcaje de identificare.
Elementele metalice confectionate in atelierele de productie secundara, trebuie sa
corespunda prevederilor din documentatatia tehnica de executie (tip, dimensiuni, protectie
anticoroziva etc). Verificarea se face vizual si prin masuratori, calitatea (receptia) acestora
fiind consemnata in FCC.
Controlul lucrarilor se efectueaza pe faze de executie, urmarindu-se inscrierea rezultatelor in
PVRC si completand FCC pe lucrare. Fazele de executie ce se urmaresc sunt:
- existenta si montarea corecta a elementelor de sustinere, rigidizare, reflectante (dupa
caz) prin inspectie vizuala si masuratori;
- stratul termoizolator (grosime, continuitate, fixare, ancorare etc) prin inspectie
vizuala si masuratori;
- ecranarea elementelor (dupa caz) de instalatii insotite (continuitate, fixare) prin
inspectie vizuala;
- stratul de protectie al termoizolatiei (tip, grosime, constinuitate, fixare, petreceri,
etanseitate etc) prin inspectie vizuala;
- carcase demontabile sau alte elemente speciale (fixare, aspect).
Controlul final
Controlul final al lucrarilor se face urmarind existenta si continutul PVRC anterioare
pe fiecare faza.
Se verifica vizual daca lucrarile corespund in ansamblul lor prevederilor din
documentatia tehnica de executie.
Controlul final si acceptarea constituie obiectul PVRC lucrare, incheiat intre
executant, CTC executant (dupa caz) si client.
In cazul depistarii de neconformitati executanul aplica prevederile PS “Controlul produsului
neconform”.
1.3.15 Informatii documentate
Proces-verbal de predare-primire front de lucru;

Documente de calitate de la producator;

Proces-verbal de receptie calitativa.
1.4 UMPLUTURA PENTRU PROTECTIA CONDUCTELOR
Executia lucrarilor de umplutura pentru protectia conductelor de polietilena de inalta

densitate (PEID)
Umplutura conductelor de polietilenă cuprinde două zone bine definite, şi anume:
Zona de acoperire - până la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei conductei,
necesară asigurării stabilităţii conductei se executa cu nisip sort 1 – 7 mm
Zona de umplutură - necesară pentru transmiterea uniformă a sarcinilor care
acţionează asupra conductei şi protejării acesteia în timpul realizării umpluturii superioare (
umplutura generala) - materialele din care se realizeaza aceasta zona trebuie sa fie in
conformitate cu cerintele specificate.
Zona de acoperire, de până la 30 cm deasupra generatoarei superioare, trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii de material şi execuţie:
- materialul de umplutură trebuie să fie curăţat de pietre şi blocuri (granule de max.
20 cm) sau materiale solidificate;
- pentru terenurile care nu prezintă capacitate corespunzătoare de compactare trebuie
să se utilizeze materiale friabile de adaus (nisipuri, pietrişuri, pământ) sau o protecţie de
beton;
- nu se vor utiliza materiale agresive, care deteriorează conducta, şi nici soluri care
prezintă tasări ulterioare;
- compactarea straturilor se va face manual sau cu echipament uşor, pentru a nu
periclita stabilitatea tubului.
Zona de umplutură va fi executată în general cu material similar celui folosit pentru
acoperirea tubului.
Umplutura este realizată prin straturi succesive de aproximativ 15 cm, astfel încât
tuburile să nu sufere nici o deteriorare
În cazul acoperirii mici (<1,0 m) a tuburilor, sunt interzise circulaţia vehiculelor
precum şi stocarea materialului din săpătură in apropierea santului.
Realizarea umpluturilor se va face conform prevederilor STAS 4163-3.
Gradul de compactare a umpluturilor va fi stabilit prin proiect şi va fi verificat de
executant în prezenţa beneficiarului.
Cu ocazia efectuǎrii umpluturilor generale, la circa 30÷60 cm deasupra generatoarei
superioare a conductei, pentru identificarea conductelor se monteazǎ un element avertizor –
grilaj sau bandǎ de culoare albastrǎ pentru apǎ, respectiv de culoare galbenǎ pentru gaze.
În cazul în care pentru avertizare se folosesc materiale plastice se recomandǎ ca
deasupra elementului avertizor sǎ se monteze un fir metalic nerorodabil care sǎ faciliteze
identificarea traseului conductei printr-un sistem informaţional.
Executia umpluturii de protectie pentru conducte de PVC
Dupa montajul conductelor si realizarea caminelor de vizitare de la capetele
tronsonului, executia umpluturilor se va face in doua etape, dupa cum urmeaza:
etapa (1) – umpluturi partiale cu nisip – se vor executa conform proiect in straturi de
cite 15 cm compactat manual;
etapa (2) – umpluturi partiale in straturi de 15 – 20 cm grosime compactate (modul
de compactare, gradul de compactare conform proiect, pentru a nu produce deplasari ale

corpului canalului, pâna la o inaltime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a tuburilor,

cu lasarea descoperita a mufelor de imbinare, in vederea efectuarii probei de etanseitate.
etapa (3) – dupa efectuarea probei de etanseitate se executa umplerea totala a
transeei, in straturi de 20 -30 cm grosime, bine compactate, pâna la nivelul de realizare a
refacerii sistemului rutier initial al strazii.
Umpluturile transeei se vor face cu pamânt maruntit, neadmitându-se bulgari de
pamânt sau bolovani.
Pentru avertizarea asupra traseului canalului de ape uzate din PEID si PVC, montat
subteran, se va prevedea montarea la cca. 50 cm peste generatoarea superioara a tuburilor, o
grila de polietilena de culoare maro, cu ochiuri de 15 x 15 cm, sub forma de fâsii roluite de
0,5 x 25 m (b x L).
Executia umpluturii de protectie pentru conducte din PAFSIN

Dupã montajul conductelor şi realizarea cãminelor de vizitare de la capetele
tronsonului, execuţia umpluturilor se va face în douã etape, dupã cum urmeazã:
etapa (1) – umpluturi parţiale în straturi de 15 – 20 cm grosime compactate astfel
încât sã nu producã deplasãri ale corpului canalului, pânã la o înãlţime de 50 cm deasupra
generatoarei superioare a tuburilor, cu lãsarea descoperitã a mufelor de îmbinare, în vederea
efectuãrii probei de etanşeitate.
etapa (2) – dupã efectuarea probei de etanşeitate se executã umplerea totalã a
tranşeei, în straturi de 20 - 30 cm grosime, bine compactate, pânã la nivelul de realizare al
noului sistem rutier al strãzii.
Umpluturile tranşeei se vor face cu pãmânt mãrunţit, neadmiţându-se bulgãri de
pãmânt sau bolovani.
Pentru avertizarea asupra traseului canalului de ape uzate din PAFSIN, montat
subteran, se va prevedea montarea la cca. 50 cm peste generatoarea superioarã a tuburilor, o
grilã de polietilenã de culoare maro, cu ochiuri de 15 x 15 cm, sub formã de fâşii roluite de
0,5 x 25 m (b x L).
Grila fabricatã din polietilenã de înaltã densitate are o duratã de serviciu superioarã,
în comparaţie cu produse similare din metal sau benzi din folii.
Grila fabricatã din polietilenã este inertã din punct de vedere bacteriologic şi chimic,
şi este foarte rezistentã la o varietate mare de agenţi chimici. Poate fi utilizatã în soluri cu
agresivitate chimicã ridicatã. Grila este rezistentã la şocuri mecanice şi nu se degradeazã în
timpul umplerii şanţurilor şi compactãrii umpluturilor
Executarea lucrarilor de umplutura pe timp friguros.
La executarea lucrarilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea
masurilor generale si a celor specifice lucrarilor de pamant, prevazute in „Normativul pentru
realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente” indicativ C 16-
84 si a procedurii de lucru pe timp friguros.
Receptionarea lucrarilor de umplutura
Verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor de terasamente se vor face in
conformitate cu prevederile „Instructiunilor pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente” indicativ C 56-85, caietul II – Terasamente.
Inainte de inceperea lucrarilor pentru umplutura de protectie se vor verifica cotele
tarusilor martori pentru transmiterea in interiorul santului a cotelor finale a umpluturii de
protectie.

La verificarile pe faze de lucrari se vor efectua de catre comisia respectiva, eventual

in colaborare cu specialistii geotehnicieni, sondaje de verificare a corectitudinii proceselor
verbale de lucrari ascunse, cu o frecventa de minimum 1/10 din cele prescrise pentru
verificarile pe parcursul lucrarilor, iar receptia preliminara de minim 1/20 din acestea sau alte
tipuri de verificari ep care comisia le crede de cuviinta. In cazul unor rezultate
necorespunzatoare se va proceda astfel:
- daca dintr-un singur rezultat este necorespunzator, se mai efectueaza inca o serie
alcatuita intr-un numar egal de sondaje;
- daca un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunzator, toate
verificarile prevazute in prescriptiile tehnice a se efectua pe parcurs trebuie refacute, cu
aceleasi metode sau cu alte metode care sa dea rezultate echivalente.
Documente si inregistrari
PV de predare-primire front de iucru
Buletin de incercari
PV de receptie calitativa

Instalatii Termice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instalatii Termice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE Cod :PTE – 26

SC EURAS Execuție lucrări pentru obiectivul de investiție ”EXTINDERE, Exemplar nr.:

1.1 INSTALATII DE VENTILARE – CLIMATIZARE (HVAC)

1.1.1 Montajul canalelor de aer

1.1.2 Asigurarea portantei canalelor de aer montate orizontal,astfel incat sa nu apara

Diametrul sau latura Distanta maxima de

1.1.3 Montajul prizelor de aer

1.1.4 Montarea ventilatoarelor axiale

SC EURAS Execuție lucrări pentru obiectivul de investiție ”EXTINDERE, Exemplar nr.:

SC EURAS Execuție lucrări pentru obiectivul de investiție ”EXTINDERE, Exemplar nr.:

1.1.6 Evacuarea aerului viciat

Gurile de evacuare a aerului viciat sunt montate pe acoperis la o inaltime de

1.1.7 Montare dispozitive pentru reglarea debitelor de aer

Dispozitivele de reglare sunt montate in urmatoarele locuri din instalatia de ventilare

Tip dispozitiv Dimensiuni ( mm ) Unde se monteaza Observatii

1.1.8 Montare capace de vizitare

Capacele de vizitare se monteaza pe tronsoane drepte de canal,in locuri accesibile ca

SC EURAS Execuție lucrări pentru obiectivul de investiție ”EXTINDERE, Exemplar nr.:

Toate racordurile montate intre tubulatura de aer si echipamente ( elemente in

Canalele se izoleaza cu izolatie Armaflex AC pentru urmatoarele avantaje :

1.1.9 Centrale de ventilare

In cazul cladirilor industriale se amplaseaza echipamentele de ventilare in centrale

SC EURAS Execuție lucrări pentru obiectivul de investiție ”EXTINDERE, Exemplar nr.:

Echipamentele prin care se vehiculeaza gaze,vapori,praf si deseuri combustibile este

1.1.10 Centrala de ventilare se organizeaza in asa masura incat sa se creeze

I.Acces direct si spatiu suficient pentru montare-demontare si introducerea -

1.1.11 Instalaţii de climatizare

Sistem centralizat de conditionare a aerului compus dintr-o unitate exterioara (grup

• Varietate mare de unitati interioare, atat ca si capacitati cat si ca pozitii de montaj

SC EURAS Execuție lucrări pentru obiectivul de investiție ”EXTINDERE, Exemplar nr.:

1.1.12 Instalatii de desfumare

Desfumarea naturală a caselor de scară închise se realizează prin deschiderea

SC EURAS Execuție lucrări pentru obiectivul de investiție ”EXTINDERE, Exemplar nr.:

Ventiloconvectoare carcasate vor fi certificare

SC EURAS Execuție lucrări pentru obiectivul de investiție ”EXTINDERE, Exemplar nr.:

Ventiloconvectorul este fabricat din oţel galvanizat cu izolaţie termo-acustică

1.1.14 Radiatoare cu elementi din Aluminiu

Conditii de montaj generale pentru calorifere de aluminiu

6. Fiecare radiator trebuie sa fie dotat cu robinet de aerisire.

SC EURAS Execuție lucrări pentru obiectivul de investiție ”EXTINDERE, Exemplar nr.:

fata de metalele componente ale instalatiei este interzisa, nementinandu-se garantia

1.1.15 Punerea în funcţiune, recepţia şi darea în exploatarea a instalaţiilor de ventilare-

Punerea in functiune, receptia si darea in exploatare a instalatiilor de ventilare si

SC EURAS Execuție lucrări pentru obiectivul de investiție ”EXTINDERE, Exemplar nr.:

• demintarea elementelor filtrante;

SC EURAS Execuție lucrări pentru obiectivul de investiție ”EXTINDERE, Exemplar nr.:

• probarea ventilatoarelor (se face prin determinarea, pe baza de masuratori,

SC EURAS Execuție lucrări pentru obiectivul de investiție ”EXTINDERE, Exemplar nr.:

Durata probei de eficacitate globala este de 12 ore, fara intrerupere, pentru

1.2 PROBE, VERIFICARI SI INCERCARI ALE INSTALATIILOR

SC EURAS Execuție lucrări pentru obiectivul de investiție ”EXTINDERE, Exemplar nr.:

1.2.3 Definitii si abrevieri

1.2.4 Documente de referinta

Caietele de sarcini, liste de cantitati, memorii tehnice;

Sef punct de lucru

Compartiment tehnic de santier

SC EURAS Execuție lucrări pentru obiectivul de investiție ”EXTINDERE, Exemplar nr.:

1.2.6 Probe si incercari ale instalatiilor sanitare

Instalatiile de apa rece si calda vor fi supuse la urmatoarele incercari:

1.2.7 Proba de presiune retele exterioare

SC EURAS Execuție lucrări pentru obiectivul de investiție ”EXTINDERE, Exemplar nr.:

Daca in timpul probelor se constata pierderi de presiune, probele se vor intrerupe

1.2.8 Proba conductelor principale si a bransamentelor