Geografia Mediului Irina Ungureanu 2005

Ministerul Educatiei ~i Cercetarii
"
Proiectul pentru Invatamantul Rural
GEOGRAFIE
Geografia mediului
II II II II II IIIIIIIIIIIIIIIIII II B~~~~~SI
Irina UNGUREANU
2005
\J ,.....,... as
©2005 Ministerul Educatiei

A
§i Cercetarii
Proiectul pentru lnvatamantul Rural
Nici o parte a acestei lucrari

nu poate fi reprodusa fara
acordul scris al Ministerului Educatiei §i Cercetarii
ISBN 973-0-04222-5
- d d
---~
Cu rins
CUPRINS
INTRODUCERE ...................................................................................................... 111
1.Mediul inconjurator §i geografia ................................................................................... 1
Obiectivele unitatii de 'i'nvatare nr. 1 ............................................................................ 1

Evolutia notiunii §i a terminologiei de specialitate. Pozitia §tiintei fata de
problematica mediului .......................................................................................................... 1
Geografia §i mediul .................................................................................................... 5
Comentarii §i raspunsuri la teste ................................................................................. 9
Lucrarea de verificare nr. 1 ....................................................................................... 10
Bib Ii og ra fie minim a Ia ................................................................................................. 11
2.Geosistemul - structura §i func\ionalitate ................................................................. 12
Obiectivele unitatii de 'i'nvatare nr. 2 ......................................................................... 12

Notiuni generale de sistemica. Structura geosistemului ........................................... 12
Sistemul abiotic ........................................................................................................ 19
Sistemul biotic .......................................................................................................... 64
Sistemul social-economic ......................................................................................... 72
Comentarii §i raspunsuri la teste .............................................................................. 80
Lucrarea de verificare nr. 2 ....................................................................................... 82
Bibliografie minimala ................................................................................................. 84
3.Mi§carea in geosistem ................................................................................................. 85
Obiectivele unitatii de invatare nr. 3 ......................................................................... 85

Transferul - forma generala a mi§carii in geosistem ................................................ 86
Mi§carea prin continuitate, prag, discontinuitate ....................................................... 92
Rise, hazard, disfunctionalitate, degradare ............................................................... 98
Functionalitatea geosistemului. Niveluri de organizare ........................................... 101
Comentarii §i raspunsuri la teste ............................................................................ 106
Lucrarea de verificare nr. 3 ..................................................................................... 108
Bibliografie minimala ............................................................................................... 109
4.Geosistemul §i timpul ................................................................................................ 110
Obiectivele unitatii de invatare nr. 4 ....................................................................... 110

Timpul absolut, relativ (simultaneitate, succesiune, durata) ................................... 110
Repere cronologice in evolutia geosistemului ........................................................ 119
Comentarii §i raspunsuri la teste ............................................................................ 123
Proiectul pentru Tnvatamantul Rural

f\ -:~,,..-~~
.,
r Cu rins
5.Calitatea geosistemului ..............................................................................................127
Obiectivele unitatii de 1nvatare nr. 5 ........................................................................ 127

Notiunea de calitate 1n cazul structurilor sistemice .................................................. 127
Fenomenele de criza tn geosistem. Mecanisme §i forme spontane §i
dirijate de redresare ................................................................................................ 130
Comentarii §i raspunsuri la teste ............................................................................. 136
Luera re a de verificare nr. 5 ..................................................................................... 137
6.Controlul in geosistem ...............................................................................................139
Obiectivele unitatii de fnvatare nr. 6 ........................................................................ 139

Notiunea de control i'n cazul structurilor sistemice .................................................. 139
Monitorizarea geosistemului ................................................................................... 142
Modelizarea §i vizualizarea ..................................................................................... 146
7.Protectia ~i conservarea geosistemului.. .................................................................. 155
Obiectivele unitatii de 1nvatare nr. 7 ........................................................................ 155

Concepte, motivatii, factori implicati 1n protectie §i conservare ............................... 155
Organizarea protectiei §i conservarii. Economia protectiei ...................................... 158
Legislatia §i institutionalizarea protectiei geosistemului .......................................... 168
Educatia, informatia §i formatia de specialitate 1n domeniul
protectiei §i conservarii geosistemului ..................................................................... 173
8.Bibliografie ..................................................................................................................184
ii Proiectul pentru lnvatamantul Rural

lntroducere
INTRODUCERE
Cunoa~terea realitatii complexe numite in general mediu (mediu

inconjurator) este una dintre cele mai acute necesitati contemporane. lmplicatiile
majore ale existentei social-economice, in contextul natural din ce in ce mai solicitat al
Pamantului ~i in cadrul procesului din ce in ce mai evident ~i mai acaparant al
mondializarii, impun atat individului/grupurilor cat ~i intregii societati umane
con~tientizarea ambiantei.
in mod evid~nt, perceptia ingusta, limitata la interese restranse sau chiar
de tip antropocentrist, este demult §i sever amendata prin c'?nsecintele mereu mai
dure ale conceptiilor ~i atitudinilor ignorante, agresive, egoiste. lntregul sistem terestru
a fost impins spre limitele sale (ale resurselor naturale §i potentialului uman, ale
mecanismelor de redresare, ale capacitatii de autostabilizare, suprasolicitata de factori
~i procese naturale/antropizate/antropice). Problemele prioritare acum sunt cele de
reorientare a atitudinii umane fn sistem, de restructurare a comportamentului §i
activitafilor, de atenuare a efectelor negative deja produse §i - in special - de
prevenire a conjuncturilor favorabile degradarii.
in mod logic, responsabilitatea asumata in sistem impune acfiunea fn
cuno§tinfa de cauza. Perpetuarea ignorantei §i a actiunilor negandite, avand drept
finalitate profitul imediat, indiferent de consecinte, nu va putea asigura decat un
dezastru generalizat. Primul pas spre evitarea acestuia este cunoa§terea cat mai
avansata a mediului, a caracteristicilor lui, a modului in care functioneaza, a fragilitatii
unor functii sau unitati spatiale.
Aceasta este ~i motivatia instruirii specializate in domeniu, prin excelenta
abordat de catre geografie - §tiinta a legaturilor interactive fntre elementele §i
structurile naturale, fntre oameni §i structurile social-economice pe care le-au creat,
fntre societatea umana §i cadrul natural al existenfei sale. Cu maxima acuitate,
geografia abordeaza intregul sistem Pamant. Tn sensul acesta, geografia mediului
studiaza mediul ca geosistem, conform exigentelor sistemicii §i in concordanta cu
realitatea terestra contemporana, atat de variabila in desfa§urarea ei spatiala ~i de
diversa sub aspect functional.
Tn consecinta, prezentul modul propus in cadrul Proiectului pentru
invatamant Rural exp~ne geosistemul din punctul de vedere al §tiintei §i practicii, in
general, al sistemicii §i geografiei, in special (1 unitate de invatare) Astfel, sunt
abordate structural sistemele subordonate (abiotic, biotic, social-economic), analiza
interactiunilor fiind suportul demersului, precum ~i mecanismele funcfionarii structurilor
respective, premisele interne de autoreglare dar ~i conjuncturile generatoare de criza
~i degradare, demonstrandu-se astfel care este sensul real al calitafii geosistemului §i
in ce constau ~ansele concrete ale unei existente geosistemice durabile (3 unitati de
invatare). Dupa prezentarea raporturilor geosistemului cu timpul (1 unitate de invatare)
sunt abordate problemele concrete ale controlului, protecfiei §i conservarii (2 unitati de
invatare).
Mizand pe formatia superioara initiala a grupului-tinta, modulul propune
cursantilor asimilarea cuno§tintelor din cele 7 unitati de invatare §i detalierea acestui
demers prin apelul la o bibliografie minimala adecvata, cu care se incheie fiecare
unitate. Tehnic, efortul respectiv este sprijinit prin intermediul a 21 de teste,
autoevaluarea putandu-se realiza pe baza raspunsurilor §i comentariilor care au fost
formulate in cadrul modulului pentru fiecare dintre aceste teste. Ele se regasesc spre
sfar§itul fiecareia dintre cele 7 unitati de invatare.
Proiectul pentru Tnvatamantul Rural iii

lntroducere
Asimilarea temeinica a cuno~tintelor referitoare la structura ~i modul de

functionare a sistemelor naturale, antropizate ~i social-economice va permite
cursantilor o insen;ie realista ~i avizata Tn cadrul socio-profesional, Tn structuri
administrative, Tn actiuni de protectie etc. Se vor dobandi abilitati ~i competente care
permit asumarea unor responsabilitati Tn actiuni operative, de prognoza ~i de control,
de educatie ~i formare profesionala' etc. T~ detaliu, referinte la aceste aspecte se
regasesc la Tnceputul fiecarei unitati de Tnvatare, fiind inserate ca obiective principale.
Lucrari de verificare vor permite evaluarea pe parcurs a cuno~tintelor
asimilate, exprimand Tn acela~i timp ~i relatia directa cu speciali~tii tutori. Pentru
realizarea acestor lucrari, instructiunile standard sunt urmatoarele:
Cunoa~terea de catre cursant a unitatilor succesive de Tnvatare.
Raspunsurile la Tntrebarile din lucrare vor fi transmise prin po~ta tutorelui, pentru
corectura, comentarii ~i evaluare.
Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie :
- titlul cursului (Geografia mediului) ;
- numarul de ordine al lucrarii de verificare ;
- numele ~i prenumele cursantului (care se vor mentiona pe fiecare pagina a
lucrarii);
- adresa cursantului.
Fiecare raspuns va trebui sa fie clar exprimat ~i sa nu depa~easca o
jumatate de pagina. Pentru corectura sunt necesare un spatiu de aproximativ 5 cm pe
margine ~i o distanta similara Tntre raspunsuri.
Se va mentiona, de asemenea, specializarea universitara absolvita, anul
absolvirii, ~coala unde activati ~i pozitia Tn cadrul corpului profesoral.
Evaluarea finala consta din aprecierea capacitafii de gandire logica,
sistemica, creativa, solicitata frecvent Tn cadrul lucrarilor de verificare inserate in cele 7
unitati de invatare (reprezentand 40% din nota), cat ~i din verificarea {nformatiei
concrete acumulate de catre cursanti, Tn cadrul unui examen scris (60%). In sprijinul
autoevaluarii, dar mai ales al evaluarii de catre tutore (cu care cursantii vor fi 1n
Jegatura conform instrucfiunilor repetate 1n cadrul tuturor lucrarilor de verificare),
fiecare dintre cele 52 de intrebari/probleme incluse Tn cele 7 lucrari de verificare este
imediat urmata de punctajul cuvenit raspunsu/ui corect.
iv Proiectul pentru lnvatamantul Rural

Mediul inconjurator §i geografia
Unitatea de invatare Nr. 1

A , W
MEDIUL INCONJURATOR §1 GEOGRAFIA
Cuprins pag. ................................................................................................. 1

1.1. Obiectivele unitatii de invatare nr. 1 ............................................................................. 1
1.2. Evolutia notiunii ~i a terminologiei de specialitate. Pozitia
~tiintei fata de problematica mediului .......................................................................... 1
1.3. Geografia ~i mediul ....................................................................................................... 5
1.4. Comentarii ~i raspunsuri la teste .................................................................................. 9
1.5. Lucrarea de verificare nr............................................................................................ 1O
1.6. Bibliografie minimala .................................................................................................. 11
1.1. Obiectivele unitatii de invatare 1

• •
Studierea acestei unitati a modulului va asigura accesul avizat la
notiunea principala, la terminologia de specialitate ~i va informeaza
despre pozitia diferitelor ramuri ale ~tiintei fata de mediu ~i problemele
lui. Tn felul acesta vefi dobandi: . .
- capacitatea de a aprecia la justa /or valoare posibilita(ile
fiecarui domeniu §tiin(ific sau aplicativ de implicare in problematica
mediului;
- de a opta pentru eel mai cuprinzator §i eficient dintre ele ;
- de a selecta modalita(ile de interventie pe care le
considerati utile fn diferite situatiilstari ale mediului forme de
' '
specializare, utilizand un vocabular de specialitate ferm, Jtiinfific,
modern.
Tn ordine logica, veti afla urmatoarele:
- cu sensuri succesive de incinta sau de cadru de viata al unei
comunitati umane (constituit din elemente naturale ~i elemente create
de om, devenind un sistem local de factori din regnuri diferite, ierarhizati
in diferite ranguri), realitatea complexa in cauza a primit denumiri
diferentiate regional;
- progresele cercetarii ~i cunoa~terii ansamblului terestru au
relevat complexitatea lui ~i insuficienta viziunii antropocentriste,
impunand ~i o acuratete terminologica corespunzatoare, fara ca
termenii actuali sa fie integral corecti;
- ~tiinta, ca ~i publicul larg, a devenit din ce in ce mai preocupata
de problematica sistemului terestru, abordand-o insa de pe pozitii
proprii, adesea subiective, frecvent in mod sectorial;
- geografia are ca obiect de studiu Pamantul in integralitatea lui
abiotica, biotica §i social-economica, iar prin geografia mediului
realizeaza analiza geosistemica, forma cea mai adecvata pana acum
de abordare a geosistemului.
1.2 Evolutia notiunii §i a terminologiei de specialitate. Pozitia §tiintei

fata de problematica mediului
Cu sensul de spatiu inchis/incinta (environ'lement) notiunea este
cunoscuta in spatiul fra~cofon inca din perioada medievala'. Tn spatiul
german ea avea un sens mai complex, referindu-se la un teritoriu de
dimensiuni mijlocii care constituie cadrul (natural) de viata al unei
comunitafi umane (Landschaft). Constatarea caracterului complex al
Proiectul pentru fnvatamantul Rural 1
Mediul Tnconjurator 2i geografia
unor asemenea teritorii, care includeau atat elemente naturale

Mediul - spatiu (Naturlandschaft), cat ~i elemente create de om (Kulturlandschaft) a
inchis, teritoriu; imbogatit, desigur, sensul notiunii. De asemenea, acumularile generale
structura in cunoa~tere (fizica, chimie, geologie, biologie ~i. mai ales, in
naturala §i geografie ), stimulate ~i confirmate de informatia mereu mai bogata
antropica; rezultata din extinderea ecumenei, ca ~i viziunea holista asupra lumii au
.
functionalitate . introdus treptat ~i un sens functional al notiunii. Astfel, in sec. al XVIII-
lea, in acela~i spatiu german, Land~aftul este inteles ca un sistem local
de factori din toate regnurile, integrati in diferite ranguri.
Progresele ~tiintifice ale sec. al XX-lea, generalizarea spatiala a
prezentei umane ~i problemele functionarii ansamblului om-natura au
stimulat dezvoltarea unor ~tiinte ale mediului inconjurator (in special din
a doua jumatate ), in cadrul unor ~coli geografice, atat europene
(germana, franceza, romaneasca, poloneza, rusa ~.a.) cat ~i
americane, fapt care a impus pa~i importanti spre clarificarea ~i
completarea notiunii.
in perioada contemporana, interesul generalizat pentru conditiile
naturale ~i social-economice necesare existentei umane, ca ~i pentru
problemele dificile ale asigurarii acestor conditii unei populatii mereu
mai numeroase, ale gestionarii unui act economic mereu mai complicat,
cu multiple disparitati ~i cu o dinamica foarte complicata, ale
neutralizarii unei cantitati crescande de produse nedorite, ale protectiei
Mediul- naturii ~.a. are tendinta sa cuprinda cat mai '!1ult din sensul complex al
ambianta a notiunii, dar raportand-o tot la om sau viata. In ultimii ani, semnifica un
unei forme de ansamblu de elemente naturale ~i artificiale care inconjoara o persoana
viata naturala sau o comunitate umana, un animal, o planta sau o specie. Cu acest
sau a omului. sens, termenul environnement circula in spatiul francofon, dupa cum
environment denume~te aceea~i realitate in spatiul anglo-saxon. Mai
detaliat (dar mai perifrastic), in spatiul german se utilizeaza fie sintagma
die Umwelt des Menschen (mediul inconjurator al omului), fie termenul
die Umwelt. Dintre limbile slave, unele (ceha, poloneza) au adoptat
termeni unici pentru acela~i sens complex; altele (rusa, bulgara)
exprima acest sens prin sintagme. in romana, absenta in vocabularul
curent a unui termen unic care sa poata exprima continutul complex al
notiunii, inadvertenta termenului mediu datorita polisemantismului sau)
~i forma consacrata de adoptare a terminologiei sovietice au determinat
introducerea in deceniul opt al secolului trecut, prin traducere ad
litteram din rusa, a sintagmei mediu inconjurator. lncorecta (fiind un
,,Mediul pleonasm), aceasta a devenit totu~i durabila prin uz ~i numai abrevierea
inconjurator" impusa de circulatie a redus-o la un singur termen, mediu, fara sa
-sintagma elimine insa inadvertenta semantica mentionata. De~i aceasta forma se
incorecta;
utilizeaza nu numai in vorbirea curenta, ci ~i in texte de specialitate, in
ansamblul
documente administrative, juridice, chiar in limbajul didactic de toate
structural §i
gradele ~.a.m.d., nu este recomandabila. Realitatea pe care trebuie sa
functional
• o exprime este sistemul terestru iar numele corect (clar ~i precis) al
terestru este
§i trebuie acestuia este geosistem.
numit Necesitatii absolute de abordare integrata, sistemica a intregului
geosistem. terestru ~tiinta contemporana ii raspunde de regula numai partial, intr-o
maniera exclusiv analitica (sectoriala). De~i nivelul analizei este uneori
exceptional (in fizica, in genetica ~.a.), realitatea este ca, oricat de
avansat, acest tip de cunoa~tere nu explica structura ~i functionalitatea
unui ansamblu atat de complex, posibilitatile oricarei ~tiinte clasice
2 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Mediul inconjurator ~i geografia
limitandu-se la sfera propriului obiect de studiu. Cum acesta constituie

numai o fateta a realitatii complicate pe care o reprezinta ,,mediul",
~tiinta respectiva va comp/eta intotdeauna in mod absolut necesar ~i
util informatia analitica, dar nu va clarifica niciodata problematica
ansamblului.
Aceasta disparitate profunda intre necesitate ~i posibilitati,
rezolvabila numai prin conlucrare, determina multe ramuri ale ~tiintei sa
incerce a-~i demonstra nu numai competenta in problematica mediului,
ci ~i intaietatea sau chiar unicitatea.
Abordarea integrata a unor structuri complexe este
caracteristica sistemicii (~tiinta intemeiata pe teoria generala a
sistemelor) ~i ecologiei, care se considera (~i sunt considerate) cele mai
adecvate studierii ,,mediului".
Prima constituie un gen de ,,cheie" structurala ~i functionala a
Sistemica -
oricarei structuri interactive, sistemice. Valorificand toate cuno~tintele
§tiinta
asupra lumii ca intreg (de la ~colile filosofice antice ~i pana la
generala a
sistemelor.
cibernetica celei de a doua jumatati a secolului al XX-lea), sistemica
genera/a §i aplicata (prin lucrarile unor mari ganditori ~i cercetatori ca
von Bertalanffy - 1940, autorul teoriei generale a sistemelor, Odobleja -
1938 ~i Wiener - 1949, Forrester §.a) asigura o baza ~tiintifica cercetarii
geosistemului. Ea a fundamentat ~i primele rapoarte ale Clubului de la
Roma (1972), ca ~i inceputul con~tientizarii marelui public in
problematica globala, adoptarea unei atitudini global organizate in acest
sens (conferinte mondiale, programe ale Natiunilor Unite ~.a.) etc.
A doua, eco/ogia, se preocupa de structurile vii, in schimburile lor
Ecologia-
complexe cu arealul (abiotic) in care traiesc, declarand ca obiect de
§tiinta a
studiu ecosistemul. De aproximativ doua decenii incearca extinderea
sistemelor.
sferei ecosistemelor, prin includerea unei problematici bio-umane.
Preocupandu-se mai ales de problemele naturii, frecvent agresata sau
partial distrusa prin activitati umane nerationale, se refera astfel ~i la
degradarea conditiilor biologice ale existentei umane, fapt care o
situeaza adesea atat in centrul atentiei publicului larg, cat ~i in
avangarda unor actiuni de protectie. Transformarea ei intr-o ~tiinta
totala a mediului, a~a cum intentioneaza sau cum considera ea insa~i
ca a devenit, sub forma de ,,ecologie umana", este insa practic
imposibila : limitele (biologice) ale obiectului sau de studiu ii restrang
referinta la studiul existentei structurilor vii. Acestea sunt insa numai o
' '
parte sistemului terestru iar diversitatea lui structurala Ji functionala
inseamna mult mai mult decat poate acoperi ecologia. In termeni de
sistemica ea este numai o aplicatie sectoriala. Tn aceasta calitate, este
~i va ramane foarte utila, prin tratarea sistemica a obiectului sau, ca ~i
prin deschiderea recenta catre economia industriala ~i sociologie.
ldentificarea unor cai generale de cercetare ~i de actiune pe baze
exclusiv biocentrice, extrapolarea unor concluzii formulate pe acelea~i
baze, ,,decretele" ecologice asupra organizarii social-economice de
perspectiva ~.a. nu sunt insa solutiile a~teptate ~i necesare. Chiar daca
in vorbirea curenta ~i in textele unor documente politice, administrative,
juridice ~.a. se recurge frecvent la termenii eco/ogie, ecologic,
pledoariile mai mult sau mai putin sonore pentru atitudini rationale fata
de natura ~i lipsa (temporara) a unui vocabular adecvat mediului nu vor
transforma ecologia in ~tiinta universala.
Proiectul pentru lnvatamantul Rural 3

Mediul 1nconjurator 2i geografia
Test de autoevaluare 1
(Raspunsurile se vor scrie in spatiul liber de sub
fiecare intrebare/problema)
Prima parte a acestei unita\i de inva\are v-a pus in contact
cu semnifica\ia §,i terminologia de baza a disciplinei.
a) Preciza\i sensul initial al no\iunii de mediu §,i reproduceti
termenii corespunzatori.
b) Prezenta\i succint evolu\ia no\iunii §,i completarea ei ca

efect al progreselor cunoa§,terii §,tiin\ifice §,i al promovarii viziunii
holiste asupra Pamantului.
c) Compara\i §,i comenta\i pertinenta definirii sistemului

Pamant ca mediu, mediu inconjurator, geosistem.
4 Proiectul pentru fnvatamantul Rural

Mediul inconjurator !ji geografia
d) Care este pozitia sistemicii, a ecologiei, a ~tiintei in

general fata de sistemul terestru ~i problemele lui ?
Raspunsuri §i comentarii la testul de autoevaluare preced

lucrarea de verificare inserata la sfar§itul unitatii de invatare.
Pentru introducere in problematica mediului, aceasta parte a

unitatii de invatare va invita ~i va ajuta sa constatati ca :
- valorificand cuno~tintele de care dispuneti puteti verifica u~or
semnificatia reductiva a notiunii ~i termenului (sintagmei)
mediu (mediu inconjurator);
- semnificatia exclusiv biocentrica sau antropocentrica a notiunii
~i termenului ,,mediu" nu mai sunt compatibile cu problematica
actuala, foarte complexa, adesea grava, a tuturor structurilor
sistemului terestru;
- realitatea de referinta este mult mai cuprinzatoare ; ea include
intregul sistem terestru ~i problemele lui structurale ~i
functionale; puteti verifica daca termenul geosistem exprima
mai corect legaturile elementelor naturale ~i social-economice
care constituie cadrul Dvs. de viata.
1.3 Geografia §i mediul
Situata prin natura obiectului sau la interferenta §tiinfelor naturii

cu cele sociale, geografia a evoluat, inca de la inceput, in sensul
cunoa§terii simultane a unor elemente foarte variate, a legaturilor
reciproce ale acestora, a diferenfelor spafiale ale unor combinafii
structurale §i funcfionale diverse. De~i orientandu-se initial, conform
Viziunea
geografiei
perceptiei ~i motivatiilor specific umane, spre informatia cu privire la
asupra Pamant/loc in calitatea acestora de suport al vietii ~i activitatilor social-
Pamantului economice, geografia a avut totdeauna o infelegere §i o capacitate de
ca intreg. aplicafie practica deschisa acceptarii intregului terestru, sistemului
Pamant, cu toate componentele sale §i cu intreaga lui existenfa.

Mediul 1nconjurator ~i geografia
Alex. von
Tn felul acesta, cercetarea §i aplicatia de specialitate incepand cu
Humboldt: anticii s-au orientat spre cunoa~terea analitica a lumii, element cu
Pamantul- element, dar 1n scopul precis de a descifra reciprocitatea, ca relafie de
parte a unui baza a Universului cunoscut. Ulterior, geografii din perioada moderna
sistem (mai ales Alexander von Humboldt) au promovat imaginea ~i studiul
planetar §i integrat al unui univers in care Pamantul este o parte dintr-un sistem
sistem de planetar, are existenfa sa specifica §i l§i menfine o identitate clara
elemente datorita multitudinii /egaturilor interne ale elementelor naturale §i social-
naturale §i economice care 11 compun §i raporturilor sale interactive cu sistemul
social- menfionat. Mai tarziu, geografia europeana a promovat orientarea spre
economice. Pamant ca 1ntreg, foe al oamenilor dar §i al a/tor fiinfe, spafiu al unui
exceptional echilibru 1ntre geosfere.
S. Mehedinti : La sfar~itul sec. al XIX-lea ~i inceputul sec. al XX-lea, prin opera
Pamantul, ca §i ~coala §tiintifica a lui Simion Mehedinfi, geografia moderna din
local Romania §i-a precizat obiectul de studiu, devenind §tiinfa a
relatiilor Pamantului - considerat in relafia reciproca a maselor celor patru
'
interactive inveli§uri, atilt din punct de vedere static (al distribufiei in spafiu),
dintre cat §i din punct de vedere dinamic (al transformarii in timp) - a
inveli§urile societafii umane §i a relafiilor reciproce om-natura .Unitatea
sale naturale dinamicii fizice §i social-economice a Pamantului a fost considerata
§i societatea
reperul §tiintific al integrarii regionale a diverselor fenomene geografice
umana-
~i concept 'tormativ esential al spiritului geografic. Tntreaga §coala
obiect de
fondata de S. Mehedinti (C. Bratescu, G.Valsan, V.Mihailescu §.a.) a
studiu al
promovat aceasta conceptie sistemica in perioada interbelica, aplicand-
geografiei.
o in studiul geografic al intregului teritoriu national. Fundamentele ei s-
au pastrat tacit ~i in intervalul in care restrictii politico-ideologice au
interzis abordarea geografica obiectiva a fenomenologiei umane.
Rezistenta ~tiintifica din acea perioada a asigurat baza primelor cursuri
§i manuale de Geografie a mediului, precum ~i a studiilor de sinteza
geografica din perioada contemporana. Tn problematica mediului,
acestea sunt singurele studii complexe, adecvate complexitatii
sistemice a oricarei parti a Pamantului. Din pacate, in intervalul in care
geografia sistemica a Europei Estice era redusa la tacere, restul
geografiei europene era orientat aproape exclusiv catre investigatia
analitica. A~a se explica de ce momentul conturarii clare §i imperioase
a necesitatii ca Pamantul sa fie studiat ca intreg a fost folosit de
ecologie. Fara sa poata acoperi o arie atat de vasta, aceasta a etalat in
schimb metoda sistemica de cercetare §i un obiect de studiu care
atrage intotdeauna atentia - viata, arborand un fel de universalitate. Tn
perioada actuala, de~i geografia (nationala §i europeana) se implica in
studii fundamentale ~i aplicative privind cele mai variate segmente sau
structuri ale naturii §i societatii umane, ea nu este perceputa ca ~tiinta a
,,mediului". Daca insa i§i va face mai bine cunoscut potenfialul de
investigafie complexa a geosistemului, daca va putea susfine
generalizarea unei atitudini sistemice fafa de Pamant, in
integralitatea Jui, atunci, a§a dupa cum scria V.Mihailescu in 1967,
ea va putea redobandi atenfia de care s-a bucurat in epoca marilor
descoperiri.
De~i de drept geografia este ~tiinta geosistemului (fara omiterea
unor parti ale intregului terestru ~i fara subordonari biocentrice sau
antropocentrice ale acestuia), de fapt nu este inca perceputa la nivelul
potentialului §i menirii sale, motiv pentru care a trebuit sa-~i dezvolte §i
6 Proiectul pentru lnvatamantul Rural
l
j
Mediul 7nconjurator ;1i geografia
ea o disciplina dedicata ,,mediului". Evident, geografia mediului are ca

obiect de studiu geosistemul. Chiar daca o analiza geosistemica
riguroasa nu este inca posibila, structura fiind imensa l?i functiile sale
Geografia doar pan;ial cunoscute l?i cuantificabile, aceasta disciplina
mediului-
demonstreaza ca geografia ofera totu§i modalitatea de cunoa§tere cea
§tiinta de
mai adecvata analizei sistemului terestru §i construirii unor sinteze care
analiza a
geosistemului,
sa se apropie cat mai mult de ceea ce reprezinta acest sistem, unitatea
a structurilor intuita de clasici.
sale, a Cu acest obiect de studiu, geografia mediului trebuie sa fie
descifrarii infeleasa §i numita analiza a geosistemului. Tn cadrul geografiei, ea se
.
aces tor
.
functionalitatii bazeaza, desigur, pe toate cunol?tintele specifice geol?tiintelor analitice
(geologia generala, meteorologia l?i climatologia, hidrologia,
structuri. geomorfologia, geografia solurilor, geografia populatiei l?i al?ezarilor,
geografia productiei l?i serviciilor etc.). Acestea constituie baza de date
§tiinfifice fundamentale care serve§te sintezei geografice §i
argumenteaza variabilitatea spafiala a geosistemului, variabilitate
abordata apoi prin intermediul altor discipline geografice, ca geografia
regionala a lumii, a diferitelor teritorii nafionale, a nivelului de organizare
local. Este o disciplina care realizeaza insa apoi integrari
structurale $i funcfionale multiple, vizand in special descifrarea
funcfionalitafii §i a situafiilor de interfafa. Prin aceasta analiza a
geosistemului geografia participa la dialogul l?tiintific interdisciplinar,
aducand o viziune mai unitara, mai complexa, mai accesibila
colaborarii.
Tn mod traditional ease afla in colaborare cu §liinfele despre om
§i natura vie - istoria §i §liinfele naturii. Concomitent, situata la o
intersecfie §tiinfifica mu/tip/a, dezvolta multe alte contacte §i aplicafii
(spre exemplu, cele ale meteorologiei l?i climatologiei cu fizica l?i chimia
atmosferei, ale geografiei umane cu sociologia, l?tiintele economice,
urbanismul l?.a., ale cartografiei l?i topografiei cu teledetectia, ale tuturor
disciplinelor geografice cu informatica l?.a.m.d.). La nivelul analizei
geosistemului contactele/referintele sunt l?i mai numeroase: cu
toate disciplinele geografice dar §i cu e/emente de fizica, chimie,
geologie, bio/ogie, medicina, sociologie, statistica, informatica etc. Tn
egala masura, specificul de sinteza al analizei geosistemice deschide
larg co/aborarea cu multe domenii de activitate practica, in special cand
acestea abordeaza probleme de protecfie §i conservare sau de
combatere a degradarii : silvicu/tura, gospodarirea ape/or, imbunatafirile
funciare, amenajarea teritoriului, conservarea naturii §i aplicarea
legislafiei de conservare §.a.
(Raspunsurile se vor scrie in spa\iul liber de sub
Parcurgerea acestei par1;i a unitatii de invatare v-a

familiarizat cu pozitia, posibilitatile l?i rolul geografiei in
cunoal?terea complexitatii sistemului terestru.

Mediul 1'nconjurator ?i geografia
a) Credeti ca exista o apropiere de sens intre integralitatea

sistemului terestru §i principiul geografic al reciprocitatii - ca
baza a universului cunoscut ? Argumentati succint raspunsul.
b) Selectati obiectivele geografiei ca §tiinta a structurii §i

functionalitatii sistemului terestru;
c) Explicati echivalenta geografia mediului - analiza

geosistemului.
Raspunsuri §i comentarii la testul de autoevaluare

preced lucrarea de verificare inserata la sfar§itul unitatii
de invatare.

Mediul inconjurator 2i geografia
Tn capitolul acesta au fost evidentiate valentele sistemice ale

geografiei, ca §tiinta a ansamblului terestru, pentru a va clarifica:
asumarea de catre geografie a cercetarii §i cunoa§terii
neomisive a Pamantului, cu toate structurile lui naturale §i
social-economice, in interactiunea lor permanenta;
pozitia §tiintifica a geografiei romane§ti in raport cu problematica
geosistemului (,,mediului");
capacitatea analizei geosistemului de a dezvolta contacte
interdisciplinare, in vederea abordarii §tiinlifice a sistemului
terestru.
1.4 Comentarii §i raspunsuri la problemele din testele de autoevaluare
(Pentru aprofundare sau corectarea raspunsurilor gre§ite recititi partile

indicate dupa fiecare dintre comentariile/raspunsurile urmatoare)
1. a) Notiunea de incinta, loc inconjurat, adapostit a

generat termenul de origine franceza environnement, urmat de
eel german Landschaft, a carui semnificatie includea un
complex de elemente naturale ~i create de om, constituind
cadrul sau de existenta (un univers terestru restrans la aria
ocupata !;ii transformata de om) - v. 1.2.
b) Evolu\ia cunoa!;,terii ~tiin\ifice a realitatii naturale,

umane !;ii social-economice a Pamantului a construit imaginea
integralitatii lui, a unei unita\i care i!;,i pastreaza coeren\a
datorita legaturilor interactive ale elementelor componente.
Viziunea holista asupra ,,organismului terestru" a stat la baza
sistemicii de mai tarziu ~i fundamenteaza globalismul ca
tendin\a de evolu\ie - v. 1.2.
c) A numi aceasta realitate complexa (atat ca structura

cat !;ii ca func\ionalitate) ,,mediu" sau ,,mediu inconjurator",
inseamna regres, la un nivel foarte ingust de cunoa~tere a ei.
Aceasta realitate nu este un ,,mediu; ea nu exista doar pentru a-
l inconjura ~i sluji pe om, ci are o alcatuire precisa, din care
omul face parte, ~i un mod absolut exceptional de a-§i
autocontrola func\ionalitatea. Este o structura sistemica tipica ~i
unicul termen adecvat pentru a o denumi este eel de geosistem
-v. 1.2 ..
d) Tn !;,tiinta contemporana, aspecte separate ale

geosistemului sunt cercetate de catre diferite ramuri, in
conformitate cu obiectul lor de studiu. Ele nu pot aborda
ansamblul terestru. Sistemica este cea care fundamenteaza
conceptual modul in care este alcatuit ~i functioneaza orice
sistem. Ecologia cerceteaza sistemele vii naturale ~i, de pu\in
timp, abordeaza !;ii problema degradarii conditiilor de viata
pentru om. Nu studiaza structurile abiotice, nici pe cele social-
economice !;ii percepe omul mai ales ca factor de degradare a
,,mediului" - v. 1.2.
Proiectul pentru fnva1amantul Rural 9

Mediul inconjurator ;,i geografia
2. a) lntegralitatea sistemu/ui terestru se regase~te

perfect in viziunea geografiei asupra functionalitatii lui.
Reciprocitatea, interac(iunea e/ementelor pe care o urmare§te
geografia in studiile de specialitate este cea care sta la baza
caracterului de unitate al sistemului terestru - v. 1.3.
b) Pentru a evidentia aceste interactiuni, geografia i~i

propune cunoa§terea structurilor abiotice, biotice §i social-
economice, a directiei, modului, ritmului legaturilor dintre ele §i
a variabilitatii spatiale a combinatiilor care rezulta din aceasta
dinamica permanenta. Astfel ea vizeaza clarificarea starilor prin
care tree diferite structuri, in diferite regiuni §i a tendintelor
evolutiei lor, spre echilibru sau spre degradare - v. 1.3.
c) Pentru abordarea ~tiintifica, necesara, a problematicii
actuale a sistemului terestru, geografia mediului trebuie
inteleasa ca analiza a geosistemului §i numita ca atare. Ea nu
sectioneaza preferential parti din geosistem pentru a le studia,
ci abordeaza orice element sau legatura in contextul sau
interactiv - v. 1.3.
1.5. Lucrare de verificare 1
INSTRUCTIUNI
'
Lucrarea de verificare presupune cunoa§terea de catre
cursant a partii I, referitoare la ,,Mediul inconjurator ~i geografia".
Raspunsurile la intrebarile din lucrare vor fi transmise prin po~ta
tutorelui, pentru corectura, comentarii §i evaluare.
- numele ~i prenumele cursantului (care se vor mentiona pe
fiecare pagina a lucrarii) ;
Fiecare raspuns va trebui sa fie clar exprimat §i sa nu
depa§easca o jumatate de pagina .. Pentru corectura sunt
necesare un spatiu de aproximativ 5 cm pe margine §i o distanta
similara intre raspunsuri.
Mentionati, de asemenea, specializarea universitara
absolvita, anul absolvirii, §Coala unde activati §i pozitia in cadrul
corpului profesoral.
in evaluare se va tine seama daca :

1. cursantul §i-a insu§it eel putin ideile din adnotarile plasate
in apropierea blocurilor de text;
2. este capabil sa utilizeze §i sa aplice (dupa caz)
cuno§tintele asimilate la aprecierea §i interpretarea unor
situatii concrete din locul in care traie§te, din mediul sau
profesional, familial etc.
3. a consultat bibliografia indicata sau alte surse de
informare )internet, mass media etc.);
4. este capabil sa formuleze raspunsurile clar, corect,
succint.
10 Proiectul pentru Tnvatamantul Rural
Mediul inconjurator ~i geografia
intrebarile la care trebuie sa raspundeti sunt urmatoarele :
1) Care a fost semnificatia initiala a termenului mediu ? (1 p.)
2) Care este rolul sistemicii in studierea mediului ? (1 p.)
3) Cum abordeaza ecologia problema mediului ? (1 p.)
4) Precizati legaturile esentiale ale geografiei cu studierea

mediului. (1 p.)
5) Prezentati diferentele dintre mediu ~i geosistem. (1 p.)
6) Optati pentru mediu inconjurator sau pentru geosistem ?

Argumentati optiunea. (2 p.)
7) Comentati continutul testelor de autoevaluare ~i aduceti

completarile sau corecturile pe care le credeti necesare, in
vederea cre~terii eficientei asimilarii ~i fixarii cuno~tintelor. (2
p.)
1.6. Bibliografie minimala
Mehedinti, S., 1994, Terra, Editura Enciclopedica, Bucure~ti, vol. I, I, II

Mihailescu, V., 1974, Le geosysteme -objet non dissocie et non dissociable de la
geographie, Revue .Roumaine de Geol.,Geoph. et Geographie., XXXVIII, 1, p. 3 - 8.
Ungureanu, Irina (coord.), Muntele, I. ~i colab., 2003, Geografia mediului. Omul §i
natura la inceput de mileniu, Editura lnstitutul European, la~i. 1
Ungureanu, Irina, 2005, Geografia mediului, Editura Universitatii ,,Al. I. Cuza", la~i.
Partea I, 1,2,3
Proiectul pentru invatamantul Rural 11

Geosistemul - Structura ~i func~ionalitate

' w
GEOSISTEMUL - STRUCTURA $1 FUNCTIONALITATE
Cuprins .................................................................................................. pag 12

2.1. Obiectivele unitatii de invatare nr. 2 ......................................................................... 12
2.2. Notiuni generale de sistemica. Structura geosistemului. .......................................... 12
2.2.1 Sistemul abiotic ........................................................................................................19
2.2.2. Sistemul biotic ..........................................................................................................64
2.2.3. Sistemul social-economic ........................................................................................72
2.3. Comentarii §i raspunsuri la teste .............................................................................. 80
2.4. Lucrarea de verificare nr. 2 ......................................................................................82
2.5 Bibliografie minimala ................................................................................................84
2.1 Obiectivele unitatii de invatare 2

. '
Asimilarea continutului acestei unitati a modulului va permite sa
intelegeti §i apoi sa abordati in cuno§tinta de cauza orice structura
sistemica, sub aspectul alcatuirii §i functionarii ei interactive Tn felul
acesta, va veti deprinde :
- sa percepefi intr-o modalitate mutt mai comp/eta diversitatea
structurilor naturale §i antropice in care va aflafi;
- sa va asumafi in raporturile Dvs. cu elementele naturale, cu
semenii, cu societatea o atitudine con$tienta, de parte a unui
intreg, care are drepturi $i indatoriri specifice, de importanfa
maxima· in §i pentru structuralstructurile respective
Veti atinge aceste obiective cu ajutorul cuno§tintelor din aceasta unitate
de invatare, constatand:
- identitatea unui sistem, alcatuirea lui din elemente diferite intre
.
ele dar actionand coerent, interactiv, folosind cai de comunicatie
adecvate, in lungul carora centrii de decizie dirijeaza fluxuri de materie,
.
energie sau informatie, provenite din rezerve proprii sau din structuri
externe, interconectate, in intervale specifice de timp ;
- afland detalii ale legaturilor interactive din structurile naturale
abiotice §i conexiunile lor cu structurile naturale vii §i cu sistemul social-
economic;
- cunoscand o serie de elemente §i legaturi din lumea vie
naturala §i veti recunoa§te diferite influente naturale §i antropice asupra
vietuitoarelor ;
- reintalnind sistemul social-economic, considerat insa in aceasta
parte a unitatii de invatare din punct de vedere sistemic;
- pe baza celor cunoscute, veti putea verifica pertinenta §i
completitudinea abordarii geografice a geosistemului.
2.2 Notiuni generale de sistemica. Structura geosistemului
$tiinta §i concomitent metoda de investigatie, sistemica asigura

posibilitatea de racordare a oricarei forme de cercetare §tiintifica sau de
aplicatie practica la nivelul informatiei existente i'n oricare domeniu. De
asemenea ea permite adaptarea cercetarii respective la exigentele lumii
actuale §i viitoare.
12 Proiectul pentru Tnva\amantul Rural

Geosistemul - Structura ~i functionalitate
Definind sistemul drept un ansamblu de legaturi \

L. von interdependerite, L. von Bertalanffy a formulat esenta sistemicii, §tiinfa \
Bertalanffy : a legaturilor interactive ale componentelor oricarui ansamblu coerent,
sistemul- capabil de autocontrol structural §i functional intern, ca ~i de corelare
ansamblu de viabila cu alte ansambluri supra- sau subordonate, cu care este
legaturi interconectat 1n retele mai mult sau mai putin complicate. Modul 1n care
interactive, este constituit ~i functioneaza un astfel de ansamblu este redat prin
capabil de conceptele fundamentale ale teoriei sistemice. Aceste concepte
autocontrol . reprezinta baza fnfelegerii obiective a modului fn care este constituit §i
funcfioneaza, ca orice sistem, intregul ansamblu terestru.
lnteracfiunea define~te acfiunea reciproca, capabila sa modifice
.
Actiunea
reciproca
comportamentul §i chiar natura elementelor interactive. Completand
regula ~tiintei clasice, care dirijeaza 1ntelegerea fenomenelor
transformanta, ,ntotdeauna numai de la cauza la efect, sistemica demonstreaza ca
orientata de la efectul ,nsu~i retro-acfioneaza, asupra cauzei. Spre exemplu, ,n
cauza la efect sistemul climato-hidric terestru de~i apele sunt efectul direct al
!ji de la acesta precipitatiilor atmosferice, ele constituie ~i principala sursa a acestora,
(prin adica a propriei lor cauze; 1n acela~i fel, ,n sistemele de schimb
retroac\iune) la economic liber, cererea este cauza a ofertei, care prin oscilatiile ei
cauza este o (spontane sau dirijate) ac\ioneaza asupra preturilor ~i astfel poate
.
interactiune
sistemica.
modifica substantial cererea, efectul dominand, temporar, cauza etc.
Totalitatea precizeaza ca sistemul nu este suma aritmetica a
elementelor componente. Astfel, nici unul dintre aceste elemente nu
poate fi apreciat corect daca este desprins din ansamblu, dupa cum nici
,ntregul nu poate fi 1nteles ca sistem daca se neglijeaza faptul ca in
interiorul sau regula nu este simpla aditionare a elementelor
componente, ci interactiunea lor. Din acest tip de totalitate (globalitate)
rezulta ~i emergenfa unor calitati noi ale sistemului, pe care nici unul din
elementele componente nu le are. Astfel, spre exemplu, totalitatea
sistemica este cea care explica diferenta 1ntre o suma de vietuitoare -
plante ~i animale - reunite aleatoriu (In ,,colectii" private etc.) ~i acelea~i
fiinte, integrate ,n habitatele lor naturale sau in structuri care le
Ansamblul reproduc pe cele naturale (parcuri naturale, rezervatii ~.a.). Daca in
realizat prin conditii spontane ale realizarii primei variante nici un element nu putea
.
interactiunea sa aiba decat ,ntamplator ~i temporar ~anse de supravietuire, iar suma
tuturor partilor, respectiva nu avea nici o premisa de coerenta, in varianta a doua
capabil sa-!ji fiecare element are ni~a sa spa\iala ~i temporala, i~i bazeaza existenta
dezvolte pe relatii interactive specifice ~i. prin intermediul acestor relatii,
insu!jiri noi . constituie impreuna cu celelalte elemente, in spatiul respectiv, un
ecosistem capabil de autoorganizare, viabil. Acela~i concept
diferentiaza, spre exemplu, sumele de refugiati de toate tipurile ~i din
toata lumea (din cauze politice, economice ~.a.) cantonati in lagare,
suburbii etc. de structurile economico-sociale din care provin, ca ~i de
cele in care doresc sa se integreze. Fiecare dintre structurile
respective, foste sau actuale sisteme, au avut/au capacitatea de a
controla-sprijini-dirija-motiva elementele componente, tocmai ca urmare
a legaturilor interactive ale acestora, a acestei coexistente sistemice.
Organizarea este conceptul central al sistemicii. Ea le
presupune cu necesitate absoluta pe cele mentionate anterior ~i
exprima simultan structura sistemu/ui §i modul general fn care acesta
functioneaza. Esenta organizarii consta in tipul de legaturi care confera
capacitate de autoorganizare ~i deci coerenta ansamblului sistemic.

Evident, legaturile respective presupun insa !;,i elementele participante,

ca i;;i infrastructura capabila sa sus\ina aceste legaturi. Tn consecinta,
organizarea oricarei structuri sistemice trebuie sa fie analizata atat sub
aspect structural (care se poate descrie prin organigrama), cat !;ii
functional (care poate fi pus in evidenta prin program).
Organigrama evidentiaza, in primul rand, Ii rn i te I e (limita)
sistemului. Mai mult sau mai putin dare, mai mult sau mai pu\in
Structura unui permeabile (spre exemplu, membrane celulare, limitele unor grupuri
sistem (limite, sociale, limitele unor bazine hidrografice etc.), in absenta lor identitatea
elemente sistemului nu s-ar putea contura. Tntre aceste lim.ite, elementele
componente,
constitutive pot fi extrem de variate (molecule, ciadiri, ma!;,ini, capitaluri,
caide
opere de arta, fiinte !;,.a.) !;,i se pot grupa interactiv intr-o multitudine de
comunicatie,
rezerve) §i
combinatii. Refeaua de transport !;,i comunicatii asigura vehicularea -
functionalitate
sub formele !;,i in ritmul decis in sistem - a intregii cantitati de
a lui (centrul substanta, de energie !;ii de informatie. in sfar§it, rezervoare/e
de decizie, stocheaza intregul disponibil material, energetic, informational (materii
fluxuri interne, prime, produse, energie, informa\ie, bani, potential creativ §.a.).
fluxuri de Precaritatea sau absenta rezervelor pot bloca partial sau pot intrerupe
ie§ire §i de existenta sistemului.
intrare, timp de Functional, sistemul evolueaza pe baza unui program specific. in
ajustare) pun cadrul acestuia, centrul de decizie (unic sau sustinut §i de al\i centri,
in evidenta secundari, diseminati in interiorul structurii) prime§te §i prelucreaza
organizarea informafia primita din sistem sau din afara lui §i o transforma in acfiuni
sistemica. de reg/are a dimensiunilor, formelor, ritmului in care se face apelul la
rezervele disponibile, aflate in stoc~Jile interne sau accesibile in
reteaua sistemica externa, dispumrdistribufia in sistem sau in afara Jui
a rezultatelor materiale, energetice, informationale ob\inute. Astfel,
f I u x u r i de natura diversa, de intra re §i de ie!;,ire din sistem, de tranzit
in §i din rezervoare, de informatie din sistem !;,i din afara lui, spre §i
dinspre centrul de decizie !;,.a.m.d., descrii11d trasee directe sau bucle
de retroactiune, se succed, se intersecteaz~ se recompun etc. Toata
aceasta mi!;,care complexa mai dispune in cadrul programului §i de un
anumit interval de realizare, numit timp de ajustare (timpul
disponibil acumularii, prelucrarii §i transformarii informatiei in
decizie/decizii, care devin operante in intervale specifice fiecarei
structuri sistemice §i chiar fiecarei etape din ev.colutia uneia §i aceleia§i
structuri). in felul acesta, func\ionarea oricarµi sistem se realizeaza
printr-o autoreglare continua.
Complexitatea este conceptul sistemic care contrazice regula
simplificarii din §tiinta clasica, dupa care in analiza unor structuri
formate din elemente numeroase trebuie sa se elimine ceea ce este
necunoscut, neasemanator celorlalte componente, este intamplator,
nesigur, efemer, de dimensiuni neinsemnate. Realitatea este insa
foarte variata, complexitatea este generala, iar evolutia structurilor
sistemice este foarte frecvent §i profund marcata de manifestarile unor
asemenea elemente minuscule, efemere etc. Spre exemplu, prezenta
intamplatoare - chiar de scurta durata - a unui singur purtator de virus
activ intr-o mare comunitate umana poate declan!;,a o epidemie, mai
ales daca majoritatea comunitatii respective este constituita din subiecti
fragi!i ; cantitati infinitezimale din anumite substante toxice prezente in
san~le sau laptele matern pot fi letale pentru embrioni ori sugari ; un
act antisocial aparent marunt, comis intr-o conjunctura de tensiune
14 Proiectul pentru invatamantul Rural

.
i
l
Geosistemul - Structura 2i functionalitate
De§i este vasta interetnica poate declan~a conflicte grave, soldate cu dezorganizarea
§i diversa, greu unor structuri sistemice anterioare; o neinsemnata cantitate
de cuprins §i suplimentara de apa infiltrata intr-un deluviu de alunecare supraumezit
analizat, II poate remobiliza, chiar in forma curgatoare ~.a.m.d. Complexitatea
complexitatea este astfel o fateta extrem de importanta a realitatii structurate sistemic,
sistemica ea trebuie recunoscuta §i respectata, chiar daca cercetarea §tiintifica va
trebuie fi frecvent obligata sa-~i recunoasca incapacitatea de a-i cuprinde
recunoscuta §i intreaga bogatie.
respectata.
In preliminariile analizei geografice a sistemului terestru se
impun atentiei generale cateva constatari. Prima este aceea a asimilarii
geosistemu/ui cu un suprasistem deschis, in cadrul caruia sistemele ~i
subsistemele componente sunt alcatuite, in proportH diferite, din
elemente anorganice, organice ~i social-economice, de origine naturala,
dar :;;i artificiala, organizate in structuri cu dominanta materiala,
energetica sau informationala (fig. 1).
A doua constatare este aceea ca analiza sistemica integrala a
Geosistemul -
unei asemenea structuri este foarte grea iar uneori imposibila. Spre
suprasistem
exemplu, aparent nimic nu stanjene~te identificarea limite/or in
deschis,
geosistem, cu atat mai mult cu cat unele sunt destul de clare: limita
adesea greu de
analizat superioara a litosferei, limitele unui bazin hidrografic, ale unei asociatii
conform vegetale forestiere, ale unui complex industrial etc. Nu totdeauna insa
demersului limitele structurilor urmarite sunt clare, tran~ante ; este cazul limitelor
sistemic, unor grupuri sociale sau socio-profesionale - spre exemplu, ~omerii,
datorita sau ale limitelor unui sistem de activitati creative ~.a. Alteori, de~i relativ
dificultatilor de clare, limitele unor structuri sistemice sunt extrem de mobile, sistemele
identificare ale evoluand in secvente foarte scurte ~i care se succed rapid (spre
tuturor exemplu, sistemele de tranzactii financiare), fapt care anuleaza la fel de
elementelor rapid identitatile constatate.
structurale §i In acela~i fel, pare foarte simpla identificarea elementelor
datorita componente ale oricarui sistem ~i. intr-adevar, se pot distinge (direct
integrarilor sau indirect) diferite forme de relief, zacaminte, ceata, un arbore, o
(spontane) ale cladire, o structura administrativa ~.a. Devine insa imposibil sa se
unor elemente identifice (strict analitic) elementele structurale atunci cand logica ~i
de structura cu practica releva o serie de integrari de tipul element-cale de comunicafie
mecanisme (ca in cazul codului genetic, confinut ~i transmis prin A.D.N.), sau de
functionale. tipul element - cale de comunicatie - flux (ca in cazul curentilor
subcrustali, care sunt in acela~i timp elemente componente ale
sistemului litosferei, cai de comunicatie ~i fluxuri materiale §ii
energetice).
Gaile de comunicafie sunt uneori foarte clare, deci identificabile,
in aceste structuri sistemice : retelele de fisuri in scoarta (pana la
adancimi tehnic accesibile ), retelele hidrografice, energetice, de
drumuri, retelele circulatorii, nervoase etc. din organismele vii, retelele
informatice ~.a.m.d. Alteori insa aceste cai se integreaza in mod
complicat cu e/emente :;;i f/uxuri, ceea ce face dificila sau imposibila
analiza caii propriu-zise :;;i impune o analiza integranta.
Rezervoare/e (rezervele) au ~i ele un regim asemanator in
procesul de analiza : uneori se identifier. fara dificultati importante -
spre exemplu, unele rezerve mineral~. rezervele hidroenergetice,
rezervele de forta de munca :;;.a.; altele insa nu pot fi decat aproximate
- spre exemplu. rezervele bio-vegetale reale sau potentialul imun uman

Geosistemul - Structura ~i func1ionalitate
(calculele grabite §i evaluarile exagerat de optimiste sunt contrazise

frecvent prin adevarul de mult cunoscut ca absenta bolii vizibile nu este
echivalentul sanatatii §i deci al unei rezerve utile Tn sistem). De
asemenea, Tn diferite structuri sistemice exista rezerve al carer potential
este doar intuit, fara a Ii se cunoa§te nici dimensiunile §i !1ici calitatile
reale - spre exemplu, rezervele cortexului superior uman. In sfar§it, pe
parcursul evolutiei unor structuri sistemice, exista situatii Tn care
rezervele devin operante numai daca specificul functional asigura timp
suficient pentru "ajustarea" apelului la aceste rezerve. Astfel, rezerva
devine timp, iar timpul - rezerva, Tncat analiza structurii interfereaza cu
analiza functiei.
Spre exemplu, Tn sistemul de productie competitiva - desfacere
concurentiala - reinvestire, inclusiv Tn cercetarea §tiintifica de
specialitate, utilitatea rezervei de inteligenta tehnica este puternic
conditionata de intervalul de timp disponibil pentru formarea ei
profesionala, sau pentru reciclare.
Tn ceea ce prive§te analiza functionarii sistemelor, printre cele
create de om sunt multe Tn general U§or de urmarit. Tn cazul celor
naturale, frecvent mai putin omogene §i functionand spontan prin
interactiuni mai complicate, care Tmbina mecanisme multiple, naturale
dar §i partial artificializate, analiza este dificila §i adesea simplificarile la
care se recurge reduc mult valoarea rezultatelor.
Tn final, problema cea mai dificila a analizei geosistemului este
Structura cea a identificarii corecte a sistemelor. lnterferentele spatiale,
eterogena §i functionale, cronologice multiple fac ca Tntr-o proportie masiva
interferenfele sistemele sa nu fie integral abiotice, integral biotice, integral naturale
maresc
.
functionale sau - cu atat mai putin - integral §i exclusiv social-economice. Pentru
acest motiv, atunci cand este necesara rezolvarea unor probleme
dificultatea dificile ale functionalitatii acestor structuri complexe, metodele analitice,
identificari i sectoriale, potrivite Tn cadrul unei ramuri de §tiinta, dar numai acolo, nu
sistemelor. aduc rezultatele utile a§teptate.
Concluzia acestor constatari este ca fn analiza geosistemului eel
mai accesibil este studiul interactiunilor. Dupa cum se §tie deja Tn
lnteracfiunile geografie, aceasta presupune referinfe simultane la limitele (§i -
-aspectul respectiv - ariile sau etapele) fn cuprinsul carora anumite elemente
sistemic eel evolueaza in conformitate cu modalitafile §i eficienta reglajului unor
mai accesibil fluxuri, pe anumite cai, fluxurile fiind condifionate de specificul
analizei. rezervelor, de caracteristicile intervalelor de ajustare a reglajului §i de
relafiile externe ale structurii (structurilor) respective.
Desigur, analize interactive se realizeaza Tn aproape orice
ramura fundamentala sau aplicativa a cunoa§terii umane, dar ceea ce
personalizeaza geografia este capacitatea specializata de cuprindere a
interacfiunilor din fntregul geosistem, fn toata variabilitatea for spafiala
§i temporala.
l
Geosistemul - Structura §i functionalitate
(Raspunsurile se vor inscrie in spatiul liber de sub
fiecare intrebare/problema}
Aceasta parte v-a prezentat conceptele fundamentale ale
teoriei sistemelor ~i posibilitatea aplicarii lor in analiza geosistemului.
a) Tn grupul Dvs. socio-profesional, ati cunoscut situatii in
care efectul (efectele) a (au) actionat asupra cauzei ? Prezentati-le
succint.
b) Considerati complexitatea sistemica o realitate in lumea

financiara? Argumentati raspunsul cu un exemplu.
c) Cum credeti ca actioneaza un bun centru de decizie in

cazul in care rezervele interne din sistem sunt pe cale de a fi
depa~ite?
Proiectul pentru Tnvatamantul Rural 17

Geosistemul - Structura lji functionalitate
d) Care este posibilitatea cea mai obiectiva la care recurge

analiza geosistemica ? Precizati daca ea asigura referinte suficiente
la structura ~i functionalitatea geosistemului.
Raspunsuri ~i comentarii la aceste intrebari preced

lucrarea de verificare de la sfar$itul acestei unitati de invatare
Tn aceasta parte a unitatii de invatare s-au selectat pentru Dvs.

elementele esentiale ale structurii ~i functionalitatii oricarui sistem, ca ~i
posibilitatile de aplicare a teoriei generale a sistemelor la analiza
geosistemului :
- au fost prezentate ~i exemplificate interactiunea, totalitatea,

organizarea ~i complexitatea sistemica;
- aplicatiile lor in diferite structuri ale sistemului terestru au
intentionat sa va ofere o viziune mai coerenta asupra lumii
naturale ~i umane pe care o cunoa~teti, in care traiti ~i munciti;
- pentru analiza geosistemului (alcatuit din toate structurile in care
- sub o forma sau alta - va inscrieti ~i Dvs.) geografia de\ine
posibilitatea de a cunoa~te ~i a va explica interactiuni complexe,
actuale ~i de perspectiva, cu impact puternic ~i diversificat.

-~
~--,q;-
i+--
-
ir2::...
-
~ ·-
~
-- -~l\ --
-;
::~
~~-~--
c.,
t/
.......__:: ....
Schema logica a geosistemului

Fig. 2.1
2.2.1. Sistemul abiotic
Tn sistemul abiotic, o serie de interactiuni interne confera

litosferei calitatea unui component de baza, capabil sa determine
modificari importante Tn continutul ~i evolutia celorlalte componente ale
sistemului ~i sa suporte, la randul sau, modificari de structura ~i de
comportament, ca urmare a coexistentei interactive.
Pentru atmosfera, litosfera constituie secventa spatiala - cheie Tn

transferul de energie calorica, fie ca este in cauza cuantumul termic de
energie solara retransmisa, fie ca litosfera injecteaza Tn atmosfera
caldura din sectoarele sale fierbinti (arii geotermice fara vulcanism, arii
vulcanice etc.; de asemenea, din sectoarele neacoperite cu vegetatie ~i

constituite din roci putin rezistente, ca 9i din ariile vulcanice, se

Litosfera - antreneaza in atmosfera cantitati importante de pulberi inerte care ii
factor de reduc transparenta, reducand astfel fluxul energetic solar care ajunge la
influenta suprafata Pamantului. Spre exemplu, cand in anul 1815 vulcanul
I
asupra Tambora a proiectat in atmosfera o cantitate de material solid de

temperaturii aproximativ 10 11 t, scaderea consecutiva a temperaturii aerului a
aerului, a determinat un an fara vara, 1816, in care pe coasta estica a S.U.A. a
precipitatiilor nins in iunie ~i brume repetate au distrus recoltele. Aceea~i vara
§i dinamicii glaciala a impus importuri masive de cereale in Europa. Pe aceea 9i
atmosferice - cale, masa de nuclee de condensare din atmosfera devine mai mare, 9i
este determina o frecventa ~i o intensitate mai mare a precipitatiilor sau a
transformata unor fenomene hidrometeorologice cum este ceata. lmplicandu-se atat
(§i partial de puternic in geneza ~i variabilitatea spatiala a temperaturii aerului,
dislocata) in litosfera este un element important ~i al marilor circuite ale atmosferei,
partea sa fiind cunoscut, spre exemplu, rolul determinant al marii mase
superioara continentale asiatice pentru geneza anticiclonului siberian, sau a
datorita continentului antarctic pentru geneza anticiclonului respectiv.
climatului. La randul sau, litosfera se transforma in partea sa superioara
scoarta de alterare, depozite superficiale, sol, ca urmare a efectelor
conjugate, in primul rand, ale caracteristicilor fizice, chimice 9i dinamice
ale aerului (este suficienta referinta la dezagregarea mecanica termica
~i geliva, la alterarea chimica, sau la redistribuirea unor materiale prin
coraziune, deflatie ~i sedimentare eoliana).
Pentru hidrosfera , litosfera este sediul apelor subterane 9i

Litosfera - suportul bazinelor 9i retelelor de ape de suprafata. Tn aceasta calitate
suport al influenteaza puternic alimentarea ~i deci cantitatea, chimismul,
apelor §i factor temperatura, dinamica apelor subterane, precum ~i geneza cuvetelor
de influenta I
subaeriene, ca 9i raportul scurgere-infiltratie ; indirect, prin intermediul
asupra lor. morfometriei bazinelor ~i albiilor se implica in caracteristicile generale
ale scurgerii (niveluri, viteze) ~i ale regimului scurgerii (contribuind la
producerea inundatiilor).
lnteractiv, apele modifica litosfera, indiferent daca actioneaza
Apa- agent numai la suprafata, sau daca prin pori, fisuri, diaclaze, pe fete de strat
activ de sau pe planuri de falie patrund in zone mai profunde. Mecanic ~i chimic,
transformare a stagnand sau deplasandu-se, apele redistribuie mase mari de roca,
litosferei. dezorganizeaza retele cristaline, participa la geneza substantelor
minerale (deci modifica structuri ~i comportamente), genereaza
impreuna cu litosfera ~i pe seama acesteia un component derivat in
sistem, relieful.
Pentru relief, litosfera este matrice. lmplicatiile ei morfogenetice

sunt atat de importante, incat in geomorfologie categorii importante de
Litosfera - relief sunt numite conform rolului determinant al litosferei: (relief)
matrice a morfotectonic, morfostructural, morfopetrografic. De asemenea,
reliefului care, specificul structural (tabular, monoclinal, cutat, 9ariat, faliat) 9i
la randul sau, ii petrografic (omogen sau eterogen) sunt considerate extrem de
asigura
importante pentru tipul, viteza 9i amploarea unor procese
acesteia
geomorfologice, care creeaza complexe de relief diferite.
protectie.
Tipul genetic de relief, tipul de procese prin care evolueaza pot
influenta la randul lor litosfera, supunand-o unor influente mai puternice
sau mai slabe, atat din interiorul sistemului cat 9i din afara lui. Astfel, in

sectoarele de relief inalt §i puternic inclinat contactul scoartei cu aerul ~i

fenomenele atmosferice, care o meteorizeaza, este foarte activ, in timp
ce relieful, in general de altitudine mai redusa, format prin acumulare
fluviala, coluviala, proluviala, ca §i prin redistribuirea de tip acumulativ
in cadrul proceselor de deplasare in masa, intrerupe contactul
mentionat, asigurand o relativa protectie scoaftei.
Litosfera - Pentru sol, ca §i pentru relief, litosfera este matrice, implicandu-

material se in pedogeneza sub numele de material parental. Unele din cele mai
parental al importante caracteristici fizice ale sale, spre exemplu permeabilitatea,
solului este se diferentiaza puternic de la o categorie la alta in functie de specificul
relativ rocii pe care s-a format scoarta de alterare - loess, nisip, argile, marno-
protejata de argile ~.a. Tn acela§i fel, chi~ismul solului este dependent de roca : in
acesta fata de general, pe rocile silicioase (granite, gresii silicioase ~.a.) se formeaza
procesele' de soluri acide, pe cele carbonatice - soluri neutre sau U§Or alcaline, iar
meteorizare.
substratul bogat in saruri determina formarea unor soluri halomorfe.
Pe sensul opus al interactiunii, pedogeneza §i efectul ei, solurile,

pot actiona ca §i cuverturile sedimentare, asigurand o protectie relativa
rocii de baza. Solurile groase, cu induratii in profil etc. sunt cele mai
eficiente in acest sens.
Tn seria de interactiuni externe substratul geologic are un impact
clar asupra comunitafilor vii, dar care se manifesta preponderent
Indirect, indirect, prin intermediul solului, la a carui formare a contribuit decisiv.
litosfera Afirmatia prive§te vegetalele, care merita atentie primordiala in aceasta
influenteaza analiza, ele constituind rezerva de material plastic - proteinele vegetale
'
structurile vii - necesar in mod vital formelor de viata animala. Pentru unele dintre
naturale prin acestea tipul de substrat geologic este important insa nu numai pe
intermediul aceasta filiera indirecta, de nutritie (sol - vegetale), ci ~i pe aceea
capacitatii directa, a habitatului. Acesta este cazul animalelor tericole, de la cele
nutritive a
cu organizare inferioara pana la unele mamifere.
solului.
Pentru asociatiile vegetale ~i animale, de asemenea in mod
indirect, prin intermediul solului, litosfera reprezinta o componenta a
ecotopului. Comunitatile vii vegetale ~i animale sunt confruntate insa ~i
cu manifestari deosebit de periculoase ale litosferei - vulcanismul ~i
seismicitatea.
Exploziile sau efuziile vulcanice acopera cu piroclastite sau lave,
Organismele distrugand, paji§ti, paduri, culturi agricole, pe zeci de mii de hectare.
vii se implica Deosebit de interesant este insa faptul ca, in conditiile unei coexistente
partial in interactive complexe §i pe baza viabilitatii echilibrat sistemice a
geneza organismelor vii, sub climate calde §i umede, capacitatea destructiva a
litosferei, vulcanismului este compensata relativ rapid, formatiunile respective
constituind refacandu-se spontan in cateva zeci de ani.
diverse roci Tn sensul opus al relatiei interactive, o serie larga ~i complicata
organogene. de actiuni biomecanice §i biochimice se implica in compozitia chimica ~i
constitutia petrografica a scoaftei terestre, pe parcursul intregii
existente a organismelor vii §i dupa moartea lor. Astfel, acumularile
masive de combustibili fosili §i imensele mase de alte roci organogene
demonstreaza capacitatea organismelor vii nu numai de a induce
scoaftei comportamente noi, dar §i de a o crea, partial. De asemenea,
interferentele complicate ale unor fenomene telurice cu cicluri
Proiectul pentru Tnva~amantul Rural 21

biochimice de importanta deosebita deschid calea unor influente

puternice ale formelor de viata asupra suportului mineral. Spre
exemplu, vulcanismul interfereaza in mod natural cu ciclurile
biogeochimice ale fosforului ~i sulfului.
Pentru societatea umana , o serie de date specifice ale genezei,

evolutiei, dinamicii actuale a litosferei inseamna posibilita\i ~i modalita\i
de impact care ating interese vitale, determina comportamente, atitudini
economice ~i politice etc.
Astfel, migrarea pe verticala a maselor de roci, in diferite condi\ii
de temperatura ~i presiune, in pozitii ~i la distante variabile fata de
vetrele magmatice, reantrenarea unor regiuni al scoartei in procese
magmatice in diferite perioade, evolu\ia subaeriana indelungata a unor
alte regiuni, au facut ca principalii constituen\i sa de\ina ponderi extrem
de diferite ~i sa ocupe pozitii foarte variabile, ceea ce influen\eaza
puternic reparti\ia geografica ~i specificul social-economic al valorificarii
lor.
Tn ansamblu, avand in vedere concentrarile sub forma de

Litosfera- zacaminte ale substantelor minerale utile, au fast constatate legaturi
sediu §i directe intra magmatismul terestru ~i cele mai variate tipuri genetice de
constituent al
resurse metalifere ~i nemetalifere (in ariile de orogen, dar ~i in vechile
concentrarilor
scuturi), ca ~i intre procesele de sedimentare ~i zacamintele de saruri ~i
de substante
combustibili. Evolu\ia subaeriana a scoaftei a mai generat, de
minerale utile.
asemenea, zacaminte de alterare, zacaminte aluvionare ~i zacaminte
radioactive, ubicui ca arie de reparti\ie.
De insemnatate deosebita, prin efectele social-economice
Zacamintele produse de-a lungul timpului ~i pe care le poate determina in viitor, este
minerale ~i ponderea diferitelor elemente ~i combina\ii chimice in constitu\ia
determina actuala a scoartei. Contrastele ponderale intre principalele categorii de
distributia resurse ~i nivelul actual al cererii, dictata de o anumita structura a
spafiala a 1
produc\iei ~i consumului, marcheaza putemic mecanismele economice
industriei actua/e de valorificare a for. De asemenea, \inand seama de ponderea
extractive §i modesta a unor elemente de importanta excep\ionala in ciclurile
influenteaza organice, ca ~i a altora extrem de solicitate in produc\ie ~i consum, o
puternic viata serie de activitati economice vor trebui sa se restructureze in viitor.
social - Tn ansamblu, identificarea ~i evaluarea rezervelor minerale au
economica. permis exploatarea lor mai mult sau mai pu\in rentabila, astfel incat
legitafile geochimice ale mineralogenezei, varsta zacamintelor,
ponderea diferitelor elemente §i combinafii utile in scoar(a, raspandirea
for in raport cu marile unita(i tectono-structurale au influenfat putemic
repartifia actua/a (§i o vor marca §i pe cea de perspectiva) a industriei
extractive §i de prelucrare, precum §i alte aspecte social-economice ale
regiunilor dominate de prezenfa §i de valorificarea resurselor minerale.
Cele mai puternice influente asupra reparti\iei actuale a activita\ii
industriale, a popula\iei l?i a a~ezarilor urbane le-au exercitat
zacamintele de carbune, care au determinat concentrari ale fortei de
munca, a impulsionat formarea ora~elor, a diversificat func\ia industriala
a acestora. Structura actuala a consumului energetic, in care ponderea
maxima este detinuta de petrol ~i gazele naturale, face insa ca bazinele
carbonifere deschise mai recent, bazate ~i pe tehnologii de inalta
automatizare, sa nu mai produca astfel de concentrari.

Zacamintele de Extractia minereului de tier a atras mult mai putin concentrari

carbune §i fier industriale, mai ales in cazul zacamintelor de calitate superioara, situate
- generatoare in regiuni izolate, greu accesibile, unde prelucrarea ar fi fost extrem de
ale unor mari dificila. Numai minereurile prea sarace, care ar fi impus transporturi
densitati de nerentabile, au putut determina concentrari (spre exemplu, in Lorena).
populatie §i Prezenta simultana a fierului §i carbunelui au stimulat dezvoltarea
stimulente ale puternica a siderurgiei. Alaturi de aceasta, industria textila, (care
dezvoltarii permite utilizarea fortei de munca feminine), industria chimica (cu
industriale §i posibilitati de valorificare a carbunelui) au determinat in secolele trecute
urbanizarii. formarea unor mari concentrari de populatie ~i a unor a~ezari urbane cu
profil industrial diversificat, tipica fiind regiunea Ruhr.
in alte situatii insa, centrele industriei extractive miniere sunt
Restrictiile '
a§ezari pioniere, in zone cu conditii grele de viata : spre exemplu, in
impuse
exploatarilor sectorul canadian al Arcticii (cu zacaminte de aur, fier, uraniu, cupru), in
subterane de Arctica rusa, in de~ertul australian, sau in tinuturi inalte de peste 5000
gradientul m , in Anzii peruani ~i chilieni.
geotermic §i lnfluenta condi\iilor geologice asupra vie\ii umane ~i activitatilor
compensatia social-economice nu se limiteaza insa la aceasta oferta minerala.
energetica de Astfel, de unele proprietati fizice §i chimice ale rocilor , ca ~i de
aceea§i natura structura geologica, depind formarea, cantitatea - deci posibilita\ile de
geotermica. utilizare - ale unor elemente ca apa subterana (de importanta majora
pentru societatea umana), precum ~i posibilita\ile de amplasare ~i
eficienta unor obiective hidrotehnice, a a/tor constructii - civile §i
industriale (iriga\ii, funda\ii, baraje ~i diguri, probleme ale unor
rezervoare naturale, tuneluri ~.a.).
Uneori condi\iile geologice au rol limitativ : treapta geotermica
limiteaza inaintarea actiunilor de prospectare ~i extractie. La adancimi
mai mari de 1.000 m condi\iile de lucru sunt deja foarte dificile, ceea ce
Eruptiile ridica mult costul substantelor minerale respective ~i impune, uneori,
vu lean ice aplicarea unor metode de extractie indirecta (gazeificarea subterana a
distrug, dar carbunelui, extragerea ,,uleiului de ~ist" etc.).
ofera §i in schimb, energia geotermica poate fi utilizata in centrale
compensatii geotermoelectrice, in termoficare, la un nivel de poluare mult mai redus,
(fertilitatea in comparatie cu eel produs prin obtinerea energiei din combustibili
solurilor
fosili (in arii vulcanice, granitice sau afectate de fracturi profunde in
specifice,
scoarta).
fertilizarea
altor soluri,
zacaminte in afara acestor aspecte favorabile sau relativ restrictive,
hidrotermale, influenta conditiilor geologice asupra existentei ~i activitatii omului se
ape minerale, manifesta in unele cazuri predominant negativ. Erup(iile vulcanice
energie provoaca mari pagube materiale ~i se soldeaza cu pierderea multor
geotermica vieti omene~ti (aproximativ 315.000 in ultimele patru secole). Barand
U§Or rauri, vulcanismul provoaca ~i mari inundatii, iar convectiile termice
accesibila, roci violente produc ploi intense de cenu~a ~i imense curgeri de noroi, care
utile in tac zeci de mii de victime. Torenti de lava ~i nori arzatori de gaze (cu
constructii. temperaturi de sute de grade C), se deplaseaza pe versantii vulcanici
cu viteze cuprinse intre 100 - 400 km/h ~i efectele lor sunt
distrugatoare. Fenomenele respective se desfa~oara cu o independenta
totala, atat in sistemul abiotic, cat ~i in intregul geosistem.
Unele particularitati ale fenomenelor vulcanice au insa un rot
relativ compensatoriu. Astfel, cenu~ile fertilizeaza solul pe arii intinse in
jurul vulcanilor, iar solurile formate pe lave sunt foarte bogate in fosfa\i,
Proiectul pentru Ynvatamantul Rural 23

saruri de potasiu §i alte combinatii nutritive. In zonele ecuatoriale §i

tropicale, unde aceste soluri sunt cele mai fertile, se realizeaza
productivitati agricole apreciabile, pe seama carora s-au format §i cele
mai mari densitati de populatie din regiunile respective (346 loc/Km 2 in
Martinica, 950 loc /Km 2 in Djawa). Emisiile gazoase post- vulcanice, in
general de lunga durata, determina mineralizari ale apelor subterane,
care prin izvoare - cu debite uneori apreciabile - stimuleaza
intemeierea unor a§ezari umane cu profil balnear-terapeutic. Regiunile
vulcanice sunt deosebit de rentabile, sub aspect geotermic. De
asemenea, aceste regiuni detin mari zacaminte hidrotermale de suit,
aur, argint, mercur, minereuri polimetalice, iar rocile vulcanice - bazalt,
andezit, tufuri §i sticle vulcanice etc. - sunt excelente materiale de
constructie.
Seismicitatea, care actioneaza exclusiv negativ asupra
componentei social-economice a geosistemului este - ca §i vulcanismul
- inegal distribuita pe suprafata Pamantului, ariile lor de manifestare
suprapunandu-se adesea. Anual se produc intre 500.000 - 1.000.000
de cutremure, dintre care aproximativ 1.000 au o magnitudine
generatoare de pagube, mergand de la denivelari ale drumurilor §i
Cantitativ, fisurarea cladirilor mai §Ubrede §i pana la modificari ale reliefului
influenta.
umana este
preexistent. Tntre cele 1.000 mentionate, 1-2 cutremure pe an fac zeci §i
chiar sute de mii de victime umane. Pentru unicul avantaj pe care 1-ar
mult mai putea oferi, eel energetic, nu exista inca o tehnologie de captare, de§i
redusa. rezerva prezumata este imensa : 66 x 1013 CP/an.
Calitativ, Fara a se putea compara, ca anvergura §i complexitate, cu
consta in insemnatatea litosferei pentru oameni, rolul societatii umane in evolutia
modificari compozitiei chimice §i chiar a structurii paftii superioare a scoartei
fizice ~i terestre nu este neglijabil. Astfel, anual se extrag din scoarta
chimice aproximativ 7.000.000.000 t materii prime minerale §i combustibili, pe
profunde ale
langa rocile utilizate in constructii sau pentru fabricarea materialelor de
materialului
constructie. Nici una dintre modalitatile de prelucrare §i utilizare a
utilizat, in
redistribuiri
acestor constituenti ai scoaftei nu mai permite returnarea lor in formele
etc.
§i propoftiile initiale. Spre exemplu, in procesele controlate de ardere
carbonul fosil din carbuni, petrol, gaze naturale, §isturi bituminoase este
transformat in dioxid de carbon, eliberat in atmosfera; materialul steril,
ca §i eel provenit din diverse excavatii sunt adesea transportate §i
depozitate sau utilizate in alte zone; o serie de substante minerale sunt
concentrate prin industrializare, Ii se schimba compozitia chimica §i sunt
redistribuite ca arie de repartitie §.a.m.d.
inveli§u/ de aer al Pamantului, cu toate manifestarile sale sub

forma de vreme §i clima se afla in sistemul abiotic intr-o relatie
interactiva stransa §i continua cu lnveli§ul de apa. Prin caracteristicile
sale fizico-chimice §i dinamice, prin valorile reale §i medii, prin regimul
§i variabilitatea spatiala a principalelor elemente climatice §i a
succesiunii starilor de vreme (deci prin climat), aerul atmosferic
actioneaza in mod determinant asupra alimentarii, scurgerii, volumului
tuturor categoriilor de ape. Exista raporturi precise intre precipitatii §i
regimul debitelor §i al nivelurilor, regimul termic al aerului §i oscilatiile
nivelului freatic, dinamica atmosferei §i amploarea, directia, constanta
traseelor curentilor oceanici §.a.m.d.

lnfluenta
Cantitativ, determinarea mentionata este definitorie pentru
,
reciproca aer- peisaje intinse de pe Glob, in care abundenta sau absenta apei
apa este o reprezinta elemente specifice (peisaje ecuatoriale cu precipitatii bogate
expresie tipica §i fluvii cu debite imense §i tropicale de§ertice, fara precipitatii, cu
a interactiunii
, temperaturi foarte mari §i lipsite de rauri §i lacuri, etc.). Aceea§i
sistemice. determinare cantitativa este inca mai pregnanta pentru volumele de apa
subterana de adancime, acumulate sub climate umede, in tinuturi azi
de§ertice sau, eel putin, sarace in precipitatii, unde bilantul
hidrogeologic, dupa intrarea in exploatare, este permanent negativ.
Al doilea segment al interactiunii aer-apa releva acela§i tip de
efect, influenta exercitata de ape - sub toate formele lor de existenta §i
manifestare - asupra aerului, vremii §i climei. Prezenta sau absenta
apei modifica substantial caracteristicile suprafetei active. incepand de
la receptivitatea specifica fata de insolatie, apele influenteaza puternic
temperatura aerului, umiditatea lui §i mobilitatea diferitelor volume de
aer. Pe aceasta cale ,,oceanul aerian" se diferentiaza spatial sub
aspectul caracteristicilor sale fizice, se mi§ca mai rapid sau mai lent, se
manifesta mai capricios sau mai uniform in timp, in conformitate cu
prezenta masiva §i continua, intermitenta, redusa, sau cu absenta totala
a apei.
in expresie concreta, de§erturile calde sunt efectul combinat nu
numai al capacitatii temperaturilor constant mari de a produce o
evapotranspiratie aproape totala, ci §i al absentei apei, care lasa
precipitatiile atmosferice fara sursa. Prin contrast, cantitatea imensa de
apa din raurile, fluviile, lacurile §i masa vegetala a regiunilor ecuatoriale,
subecuatoriale §i tropicale umede genereaza precipitatii abundente. De
asemenea, prezenta masiva a apei asigura uniformitatea regimului
anual al intregului climat in multe regiuni insulare, peninsulare §i
continentale invecinate oceanelor.
Pentru relief, aerul, vremea §i clima se inscriu intre factorii

genetici. Pe suportul constituit de scoarta terestra, in manifestarile sale
Sub influente
, active sau pasive, sub influenta climatului se formeaza §i evolueaza,
climatice mai rapid sau mai lent, prin procese variate, diferite tipuri de relief,
diferite se numite climatice (relieful regiunilor aride, al regiunilor reci §.a.
formeaza tipuri Cu deosebire participarea aerului atmosferic la geneza §i
genetice de conturarea specificului dinamic al reliefului este evidenta in situatii in
relief care factorul generator de relief pare a fi altul. Spre exemplu, formarea
corespunzator reliefului carstic nu depinde exclusiv de prezenta rocilor carbonatice in
diferite. SUbstrat. inSU§i carstul Se diferentiaza net, sub aspect morfologic,
Procesele genetic §i dinamic, in functie de efectele temperaturii §i compozitiei
morfogenetice chimice a aerului asupra chimismului (§i deci a eficientei) mediului de
~i ritmul disolutie (solvire). Numai in felul acesta se pot explica contrastele dintre
depind de
carstul foarte evoluat din tinuturile calde §i umede (unde roca se
clima.
consuma rapid), carstul bogat, cu dinamica echilibrata, din regiunile
subtropicale §i temperate §i carstul slab evoluat al tinuturilor reci. Au, de
asemenea, un rol morfogenetic §i morfodinamic precis vantul, zapada §i
gheata, alternantele inghet-dezghet etc.
in acela§i timp, la randul sau, relieful nuanteaza prin altitudine
climatul, diferentiind in sens vertical gradientii termic §i pluviometric §i
determinand astfel etajarea climatica.

Geosistemul - Structura $i functionalitate
Aceasta este in continuare modificata, ca efect al orientarii

diferite a versantilor. Orientarea de tip bariera a interfluviilor (colinare ~i
mai ales montane) prin raport cu directia deplasarii maselor de aer
genereaza categoria de precipitatii numite orografice ~i produc
fenomenul complex de foehn, care se manifesta prin cre~terea sensibila
a temperaturii, uscare accentuata, dinamica foarte activa ~i cre~terea
masiva a incarcarii electro-pozitive a aerului. Tot prin variatia orientarii
Orientarea (versantilor) se explica geneza unor microclimate de insorire (mai
culmilor, calde, mai uscate, cu topire mai timpurie a zapezii etc.) diferite de
expozitia altele, umbrite (mai reci, mai umede, cu frecven\a ~i durata mai mari ale
versantilor, zapezii etc.).
gradul de Prin fragmentare accentuata, relieful poate determina climate
fragmentare locale specifice (spre exemplu, climate de adapost). De asemenea,
§i unele poate sa determine ~i sa men\ina direcfii locale ale vantului (spre
forme de exemplu, in lungul vailor), poate sa favorizeze sau sa limiteze
relief propagarea efectelor climato-hidrice ale marii spre interiorul uscatului
(depresiuni, ~.a. De asemenea, o serie de forme ~i complexe de forme de relief se
vii) implica in frecven\a calmului atmosferic in vai ~i mai ales in depresiuni
influenteaza inchise, ceea ce contribuie la men\inerea temperaturilor reduse ~i
puternic explica frecventa, intensitatea ~i durata unor fenomene
climatul. hidrometeorologice ca bruma, ceata, chiciura, poleiul.
Pentru so/, climatul se inscrie printre factorii genetici.

Temperatura aerului, cantitatea §i structura precipitafiilor, dinamica
atmosferei, regimul acestor elemente pregatesc formarea solului prin
efectele de dezagregare mecanica §i alterare chimica a partii
superioare a scoartei.
in continuare, acelea~i caracteristici fizice, chimice ~i dinamice
Conditiile ale aerului asigura existen\a ~i diferenfiaza cantitativ ~i calitativ
climatice- componenta organica a solului, de la diversitatea micro- ~i mezofaunei,
factor de pana la randamentul reac\iilor biochimice care determina cantitatea ~i
baza al tipul de humus (mohr, puternic acid, format in ariile montane inalte sau
complexului la latitudini mari, in condi\ii climatice aspre, mull, specific ariilor joase,
pedogenetic format sub climate mai calde, cu precipita\ii mai reduse, favorabile
natural. stepei etc.).
Prin procese din ce in ce mai complexe, climatul se implica in
conturarea caracteristicilor fiecarui tip de sol, dupa formarea
amestecului mineral-organic. Alte procese, fizice, chimice sau biologice
sunt, de asemenea, puternic dependente de temperatura solu\iei,
indusa de temperatura solului, in ansamblu (spre exemplu, vehicularea
carbona\ilor ~.a.). De~i la acest nivel al analizei influen\ei climei asupra
solului (care constituie prima etapa a receptarii energiei de origine
solara) nu pot fi inca avute in vedere efecte ale temperaturii aerului, o
precizare se impune totu~i : prezenfa aerului in sol este reala,
compozi\ia sa chimica este cea care dicteaza poten\ialul de oxido-
reducere, iar capacitatea sa termoizolanta nu poate ti nici exclusa ~i nici
minimalizata. Nu sunt de loc intamplatoare diferen\ele de ritm ~i
randament ale proceselor pedologice in soluri afanate, poroase, care se
incalzesc repede, fata de cele specifice solurilor cu textura fina,
aproape compacte, cotate ca soluri reci.
26 Proiectul pentru Ynva\amantul Rural

Geosistemul - Structura :;,i functionalitate
Solul se Tn calitate de co-participant la constituirea suprafetei active, prin

implica in caracteristicile sale fizice, fizico-mecanice §i fizico-chimice, solul
specificul influenteaza temperatura §i umezeala aeru/ui cu care vine in contact,
termic §i al cantonand o etapa a transferului caloric pamant-aer. Concomitent,
umiditatii variabilitatea spatiala a caracteristicilor sale care intervin in acest
aerului. transfer, este 1n masura sa determine §i deplasari ale unor volume de
aer, care se implica astfel in circulatia locala §i chiar regionala sau
generala a aerului. Tn esenta, culo~rea partii superioare a solului
(caracteristica rezultata din specificul spatial al pedogenezei) §i
cantitatea de apa pe care o contine determina §i capacitatea lui de
absorbtie calorica, care intervine astfel diferentiat in incalzirea aerului
Cu solul, in parte, seria de interactiuni interne ale aerului (in

sistemul abiotic) a interferat cu aceea a interactiunilor externe, intrucat
prin geneza, constitutia §i modul sau de a exista solul insu§i este un
element derivat din interferenta sistemului abiotic cu eel biotic. Pentru
aproape intreaga fume vie, incepand cu sporii §i polenul din atmosfera,
cu bacteriile nitrificante din sol, trecand prin procesele vitale de
respiratie §i transpiratie ale formelor mai evoluate de viata, continuand
cu variabilitatea latitudinala a complexelor fito- §i zooclimatice §i
incheind cu adaptarile fototrope, de termoreglaj, de nutritie §i
reproducere etc. se poate constata ca aerul, vremea §i clima sunt
premise esenfiale ale viefii. Aceasta calitate este exprimata concret,
Aerul, vremea spre exemplu, prin curbarea tulpinilor dupa direcfia f/uxului de lumina,
§i clima- prin ritmul germinarii seminfelor, fn funcfie de regimul sezonier al
ansamblu de elementelor climatice, prin specificul fesuturilor vegetale §i animale din
importanta tegumente §i formafiuni tegumentare, inclusiv al culorii acestora, sub
vitala absoluta. diferite climate sau fn diferite sezoane ale aceluia§i climat, prin durata §i
pozifia intervale/or de gestafie, fn funcfie de regimul anual al diferitelor
complexe higrotermice, prin estivare, prin hibernare, pregatirea §i
durata ei fiziologica, fn sezoane reci, sau fn climate permanent reci etc.
Un punct de vedere utilitar releva aspecte inca mai complexe ale
acestor influenfe c/imatice asupra plantelor de cu/tura §i animalelor
Serii de domestice. Tn cazul lor, o serie de modificari genetice induse §i de
influente adaptari la conditii de existenta artificializate au schimbat premisele
climatice impactului climatic §i tipul de raspuns biologic. Astfel, atrage atentia
amplifica sensibilitatea vegetala §i animala indusa, fapt care face ca organismele
dependenta respective sa reactioneze mult mai prompt - §i nu totdeauna rentabil -
unor forme de atat la manifestarile medii ale climatului local, cat §i, mai ales, la cele
viata fata de extreme : nebulozitate accentuata §i fndelungata, precipitafii excesive,
' '
caracteristici le strat de zapada gros §i durabil, chiciura, bruma §i polei frecvente,
term ice, fnghefuri timpurii §i tarzii, grindina, secete prelungite, vant excesiv de
pluviometrice
puternic. le§ite din cultura, plante ca porumbul, graul, orzul, sfecla de
§i dinamice ale
zahar, diferiti pomi fructiferi, arborii de cafea §i cei de cacao etc. dispar,
aerului.
necesitatile lor vitale fiind foarte diferite de cele ale stramo§ilor spontani,
adaptati durabil conditiilor pedoclimatice naturale. Se comporta la fel §i
diferite rase de animale realizate prin selectii §i incruci§ari repetate.
Prin aceea§i dependenfa de clima, actiunea unor forme de viafa
patogene cu impact negativ asupra culturilor agricole §i animale/or
domestice este stopata, atenuata sau stimulata, ca urmare a
desfa§urarii natura/e a fenomenelor §i proceselor meteorologice §i
climatice. Astfel, vremea conditioneaza atat dezvoltarea diferi\ilor agenti
patogeni, cat §i receptivitatea gazdelor.
Tn sensul acesta, temperaturile ridicate accelereaza dezvoltarea

multor agenti patogeni, reducand uneori la jumatate durata perioadelor
de incubatie; umiditatea stimuleaza raspandirea §i germinarea sporilor;
roua, ceata §i precipitatiile abundente stimuleaza §i raspandesc unele
dintre cele mai temute boli criptogamice. A§a se produce, spre
exemplu, infestarea podgoriilor cu mana vitei-de-vie. Lumina actioneaza
eel mai frecvent ca sterilizant. Astfel, lumina intensa, timp de 10-12 ore
pe zi, mai multe zile la rand, poate opri extinderea focarului epidemic de
mana. Vantul insa, chiar slab, raspande§te sporii, care datorita
diametrului §i masei lor pot fi antrenati pana la 5.000 m inaltime §i
preluati in dinamica generala a aerului, raspandindu-se astfel pe arii
foarte largi. Departe de locurile de origine, in conditii climatice permisive
sau chiar stimulative, la fel ca orice germeni noi, ei pot declan§a boli
carora organismele autohtone, spontane §i mai ales modificate, nu le
pot opune rezistenta decat intamplator. Propagarea bolilor virale releva
influente inca mai bogate §i mai diversificate ale climatului, intrucat in
acest proces se implica §i vectorii virusurilor, la randul for forme de
viafa, sensibile fata de vreme §i clima. Spre exemplu, afidele, insecte-
vector in virozele cartofului, se deplaseaza rapid §i eficient la
temperaturi de 20-25° C, in microclimatul cald, uscat §i ventilat al
culturilor, cat timp plantele sunt tinere, scunde, nu umbresc §i nu pot
Rolul formativ pastra umezeala; calmul atmosferic le este, de asemenea, favorabil,
al climei in realizandu-se astfe! infestari de propof1ii. Tn schimb, vantul cu viteze
geneza mai mari de 2 mis le este defavorabil, iar ploile puternice §i gerul le
.
asociatiilor de
organ is me
ucid .
Foarte interesant este faptul ca, in lumea vie, fiecare organism
vegetale §i fiind un :5istem - ca §i alte structuri naturale - reacfioneaza 1n mod
animale explicit Jn bloc" fata de manifestarea simultana a tuturor elemente/or
spontane, in climatice. Pe baza acestui raspuns simultan la permisivitatea ca §i la
distributia constrangerile climatice s-a realizat §i fenomenul natural de asociere
zootehniei §i se/ectiva a formelor de viafa vegetala care asigura, pe toata durata
culturilor
existentei lor §i dupa moarte, ambianta nutritiv-protectiva a unor
agricole.
asociafii animate, selectate §i grupate spontan pe baza aceluia§i tip de
raspuns. Numai in felul acesta se pot explica succesiunile latitudinala §i
altitudinala ale unor asociafii vegetate natura/e stepice, silvostepice,
forestiere etc., ca §i succesiunile faunistice corespunzatoare.
Raman, de asemenea, obligate sa se supuna acestor influente

ale aerului, vremii §i climei atat structura, cat §i tipologia culturilor
agrico/e §i a zootehniei, chiar daca prin interventii genetice s-au realizat
hibrizi, rase §i soiuri noi, diferite de cele spontane, iar irigatiile,
chimizarea §i fortarea termica au relaxat relativ controlul climatic asupra
agriculturii.
Astfel, zona de clima calda §i umeda va fi totdeauna
nefavorabila zootehniei, culturile de cereale vor fi mereu dependente de
valoarea §i regimul insolatie din tinuturile subtropicale §i temperate,
gradientii termici §i pluviometrici altitudinali §i latitudinali vor mentine in
agricultura unor regiuni numai anumite cereale, plante tehnice, pomi
fructiferi, impunand tehnici adecvate (drenaje, irigatii, protectie
antierozionala), controland calendarul culturilor §.a.m.d.

lnteractiunile aerului, vremii ~i climei cu lumea vie antreneaza,

evident ~i omul. De~i succesiunea starilor de vreme, foarte diferite in
manifestarea lor spatiala, creeaza climate corespunzator diferite, orice
comunitate umana, indiferent de pozitionarea ei, a reu~it sa-~i pastreze
mediul intern la parametri constanti, pe durata de generatii. Acest raport
util cu ambianta climatica a fast posibil pentru ca, la tel cu celelalte
forme de viata, organismul uman recepteaza climatul ca pe un complex
indivizibil. Astfel, existenta sa este un raspuns permanent la efectul
combinat al tuturor elementelor climatice, in evolutia lor diurna,
sezornera, anuala. Raspunsul acesta este o sinteza
biologica/psihologica a valorilor separate cu care se manifesta
elementele climatice.
Din acest punct de vedere, valorile reale ale bilantului radiativ,
ale presiunii atmosferice, precipitatiilor, starii higrometrice generale, ale
Receptivitatea
starii electrice, chimismului, dinamicii atmosferei, ca ~i marimea
bioclimatica a
intervalului dintre valorile succesive ale aceleia~i serii, sunt mai
organismului
uman se
1nsemnate decat valorile medii sau chiar decat variabilitatea insa~i.
manifesta prin Tn ceea ce prive~te efectele anatomo-fiziologice ale presiunii
adaptari atmosferice, influenta maxima a acesteia se manifesta prin nivelul
anatomice §i oxigenarii. Tinand seama de constanta raportului oxigen-azot,
reactii reducerea presiunii inseamna diminuarea corespunzatoare a cantitatii
'
fiziologice la de oxigen disponibil. in atmosfera libera, diminuarea aceasta sub 'o
temperatura, anumita valoare este un factor limitativ absolut pentru organismul
presiune, uman, provocand decesul. Tn mod evident, raul de altitudine este
lumina,
generat ~i agravat de complexul tuturor elementelor climatice, care
frecventa §i
devine mereu mai agresiv pe masura ascensiunii, dar oricare dintre
intensitatea
celelalte elemente ale acestui complex are un rol subordonat, asfixia
vantului.
fiind provocata de insuficienta fluxului de oxigen vehiculat de
hemoglobina din sange. Sub limita minima de oxigen, suportabila
biologic, deteriorarile organice sunt atat de grave Tncat nu mai permit
a~ezari stabile. Practic, numai in arii montane din zone cu clima calda
s-au constituit civilizatii la altitudini de peste 4.000 m, chiar ~i in aceste
cazuri 1nsa un optimum stabilindu-se intre 2.200 m - 3.700 m. Atat in
cazul localnicilor cat ~i al alpini~tilor, care forteaza limita barica de
confort fiziologic, o serie de adaptari morfologice ~i functionale
suplinesc insuficienta oxigenului din ambianta : dezvoltarea puternica a
toracelui, ca ~i amplificarea hematopoiezei. La grupurile de populatie
montana, adaptarile acestea sunt ereditare.
Daca presiunea atmosferica nu variaza prea mult in decursul

anului, pentru acela~i loc, in schimb se constata variatii importante ale
cantitatii de lumina, structurata 1ntr-o mare bogatie de radiatii cuprinse
intre ro~u ~i violet. Ca ~i pentru alte forme de viata, lumina este o
conditie esentiala a activitatii organice; absenta ei determina
dezechilibre fizice ~i psihice. Populatiile care traiesc ~i nopti lungi de o
jumatate de an, adopta o viata biologic incetinita, cvasi-hibernanta,
pentru a evita sau atenua efectele negative ale intunericului. Ca ~i
pentru alte comunitati vii, revenirea luminii determina revigorarea
intregului metabolism ii chiar excese de vitalitate. Tn cazul extrem opus,
insolatia intensa din regiunile intertropicale este greu suportabila de
catre europoizi, pentru care un optimum de intensitate ~i regim al luminii
se realizeaza 1n climatul mediteranean.

Excesul de lumina este nociv prin palierul de radiatii infraro§ii

(calorice), care pot produce stari de hipertermie §i mai ales prin
ultraviolete, ionizante §i capabile sa deterioreze grav metabolismul
calciului. Actiunile electrice §i electrochimice ale acestora la nivel
celular pot produce forme grave de cancer al pielii, cataracta §.a.
Populatiile negroide sunt protejate fata de aceste radiatii prin
pigmentatie. Adaptarea specifica releva o pigmentare maxima in zonele
cu luminozitate maxima, in timp ce in umbra padurilor ecuatoriale §i
tropicale se produce o decolorare a pielii. 0 serie de climate de
altitudine, bogate in radiatie directa, ca §i climatele litorale, bogate in
radiatie difuza, sunt favorabile vietii umane. La polul opus se situeaza
climatele urbane, in care ecrane de pulberi §i furn reduc drastic
cantitatea de lumina utila.
Mecanismele Temperatura aerului actioneaza asupra organismului uman prin

de intermediul pierderilor specifice de caldura §i al transpiratiei specifice.
termoreglare La temperaturi joase ale ambiantei, organismul pierde caldura prin
actioneaza sub difuziune. Necesitatea mentinerii unei temperaturi interne constante
impuls climatic declan§eaza termogeneza. Sustinuta printr-un regim alimentar lipidic §i
~i asigura printr-o cantitate suplimentara de calorii introduse in ambianta imediata,
constanta aceasta compenseaza permanent pierderile. Astfel, prin adaptare la
termica a temperaturi scazute, organismele unor grupuri umane care traiesc la
mediului latitudini mari i§i intensifica arderile, putand metaboliza permanent mari
intern. cantitati de grasime §i au dimensiuni corporale reduse, pentru a limita
suprafata de transfer caloric.
La temperaturi mari, caloriile reziduale produse continuu in
organism nu mai au posibilitatea sa difuzeze. Prin termoliza, sustinuta
de un reg1m alimentar hipocaloric §i evapotranspira\ie cutanata intensa,
temperatura interna este mentinuta in limite normale. Fata de excesul
termic din ambianta, este foarte bine adaptata rasa negroida. De§i
slaba putere emisiva a culorii ar putea fi defavorabila, numarul mare de
glande sudoripare de pe unitatea de suprafata a pielii, ca §i
vascularizarea intensa a acesteia, asigura mentinerea unei temperaturi
interne normale. Adaptarea aceasta, perfecta in regiunile de origine ale
rasei, este contrabalansata insa - in cazul parasirii acestor regiuni - de
o sensibilitate accentuata fata de variatiile termice, chiar daca acestea
sunt mici. 0 racire nocturna neinsemnata a aerului ii afecteaza pe
negroizi, dar este practic insesizabila pentru europoizi. Adaptati la
climate in care amplitudinea oscilatiilor termice este destul de mare,
ace§tia au o capacitate de toleranta corespunzator mai mare. Acela§i
tip de adaptare termica este ca~acteristic §i pentru mongoloizi. in
schimb, ambele rase se adapteaza greu la temperaturi constant mari,
fata de care nu sunt pregatite biologic, mai ales daca presteaza o
A
munca fizica dura, care produce un surplus caloric intern. In general, in

Complexul cazul acestor rase, sub climate cu amplitudini termice slabe,
climatic termo- inactivitatea mecanismelor de termoreglare determina atonii generale.
hidric Studiile de fiziologie umana confirma ca mecanismele de
determina termoreglare sunt active la temperaturi ale ambianfei care coboara sub
reactii 16° C, sau depa§esc 25° C. intre aceste limite, actiunea lor este
'
fiziologice atenuata sau izolata.
complexe. Foarte important pentru fiziologia umana, Tn general, este faptul
ca nici unul dintre elementele climatice nu actioneaza independent §i
30 Proiectul pentru lnva1amantul Rural

Geosistemul - Structura ii functionalitate
izolat. Spre exemplu, mentinerea constantei termice specifice in climate

calde, prin evapotranspiratie cutanata intensa, este conditionata nu
numai de ingestia unei mari cantitati de lichid (8-12 1/zi este curent), ci §i
de starea higrometrica a atmosferei, prezenta sau absenta vantului.
Rezultatul final al reactiei adaptative depinde astfel de intregul complex
higrotermic: temperatura, stare higrometrica (exprimata prin fractiunea
de saturatie ), viteza vantului (corijata de directia §i de intensitatea lui).
De§i referitor la efectele fiziologice ale complexului climatic

analizele de laborator nu au dat rezultate prea concludente, cateva date
sunt totu§i clare. Astfel, se §tie ca o atmosfera umeda §i rece coboara
mai rapid temperatura corpului decat una uscata §i rece, datorita
diferentei de conductibilitate; o atmosfera uscata §i calda favorizeaza
evapotranspiratia cutanata rapida §i previne moartea prin hipertermie;
1ntr-o atmosfera umeda §i calda racirea periferica este dificila, mai ales
pentru nativii din alte zone climatice; rolul vantului cre§te pe masura ce
scade temperatura, el influenfand puternic senzafia termica; lumina
intensa asociata cu temperatura creeaza un complex actino-termic
generator de accidente (uneori mortale), cunoscute sub numele de
insolafii §.a.m.d.
Compensand diferentele barice, mi§carea aerului sub forma de

vant actioneaza, de asemenea, asupra organismului uman. Uneori,
efectele sunt benefice : umezirea aerului §i atenuarea excesului termic
(1n cazul brizei marine), purificarea - relativa - a aerului (1n cazul brizei
urbane), reducerea disconfortului bioc/imatic (1n cazul brizei de vale).
Alteori efectele sunt absolut negative, cele mai notorii fiind produse de
ciclonii tropicali, care dezvolta o imensa forta mecanica, facand mii de
victime umane §i provocand pagube materiale imense. Distrugerile sunt
maxime cand ciclonii, care ating viteze de sute de Km/h, se formeaza
deasupra oceanului §i antreneaza apoi volume imense de apa peste
delte §i in interiorul uscatului. Tn felul aces ta au murit in 1970 peste
300.000 de oameni in Bangladesh, iar in 1985, in delta Gangelui,
ciclonul a ucis 10.000 de oameni §i a lasat fara locuinte aproape
intreaga populatie, de aproape 10.000.000 locuitori. Acelea§i efecte
negative sunt produse de tornade care, avand in vedere dimensiunile
(diametrul bazei de la cateva zeci de metri pana la 1 km, inaltime de
cativa km), viteza (turbionara - 400-800 Km/h, orizontala - 40-60
Km/h), distanta pe care se deplaseaza (pana la 300 km) §i faptul case
produc 1n serii de pana la 150/48 ore, sunt deosebit de distrugatoare.
Pe langa implicatiile mentionate ale vantului in efectele

fiziologice ale complexului higrotermic de la diferite latitudini, un alt
parametru atmosferic asociat lui actioneaza puternic asupra
organismului uman:starea electrica. Astfel, se pare ca o seama de
simptome neplacute, ca §i reactivarea unor maladii reumatismale,
declan§area unor migrene, tulburari nervoase §i astmatiforme §.a., puse
initial numai pe seama vantului (uscat §i puternic, indiferent de
temperatura), sunt determinate, de marimea §i tipul sarcinii electro-
pozitive a aerului. Azi sunt considerate boli meteorotrope. Manifestarea
lor a fost semnalata pentru prima data in relatie cu foehnul (in Alpii
Austriei), sub forma sindromului astenic, a sindromului de excitabilitate
Proiectul pentru lnva~amantul Rural 31

Geosistemul - Structura xi functionalitate
!;,i a sindromului mixt. Ulterior, acelea!;,i ,,familii" de vant (~i de boli) i-au
fost asociate vanturile reci ~i uscate de tip pampero, din Uruguay,
sharavul, din Israel, simunul ~.a., corelandu-se vremea cu boala, chiar
vremea cu sinuciderea ~i. prin exagerare, climatul cu criminalitatea.
In atmosfera, particulele ionice au dimensiuni ~i dinamica diferita.
lonii mici (u~ori) sunt cei mai mobili, iar dintre ace!;,tia ionii negativi se
deplaseaza mai repede decat cei pozitivi (1,22 mis, fafa de 1,08 mis),
astfel 1ncat posibilitatea ca ei sa dispara prin neutralizari sau sa se
transforme 'in ioni mijlocii §i apoi grei este cu mult mai mare. Mobilitatea
respectiva este direct propof"tionala cu temperatura aerului §i invers
propof"tionala cu umezeala lui, cu presiunea atmosferica, cu poluarea
aerului ~i cu diametrul particulelor. Primii care 1~i vor pierde statutul
Rolul initial vor fi ionii negativi. Teoretic, ionii mici dureaza 20 de minute. In
stresant al realitate existenta lor se reduce la numai cateva minute sau chiar numai
incarcarii zeci de secunde : 6 minute 'in aerul polar, 1 minut pe camp, aproximativ
electro- 10 secunde 'in atmosfera urbana.
pozitive a Rolul benefic al ionilor negativi este cunoscut inca din anii
aerului; rolul optzeci ai secolului trecut, cand lnstitutul de Sanatate al Universitatii
benefic al Berkeley, din California, a publicat rezultatele cercetarilor efectuate timp
ionilor de 20 ani, asupra a 36.000 e§antioane sangvine, prelevate de la 12.000
negativi ~i animale de laborator: toate funcfiile fiziologice se desfa§oara la
sensibilitatea parametri optimi in aerul care confine 4.000 ioni negativi I cm 3 . Ace!;,ti
lor fata de ioni intarzie cre§terea §i scurteaza viata unora dintre cele mai
poluare. raspandite virusuri ~i bacterii (care provoaca, spre exemplu, holera,
diaree, boli ale pielii ~.a.). De asemenea, stimuleaza metabolismul
hidratilor de carbon, prin a caror oxidare i se asigura organismului
necesarul energetic, iar prin activarea monoaminooxidazei echilibreaza
cantitatea de serotonina produsa in organism (care controleaza somnul
!;,i nivelul de anxietate ).
Cercetarile meteorologice §i de fizica a atmosferei au
demonstrat ca activitatea frontala de tip foehnal §i in general vantul
uscat saracesc aerul in ioni negativi, la tel ca §i poluarea. Calcule
===~ repetate au aratat ca in atmosfera poluata a multora dintre marile ora~e
ale lumii (spre exemplu, San Francisco, Tokio ~.a.) cantitatea de ioni
negativi este de peste 10 ori mai mica decat in aerul nepoluat. Fara ca
mecanismele de corelatie energie atmosferica/fiziologie sa fie integral
cunoscute, se constata mereu situa{ii in care nici unul dintre celelalte
==="-" elemente climatice nu poate explica starea de contort sau de disconfort
bio-climatic, dar in care ponderea ionilor negativi este mai mare sau -
respectiv - mai redusa.
Pe baza datelor de corelatie intre climat ~i fiziologia organismelor

Climatul
vii, s-a realizat o clasificare climatobiologica. Categoriile rezultate sunt
impune
adaptarea
climatele extreme (ecuatorial !;,i polar), climatele intertropicale, climatele
tipului de temperate, climatele montane, climatele urbane. Fiecarei categorii ii
imbracaminte corespunde un anumit specific valoric §i de regim al combinatiei
~ide temperatura-precipitatii, care determina un anumit tip de reac{ii
adapost. organice, diferen{iat spatial in unele cazuri prin influente oceanice,
continentale, altitudinale.

Tn ceea ce prive§te capacitatea climei de a influenta viata umana

la nivel individual, o mentiune speciala merita §i adversitatite climatice,
care au impus omului 1mbracamintea §i adapostul. Chiar daca, in timp,
gustul pentru gateala, pudoarea, considerente arhitectonice traditionale
s-au adaugat motivatiilor initiale, ele raman secundare. Hainele §i casa
sunt (§i vor ramane) un raspuns adaptativ la clima.
Astfel, costumul confectionat din piei (tunica, pantalon), cu blana
intoarsa inauntru, ajustate §i cusute cu grija, a fost creat l?i este in
continuare purtat in climate reci. lnventarea §i portul hainelor drapate,
largi (hlamida, toga, burnuzul), prin care circula U§Or aerul, mentinute cu
fibule sau nasturi au fost impuse de climate calde, care induc reactii
organice opuse. Confectionarea hainelor din toate timpurile §i de
pretutindeni a vizat capacitatea protectoare a diferitelor materiale, in
functie de natura lor, de densitate, conductibilitate, textura, putere
emisiva, capacitate higrometrica. Tn prezent preterintele se orienteaza
mereu mai frecvent catre perii §i fibrele naturale §i ocolesc sau aleg
numai intamplator §i temporar amestecurile artificiale.
Adapostul, indiferent de simplitatea sau complexitatea
constructiei, este §i el un efect al influentei climatului local. Multe
populatii nomade se adapostesc de frigul nocturn sau de intemperii sub
acoperil?uri din piei sau din par de camila. lurta mongola din pasla,
cortul mare pe armatura de tarul?i al pastorilor saharieni, cortul conic al
amerindienilor sunt locuinte care asigura un anumit contort termic. Cea
mai originala solu\ie de locuire a popula\iilor primitive a fost indusa de
un climat deosebit de aspru : igloo, reconstruit in fiecare iarna din 'I
I,'
'I'
cuburi de zapada intarita. Ca masura de protectie §i adaptare fata de !1 1
cantitatea §i regimul precipitatiilor, acoperi§urilor Ii s-au dat forma l?i
inclinarea potrivite: acoperi§uri cu panta mar:e sau foarte mare in zonele
cu precipitatii bogate (spre exemplu, casa indoneziana), acoperil?uri
plate in zonele aride (spre exemplu, casa araba).
Adaposturile cele mai putin elaborate sunt cele sapate intr-o roca
uscata §i coeziva, spre exemplu in loess (China sudica) gips (La
Mancha), creta (Picardia), gresie (Libia §i Tunisia). In cazul locuintelor
construite, capacitatea izolanta a peretilor depinde de materialul folosit:
frunzi§ sau paie pe armatura de crengi, lemn, lemn §i pamant, caramida
arsa sau nearsa, piatra. Deoarece conductibilitatea acestor materiale l?i
- in consecinta - radierea prin intermediul peretilor nu se pot suprima,
in interior sunt introduse surse calorice de compensare. Solutiile
variaza, de la vase mobile cu mangal aprins, la vatra a§ezata in mijlocul
incaperii, la camin, soba mare europeana, cuangul chinez. §.a. Peretii
cat mai gro~i §i ferestrele inguste ~i oblonite izoleaza termic, dar
avantajele sunt contrabalansate de vicierea atmosferei ~i reducerea
cantitatii de lumina. In sensul acesta, se discuta frecvent despre
inferioritatea casei rurale, caracteristica reala mai ales acolo unde
iernile sunt aspre ~i oamenii se adapostesc la un loc cu animalele sau
in imediata lor vecinatate. Dezavantajele respective se compenseaza
partial, Tn alte sezoane, prin numarul mare de ore pe care populatia
Conditionarea rurala le petrece in afara locuintei.
'
microclimatului Reactiile de raspuns ale organismului uman fata de climat au l?i
- contort ~i un aspect puternic artificializat, datorita condifionarii microc/imatu/ui in
dezavantaje
mediul urban. Tehnicile recente de conditionare, materialele
fiziologice.
performante - termoizolante, translucide etc. - echipamentele de

Geosistemul - Structura :ii func\ionalitate
automatizare §i monitorizare a conditionarii microclimatului etc. i-au

permis ora~eanului sa-~i asigure un complex higrotermic constant,
calculat la parametri fiziologici specifici starii de repaus sau de
activitate. Ceea ce se neglijeaza este ,nsa degradarea posibila a
rezistentei organismului ,n mediul urban, ca urmare a inactivitatii
mecanismelor de termoreglare.
Pe langa influenta pe care clima o exercita asupra fiziologiei §i

comportamentului individual uman, ea are un impact puternic asupra
omului ~i ca fiinfa sociala, mobila, creatoare ~i producatoare de bunuri
diverse. Evident, impactul acesta a fast maxim pe primele trepte de
evolutie a societatii, comuna primitiva rnregistrand cu acuitate maxima
efectele manifestarilor climatului §i, mai ales, pe ale celor extreme.
Nivelul tehnico-economic al etapei fiind redus, oscilatiile complexului
climatic nu au afectat productia, ci au influentat puternic mi§carea
naturala §i mecanica a populafiei, a§a cum s-a rntamplat ~i ,n epoci mai
tarzii, apropiate de cea actuala. Un exemplu extrem de convingator este
eel al marii explozii demografice din neolitic, declan§ate de efectele
benefice ale ameliorarii climatice postglaciare care, ,n jurul anului 7.000
i. Hr., au permis diversificarea modalitatilor de procurare a hranei prin
practicarea agriculturii.
De altfel, o cat de sumara trecere ,n revista a fluctuatiilor
Oscilatiile
climatice ,n ultimele 8 milenii Spre exemplu, cand dupa perioada de
climatice au
optimum climatic postglaciar (3.000-3.500 i. Hr.) temperatura medie era
determinat
importante
cu 2°-3° C mai mare decat cea actuala, ,n jurul anului 2.000 i. Hr. s-a
mi§cari instalat o aridizare importanta care a determinat §i marea expansiune
naturale §i indo-europeana. De asemenea, 1ntr-o noua perioada de optimum, 1ntre
mecanice ale 750 - 1150 d. Hr., cu un varf 1ntre 800 - 1.000, (cand via rodea ,n
populatiei. Anglia pana la latitudinea ora~ului York, 1n Lituania §i 1n sudul
Norvegiei), pe la 982 Erik eel Ro~u a ajuns 1n Groenlanda iar Lef
Eriksson a descoperit arhipelagul nord-american. Ulterior, 1ntre 1150 -
1350, avansarea glaciara medievala (Aletsch) a 1nchis comunicatia
navala 1ntre lslanda §i Groenlanda, eskimo§ii reocupand bazele vikinge.
lmblanzirea climei 1ntre 1350 - 1550, cu un optimum spre 1490, a
stimulat calatoriile, unul dintre cele mai notabile rezultate fiind
descoperirea drumului maritim pe la Capul Bunei Speran\e.
Concomitent 1nsa, a determinat veri nu prea calde §i ierni blande, care
au favorizat epidemii, generatoare de alte mi§cari ale populatiei, fie
naturale (cre§terea brutala a mortalita\ii), fie teritoriale (ora§ele
generand fluxuri masive §i grabite spre ariile rurale, iar satele alte
fluxuri, spre munti §i paduri).
Extrem de interesant este acest efect de dinamica a populatiei
determinat de fluctuatiile climatice 1n Egipt, pe al carui teritoriu s-a
dezvoltat de timpuriu o civilizatie materiala remarcabila, a carei baza
era agricultura. Oscilatii climatice importante 1n ultimii 8000 ani au
determinat mari schimbari ale ofertei pedologice ~i vegetale 1n aria
astazi arida. Aceasta a permis o mobilitate pendulara a populatiei rntre
valea fertila a Nilului §i aria rnalta, de platou, cu paji§ti utile pastoritului
§i chiar sedentarizarii, de sute de ani, bazate pe cultura cerealelor §i
cre~terea vitelor mari 1n perioadele mai umede. Aridizarile determinau
revenirea rn valea Nilului, ultima (cea mai puternica din perioada
cercetata, produsa in jurul anului 3.400 i. Hr.) reducand cultura
34 Proiectul pentru Tnva~amantul Rural

plantelor ~i pa~unatul numai la cateva oaze in aria de~ertica. In toata

perioada care a urmat, ariditatea n-a mai inregistrat fluctuatii favorabile
modificarii ecumenei, egiptenii ramanand legati de Nil ~i pustiul
apropiindu-se mereu de aria locuita.
Pe langa influentele directe ale climei asupra fiziologiei umane,

ca ~i asupra mi~carii naturale ~i mecanice a popula\iei, pe langa
efectele indirecte dar foarte puternice ale acestei influente asupra
plantelor pe care omul le cultiva ~i asupra animalelor pe care le cre~te,
clima actioneaza ~i asupra altar activitati umane, de importanta
deosebita.
Astfel, de~i indirect, industria este uneori destul de sensibila fata
de vreme ~i clima. In primul rand, o parte insemnata a industriei u~oa;e
(alimentara, textila, a lemnului), capacitatea ~i distributia spatiala a
unitatilor productive, regimul functionarii lor sunt inca marcate de
Clima controlul climatic asupra materiilor prime respective. De asemenea,
influenteaza climatul este eel care dicteaza alimentarea ~i regimul debitelor ~i al
mas iv ' nivelurilor pe rauri ~i fluvii, conditionand marimea ~i distributia
agricultura, resurselor hidroenergetice, posibilitatile de valorificare a lor,
industria, toate pozitionarea unitatilor de productie, structura potentialului energetic al
tipurile de regiunilor respective.
transporturi, Multe aspecte ale altar activitati industriale sunt, de asemenea,
constructiile influentate de clima, excesivitatile fiind frecvent un factor limitativ sau
etc. '
restrictiv. Astfel, industria extractiva este marcata negativ de
disconfortul bioclimatic ~i impedimentele tehnice datorate temperaturii
mari ~i ariditatii din ariile de~ertice, gerului ~i inghetului sau inghetului
peren.
Nu in ultimul rand, clima actioneaza asupra omului ~i societatii
umane conditionand puternic toate tipurile de transporturi, de la
infrastructura de comunicatie (constructie, intretinere, exploatare) ~i
pana la tipul ~i dimensiunile traficului. Inca de pe vremea navigatiei cu
panze, cand directia ~i forta vantului, calmul atmosferic ~i durata lui,
inghetul ~.a. erau determinante ~i pana in zilele noastre, cand regimul
de inghet al raurilor dicteaza inca durata sezonului de navigatie, cand
Comunitatile oscilatiile maxime ale regimului termic afecteaza multe categorii de
vii - vegetale transport iar zapezile, viscolele, furtunile, ceata blocheaza traficul
§i animale- aerian, naval, feroviar, rutier, omul a fast obligat sa se deplaseze ~i sa
au contribuit in vehiculeze produse numai in limitele (doar relativ modificate) permise
mod de clima.
determinant la
crearea In sensul invers al interactiunii, lumea vie constituie (acum ca ~i
actualei la inceputurile existentei sale) o parte extrem de importanta a suprafetei
compozitii active. Mai mult, in etapa initiala a acestui rol importanta vietuitoarelor a
chimice a fast inca mai mare. Daca respiratia, care implica un consum de oxigen,
atmosferei §i este echivalentul biochimic al combustiei ~i se soldeaza cu eliminare de
mentin C0 2 , fotosinteza este procesul invers, constituind generatorul de oxigen
'
echilibrul fiber.
permanent Astfel, in compozitia chimica a atmosferei prezenta acestui
intre element n-a fast posibila decat ca urmare a existentei unor organisme
principalele motivate vital in asimilarea C02. a~a dupa cum demonstreaza
gaze caracteristicile unor minereuri formate in perioade geologice foarte
constitutive. vechi: minereurile de fier din precamb1 ianul tarziu, nu mite ~i ,,strate

ro§ii", i§i datoreaza structura bariolata §i compozi\ia chimica prezen\ei

oxizilor de fier, fiind astfel complet diferite de minereurile formate prin
precipitarea unor compu§i ai fierului din apa, sub atmosfera
precambrianului timpuriu, lipsita de oxigen. Tnca de acum 3 miliarde de
ani, lumea vie vegetala §i animala produce oxigen, ozon, dioxid de
carbon, metan, oxizi de azot, amoniac. Mai mult, aspectele cantitative
ale producerii pe cale biologica a acestor elemente §i combina\ii
chimice releva capacitatea lumii vii de a mentine mereu echilibrata
ponderea diferi\ilor constituenti ai atmosferei, in primul rand, a raportului
oxigen-azot.
In calitate de co-participante la realizarea suprafetei active,
comunitafile vii, in special ce/e vegetale, se implica in absorbfia diferita
a radiafiei so/are §i in radierea secundara a caldurii, in modularea
temperaturii aerului prin cantitatea de apa fixata §i apoi redata prin
evapotranspirafie, in geneza, frecvenfa §i intensitatea precipitafiilor), in
Marile asociatii producerea dinamicii aerului. La nivel regional, ariile aferente unor
' formatiuni vegetale de mari dimensiuni i§i datoreaza vremea §i clima,
vegetale
contribuie intr-o masura insemnata, §i vegetatiei respective. La nivel global, marile
decisiv la paduri ecuatoriale, padurile tropicale umede, padurile din zona
modularea temperata participa activ la realizarea marilor circuite ale atmosferei,
naturala a influentand direct §i puternic climatul intregii planete.
.
conditiilor
climatice. Ca individ biologic §i grupat in formatiuni sociale (§i economice)
de mari dimensiuni, ca §i plantele §i animalele, omul contribuie la
modificarea compozifiei chimice a atmosferei, respiratia introducand in
aer dioxid de carbon iar transpiratia - vapori de apa. Cele mai puternice
influente asupra aerului, vremii §i climei sunt exercitate insa de om mai
ales prin existenfa sa sociala §i prin activita{ile pe care le desfa§oara,
de la cele productive primare §i creative, pana la locuire §i servicii,
mi§carea materiilor prime, a produselor finite, a de§eurilor, transferul de
informatie.
Ca urmare a influenfelor antropice, o serie de modificari fizice,
chimice §i biologice ii sunt impuse aerului, care este for{at astfel sa se
abata de la parametrii sai normali, sa-§i schimbe ritmul mecanismelor
specifice, manifestandu-se in geosistem in mod diferit fafa de etapele
anterioare, impunand, la randul sau, comportamente diferite a/tor
lmportante elemente §.a.m.d.
modificari Modificarile respective includ astfel §i fenomenul complex
climatice, de cunoscut sub denumirea de poluare a aerului, caruia in mod frecvent (§i
origine eronat) i se subsumeaza cea mai mare parte a problematicii actuale a
antropica, ,,mediului" §i, uneori, ,,mediul" insu§i. Analitic, se pot evidentia forme
dintre care specifice de actiune care au vizat schimbarea, in scopuri utilitare, a
cele mai fiecaruia dintre elementele climatice; tinand seama insa de caracterul
grave sunt permanent al interactiunii acestor elemente §i de determinarile lor
calitative ~i reciproce, chiar daca actiunile umane au avut un obiectiv precis §i
se datoreaza
aparent limitat, ele au produs, de fapt, modificari c/imatice complexe.
proceselor de
Astfel, in cadrul lucrarilor de ameliorare agro-climatica s-au
poluare.
plantat perdele forestiere de protectie impotriva vanturilor dominante.
Rezultatul final a adus nu numai reducerea semnificativa a vitezei §i
fortei vantului, iar in consecinta a eroziunii solului, ci ~i reducerea
evapotranspiratiei, cre§terea umiditatii aerului, a cantitatii de precipitatii,
a duratei stratului de zapada.

Geosistemul - Structura ,;i functionalitate
Efecte opuse a produs despadurirea, care a determinat

cre§terea generala a temperaturii, mai ales a temperaturii solului, a
vitezei §i frecventei vantului, a evapotranspiratiei potentiale §i o
reducere a cantitatii de precipitatii. lncendiile de paduri §i savane
(mereu mai frecvente in ultimii ani) adauga efectelor negative
mentionate §i convectii brutale, urmate de averse cu urmari
dezastruoase.
Masurile de refinere a unei cantitafi mai mari de caldura,
necesara unor culturi au redus albedoul §i astfel au marit §i temperatura
aerului. Umbrirea culturilor tinere, reducand insolafia excesiva
actioneaza, de asemenea, asupra albedoului §i a temperaturii aerului,
dar in sens opus.
Crearea lacurilor artificiale, in scopuri hidroenergetice sau pentru
alimentarea cu apa a populatiei, pentru irigatii, agrement §.a., produce
cre§terea umiditatii aerului §i reducerea amplitudinii termice, moderand
astfel climatul local. lrigafiile au acelea§i efecte, remarcabile in tinuturi
cu climat excesiv ( cre§teri cu 6 - 10 % ale umiditatii relative, ca ~i
temperaturi mai reduse ziua cu 5°C- 6°C §i mai mari noaptea cu
aceea§i valoare, ceea ce reduce amplitudinea termica diurna cu 1o0 c -
12°c fata de imprejurimi). in schimb, desecarile, asanarile determina
scaderea umiditatii §i a numarului de zile cu ceata, cre§terea
amplitudinii termice diurne §i sezoniere, cre§terea frecventei inghetului,
in ansamblu, continentalizarea climei.
O sinteza a modificarilor antropice ale climatului local se

realizeaza 1n ora§e, unde cre§terea numerica a populatiei, explozia
spatiala a intravilanului, favorizata de evolutia rapida a mijloacelor de
transport, cre~terea exploziva a numarului de autovehicule,
diversificarea functionala accelerata au actionat puternic asupra fiecarui
element climatic §i asupra ansamblului lor, creand tipul de climat urban.
Astfel, temperaturile medii anuale din multe ora~e le depa§esc cu
1,5° - 2° C pe cele din ariile inconjuratoare datorita, in primul rand,
emanatiilor de caldura din surse industriale, din transporturi §i din
termoficare. Se adauga faptul ca ora§ul - aglomerare de cladiri §i artere
de circulatie asfaltate sau pietruite (,,de§ert de piatra" sau ,,roca
artificiala impermeabila") - are capacitatea de a absorbi §i a retine
Ora~ul - spatiu aceasta cantitate de caldura produsa artificial. Caldura suplimentara
de sinteza a mai rezulta §i din diminuarea specific urbana a necesarului termic
influentelor pentru evapotranspiratie, dat fiind controlul asupra colectarii ~i evacuarii
'
antropice apelor provenite din p'recipitatii. in final, in mod frecvent, acest surplus
asupra climei. este foarte greu de indepartat, datorita unei cupole de pulberi §i furn.
Ora§ul ajunge sa functioneze ca o ,,insula calda" fata de imprejurimi §i
ca urmare in atmosfera sa amplitudinile termice diurne - §i chiar anuale
- sunt mai reduse, ingheturile mai rare (uneori cele nocturne din
sezoanele de tranzitie lipsesc ), iar perioadele fara inghet pot fi cu 15 -
50 zile mai lungi.
Acest regim deosebit al temperaturii se repercuteaza asupra
dinamicii atmosferei locale, ora§ele functionand continuu ca arii de
geneza ale unor puternice mi§cari ascensionale, ceea ce antreneaza
aporturi de aer mai rece §i - de regula - mai pur, din ariile invecinate,
sub forma de briza. Efectele sale benefice sunt insa adesea diminuate
prin obstacolele reprezentate, in plan vertical de catre cupola de

r Geosistemul - Structura :,,i functionalitate
impurificare, iar in plan orizontal de catre densitatea, masivitatea ~i

profilul cladirilor, care bareaza unele culoare naturale de acces (a~a
cum sunt vaile).
In ceea ce prive~te umiditatea atmosferei, ora~ele se remarca
printr-o frecventa deosebita a ceturilor (dimineata ~i in anotimpul rece),
mai mare cu 100 %, in medie, iarna §i cu 3% vara, fata de imprejurimi.
Fenomenul se datoreaza, pe de o parte, unei mari cantitati de nuclee
de condensare in atmosfera urbana , iar pe de alta, eliberarii unei mari
cantitati de vapori de apa din diferite procese industriale §i - in special
- din transporturile bazate pe exploatarea motoarelor cu ardere interna
(arderea unui litru de benzina elibereaza in atmosfera 1 m3 vapori de
apa). Ca urmare, nebulozitatea este cu 5 - 10% mai mare decat cea a
atmosferei a§ezarilor rurale. Fata de aceste valori net mai mari ale
umiditatii absolute, umiditatea relativa este, in schimb, ceva mai
coborata (cu aproximativ 5%), datorita posibilitatilor mereu mai mari ale
atmosferei urbane de a primi umezeala, prin supraincalzirea ei
permanenta §i prin ponderea infima a infiltratiei, redusa drastic prin
asigurarea scurgerii superficiale. Precipitatiile inregistreaza cre§teri
comparative cu aproximativ 10%, convectia puternica avand o
contributie insemnata §i fiind deosebit de activa vara, in dupaamiezele
care urmeaza unor dimineti foarte calde, cand se produc averse insotite
Oe§i diversa ca frecvent de grindina.
form a,
poluarea
O serie de caracteristici ale aerului regiunilor dens populate §i
naturala a
utilizate intens de catre societatea umana vadesc rolul deosebit al
aerului este
mult mai slaba
acesteia in poluarea atmosferei. 0 multitudine de elemente §i
§i mai U§Or de combinatii chimice sub forma lichida, solida sau gazoasa sunt
neutralizat fata introduse/eliberate in aer §i schimba concentratia componentilor chimici
de cea naturali, sau devin componenti noi, unii inerti, altii deosebit de reactivi.
antropica. Surselor natura/e de po/uare a aerului (eroziunea solului, vulcanismul,
descompunerea resturilor organice), din care ajung in atmosfera
pulberi, cenu§a, vapori de apa, gaze (dioxid de carbon, metan,
combinafii ale su/fu/ui, amoniac, mercaptani), po/en, spori, societatea
moderna - prin activitatile ei tehnico-productive - le-a adaugat enorm de
multe surse artificiale, agresive atat sub aspectul toxicitatii, cat §i sub
eel al cantitatii, persistentei §i posibilitatilor de raspandire ale poluantilor
specifici.
Printre cele mai importante domenii de activitate (§i arii aferente
Pulberi, gaze acestora) producatoare de noxe se afla industria, transporturile (§i caile
toxice, aerosoli de comunicafie), instalafiile de incalzire, agricultura (§i terenurile
lichizi cu efect agricole). Spre exemplu, industria termoenergetica se remarca prin
agresiv provin emisiile de furn, care confin particule nearse, cenu§a, gaze (oxid §i
direct sau dioxid de carbon, oxizi de azot §i de su/f, gudroane, compu§i ai clorului
indirect din §i ai f/uorului, acizi organici, vapori de apa, radicali liberi).
toate tipurile Termoenergetica nucleara este, de asemenea, poluanta, intregul ciclu
de activitate al combustibilului fiind supus accidentelor §i avand un potential de
umana, po/uare radioactiva complexa, pe termen foarte lung §i pe spatii foarte
schimband mari (Fig.2). lndustria siderurgica polueaza aerul pana la mare
compozifia §i distanta, cu substante provenite din prelucrarea minereurilor de fier ~i a
comportament carbunilor. Se raspandesc astfel pulberi de carbune, cenu§a, praf de
ul chimic §i minereu, gaze (oxid de carbon, dioxid de sulf, hidrogen sulfurat) etc.,
fizic al aerului. fenoli, compu§i ai arsenului, ai f/uorului (din f/uorura de calciu folosita ca
38 Proiectul pentru 1nvatamantul Rural

Geosistemul - Structura 9i func~ionalitate
fondant), gudroane, hidrocarburi aromatice. Metalurgia neferoasa emite

particu/e de aluminiu, magneziu, beriliu, plumb, zinc, cositor, mercur,
niche/ etc. §i compu§i ai acestora, sub forma de gaze sau pu/beri.
Deosebit de pericu/oase sunt emisiile slab aglutinante (plumb) sau cele
U§Or volatile (mercur, care emite vapori la temperaturi obi§nuite - 20°c -
22°c ). lndustria aluminiului elimina acid fluorhidric §i fluoruri, rezu/tate
din pre/ucrarea criolitului. Tn plus, majoritatea materiilor prime utilizate in
metalurgia neferoaselor fiind sulfuri, se elimina o mare cantitate de oxizi
de suit. lndustria chimica se distinge printr-o mare diversitate a
poluan\ilor, prin predominarea fazei gazoase §i prin discontinuitatea
emisiilor (evacuari momentane masive, avarii etc.). Cantitativ, domina
emisiile de compu§i ai sulfului (dioxid §i trioxid de sulf, hidrogen sulfurat,
sulfura de carbon, acid sulfuric), implicati - ca §i cei proveniti din
metalurgia neferoaselor - in acidifierea precipitatiilor; urmeaza compu§ii
azotului, dioxidul de azot constituind unul dintre cei mai de seama
componenfi ai smogului fotochimic. Sub influenta radia\iei solare
ionizante se disociaza in oxid de azot §i oxigen atomic, regrupat rapid
in ozon §i in produ§i de oxidare ai hidrogenului §i carbonului. Se
formeaza astfel formaldehida, la randul ei foarte toxica. De asemenea
sunt difuzati in atmosfera mercaptan, clor §i compu§i ai sai (cu impact
masiv asupra ozonului in stratosfera), solvenfi organici (hidrocarburi
aromatice, compu§i halogenafi ai hidrocarburilor, alcooli, eteri, cetone),
fenoli (rezultati din distilarea gudroanelor §i a carbunelw). Se mai
elimina, in proportii mai reduse, cenu§a, funingine, compu§i ai
plumbului, coloranfi, pesticide, ingra§aminte. lndustria materialelor de
construcfie elimina poluanti specifici (ciment, var, caramida, gips, nisip,
argila), sub forma de pulberi inerte (dar care absorb o buna parte din
cantitatea de radiafie solara §i constituie nuclee de condensare),
precum §i o serie de produ§i toxici rezultafi din arderea combustibililor §i
din reziduurile industriale adaugate (magneziu, crom §.a.). Mijloacele de
transport sunt raspunzatoare pentru producerea unor importante
cantitati de furn, cenu§a, oxizi de carbon §i de azot, dioxid de sulf.
Motoarele cu combustie interna elimina produ~i de ardere incompleta
sub forma de particule solide §i gaze (printre care substante organice §i
anorganice cancerigene), in cantitati direct proportionale cu ponderea
impuritatilor in combustibilii utiliza\i; combustia benzinei etilate produce
~i plumb. lnstalafiile de incalzire elimina furn, cenu§a, gaze de ardere
incompleta (oxid de carbon, hidrocarburi), iar pe seama impurita\ilor din
combustibili se formeaza ~i se elimina dioxid de sulf, hidrogen sulfurat
Chiar sub etc.
C.M.A.
complexul Din agricultura ajung in aer pesticide, ingra§aminte chimice,
atmosferic gaze de fermentafie, po/uanfi rezultafi din utilizarea ma§inilor agricole,
poluat este pulberi inerte.
agresiv,
deoarece Tn urma introducerii tuturor acestor elemente ~i combina\ii
organ is me le chimice straine, adesea puternic reactive (§i sinergice), capabile sa
vii trebuie sa
produca substante noi, adesea mai toxice decat poluantii primari, in
suporte
atmosfera se declan§eaza o gama larga de reac\ii atipice, compozi\ia
simultan toti,
sa indepartandu-se mereu mai mult de habitusul normal, favorabil vie\ii.
poluantii
Oricat de mici ar fi concentrafiile maxime admise (C.M.A.) prin /ege
prezenti in
aer. pentru fiecare dintre poluan\ii cunoscu\i, ei au totu§i un impact c/ar

asupra oricarei forme de viafa §i majoritatea acestor forme

nu pot sa metabolizeze integral §i fara sechele agresorii
chimici. In plus, chiar daca fiecare poluant ramane ln aer
sub valoarea-limita admisa, prezenfa tuturor este nociva,
pentru ca sunt suportafi ln acela§i limp, de catre unul §i
ace/a§i receptor (organismul viu) §i pentru ca in mod
frecvent ei interactioneaza, producand sinergismele de
impurificare mentionate.
Vo/umul efectiv de apa, distributia sa spatiala,
regimul hidric terestru sunt supuse §i - concomitent -
influenteaza atat scoarta terestra, cat §i atmosfera, in toate
manifestarile acestora.
In seria de interactiuni interne din sistem, impreuna

cu elementele mentionate, dar §i cu altele, din celelalte
sisteme, hidrosfera realizeaza un alt component al
sistemului abiotic, reliefu/. In geneza acestuia apa se
implica atat de puternic, incat in cea mai obiectiva dintre
clasificarile reliefului - cea genetica - importante categorii
de relief se definesc in functie de rolul apei, in diferitele ei
stari fizice; relief fluvial, glaciar, marin §i lacustru, deluvial.
Mai mult, in toate regiunile uscatului in care clima permite
prezenta apei, ritmul §i amploarea mu/tor procese
geomorfologice actuate sunt dictate de apa (eroziunea §i
acumularea fluviala, exaratia §i acumularea glaciara,
modelarea periglaciara, abraziunea §i acumularea marina
§i lacustra, deplasarile de teren umede, eroziunea
torentiala §i acumularea proluviala §i coluviala). De
Contaminarea radioactiva. asemenea, evolufia spafiala §i durata complexelor
Cernobll (25.04.1986)
Fig. 2.
morfologice se supun controlului tectonic §i climatic lntr-o
foarte mare masura prin intermediul apei.
La randul sau, relieful, de§i creatie a unui complex
de factori genetici intre care apa se afla adesea pe primul loc, in
Relieful - manifestare sistemica actioneaza puternic asupra apei. In mod direct,
suport al morfologia terestra ofera apei condifii de cantonament (in cuvete de
apelor de dimensiunile cele mai diferite, de la padine la marile bazine oceanice) §i
suprafata ~i de scurgere, directionand-o in lungul oga§elor, ravenelor, canalelor
factor de torentiale §i vailor. lmportante caracteristici ale scurgerii apei sunt
influenta influentate puternic de forma §i dimensiunile vailor. spre exemplu,
puternica nive/uri (care ating cote ridicate pe tronsoanele inguste §i se reduc in
asupra apelor sectoarele largi) §i viteze (care se modereaza pe masura diminuarii
subterane. pantei profilului longitudinal de talveg). De asemenea, prin inclinarea
sa, relieful dimensioneaza cota infiltratiei §i deci alimentarea ape/or
subterane carora, la nivelul freatic, impreuna cu structura geologica, le
poate controla direcfia §i viteza scurgerii.
In geneza solului, apa intervine cu acfiuni fizice §i chimice, inca

din faza formarii scoartei de alterare, care va constitui materia/u/
parental. In continuarea' proceselor pedogenetice, ca §i in evolutia
ulterioara a solului format, apa se implica mereu, cu oscilatii cantitative
§i efecte calitative modulate atat pe cale naturala (climatica), cat §i
artificiala. Astfel ea are un impact specific asupra caracteristicilor
40 Proiectul pentru lnva{amantul Rural

Geosistemul - Structura ;;;i functionalitate
solului, asupra potenfialului sau productiv, vulnerabilitafii sale. in plus,

componenta organica a solului depinzand in mod vital de apa, aceasta
reapare §i la nivel bio-pedologic. Chiar daca o buna parte din materialul
organic al solului se implica in pedogeneza sub forma pasiva, apa
fusese element constitutiv al sau §i ramane mediul solvent §i
transportor al substanfei (materiei) fizico-bio-chimice. Reiese astfel ca
majoritatea proprietafilor solului, inclusiv fertilitatea, sunt marcate de
circuitu/, bilanful §i regimul apei 1n sol, realizandu-se numai in prezenta
§i cu participarea acesteia. Variabilitatea spafiala a pedogenezei §i a
1nveli§ului de sol se datoreaza, in mare masura, efectelor hidrice ale
climatului.
Fara a egala importanta apei pentru sol, acesta constituie totu§i
prima etapa (primul nivel) in infiltrafie, influenfand viteza procesului §i
chimismul ape/or respective, ca §i raportu/ ponderal scurgere-infiltratie.
in sensul acesta, sunt cunoscute marile diferente ale capacitatii filtra~te
a solurilor grele, cu textura fina, fata de cele U§oare §i afanate,
definindu-se astfel participarea solului la alimentarea §i regimul
oscilafiilor verticale ale ape/or freatice. De asemenea, prin culoare §i
deci prin capacitatea de absorbtie calorica se implica in evaporarea
apei libere.
in seria de interactiuni externe, pentru intreaga lume vie apa este

condifie vita/a, element de constitutie §i care asigura fiziologic orice
forma de viata vegetala §i animala. in functie de prezenta precara,
moderata sau excesiva a apei, asociatiile vii se distribuie spatial,
dureaza §i se structureaza diferit. A§a dupa cum demonstreaza toate
§tiintele dedicate vietii, singura sau in complex cu alte componente §i
relatii interactive din geosistem, apa echivaleaza cu existenta vietii iar ,,
absenta ei, cu stingerea vietii §i trecerea in mineral. in acela§i fel I:i
biogeografia analizeaza §i explica biodiversitatea §i variabilitatea
spatiala a structurii diferitelor asociatii de vietuitoare §i prin prisma
prezentei §i rolului apei in existenta acestora. Ecosistemele acvatice
exprima in eel mai inalt grad dependenta biocenozelor respective de
apa, ansamblul vietuitoarelor traind in masura §i sub formele permise
de volumul §i proprietatile fizice, chimice, biologice ale apelor.
Variabilitatea termica spatiala a apelor a determinat stenotermii
specifice, diferentiind net, spre exemplu, biocenozele marilor §i apelor
de suprafata tropicale de cele ale apelor temperate §i subpolare,
organismele respective prezentand adaptari morfo-fiziologice specifice.
Exista bacterii care i§i realizeaza sinteza proteinica la un optimum
termic de +70° C (Thermus aquaticus), crustacei mari care traiesc langa
izvoare submarine cu temperaturi de +300°-400° C, foarte multi pe§ti §i
amfibieni care se dezvolta normal la temperaturi accentuat negative.
Adaptari Pinguinii imperiali, adaptati unor temperaturi ale aerului de -70° C, i~i
specifice ale gasesc cu U§urinta hrana zilnica in ape de asemenea foarte reci. Mii de
organismelor trasee migratorii diurne/nocturne se intersecteaza in palierul batimetric
vii la 0-100 m, in relatie cu ni§a temporala specifica, optima din punct de
temperatura,
vedere nutritiv, impusa direct de iluminare §i de temperatura. Acelea§i
compozifia
dependente complexe de apa au determinat adaptarile §i asocierile
chimica §i
care evidentiaza, spre exemplu, zavoaiele de salcii §i anini, numai pe
presiunea
diferita a maluri §i in apropierea lor, deosebite de asociatiile hidrofile cu stanjenei
apelor.
Proiectul pentru Tnva{amantul Rural 41

Geosistemul - Structura ;,,i functionalitate
de balta, care au radacinile pan;ial in apa ~i cu atat mai mult de plaurul

cu nuferi ~i sageata-apei, ale caror organe raman integral in apa.
Compozitia chimica a diferitelor categorii de ape are, de
asemenea, o insemnatate deosebita in biotop. Ca ~i in situatiile
precedente, adaptarile sunt argumente clare. Organismele oligohaline
nu pot trai decat in ape dulci, la concentratii maxime de 5 %0; cele
polisaline sunt adaptate la cantitati de saruri solvite in propon;ie de 18-
41 %0, iar cele hipersaline traiesc la concentratii de peste 41 %0 (300
g/1), crustaceul Artemia sa/ina detinand recordul de a se fi adaptat la o
concentratie de saruri de 340 g/1. 0 situatie deosebita este aceea a
organismelor mezosaline, adaptate la viata in ape salmastre (la
concentratii de 5-18 %0). Pozitional, ele se afla eel mai frecvent in
conditii de contact ale hidrosistemelor continentale cu cele marine;
mobilitatea acestor contacte a indus un palier de toleranta mult mai
mare organismelor respective ~i a intretinut o mobilitate adaptativa
deosebita a lor).
Efecte morfologice ale presiunii apei se regasesc in aplatizarea
corpului unor animale marine (spre exemplu pe~tii bentonici ~.a), in
lnfluenta timp ce unele convergente demonstreaza adaptarea de ansamblu la un
directa 'a mod de viata poate initial nespecific (convergenta delfini-pe~ti).
plantelor Seria formelor de influenta ale apei asupra organismelor vii ~i
asupra biocenozelor este enorma, unele dintre ele fiind mai simple ~i directe,
temperaturii altele extrem de fine (spre exemplu, circulatia apei in plantele
§i
arborescente a specializat celulele de lemn) ~.a.m.d.
transparentei
apelor,
lnteractiv, comunitafile vii pot influenta, adesea puternic,
asupra
cantitatii de
caracteristicile fizice, chimice §i bio/ogice ale ape/or, ca §i procese care
oxigen ' determina aceste caracteristici: spre exemplu, temperatura §i
disponibil. transparenta apelor de suprafata, continentale ~i oceanice, chimismul
lor, alimentarea apelor continentale (fie indirect, actionand asupra
cantitatii §i regimului precipitafii/or 1n bazinele hidrografice, fie direct,
prin ritmul §i ponderea impuse infiltrafiei 1n ape freatice). Spre exemplu,
acumularea unor cantitati mari de biomasa in stratele superficiale de
apa reduce sensibil cantitatea de lumina ajunsa i'n stratele urmatoare,
structura acestei lumini ~i disponibilul termic ~i de oxigen din apa pentru
alte procese fizice, chimice sau biologice; procesele de descompunere
organica diferentiaza mult distributia verticala a temperaturii apelor etc.
Omul depinde Rolul termo-pluvio-regulator al forma(iunilor vegetale, in special al celor
in mod vital de forestiere, are efecte ~i asupra marimii alimentarii apelor, structurii ~i
apa, iar regimului acesteia, caracteristicilor scurgerii. De asemenea, specificul
volumele de arborescent, arbustiv sau ierbos al formatiunilor vegetale se implica in
apa disponibile echilibrul apelor infiltrate ~i al celor care se scurg la suprafata, retinand
pentru irigatii, apa in coronamente, in sistemele foliare, pe trunchiuri ~.a., temporizand
viiturile §i contactul cu solul, consumand apa din sol ~i metabolizand apa prin
inundatiile evapotranspiratie.
'
conditioneaza
'
randamentele
Repartitia, volumul, caracteristicile fizice, chimice, biologice,
agricole §i
dinamice ale intregului inveli~ de apa al Pamantului, distribuit in oceane
astfel
~i pe continente, constituie coordonate de insemnatate vitala pentru om
cantitatea de
substanfa
~i premise favorabile sau restrictive pentru majoritatea activita(ilor sale.
alimentara. Apa, perceputa in modul eel mai frecvent sub forma sa lichida, face
parte din structura de rezistenta a sistemului social - economic.

Biologic, viata umana - ca orice forma de viata - nu este posibila fara

apa. De asemenea, dincolo de rolul ei vital direct, este strict necesara
altar vietuitoare, implicate Tn lantul alimentar al omului, sau care Ti
furnizeaza materiale specifice, utile pentru Tmbracaminte, Tncaltaminte
§i adapost. In sensul acesta, marile resurse de hrana din ape a~ un rol
extrem de important Tn structura actuala §i de perspectiva a consumului
alimentar, iar firele §i fibrele textile naturale, pielea, lemnul au avut o
insemnatate deosebita pentru om §i revin Tntr-un ritm mereu mai rapid
Tn interesul social-economic general.
Tn sfera activitatilor productive, apa a permis, Tn primul rand,
practicarea agriculturii, realizarea unor cantitati suplimentare de
substanta alimentara in sisteme de culturi duble, precum §i
diversificarea culturilor, chiar Tn regiunile sau in sezoanele vitregite
climatic. Acelea§i efecte benefice sunt asigurate de aportul suplimentar
de apa §i in regiunile agricole temperate afectate de seceta. In schimb,
oscilafiile extreme ale regimului hidrologic provoaca pagube imense (Tn
Dependenta general invers proportionale cu nivelul tehnic al structurilor respective),
industriei de dezorganizand sau intrerupand irigatiile, ori distrugand culturile prin
apa; inundatii, care pot acoperi cu apa uneori mii de km 2 .
potabilizarea Apa conditioneaza/motiveaza puternic §i activitatea industriala.
§i distributia Diferite ramuri incorporeaza apa Tn produsele finite, utilizeaza apa Tn
de anvergura diferite etape ale prelucrarii materiilor prime, extrag materii prime din
industriala a compozitia chimica a apei, colecteaza apa din surse naturale, Ti asigura
apei; potabilitatea §i o distribuie prin retele utilitare, recupereaza forta apelor
caracterul §i o convertesc in alte forme de energie. lndustria moderna tinde sa
determinant devina un consumator din ce in ce mai mare §i mai exigent de apa,
al apei pentru cantitatea §i calitatea apei necesare fiind factori importanti de
transporturile diferenfiere structurala §i distributie spafiala a unitafilor de producfie. Cu
navale. aceasta dependenfa fafa de apa, zonele care au profil industrial bogat,
diversificat, pot epuiza resursele locale, fiind nevoite sa apeleze la
surse din ce in ce mai indepartate.
De§i organizarea §i desfa§urarea oricaror servicii presupune
folosirea apei, sub diferite forme, cele mai puternic marcate de apa sunt
transporturile. Extrem de rentabile sub aspectul tonajelor §i deci al
costurilor, atat cele maritime cat §i cele navale de pe reteaua
continentala defin o pondere insemnata in vehicularea materiilor prime,
a produselor, in deplasarea persoanelor §i in diversificarea profi/ului
functional al a§ezarilor-porturi, acolo unde se face trecerea de la
transporturile continentale la cele maritime. Astfel, ele depind in mod
decisiv de dinamica apelor marine, de regimul nivelurilor §i debitelor
raurilor, de regimul de Tnghet al ambelor categorii de ape, de
adancimea apei Tn golfurile amenajate portuar, de existenta stramtorilor.
Alaturi de celelalte elemente din sistem, Tmpreuna cu ele §i cu
biocenozele specifice, apele continentale §i cele marine, Tn special Tn
zonele litorale, constituie o parte insemnata a potentialului turistic
Apa- natural.
element Pe sensul invers al interactiunii, de§i prezenta umana in sistem
exceptional este incomparabil mai recenta fata de celelalte elemente naturale, omul
al a avut de mu!ta vreme §i §i-a amplificat considerabil capacitatea de a se
potentialului implica transformant in existenta apei. De§i prin masa §i volum
turistic societatea umana este neinsemnata fata de inveli§ul de apa al
natural. Pamantului §i parteneriatul interactiv pare exclus, ea a desfa§urat
Proiectul pentru lnva~amantul Rural 43
actiuni importante asupra apelor, chiar asupra Oceanului, madificand

!inii de farm §i adancind §elful in apropierea farmului.
Mai accesibile prin pozitie §i dimensiuni, apele continentale au
suportat interventiile §i modificarile cele mai ample. Reteaua
hidrografica continentala a fast supusa regularizarii, a fast canalizata,
uneari decapitata, s-au corectat meandre, s-au adancit albii prin
dragare §i indiguire. Mari modificari au fast introduse in morfologia
vailor §i in bilantul hidrologic prin construirea barajelor §i amenajarea
acumularilor pe rauri. Au fast create noi cursuri de apa, s-au construit
canale de naviga(ie §i de irigafie, prelungindu-se §i 1ndesindu-se
artificial refeaua hidrografica continentala. Lacuri naturale au fast
drenate pentru obtinerea unor terenuri agricole sau pentru exploatarea
unor substante minerale, iar apele altora s-au scurs 1n ga/erii de mine.
in schimb, s~prafata §i volumul unor lacuri naturale au fast marite, ca
urmare a amenajarilor hidroenergetice; alte lacuri au fast create prin
acest tip de amenajari. Suprafete importante de mla§tini au fast drenate
§i terenurile rezultate au fast ulterior populate §i cultivate agrical. in
ceea ce prive§te apele subterane, nivelul eel mai sensibil la actiuni
umane este, fara indoiala, eel freatic. Asanarile, drenajul §i consumul
au coborat nivelul acestor ape, la fel ca §i controlul urban al apelor de
suprafata; iriga(iile in schimb, ca §i avariile, sau slaba mtrefinere a
refelelor urbane de apa §i canalizare inalfa nivelul freatic. Apele de
adancime, mai greu accesibile, au fost §i raman mai pufin influenfate de
activitati umane. Consumul din acvifere fosile, ca §i supra-consumul din
freatic, in condifii climatice aride, determina insa epuizarea for treptata
sau reducerea drastica a volumului.
in sinteza, rolul societafii umane in circuitul interactiv al apei se
manifesta sub aspect cantitativ prin consum §i redistribuiri, iar sub
aspect calitativ prin modificari ale parametrilor fizici, chimici, biolagici §i
dinamici. Este demult o realitate care se acutizeaza degradarea
calitafilor apei, realizata cu mare eficienfa atat 1n domeniul marin §i
oceanic, cat §i in eel continental. Fenomenul este foarte raspandit §i
aproape la fel de transmisibil ca §i in cazul aerului.
De§i degradari ale apei (modificari nefavorabile omului §i
Poluarea biocenozelor preexistente) se produc §i pe cale naturala (se cunosc
naturala a apei efectele inundafiilor, ale vulcanismului, ale descompunerii in etape a
- remediabila materiei organice etc.), acestea au avut §i continua sa aiba efecte mult
prin mai putin dure in geosistem. Oricum, in ceea ce le prive§te,
autoepurare. mecanismele de autoreglare funcfioneaza mai eficient, far durata
efectelor respective poate fi astfel mai redusa.
Cele mai ample, mai diversificate §i mai greu remediabile (uneori
ireversibile) sunt formele de degradarelpaluare produse pe cale
Poluarea artificiala. Ca urmare a activitatilor agricole, pesticide, 1ngra§aminte
apei prin (chimice sau organice), ape uzate din zootehnie, din /abaratoare/e de
.
activitati
zootehnice,
cercetare §i din stafiunile experimentale, carburanfi §i uleiuri de la
exploatarea ma§inilor §i utilajelor agricole ajung nu numai 1n ape/e de
prin cultura suprafafa, ci §i in ce/e freatice. in cadrul acestui sector de activitate cu
mecanizata capacitate poluanta o atentie deosebita se concentreaza astazi asupra
§i chimizata toxicitafii unor anumite ape reziduale din zootehnie, ca §i asupra
a plantelor. remanenfelor din stocaje de dejecfii 1n sistem umed/uscat, chiar dupa
dezafectarea unor unitafi productive.
44 Proiectul pentru fnva~amantul Rural

Geosistemul - Structura >'i functionalitate
Prelucrarea industriala a materiilor prime agricole este, de

asemenea, foarte poluanta. Volume imense de apa, consumate de la
lndustria - sacrificarea animate/or §i pana la igienizarea spafiilor de desfacere ale
poluant produselor, pot atinge o incarcare biologica de ordinul milioanelor de
masiv al microorganisme pe unitatea de volum de apa uzata, multe dintre ele
tuturor fiind patogene. Tn acela§i fel, apele rezidua/e rezultate din procesarea
categoriilor altar materii prime agricole (lapte, legume, fructe, unele plante tehnice)
de ape. devin exce/ente medii de cultura pentru alte microorganisme
daunatoare. Alte ramuri industriale au, de asemenea, impact negativ
asupra calitatii apei: industria celulozei §i hartiei are o deosebita
capacitate poluanta, unitatile de marime medie poluand volume
comparabile cu cele uzate rn ora§e de 600.000 /ocuitori; industria
siderurgica elimina ape de racire care contin particule de minereu, de
carbune, oxizi metalici; industria chimica introduce in ape compu§i de
toxicitate maxima: fenoli, cianuri, compu§i ai cadmiului, plumbu/ui,
Apele uzate
mercurului, detergenfi, hidrocarburi (aglomerari de spuma §i pelicule
urbane -
care impiedica oxigenarea apei §i modifica structura luminii care
poluanti
patrunde in apa; pe seama reziduurilor cu amoniac §i surplus termic
periculo§i ai
prolifereaza alge care se aglomereaza in strate izolante, amplificand
tuturor
categoriilor
efectele mentionate ).
de ape
Tot in cursurile naturale §i in apele freatice patrund §i apele
continentale
uzate urbane, frecvent neepurate sau incomplet epurate ~i continand
§i ai marilor.
cele mai variate tipuri de poluanfi, solvifi, aflafi in suspensie §i tarati
apoi sau sedimentafi in talveguri ori pe fundul /acurilor, unii dintre ei
dintre ei fiind radioactivi sau purtand o rncarcare biologica patogena.
Apele reziduale urbane, cele din agricultura §i deversarile de ape

industria/e neepurate sunt agresorii principali §i pentru mari (44% din
poluarea produsa de toate categoriile de surse implicate). Uneori pana
departe in larg, pana la adancimi destul de mari §i in lungul mai multor
kilometri de plaja, nivelul de poluare este atat de ridicat Tncat accesul
pentru agrement este interzis iar viata marina a disparut. Deversarile cu
un confinut ridicat de metale toxice au provocat boli foarte periculoase:
itai-itai (datorata cadmiului), minamata (datorata mercurului), plumbemii
grave §.a. Aceste deversari acopera 10% din poluarea marina totala. 0
pondere insemnata a poluarii cu substante chimice a marii revine Tnsa
emisiilor de gaze de pe uscat (33%). Fara a fi mai putin periculos ca tip
de poluare, dar detinand o pondere mai redusa in structura celei totale
( 12% ), transportul maritim genereaza scurgeri accidenta/e, 1n special de
hidrocarburi, dar §i de de§euri toxice §.a. Diferite deversari practicate
deliberat in ocean, de pe nave, detin 10% din poluarea totala, iar
mineritului marin §i forajelor pentru petrol §i gaze le revine aproximativ
1%. Ca §i in cazul aerului, o cumplita forma de degradare se realizeaza
Contam inarea prin contaminare radioactiva: experimente, deversari clandestine,
radioactiva a ingroparea de§eurilor radioactive, sabordarea unor submersibile
apelor §i nucleare au introdus in mari cantitati inca insuficient cunoscute de
acumularea radionuc/izi, identificafi in /anfuri trofice rn care, prin bio-stocaj, s-a ajuns
radioizotopilor la concentrafii care le depa§esc de mii de ori pe ce/e specifice
in lanturi ecosistemelor respective. Procesul de bio-acumulare continua insa, iar
trofice. contaminarea va ramane o permanenfa, data fiind longevitatea - uneori
de ordinul milioanelor de ani - a mu/tor radionuc/izi. Sunt semnalate
Proiectul pentru 1nva,amantul Rural 45

deja de mult timp, ca foarte murdare, apele Balticii, ale Caspicii, Marii
Albe §.a. Este considerata bolnava intreaga Mediterana europeana.
Liga ltaliana a Mediului semnala, inca de acum 20 de ani, poluarea
extrema a apelor litorale ale multor statiuni spaniole, franceze, italiene,
grece§ti, turce§ti, libaneze, tunisiene §.a. De asemenea, aprecia ca in
apele litorale se deverseaza anual 430 Md tone ape reziduale menajere
§i industriale continand cantitati enorme de plumb, cadmiu, fosfati,
azotati, fenoli, pesticide, germeni patogeni.
' Tntre numarul §i densitatea popula\iei din aria litorala/riverana, pe
de o parte §i amploarea fenomenului de poluare, pe de alta, exista o
rela\ie directa : cu o populatie de zece ori mai densa in bazinul sau
hidrografic, Rinul preia ~i obliga la neutralizarea unei cantitati de 1O ori
mai mare de poluanti decat Mississippi, de§i acesta are un bazin mult
mai mare. Rela\ia mentionata este foarte elocventa in cazul
Mediteranei: din cei aproximativ 500.000.000 locuitori ai statelor
riverane, aproape o jumatate traiesc pe literal ~i peste 85% din canalele
celor 120 de ora~e riverane mari debu~eaza fara epurare prealabila in
mare, ale carei ape se innoiesc prin aportul peste Gibraltar abia o data
la 80 ani.
Reliefu/ este un element derivat in sistemul abiotic, provenind
din interactiuni interne §i externe ale acestui sistem. Astfel, pe langa
efectele morfogenetice mentionate ale ac\iunilor aerului §i apei asupra
substratului geologic, gradu/ §i tipul de acoperire cu vegetafie au un rol
deosebit de important in formarea unor categorii genetice de relief,
precum §i in conturarea unor caracteristici cantitative §i calitative ale
acestora. De asemenea, prin prezenta, structura, continuitatea §i durata
lor, asocia\iile vegetale atenueaza, stopeaza ori nici nu permit
instalarea §i desfa§urarea unor procese geomorfologice, conservand un
ritm moderat de evolu\ie a reliefului. Tn sensul acesta, padurile §i
paji§tile, plantele de cultura perene §i chiar cele anuale constituie etape
Rolul ~i forme de temporizare ~i diminuare a cantitatii de apa care ajunge pe
morfogenetic sol §i ii strabate, echilibrand raportul scurgerelinfiltrafie §i atenuand
al asociatiilor astfel acfiunea factorului activ al ablafiei, ravenarii, deplasarilor de teren
vegetale ~i umede - procese care genereaza forme de relief sau modifica relieful
implicarea lor preexistent.
in procesele Evident, absenfa (natura/a sau impusa) a vegetafiei schimba
geomorfolo- datele interactiunilor morfogenetice; relieful format prin actiunea
gice actuale. agentilor externi se va Tncadra Tn alte categorii, procesele de versant se
var amplifica, ritmu/ /or va fi mai rapid, raporturile 1ntre eroziune §i
sedimentare Tn albii/e raurilor se var desfa§ura Tn secvenfe mai scurte
etc. Eficienta modelarii externe va fi potentata, in continuare, de
complexele morfologice rezultate din aceasta etapa de evolufie,
neprotejata de vegetafie §i perceputa de societatea umana ca etapa de
degradare a ambianfei naturale, cu efecte negative Tn 1ntregul
geosistem.
Despadurirea, desfelenirea §i instalarea culturilor au avut efecte
morfodinamice §i morfogenetice diferenfiate dar Tn esenfa tot negative,
deoarece protectia oferita de plantele cultivate a fost, de regula,
discontinua, atat in spatiu cat §i in timp iar drumurile neamenajate de
exploatare - spatii permanent neprotejate - au devenit adesea forme
de relief noi (un fel de canale torentiale artificiale), cu un mare potential
stimulativ pentru procese de ravenare.
In geneza §i evolutia reliefului se contureaza astfel clar influenta

exercitata de elementele unui alt sistem, eel social-economic. Traind §i
desfa§urand activitati specifice pe arii din ce in ce mai largi, omul a fost
§i este capabil de modificari apreciabile (la inceput involuntare, apoi
deliberate §i uneori nerecunoscute) ale unor tinuturi intinse. Locuirea a
impus modificari ale reliefului local, pana la crearea unor peisaje tipice.
Astfel, in zonele mla§tinoase au fost cladite movile antropice, in stepele
ponto-central-asiatice tumulii sau curganele (gorganele) au fost inaltate
ca morminte, puncte de observatie, sau avand rol hotarnic. 0 alta
categorie de a§ezari, trogloditice, au perforat relieful preexistent cu
Locuirea microexcavafii 1n roca (in gresii, gipsuri, loess). Au mai fost excavate §i
rurala §i ga/erii de refugiu (in creta), unele lungi de zeci de km, folosite §i pentru
urbana, adapostirea animalelor, azi utilizate ca depozite pentru invechirea
amenajarile vinurilor.
pentru Deosebit de puternice sunt modificarile reliefului 1n cadrul
comunicatii - a§ezarilor urbane, uneori intensitatea for depa§ind-o pe cea a unor
factori procese naturale, ca eroziunea fluviala sau deflatia. Spre exemplu,
transformanti
puternici ai
. acumularea daramaturilor unor ora§e vechi(antice) sau moderne (ca
urmare a celui de al doilea razboi mondial) a creat movile sau straturi
reliefului. de grosimi impresionante (la Troia, 17 m, la Berlin, 20 m). in urma unor
lucrari subterane in marile ora§e(pentru depozite, canalizari §i
alimentare cu apa, cabluri, metro, exploatarea unor roci de constructie -
gips, nisip etc.) s-au creat forme de relief negative, pe suprafete intinse,
care ulterior au periclitat unele constructii. De asemenea, microrelieful
preexistent a fost adesea nive/at, in vederea constructiilor, a retelei
stradale §i, mai ales a construirii aeroporturilor, ori s-a practicat
extinderea terenului ferm pe seama marii.
Ca urmare a lucrarilor agrico/e, relieful a fost modificat pe
suprafete mari, fie in mod direct, fie prin atenuarea, intensificarea sau
Amenajarea chiar declan§area unor procese geomorfologice. Astfel, araturile
fondului orientate pe linia de maxima inclinare a terenului au contribuit, in
funciar, vechime ca §i astazi, la ravenare puternica §i in final la nivelarea
tehnicile reliefu/ui, prin decopertarea sectoarelor inalte §i acumularea
agricole §i materialului erodat in vai §i depresiuni. Efecte inca mai vizibile au
transporturile produs lucrarile de terasare, formele respective fiind create pentru
aferente au franarea eroziunii liniare §i pastrarea apei. Ele sunt tipice pentru
creat forme de regiunile in care climatul arid al tinuturilor de campie obliga agricultura
relief noi §i au sa se desfa§oare in aria montana, mai umeda, ca §i in cele cu mari
impulsionat diferente sezoniere ale cantitatii de precipitatii. in felul acesta, un sfert
ritmul §i din terenurile arabile ale Chinei sunt terasate, sistemul practicandu-se
amploarea pe scara larga §i in Filipine, Djawa, in zona Mediteranei europene, in
proceselor America andina.
geomorfo-
logice. Exploatarile mm,ere au introdus modificari de anvergura ale
reliefului. Exploatarile la zi (in special pentru carbune brun §i lignit, dar
§i pentru materiale de constructie ), au inscris in peisajul local excavafii
uneori de peste 300 m adancime, practicate pentru decaparea sterilului
acoperitor §i pentru recuperarea substantei utile. Dupa epuizarea
zacamintelor, relieful acesta creat artificial a fost din nou modificat, prin
reumplerea partiala cu steril §i atenuarea proceselor geomorfologice
prin impadurire. Acela§i tip de relief a fost creat de exploatarile la zi ale
unor minereuri metalifere, argile, calcar, de sulf, §isturi bituminoase §.a.
Proiectul pentru lnva{amantul Rural 47
Geosistemul - Structura ~i func~ionalitate
Forme de Multe excavatii ramase in urma exploatarilor la zi s-au umplut ulterior cu

relief pozitive ape din precipitatii, devenind lacuri artificiale. Exploatarile in subteran
§i negative au generat depresiuni de tasare §i prabu§ire a plafoanelor minelor
create prin parasite, foarte periculoase cand procesul are caracter brusc ~i se
exploatari de petrece in vecinatatea imediata a unor a~ezari, carora le poate distruge
constructiile, drumurile ~i alte retele utilitare, iar prin modificarea
substante
utile la zi i;;i in conditiilor hidrogeologice le pericliteaza stabilitatea terenurilor, in
subteran. special pe cea a versantilor. Cele mai mari depresiuni de acest tip s-au
format pe seama salinelor, ca ~i prin exploatari de petrol. Exploatarile in
subteran creeaza, de asemenea, ha/de imense, cu atat mai mari cu cat
concentratia de substanta utila in zacamant este mai redusa. Sunt
tipice tinuturile miniere cu halde din Ruhr, Pennsylvania, Anglia, Africa
de Sud, Europa Centrala ~.a.
Din necesitatea de protecfie fata de procese geomorfologice
intense, spre exemplu abraziune agresiva, ~i din necesitatea maririi
suprafetei de teren ferm s-au construit (ca farme de relief noi) farmuri
artificia/e, in special acolo unde cele naturale se retrag, fiind supuse
unor mi~cari epirogenice negative, cu caracter permanent. Tn felul
Consolidarea acesta a fast stavilita abradarea tarmului Marii Nordului in Olanda,
falezelor, Anglia, nord-vestul Germaniei, tarmul estic al Chinei, Japonia,
.
tarmuri
artificiale,
California. Tn Olanda aceste actiuni' au inceput inca din sec. al XIII-lea,
astfel incat acum, ca farme de relief artificial, digurile principale
diguri etc. - 1nsumeaza peste 2500 Km, iar campia litorala s-a extins cu peste 7.800
influente Km 2 . Chiar ,n sectoarele de tarm inalt, farta abraziunii a fast diminuata
' prin betonarea bazei falezelor. Alte modificari ale reliefului litoral s-au
antropice
asupra initiat in lungul tarmurilor rectilinii, unde amenajarea porturilor era
reliefului handicapata de absenta sinuozitatilor naturale. Acestea au fast suplinite
litoral. prin constructia unor moluri, lungi uneori de sute de km. Tn alte situa\ii,
§elful prea pu\in adanc se excaveaza, din necesitatea asigurarii
accesului navelor de mare tonaj in porturile de pe tarmuri joase, lipsite
de protectie naturala sau afectate de maree.
Organizarea §i practicarea transporturilor s-a soldat, de
asemenea, cu urmari vizibile asupra reliefului. Sub climate umede sau
cu sezoane suficient de umede drumurile naturale, orientate frecvent pe
linia de maxima inclinare a terenului au fast preluate de scurgerea de
suprafata §i transfarmate in debleuri (sau adevarate defilee, adanci de
80-90m, ca in loessul din China). Devenite impracticabile, ele sunt
translate de obicei la mica distanta ~i procesul se reia.
Modificari ale Drumurile moderne modifica in mod deliberat relieful,
reliefului i;;i schimbarile fiind direct proportionale ca amploare cu altitudinea, gradul
proceselor de inclinare, de fragmentare ~i cu tehnica de constructie. De~i se
geomorfologic cunosc din perioada antica, ~i dainuiesc uneori pana azi, drumurile
e prin integral construite (artificiale) devin frecvente abia din sec. al XVIII-lea.
constructii de Tunelurile rutiere, feroviare ~i de navigatie, caile ferate, §Oselele §i
drumuri, cai autostrazile care impanzesc suprafata Pamantului au necesitat
ferate, canale excavafii ~i rambleuri. Daca se are in vedere numai proportia tunelurilor
i;;.a. se poate aprecia ,,imbogatirea" reliefului zonelor respective nu numai cu
aceste goluri subterane, ci ~i cu numeroase forme pozitive, rezultate din
depozitarea materialului excavat. Tn plus, ca ~i in cazul altar interven\ii
antropice asupra reliefului, constructiile de drumuri, prin deschiderea
unor debleuri la baza versantilor ~i practicarea unui trafic frecvent greu

,
r
f
Geosistemul - Structura *i functionalitate
~i permanent, deranjeaza adesea echilibrul versantilor, antrenand sau

reactivand procese de deplasare in masa, uneori de mari proporfii.
Locuirea, practicarea agriculturii, activitatile industriale,
infrastructura de comunicatie ~i transporturile au impus ~i o serie de
modificari, pe cale indirecta, a reliefului. Dintre acestea, cele mai
notabile, adesea cu aspect de degradare, au fost determinate de
despaduriri §i desfeleniri, care au modificat caracteristicile climatice §ii
hidrologice locale §ii chiar regionale in sensul continentalizarii. Astfel,
cre§lterea amplitudinilor termice, intensificarea ploilor, excesivizarea
regimului scurgerii de suprafata ~.a. s-au repercutat asupra reliefului
preexistent §ii asupra proceselor geomorfologice. Amplificarea
dezagregarii mecanice, a prabu§irilor §i rostogolirilor de materiale, a
eroziunii fluviale §i torenfiale, a eroziunii areolare, a alunecarilor de
teren §.a. explica rata extrem de mare a cre§terii deltelor §i campiilor
mla§tinoase in perioada modema, in dauna versanfilor distru§i in
regiunile montane.
Conform capacitatii sale interactive, pe langa influentele
(mentionate) asupra scoartei terestre, asupra aerului, vremii §ii climei,
ca §ii asupra apelor, relieful este §ii un important factor pedogenetic.
Tinand seama de participarea matriciala a partii superioare a litosferei
la formarea solului, pe de o parte §ii de cea finalizanta a materialului
Relieful- organic, pe de alta, rolul reliefului nu are o motivatie direct vizibila. in
suport al realitate, insemnatatea sa este enorma §ii se manifesta direct.
solului, in ordine, relieful este suportul imediat al solului, orice forma de
important factor material parental al acestuia fiind suportata de un complex morfologic,
pedogenetic de o forma sau de un element de forma de relief. in acela~i timp, o
(prin seama de caracteristici calitative §ii cantitative ale reliefului, ca §ii ale
.
conditionare
climatica
proceselor geomorfologice, sunt determinante pentru unele proprietafi
ale solului, nuanfeaza alte proprietafi, grabesc, atenueaza sau
altitudinala, blocheaza pedogeneza §i evolufia solului deja format. in sensul acesta,
morfometrica §i sub aspect morfogenetic, orice complex sau forma de relief de
morfodinamica acumulare este o premisa mult mai favorabila solificarii decat cele
pedogenezei.
.
a continuitatii rezultate din procese de eroziune, eficienta pedogenetica a teraselor
fluviale fiind, spre exemplu, net superioara celei a versantilor. Sub
aspect morfodinamic, sectoarele de relief calme, stabile pe durate mari,
asigura aceea~i stabilitate pedogenezei §i continuitate inveli§ului de sol,
a~a dupa cum probeaza solurile formate pe suprafete de nivelare, pe
Prin influente poduri interfluviale plane (sculpturale sau structurale) ~.a.
indirecte, Premisele morfometrice ale pedogenezei sunt, de asemenea
climatice, sau convingatoare. Fragmentarea verticala profunda, densitatea mare a
directe, prin retelei de vai ~i inclinarea puternica a terenului introduc in pedogeneza
tipul genetic, areale importante de versanfi, pe care scurgerea de suprafafa
inclinare §i depa§e§te infiltra(ia §i transporta masiv fracfiunea de material fin
fragmentare, erodat, iar dinamica apei din scoarta de alterare este grabita. Evident,
relieful relieful slab fragmentat §ii inclinat are un comportament pedogenetic
.
influenteaza
distributia
opus. Maximele altitudinale cu rol biologic limitativ sunt ~i limite
pedogenetice, acela~i rol avandu-1 §ii declivitatile foarte mari, care
spatiala a activeaza putemic transportul gravitational al scoarfei de alterare.
vegetatiei §i Temperatura solului, eel putin in partea sa superioara, este strict
structura dependenta nu numai de insolatia specifica, climato-zonala, ci §ii de
ecosistemelor. efectele cuplului inclinare-expozit{e a reliefului. intotdeauna combinatiile

de inclinari slabe-orientari favorabile insoririi asigura un disponibil

termo-pedogenetic mult mai favorabil proceselor de evapotranspirafie,
ce/or biochimice etc., prin comparatie cu inclinarile mari §i expozitiile
favorabile umbririi. In detaliu, implicatiile pedogenetice ale reliefului
evidentiaza forme de influenfa Tnca mai fin diferenfiate, asupra
1nsu§irilor mecanice ale solului, regimului sau termic, hidric, dinamicii
po/uanfilor etc.
De§i relieful terestru actual este in mare parte mai recent in
geosistem decat comunitatile biologice §i chiar daca el insu§i este o
rezultanta in sistemul abiotic, are totu§i o capacitate interactiva suficient
de puternica incat sa influenteze fume vie. Modalitatea de manifestare
este insa indirecta, influentele sale fiind de natura morfoclimatica,
morfohidrologica §i morfopedologica. In felul acesta, prin altitudinea sa,
prin gradul de fragmentare §i de inclinare, ca §i prin orientarea
versantilor, a culmilor §i a vailor, relieful diferentiaza in primul rand
climatul local.
Variabilitatea morfoclimatica se regase§te apoi in distribufia
etajata a vegetafiei, grupata in asociatii specifice fiecarui etaj climatic,
din ce in ce mai complexe §i mai termofile pe masura ce altitudinea
scade (spre exemplu, incepand din arii montane temperate, in
succesiunea altitudinala impusa de relief asociafilor vegetate paji§tile
alpine cu ierburi marunte din ,,golul de munte" vin in contact cu
tufari§urile subalpine sub care se afla padurile (de conifere, de
amestec, apoi de foioase ), pentru ca ariile cele mai joase, de campie,
sa fie domeniul unor paji§ti §i tufari§uri stepice. Orientarea versantilor
nuanteaza, de asemenea, distribufia etajata, fiecare fa§ie vegetala
avand limita superioara mai coborata pe versanfii umbrifi §i mai 1nalta
pe cei 1nsorifi. Tot sub influenta reliefului, vegetatia se dispune uneori
invers prin raport cu distribufia termo-verticala clasica. In cazul efectelor
morfoclimatice de inversiune termica, ecosisteme intregi se afla la
altitudini atipice, mai confortabile sub aspect bioclimatic (spre exemplu,
fagete situate la altitudini mai mari decat molidi§urile, in depresiuni
intramontane sau in vai montane adanci §i inguste ).
Prin influenta exercitata de inclinare §i orientare asupra
acumularii §i duratei stratului de zapada, asupra raportului scurgere-
infiltratie, asupra continuitatii pedogenezei §i stabilitatii stratului de sol
format, ca §i prin variabilitatea raportului eroziune-
acumulare/sedimentare in albii, in lacuri §i in ape marine, relieful este
un element esential al ecotopului, condi\ionand atat structura §i
distributia spatiala a formafiunilor vegetate, cat §i capacitatea acestora
de a intretine asociafiile animate specifice. In final, se poate constata ca
toate ecosistemele de pe Pamant, de uscat §i acvatice, poarta
amprenta puternica a reliefului.
In ceea ce prive§te societatea umana, pe langa alte dependente
Favorabilitatea interactive in geosistem, ea fost obligata sa tina intotdeauna seama §i
morfologica de specificul reliefului. Gradu/ de umanizare §i nive/u/ va/orificarii unor
.
influenteaza
puternic gradul
finuturi 1ntinse au fast marcate de favorabilitatea sau de caracteru/
restrictiv al complexelor morfo/ogice. Chiar daca de-a lungul timpului
de umanizare. progresul tehnic a diminuat rolul limitativ al reliefului, caracteristicile sale
(de la aspect §i dimensiuni, pana la morfodinamica actuala)

influenteaza §i astazi structura refelei de a§ezari, dispozitia locuinfelor

1n vatra, trama stradala, tipul de locuinfa §.a.
lnclinarea terenului conditioneaza diferite posibilitati de utilizare
economica a lui: valorile mai mici de 2%o sunt favorabile tuturor tipurilor
de construcfii, intre 2%o - 7%o sunt necesare lucrari de asigurare a
scurgerii, peste 70%0 se impune evitarea constructiilor grele, iar peste
120%0 nu mai sunt posibile decat constructii mici §i U§oare; de
asemenea, 1nclinarea terenului determina accesibilitatea pentru
mecanizarea lucrarilor agricole: 1nclinarea de 7° este valoarea-limita
pentru introducerea combinelor §i provoaca greutati incipiente, soldate
uneori cu reducerea randamentului, 1n utilizarea tractoarelor; peste 15°
nu se mai poate practica agricultura mecanizata etc. Alte valori-limita
conditioneaza tipul de transport §i impun investitii speciale de
exploatare §i 1ntrefinere a infrastructurii de comunicafie, reduc sau
amplifica poten(iaful turistic al unor trasee §.a.m.d.
Orientarea versantilor (expozitia) are, de asemenea, o
importanta deosebita pentru 1ntreaga sfera a procesului de umanizare
1n regiunile temperate §i subpolare. Aceasta determina diferenfieri
climatice locale, care se concretizeaza prin 1nsorire mai puternica §i pe
durata mai mare, temperaturi mai ridicate, topirea mai timpurie a
zapezii, dinamica mai activa a aerului, uneori foehnala, pe versanfii
orientafi catre soare. Ace§tia sunt favorabifi unei vegetafii mai termofile
Altitudinea §i evolu(iei mai rapide a solurilor catre tipurile climato-zonale, unor
absoluta, culturi mai exigente din punct de vedere termic, precum §i implantarii
inclinarea unor a§ezari umane stabile, adesea pana la altitudini care depa§esc
terenului, 1400 m 1n Carpafi, 2100 m 1n A/pi §i chiar 4800 m 1n Himalaya. Prin
orientarea contrast, versanfii opu§i sunt umbriti, mai reci, pastreaza zapada un
versan\ilor, timp mai 1ndelungat, sunt acoperiti cu o vegetafie naturala ombrofila,
gradul de care valorifica soluri mai reci, mai umede, formate uneori chiar 1n
fragmentare condifii de exces hidric §i care impun o dominanta silvica, eel mutt silvo-
ofera pastorala 1n utilizarea terenurilor.
posibilita\i Altitudinea, tipul predominant de fragmentare, valoarea acesteia,
diferite de alaturi de caracteristicile prezentate, personalizeaza o serie de mari
utilizare categorii de relief, diferite uneori §i din punct de vedere genetic, care
economica. functioneaza ca unitati sistemice spatiale, cu evolufie naturala §i
posibilitafi de valorificare economica diferita.
Muntii 1nalti (cu altitudini de ordinul miilor de metri), muntii mijlocii
§i mici, platourile fragmentate §i colinele, campiile joase, nefragmentate
au accesibilitate morfologica extrem de diferita. Tn cadrul lor relieful
specific, 1mpreuna cu alte caracteristici naturale, a diferentiat foarte
puternic forma locuirii, a a§ezarilor umane permanente, a structurii
activitatilor productive, a favorabilitatii pentru servicii §.a.
O seama de caracteristici ale reliefului litoral (legate de pitorescul
sau §i de valentele multiple ale potentialului hidro-climatic specific), ale
reliefului carstic (raspandit in toate unitatile morfologice prezentate, 1n
functie de prezenta rocilor carstificabile §i a conditiilor climatice
favorabile ), ale reliefului glaciar §i ale celui vulcanic concura la crearea
unui bogat potential turistic natural, valorificat deja intr-o buna masura
fn anumite zone geografice.

Solul- Un alt element derivat, ocupand in geosistem aria de interferenta

rezultanta a a structurilor abiotice cu cele biotice ~i social-economice este so/ul.
unor Geneza, caracteristicile sale fizice, chimice ~i biologice, ritmul formarii ~i
interactiuni
'
. .
al evolutiei ulterioare sunt conditionate in mod absolut de interactiunea
elementelor care constituie structurile mentionate, dupa cum a reie~it in
.
complexe in
geosistem. parte ~i din etapele anterioare ale analizei geosistemului. Referin1ele
care sunt inca necesare privesc rolul pedogenetic al lumii vii, rol
construit ~i desfa~urat prin ~i sub forma unor interactiuni extrem de
complicate.
Tn sensul acesta, comunitafile vii vegetale ~i animale trebuie
intelese ca participanti la constituirea solului, ele fiind sursa de material
organic transformat §i lncorporat 1n sol; for le aparfin §i organismele
implicate ln transformarile biogeochimice prin care se realizeaza
mineralizarea materiei organice §i formarea humusului. Astfel, in relatii
stranse cu aceste comunitati actioneaza procese pedogenetice extrem
de dinamice, care angajeaza forme de viata variate, de la
microorganisme unicelulare ~i pana la forme superior organizate. Alge,
bacterii, ciuperci, protozoare, nematode, insecte, rozatoare, grupate in
taxoni cu individualitate definita, forme de viata interferanta sau
simbionte descompun §i recompun sub forme noi substanfe minerale §i
organice, metabolizeaza par(ial amestecul mineral-organic, deplaseaza
Structurile vii §i amesteca materiale, stimuleaza ciclurile microbiologice, asigura
naturale _ sursa proprietafi fizice de maxima importanfa pentru sol (spre exemplu,
de material porozitatea §i permeabilitatea) §i, ln final, calitatea esenfiala, fertilitatea.
organic, In plus, distribufia climatica (latitudinala §i altitudinala) a ecosistemelor
puternic condifioneaza puternic variabilitatea spafiala a lnveli§ului de sol.
implicate in Astfel, in ecosistemele de tundra, cu o vegetatie de mu~chi,
transform area licheni, ierburi marunte acidofile, arbu~ti pitici solurile sunt slab
biofizica §i evaluate, sarace ln substanfe organice, slab aerate, foarte acide.
biochimica a Ecosistemele forestiere ale padurilor de conifere ~i in parte ale celor de
amestecului amestec conifere-foioase sunt domeniul podzolurilor, cu un orizont de
organic I acumulare a silicei, §i ele acide §i pufin fertile; arealele slab drenate, cu
mineral. o vegetafie saraca §i puternic acidofila sunt enclave de soluri turboase,
de asemenea sarace. Padurile de foioase produc o litiera bogata, care
este habitat pentru numeroase forme de viata, iar din procesele
pedogenetice specifice rezulta o gama complexa de argiluvisoluri §i
so/uri cambice, mezo- §i eubazice, cu o activitate microbiologica
intensa, cu un drenaj adesea foarte bun, cu reacfie neutra sau slab
acida. Cu adaos de lngra§aminte, sunt solurile forestiere cele mai
fertile.
Ecosistemele de silvostepa ~i stepa continentala semiarida, in
general dominate de o vegetatie ierboasa de graminee ~i
dicotiledonate, asigura formarea unor so/uri mo/ice, cu o activitate
Variabilitatea microbiologica extrem de intensa, cu mezofauna §i chiar megafauna
spatiala a bogata, bine structurate, cu un orizont bine dezvoltat de acumulare a
ecosistemelor humusului §i cu reacfie ln jurul punctului neutral, deosebit de fertile.
conditioneaza Ecosistemele din stepe aride ~i semipustiuri, cu vegetatie extrem
o variabilitate de saraca, cu numeroase ~i variate adaptari la rigorile termice ~i mai
corespunzato ales hidro-termice ale climatului, cu activitate microbiologica extrem de
are a tipurilor redusa, au soluri sarace, slab evaluate, care menfin carbonafi ln
genetice de orizontul de acumulare a humusului §i care, sub tensiunea unei
sol. evaporari intense, vehiculeaza ascendent carbonafi, sulfafi §i cloruri, pe
~
I
care le acumuleaza la suprafata sub forma unor cruste gipso-calcare

sau gipso-clorurate (spre exemplu, situa(ia seroziomurilor).
Tn ecosistemele subtropicale (de tip mediteranean), cu o
vegetatie xerofila ~i sempervirescenta, forestiera sau de tufari~uri ~i
paji~ti secundare s-au format soluri brune sau ro§ii (maronii, terra rossa,
krasno- §i jeltoziomuri) datorita acumularii oxizilor de fier, fn sezonul
arid. fn general fertile, sunt fnsa marcate puternic de cantitatea §i
regimul precipita(iilor, care condi(ioneaza §i eficacitatea proceselor
biochimice. Adesea fertilitatea maxima se realizeaza pe argilele umede
de decalcifiere din depresiunile de origine carstica.
Ecosistemele intertropicale umede, subecuatoriale, ecuatoriale ~i
tropicale musonice, cu formatiuni vegetale extrem de variate, forestiere
(de diferite tipuri), subarborescente, ierboase, au drept nota comuna o
cantitate imensa de masa organica, care se formeaza sub un climat
aproape permanent cald §i fn general urned, dar care nu ajunge sa se
imp/ice fn pedogeneza, datorita ritmului rapid al descompunerilor
organice, care au acela§i stimulent climatic. Aceasta slaba participare
organica face ca procesele pedogenetice sa se desfa~oare
preponderent 'intre climat ~i roca parentala, motiv pentru care diferite
tipuri de feralsol (cu un orizont foarte sub(ire de acumulare a
materialului organic §i fertilitatea condi(ionata de prezenta ca/care/or
sau a rocilor vulcanice 1n substrat, cu o crusta masiva de induratie
feruginoasa 1n profit) sunt caracteristice acestor regiuni situate la
latitudini mici.
Tn general aceasta distributie corelativa a formatiunilor vegetale
~i pedologice este orientata 'in sens latitudinal, fiind modificata 'insa
datorita raporturilor pozitionale cu uscatul ~i marea, ca ~i cu orientarea
~i altitudinea sistemelor, culmilor ~i masivelor montane. Tn sensul
acesta, moderatia climatica determinata de apropierea marii permite
avansul unor complexe fito-pedologice spre latitudini mai mari, iar
altitudinea, pe langa etajarea acestor complexe, induce ~i efecte
combinate cu pozitia latitudinala : spre exemplu, tipica la altitudini foarte
mici ~i latitudini subpolare, tundra ~i solurile sale specifice se regasesc
la altitudini din ce 'in ce mai mari 'in masivele montane situate la
latitudini mici, sub climate calde.
Societatea umana s-a implicat 'in pedogeneza mult mai tarziu,

rolul sau fiind 'insa destul de important. Tn mod direct, despadurirea a
lnfluente.
indirecte ale
schimbat condifiile climato-hidrice ale pedogenezei, ca §i tipul §i
amploarea proceselor geomorfologice, cultura plantelor ~i pa§unatul au
omului asupra
schimbat tipul de material organic intratldescompuslformat 1n sol, iar
solurilor, prin agricultura moderna a introdus 'in acest sistem deschis o multitudine de
modificarea
elemente §i combina(ii chimice, diferite fata de cele specifice
factorilor complexului pedogenetic natural: amendamente, 1ngra§aminte chimice,
pedogenetici pesticide. Locuirea, la fel ca ~i alte activitati productive decat cele
naturali. agricole, serviciile formele diferite de proprietate ~i de utilizare a
terenurilor, de fapt aproape toate modalitatile de manifestare a
prezentei umane s-au implicat, cu rezu/tate diferite, fn pedogeneza §i fn
evolutia solului.
' Tn multe situatii aceasta imixtiune a determinat cre§terea
fertilitafii naturale (in zona mediteraneana, 'in Campia Europei Nordice
~.a.).Aplicarea combinata a 1ngra§amintelor chimice §i organice,

Geosistemul - Structura 2i func\ionalitate
administrarea unor amendamente adecvate, inlaturarea vegetafiei care

intre{ine aciditatea, stimularea formarii acizilor humici, ame/iorarea
structurii solu/ui, hidroameliorafiile, rotafia culturi/or etc. au avut drept
lnterventii.
antropice cu
rezultat incontestabil ameliorarea calitafi/or solului ~i stabi/izarea
proprieta{ilor Jui favorabile unei agriculturi rentabile.
efect pozitiv in A fost ~i ramane insa destul de dificila problema pastrarii
pedogeneza §i echilibrului acestor raporturi, pe fondul unei solicitari multiple ~i mereu
.
evolutia
solurilor -
mai intense a solului de catre societatea umana ~i al unei rapiditati
remarcabile a ,,raspunsului" solului la aceasta solicitare. Obi~nuit sa
ameliorarea conteze, aproape permanent ~i fara exceptie, pe caracterul lent al
calitatilor evolutiei elementelor naturale, omul a fost obligat sa constate ca in
•
naturale; cazul solului reactia este mult mai rapida ~i cu rezolutie fina. Realitatea
efecte aceasta se manifesta sub forma unor consecinfe precise in structura
negative - cu/turilor, chiar daca intervenfiile ameliorative au vizat numai ponderea
deg rad area unor microelemente. Adesea, procesele declan~ate sunt foarte
fizica §i complicate ~i pot produce efecte contrare celor dorite. lnterventiile
poluarea respective fac astfel trecerea catre alte forme de influenfa antropica
chimica, asupra so/ului, adesea extrem de puternice, care determina degradarea
biologica, §i po/uarea Jui. Astfel, complexitatea sistemica a genezei ~i evolutiei
radioactiva. solului, relatiile interactive ale fiecaruia dintre elementele implicate in
aceste procese explica atat capacitatea de ,,raspuns" complex al sau
fata de orice schimbare a contextului pedogenetic ~i evolutiv, cat ~i
vulnerabilitatea sa multipla.
in acceptiune completa, degradarea solului presupune
lnfluente
antropice
. decaderea Jui sub nivelul calitafilor naturale §i al celor dobandite. Uneori
termenul are in vedere insa numai deteriorarea insu~irilor fizice (spre
directe asupra exemplu a structurii) ~i a integritatii profilului, vizand in special efectele
solurilor, prin eroziunii, alunecarilor de teren ~i ale unor actiuni mecanice nerationale.
amendamente Poluarea este infeleasa, de regula, ca forma de agresiune asupra
ingra§aminte, compozitiei chimice §i biologice a so/ului, prin apart accidental sau
pesticide, deliberai de substanfe organice §i anorganice. in realitate, erori ale
irigatii, lucrari programului de fertilizare, reducerea cantitatii de humus, calitatea
de amenajare deficitara a apelor de irigatii, acidifieri, alcalizari, salinizari ~.a., toate de
a terenurilor natura chimica ~i biochimica, produc in acela~i timp ~i degradarea
agricole. agregatelor structurale. in felul acesta, separatia neta a celor doua
forme de agresiune nu este totdeauna posibila ~i corecta. Totu~i. in
mod evident, agrotehnica agresiva, cu ma§ini grele, utilizate indiferent
de starea de umiditate a solului, compactarile la suprafafa prin trafic
abuziv, tehnologii de irigafie neadecvate tipului de sol §i c/imatului,
compactarile de tip hardpan, pa§unatul abuziv, rotafii inadecvate ale
culturilor §.a. determina in mod c/ar degradarea fizica a solului (tasat,
compactat, spalat de apa ~i spulberat de vant in propo'1ie
ingrijoratoare: 1.964.000.000 ha, reprezentand 24% din suprafata
icumenei, de pe care fenomenele naturale indeparteaza anual 9,5
miliarde tone de sol, iar utilizarea nerationala 23 miliarde t). Indirect,
acela§i tip de degradare se produce prin intermediul alunecarilor de
teren declan§ate sau amplificate pe cale artificiala, care decapiteaza
solul, amesteca orizonturile, dezorganizeaza complexul aero-hidric etc.
Tot cu efecte de degradare fizica a solu/ui, prin decapitare sau
1ngropare sub ha/de (de steril, de produ§i solizi de ardere, de resturi de
materiale din construcfii §i demolari, de gunoi menajer sau dejectii
animale) 1ncep §i exploatarile la zi §i 1n subteran, forajele, termoficarea
54 Proiectul pentru Ynvatamantul Rural

pe baza de carbune, stocajele din siderurgie, lucrarile de fundafii,

salubrizarea urbana §i depunerile necontrolate de gunoi, zootehnia
organizata deficitar §.a.
Multe dintre acestea i~i prelungesc in faza chimica efectele
negative, deoarece contin (sau produc) substante toxice sau
radioactive, au in compozitia chimica elemente sau combinatii active,
care interactioneaza, sau care in contact cu apa ~i aerul se transforma
in agresori chimici care migreaza prin infiltratii in tot profilul solului. Cele
mai rapide efecte poluante le au insa deversarile de lichide poluate
direct pe sol, sau patrunse in sol din freaticul po/uat, din rauri po/uate -
la inundafii, din retele de canalizare defecte, din bazine de co/ectare a
dejecfiilor animale lichide, din iazuri de decantare, din tancuri de
produse chimice - prin accidente sau avarii, din conducte de produse
petroliere §.a. La fel de rapid se regasesc in sol ~i poluanfii emi§i in
atmosfera §i vehiculafi de vant §i precipitafii. Nu sunt insa mai putin
periculoase substanfele chimice introduse deliberat in sol, prin
chimizarea excesiva §i neselectiva a agriculturii §i prin fertilizari
inadecvate cu namoluri de epurare. Astfel, in mod frecvent, solul este o
etapa intermediara - ~i foarte sensibila - pe parcursul fenomenului
general de poluare.
Tn diferite stadii de evolutie, incorporati in complexul argilo-
humic, solviti, integrati in metabolismul organismelor vii specifice etc. in
sol se afla compu§i ai sulfului, fluorului, combinatii organo-clorurate §i
organo-mercuria/e, produ§i fotochimici (nitrat de peroxiacetil,
hidrocarburi saturate, acizi organici, oxizi de azot), metale grele (plumb,
zinc, cupru, cadmiu, niche/, crom, arsen, bor, cobalt §.a.), izotopi
radioactivi ai stronfiului, iodului, cesiului, bariului, uraniului §.a., germeni
patogeni (bacili, coci, vibrioni, virusuri), spori etc. precum §i paturi
germinative idea/e, provenite din reziduuri industriale supernutritive (din
industria laptelui, a legume/or §i fructelor §.a.), din de§euri menajere
lmplicatii etc.
indirecte (sursa
paftiala de Caracterul derivat al prezentei solului in geosistem nu neaga ~i
material ,i nu diminueaza capacitatea sa interactiva. Spre exemplu, fara ca
efecte de determinari cantitative precise ale implicarii sale in geneza ~i evolutia
natura hidrica) reliefului sa fi fost realizate, se ~tie totu~i ca, in absenta unui inveli~
ale solului in vegetal, ca ~i rocile nesolificate, solul este o sursa de material u~or
formarea ,i antrenabil de catre ape ~i vant, pe seama caruia se acumuleaza
.
evolutia
reliefului.
depozite superficiale §i se formeaza glacisuri co/uviale, materialele
respective intrand ( sub forma de fractiune fina) §i in conurile de
dejecfie, in grinduri §i terase fluviale, in plaje. De asemenea, odata
format, solul influenteaza raporturile aero-hidrice locale, implicandu-se
in echilibrul scurgere-infiltratie ~i participand astfel la procese
geomorfologice importante, atat pe versanfi (ablafie, ravenare, eroziune
torenfiala, alunecari de teren, solifluxiune, creeping), cat §i pe interfluvii
sau in §esuri slab inclinate ori plane (sufoziune). Astfel, de~i in geneza
complexelor morfologice rezultate din aceste procese solul nu pare a fi
prezent, elementul motrice al proceselor respective - apa - este
conditionat ~i de grosimea profilului de sol, de caracteristicile bio-fizico-
chimice ~i fizico-mecanice ale orizonturilor sale etc.
Proiectul pentru Invatamantul Rural 55

Geosistemul - Structura 2; functionalitate
in acela§i fel, dupa cum reiese 1n buna masura §i din analiza

conditionarii pedogenetice de ansamblu, dupa formarea sa, solul are un
Solul - sursa de rol esential 1n existenfa lumii vii. De§i sunt implicate determinant 1n
hrana pentru pedogeneza §i 1n mentinerea echilibrului solului, cu exceptia celor
plante, acvatice organismele vii sunt, direct sau indirect, dependente de sol.
conditionand Aspectul esenfial al acestei dependenfe este de natura trofica : in
'
raspandirea lor absenfa solului ca proto-sursa de nutrifie, de§i sunt capabile de bio-
spatiala, conversie a energiei so/are, plantele terestre n-ar putea sa existe. Fara
influentand acestea, sursa vitala de material plastic pentru restul sistemelor vii nu s-
ciclurile' ar mai putea realiza decat 1n ape §i, desigur, lumea vie 1n geosistem ar
vegetative §i fi alta, oricum mai saraca sub aspectul biodiversitatii. Prin efecte
determinand interactive transmise, la tel de sigur, intregul geosistem ar fi diferit (a§a
adaptari morfo- cum a fast de altfel 1nainte de aparitia vietii, sau 1nainte de extinderea
fiziologice vietii din ape pe uscat).
specifice. Filiera de nutritie a dependentei vietuitoarelor terestre de sol nu
se limiteaza 1nsa la acest aspect esential, deoarece datorita
complexitatii sale solul diversifica foarte puterni~ influenta respectiva. in
acest sens, grosimea, textura, structura §i gradul de tasare,
temperatura, umiditatea, compozitia chimica §i reactia chimica a solului,
cantitatea de aer §i compozitia chimica a aerului din sol, cantitatea
totala de substante nutritive §.a. condifioneaza ritmul cic/urilor
vegetative, cantitatea de apa disponibila, dinamica biologica interna
§.a., distribufia spafiala a diferitelor asociafii vegetale §i animale,
determinand §i importante adaptari morfo-fiziologice.
Astfel, spre exemplu, cand pe roci dure solul abia 1ncepe sa se
formeze, numai a/ge §i licheni pot sintetiza substante nutritive. Pe solul
mai evoluat, dar ramas 1nca destul de subtire, al stancariilor, nu se pot
1nca instala decat mu§chi §i unele plante chasmofile. Solurile cu textura
grosiera, bine structurate, netasate permit ,nradacinari mai adanci §i
atraglgrupeaza plante capabile sa-§i asigure apa necesara chiar ,n
cazul unei porozitafi drenante mari. Solurile afanate, uscate §i calde
sunt mult mai active din punct de vedere biologic §i astfe/ permit
germinarea mai timpurie, favorizeaza cre§terea capacitafii de absorbfie
a radacinilor §i extinderea area/e/or unor specii tipice pentru regiuni mai
ca/de. Ele asigura chiar o densitate mai mare a organisme/or aflate la
limita for climatica, prin comparatie cu solurile cu textura fina, umede §i
reci.
in solul propriu-zis, oscilatiile regimului termic, ca §i ale celui
hidric determina migrafii pe verticala ale unor forme de viafa, iar
umiditatea totala disponibila este unul dintre cei mai puternici factori
favorizanfilrestrictivi pentru viafa din sol §i pentru cea pe care el o
intrefine ,n spafiul subaerian. Solurile cu textura fina, cele cu structura
prismatica, lamelara induc un tip specific de hidrostabilitate l?i o
vegetatie caracteristica, forestiera, de ra§inoase sau de mangrove, ori
de tundra, total diferita de cea xerofila sau heliofila, de pe soluri cu
textura grosiera sau mijlocie, bine aerate, uscate.
in ceea ce prive§te ro/u/ biologic vital al compozifiei chimice a
so/ului, el este exprimat in modul eel mai clar de gruparea plantelor 'in
asociafii adaptate cantitafii §i accesibilitafii elementelor nutritive
(gradului de saturatie in baze). in sensul acesta, troficitatea diferita
explica, spre exemplu, prezenta pineto-sphagnetelor §i in general a
unei flore oligotrofe, de humus mohr pe soluri foarte slab spre mijlociu

saturate in baze, total diferite de alte asociatii, cotate ca mega- sau

euritrofe, care se instaleaza pe soluri cu saturatie maxima in baze.
In timp, dominanta chimica naturala a solurilor a indus unor
plante mai tolerante adaptari morfo- fiziologice specifice, incat ele sunt
acum absolut dependente de aceste soluri. Spre exemplu, bogatia de
azot a solurilor din prejma a§ezarilor, a pa§unilor §.a. a determinat
comportamentul nitrofil al unor plante ruderale ca urzica, bozul, loboda,
murul, §tevia-de-stana §.a., solurile formate pe roci bogate in carbonati
atrag plante calcifile (floare de colt, papucul-doamnei, garofita de
munte, pelinita, paiu§), solurile bogate in silice (acide) sunt preferate de
plantele silicicole (unele specii de rogoz, rugina, salcia pitica, gentiana
albastra §.a.).
Specializarea bio-lito-chimica este uneori atat de avansata §i
precisa, incat specii ale aceluia§i gen, spre exemplu bujorul-de-munte
(Rhododendron) sunt strict fie calcifile (Rh. hirsutum), fie silicicole (Rh.
ferrugineum). Solurile cu exces de saruri solubile de sodiu :;;i magneziu
sunt, de asemenea, preferate de anumite chenopodiacee cu structura
halomorfa (saratica, ghirinul §.a.) sau tolerate mai mult sau mai putin de
catre o serie de halofite (catina ro:;;ie, sica, pelinul §.a.).
O adaptare specifica, pana la dependenta, este caracteristica ~i
fata de microelementele chimice din sol (B, Cl, Co, Zn, Cu, Mn :;;.a.)
Pe filiera de de§i, cantitativ, necesitatile plantelor in acest sens sunt reduse. Spre
nutritie, fiind exemplu, magneziul rezultat in unele soluri din hidroliza silicatului este
dependente de cautat de catre unele ferigi, specii de Myosotis :;;.a.; alte plante indica
hrana vegetala, prezenta seleniului in substrat sau a cuprului etc.
animalele Animalele din diferite ecosisteme i~i acopera necesarul
erbivore (baza biochimic prin intermediul plantelor pe care le consuma, solul fiind astfel
nutritiva a rezervor vital §i pentru ele. Spre exemplu, ierbivorele nomade evita
carnivorelor §i carenta de potasiu consumand periodic plante halofile; in ecosistemele
partial a formate ~e substrat ~i sol c~~bonatic abunda org~nisme cu co_chilie,
omnivorelor) se molu§te §I gasteropode; anem11le severe ale unor animale domest1ce au
grupeaza §i ele fost tratate cu zincul (component al enzimelor respiratorii), fierul, cuprul
spatial §i se ~i cobaltul (constit~enti _ai hemoglobinei) c~re lipseau in solurile de pe
specializeaza care se recoltasera furaJele pentru acele animale ~.a.m.d.
fiziologic sub Extrem de importanta pentru diferite forme de viata vegetala ~i
influenta animala este §i reactia chimica a solului. Sub acest aspect, exista un
acelor~§i echilibru optim al fondului nutritiv accesibil in jurul unui punct neutral,
caracteristici ceea ce confera solurilor respective capacitatea de a i'ntretine o gama
ale solului. variata de organisme. Majoritatea plantelor de cultura (graul, orzul,
sfecla §.a.), de faneata (paiu§ul de livada, trifoiul ro:;;u :;;.a.), multe plante
de padure (rodul pamantului, pochivnicul §.a.) §i animalele din
biocenozele respective sunt neutrofile.
Oscilafiile valorice fata de punctul mentionat induc insa reac(ii
Dependenta acide sau bazice care, fara a exclude capacitatea nutritiva, o reduc insa
organismelor proportional cu marimea amplitudinii oscilatiilor respective §i determina
vii de reactia ajaptari stricte ale unor organisme (stenoionice) la aciditate sau
'
solului- bazicitate. Tipice pentru soluri acide sunt afinul, iarba neagra, in
determina general plante din biocenoze subalpine ~i alpine, unele oligochete,
distributii §i organisme acidofile specializate, care nu rezista pe soluri cu alta
asocieri reactie. 0 expresie extrema a adaptarii la sol acid sunt oxilofitele de
spatiale tinov oligotrof care, pe langa restrictia de reactie, au fost obligate sa se
diferite. adapteze §i la cea de seceta fiziologica, recurgand la simbioze

(micotrofe), sau devenind carnivore, pentru asigurarea cantitatii

necesare de azot (spre exemplu, roua cerului). in segmentul opus al
dependentei de reactia solului se afla organisme bazifile, in general din
biocenoze de stepa (lucerna, papadie ~.a.), dar ~i din paduri
(trepadatoarea), sau de pe stancarii calcaroase. Alte organisme
(euriionice) au toleranta remarcabila fafa de reacfia solului (coada
~oricelului, troscotul, vitelarul, dintre viermi - rama ~.a.). Acestor
posibilitati de influenta biochimica Ii se adauga ~i compozitia chimica a
aerului din sol, intotdeauna diferita fata de cea a aerului atmosferic, cu
mai mult dioxid de carbon decat oxigen, pe masura ce textura este mai
fina ~i adancimea mai mare ~i cu o pondere insemnata a gazelor
provenite din descompunerea materialului organic. Grosimea §i
raporturile solului cu apa definesc importanta sa pentru lumea vie ~i pe
filiera habitatului (adapost §i teritoriu), determinand adaptari de
importanta vitala ale animalelor. Astfel, exista mii de specii de insecte,
molu~te, reptile, pasari §ii mamifere mici petrofile ~i petrobionte. Scoase
din habitatul lor nu-~i mai gasesc hrana tipica, nu mai au adaposturi, nu
se mai pot apara de predatori, nu se mai pot inmulti. in acela~i sens,
multe mamifere ierbivore au organele locomotorii adaptate strict la tipul
de sol (substrat) pe care se deplaseaza: solul compact, uscat, dur, chiar
pietros a indus, ca forma de protectie, copite mici ~i a redus numarul de
degete al unor pasari de savana; solurile afanate sau umede din
ecotopuri nisipoase sau mla~tinoase sunt parcurse de animale cu
copite mari. in general, imparicopitatele traiesc in stepe, de~erturi
pietroase, pe stancarii, in timp ce paricopitatele parcurg distante imense
prin mla~tini, paduri cu sol urned, zavoaie.
De~i indirect, solul actioneaza decisiv asupra omului, de la

nivelul necesitafilor sale vitale individuale, pana la structuri §i relafii
funcfionale esenfiale ale intregului sistem social-economic. De-a lungul
intregului proces de hominizare, ca ~i dupa conturarea speciei,
necesitafile umane de hrana au fost acoperite prin valorificarea unor
resurse naturale intre care solului i-a revenit un rol esential. Culegator,
pescar ~i vanator, apoi agricultor, omul a ramas mereu destul de
dependent de sol, de~i progresul tehnicilor agricole I-a eliberat succesiv
de multe restrictii pedologice naturale. Chiar ~i de la acest nivel insa,
daca se au in vedere dificultatile, costurile, eficienta limitata in timp,
Aceea§i
efectele secundare nedorite ~i pagubitoare pe termen lung ale unor
necesitate
tehnici curente de ameliorare ~i valorificare cat mai rentabila a solurilor,
vitala de
,,relaxarea" controlului pedologic natural este, in realitate, mult mai
hrana a
modesta.
determinat
dependenta
in plus, distribufia spafiala inegala a inveli§ului de sol,
umana de
disparitafile spafiale ale fertilitafii sale naturale, ca §i capacitatea
fertilitatea
restrictiva a a/tor factori naturali (implicafi in pedogeneza, sau limitativi
naturala a
pentru necesitafile cultivarii plantelor ori ale cre§terii animalelor)
solului.
accentueaza dependenfa menfionata. Aceasta se complica inca mai
mult pe filiera relatiilor demografice, sociale §ii economice caracteristice
organizarii ~i desfa§iurarii activitatilor agricole. Astfel, raporturile
complexe intre potentialul productiv al suprafetelor cultivabile ~i
cre§terea demografica accelerata, intre specificul genetic-evolutiv al
solurilor ~i specificul structurilor agrare (morfologie agrara, sisteme de

cultura §.a.), intre vulnerabilitatea complexului pedogenetic §i presiunea

umana §.a.m.d. demonstreaza permanent capacitatea interactiva
(sistemica) a solului. Prin intermediul acesteia, el poate sa determine
sau sa modifice comportamente §i relafii sociale §i economice,
implicandu-se in aspecte esenfiale ale existenfei umane. Premisele
naturale §i motivafia socio-profesionala a lumii rura/e din toate timpurile
presupun cu strictete solul.
in expresie · concreta, fara exagerarea determinista a rolului
conditiilor pedologice, marile regiuni agricole de astazi sunt totu§i
marcate in distribufia, dimensiunile for, in tipologia sisteme!or de cultura
§.a. de specificul complexului pedogenetic §i de solurife rezu/tate, cu
toate proprietafile /or fizice, chimice §i biofogice, capabile sa asigure o
anumita fertilitate naturala §i sa impuna un anumit nivel al investifiilor
pentru menfinerea sau ameliorarea ei. Definite, in general, pe baza
unor mari categorii morfo-pedo-climatice regiunile respective produc
cantitati imense de substanta alimentara sub forma de cereale, legume,
fructe, lapte, carne etc. Acestea sunt realizate in cele mai diferite
sisteme de policultura §i zootehnie intensiva din marile campii aluviale
(In general pe fluvisoluri, cernoziomuri, etc.), de policultura combinata
Distributia cu specializari viti-pomicole §i cre§terea animalelor din ariile de platouri,
spatiala, munti §i coline de mica altitudine (in general pe soluri cambice §i
tipologia luvisoluri), de policultura subzistentiala §i zootehnie specializata pe
sistemelor de platourile §i in depresiunile situate la altitudine (pe soluri brune acide,
cultura etc. spodosoluri etc.) §i de zootehnie specializata in ariile montane Tnalte
alte (pe umbrisoluri etc.). Variabilitatea tipurilor de sol diversifica insa mult
caracteristici corelatia prezentata. Spre exemplu, marea productivitate agricola a
ale marilor unor campii din Asia de Sud-Est este sustinuta §i de fertilitatea
regiuni deosebita a unor andosoluri; agricultura ecuatoriala §i subecuatoriala
agricole ale din Amazonia, din bazinul fluviului Congo §.a. este minata de fertilitatea
lumii, depind redusa §i vulnerabilitatea feralsolurilor; lucrarile agricole dificile pe soluri
de vertice reduc mult randamentul culturilor in Podi§ul Etiopiei, in Podi§ul
pedogeneza §i Deccan §.a.m.d.
solurile lnsemnatatea solului pentru societatea umana este subliniata §i
specifice de structura investifiilor din sectoru/ agricol, in care cele orientate catre
regiunilor Tntretinerea calitatii solului §i cre§terea fertilitatii sale pot atinge o
respective. propoftie insemnata in sistemele social-economice avansate. Acolo
unde nivelul general de dezvoltare este insa redus investitiile de acest
gen sunt infime, sau se intrerup pe durate mari iar cultivarea solurilor
(chiar a unora dintre cele mai fertile) determina scaderea accelerata a
potentialului agro-productiv. Bilanturile agricole sunt astfel deficitare,
importurile de produse alimentare devin obligatorii, modificarea
respectiva a importurilor implica restructurari ale altar aspecte ale
productiei §i schimburilor, se creeaza premise noi (nu totdeauna
favorabile) ale ocuparii fortei de munca, in mod frecvent scade sensibil
valoarea produsului intern brut. Desigur, o multitudine de factori
economici, demografici, sociali §.a. specifici structurilor in cauza, ori
conjuncturilor economice participa la aparitia §i dezvoltarea
consecintelor mentionate, dar la originea lor se afla specificul natural al
solurilor, suprasolicitat fara masuri compensatorii.
Proiectul pentru fnva\amantul Rural 59

(Raspunsurile se vor inscrie in spatiul fiber de sub
fiecare intrebare/problema
Aceasta parte a unitatii de Tnvatare v-a introdus Tn
analiza geosistemului prin cunoa!;iterea interactiunilor, Tncepand
cu cele din structurile naturale abiotice. Legaturile care mentin
fiecare element Tn sistem au fost evidentiate sub forma
influentelor interne, pe care elementul respectiv le are asupra
celorlalte elemente abiotice !;ii a influentelor externe, asupra
elementelor vii, asupra omului !;ii societ~tii umane. Tn egala
masura, v-au fost prezentate influentele fiecaruia dintre
acestea, asupra elementului Tn cauza.
a) Argumentati rolul de matrice al litosferei pentru sol
b) Enumerati cateva aspecte compensatorii ale

vulcanismului Tn viata !;ii activitatea sociala !;ii economica.

r
11
c) Verificati ~i exemplificati, pe baza realitatii in care traiti

~i munciti, reciprocitatea aer-apa.
d) Comparati, pe baza aspectelor esentiale, rolul apei in

viata ~i activitatea omului cu influenta acestuia asupra calitatii
apei.
e) Explicati succint actiunea temperaturii ~i luminii asupra

organismului uman.

f) Precizati influenta reliefului asupra locuirii ~i agriculturii.
g) Comparand influenta comunitatilor vii naturale asupra

solului cu 1nsemnatatea acestuia pentru structurile vii, precizati
care dintre cei doi termeni ai comparatiei are rel de cauza (in
sens sistemic)
62 Proiectul pentru fnva1amantul Rural


lucrarea de verificare de la sfar~itul acestei unitati de
invatare
Acest prim tronson al analizei geosistemice v-a dat primele

elemente de verificare a capacitatii geografiei de a investiga complexul
interactiv natural (§i nu suma elementelor naturale considerate separat
§i succesiv), pentru a putea apoi sa urmariti independent ca:
- litosfera suporta relieful, produce partial solul, incalze§te
aerul, cantoneaza apele, influenteaza indirect structurile vii
naturale §i in forme directe viata biologica, sociala §i
activitatea economica a omului;
- aerul, vremea §i clima sunt determinante pentru ape,
transforma partea superioara a litosferei, se implica in
formarea solului, sunt indispensabile vietii §i conditioneaza
distributia spatiala a plantelor, animalelor, a§ezarilor §i
activitatilor umane ;
- apa are un rol climatic major, transforma partial litosfera
superioara, participa la formarea solului, este indispensabila
vietii, conditioneaza distributia spatiala a asociatiilor vii, a
a§ezarilor §i tipurilor de activitate umana ;
- relieful rezulta din actiunea aerului, apelor §i structurilor vii
asupra litosferei, influenteaza toate aceste elemente naturale
§i impreuna cu ele genereaza (§i suporta ) solul, sustine §i
influenteaza toate formele de existenta §i activitate umana ;
de§i rezultanta a interactiunii tuturor elementelor naturale,
solul are capacitatea de a le influenta pe fiecare, pana la nivel
de conditie absoluta pentru aproape tot ceea ce inseamna
nutritie in geosistem, incepand cu sustinerea plantelor.

l'fT
if l
i
2.2.2 Sistemul biotic
Viata, sub toate formele ~i la toate nivelurile sale de organizare,

este prezenta in geosistem ca structura subordonata - sistemul biotic,
constituit din structuri vegetate §i animate care depind in mod vital §i
specific unele de altele §i care prezinta o mare variabilitate spafiala.
lerarhizarile sistemice extrem de fine ~i de complicate din lumea vie
determina grupari de dimensiuni ~i cu alcatuire foarte diferita, cu
functionalitate proprie, de la molecula, celula, tesut, organ, organism,
pana la populatii, specii, biocenoze ~i ecosisteme.
Pe langa relatiile interactive puternice ~i extrem de insemnate cu
Structurile vii structurile sistemului abiotic, orice structura vie, §i cu atat mai mutt cele
vegetale §i complexe, i§i datoreaza coerenta §i viabilitatea in primul rand unor
animale care relatii de natura biologica, interne sau externe, ale diferitelor forme de
constituie viata pe care le includ. Ceea ce diferentiaza net aceste legaturi
sistemul biotic interactive este nu numai natura exclusiv organica a elementelor
depind vital §i participante, ci ~i ritmul rapid al relafiilor respective, total diferit fata de
specific unele eel al majoritatii interactiunilor abiotice.
de celelalte,
pe filiere de Filiera vitala primordiala a troficitafii situeaza la baza piramidei
nutritie, de alimentare (sau ca prima veriga a lantului alimentar) producatorii
' §i
habitat (organisme autotrofe ), fara de care consumatorii primari (erbivori ~i
distributie omnivori) n-ar putea exista, la randul lor ace§tia fiind de necesitate
'
spatiala. vita/a pentru consumatorii secundari (carnivori). in felul acesta se
constituie cantitatea totala de biomasa, vegetala §i animala. Resturile
organice, produse/e de metabolism incomplet, de§eurile sunt pre/uate §i
transformate biochimic §i prin procese abiotice, reintegrandu-se in
nutrifia producatori/or primari §.a.m.d.
Viabilitatea structurilor vii respective presupune insa capacitatea
/or de a contra/a permanent raporturile comunitare cu potentialul trofic
al teritoriului ocupat. intre factorii de control respectivi, deosebit de
active sunt competifiile inter- ~i intraspecifice, in absenta carora s-ar
produce o extinctie generala, datorita unor natalitati ~i proliferari
nestavilite, care ar determina epuizarea ireversibila in timp util a
resurselor de hrana. in alte conditii, generate de un ansamblu
biotic/abiotic mai putin ofertant, controlul raporturilor trofice cu ambianta
se realizeaza prin simbioza, total opusa competitiei, dar cu acelea~i
rezultate benefice. Alte relatii trofice sunt mutuale, sau lmbraca forma
parazitismului, ori presupun comensalisme. Unele forme de viata sunt
vectori consacrati ai altor forme sau eel putin contribuie, activ sau pasiv,
la inmultirea ~i raspandirea acestora (relatii forice). Resturi de plante ~i
peri de animale se regasesc ca ,,materiale de constructie" in cuiburile
pasarilor, in adaposturile unor animale mici, sau ale mamiferelor de
talie mare (relatii falorice. Nu in ultimul rand, o serie de organisme
animale exista intr-un anumit areal datorita prezentei altora, pe baza
carora i~i constituie un teritoriu ~i care le furnizeaza ~i substanta
nutritiva necesara (relatii spafia/e). Rezultate foarte complexe ale
interactiunilor intraspecifice sunt formele de coexistenta gregara §i mai
ales socia/a, la diferite niveluri de coordonare, ale unor organisme
animale.

Extrem de importante sunt relatiile interactive ale comunitatilor vii

vegetale §i animale cu omul, ca individ biologic §i cu societatea umana.
Datorita naturii sale eel putin duale, omul determina interferenta spatiala
Raporturile §i interactiunea organica a sistemului biotic cu eel social-economic.
structurilor vii Absolut diferite prin natura lor organica fata de componentele §i
naturale cu structurile abiotice ale geosistemului, dar atat de apropiate de om,
omul sunt comunitatile vii I-au precedat insa cu mult, /-au inc/us in cele mai
marcate de recente forme de evolutie, i-au transmis ,,tiparul" structural §i functional
comunitatea esential §i continua sa-i asigure necesarul nutritiv de proteine, grasimi §i
biologica a hidrafi de carbon. Pe langa substanta alimentara obtinuta din cultura
,,structurii de plantelor, sunt consumate inca frecvent fructe, seminte, frunze, ierburi,
rezistenta" §i muguri, tulpini tinere provenite din flora spontana, ca §i pe§te §i alte
de oferta vital organisme de apa, came de vanat, miere de la albinele salbatice. De
benefica de asemenea, aceasta lume vie mai ofera inca baza materiei prime pentru
hrana §i imbracaminte, prin textilele naturale, piei, blanuri. in acela§i fel,
materiale combustibilii utilizati sunt fie forme directe de vegetale (lemn, diverse
naturale pe tulpini etc.), fie acumulari ale unor mase de substanta de origine
care o vegetala §i animala, care au generat combustibili (petrol, carbuni, gaze
asigura. naturale). in unele regiuni lemnul constituie principalul material de
construcfie, de el fiind legate adevarate civilizatii. in acela§i timp, lemnul
reprezinta §i o importanta rezerva de materie prima pentru industria
celulozei §i a hartiei, pentru industria chimica §i farmaceutica §.a.
Nu in ultimul rand, prin fotosinteza organismele vegetale asigura
echilibrul ponderal al compozifiei chimice a atmosferei care se mai
mentine inca, pe aceasta cale, in limite favorabile vietii umane. 0 serie
de implicafii climatice de amploare regionala §i chiar genera/a ale
marilor forma(iuni vegetate forestiere definesc §i mai complet aceasta
forma a insemnatatii comunitatilor vii pentru societatea umana.
in general, 'sub aspe~t economic, nu exista practic nici un
ecosistem a carui biomasa sa nu fie interesanta pentru om, chiar daca
ea se realizeaza in condifii restrictive §i este saraca. Astfel, spre
exemplu, in cadrul relatiilor intra- §i intersistemice, in afara vegetatiei
forestiere, asociatiile erbacee din stepe, prerii, savane, tundre, paji§ti
alpine (uneori intrepatrunse cu arbori in silvostepe, silvotundre, savane
cu arbori) sunt folosite ca pa§uni pentru o serie de animale care, in
economiile rurale cu caracter extensiv, asigura o mare parte din
substanta alimentara necesara, sau reprezinta o forta de tractiune inca
importanta. Alte asociatii ierboase, situate in zone mai umede decat
precedentele, sunt preferate ca fanefe, deoarece ofera o cantitate mai
mare de masa verde §i asigura astfel furaje pe durata sezonului
neproductiv, favorizand §i o cre§tere mai intensiva a
animalelor. insemnatatea econom1ca a animalelor cre§te insa
considerabil datorita specificului se/ectiv al hranei for vegetate (plante
care nu se folosesc in alimentatia umana), datorita posibilita(ii de
furajare cu de§euri din industria alimentara, precum §i datorita
adaptabilitafii for la condi(ii climatice dure.
Structura §i functionalitatea diferitelor ecosisteme din regiunile

locuite comporta insa §i existenta unor forme de viafa vegetala §i
animala, asociafii, biocenoze care nu favorizeaza viafa umana §i care,
uneori, reduc masiv sau compromit integral randamentu/ unor activita(i
productive, in special agrico/e. Spre exemplu, fie in evolutie naturala, fie

Geosistemul - Structura :ii functionalitate
stimulate prin efecte secundare ale antropizarii, o serie de plante

rezistente la condifii c/imato-zonale nefavorabile, pufin pretenfioase fafa
de sol §i cunoscute sub denumirea generica de buruieni pot concura §i
Exista §i forme exclude din competitie plantele de cultura, pot invada pa§unile §i
de viata fanetele, pot utiliza cu maximum de eficienta resursele nutritive ale
'
vegetala §i solului, fara a reintroduce Tn circuitul pedo-biochimic o masa organica
animala care au echivalenta. Unele organisme vegetale sunt Tnsa direct daunatoare,
efecte provocand boli grave celor cultivate, un exemplu bine cunoscut fiind eel
daunatoare al manei vi\ei-de-vie.
asupra Diverse farme de viata animala reduc drastic recoltele §i
activitatii §i productivitatea §eptelului. lnsecte, pasari, mamifere, aflate Tn habitatele
randamentelor lor naturale sau redistribuite prin extinderea antropica a arealelor,
agricole, asupra consuma enorm, specific sau neselectiv, plante de cultura, biomasa
starii de spontana §.a. Datorita numarului lor imens §i voracitatii aproape
sanatate a neegalate Tn regnul animal, cele mai distrugatoare sunt lacustele. De§i
animalelor au fast combatute, Tn Africa de nord, Arabia Saudita, Iran, Pakistan etc.,
domestice §i ele continua sa existe, fiind extrem de daunatoare. Au fast eradicate
asupra sanatatii Tnsa Tn Asia Centrala fasta sovietica, ceea ce a sistat avansarea spre
umane. nord. Alte insecte care provoaca pagube mari sunt gandacul de
Colorado §i filoxera, primul afectand integral culturile de cartof, iar cea
de a doua (adusa accidental din America) fiind responsabila de marea
distrugere a viilor europene in secolul XIX. Rozatoarele sunt faarte
pagubitoare Tn zona cerealiera a stepelor §i Tn regiunile de cultura a
orezului. lepurii distrug culturi legumicole, plante tinere §i pa§uni. Dintre
pasari, vrabiile pagubesc mult orezariile, iar ciorile sunt un adevarat
flagel al culturilor de cereale §i de floarea-soarelui. In India, maimu\ele
consuma o cantitate de substanta alimentara aflata in culturi,
echivalenta necesarului a 120.000.000 locuitori. Calcule estimative
arata ca datorita daunatorilor se pierde anual aproximativ 35% din
volumul total al productiei agricole.
Consecinfe foarte grave asupra sanatafii umane are acfiunea
patogena a unor microorganisme care produc boli endemice. Perfect
adaptate unor conditii geografice specifice, aceste farme de viata
creeaza §i Tntretin veritabile complexe patogene. Exista astfel, spre
exemplu, complexul patogen al bolii somnului, provocata de protozoarul
Trypanosoma gambiense, al carui vector este musca tse-tse. Spatial,
acest complex include padurea ecuatoriala §i padurile galerii din Africa
subecuatoriala, adaptarea faarte avansata a agentului patogen §i a
vectorului sau mentinand boala in arealul farestier §i limitand astfel
extinderea ei spre nord §i sud. Corespunzator complexului respectiv, in
America de Sud face numeroase victime o alta trypanosomiaza, boala
chagas. Pe langa trypanosomiaze, in complexul patogen al padurilor
ecuatoriale amazoniana §i congoleza se manifesta endemic §i febra
galbena (provocata de un virus transmis de tantarul Aedes),
ankylostomiaze, farme acute de malarie, bilharzioze. In ape calde §i
murdare, in India §i Indochina exista complexe patogene de holera §i
malarie; Indochina este un facar de raspandire a leprei; zonele aride din
Asia Centrala §i de Sud-Vest sunt facare de raspandire a ciumei,
purtata endemic de §Obolanii din de§erturi §i stepe, transmisa prin
purici. Europa temperata §i America de Nord temperata sunt domenii
specifice ale unor boli ale aparatului respirator ~i boli sociale,
agresivitatea agenfilor patogeni respectivi fiind Tntrefinuta de formarea
66 Proiectul pentru Inva~amantul Rural

unor tulpini rezistente, iar raspandirea rapida fiind stimulata de evolufia

gradului de urbanizare, de capacitatea polarizanta a acestor regiuni
puternic dezvo/tate §i de relaxarea pana la anu/are a unor norme de
conduita sociala. Alteori agresivitatea mentionata este potentata de
adaptabilitatea exceptionala a vectorului. Spre exemplu, tantari din
genul Anopheles, purtatori ai protozoarelor Plasmodium vivax, Pl.
malariae, Pl. ovale §i Pl. falciparum pot atinge, spre nord, Cercul Polar,
iar Tn altitudine sunt raspanditi din delte ~i campii aluviale umede, pana
la peste 3.000 m in ariile montane din climate calde, provocand diferite
forme de malarie.
Tn ansamblu, comunitafile vii influenteaza puternic existenta
societafii umane, uneori pana la forme de dependenta aproape
absoluta. Situatiile respective, generale in perioade mai indepartate,
.
lnfluenta umana
asupra
sunt ~i astazi caracteristice pentru grupuri de populatie care traiesc in
regiuni izolate, greu accesibile, sub climate extreme .
structurilor vii
Dependenta omului ~i a societatii umane de comunitatile
naturale a
vegetale ~i animale nu este insa absoluta, in sens determinist.
inceput (§i
Coexistenta sistemica a antrenat intotdeauna (~i a amplificat, pe
continua) prin
masura progresului tehnic) ~i influente antropice, puternice, asupra
consum, dar s-a
restului lumii vii. ln afara consumului ,,p~siv'', prin cules, vanat ~i pescuit
manifestat §i
(activitati de subzistenta curente ~i astazi in viata pigmeilor din padurea
mai profund,
ecuatoriala a Africii, a hotentotilor din Africa de Sud, a eskimo~ilor din
prin
extremul nord, a unor grupuri de amerindieni din padurea nord-
domesticire,
americana), modificari masive s-au produs prin introducerea unor specii
schimbarea
de pfante spontane 1n culturi, prin schimbarea repartifiei §i a structurii
(deliberata sau
mu/tor formafiuni vegetale, prin domesticire, prin raspandirea animalelor
intamplatoare) a
domesticite pana departe de locul for de origine §i chiar prin modificarea
distributiei
codului genetic al unor forme de viafa.
spatiale,
Astfel, din principalele focare de cultura a plantelor ~i de
manipulare
domesticire, localizate in general in regiuni permisive sub aspect
genetica.
climato-hidric ~i pedologic (arii montane mai umede, din zone altfel
aride, vai fertile ~i irigabile ale unor mari fluvii, tinuturi musonice, regiuni
ecuatoriale, arii de stepa cu pa~uni intinse ~.a.), cu ecosisteme bogate
lnterventiile ~i diversificate, dar ~i cu o populare veche, numeroase genuri §i specii
masive, uneori de plante §i animale s-au raspandit §i au intrat 1n consumul a/imentar
brutale, in curent 1n regiuni mereu mai 1ndepartate §i sub forme din ce 1n ce mai
existenta diferite faf a de stramo§ii spontani. Cre~terea rapida ~i masiva a
structurilor vii necesarului alimentar a impus cu strictete pastrarea §i ameliorarea
naturale au productivitafii acestor forme de viafa utile omului, ca §i grabirea
provocat adaptarii for la condifii naturale diferite fata de cele initiate. ln felul
dereglari acesta, prin se/ecfii succesive §i prin consum abuziv, societatea umana
puternice ale a patruns masiv, frecvent brutal §i pagubitor, 1n bilanful general al
mecanismelor biosferei.
de autoreglare Au fast modificate puternic nu numai caracteristici biologice
§i au diminuat individuale (procesul determinand frecvent reducerea generala a
drastic rezistentei), ci s-au modificat masiv relafii intra- §i inter-specifice, ceea
biodiversitatea ce a schimbat adesea comp/et ecosisteme 1ntregi, obligandu-le sa
ecosistemelor, primeasca elemente noi, sa piarda prin concurenta impusa elemente
eliminand tradifionale §i bine adaptate, sa-§i reduca biodiversitatea §i vigoarea.
definitiv specii Fata de ritmul natural al extinctiei diferitelor forme de viata (aproximativ
intregi. 1 specie/50-100 ani, a~a cum se Tntampla inca din era primara), ritmul

impus pe cale antropica este catastrofa/ de rapid, numai ln ultimii 400

de ani disparand 151 specii de vertebrate superioare, adica 1
specie/2, 7 ani. Uniunea lnternafionala a Conservarii Naturii estimeaza
ca intre 1980-2010 se var fi pierdut 25.000 plante superioare 9i ca, la
nivelul tuturor comunitatilor vii, vegetale 9i animale, ln urmatorii 50 ani
vor pieri 30% din numarul total de specii.
Printre cele mai spectaculoase §i periculoase modificari se
numara cele impuse padurii. Din necesitatea cre 9terii suprafetelor de
teren agricol (pentru culturi, pa~uni ~i fanete), pentru asigurarea unui
volum de materie prima industriala, pentru foe (incalzit 9i prepararea
alimentelor), dar ~i ca urmare a de~ertificarii, a poluarii aerului 9i a
incendiilor, numai ln deceniul 1980-1990, au disparut ln fiecare an cate
15.400.000 ha de padure; de§i ln deceniul trecut suprafafa despadurita
Despadurirea §i se redusese la 12. 500. 000 ha anual, ln ansamblu padurea scade
degradarea mereu §i - daca acest ritm se pastreaza - este posibil ca lntreaga
padurilor padure intertropicala (1.716.000.000 ha) sa dispara ln urmatorii 150 de
ramase ani.
afecteaza atat Tncercarile de reconstituire (atunci cand se fac) nu dau rezultate
ecosistemele remarcabile, nici sub aspect bio-vegetal, nici sub alte aspecte. Spre
forestiere, cat §i exemplu, rolul climatic al padurilor nu poate fi suplinit de nici o
rolul termo- formafiune secundara, iar monocu/turile forestiere echiene (mo/id,
pluvio-regulator eucalipt etc.) produc lntr-adevar o cantitate de masa lemnoasa, dar nu
al marilor sunt asociafii rezistente, capabile de funcfii ferme ln geosistem.
formatiuni Degradarea padurilor tropicale nu este insa un fenomen
arborescente singular, multe alte ecosisteme fiind cotate ca vulnerabile 9i puternic
ale Pamantului. agresate: paduri temperate ~i boreale din Asia ~i America, turbarii 9i
alte zone umede, ecosisteme costiere (cu biocenozele dunelor litorale
§i marile paji§ti de fanerogame marine), ecosisteme fluviale afectate de
poluare, toate ecosistemele din ariile dens populate. 0 lunga lista a
genurilor, speciilor §i asociafiilor disparute sau grav ameninfate este ln
general cunoscuta, dar 7n mod frecvent eforturi/e, chiar larg
consensuale, nu aduc decat rezultate incerte, iar multe fenomene sunt
ireversibile. Chiar in perioada contemporana, cand se mizeaza mult pe
con~tientizarea starii grave a ecosistemelor, continua reducerea
alarmanta a unor efective de mamifere marine, de chelonieni, de corali;
dispar sau se reduc drastic chiar efectivele unor elemente de mare
interes economic (scoici perliere, sardelele din Mediterana, codul §i
tonul din Atlanticul de Nord, peste 20 specii de pe§ti din Marea Neagra,
unele salmonide, sturionii). Reducerea numarului de exemplare sub
limita asigurarii reproducerii, stocajele biologice de pesticide lipofile §i
Eficienta
' de izotopi radioactivi, supraviefuirea unor exemplare cu capacitate
actiunilor de
biologica compromisa anunta perspective sumbre. Numarul de legaturi
corectare,
vitale din ecosisteme scade, diversitatea genetica sarace§te mereu
atenuare sau
(accentuand §i vulnerabilitatea plantelor de cultura), dispare baza
stopare a
mecanismelor naturale de redresare, productivitatea naturala a
agresiunii fata
ecosistemelor (care avea asigurare pe termen lung) scade rapid, iar
de ecosistemele
trainicia lor ramane un deziderat.
naturale este
Omul, singura forma rafionala de viafa, desfa§oara un program
diminuata de
calificat §i susfinut de reducere a biodiversita{ii, reducand astfel
obstacole
asigurarea propriei sale viefi. Mereu mai con~tient insa de impactul
obiective dar §i
complex, preponderent negativ, pe care ii are aspra restului lumii vii
subiective.
rncearca, mai mutt sau mai pufin eficient, sa corecteze, sa atenueze,

eventual sa stopeze formele de acfiune prea agresive. Principalele

obstacole in concretizarea acestei conduite sunt fie de obiectivitate
naturala ori social-economica (necesitati mereu mai mari de hrana,
insuficiente tehnologice in domeniul resurselor energetice
neconventionale, disparitati regionale §.a.), fie partial obiective
(diminuarea potentialului natural utilizabil datorita unor forme de
evolutie spontana, frecvent stimulate sau chiar declan§ate antropic), fie
integral subiective (graba tehnologica pentru profituri pe termen scurt,
asimetrii excesive ale distributiei produsului intern brut, orgolii regionale,
agresivitate, insuficienta institutionala §.a.).
Tn aceasta parte a unitatii de invatare ati regasit

elementele de baza ale interactiunilor specifice sistemului
biotic.
a) Prezentati succint principalele tipuri de relatii dintre
elementele l?i comunitatile vii vegetale l?i animale;
b) Precizati rolul structurilor vii naturale in viata l?i

activitatea omului;
Proiectul pentru Tnva~amantul Rural 69

r
Geosistemul - Structura §i func,ionalitate
ff:,
'
1-··3:t"
,,,,,_:4's·•
c) Comentati actiuni daunatoare ale structurilor vii

naturale asupra agriculturii;
d) Selectati actiuni agresive ale elementelor vii naturale

asupra organismului uman;

e) Conturati aspectele principale ale influentei omului

asupra vegetatiei §i faunei spontane.
Raspunsuri §i comentarii la aceste intrebari preced

lucrarea de verificare de la sfar§itul acestei unitati de
~~ra I
in aceasta parte a unitatii de invatare v-a fost prezentata

motivatia vitala a legaturilor interactive din subsistemul biotic. Nutritia,
habitatul, adaptarile, convietuirea, mobilitatea §i specificul evolutiei in
lumea vie v-au reamintit coe~istenta interactiva a structurilor vii naturale
§i a celor modificate de om, evidentiind:
- rolul relatiilor biologice in formarea structurilor vii durabile;
- capacitatea specifica a organismelor vii de a asigura baza nutritiei
pentru om; ·
- actiuni agresive ale unor organisme fata de om §i de activitatile lui ;
- capacitatea omului, a societatii umane de a utiliza, transforma,
dispersa §i distruge elemente §i structuri vii.

2.2.3.Sistemul social-economic
Ascendenta biologica a fiintei umane, capacitatea sa psiho-

intelectuala (care i-a permis diversificarea legaturilor interactive ,n
geosistem §i manipularea acestora), specificul social-economic al
Sistemul existentei sale §i mobilitatea exceptionala, prin comparatie cu oricare alt
social- element, pe care a ca§tigat-o rapid, au stat la baza crearii unei structuri
economic - sistemice total diferite fata de cele naturale, sistemul social-economic.
creatie umana. Elementul-cheie al acestui sistem, omul, este el 1nsu§i o structura care
' are toate datele fiinfelor vii, necesitafile §i o buna parte a
comportamentului acestora, dar §i datele unei existenfe rationale,
constituita social, creativa, productiva, mereu mobila, prelevand,
utilizand, transformand, extinzandu-§i prezenfa §i acfiunile 1n toate
sensuri/e §i din ce 1n ce mai rapid. Astfel, omul este nu numai creatorul
§i elementul motrice al unei structuri noi ,n geosistem, impunand
legaturi interactive specifice, dar §i eel care a integral structuri artificiale
1n structuri naturale, determinand interferenfe multiple, diferite de cele
spontane, 1n final diversificand mutt funcfionalitatea geosistemica §i nu
1ntotdeauna 1n mod benefic.
Cu aceste date ale sale, omul este creatie complexa §i creator in

geosistem, permanent dependent de celelalte structuri, 1n permanenfa
eliberandu-se parfial de ele §i impunandu-le prezenfa lui transformanta .
El incearca astfel sa-§i acopere, in primul rand §i pe cat posibil mai
bine, necesitafile vitale de a se hrani, a avea urma§i, de a se imbraca §i
a avea un ad a post. Este manat insa §i de dorinfe (cele de a cunoa§te
mereu mai mutt §i de a crea 1n mod util fiind absolut benefice), de
ambitii, de spiritul de aventura, de cucerire §i dominatie, de rapacitate
§.a. Astfel, istoria prezenfei sale interactive 1n geosistem este un §ir
lung §i complicat de secvente complexe, de acfiuni constructive, logice,
echilibrate, dar §i haotice, dezechilibrate, destructive, uneori aproape
simu/tane §i desfa§urate chiar 1n limitele unor spafii restranse. Este
tributul pe care omul ii plate§te structurii sale complexe §i faptului ca nu
in cadrul reu§e§te sa controleze comp/et §i constant sistemul pe care el 1nsu§i I-a
sistemului creat: are efective mereu mai numeroase §i necesitati mereu mai mari,
propriu, omul dar nu-§tie-nu-poate-nu-vrea sa echilibreze potentialul utilizabil cu
actioneaza productia-distributia-consumul ; dore§te sa amelioreze situatii-stari-
sub' imperiul
conjuncturi, dar sistemele educationale, umanitare, sanitare,
unui complex economice, administrative, politico-diplomatice §.a. pe care le-a
de necesitati conceput sunt depa§ite mereu de formele §i forta cu care competitia se
obiective ~i ' manifesta inca primar, instinctual §.a.m.d. ,,Plata" acestor datorii,
subiective, derivate din conditia umana in geosistem, este grea §i adesea
desfa~urand inechitabila. Uneori echivaleaza cu pretul propriei fiinte, al conditiilor
activitati sale de existenta, al altar fiinte sau elemente fara viata, ori functii ale
multiple, structurii in care omul a fast creat.
organizate in lnsertia in geosistem a acestei fiinte atipice fata de elementele vii
sisteme spontane, modul de existenta in cadrul unui sistem total diferit fata de
diferite ~i sistemele naturale se explica prin acela§i tip de legaturi interactive.
distribuite Pentru om, interactiunile sunt motivate in primul rand ca necesitafi.
intr-o mare Exprimate prin solicitari (active sau pasive), aceste necesitati §i
variabilitate incercarea de acoperire a lor constituie esenta functionarii sistemului
spatiala. social-economic.
72 Proiectul pentru inva{amantul Rural

lntre necesitafile caracteristice sistemului creat de om une/e sunt

strict obiective (vitale -biologice- §i sociale), altele sunt numai partial
obiective, sau chiar subiective, derivate din specificul social-economic
al existentei umane (mo§tenite, induse, copiate, chiar inventate). Toate
categoriile actioneaza simultan, cu acuitate diferita §i cu efecte Tn
general stimulative pentru mi§carea complexa Tn sistem, fara insa ca
acoperirea (idea/a) a tuturor sa garanteze stabilitate sau echilibru, pe
termen lung ori mediu. Spre exemplu, necesitatea de §ti cat mai mult,
despre cat mai multe, a stimulat cercetarea §tiintifica fundamentala, iar
necesitatea de ameliorare a randamentului oricarei activitati a facut ca,
prin intermediul aplicatiei, sistemul de cunoa§tere umana sa nu-§i
pastreze starea pe termen lung. Mai mult (dar §i mai rau), exista chiar
necesitati care, alimentate, actioneaza ca destabilizatori, uneori cu o
imensa ~apacitate destructiva.' Tn sensul acesta, necesitatea (indusa)
de droguri §i necesitatea (nemotivata, profund subiectiva) de venituri
imense din comertul cu arme se acopera provocand pierderi imense §i
ireversibile, sau numai foarte greu §i doar partial corectabile.
Din punctu/ de vedere al dinamicii sistemului social-economic,
indiferent de categoria sau nivelu/ /or de motivare, toate necesitafile
genereaza insa interacfiuni, motivand astfel o mi§care foarte complexa,
profund transformanta, atat in interiorul sistemului, cat §i in afara lui.
Grupati Tn comunitati de tipuri §i dimensiuni extrem de diferite,
oamenii sunt raspanditi neuniform, dar aproape pretutindeni, pe
Pamant. De§i diferente etnice, religioase, culturale, economico-sociale
§.a. particularizeaza grupurile umane, sub raportul relafiilor sociale
interne, al motivatiilor esentiale care ii insereaza pe membri 1n
comunitate, al necesitatilor specifice fiecarei categorii de membri,
acelea§i legaturi dainuie 1ntre partea apta de munca §i activa a
comunitatii, pe de o parte, §i cea care din rafiunj de varsta (§i capacitate
psiho-fizica) este intretinuta, pe de a/ta parte. In acela§i fel, o serie de
necesitati vitale, la nivelul oricarei comunitati §i al Tntregii societati
umane, continua sa mobilizeze populatia activa, s-o stimuleze Tn sensul
Statutul diversificarii, optimizarii, dinamizarii spatiale a tuturor activitatilor sale.
definitoriu al Tn orice comunitate umana toti copiii §i tinerii Tnca inapti de
copiilor ~i munca au drept forma specifica de insert Tn sistem un grupaj de
varstnicilor necesitati (Fig. 1), de a carer acoperire depinde evolutia lor psiho-fizica
este dat de normala, pe care se va constitui apoi personalitatea lor sociala §i socio-
conditia lor profesionala. Tncepand cu varsta cea mai mica, orice copil are nevoia
'
inca sau deja vita/a de a avea o familie. Lipsa acesteia va fi resimtita greu,
inapta de determinand o evolutie deficitara, cu formarea unei personalitati
munca. Este frecvent incomplete, adesea tarate psiho-afectiv. 0 marja mereu mai
motivul pentru importanta din dificultatile de integrare sociala, din formele extreme ale
care ei acestor dificultati (agresivitate §i violenta, acte depresive §.a.) se
constituie explica prin absenta unei familii, normal constituite, Tn perioada
populatia copilariei. De§i aceasta absenta lasa Tntotdeauna urme, Tn parte ea
intretinuta. poate fi suplinita de asistenta sociala. Evident, calitatea acesteia
'
conditioneaza dimensiunile consecintelor absentei mentionate. 0
' ' l '
asistenta sociala de buna calitate reduce sensibil frustrarile specifice

copilului fara familie, Tn timp ce simulacrele de asistenta sociala nu
ofera decat o asigurare biologica (aproximativa), personalitatea psiho-
afectiva §i intelectuala a celor Tn cauza avand foarte mult de suferit. 0
a/ta necesitate majora a formarii personalitatii umane, i'ncepand de la

aceasta varsta, este de fapt una dubla: aceea de educafie (mu/tip/a), pe

baza careia se realizeaza treptat con~tientizarea identitatii proprii, a
raporturilor cu ceilalti membri ai comunitatii din care face parte (familia,
grupul de copii etc.) §i de informatie, care se manifesta simultan ~i prin
a caror acoperire copilul va putea deveni un adolescent inserabil fara
~ocuri ~i traume intr-un alt nivel de varsta ~i de responsabilitate sociala.
Persoanele de varsta a treia, aproape indiferent de forma ~i
cuantumul asigurarii lor materiale, au nevoie acuta de familie.
lntreruperea temporara sau definitiva a activitatii profesionale,
reducerea treptata a capacitatilor fizice, alterarea progresiva a acuitatii
senzoriale, fragilizarea generala a organismulu1 §i reducerea rezistentei
la imbolnavire, ca ~i la conditii mai grele de viata etc. induc varstnicilor
o dependenta avansata, in primul rand psiho-afectiva, de familie.
Situatiile intrafamiliale conflictuale, decesele congenerilor sau ale celor
din generatia descendenta, schimbarea/parasirea definitiva a locului
vietii active ~.a. sunt traume puternice, pe care numai o atmosfera
protectiva, chiar ~i in familii de adoptie, sau in institutii de asistenta
sociala de buna calitate, le poate atenua. 0 a/ta necesitate puternic
resimfita este aceea de informatie. Tn primul rand, aceasta se datoreaza
tendintei, nu totdeauna con~tientizate, de suplinire a pasivitatii induse
de conditia specifica varstei, printr-o conectare cat mai complexa, mai
bogata ~i mai actualizata la informatia venita din sfera vietii active. Apoi,
in mod frecvent ~i absolut con~tientizat, este monitorizata informatia de
natura profesionala, deoarece 'incheierea activitatii specializate nu
echivaleaza cu stingerea interesului pentru domeniul respectiv. Adesea
acest segment al necesitatii de informatie transgreseaza chiar sfera
profesiei exercitate, multi varstnici informandu-se in legatura cu domenii
conexe, uneori total diferite, la care din diferite motive fusesera nevoiti
sa renunte in perioada formarii lor profesionale sau la inceputul vietii
active. Nu foarte frecvent, con~tientizarea unor carente educationale,
ale caror consecinte au fost resimtite dur de-a lungul vietii, contureaza
~i necesitatea de educafie. Uneori necesitatea aceasta este
directionata, spre exemplu, spre educatia religioasa, juridica etc. Un
factor puternic de reglare a acestor necesitati ale varstei a treia este
timpul. Obiectiv, parasirea vietii active profesional dilata timpul liber.
Subiectiv, con~tiinta avansarii spre sfar~itul vietii scurteaza timpul
disponibil ~i batranii au adesea un insert social febril, grabit, aparent
nejustificat.
In mod evident, asigurarea conditiilor existentei acestor categorii
de varsta se bazeaza, integral sau intr-o masura insemnata, pe
Necesitati prezenta ~i activitatea adulfilor apti ~i formati pentru munca. Ace~tia
specifice' §i sunt insa, la randul lor, fiinte umane ~i au, desigur, necesitati specifice.
aptitudinea de Mult discutata, ca necesitate spontana sau Tnfeleasa §i asumata, este
a munci antre- aceea de a munci. lndiferent de speculatiile mai mult sau mai putin
neaza popu- pertinente pe aceasta tema, aspirafia unei profesii bine stapanite,
latia adulta 'in apreciate social §i rentabi/e este cvasigenerala in lumea adulta,
'
ocupatii exceptiile confirmand relevanta ei. Concomitent, o personalitate adulta
profesionale care a evoluat normal resimte puternic necesitatea de a Tntemeia o
care gene- familie, pe care s-o protejeze, careia sa-i dedice rezultatele activitatii
reaza produse sale. De asemenea, resimte mereu nevoia de a se informa, in primul
utile de cate- rand in sens profesional, acoperirea prompta a acestei necesitati
gorii diferite. conditionand, de altfel, ~i nivelul competentei specifice. Tn fine, multi

adulti constata ca mai au inca nevoie de educafie 9i, ,,din mers", adesea
cu sacrificiile impuse de timpul disponibil, de regula insuficient, incearca
sa acopere lacune, sa diversifice, sa imboga\easca bagajul educational
cu care se regasesc la un moment dat.
Cu aceste necesitati mai mult sau mai pu\in bine acoperite, multe
dintre ele ac\ionand ca motiva\ii, uneori foarte puternice, pe seama
resurselor primare, provenite din sectoarele naturale ale geosistemului
ori secundare, rezultate, 9i prin intermediul unor mijloace de munca 9i
de creatie, varsta a doua a societa\ii umane desfa§oara activitafi
productive (agricole, industriale), creative (cercetare §tiinfifica, creafie
culturala) §i servicii (comer(, transporturi, construcfii, turism, fnvafamant,
ocrotirea sanatafii). in mod evident, in fiecare dintre domeniile
mentionate se realizeaza, fn primul rand, produsele care au constituit
obiectivul principal, adica ce/e utile. Prin intermediul lor (sau al valorii lor
O serie de de schimb) pot fi acoperite alte necesitafi, care nu mai au un specific de
prod use varsta, ci sunt general umane : cele vitale de hrana §i apa potabila, de
secundare adapost, de fngrijire a sanatafii.
inutilizabile Din existenta bio-sociala a oamenilor ~i din activitatile pe care le
direct !ji desfa 9oara nu rezulta insa numai produse direct utile, ci ~i produse
nereciclabile, secundare §i de§euri (refo/osibile sau nereciclabile), uneori preocupante
de§euri, numai prin masa §i volum, a/teori periculoase, impunand costuri mari
rezulta din pentru neutralizare, sau fiind durabile. in acela 9i fel, acoperirea
activitatile necesitatilor general umane genereaza nu numai confort ~i siguranta, ci
' 9i o serie de produse derivate ale metabolismului, ale locuirii (uneori fn
utile, punand
probleme aglomerafii), ale ocrotirii sanatafii. Ambele categorii de rezultate
deosebit de secundare sunt fn cea mai mare parte nedorite 9i prezenta produselor
dificile in respective este o realitate pe care societatea umana a fncercat sa o
gestionare. reduca mereu §i sa o gestioneze cu maximum de randament.
Pentru realizarea tuturor obiectivelor pe care ~i le propune 9i
acoperindu-~i astfel necesitatile specifice, actionand cu multiple
motivatii, extinzand mereu sfera cunoa 9terii, creand 9i proiectand pe
termene din ce in ce mai lungi 9i pentru spatii din ce in ce mai mari,
decupate in modalitati extrem de variate ~i variabile, societatea umana
a avut fnsa nevoie §i de o organizare, mereu mai complicata. Exprimata
Administratia generic prin administrafie, organizarea aceasta impus sisteme specifice
forma de de institutionalizare, de reglementare (ale proprietatii, utilizarii,
organizare schimburilor, distributiei veniturilor, impozitarii, conservarii etc.), de
strict control 9.a. Concepute 9i activate pentru a face posibila, functionala,
necesara §i existenta societatii umane, structurile respective, integral artificiale, sunt
adesea factor strict necesare §i specifice sistemului. Nu fnseamna fnsa ca prezenfa
de blocaj. for activa este integral §i permanent ,,confortabila" fn sistem. De
nenumarate ori, fara ca experienta sa amelioreze concludent starile de
fapt, inertia aparatelor administrative este atat de puternica fncat obliga
la prelungirea intervalelor de reacfie, provoaca defazari, induce
decalaje cu rot negativ, produce pierderi. Astfel, de~i strict necesara,.
administratia este uneori, de fapt, un rau necesar in sistem.
Tn ~od evident, prin intermediul politicii, sistemul are insa
Sistemele posibilitatea de a atenua aspectele negative mentionate. Tot politica
politice - este de altfel 9i cea care exprima decizia sistemului cu privire la forma
factori de (forme/e) de proprietate, dimensiunile apelului la resurse/e naturale,
ajustare a relafiile interne §i externe ale unor structuri §.a.m.d., promovand
administratiei. sisteme de idei convenabile unui anumit mod de organizare sociala §i
'
economica. Sub aspectul acesta, ca l?i sub eel al premiselor interne l?i
externe de dezvoltare, sistemele politice democratice, cu decizie
descentralizata, deschise, garanteaza viabilitatea unor structuri, spre
deosebire de sistemele totalitare, care asociaza deciziei centralizate §i
o deschidere redusa, evoluand astfel lent §i cu deteriorari sociale §i
economice profunde.
. .
Partea unitatii de invatare referitoare la sistemul social-
economic se afla direct sub incidenta experientei Dvs. curente, de
viata, sociala, profesionala. Prin continutul sau va ajuta sa
percepeti de pe pozitii geosistemice structura de rezistenta a
realitatii pe care o traiti.
a) Comentati succint caracterul obiectiv al necesitatilor
umane generale.
b) Verificati l?i comentati necesitatile cele mai acute ale

varstei I.

c) Explicati necesitatea familiei pentru varsta a Ill-a .
d) Comentati necesitatea de informatie a varstei a II-a.

~
,....--·-,.
T;;. ~
'
'
A>ri"~~,:
.61"~
e) Clasificati produsele rezultate din activitati umane.
f) Explicati necesitatea administratiei in sistemul social-

economic.

Geosistemul - Structura '?i functionalitate

~vMare '
in aceasta parte a unita\ii de invatare v-a fot prezentat primatul

necesita\ii (interactive) ca motor al sistemului social-economic. A\i putut
constata ca :
- popula\ia de varstele I ~i 111 trebuie sa fie sustinuta de catre
popula\ia de varsta a II-a ;
- necesitati specifice sunt caracteristice ~i varstei a II-a ;
- toate varstele au nevoi umane generale ;
- din existenta ~i activitatea umana rezulta nu numai produse
utile, ci ~i nedorite ;
- organizarea existentei ~i activita\ii social-economice impune
prezenta administratiei ~i a politicii.
Proiectul pentru Inva1amantul Rural 79

T
Geosistemul - StructurA $i functionalitate
2.3 Comentarii fi raspunsuri la testele de autoevaluare

(Pentru aprofundare sau corectarea raspunsurilor gre§ite recititi partile
indicate dupa fiecare raspuns/comentariu )
1.a) Tn structurile social-economice retroactiunea este oricand

verificabila: in schimburile economice libere, producatorii activi pot
produce la preturi de vanzare mici, au desfacere larga, profit, §i o
parte din acesta se poate reinvesti pentru cre§terea performantelor
productive.-v. 2.2.
b) Tn structurile financiare, complexitatea sistemica este o

prezenta certa. Ei i se datoreaza mi§cari importante, cotate uneori
ca ,,seisme financiare", chiar daca elementul mobil generator a fost
o entitate minuscule, necunoscuta, eventual foarte recenta (un
cumparator necunoscut sau neinsemnat pe piata bursiera, bine
informat in legatura cu rezultatele pozitive ale unor prospectiuni
geologice, o deschidere pasagera, de foarte scurta durata, a unei
oportunitati -vanzare sau cumparare etc.) - v. 2.2.
c) Un centru de decizie adecvat functionalitatii sistemice

actioneaza bazandu-se pe o retea intema de centri secundari, §i pe
modalitati rapide §i eficiente de obtinere a informatiei din interiorul
§i exteriorul structurii. Astfel, poate preveni epuizarea resurselor.
Daca se ajunge totu§i aproape de o valoare critica §i nu exista nici
o posibilitate interna de inlocuire cu un alt tip de resursa, atunci se
apeleaza la reteaua externa din care structura respectiva face
parte. Daca sprijinul nu se acorda, atunci centrul decide pastrarea
sau renuntarea la unele elemente, functii etc. sau schimbarea unor
comportamente, functii etc. - v. 2.2.
d) Cea mai cuprinzatoare posibilitate de investigatie in

analiza geosistemica este studiul interactiunilor- v. 2.2.
2. a) Tn absenta litosferei pedogeneza nu este posibila,

substratul geologic constituind materialul parental al solului (partea
lui minerala) - v. 2.2.1.
b) Minereurile hidrotermale, energia geotermica, apele

minerale, rocile utile ca materiale de constructie, fertilizarea
naturala a solurilor §i fertilitatea solurilor formate pe roci vulcanice
compenseaza, relativ, actiunea agresiva a vulcanilor - v. 2.2.1.
c) lnterpretate ca efect al precipitatiilor atmosferice, apele

sunt, in acela§i timp, cauza acestora, deoarece fara evaporarea
apei precipitatiile n-ar mai avea sursa - v. 2.2.1.
d) Apele sustin viata umana §i aproape toate activitatile

desfa§urate de om, care este capabil sa transforme profund
bilantul hidric, forma §i densitatea retelei de suprafata, circuitele §i
debitele subterane, caracteristici ale apelor marine §.a. De
asemenea, determina degradarea, uneori ireversibila, a calitatilor
apei - v. 2.2.1.
e) Temperatura aerului are un rol major in fiziologia umana,
dirijAnd actiunea mecanismelor de termoreglare care asigura
I 80 Proiectul pentru Tnvatamantul Rural

mentinerea constanta a temperaturii interne. Lumina are, sub

aspect fiziologic, un rol vital, ca §i pentru plante - v. 2.2.1.
' ~l
'
f) Specificul reliefului influenteaza (uneori determina) forma

a§ezarilor umane, densitatea cladirilor etc. §i conditioneaza
structura agriculturii, tipurile de culturi agricole, ponderea
mecanizarii lucrarilor specifice etc. - v. 2.2.1.
g) in relatia sol-asociatii vegetale, pe rand, cele doua entitati

devin cauza §i efect : prima asigura nutritia plantelor iar cea de a
doua asigura componenta organica a solului - v. 2.2.1.
3. a) Tntre elementele §i comunitatile vegetale §i animale

exista permanent legaturi vitale. Relatiile trofice, forice, falorice,
spatiale etc. asigura hrana fiecaruia, raspandirea germenilor sai §i
deci posibilitatile de inmultire, construirea unui adapost care sa-i
asigure protectie §i siguranta pentru sine §i descendenti, un
teritoriu in limitele caruia sa-~i poata stabili legaturi precise §i
stabile ~i de pe care sa-§i poata agonisi hrana - v. 2.2.2.
b) Organismele vii vegetale §i animale continua sa asigure

baza nutritiei complete a omului, sub forma unei mari cantitati de
substanta alimentara, ca ~i materii prime pentru imbracaminte,
incaltaminte, medicamente, produse de uz divers, materiale de
constructie etc. - v. 2.2.2.
c) Exista forme de viata spontana foarte periculoase pentru

animalele domestice §i pentru plantele de cultura ; unele au
capacitate de distrugere foarte mare, periclitand definitiv unele
culturi, provocand epizootii etc. -v. 2.2.2.
d) Distribuite in complexe patogene cu localizare spatiala

relativ stabila, sau foarte mobile, diverse forme spontane de viata
sunt patogene pentru om, provocand boli grave, uneori epidemii -
V. 2.2.2.
e) Omul a modificat profund organismele spontane,

manipuland codul genetic al plantelor cultivate ~i al animalelor
domestice, a schimbat distributia lor spatiala, a introdus accidental
in diferite regiuni elemente agresive, a redus §i a degradat
habitate, contribuind in mare masura la reducerea efectivelor, la
periclitarea unor specii ~i disparitia definitiva a altora, la reducerea
periculoasa a biodiversitatii in geosistem - v. 2.2.2.
4. a) Necesitatile de hrana, adapost ~i ocrotire a sanatatii

sunt strict obiective, acoperirea lor nu este un capriciu, nu exprima
tendinte de acaparare, nu constituie un obicei la care se poate
renunta sau o moda - v. 2.2.3. ·
b) Fara o familie (chiar ~i monoparentala) sau fara

asistenta sociala (in absenta familiei), copiii au ~anse minime de
evolutie psiho-somatica normala ~i chiar de supravie\uire - v. 2.2.3.
c) Popula\ia de varsta a Ill-a resimte necesitatea de a se
informa deoarece ramane interesata profesional ~i dupa Tncetarea
activitatii, dore te sa com enseze reducerea tre tata a acuitatii
Geosistemul - Structura l'i functionalitate
senzoriale §i a conectarii la via1a activa, dore§te sa-§i completeze

informatia in domenii pe care nu a avut vreme sa le studieze in
perioada activa - v. 2.2.3.
d) Populatia de varsta a II-a este interesata in mod imperios

de informatia profesionala, care ii asigura competenta §i
competitivitate ; dore§te sa se informeze insa §i in domenii conexe
sau de interes general, fie ca masura de prevedere in perspectiva
unei reconversii profesionale, fie pentru un insert social mai bun, fie
din atractie pentru cultura generala - v. 2.2.3.
e) Principalele rezultate ale activitatilor umane productive,

creative, ale serviciilor sunt produsele utile care au constituit
obiectivul principal, produsele secundare, utilizabile prin prelucrare
ulterioara §i de§eurile, in parte reciclabile, in parte inutile §i chiar
agresive, necesitand neutralizari sau distrugere - v. 2.2.3.
f) Gestionarea corecta (utila §i func1ionala) a tuturor

structurilor care ii implica pe om §i ii sunt strict necesare nu este
posibila fara infrastructura organizatorica §i specializarea asigurate
de administratie - v. 2.2.3.
2.4. Lucrare de verificare 2
INSTRUCTIUNI
'
Lucrarea de verificare presupune cunoa§terea de catre
cursant a Unitatii de invatare 2, referitor la ,,Geosistemul-
Structura §i Functionalitate". Raspunsurile la intrebarile din
lucrare vor fi transmise prin po§ta tutorelui, pentru corectura,
comentarii §i evaluare.
Pe prima pagina a lucrarii se vor·scrie :
- titlul cursului ( Geografia mediului) ;
- numele §i prenumele cursantului (care se vor mentiona pe
depa§easca o jumatate de pagina. Pentru corectura sunt
necesare un spatiu de aproximativ 5 cm pe margine §i o
distanta similara intre raspunsuri.
absolvita, anul absolvirii, §Coala unde activati §i pozitia in cadrul

1. cursantul §i-a insu§it eel putin ideile din adnotarile
plasate in apropierea blocurilor de text;
2. este capabil sa utilizeze §i sa aplice (dupa caz)
cuno§tintele asimilate la aprecierea §i interpretarea unor
situatii concrete din locul in care traie§te, din mediul sau
profesional, familial etc.

este capabil sa formuleze raspunsurile clar, corect,
succint.
intrebarile la care trebuie sa raspundeti sunt urmatoarele:
1) Care sunt cele mai utile forme de influenta ale litosferei

asupra societati umane ? (2 p.)
2) in ce consta relatia dintre litosfera ~i temperatura

aerului? (0,5 p.)
3) Cum se manifesta relatia reciproca dintre apa ~i aer?

(0,5 p.)
4) Cum poate influenta societatea umana compozitia

chimica a apei? (2 p.)
5) Care este rolul apei in geneza ~i evolutia reliefului ?

(0,5 p.)
6) Litosfera este un factor indiferent in pedogeneza ?

(0,5 p)
7) Care este rolul solului in existenta structurilor vii ?

(0,5 p.)
8).Cum actioneaza societatea umana asupra solului ?

(0,5 p.)

rr1
!'
;
1
Brown L., 1994-2004, Problemele globale ale omenirii, Editura Tehnica, Bucure~ti,
integral
Cojocaru I, 1995, Surse, procese ~i produse de poluare, Editura Junimea, la~i. integral
Lupa~cu Angela,2001, Biogeografie, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucure~ti, IV
Roberts N., 2002, Schimbarile majore ale mediului, Editura All Educational, Bucure~ti,
Partea a II-a, 4; Partea a II-a, 8; Partea a IV-a, 10, 12; Partea a V-a, 15, 16;
Partea a VI-a, 17, 20.
Stugren B., Dordea Manuela, 1988, Ecologie, Universitatea din Cluj-Napoca
vol. I, 1.2, 1.3.1 - 1.3.6.,
Ungureanu Irina, 2005, Geografia mediului, Editura Universitatii ,,Al. I. Cuza, la~i , Partea
a II-a, 1, 2.

Mi~carea Tn geosistem

A I
Ml~CAREA IN GEOSISTEM
Cuprins ................................................................................................. pag. 85

3.1. Obiectivele unitatii de Tnvatare nr. 3 ........................................................................... 85
3.2. Transferul - forma generala a mi~carii Tn geosistem .................................................. 86
3.3. Mi~carea prin continuitate, prag, discontinuitate ......................................................... 92
3.4. Rise, hazard, dezechilibru cu efect disfunctional; degradare ...................................... 98
3.5. Functionalitatea geosistemului. Niveluri de organizare ............................................. 101
3.6. Comentarii ~i raspunsuri la teste .............................................................................. 106
3. 7. Lucrarea de verificare nr. 3 ....................................................................................... 108
3.8. Bibliografie minimala ................................................................................................ 109
3.1 Obiectivele unitatii de invatare 3

' '
Cunoa~terea acestei parti a unitatii de Tnvatare va permite sa Tntelegeti
mecanismele transferului permanent de materie, energie ~i informatie.
Pe aceasta cale
- vefi dobandi o a/ta viziune asupra modului in care
funcfioneaza structurile social-economice din care facefi
parte;
vefi aprecia mutt mai corect modalitafile de
utilizare/conlucrarea cu structurile natura/e ;
- vefi acfiona mutt mai corect in situafii/conjuncturi specifice in
care se poate gasi la un moment dat structura din care faceti
pa rte.
- vefi fi capabili sa apreciafi ca fiecare secventa dinamica
pe care o parcurgefi este numai o etapa din existenta
sistemica genera/a, care trebuie sa continue, in mod
echilibrat. Pe parcursul acestei unitati de Tnvatare veti
constata ca:
- mi~carea acestei imense §i complicate structuri sistemice
asigura libertatea relativa, necesara §i specifica evolutiei fiecarei
structuri, Tn conformitate cu natura elementelor sau comunitatilor din
care este alcatuita, dar care se integreaza Tn dinamica ansamblului
geosistemic ;
- mi~carea Tn cadrul oricarei structuri nu este liniara §i uniforma,
ci presupune perioade de evolutie cantitativa (cre§tere) continua,
graduala ~i perioade cu caracter discontinuu, marcate de diferentieri
calitative, cele doua etape caracteristice desfa§urandu-se succesiv §i
fiind separate prin valori critice (praguri) ;
- consecintele producerii valorilor critice pot orienta evolutia
structurilor sistemice spre echilibru ~i stabilitate sau pot fi riscante, iar
riscurile negative asociate cu hazarde naturale sau antropice pot
produce dezechilibru disfunctional ~i degradare ;
- explicatia mentinerii acestor structuri §i a viabilitatii Tntregului
geosistem rezida in capacitatea oricarei structuri sistemice de a-~i
autoregla mi~carea, niveland adecvat disparitati de ritm, diferente
cantitative, realizand regrupari, circuite de Tnlocuire, renuntand la unele
elemente, producand elemente §i functii noi ~.a.m.d.
Proiectul pentru 1nvatamantul Rural 85

Mi:?carea Tn geosistem
3.2 Transferul - Forma generala a mi§carii in geosistem
Analiza succesiva a interactiunilor intra- §i intersistemice a

evidentiat nu numai e/emente §i structuri, ci a constatat §i /egaturile
Mi~carea in care menfin elementele respective 1n ansambluri capabile sa-§i menfina
geosistem- coerenfa. De asemenea, a relevat caracterul din ce ,n ce mai puternic §i
transfer mai complicat integrant al acestor legaturi, de la sistemul abiotic spre
permanent sistemul social-economic care, sub diferite forme, interfereaza cu toate
de celelalte structuri. Mi§carea prin /egaturi interactive ale geosistemului
substanta, este extrem de complicata. La nivelul unor structuri mai simple §i ln
energie ~i manifestari spafiale mai restranse, poate fi studiata §i permite o
informatie. 1nfelegere mai clara a programului specific structurilor sistemice
respective, a modului 1n care e/e funcfioneaza.
Recunoscand mi§carii calitatea sa de forma a existenfei materiei,
prima constatare care se impune Tncercarii de a o descifra este aceea
ca 1n geosistem mi§carea de ansamblu este un permanent §i complicat
transfer de substanfa, de energie §i de informafie. Forma, dimensiunile,
ritmul, alte caracteristici ale acestui transfer poarta amprenta
coexistentei intra- §i intersistemice, aflandu-se intr-o permanenta
readaptare, in conformitate cu legitati naturale, artificializate sau
artificiale, specifice structurilor Tn care, sau ,ntre care se desfa§oara.
Cateva exemple pot fi acceptate ca reprezentative .Astfel,

acumularea piemontana a unor mase importante de material provenit
din arii inalte este un transfer de substanta ; acela§i tip de transfer se
petrece ,n cazul acumularii repetate ,n apele din domeniul continental
(de suprafata §i freatice) §i din eel oceanic, prin intermediul
precipitatiilor, din atmosfera; acumularea ,n atmosfera a unor elemente
§i combinatii chimice straine de compozitia sa naturala se realizeaza
printr-un transfer slab controlat §i nedorit, din aria antropica/antropizata
a geosistemului; in acela§i fel, gama §i cantitatile imense de materii
prime, materiale de constructie, combustibili, hrana, medicamente,
Tmbracaminte, incaltaminte, hartie, alte produse, mijloace de transport
§i de munca §.a., sunt ,ntr-o mare masura transferate in a§ezarile
umane, alte cantitati de substanta prelucrata ,n aceste a§ezari fiind
transferate ,n sens opus.
Pentru exemplificarea transferului de en erg i e poate fi invocata

o forma exceptionala a mi§carii specifice ,n geosistem, de Tnsemnatate
vitala, aceea de bioconversie a energiei solare, careia i se adauga, tot
prin transfer, energia hidraulica, ca §i imensa gama de forme de
energie (convertite din cea solara, sau din cea telurica §i utilizabile prin
tehnologiile actuale, sau incontrolabile) §i care marcheaza oricare
structura umana, de la populatii cu existenta tribala, puternic
dependente de cantitatea accesibila de lemn de foe §i pana la civilizatii
avansate, cum sunt cele nord-americana §i nipona, agresate de
transferuri devastatoare de energie seismica sau atmosferica.
Transferul de informafie Tmbraca forma a doua mari categorii,
extrem de diferite prin natura lor §i multiplu diferentiate Tn structura
interna: transferul/schimbul de informatie ca expresie a cunoa§terii (prin
experienta directa, prin invatare dirijata, comunicare etc.) §i transferul
informatiei genetice, ca expresie esen{iala a vietii.
Mi*carea in geosistem
Extrem de important este faptul ca, reprezentand fundamentul

dinamic al functionalitatii geosistemului ~i structurilor sale subordonate,
toate aceste categorii de transfer se desfa§oara simultan, sub forme
complexe, antrenand simultan forme diferite de substanfa §i de
informafie, cantitafi §i forme diferite de energie, aflate in diferite stadii
de transformare §i situate pe diferite niveluri de organizare sistemica.
Spre exemplu, bioconversia nu este un transfer pur energetic, ea fiind
conditionata de o cantitate de substanta vie ~i interesand alte tipuri ~i
cantitati de substanta vie ; transferul de energie telurica este simultan ~i
frecvent ~i un transfer de substanta din astenosfera ~i din scoarta
profunda etc. Aceste simultaneitati sunt reale fie ca in cauza se afla
intregul geosistem, fie ca obiectul analizei este reprezentat de structuri
sistemice regionale, sau de nivel local, ori chiar individuale. in cadrul
acestora ~i intre ele, pe cai naturale sau construite, prin mecanisme
spontane sau controlate, transferul complex este garantia de baza a
mentinerii calitatii de sistem. Este foarte elocvent cazul transferului
Omniprezent material-energetic-informational in organismul uman ~i al transferului
~i catabolitilor in afara lui, transfer care ii asigura integritatea ~i evolutia
permanent, normala.
transferul
actioneaza La fel de important este ~i faptul ca permanenfa m1§cam
cao sistemului impune o evolufie permanenta a transferului, el regasindu-se
,,tesatura" pretutindeni §i mereu, ca o ,,fesatura" dinamica rezultata din impulsuri
dinamica, in diverse §i care se transforma continuu. Spre exemplu, atractia
continua gravitationala ~i energia solara - extrem de importante pentru
schimbare. declan~area proceselor de deplasare pe versanti, a scurgerii apelor
etc., presupun transfer de energie, din surse ~i sensuri diferite, spre
suprafata Pamantului. in geneza proceselor mentionate transferul
energetic nu este insa nici omogen, nici uniform: energia solara se
transforma in energie hidraulica (apele avand o contributie importanta
Asimetriile, in modelarea versantilor), in energie vital a a plantelor (care pot mari
inegalitatile de stabilitatea versantilor), energia telurica se manifesta ca energie
ritm, mecanica a materialelor in mi~care ~i se poate transfera ca impact
tendintele mecanic asupra reliefului, vegetatiei sau unor constructii, ritmul
specifice proceselor este mai alert sau mai lent in functie de combinatiile posibile
contradictorii ale acestor forme de energie ~i de transfer energetic ~.a.m.d.
impun
interactiunilor Coexistenfa atator categorii de mi§care in geosistem limiteaza
,
o permanenta independenfa for specifica, determinandu-le sa se integreze in
confruntare ansamblul mi§carii de ansamb/u, iar natura /or diferita permite
/adaptare. realizarea unui tip dinamic diferit, cu o foarte mare capacitate de
transformare, de asimilare §i integrare a unor componente noi, a unor
forme de mi§care noi. Ca un veritabil ,,camp dinamic", aceasta mi~care
complexa asigura geosistemului o stabilitate relativa, care se realizeaza
prin funcfionare ,,automata". Relativitatea se explica prin faptul ca
legaturile interactive - forte motrice ale structurilor sistemice, au un
caracter de regula contradictoriu, de~i elementele sau structurile in
cauza se presupun cu necesitate unele pe celelalte. Aceasta se
intampla deoarece aproape toate prezinta asimetrii una fafa de cealalta,
inegalitafi cantitative §i calitative, tendinfe (spontane sau dirijate)
contradictorii §i tendinfa de a se egaliza, pentru ca apoi sa se poata
depa§i reciproc. Spre exemplu, dinamica unui versant (ca structura

Mi'fcarea in geosistem
sistemica abiotica), este rezultatul confruntarii elementelor ~i

mecanismelor care-i asigura stabilitate (coeziunea rocilor, integritatea
unghiului de taluz natural, integritatea asociatiei/asociatiilor vegetale
climato-zonale, echilibrul bilantului scurgere-infiltratie ~.a.), cu cele care
mobilizeaza versantul (precipitatii excesiv de bogate, cre~terea
anormala a debitelor :;;i nivelurilor, seismicitate intensa :;;.a.). ,,Ca:;,tigul
de cauza" al uneia sau alteia dintre cele doua categorii de forte motrice
va introduce o etapa dominata de ca:;;tigator :;;i purtand amprenta
acestuia. Tn acela:;;i fel, capacitatea trofica a unui ecosistem, care
asigura viabilitatea sa, este supusa ,,jocului" permanent al productivitatii
naturale, care tinde sa asigure permanent baza nutritiva necesara
tuturor elementelor componente, cu solicitarea ei uneori excesiva,
impusa de proliferarea/extinderea naturala a unor areale/invazia unor
specii vegetale :;;i animale. Confruntarea va fi urmata de o etapa
calitativ noua a evolutiei ecosistemului, diferita fata de precedenta :;;i
prin alcatuire :;;i prin conexiuni. Cre§terea producfiei (agricole,
industriale :;;.a.), 1n sistemul social-economic, este strans conditionata
de capacitatea variabila de absorbfie a piefei :;;i punerea de acord a
acestor doua expresii de varf ale prezentei umane 1n geosistem impune
secvente ~i etape uneori brutal diferite 1n evolutia structurilor respective.
Chiar la nivelul 1ntregului geosistem, asimetria (ca motor al dialecticii
Coexistenta
interactiva -
. mi~carii) este evidenta, cuantumul resurselor (care fac parte din toate
cele trei sisteme principale) este limitat, dar cererii sistemul social-
premisa a economic are tendinta sa-i imprime un caracter nelimitat.
.
diferentelor
calitative de la
Acest tip de coexistenta dinamica constituie premisa esen(iala a
diferenfierii ca/itative a etapelor evolu(iei §i asigura structurii/structurilor
o etapa la alta, respective nu o simpla cre§tere, ci un proces de dezvoltare
asigurand
dezvoltarea Pe fondul legaturilor interactive permanente, natura diferita
structurilor (abiotica, biotica, sociala, economica) confera fiecarui tip de mi:;;care o
sistemice. independenta relativa fata de celelalte. Aceasta personalizeaza
componente §i structuri - respectiv tipuri de mi:;,care - cu caracter mai
dinamic, dominant §i deci polarizator. Spre exemplu, activitatea umana
concretizeaza tipul de mi~care sociala :;;i economica, industrializarea :;;i
Libertatea
specifica
urbanizarea (~i 1nca mai veche :;;i mai raspandita, activitatea agricola)
fiecarui tip de
fiind poate cele mai complexe :;;i mai profunde forme de manifestare. La
mi§care nu este
randul lor, acestea polarizeaza aproape 1n totalitate elementele :;;i
totala, ea
structurile naturale 1n sectoarele respective, dominand frecvent
subordonandu-
mi~carile abiotica ~i biotica specifice.
,,Libertatea" de a domina nu este Tnsa totala (ineftii dinamice ~i
.
se retelei
sistemice
independente invariante lasa 1ntotdeauna mecanismelor naturale,
organice :;;i anorganice, o marja de independenta) §i nici ireversibila. Un
supraordonate.
bun exemplu este dat de procesele fizice :;;i biochimice din sol, de
relatiile trofice din ecosisteme, de deplasarea materialelor mobile pe
versanti :;,.a. care, de~i adesea sunt marcate puternic de activitatile
umane, se desfa~oara tot in conformitate cu legitatile naturale specifice,
chiar daca ritmul, amploarea :;;i efectele lor nu sunt nici identice cu cele
din etape precedente :;;i nici neaparat favorabile omului. De asemenea,
capacitatea de polarizare a unei structuri sistemice nu-i confera §i
posibilitatea de a se sustrage (sau de a Tnlocui) mi§carea genera/a,
integratoare, care-i este impusa 7n refeaua sistemica de care aparfine,
de catre taxonul superior. Spre exemplu, un versant cu instabilitate

Mi~carea in geosistem
potentiala poate deveni domeniul unor deplasari in masa, dirijate strict

abiotic, dupa legile staticii, hidrodinamicii etc.; pa~unatul abuziv,
practicarea unor culturi irigate, supraincarcarea cu constructii grele,
infiltrarile artificiale de apa, traficul auto permanent, debleurile deschise
in baza etc. - toate, manifestari ale componentei ~i tipului de mi~care
sociala ~i economica, pot deveni la un moment dat dominante.
Dominanta respectiva are insa un caracter temporar, deoarece

masuri ameliorative pot readuce terenul in echilibrul sau dinamic initial,
care evolueaza dupa legi naturale, sau eel putin in apropierea acestui
echilibru, iar in lipsa unor asemenea masuri, amploarea proceselor ~i
deci a pagubelor materiale eliminand rentabilitatea utilizarii, versantul
revine la dinamica sa proprie, cu dominanta naturala. Spontane sau
antropizate, nici unul dintre comportamentele mentionate nu este total
independent, chiar daca ii domina temporar pe celalalt, deoarece
sistemul versant in cauza nu este independent de sistemul (bazinul)
hidrografic, de sistemul morfologic (valea), de sistemul teritorial (vatra,
teren de folosinta silvica, agricola, extractiva etc.) ~.a. carora le
apartine.
fiecare intrebare/problema).
in aceasta parte a unitatii de invatare a fast evidentiat
faptul ca mi~carea in geosistem, care se manifesta prin
interactiuni, are forma unui transfer foarte complex, de natura
materiala, energetica sau informationala, intre diferitele
elemente ale unei structuri sau intre structuri diferite.
a) Verificati, exemplificand, daca in structurile abiotice pe
care le cunoa~teti direct se petrece vreuna dintre formele de
transfer prezentate ;

Mi;,carea Tn geosistem
b) Prezentati succint forme de transfer pe care le-ati

constatat Tn structuri vii naturale ;
c) Comentati caracterul relativ al stabilitatii structurilor

sistemice ca urmare a mobilitatii/evolutiei transferului ;

Mi~carea 'in geosistem
d) Explicati dominanta temporara a unor tipuri de

mi~care ~i independenta lor relativa.

invatare
in aceasta parte a unita\ii de invatare vi s-a propus o introducere

in problemele complexe ale dinamicii geosistemului, valorificandu-se
cele deja cunoscute cu privire la specificul interactiunilor din fiecare
sistem. Desfa~urate simultan, sub forma unui transfer complex
(material, energetic ~i informational) diferitele forme de mi~care
demonstreaza ca:
- dinamica geosistemului este permanenta ;
- ca urmare, structurile au o stabilitate numai relativa ;
- relativitatea se explica prin caracterul frecvent contradictoriu al
elementelor aflate in interactiune ;
- dominanta unor tipuri de mi~care este temporara, oricare dintre
ele fiind supusa integrarii in dinamica retelei de structuri supraordonate.

Mijcarea Tn geosistem
3.3 Mi~carea prin continuitate, prag, discontinuitate

Pe fondul imensei sale mobilitafi interne, geosistemul pastreaza
permanent tendinfa de atingere a unei stari de echilibru, mecanismele
sale funcfionale fiind orientate catre dobandirea §i menfinerea unui
echilibru dinamic. in buna masura, ansamblul acestor mecanisme ~i
efectele actiunii lor interconectate devin mai clare prin cunoa~terea unor
particularitati dinamice de tipul alternantelor unor perioade de
continuitate (dominate de legi ale acumularii cantitative) ~i de
Acumularile discontinuitate (in care acumularile cantitative determina aparitia unor
cantitative calitati noi).
din
perioadele in cursul unei perioade de evolutie cu caracter continuu,
de evolutie
cu caracter
. elementele componente ale structurii sistemice i§i pastreaza
caracteristicile calitative fara modificari esenfiale, prezenfa unor
continuu elemente noi este nesemnificativa, iar mi§carea caracteristica ramane
asigura in limitele unor forme §i ritmuri constante. Ceea ce se schimba sunt
cre§terea insa valorile cantitative ale parametrilor statici ~i dinamici. Evolutiei cu
structurilor caracter continuu i se datoreaza cre§terea structurilor sistemice.
sistemice. O simpla cre~tere, ca fenomen general, nu poate asigura insa
viabilitatea sistemului care, pentru a-~i mentine calitatea, trebuie sa se
adapteze permanent coexistentei sistemice, mereu exigente ~i mobile,
trebuie sa raspunda adecvat ~i in timp util tuturor semnalelor interne ~i
celor primite din reteaua sistemica in care se incadreaza. Acest
comportament, singuru/ util, obliga deci la modificari calitative ale
structurii §i ale funcfionalitafii. Deosebit de interesant este faptul ca
Peste o evolufia prin autocontrol permite oricarei structuri sistemice sa raspunda
valoare acestei exigenfe, de~i formula dinamica a unor simple adaosuri
critica (prag) cantitative era cea mai comoda.
cre§terea
este intreruperea (temporara) a cre§terii se realizeaza in momentul
inlocuita cu (cu durata variabila) in care acumularea cantitativa a atins o anumita
o modificare valoare, dincolo de care raporturi/e (de pozifie, de stare etc.) intre
a calitatii. componentele structurii in cauza, sau intre aceasta §i alte structuri
sistemice nu mai pot fi pastrate in forma sau la parametrii precedenfi. in
sistemica, valoarea respectiva (spafiala sau temporala) este
considerata critica §i poarta denumirea de prag. Ea marcheaza sfar~itul
unei perioade de evolutie cu caracter continuu ~i semnifica inceputul
schimbarii ca/itafii structurii sistemice.
Conform unor caractere tipice ale modului in care se manifesta,
ale mecanismelor prin care se produc, ale efectelor lor ~.a. ele au fast
introduse in mai multe categorii sistematice (R.Brunet, 1968).
O categorie foarte cuprinzatoare este cea a pragurilor de

manifestare ~i a celor de stingere. Spre exemplu, peste o anumita
cantitate de precipita\ii atmosferice, pe langa dezagregare incepe sa
se manifeste ~i alterarea, astfel incat un surplus de apa permite
manifestarea unui alt proces de mode/are. De asemenea, numai peste
un anumit calibru al materialelor a/ternanfele inghef - dezghet devin
eficiente. Meandrarea §i despletirea nu se produc decat de, la anumite
valori ale debitu/ui solid §i ale capacitafii de transport a unui curent de
apa etc. Alteori, manifestarea unor fenomene presupune rea!izarea

Mi 9carea in geosistem
simultana a mai mu/tor praguri. Spre exemplu, dec/an§area alunecarilor

de teren este posibila numai Tncepand de la o anumita valoare a
raportului dintre cantitatea de apa infiltrata, coeficientul de frecare al
Numeroase materialelor mobile de pe versant ~i valoarea Tnclinarii terenului (fiecare
praguri de dintre ele influentabila antropic). Tn acela~i fel, este elocventa ~i
manifestare §i producerea ravenarii: numai de la o anumita cantitate de apa §i distanfa
praguri de fafa de marginea interfluviului poate Tncepe incizarea. Tn egala masura,
stingere se fenomene din sfera sistemului social-economic releva evolutii marcate
produc pe de praguri de manifestare. Spre exemplu, o linie de transport devine
parcursul rentabila (viabila) numai peste un anumit numar de calatori; infiinfarea
mi§Carii in unei refele de unitafi comerciale, dotari §Co/are §i unitafi sanitare nu
diferite este posibila (rentabila) decat peste un anumit numar de populafie
structuri ~.a.m.d.
sistemice Urmarind evolutia altar fenomene, se poate remarca faptul ca
naturale sau atingerea unor praguri determina incetarea (stingerea)
social- fenomenelor/proceselor respective, uneori chiar Tn mod brusc. Spre
economice. exemplu, studiile de geografie ~i sociologie rurala releva faptul ca sub
un anumit numar §i sub o anumita densitate a populafiei impresia de
izolare ~i imposibilitatea organizarii unor servicii colective sunt atat de
puternice, incat ii determina §i pe ultimii locuitori sa piece, incat /ocuirea
cu caracter continuu inceteaza (este cazul unor arii rurale din multe
regiuni montane europene). Tn acela~i fel, influenta metropolelor nu mai
acfioneaza dincolo de o anumita distanfa ~i tot o valoare-limita a
distanfei face ca unele zone sau puncte de aprovizionare ale unitafilor
industriale, chiar daca nu sunt prea indepartate, sa fie considerate prea
costisitoare pentru fi avute in vedere.
Multe, foarte multe fenomene caracteristice sistemului
Evolutia comunitatilor vii, ca ~i celui social-economic, releva praguri de stingere.
divergenta nu Spre exemplu, in utilizarea bio-vegetala a apei, scaderea ei in sol, sub
schimba o anumita limita, face ca turgescenta normala a plantelor sa inceteze,
sensul ca urmare a incetarii proceselor metabolice puternic dependente de
mi§Carii, ci apa; sub o anumita limita a valorii nutritive a alimentelor §i a calitafii
numai o ambianfei psiho-afective dezvoltarea somato-psihica §i intelectua/a a
accelereaza copiilor este afectata grav §i apoi inceteaza §.a.m.d.
sau o
incetine§te. Tn evolutia altar fenomene, realizarea anumitor cantitafi, a unor
valori-limita, antreneaza modificari rapide (accelerari sau incetiniri) ale
vitezei mi§carii, fara insa ca sensul acesteia sa se schimbe. Sunt
pragurile de divergenfa, specifice fenomenelor cu evolutie sacadata.
Spre exemplu, densitatea zapezii proaspete, cre§te rapid odata cu
temperatura pana la - 12° C §i mutt mai lent peste aceasta valoare. Pe
sensul invers, a/ descre§terii continui, dar in ritm diferit, spre exemplu,
mortafitatea este in descre§tere continua pe masura progresului
economico-social, dar inregistreaza frecvent doua faze de accelerare.
Prima incepe din momentul eradicarii bolilor infecfioase, iar a doua, mai
tardiva, se contureaza cand densitatea echipamentului sanitar §i a
asistenfei socia/e au atins un anumit standard. Tn cazul manifestari/or
sale rapid crescatoare in domeniul social-economic evolutia in sacade
poarta denumirea de ,,decolaj". Se citeaza, in sensul acesta, cre§terea
rapida a populatiei care a urmat /uarii in cultura a regiunilor europene in
neolitic, sau revolufiei industriale din sec. al XIX-lea. Prognoza situafiilor
de ,,decolaj" (perioada, condifii de aparifie etc.) este deosebit de
Proiectul pentru Tnva 1amantul Rural 93

Mi,;carea 7n geosistem
necesara, deoarece pragul respectiv separa o etapa de evolufie lenta

de una brusc mai rapida; daca structura sistemica respectiva este
insuficient pregatita sa faca fata acestei diferente de ritm, impactul
poate fi grav. Spre exemplu, cre~terea masiva ~i brusca a populatiei
urbane, prin industrializarea socialista fortata, a redus drastic calitatea
vietii urbane, prin insuficiente cantitative ~i calitative severe ale spatiului
locativ, ale infrastructurii de comunicatie, ale serviciilor in general, ale
retelelor de invatamant ~i sanatate, sechelele acestei evolutii anormale
Coexistenta resimtindu-se inca puternic. Tot divergent, cu ritm diferit de o parte ~i de
sistemica
cealalta a unei anumite valori a prefului de vanzare, evolueaza ~i
impune
cererea. Ea va scadea continuu §i gradat pe masura cre§terii prefului,
succesiunea
dar de la o anumita valoare a acestuia scaderea va fi brusca.
pragurilor §i
determina
Tncheind etape de evolufie cu caracter continuu, pragurile
durate diferite
marcheaza concomitent ~i durata acestor etape. Aceasta este o
ale etapelor de
caracteristica esentiala pentru evolutia retelei de structuri sistemice,
continuitate
deoarece gama unitatilor este foarte larga, interactiunile sunt multiple ~i
evolutiva. simultane, unele praguri se realizeaza mai repede, altele mai lent §i
astfel continuitatea unor fenomene/forme de evolufie se poate 1ntrerupe
(la atingerea pragului), 1n timp ce pentru altele ea este 1n derulare 1nca.
Din succesiunea pragurilor, respectiv din decalajele de durata a
Dupa prag continuitafii unor fenomene, ca §i din simultaneitatea a/tor praguri,
mi§carea este rezulta premise dinamice mereu schimbatoare 1n retea, favorabile sau
discontinua, defavorabile evolufiei sistemice echilibrate. Spre exemplu, in relatiile
complexa, cu dintre potentialul agro-productiv al solului, structura planului de cultura,
sechele numarul ~i structura pe sexe a celor ocupati in agricultura, scopul este -
dinamice din ca in orice activitate productiva - eel puti~ mentinerea rentabilitatii. Tn
eta pa cursul realizarii acestui obiectiv, fiecare fenomen (de§i evoluand
precedenta §i interdependent) are rnsa un ritm al sau, specific, in baza caruia pragul
face eforturi are §i el un anumit moment de producere. Pragul de la care diminuarea
pentru numarului de activi, concomitenta cu cre~terea ponderii fortei de munca
insu§irea §i feminine, in absenta unei mecanizari corespunzatoare, ar pretinde
consolidarea schimbarea planului de cultura, nu coincide obligatoriu cu pragul de la
unui care categoria respectiva de sol - in conditiile agrotehnice posibile -
comportament suporta aceasta modificare. Mentinerea situatiei vechi, in vederea
nou. protejarii solului, inseamna diminuarea rentabilitatii, iar schimbarea
planului de cultura, in vederea evitarii pagubelor, inseamna degradarea
solului. Ambele alternative fiind dezavantajoase, atentia se va orienta,
eventual, asupra modului de utilizare a terenului. Dincolo de solutia
practica ramane, insa, realitatea mentionata decalajul sau
simultaneitatea pragurilor influenf eaza puternic evolufia structurilor
sistemice.
Pe parcursul etapei care urmeaza dupa producerea oricarui tip

de prag evolufia nu 1nceteaza, dar caracterul sau este discontinuu,
asimetriile sunt maxime, mi~carea are un caracter puternic compozit,
sistemul mai pastreaza sechele dinamice ale etapei precedente, din ce
Tn ce mai puternic modificate, facand eforturi de insu~ire a unui
comportament nou ~i de consolidare a acestuia. Astfel, acumularile
cantitative (materiale, energetice, informafionale) petrecute 1n etapa
precedenta , pana la nivel de praguri, impun schimbari. Ele se produc
atat in spatiu, cat ~i in timp, in toate structurile geosistemului (spre

r
Mi 2carea 'in geosistem
exemplu, discontinuitatea §iroirii, a acumularii fluviale, a unor schimburi

economice, a devenirii urbane etc.). Grice discontinuitate exprima
concomitent o integrare a efectelor mai mu/tor discontinuitafi parfiale,
care s-au succedat pe parcursul perioadelor de evolufie cu caracter
continuu, incarcand structura sistemica respectiva cu elemente ale unei
noi calitafi. Spre exemplu, intrerupt pe parcursul evolutiei sale prin
lucrari succesive de drenaj, prin terasare §i prin inierbarea unor benzi
interpuse, prin plantare ulterioara cu vita-de-vie sau cu pomi fructiferi,
un proces de alunecare activa poat~ fi stopat. In timpul evolutiei
continui a acestui proces, masurile amintite au introdus tot atatea forme
de discontinuitate a lui §i au acfionat ca elemente ale unei noi ca/itafi.
Aparitia efectiva a acesteia este confirmata atat din punct de vedere
dinamic, cat §i utilitar : instabilitatii i-a luat locul stabilitatea, iar terenul,
din nerentabil, a devenit productiv. Oricare dintre discontinuitatile
paftiale, odata produsa, antreneaza una sau mai multe alte
discontinuitati, care se interconecteaza §i care orienteaza structura
respectiva spre un nou comportament calitativ, pe care 11 va dobandi
treptat, dupa producerea praguluilpragurilor.
Cand noul comportament este complet insu§it, problema care se
pune este aceea a menfinerii noii calitafi, in condifiile in care seria
solicitarilor interne §i a ce/or din refeaua sistem~ca nu este nici redusa §i
nici simpla, fata de aceasta structura innoita. In conditiile unei evolutii
normale, necesitatea aceasta se rezolva prin autoreglare.
Discontinuitatile au forme extrem de diferite, dar pentru oricare este
caracteristic faptul ca mi§carea are forma unui flux de ie§ire dintr-o
secventa cu caracter continuu §i asigura apoi un flux de intrare intr-o
noua secvenfa de evolufie continua.
Pe durata /or insa, legaturile sunt instabile, existand o

Dezechilibrul disponibilitate deosebita pentru forme §i tipuri noi de organizare
structurala, starea genera/a fiind una de dezechilibru. Aceasta rezulta
din etapele de
discontinuita- din cumularea/suprapunerea multor discrepante, asimetrii etc. §i din
te este inerent
eforturile structurii respective de a-§i regla legaturile interactive interne
.
evolutiei
sistemice fiind
§i externe, in conformitate cu ace§ti parametri noi, marcati prin
atingerea pragurilor .
considerat
Rezulta ca asigurarea unei noi secvente de evolutie cu caracter
continuu nu este posibila fara parcurgerea unui interval de
functional.
discontinuitate, chiar daca sub aspectul starii, in acest interval, structura
este dezechilibrata. Starea respectiva, inerenta, face parte din ,,viata"
oricarei structuri, in evolutia ei normala. Pentru acest motiv,
dezechilibrul respectiv nu pericliteaza funcfionalitatea, el introducand
structura intr-o noua stare de echilibru dinamic.

Mi~carea 'in geosistem
Aceasta parte a unitatii de invatare v-a prezentat liniile
esentiale ale derularii concrete a mi§carii in cadrul structurilor
geosistemului.
a) Selectati caracteristicile mi§carii in perioadele de
continuitate ale evolutiei sistemice ;
b) Definiti §i exemplificati valorile critice (pragurile) ;
96 Proiectul pentru Inva1amantul Rural

c) Prezentati caracteristicile discontinuitatilor evolutive ~i

legatura lor cu dezechilibrul disfunctional ;
d)Precizati raporturile continuitate - prag -discontinuitate.
Raspunsuri §i comentarii la aceste intrebari

preced lucrarea de verificare de la sfar§itul acestei
unitati de invatare
Prin detalierea caracteristicilor mi~carii Tn structurile sistemice au
fast evidentiate :
- succesiunea continuitate - prag - discontinuitate ;
- duratele variabile ale perioadelor de discontinuitate ;
- specificul functional al starii de dezechilibru din perioadele de
evolutie cu caracter discontinuu.

Mi~carea 1n geosistem
3.4 Rise, hazard, disfunctionalitate, degradare
Exprimand fie iminenfa, fie - mai frecvent - efectele negative ale

Riscul unor forme de evolufie a fenomenelor naturale sau social-economice,
exprima resimtite puternic de catre societatea umana, notiunile de rise §i hazard
posibilitatea sunt utilizate frecvent §i nu intotdeauna corect. De cele mai multe ori
unei evolutii
cu o varianta
. riscul este substituit degradarii deja produse. Considerandu-i atent
sensul, se constata insa ca el nu poate fi infeles/explicat decat sub
deficitara dar aspect relafional, dinamic, referindu-se - de drept §i de fapt - la
care poate fi posibilitatea unei evolufii inadecvatelindezirabile a interacfiunilor interne
prevazuta §i §i externe ale unei structuri sistemice, evolufie care poate orienta
preintampi- structura respectiva spre dezorganizare, spre degradare, spre
nata. pierderea calitafii de sistem. Caracterul sau de conjunctura posibila lasa
insa o marja de control al condiliilor in care se poate produce §i de
evaluare a efectelor nedorite care pot sa apara. Posibilitatile acestea de
a actiona cu prevedere sunt asiduu valorificate in domeniul prin
excelenfa pragmatic al afacerilor, in care variantele de acfiune cu rise
sunt considerate foarte rentabile, tocmai datorita acestor posibilitafi de
ca/cul prea/abil.
.
Evolutia
hazardata este Confundat frecvent cu riscul, hazardul difera radical de acesta,
sub semnul intrucat aparifia sa presupune probabilitatea El exprima tipul de evolufie
probabilitatii, in care determinari/motivafii neinsemnate pot declan§a modificari
nu este ample, rapide §i care, spre deosebire de rise, nu sunt previzibile §i, cu
predictibila, atat mai pufin, anteca/cu/abile. Foarte multe fenomene naturale de
nu permite mare anvergura (vulcanism, seismicitate §.a.) se datoreaza hazardului
prevenirea. (sau, eel putin, precaritatii mijloacelor de cercetare actuale, care nu
permit inca o cunoa§tere detaliata a contextului dinamic generator al
acestor fenomene ). De asemenea, complexitatea structurala §i ritmurile
grabite ale sistemului social-economic produc hazard, atat in cadrul
intern, cat §i in afara acestuia.
Rezulta ca intr-o structura atat de complicata cum este

geosistemul, se pot declan§a nenumarate forme, tipuri §.a. de evolufie
riscanta sau hazardata, naturale, artificializate sau artificiale. Ceea ce
trebuie retinut este faptul ca, posibile sau probabile, conjuncturile
evolutive respective produc stari de dezechilibru. Acestea nu mai au
insa efectul echilibrant al celor funcfionale ci pericliteaza evolufia
sistemica, producand disfuncfii. Dezechilibrul cu efect disfuncfional
exprima o stare de dezorganizare a sistemelor, in care acestea nu mai
au premisele necesare §i suficiente unei autoreg/ari eficiente. El se
instaleaza cand disfuncfii grave au generat praguri pentru a caror
nivelare eforturile necesare depa§esc nivelul rezervelor materiale,
energetice, de timp §.a. ale structurii respective, capacitatea
mecanismelor ei de comunicafie intra- §i intersistemica §.a.m.d. Astfel,
sensul ascensional al mi§carii specifice, posibilitatea reinnoirii,
dezvoltarea acestei structuri sunt excluse. Spre exemplu, se afla in
dezechilibru disfunctional ecosistemele forestiere aflate la limita
climato-zonala a padurii, raspandite pe versanti instabili §i atacate prin
taiere rasa, solurile aflate sub culturi irigate abuziv, in climate dominate
de o evapotranspiratie puternica, apele puternic poluate §i cu debite de
dilutie precare, stru~turile social-economice izolationiste etc. Tn opozitie

r Mi~carea 1n geosistem
cu functionalitatea, disfunc(ionalitatea este astfel o forms de

dezorganizare complexs §i durabils. Ea se produce ca o consecinfs a
unor acfiuni sau influenfe naturale (climatice, geologice, biologice) sau
social-economice nefaste a supra dinamicii structurii afectate.
Omul - factor
frecvent de lntervenfiile antropice in geneza dezechilibrelor cu efect
degradare a disfuncfional au fast neglijabile in etape mai vechi ale istoriei societatii
structurilor umane. Ulterior au devenit inss din ce in ce mai ample, afectand grav
sistemice. capacitatea de autoreglare a sistemelor naturale, ca §i rezistenfa
structurilor sistemice artificiale, contribuind masiv la dezorganizsri
complexe, cu atat mai periculoase, cu cat au frecvent un caracter
definitiv. in legatura cu aceste fenomene, de mai mult timp se utilizeaza
termenul degradare. Atribuindu-i-se un sens foarte larg, uneori include
orice forms de deteriorare a elementelor naturale, alteori se refera la
poluarea de diferite tipuri §i intensitsfi. in ambele accepfiuni larg
mediatizate ~i uzuale chiar in cercetarea ~tiintifica (ecologica,
agronomica, tehnica, medicala ~.a.), nu vizeazs inss, decat aspecte
statice (spre exemplu, cantitatea §i tipul de noxe din aer, aps ori sol,
eventual §i rsspandirea eroziunii solului, a inundafiilor, a alunecsrilor de
teren §i - extrem de rar - fenomene negative de naturs social-
economics (§omaj, delincvenfs). Fiind insa consecinta logica a
dezechilibrelor disfunctionale, degradarea are (~i termenul trebuie sa fie
utilizat pentru a exprima) in primul rand un sens dinamic1,
subinfelegand caracterul dizarmonic, deficitar, al legsturilor interactive
ale elementelor unei structuri sistemice (sau ale structurii respective in
refeaua din care face parte).
fiecare intrebare/problema}.
Specificul mi~carii sistemice include - dupa cum se
demonstreaza in aceasta parte a unitatii de invatare - ~i
conjuncturi riscante sau aflate sub incidenta hazardului. Ele
sunt caracteristice unor stari de dezechilibru, in acest caz
disfunctional, care orienteaza evolutia structurilor afectate spre
dezorganizare, spre pierderea calitatii de sistem.
a) Precizati diferenta de sens intre rise ~i hazard.
I in 1933, S. Mehedinti utiliza sintagma ,,discordantii antropogeografica" nu doar pentru a pentrn a denumi, ci ~i pentrn a
explica aspectele statice ale degradarii prin dinamica proceselor social-economice (relatii ~i forme sociale de proprietate,
politica agrara ~.a.).
b) Compara\i consecin\ele dezechilibrului functional cu

cele ale dezechilibrului disfunc\ional.
c) Defini\i cat mai complet degradarea structurilor

sistemice.

Raspunsuri Ji comentarii la aceste intrebari preced

lucrarea de verificare de la sfarJitul acestei unitati de
invatare
Tn aceasta parte a unitatii de invatare specificul mi~carii

sistemice este detaliat prin referinte la :
- rise, ca posibilitate antecalculabila a unei evolutii dezechilibrate ;
- hazard, ca probabilitate (imprevizibila) a unei evolutii dezechilibrate
- dezechilibru disfunctional, ca stare de criza ireversibila a structurilor

afectate;
- degradare, ca efect final al disfunctionalitatii.
3.5 Functionalitatea geosistemului. Niveluri de organizare
Permanenta interactiunilor geosistemului, capacitatea fiecarei

structuri de a-~i controla dinamica interns ~i raporturile externe
<J;monstreaza. ca, atata timp cat caracteristicile sistemice fundamentale
sunt integre, structurile sistemice subordonate ~i intregul ansamblu
geosistemic sunt funcfionale, in sensut unei evolutii in echilibru dinamic,
permanent autoreglate.
Autoreglarea -
Deosebit de eficienta in oricare structura sistemica, oricat de
mica sau recenta, capacitatea de autoreglare este absotut
,,cheia"
functionalitatii impresionanta la nivelul geosistemului, in care atatea structuri fara viata
' ' sunt baza a existentei pentru alte complicate structuri, vii, ambele
sistemice.
categorii sustinand/suportand impreuna un sistem intreg creat ~i
dominat de o forms specials de viata, omul, care integreaza puternic in
modul sau de existenta ~i influenteaza o multitudine de etemente ~i
procese ale celorlalte sisteme.
,,$tiinfa" aceasta a menfinerii in acord a atator forme, tipuri §i
ritmuri ale mi§carii prin transfer material, energetic, informafional, a
corectarii traiectoriilor, a se/ectarii variantelor (dimensionate, structurate,
temporale ~.a.)optime de funcfionare, depa§e§te frecvent capacitatea
umana de investigafie §i control, I-a precedat in mod absolut pe om,
care abia daca poate sa-i copie (parfial §i aproximativ) unele
comportamente, fara a-i reproduce insa eficienfa. Redresand ,,din mers"
funcfii §Ubrede, reg/and mereu forma §i dimensiunile fluxurilor interne,

Tl
'
Mi~carea ,n geosistem
Tactici de menfinand formele cele mai avantajoase ale raporturilor exteme,

operare §i renuntand la elemente, forme §i chiar structuri care pericliteaza
strategii de viabilitatea retelelor, geosistemul pune fn funcfiune operatori §i
integrare in mecanisme de operare, conform unor tactici variabile in timp ~i spatiu,
reteaua de la randul lor exprimand aUtudini strategice, care vizeaza men(inerea
sisteme permit viabilitafii pe termen lung. Aceasta capacitate de autoreglare ii asigura
fiecarei geosistemului o funcfionalitate durabila.
structuri
sistemice sa-§i In calitatea sa de unica structura care detine ~i se bazeaza pe
asigure o ratiune, sistemul social-economic are posibilitatea daca nu sa cunoasca
.
functionalitate
durabila.
~i sa inteleaga integral modul in care functioneaza intregul geosistem,
eel putin sa identifice premise ale mi§carii, conjuncturi riscante,
sectoa;e vulnerabile etc. In sensul acesta, chiar daca pentru arii mai
restranse sau pentru perioade de timp mai scurte, sunt deosebit de
utile, spre exemplu, prognozele producerii praguri/or. Acestea pot
permite evaluarea mai realista a efectelor unor simultaneitafi sau
decalaje, numeroase §i complicate in special 1n cazul structurilor
naturale antropizate §i al celor social-economice. Evaluarile de acest tip
pot orienta deciziile spre grabirea unor praguri, temporizarea a/tora,
spre realizarea sau evitarea unor succesiuni ori coincidenfe, astfe/ 1ncat
sa poata fi protejate unele mecanisme naturale, sa se poata implanta
elemente sau declan§a procese noi, fara depa§irea limitelor de
toleranfa ale structurilor 1n cauza, fara degradarea mecanismelor
esenfiale de autoreglare.
Functionalitatea complexa a geosistemului genereaza o ierarhie a
organizarii lui, in care supra- §i subordonarile corespund unor retele
diferite ca ordin de marime al unitafilor sistemice componente, ca grad
de complexitate structurala §i funcfionala al acestor unitafi §.a.m.d.
Rezulta astfel un complicat suprasistem, ale carui unitati componente
se apropie prin caracteristicile lor spatiale de regiunile geografice. Este
motivul pentru care, de~i nu corespunde inca in intregime ierarhiei reale
a geosistemului, regionarea geografica ofera totu~i suportul eel mai
~tiintific al descifrarii acestei ierarhii, intrucat se 1ntemeiaza pe
concepfia organizarii spafiului in complexe teritoriale, 1n individualitati
geografice bine conturate, rezultate tocmai din materializarea unor
interacfiuni diverse §i variabile, sub aspect dimensional §i cronologic.
Unitatile sistemice identificate se inscriu in diferite niveluri de
organizare, din ce in ce mai complexe ~i mai mari, de la cele locale
(mai omogene structural, dar cu o mobilitate adesea accentuata), la
cele regionale ~i apoi la nivelul planetar (eterogenitatea structurala
crescand ~i functionalitatea complicandu-se spre nivelul superior).
Relafii interactive, desfa§urate in spafiu §i 1n timp, leaga elementele
fiecarei unitati sistemice, unitafile de pe acela§i nivel (treapta de
organizare), ca §i diferitele niveluri.
Pe nivelul planetar de organizare se afla geosistemul, structura

vasta, rezultata din interacfiunea geosferelor (in accepfiunea for clasica
§i - concomitent- parfi ale sistemelor abiotic, biotic §i social-economic),
constituita din toata gama formelor cunoscute ale materiei terestre, care
evolueaza sub impulsul ~i pe baza energiei de origine solara ~i telurica,
generand ~i activand o gama larga ~i diversa de informatie. Mi~carea
de ansamblu in cadrul sau se manifesta prin fenomene §i procese

Mi§carea in geosistem
multiple, care antreneaza elemente §i structuri aparfinand tuturor

sistemelor mentionate, func\ionalitatea specifica fiind integranta.
Integrand toate formele de mi§care specifice unitafilor sale, geosistemul
are posibilitatea de a le contra/a, de a le impune §i asigura autoreglarea
necesara fiecareia, ca §i 1ntregu/ui planetar Pondera!, este dominat de
elemente, structuri §i func\ii naturale, dar cele de origine social-
economica au o rata crescanda. Devine astfel clar ca funcfionalitatea
geosistemului este din ce 1n ce mai expusa unor impulsuri atipice,
trebuie sa accepte elemente noi, comportamente noi, ritmuri diferite fafa
de cele naturale. Unele impulsuri de origine artificiala pot deveni la fe/
de periculoase ca §i marile dezechilibre disfuncfionale generate, spre
exemplu, de vulcanismul activ, de seismicitatea intensa, sau pot depa§i
ca gravitate aceste dezechilibre (spre exemplu, contaminarea
radioactiva complexa).
Tn acela§i nivel de organizare, dar subordonate geosistemului,
apar - ca prime forme de diferen\iere - domeniile sau zone/e (calda,
temperata, rece ), rezultate ca efect al reparti\iei latitudinale diferen\iate
a energiei solare. Func\ionalitatea domeniilor este dirijata de legile
zonalita\ii latitudinale §i altitudinale, iar omogenitatea lor este de natura
climatica, rezultand din cantita\ile specifice de energie solara primite 1n
\inuturi polare, temperate, tropicale etc. Pozi\ional, limitele zonelor nu
sunt rigide, deplasandu-se conform variabilitatii climatice sezoniere.
Tmpreuna cu distribu\ia diferen\iata a uscatului §i apelor, aceasta
variabilitate creeaza - pe fondul domeniilor - unita\i subzonale,
subordonate functional (temperata ocearnca, subtropicala
mediteraneana, tropicala arida etc.), care difera 1ntre ele, 1n primul rand,
prin capacitatea de absorbtie, 1nmagazinare §i radiere calorica.
Functionalitatea
, '
nivelului de Caracteristica functionala de baza a urmatorului nivel de
organizare organizare este "f5otarizar~a. Un component, un grup de componente
regional este sau o structura devin nuclee de atracfie, selectand astfel procese §i
dominata de componente care au sau pot sa-§i dezvolte forme/func\ii de integrare
polarizare. adecvate noului context structural §i dinamic. Rezulta unita\i regionale
polarizate (Bazinul Parizian, Campia Padului, Centrul Industrial al
Rusiei Europene etc.). Tn cadrul lor, nuc/ee/e respective reprezinta
fundamentul, invariabil pentru o anumita etapa de evolufie, care
mentine funcfionalitatea regionala. Ca rezultat al variabilita\ii accentuate
a duratei perioadelor de evolu\ie cu caracter continuu §i a
discontinuitatilor, mobilitatea limitelor este mutt mai accentuata decat 1n
cadrul nivel~/ui precedent. Tn ceea ce prive§te organizarea interna,
variabilitatea de comportament a componentelor sau structurilor-nucleu
§i - mai ales - capacitatea transformata a structurilor social-economice
Nivelul de genereaza diferentieri, sub forma unor subunita\i (subregiuni §.a.).
organizare
local, mobil, Nivelul de organizare local este reprezentat prin unitafi sistemice
vulnerabil, elementare (a§ezari rura/e, bazine hidrografice elementare, lacuri de
este ~i eel mai acumulare, sisteme convective locale, sectoare deltaice, toposecvente
accesibil de sol etc.) care, sub aspect functional, se afla 1ntr-o stare de solicitare
interventiilor permanenta §i acuta - prin stimuli diferiti - de catre unita\ile
umane regionale/subregionale supraordonate (refele nafiona/e de a§ezari,
(agresive sau sisteme hidrografice, arii barice subcontinenta/e sau continentale,
protectoare). areale pedogenetice climato-zonale etc.). De asemenea, prin

Mi§carea in geosistem
autoreglarea specifica, se af/a lntr-un context foarte activ de legaturi

externe cu unitafi de acela§i rang, tinzand sa se integreze cat mai
adecvat nivelului local de organizare. Sunt antrenate in procese care
evolueaza foarte diferit, uneori lent §i relativ uniform, alteori sacadat,
prin divergenfe §.a.m.d. Astfel, oricare dintre unitatile acestui nivel este
intr-o permanenta devenire. Starea aceasta explica §i vulnerabilitatea
unitafilor elementare, rapiditatea cu care pot ajunge in situafii de
dezechilibru disfuncfional.
Fata de aceasta labilitate dinamica/fragilitate ~i tinand seama de
prezenta masiva in nivelul local a elementelor, structurilor ~i functiilor
specifice sistemului social-economic, doua aspecte ale impactului
antropic se contureaza clar. Primul este eel al responsabi/itafii integrale
pentru orice modificare cantitativa (statica sau dinamica) ori calitativa
impusa sistemelor locale. Al doilea se concretizeaza in rolul benefic al
acfiunilor avizate de prevenire, sau eel pufin de diminuare, a efectelor
unor disfuncfii naturale sau artificiale, de organizare rafionala a
teritoriului, a activitafilor umane etc.
Raspunsurile se vor inscrie in spatiul liber de
sub fiecare intrebare/problema).
Prin autoreglare, geosistemul are capacitatea de a-~i
mentine structurile subordonate in stare functionala.
a) Selectati cateva modalitati principale prin care
geosistemul i~i asigura autoreglarea ;
b) Precizati posibilitatile societatii umane de a contribui

la mentinerea ~i ameliorarea autoreglarii in geosistem ;

'l
I
c) Prezentati nivelurile de organizare ale

geosistemului;

~, d) Mentionati coordonatele utile ale conduitei umane in

...,,
- '
functionarea structurilor nivelului de organizare local.
-~;~·
d,?(Ji:~

'invatare
Scopul acestei pafti a unitatii de invatare a fast acela de a informa

asupra importantei autoreglarii pentru functionarea echilibrata a
geosistemului ~i asupra ierarhizarii unitatilor sale :
- elemente, structuri, functii sunt monitorizate spontan sau deliberat
~i mentinute in acordul necesar functionarii optime;
- autoreglarea pe niveluri de organizare subordonate geosistemului
poate fi influentata de societatea umana ;
- impactul antropic este maxim in cadrul nivelului de organizare local.
3.6 Comentarii ~i raspunsuri la problemele din testele de autoevaluare
(Pentru aprofundare sau corectarea raspunsurilor

gre§ite recititi partile unitatii de invatare indicate dupa fiecare
raspuns/comentariu).
1 a) lntreaga existenta ~i experienta umana este o bogata

istorie traita sau insu~ita a transferului complex - ca forma a mi~carii
in geosistem : transferul de informatie genetica marcheaza fiecare
prezenta vie noua, nutritia se bazeaza pe transferuri materiale ~i
energetice etc. - v. 3.2.
b) Tn lumea vie transferul este nu numai omniprezent ci ~i

foarte vizibil, incepand cu eel informational (genetic), energetic ~i
material din seminte, din aer ~i din sol Tn plante - v. 3.2.

Mi§carea Tn geosistem
c) Mobilitatea directiilor, formelor l?i ritmului diferitelor forme de

transfer face ca orice structura sistemica sa fie ,,vie", avand o
stabilitate re/ativa - v. 3.2.
d) Originalitatea mil?carii sistemice consta Tn libertatea

individuala a fiecarui tip de mil?care, pana la realizarea unor forme de
dominanta, dar l?i Tn subordonarea oricarei mil?cari structurilor
superioare Tn care se Tncadreaza, fapt care se reflecta Tn caracterul
temporar al dominantei mentionate - v. 3.2.
2.a) Tn perioadele de evolutie cu caracter continuu, mil?carea

este relativ uniforma, ritmul fiecarei etape fiind comparabil cu al
celorlalte. Este o mil?care cu efect dominant de acumulare cantitativa
-v. 3.3 ..
b) Pragurile sunt realitati cu valoare oricand verificabila. Tn viata

curenta sunt marimile, conjuncturile etc. dincolo de care ,,nu se mai
poate", Tn sensul ca felul Tn care s-a derulat mil?carea pana atunci
(indiferent ce fel de mil?care) trebuie sa se schimbe.
c) Tn timpul evolutill cu caracter discontinuu, mil?carea este foarte

complexa, forme ale ei din etapa precedenta mai persista (pan;ial l?i
din ce Tn ce mai slab), cele noi sunt Tnca ezitante, se cauta cele mai
adecvate forme de mil?care, de regrupare etc. Sistemul nu este
echilibrat, dar starea aceasta este fireasca. Structura se afla Tntr-un
dezechilibru functional - v. 3.3.
d) Pragul marcheaza finalul unei perioade de evolutie cu

caracter continuu l?i Tnceputul uneia caracterizate prin discontinuitate.
Tot un prag (sau mai multe, realizate simultan) va marca Tncheierea
discontinuitatii l?i reintrarea structurii Tntr-o noua perioada de
continuitate - v. 3.3.
3. a) Riscul este o conjunctura posibila, profitabila pentru

structurile care pot sa prevada perioada manifestarii lui efective, caile,
formele specifice etc., antecalculand avantajele l?i dezavantajele.
Hazardul este probabil, imprevizibil, consecintele lui nu se pot
antecalcula, ci se suporta - v. 3.3.
b) Tn consecinta dezechilibrului functional, structurile sistemice

recapata un echilibru dinamic, inaugurand o noua perioada de
evolutie cu caracter continuu, de relativa stabilitate. Dezechilibrul cu
efect disfunctional determina pierderea calitatii de sistem - v. 3.3.
c) Degradarea expnma, Tn primul rand, defectarea

mecanismelor care asigura functionarea echilibrata. Aceasta este
cauza datorita careia o cascada de efecte negative (pierderea unor
calitati fizice, chimice, biologice, social-economice etc. ale
elementelor sau structurilor afectate) demonstreaza ca aceste
structuri nu mai au capacitate de autoreglare l?i astfel ll?i vor pierde
calitatea de sistem - v. 3.3.
Proiectul pentru inva{amantul Rural 107

"f'
n
i
Mi,;,carea Tn geosistem
4. a) Autoreglarea presupune mentinerea Tn acord a unor forme, tipuri

~i ritmuri foarte diferite ale mi~carii, redresarea unor fluxuri indecise,
stimularea structurilor ~i formelor de mi~care utile etc. - v. 3.5.
b) Chiar daca societatea umana nu cunoa~te Tnca toate

mecanismele de autoreglare ale geosistemului, sau nu poate interveni
in sens util Tn toate cele pe care le cunoa~te, eel putin trebuie sa le
respecte pe cele cunoscute, sa protejeze elementele ~i functiile fragile,
a nu degradeze posibilitatile spontane de autoreglare ale
eosistemului - v. 3.5.
c) Dintre cele trei niveluri de organizare ale geosistemului, eel

mai accesibil impactului uman este nivelul local, acolo unde
mobilitatea e maxima, reactiile de raspuns sunt Tn general rapide,
unde se poate face mult bine sau se poate distruge totul. fara eforturi
prea mari - v. 3.5.
d) Fiind eel mai bine cunoscut, Tn nivelul de organizare local se poate

actiona Tn cvasitotala cunoa~tere a structurii ~i modului de
functionare, asigurandu-se nu numai utilitatea imediata (profit), ci ~i
protectie (adica durabilitate pe termen lung) - v. 3.5.
3. 7 Lucrare de verificare 3
INSTRUCTIUNI
'
Lucrarea de verificare presupune cunoa~terea de catre
cursant a Unitatii de Tnvatare 3, referitoare la ,,Mi~carea Tn
geosistem". Raspunsurile la intrebarile din lucrare vor fi transmise
prin po~ta tutorelui, pentru corectura, comentarii ~i evaluare.
- titlul cursului (Geografia mediulw);
- numele ~i prenumele cursantului (care se vor mentiona pe fiecare
pagina a lucrarii) ;
Fiecare raspuns va trebui sa fie clar exprimat ~i sa nu
depa~easca o jumatate de pagina. Pentru corectura sunt necesare
un spatiu de aproximativ 5 cm pe margine ~i o distanta similara
intre raspunsuri.
Mentionati, de asemenea, specializarea universitara absolvita,
anul absolvirii, ~coala unde activati ~i pozitia in cadrul corpului
Iprofes oral.
I
108 Proiectul pentru Tnva{amantul Rural
Mi 9carea Tn geosistem
fn evaluare se va tine seama daca :

1. cursantul §i-a Tnsu§it eel pu\in ideile din adnotarile plasate Tn
apropierea blocurilor de text;
este capabil sa utilizeze §i sa aplice (dupa caz) cuno§tin\ele
asimilate la aprecierea §i interpretarea unor situa\ii concrete din
locul Tn care traie§te, din mediul sau profesional, familial etc.
3. a consultat bibliografia indicata sau alte surse de informare
)internet, mass media etc.) ;
4. este capabil sa formuleze raspunsurile clar, corect, succint.
Tntrebarile/problemele la care trebuie sa raspunde\i sunt :
1) Care credeti ca este transferul eel mai agreabil §i util din

structura sistemica profesionala Tn care va afla\i ? (2 p.)
1'
2) A\i avut pagube materiale datorita unor forme specifice de
transfer Tn structuri vii naturale sau Tntre ele §i Dvs. ? (2. p.)
3) Cums-a manifestat discontinuitatea cea mai cunoscuta de Dvs.

Tn via\a economica recenta a \arii noastre? (2 p.)
4) Daca intui\i (sau §ti\i sigur) ca va apropiati biologic sau

profesional de un prag, cum credeti ca este bine sa proceda\i
pentru a evita o evolu\ie ulterioara negativa a structurii Dvs.
individuale, a familiei Dvs. sau a colectivului profesional din
care face\i parte? (1,5 p.)
5) Tn evolu\ia structurilor sistemice, daca nu se poate evita, ce

este preferabil - riscul sau hazardul ? (0,5 p.)
6. Tn ce consta diferenta dintre dezechilibrul functional §i eel cu

efect disfunctional ? (0,5 p.)
7) Care este sensul complet, sistemic, al notiunii de degradare?

(1,5p.)
3.8 .Bibliografie minimala
Brunet R., 1968, Les phenomenes de discontinuite en geographie, Editura

C.N.R.S., Paris, integral
Stugren B., Dordea Manuela, 1988, Ecologie, Universitatea din Cluj-Napoca, vol.
I, 1.3.7.
Ungureanu Irina, 2005, Geografia mediului, Editura Universitatii ,,Al. I. Cuza", la§i,
Partea a II-a , 3.
Proiectul pentru Tnva{amantul Rural 109

Geosistemul ~i timpul

'
GEOSISTEMUL ~I TIMPUL
Cuprins ...............................................................................................pag.110
4.1. Obiectivele unitatii de Tnvatare nr. 4 .......................................................................... 110
4.2. Timpul absolut, relativ (simultaneitate, succesiune, durata) ...................................... 110
4.3. Repere cronologice Tn evolutia geosistemului ........................................................... 119
4.4. Comentarii §i raspunsuri la teste ............................................................................... 123
4.5. Lucrarea de verificare nr. 4 ....................................................................................... 124
4.6. Bibliografie minimala ................................................................................................. 126
4.1. Obiectivele unitatii

, de invatare
, 4
Parcurgerea acestei parii a unitatii de 'invatare reaminte§te ca materia
exista simultan Tn spatiu ;;i 1n timp, ca toate transformarile energiei 9i
evolutia ei Tn sistem se desfa;;oara sub aceea;,i determinare temporala,
ca timpul marcheaza atat geneza cat ;;i mi;;carea informatiei.
- Vefi dobfmdi o a/ta posibilitate de apreciere a valorii timpului,
percepandu-i diversitatea, formele §i 1nsemnatatea diferita pentru
oameni §i pentru natura
- Veti , invata,
, veti
' verifica sau va veti
, aminti - intr-un context
;;tiintific ;;i angajant - ca:
- fata de timpul abstract, obiectiv, timpul concret, subiectiv, se
reflecta puternic Tn existenta tuturor structurilor vii naturale, care au o
adaptare temporala remarcabila, ca ;;i in existenta biologica ;;i social-
economica a omului ;
- importante diferente de ritm exista intre timpul uman §i eel al
altor structuri naturale, in special abiotice, reperele cronologice ale
acestora fiind mai soatiate §i secventele mai lungi iar mecanismele mai
lente;
- raportate la timp, geneza 9i evolutia geosistemului s-au derulat
Tn mai multe etape, ale caror repere cronologice pot fi considerate
constituirea suportului abiotic, aparitia ;;i evolutia vietii, aparitia omului §i
evolutia unei structuri noi, social-economice Tn geosistem.
4.2 Timpul absolut, relativ (simultaneitate, succesiune, durata)

Alaturi de spatiu, timpul este atat una dintre cele doua forme
fundamentale de existehnta a materiei (In timp ;;i in spatiu) cat §i un
parametru al acesteia. In mod necesar, orice prezenta §i manifestare
Timpul- materiala se identifica inclusiv prin reperele lor temporale, indiferent
dimensiune daca acestea marcheaza momente, durate efemere sau perioade
legica a 'indelungate. Tinand seama ;;i de permanenta mi;,carii in geosistem,
materiei, ca ~i evident, timpul dimensioneaza §i formele de transfer complex, material,
spa\iul. energetic, informational, fiind masura -- §i caracteristica - a tuturor
transformari/or pnn care evolueaza geosistemul, pe toate nivelurile sale
de organizare.
In calitate de categorie abstracta, timpul este universal, absolut,
etern, obiectiv. Timpul concret, con;;tientizat de catre om, marcandu-i
existenta ;;i evolutia, ca ;;i pe cea a altar elemente ;;i structuri, este
relativ, efemer, subiectiv. Una dintre cele mai interesante forme ale
timpului concret este cea biologica, exprimand raporturile cu timpul ale
Geosistemul ii timpul
comunitatilor vii vegetale §i animate §i ale omului, i'n calitate de fiinfa §i

element esential al sistemului social-economic.
Orice organism (structura prin excelenta sistemica) exista Tn
masura Tn care, pe langa alte eforturi adaptative, este capabil de
adaptare temporala. Aceasta este cu atat mai eficienta cu cat efortul
respectiv corespunde mai bine capacitatilor morfo-functionale ale
organismului ~i este orientat spre reperele cronologice externe cele mai
constante ~i mai ,,economice" sub aspect biologic. Ritmicitatea
riguroasa (cu abateri doar de cateva minute sau secunde Tn 24 de ore)
a masurarii biologice a timpului demonstreaza deosebita capacitate de
adaptare temporala a organismelor vii (de la cele unicelulare la om):
mitoze celulare, fototropisme, metamorfoze 1n dezvoltarea unor insecte
etc. In acela~i sens argumenteaza ~i mentinerea (timp de luni de zile,
sau ani) a bioritmurilor circadiene, chiar 1n conditii perturbatorii
experimentale, ceea ce denota nu o copiere pasiva a timpufui
astronomic, ci acfiunea unor mecanisme cronometrice proprii.
Timpul biologic se manifesta ca timp celular, individual, timp de

Timpul
grup, timp de specie. lntre aceste niveluri exista interactiuni complexe ~i
biologic - una
foarte dinamice - spre exemplu, 1ntre timpul individual ~i eel al speciei
dintre formele
exista o ,,solidaritate" temporala adaptativa, care vizeaza un sincronism
cele mai
biologic general, determinant pentru durabilitatea speciei respective.
expresive §i
Numai in felul acesta individ"' ~i specia se pot adapta eficient la
mai
reperele cronologice ale ambiantei, a~a cum reiese din specificul
interesante ale
fenomenelor de migratie, din existenta speciilor nocturne etc.
timpului
Timpul biologic uman este, de asemenea , un exceptional
exemplu de adaptare cronologica. Aspectele esenfiale ale acestei
forme concrete a timpului sunt bioritmurile §i viteza proceselor
metabolice. Ele reprezinta baza cronologica, remarcabila prin vechime
~i stabilitate, pe care functioneaza ~i alte forme de manifestare a
timpului concret. lntre bio,ritmuri (care sunt caracteristice tuturor
sistemelor, aparatelor, organelor, tesuturilor, de la sistemul nerves la
eel endocrin, de la sange la organele interne ~i epiderma), cele mai
frecvente ca durata §i pozifie temporala sunt cele circadiene. Omul este
o fiinta diurna, desfa~urand un maximum de activitate cu un optimum
de eficienta in timpul zilei. Vesperalii ~i nocturnii sunt in majoritate
intelectuali. Faptul a sugerat ipoteza ca astfel de devieri de la tipul
cronologic fundamental sunt determinate de interactiuni sociale, ceea
ce a permis concluzii deosebit de utile pentru organizarea muncii,
tinand seama, de viteza individuala de adaptare, spre exemplu, la orarii
de noapte, la programe de tipul 12/24 sau la programe in cate trei ture,
schimbate saptamanal. Aceste exigente socio-profesionale pot
determina modificari fiziologice importante, ca forme de adaptare
biologica temporala. Astfel, daca pentru unele organisme (cu
predispozitii spontane sau dobandite pentru programe labile)
bioritmurile raman neschimbate, iar in cazul altora se modifica numai
unele bioritmuri - 'in special cele legate direct de activitatea fizica,
exista organisme carora Ii se restructureaza cele mai multe bioritmuri,
petrecandu-se o ,,rasturnare" fiziologica, mulata pe rasturnarea
programului de activitate care a determinat-o. Oeosebit de important
este faptul ca rn oricare dintre aceste situafii se pot produce tulburari
metabofice, unele grave §i cu sechele pe termen lung.
Proiectul pentru Tnva1amantul Rural 111

Geosistemul ,;i timpul
Pentru om,
Pe fondul timpului biologic, imprimat in existenta sa pur organica,
omul este supus insa ~i altar doua forme ~i mecanisme cronologice:
timpul concret
timpul psihologic ~i timpul social. Timpul psihologic are la baza o
are o
manifestare
abstractizare avansata a elementelor cronologice concrete, externe dar
~i endogene, ceea ce ii confera o anumita autonomie. De§i prelucrarea
foarte
con§tienta a percepfiilor cronologice constituie o mare parte a timpului
complexa,
psihologic, ea nu-I acopera integral, acesta incluzand §i o latura
latura pur
biologica fiind
subcon§tienta, de origine biologica, a~a dupa cum demonstreaza
cronometria corecta sub hipnoza, trezirea cu cateva minute inaintea
insotita de cea
'
con$tienta.
de~teptatorului ~.a. Fara s-o estompeze pe cea con~tienta, latura
aceasta este destul de puternica ~i stabila : incercari de falsificare cu ±
3 ore ale bioritmurilor (dilatari ~i comprimari), prin cronometrie
con~tienta, le-au lasat absolut intacte pe unele dintre ele, spre exemplu,
ritmul eliminarii potasiului ~.a
Rezulta, in final, ca orientarea cronologica umana se realizeaza
atat prin masurarea con§tienta a timpului, cat §i dupa repere naturale,
sau derivate din periodizarile inerente viefii sociale. Aceasta adaptare
temporala permanenta, conditionata de intregul context interactiv al
vietii umane, asigura un acut simt al timpului, consolidat printr-o
permanenta confruntare ~i verificare reciproca intre componenta
con~tienta ~i elementele subcon~tiente ale orologiilor biologice.
Latura sociala a existentei umane influenteaza insa atat timpul

psihologic, cat ~i pe eel biologic. Spre exemplu, in desfa~urarea unor
procese de munca, sau a unor relatii sociale de alta natura, nu atat
programele orare sau modul de e~alonare a etapelor, cat mai ales
intensitatea muncii ~i incordarea nervoasa pot influenta puternic
ritmicitatea biologica, producand dereglari ale unor bioritmuri
indelunga ~i fundamentale : evolutia diurna a temperaturii corporale ~i a tensiunii
lenta adaptare arteriale, profunzimea ~i durata somnului etc.
cronologica a Este cert insa ca, sub aspectul capacitatilor sale somato-psihice,
personalitatii inclusiv al celei de adaptare temporala, existenta umana s-a structurat
umane este in timp pe o traiectorie daca nu neaparat calma ~i uniforma, desigur
continuata in insa lenta. De-a lungul unor milenii de evolutie, nici procesul de
perioada adaptare ~i nici formele de adaptare dobandite/transmise n-au fost
actuala de bruscate ori suprasolicitate. In felul acesta se explica ~i durabilitatea
obligatia rezultatelor. Angajarea din ce in ce mai complexa Tn existenta sociala,
racordarii la depa~irea unor adversitati naturale in cursul unei existente active din ce
ritmuri mereu Tn ce mai complicate, autoperfectionarea ~i amplificarea eficacitatii
mai rapide. muncii ~i creatiei, mereu controlate ~i stimulate, au incurajat insa
societatea umana sa adopte un mod de actiune din ce Tn ce mai rapid.
Ritmul acesta a determinat mutatii severe nu doar in sfera activitatilor
productive,

f'
Geosistemul ji timpul
po\uaru
atmosferei
t rafic:ul aerian loc:uire urbani

¥ rutlctr deosl
z omot iuilue
suprapopulare
z~ot
9uno1
~:;t:!:!~nie
sui<:id ~~ 5'l't
~s
..______. boli indusr.

de s.trns
accidente
Stres in ambianta urbana

Fig. 3
a circulatiei bunurilor, financiara etc., ci pana la nivelul celor mai

Efecte socio- profunde §i mai vechi relafii interumane. Spre exemplu, vechi/e forme
patogene ale de raporturi socia/e bazate pe rudenie au fast mereu mai mult fnlocuite
ritmurilor cu relafii bazate pe utilitate directa §i funcfionalitate.
exagerat de Familia traditionala, mononucleara, a devenit o entitate
rapide, ale incoerenta spatial §i - frecvent - chiar relational; statutul social (familial)
dezorganizarii §i rolul social (In organizarea muncii) detinute altadata de barbati, i'n
familiei, ale ordinea varstei, s-au dizolvat i'ntr-o independenta materiala timpurie §i o
anonimatului locatie diseminata a descenden\ilor; urbanizarea §i industrializarea au
in marile destramat comunitatile rurale, ca ora§ean, individul uman este trimis
comunitati adesea (fortat) i'n sine i'nsu§i, deoarece relatiile utilitare §i func\ionale,
'
umane. dominante i'n mediul urban modern, sunt mult mai superficiale §i mai
mobile decat cele familiale traditionale (iar omul nu se poate lipsi de
relatii socio-afective fara sa sufere, fiind o fiinta prin excelenta sociala).
in mod frecvent, individu/ nu se poate adapta nici acestui tip de relafii,
nici ritmului for. Defazarile, remanentele modelului social-afectiv al
parintilor, formati i'ntr-o alta perioada sau regiune, provoaca dificultafi
mari de integrare socio-profesionala, adaptari lente §i incomplete sau
inadaptari. Tn mod evident, contextul acesta induce tulburari profunde.
Ritmurile contemporane rapide, cu secvente scurte §i monotone,
accentueaza aceste efecte. Tensiunea psihica, anxietatea etc. au o
frecventa din ce fn ce mai mare (incidenta starilor psihotice este
Geosistemul .,;i timpul
considerata de catre speciali~ti cu mult mai mare decat cea

consemnata in statistica de specialitate, aceste stari manifestandu-se
prin nevroze subintrante, suportate ~i nedeclarate de catre individ,
uneori ignorate de el insu~i) - (Fig. 3). Perceputa frecvent ca
dezordonata, lumea de astazi este, de fapt, o lume prea rapida pentru
foarte multi oameni. Inertia perceptiei nu permite inregistrarea unei
multitudini de fapte, descoperirea fiind mult mai rapida decat
generalizarea posibilitatilor de informare, la care nu toti oamenii au
acces in aceea~i masura. lgnorarea informa\iei se asociaza cu
ignorarea bogatiei de tehnici de racordare la prezentul atat de complex
~i o buna parte din omenire este depa§ita de transformarile introduse
de aceste tehnici.
Aceasta este ~i una dintre marile probleme/intrebari
contemporane: este realmente depa§it omul de ambianfa sa? 0 viziune
optimista formuleaza speranta ca societatea umana nu este inca
depa§ita de complexitatea ambianfei pe care ~i-a creat-o §i de ritmurile
acesteia, ca este doar surprinsa ~i ca inca define controlul condifiilor de
Schimbarea existenfa, pe care le poate reorienta intr-un sens mai echilibrat.
mentalitatilor
privitoare la
. Daca se tine seama de ponderea motivatiilor materiale ~i
existenta .
comunitara, la
imediate in lumea contemporana, ca ~i de lipsa de incredere in
posibilitatea de control pe termen lung a unei evolutii geosistemice
.
atentia,
respectul §i
maltratate ~i scapate frecvent de sub control, reorientarea necesara,
care presupune schimbari profunde ~i rapide ale mentalitatilor,
generozitatea amendeaza sever optimismul mentionat. Spre exemplu, ca reflex al
.
fata de semeni
§i de natura -
unei frustrari profunde, redobandirea spiritului de proprietate funciara in
lumea rurala a fostelor state socialiste din estul Europei, in deceniul
procese lente, trecut, s-a produs destul de rapid. Ea a reintrodus insa ~i un anumit
de durata, cu comportament/conduita a taranului fata de productivitatea muncii
rezultate agricole ~i de rentabilitate, care cedeaza greu ~i lent ideii de reasociere
incerte. (compromisa timp de decenii de catre raptul totalitar), care ar permite
rentabilizarea tuturor investitiilor ~i lucrarilor agricole in cazul
suprafetelor de exploatare mai mari.
Aceea~i discrepanta de ritm separa deciziile administrative,
politice ~.a. care, in regimurile de tranzitie respective, au devenit
operante foarte rapid, ,,arzand" intervale pe parcursul carora micul
proprietar s-ar fi putut convinge de avantajele exploatarilor agricole de
talie mare. Astfel, lenta prin sine insa§i, mentalitatea rurala este
1ncetinita inca prin conduite de tip etatist, pe care ea le percepe ca
abuzive.
O alta discrepanta de ritm, intre nenumaratele care ne
marcheaza existenta. este caracteristica mediilor urbane
suprapopulate, unde anonimatul ~i psihologia anonimatului se
instaleaza rapid ~i antreneaza in avalan~a insingurarea, neincrederea,
agresiunea, violenta, suicidul ~.a., in timp ce con~tientizarea necesitatii
unei existente sociale comunitare este mult mai lenta.
Oricare dintre caracteristicile prezentate ale raporturilor bio/ogice

ale geosistemului cu timpul sunt reale ~i coexista cu dimensiunile
cronologice ale fenomenelor naturale abiotice. Ritmuri specifice,
intervale caracteristice etc. sunt intrinsece ~i structurilor sistemice lipsite
de viata sau mixte, fie naturale, fie artificiale. in felul acesta, timpul este

'!fl
omniprezent, spre exemplu, in geneza zacamintelor de substante

minerale utile, in manageriatul intreprinderilor l?i circulatia monetara, in
acumularea aluviunilor, in aprovizionarea cu materii prime a
intreprinderilor industriale, in evolutia versantilor, in desfa~urarea
fluxurilor turistice, in regimul precipitatiilor atmosferice, in etapizarea
proceselor instructiv-educative etc.
Toate acestea demonstreaza ca, indiferent daca este

Dimensiunea con§tientizat, daca este perceput ca varsta a diferitelor elemente,
relativa a fenomene sau structuri ale geosistemului, ori ca ritm, daca masura lui
timpului face releva secunde sau milioane de ani l?.a.m.d., ca l?i spatiul, timpul este o
ca fiecare constanta ,,organica" a geosistemului. Prin intermediul sau, oricare
structura sa dintre structurile sistemice subordonate are nu numai o identitate
aiba momenta cronologica absoluta, dar exista simultan cu multitudinea celorlalte.
strict specifice Aceasta releva o alta dimensiune temporala a geosistemului, cea
de producere relativa. Ca efect al acestei dimensiuni, fiecare structura evolueaza in
a pragurilor, o conformitate cu propriul sau program (coincident ca termen final cu
anumita altele sau succesiv acestora), ceea ce ii permite sa aiba ritmuri
durata a specifice, deci o anumita durata a ciclurilor sale, a fenomenelor
continuitatii specifice etc. Caracteristicile mil?carii in geosistem au evidentiat
'
sale evolutive importanta extrema a momentului producerii valorilor critice, in functie
etc. de duratele variabile l?i specifice ale evolu\iei cu caracter continuu, ale
intervalelor de discontinuitate etc.
Analiza geografica a fondului temporal al relafiilor umane

interactive, ca §i a urior repere crono/ogice ale sistemelor vii, nu este o
imixtiune nejustificata in domenii biologice sau medicale l?i nici nu
Capacitatea
inlocuiel?te demersul specializat al acestora. Deoarece insa
specifica a
interpretarile realizate in cadrul acestor domenii se opresc la limitele lor
geografiei de
specifice, explicatiile privind - inerent - paliere l?i articulatii sistemice din
apreciere a
aria functionala biologica l?i bio-psihologica, o abordare completa,
conditionarilor
' sistemica, se impune. lmplicafiile socio-economice, demografice
temporale
complexe in
etc. ale dimensiunii temporale a impactu/ui antropic asupra unor
sisteme vii, sau asupra unor structuri complexe biotice-abiotice,
cadrul
structurilor dispozifia §i variafia crono-spafiala a acestor imp/icafii §.a.m.d. necesita
sistemice.
intr-adevar o viziune de ansamblu, care sa evidenfieze nu numai
aspecte temporale sectoriale, ci timpul concret ca dimensiune intrinseca
a intregului geosistem.
Astfel, spre exemplu, fenofazele plantelor de cultura sunt efecte
ale unor realitati temporale incontestabile. Cu acest specific, ele intra
sub incidenta cercetarii fundamentale sau aplicative biologice,
agronomice l?,a., strict specializate ~i de neinlocuit. Faptul ca pozitia l?i
durata acestor fenofaze sunt strans dependente de variatiile
(cronologice) periodice l?i neperiodice ale unui complex de factori
climato-hidrici interactivi, aflati s i mu I tan in interactiune cu un suport
morfo-pedologic l?i cu lucrari de ameliorare a fondului funciar, ca
traditia, forma de proprietate, sau conjuncturi conflictuale social-
economice ori politico-militare pot modifica/deregla conditionarea
naturala a acestor etape ale ciclurilor vegetative ~i chiar etapele in sine,
ca dereglarile respective (reducand productii l?i rentabilitati) impun
consumuri de austeritate sau modifica structura l?i periodicitatea
schimburilor, in special a importurilor, schimba structura ocupationala a

Geosistemul ;,i timpul
unor paliere de populatie ~i ritmicitatea veniturilor acesteia, induc

schimbari de polaritate pe piata regionala sau mondiala a produselor
agricole, reorientari bursiere rapide, restructurari ale unor capitole
bugetare nationale, schimbari ale planurilor de cultura ~i ale utilizarii
terenurilor, defazate fata de ritmurile pedologice climato-zonale
~.a.m.d., nu-i mai preocupa decat foarte putin sau deloc pe biologi §i pe
agronomi, ln timp ce ln geografie toate acestea sunt repere ob/igatorii
ale cercetarii de specialitate §i ale aplicafiei.
Devine astfel clar ca analiza dimensiunii temporale a existentei
geosistemului depa~e~te net anvergura cantitativa ~i calitativa a
domeniilor strict specializate, aceasta misiune revenindu-i geografiei.
Prima parte a unitatii de invatare care abordeaza timpul (ca
forma ~i parametru al existentei materiei ~i al transferului de
materie, energie ~i informatie) a evidentiat dublul sau aspect,
abstract ~i concret (relativ, marcand succesiuni, simultaneitati ~i
dimensionand durate ). Timpul concret, eel mai direct perceptibil de
catre om, este extrem de clar exprimat prin forma sa biologica (timp
al comunitatilor vii, timp al omului) :
a) Selectati dintre raporturile Dvs, (profesionale, personale)
cu timpul pe cele care va marcheaza eel mai puternic ;
116 Proiectul pentru fnva\amantul Rural

Geosistemul 9i timpul
b) Compara\i ritmuri naturale cunoscute de Dvs. in ambianta

imediata cu ritmuri social-economice recente din comunitatea
umana careia apaf"tineti ;
c) Selectati dintre factorii de stres in ambianta urbana (Fig. 3)

pe cei care crede\i ca marcheaza eel mai puternic popula\ia activa
(ocupata) ;

Geosistemul '?i timpul
d) Enumerati cateva argumente ale pertinentei abordarii

timpului de catre geografie.

lucrarea de verificare de la sfan~itul acestei unitati de invatare
In aceasta parte a unita\ii de invatare, analiza geografica a timpului

ca dimensiune permanenta a sistemului terestru a evidentiat :
- omniprezenta timpului in geosistem ;
- specificul formei sale concrete in structurile vii ;
- timpul concret - valoare efectiva §i ritm - in existenta umana.

4.3 Repere cronologice in evolutia geosistemului
Tn evolu\ia de pana acum a geosistemului, proces care

echivaleaza, cu intreaga istorie a planetei, in sens complet, cateva
repere cronologice sunt esen\iale. Ele corespund unor fenomene de
mare insemnatate structurala §i func{ionala, de mare amploare spafiala
§i care au conturat etape deosebit de importante.
Eta pa
constituirii Constituirea suportului abiotic al geosistemului este rezultatul
Pamantului ca unei serii complicate §i indelungate de procese naturale dirijate de
planeta, a legile universale ale materiei, desfa§urate intr-o anumita arie a Galaxiei
consolidarii noastre, care au condus la forrnarea Sistemului Solar, din care face
raporturilor parte §i Pamantul. Geneza acestuia se datoreaza unor procese de
sale concentrare a materiei incepand de acum aproximativ 4, 5 miliarde de
energetice cu ani. Tn mod esen\ial, planeta noastra se deosebe§te de alte
Soarele, a componente ale sistemului prin pozifia sa fata de sursa energetica a
formarii acestuia, Soarele. De asemenea, de§i de constitufie telurica, la fel ca §i
inveli§urilor alte planete interioare ale sistemului, Pamantul a parcurs o evolutie
de apa §i aer, marcata de formarea unor inveli§uri de aer §i apa, cu o compozifie
A
a crearii chimica §i cu proprietati fizice proprii. In ansamblu, o mare varietate de

premiselor elemente componente §i o diversitate enorma a legaturilor interactive
vietii.
J
ale acestora au constituit premise/e aparifiei viefii. Aceasta este §i etapa
foarte lunga (care a durat pana la sfar§itul Precambrianului) a formarii §i
consolidarii unui comportament sistemic bazat pe fluxuri de foarte mare
amploare, relativ stabile in esenta lor : marile fluxuri materiale §i
energetice de natura magmatica §i seismica, mi§carile de amploare ale
apei oceanice, dinamica genera/a a aerului etc.
Aparitia §i Aparifia §i evolufia viefii au imboga\it §i au modificat profund

diversificarea structura §i functionalitatea geosistemului. in primul rand s-a format
formelor de astfel o noua componenta, biotica (plantele §i animalele), adaptata
viata, condi\iilor abiotice generatoare §i care constituiau, in acela§i timp,
J
constituirea ambianta sa curenta. Adaptabilitatea excep\ionala a permis dispersia

asociatiilor vie\ii sub diverse forme pe tot Pamantul, atat in aer, cat §i in apa, in
I
specifice §i scoarta terestra §i pe sol. Cea mai mare parte a acestei noi forme de
legaturile lor manifestare a materiei s-a localizat insa pe suportul constituit de
interactive in scoarta terestra §i sol, ca §i in stratul de aer invecinat, sub forma unor
sistem au asociafii vegetate §i animate. lnsertia prin adaptare a asocia\iilor vii in
desavar§it geosistem a durat mult §i s-a diversificat, corespunzator transformarilor
forma actuala importante prin care a trecut suportul abiotic insu§i, de-a lungul erelor
a structurilor geologice.
abiotice. Mai mult, daca mobilitatea ambianfei climatice, hidrologice,
geomorfologice §.a. a impus adaptari biologice specifice, in mod
interactiv viata vegetala (evoluand de la forme slab diferen\iate fata de
cele animale pana la cele evaluate, capabile de fotosinteza), grupata
din Paleozoic in formatiuni, a impus modificari importante suportului
abiotic. Elemente §i combina\ii chimice esen\iale ale inveli§ului de aer
au rezultat din fotosinteza §i descompuneri organice iar in scoarta s-au
format substante combustibile prin incarbonizarea unor cantitati imense
de resturi organice.
Tot rn Paleozoic, o alta categorie de forme de viata, avand cai
diferite de nutri\ie §i reproducere, a constituit lumea animala, mult mai
Proiectul pentru Inva\amantul Rural 119

mobila decat cea vegetala. Dezvoltarea sa a avut acela~i parcurs,

mereu mai diversificat ca linii evolutive, forme ~i grad de complexitate,
de la organisme simple, dezvoltate la ,nceput ,n ape, la organisme din
ce Tn ce mai complicate, care au colonizat uscatul. Ca ~i plantele, ele s-
au grupat in comunitati dependente de specificul asociafiilor vegetale §i
aflandu-se astfel sub influenta climatului, ape/or, fertilitafii solului etc.
Astfel, ambele tipuri de comunitati, convietuind ,n formatiuni
mixte, au suportat solidar efectele marilor fluctuatii climatice, ale
distributiei spatiale a apelor ~i uscatului etc. Spre exemplu,
favorabilitatea climato-hidrica din Carbonifer-Permian, din Jurasic ~.a. a
stimulat o vegetatie luxurianta, care acoperea arii Tntinse ~i care a
constituit baza nutritiva pentru animale de talie foarte mare, diferentiate
ulterior prin adaptari evolutive, erbivorele constituind hrana primelor
carnivore. Caracterul brutal al unor schimbari climatice a avut un impact
similar asupra bazei de nutritie vegetala, soldat cu disparitia unor
grupuri mari de animale. Selectia naturala n-a pastrat decat
organismele cele mai adaptabile noilor conditii de viata, iar aceste
conditii, mai variate, au stimulat ~i dezvoltarea unor forme noi, mai
evaluate (pasari, mamifere), ,nca mai adaptabile ~i astfel cu posibilitati
sporite de raspandire.
Simultan cu evolutia interactiva a vietii, incepand din acelea§i
perioade geologice vechi, tectonica litosferei s-a manifestat ~i ea destul
de variabil ~i complex, creand ,n timp structura ~i aspectul actual al
acestui ,nveli~ al Pamantului. Pentru comunitatile vii ~i pentru
geosistemul de azi, deosebit de importante au fast efectele
orogenezelor din Cainozoic, care prin cutare, Tnaltari puternice,
prabu~iri ~i vulcanism au creat sistemele montane cele mai ,nsemnate
ale continentelor. Extrem de importante Tn geosistem au fast ~i
modificarile climatice care au determinat instalarea unor mari glaciatii
continentale ~i montane.
Aparitia §i Aparifia (spre sfar~itul Pliocenului) §i evolufia omu/ui au fost

evolutia fenomene esenfiale in evolufia biosferei §i au avut o insemnatate
omului- deosebita pentru toate sistemele naturale. Tn felul acesta, au marcat
fenomene de Tntregul geosistem. Tntr-o etapa mult mai scurta decat precedentele,
importanta aceasta forma de viata le-a depa~it pe toate celelalte, dezvoltandu-~i o
exceptionala • caracteristica profund (~i superior) diferita, rafiunea. Aceasta i-a permis
in geosistem. nu numai un mod de existenta diferit, ci ~i o capacitate puternica de a
integra in existenta §i activitatea sa elemente §i interacfiuni din intregul
geosistem, de a transforma profund toate structurile, naturale sau
Crearea create de el insu§i.
sistemului Mai mult, dinamica sistemului propriu §i a transformarii antropice
social- a celorlalte sisteme a fost din ce in ce mai rapida Duratele perioadelor
economic, de evolutie cu caracter continuu au fast mult mai scurte decat cele
dinamica specifice sistemelor naturale, pragurile ~i discontinuitatile s-au succedat
integratoare §i rapid, comportamentul sistemic a trecut prin mai multe perioade diferite
transformanta calitativ, in special sub aspectul capacitafii de impact. Viata ~i
a acestuia- activitatea umana au avut totdeauna tendinta sa impuna ritmul alert,
premise ale specific, ,ntregii ambiante, reu§ind frecvent sa produca astfel mutatii, de
unei noi etape cele mai multe ori nefaste pentru structurile naturale §i adesea utile
in evolutia.
geosistemului.
doar pe termen scurt sistemului social-economic (Fig. 4).

Extinderea habitatului §i practicarea indelungata a agriculturii,

apari\ia §i dezvoltarea industriei, aparitia §i diversificarea serviciilor,
productia de bunuri, de§euri §i noxe, in ritmurile mentionate, pe fondul
unei cre§teri explozive a popula\iei §i al inertiei comportamentului fata
de resursele naturale etc. nu sunt doar caracteristici obiective cu care
structurile umane se inscriu interactiv in geosistem, ci §i premise
extrem de eficiente ale unei noi etape in evolufia acestuia. Este posibil
ca aceasta sa fie diferita fata de precedenta in mod esenfial, atat la
nivel de participanti, cat §i la nivelul functionarii sistemice: structuri
naturale mai sarace §i mai §Ubrede, sau reechilibrate in forme mai pu\in
utile omului, structuri social-economice modificate, poate mai alienate
fata tiparele psiho-afective §i productive obiectiv necesare, poate
reorientate catre recuperari sociale, catre un comportament mai auster
§i catre ritmuri mai rationale etc.
Evaluarile, prognozele de toate categoriile, opiniile, §.a.m.d. sunt
numeroase. Unele, cotate fie ca rezonabile, fie ca exagerat de
optimiste, par sa conteze pe schimbari importante ale mentalitatilor,
ceea ce ar putea induce o ameliorare a raporturilor sistemice. Altele,
carora Ii se repro§eaza un pesimism exagerat, intrevad un geosistem
total degradat, cu §anse foarte indepartate ale reechilibrarii, cu un nivel
calitativ absolut deficitar sub aspectul utilitatii pentru om, poate chiar
fara oameni. in fine, 0 a treia categorie de prognoze asupra etapei
urmatoare in evolutia geosistemului vorbe§te despre viitorul opac, ale
carui trasaturi nu se pot distinge §i cu atat mai pu\in ar putea fi evaluate.
Sunt, probabil, cele mai realiste.
Tn a doua parte a unita\ii de invatare referitoare la timp,
reperele cronologice principale ale evolutiei geosistemului
sunt urmate de o prognoza generica asupra perspectivelor
geosistemului. Constituirea (indelungata) a suportului
abiotic este urmata de aparitia vie\ii §i a omului, fiin\a
rationala, care a creat o structura noua in geosistem,
integrand structurile naturale in existenta sa, din ce in ce
mai complicata §i ritmata mereu mai rapid :
a) Prezentati principalele momente ale constituirii suportului

abiotic;

·j -~
~
W-~
b) Urmariti etapele aparitiei ~i diferentierii formelor de viata ;
c) Expuneti succint caracteristicile complet diferite ale

manifestarii ~i ritmului specific structurilor social-economice.

~
..,.
- .
• .I.

lucrarea de verificare de la sfar$itul acestei unitati de invatare
Aceasta parte a unitatii de invatare v-a propus o trecere in

revista a evolutiei cronologice a geosistemului, pentru a va crea
posibilitatea sa apreciati singuri :
-specificul §i durata foarte mare a constituirii suportului abiotic;
- perioada aparitiei §i diferentierii formelor de viata naturala, a
evolutiei lor interactive §i a constituirii asociatiilor mixte, vegetale §i
animale;
- aparitia §i evolutia omului §i a structurilor sale specifice ;
- perspectivele evolutiei geosistemului.
(Pentru aprofundare sau corectarea raspunsurilor gre§ite

recititi paftile unitatii de invatare indicate dupa fiecare
raspuns/comentariu).
1. a) in general, formele cele mai frecvente ale timpului
concret, resimtite ca repere (uneori draconice) ale __existentei umane
sunt cele care marcheaza intervalele de munca. In cadrul acestor
intervale functioneaza §i alte repere cronologice, conforme cu
specificul profesional al muncii (ture, semestre sau trimestre,
sezoane etc.). in viata persona la, timpul poate avea repere foarte
diferite, care tin de temperament, starea sanatatii, obligatii familiale
etc. - v. 4.2.
b) De regula ritmurile naturale sunt mai lente ; germinarea

semintelor, spre exemplu, chiar in conditii termohidrice §i
pedologice favorabile, este cu mult mai lenta decat schimbarea
locatiei unor mici magazine, case de schimb valutar, a unor optiuni
politice etc. - v. 4.2.
c) Obiectiv, factorii de stres cei mai agresivi pentru populatia

activa sunt competitia profesionala dura §i nesiguranta locului de
munca, asociate cu efectele negative ale poluarii ambiantei asupra
sanatatii §i ale insingurarii. Subiectiv, agresorii pot fi foarte variati §i
diferiti de cei mentionati - v. 4.2.

d) in perceptia ~i analiza timpului ca dimensiune

geosistemica, geografia abordeaza durate, momente ale producerii
valorilor-limita, secvente simultane sau decalate ale fenomenelor
naturale (geologice ~i geomorfologice, meteorologice ~i climatice,
hidrologice, pedologice, biologice) ~i umane (psihologice, sociale,
productive, creative, ale serviciilor, administrarii ~i politicii), fara sa
omita ~i fara sa exagereze in plus nici o durata, perioada ori
secven\a. Este o ~tiinta a intregului geosistem, cu toate
caracteristicile lui spa\iale ~i cronologice - v. 4.2.
2. a) Concentrarea materialului fizic constitutiv al planetei,

distribu\ia lui in strate concentrice cu proprietati diferite, dinamica
interna de profunzime cu efecte importante la suprafata terestra,
formarea inveli~ului de apa ~i a celui de aer, stabilizarea
compozi\iei chimice a acestuia, instalarea principalelor circuite
termice ~i hidrice au fost repere importante ale constituirii suportului
abiotic al structurilor vii naturale ~i al celor social-economice. - v.
4.3.
b) incepand din ape, viata s-a dezvoltat de la forme slab

diferen\iate sub aspectul proceselor vitale pana la forme vegetale
cu structura ~i functionalitate complexa, capabile sa converteasca
mereu mai fin, cu randament din ce in ce mai mare, energia solara
~i elementele nutritive din sol. 0 alta linie de organisme a evoluat
spre forme animale, mereu mai complicate ca specializare
anatomo-fiziologica ~i distributie spa\iala, in conformitate cu baza
nutritiva asigurata de plante - producatorii primari de material
formativ, proteinic. in felul acesta, in lumea vie naturala nu pot
exista indivizi total solitari, ci asocia\ii - v. 4.3.
c) Omul, o fiinta extrem de asemanatoare constitutiv tuturor

mamiferelor dar in special primatelor, a evoluat diferit, dobandind
ra\iune ~i depa~ind astfel tot restul lumii vii in ceea ce prive~te
posibilitatea de a folosi ~i transforma, de a deplasa ~i integra in
existenta sa biologica ~i social-economica orice structura naturala,
in conformitate cu ritmurile sale specifice, mult mai rapide fata de
cele naturale - v. 4.3.
4.5 Lucrare de verificare 4
INSTRUCTIUNI
'
cursant a Unitatii de invatare 4, referitore la ,,Geosistemul ~i timpul".
Raspunsurile la intrebarile din lucrare vor fi transmise prin po~ta
tutorelui, pentru corectura, comentarii ~i evaluare.
- numele ~i prenumele cursantului (care se vor mentiona pe fiecare
paqina a lucrarii) ;

depa~easca o jumatate de pagina. Pentru corectura sunt necesare un
spatiu de aproximativ 5 cm pe margine ~i o distanta similara intre
raspunsuri.
anul absolvirii, ~coala unde activati ~i pozitia in cadrul corpului
profesoral.

1. cursantul ~i-a insu~it eel putin ideile din adnotarile plasate in
2. este capabil sa utilizeze ~i sa aplice (dupa caz) cuno~tintele
asimilate la aprecierea ~i interpretarea unor situatii concrete
din locul in care traie~te, din mediul sau profesional, familial
etc.
este capabil sa formuleze raspunsurile clar, corect, succint.
Cu privire la dimensiunea cronologica a geosistemului:
1) Va preocupa in primul rand reperele cronologice

profesionale sau cele familiale? (1 p.)
2) in comunitatea profesionala careia apaftineti reperele

cronologice sunt stresante sau confortabile ? (1,5 p.)
3) Care este ritmul natural eel mai lent pe care ii cunoa~teti?

(1 p.)
4) Care sunt factorii de stres pe care ii resimtiti eel mai puternic

? (2 p.)
5)
6) Ce aspecte ale constituirii suportului abiotic in geosistem ati
retinut ? (1 p.)
7) Precizati daca legatura esentiala dintre plante ~i animale

este temporara sau permanenta ~i argumentati raspunsul. (1,5 p.)
8) Ritmurile social-economice pot fi incetinite sau accelerate?

(2 p.)

Mehedinti S., 1994, Terra, Editura Enciclopedica, Bucure~ti. vol. I, VII

Tanase Al., 1985, Umanismul §i condifia umana in civilizafia contemporana,
Editura Politica, Bucure~ti. integral
Ungureanu Irina (coord.), Muntele I. ~i colab., 2003, Geografia mediului. Omul §i
natura la inceput de mileniu, Editura lnstitutul European, la~i, 2.4.
Ungureanu Irina, 2005, Geografia mediului, Editura Universitatii ,,Al. I. Cuza", la~i,
Partea a II-a, 5.

Pl
Calitatea geosistemului

'
CALITATEA GEOSISTEMULUI
Cuprins ............................................................................................... Pag. 127

5.1. Obiectivele unitatii de tnvatare nr. 5 ......................................................................... 127
5.2. Notiunea de calitate tn cazul structurilor sistemice ................................................... 127
5.3. Fenomene de criza tn geosistem. Mecanisme l?i forme
spontane l?i dirijate de redresare ............................................................................. 130
5.4. Comentarii l?i raspunsuri la teste .............................................................................. 136
5.5. Lucrarea de verificare 5 ............................................................................................ 137

' '
Prin cunoal?terea continutului acestei unitati de tnvatare:
- Ve\i avea o viziune corecta asupra sensu/ui calitafii unei
structuri sistemice, a unui ansamblu coerent prin funcfionalitatea sa
specifica, ca §i asupra fenomenelor de criza
- Ve\i dobandi capacitatea de a aprecia mai corect
conjuncturile generatoare de criza, de a actiona preventiv, de a le
prevedea. Tn context, veti constata ca: '
- tn sens general, termenul de calitate se folosel?te pentru a
desemna tnsu~iri statice (mai ales pozitive) ale unui element sau altuia,
ale unui grup de elemente, ale ,,mediului" etc., tn timp ce pentru
structurile sistemice calitatea exprima tn primul rand buna lor
functionare ;
- aspectele negative din diferite structuri sunt efectele unor cauze
disfunctionale care pot avea origine naturala, dar sunt frecvent de
origine antropica sau provin din antropizarea excesiva sau agresiva a
unor structuri sau functii naturale ;
- semnificatia fenomenelor de criza nu este cea generic
cunoscuta ca insuficienta a unor resurse, ci aceea de
suprapunere/coincidenta a unor disfunctii care depal?esc prin amploare,
complexitate, durata ~i spatiu resursele interne de autoreglare ale
structurilor afectate astfel, criza este expresia extrema a
disfunctionalitatii ;
- mecanismele de redresare a starilor de criza sunt extrem de
variate, eficienta maxima avand cele naturale, daca nu sunt prea mult
modificate, saracite sau dezechilibrate de om; redresarea structurilor
social-economice pretinde tnsanatol?irea foarte multor functii, tntrucat
aceste structuri includ, antreneaza, folosesc practic tntregul geosistem.
5.2 Notiunea de calitate in cazul structurilor sistemice

'
Tn general, referinta la calitate se face pentru a se desemna
tnsu~iri pozitive (utile, estetice etc.). Foarte larg utilizat tn legatura cu
,,mediul", termenul subtntelege caracteristici satisfacatoare ale unor
componente ale suportului ecologic, componente care raspund unor
necesitati vitale ale omului (aer, apa, sol, vegetale). Mai mult, vehiculat
tn sintagma ,,calitatea vietii" - de~i astfel devine mai general, mai
imprecis - convinge tn sfere foarte largi.

1rrrrr
If! Calitatea geosistemului
Analiza obiectiva a acestor acceptiuni demonstreaza insa

caracterul lor incomplet, de regula static §i frecvent vizand un singur
aspect: o arie sau (foarte rar) o etapa de evolutie neafectate de poluare/
degradare sunt cotate ca beneficiind de o calitate remarcabila a
,,mediului". Aprecierea respectiva vizeaza fie numai aspectul utilitar al
unor componente ale ambiantei, fie §i starea unor ecosisteme, totul
insa in momentul observatiei. Cand, totu§i, se are in vedere §i
perspectiva, ea nu se contureaza decat sub aceea§i forma sectoriala,
utilitarista, statica. Acest caracter impropriu se mentine chiar §i daca s-
Calitatea ar face referinte clare la toate componentele geosistemului, omitandu-
structurilor se insa in continuare faptul ca el este o structura sistemica, deci
sistemice nu functionala §i ca fara referinta la calitatea modului de functionare orice
este o simpla apreciere este incorecta.
insu,ire
statica, Concluzia logica este ca notiunea §i termenul de calitate,
favorabila aplicate oricarei structuri sistemice §i cu atat mai mult geosistemului,
omului, ci o obliga la evaluarea §i exprimarea adecvata a dinamicii sale. Cu sensul
stare de acesta, notiunea nu este insa nici cunoscuta §i nici folosita. Raportata
.
functionare
corecta, care
la ceea ce pentru o structura sistemica reprezinta programul sau,
nofiunea de calitate ar trebui sa exprime desfa§urarea echilibrata a
poate asigura Jegaturilor intre componente, decisa §i controlata de centrul (centrele)
echilibrul respectiv(e).
dinamic pe Concis, in cazul geosistemului, notiunea de calitate (sau calitate
termen lung al a vietii) este echivalenta cu aceea de echilibru dinamic, a§a cum deriva
ace lei acesta din functionalitatea sistemica : ape/ adecvat ca forma, moment §i
structuri. dimensiuni la rezerve interne sau externe, organizare §i distribuire
corecta in interiorul structurii a fluxurilor intrate, orientare utila a
fluxurilor de ie§ire, prelucrarea rapida §i eficienta a informafiei din ,,aval"
; prin urmare, sunt necesare decizii ,,sup/e", cu nuc/ee active in interiorul
structurii, capabile sa controleze mereu bilanturile energetice, materiale
§i informafiona/e, prin gestiunea rea/ista a rezervelor, prin evaluarea
permanenta a funcfionalitafii mecanismelor sistemice, prin prognoza
pragurilor §i printr-o viziune permanent clara a supra- §i subordonarii
sistemice a structurii respective.
(Raspunsurile se vor inscrie in spatiul fiber de
sub fiecare intrebare/problema)
Aceasta parte a unitatii de invatare va ofera posibilitatea
sa intelegeti §i sa apreciati in cuno§tinta de cauza calitatea unei
structuri sistemice, diferita de cea pe care constatari generale o
etaleaza separat, cu privire la apa, la aer etc.;
a) Judecati §i raspundeti argumentat daca o structura
sistemica ca, spre exemplu, un sat de munte, cu aer curat, ape
§i soluri nepoluate, padurea intacta, deci cu un mare potential
turistic natural, cu populatie batrana, putina §i primitoare are o
calitate satisfacatoare.
128 Proiectul pentru lnva\amantul Rural

b) Precizati daca intre insu§lirile negative ale unor

componente ale structurilor sistemice pe care le cunoa§lteti §li
functionalitatea acelor structuri exista vreo legatura.
c) Prezentati o disfunctie naturala pe care ati cunoscut-o

direct.

Tn aceasta parte a unitatii de invatare vi s-a prezentat sensul sistemic al

notiunii de calitate, pentru a va ramane clar ca :
- in structurile sistemice geneza aspectelor negative nu este
intamplatoare, ele fiind efectele unei functionari defectuoase a
structurii ;
- calitatea sistemica presupune prelucrarea competenta a informatiei,
decizii adecvate ca forma, ritm ~i dimensiuni, cu privire la : fluxurile
de intrare, apelul la rezervele proprii sau externe, fluxurile interne
de distributie, reorientarea unora, controlul eficient al aplicarii
deciziilor, eficienta structurilor subordonate ~i a insertului in structuri
supraordonate etc.
5.3 Fenomenele de criza in geosistem. Mecanisme §i forme spontane §i

dirijate de redresare
Situatiile de dezechilibru cu efect disfuncfional in orice structura

Dezechilibrul sistemica nu pot fi interpretate decaf drept conjuncturi de criza. Ele
cu efect corespund epuizarii resurselor de autoreg/are, indiferent daca
disfunc\ional fenomenul afecteaza elemente structurale, sau mecanisme interactive
- expresie de reglare a fluxurilor, ori este generalizat, daca afecteaza structuri
clara a starii atmosferice, sociale, geochimice ~.a.
de criza. ln geosistem, pe parcursul evolutiei sale, starile de criza sunt
inerente, dar modul i'n care se produc, tipul ~i amploarea efectelor,
Diversitatea mecanismele de redresare ~i eficienta lor sunt diferite. ln marea
structurala !ii diversitate a geosistemului se regase§te forfa (capacitatea) sa de
.
functionala -
sursa de
redresare, apreciabila atat sub aspect cantitativ, cat §i sub aspectul
complexitatii resurselor folosite in acest proces.
viabilitate in Tn aceea~i diversitate rezida insa ~i multitudinea elementelor,
sistem dar !ji proceselor, structurilor cu capacitate transformanta, care pot indeparta
potential de echilibru alte structuri, relativ rapid, pe arii intinse, fara ca sectorul
generator de respectiv de refea sistemica sa defina obligatoriu (sau sa poata produce
criza. la fel de rapid) resurse de redresare. Aceasta capacitate interna de
geneza a starilor de criza este potenfata ~i de faptul ca in asemenea
conjuncturi nu opereaza neaparat binecunoscuta lege a numerelor
mari, o cantitate (structura, fenomen etc.) infima sau efemera putand
antrena evolufii disfuncfionale de anvergura spafiala mare §i pe termen
lung.
Fara ca situatiile de criza ~i mecanismele genetice respective sa
personalizeze strict unul sau altul dintre sistemele principale, un aspect
deosebit al acestor fenomene se impune analizei : in sensul eel mai
propriu starile de criza implica structuri vii. Tn ansamblul tuturor
disfuncfiilor abiotice, care dezechilibreaza uneori ireversibil structuri
sistemice geochimice, morfologice, hidrice, atmosferice etc. starea de
Structurile vii criza nu este resimfita sau perceputa, reechilibrarea sau ,,renunfarea"
naturale !ii sunt procese exclusiv fizice/chimice, pe care omul le sesizeaza numai
cele social- daca ii afecteaza direct sau indirect. Viata este angajata insa in starile
economice - de criza sub o forma total diferita, mu.It mai complexa. Tn plus, din
foarte perspectiva umana, con§tientizarea psiho-afectiva a situafiilor de criza,
sensibile in a efectelor crizei §i a durabilitafii acestor efecte amplifica fenomenele
situa\ii de respective. Panica, sentimentul profund de insecuritate, chiar anularea
criza. sperantei de redresare pentru una sau mai multe generatii reduc
130 Proiectul pentru fn~atamantul Rural

adesea initiativa, induc valorificarea lenta ~i incompleta a unor resurse

de redresare inca accesibile, stimuleaza gestiuni haotice,
incompetente, frecvent corupte, orienteaza activitatea catre obiective
inguste, extrem de pragmatice, cu finalitate imediata ~i locala sau chiar
individuala.
Starea de criza este una dintre multele conjuncturi care

demonstreaza ca, in geosistem, conditia rationala umana, unica ~i
superioara, nu asigura automat nici suprematie, nici competenta
universala ~i poate nici permanenta. Mai rau, sistemul social-economic
se remarca ~i printr-o capacitate deosebita de a induce stari de criza.
Existenta ~i activitatea multiplu integrante ale societatii umane,
dinamica exceptional de rapida a structurilor acestui sistem genereaza
frecvent numeroase elemente, procese ~i conjuncturi noi, cu capacitati
transformante , care nu lasa timp suficient structurilor naturale sau
antropice preexistente, interactive, sa se adapteze noilor dimensiuni ~i
ritmuri cerute. lnerent, posibilitatea aparitiei unor disfunctii,
simultaneitatea mai multora, suprasolicitari etc. conduc la slabirea
capacitatilor de autoreglare pe retele intinse de unitati sistemice.
Seria disfunctiilor simultane, cu mare potential generator de criza
incepe frecvent in sistemul social-economic : poluarea transfrontaliera a
aerului ~i a apei, fenomene de instabilitate sau de agresiune politico-
militara, competifii nucleare, urbanizare haotica ~.a.m.d. De asemenea,
o serie de caracteristici ale sistemului creat de om intaresc contextul
favorizant al fenomenelor de criza. Astfel, decalajele intre statele
bogate ~i cele sarace au crescut continuu ~i conform prognozelor ele se
vor accentua. La sfar~itul anului 1980, valoarea medie a P.1.B./locuitor
in statele dezvoltate a fast de 10.660 $, iar in cele sarace de 220 $,
ceea reprezenta un raport de 1/48. In anul 2002 statele bogate au ajuns
la un P.I.B. mediu/locuitor de 26.490 $ iar cele sarace de 430 $, raportul
distantandu-se la 1/62.
'Tn detaliu, decalajele mentionate inseamna mari lipsuri
energetice pentru importatorii de petrol cu slabe resurse financiare,
imposibilitatea accesului la informatie ~i a asigurarii unor tehnologii
performante, degradarea infrastructurilor social-economice, degradarea
solurilor, a ecosistemelor, lipsuri alimentare severe, cu 1.750.000.000
de subnutriti in 2000, lipsa de lemn de foe ~i dificultati severe de
preparare a hranei, lipsa de apa potabila ~i maladii cu transmisie
hidrica, mortalitate infantila cu valori de pana la 180 %0, destructurarea
retelelor de a~ezari rurale prin exod spre ora~e. emigratie masiva
pentru munca (de la necalificata la inalt specializata) ale unor mari
efective de populatie ~.a.m.d. Creditele acordate statelor sarace au fast
conditionate de acela~i acces la resursele lor naturale, reuniunile Nord-
Sud repetate n-au dat rezultate concludente, subdezvoltarea
continuand sa se agraveze in majoritatea statelor lumii a treia. Cursa
pentru resurse naturale ~i piefe de desfacere continua ~i mijloacele
utilizate sunt frecvent agresive. Printre altele, decalajul de ritm intre
organizarea productiei ~i mobilitatea conjuncturii economice regionale ~i
mondiale genereaza §Omaj, agravat de inflafie excesiva. Aceasta face
ca puterea de cumparare a foarte multor categorii de populatie sa se
reduca mereu, iar conditiile lor generale de existenta sa devina foarte
grele, mai ales in cazul - destul de raspandit - al urbanizarii

Disfunctii
necontrolate. Decalajul intre nivelul de viata al· paturilor sarace sau
simultane saracite ~i varfurile piramidelor sociale se adance~te ~i genereaza
(naturale §i tensiuni.
social- Din acela~i sistem social-economic, puternic integrant, au difuzat
economice), ~i alte impu/suri disfuncfionale, generatoare de criza in sisteme naturale
prod use (Fig. 4): extinctia provocata a unor specii vegetale ~i animale,
spontan, periclitarea sau distrugerea unor ecosisteme fragile, inducerea unor
stimulate sau bilanturi hidrogeologice negative, depa~irea tolerantei debitelor naturale
declan§ate de de dilutie, potentarea efectelor salinizante ale evapotranspiratiei
om, cu efecte ~.a.m.d.
dure in toate
structurile lmaginea generala a starii de criza a geosistemului este, desigur,
naturale §i in descurajanta. Tn manifestari locale, din perspectiva structurilor social-
sistemul economice premisele solutionarii sunt considerate mai accesibile, eel
social- putin sub aspect dimensional (cantitativ). Propagarea la nivel regional,
economic. uneori destul de rapida, ca ~i anvergura globala a unor disfunctii (spre
exemplu climatice) evidentiaza insa reducerea masiva a posibilitatilor
reale de a controla aceste fenomene.
Cele mai eficiente modalitafi de ie§ire din criza, care valorifica la
maximum posibilitatile interne de autoreglare, sunt cele specifice
Mecanismele structurilor naturale' ale geosistemului. Tn evolutie spontana, spre
naturale de exemplu, depa~irea capacitatii trofice a unui ecosistem ca urmare a
depa§ire a proliferarii unei/unor specii se rezolva prin selectie naturala, in limitele
crizei sunt mai ecotopului initial sau intr-o arie noua, mai extinsa'. a acestuia. Tn acela~i
lente dar mai fel, destabilizarea, din cauze naturale, a unui versant acoperit cu
eficiente. depozite mobile este o disfunctie (morfologica, hidrica, pedologica etc.),
dar reorientarea spontana a scurgerii superficiale pe noi trasee de
inclinare maxima reduce treptat decalajul scurgere-infiltratie,
deplasarea gravitationala a materialelor mobile antrenate de apa
(conform masei lor) reface unghiurile de taluz natural, reducerea
inclinarii terenului reface premisa morfologica necesara reluarii
pedogenezei sau redobandirii fertilitatii climato-zonale a solului etc. Tn
sistemele microclimatice stratificatia termica gravitationala este, de
asemenea, o disfunctie dar, de~i mai lent, mecanismele fizice de
transfer ~i conversie energetica reu~esc sa reintroduca stratele de aer
mai reci in circuite convective ~i starea de echilibru dinamic se reface
~.a.m.d.

' !.
b.
l
siruri
111n1ralt
.nutritive
RII trialt
111ttalt
divtrn
Cicluri naturale. a. neperturbate. b. perturbate

Fig. 5.1
Structurile sistemice antropizate sau integral antropice, cu

diversitatea lor structurala §i functionala generatoare a numeroase
conjuncturi disfunctionale, nu produc 1nsa §i tot atatea
mecanismelmijloace de redresare. De§i, teoretic, eterogenitatea ar
trebui sa asigure o baza ,,genetica" bogata a autoreglarii, in aceste
structuri discrepantele, decalajele de ritm §i defazarile sunt cele mai
frecvente §i mai puternice, astfel incat potenfialul de criza este mult mai
amplu iar mecanismele necesare redresarii nu mai pot fi
a§teptate/preluate exc/usiv din structurile naturale. Tehnologii mai putin
agresive, tehnici depoluante etc. sunt realitati curente dar, de-a lungul
timpului, progresul tehnic a amplificat in mod frecvent factorii §i
mijloacele favorabile producerii crizelor, ignorand o perioada
indelungata segmentul posibilitafilor de redresare §i - mai ales - pe eel

Mecanismele preventiv.
social- Totu~i. daca se analizeaza postura societati umane de la nivelul
economice de actual de calitate a geosistemului, cu numeroase disfunctii locale, cu
redresare a difuzii regionale importante ~i chiar cu perspectiva unor disfunctii
starilor de climatice globale ~i daca se au in vedere numai premisele social-
criza sunt mai economiee ale fenomenelor de criza, cateva aspecte se contureaza
sarace §i relativ clar. Experienta dura a rapiditafii cu care s-a propagat marea
frecvent eriza eeonomica mondiala de la sfar~itul deceniului al treilea al secolului
depa§ite de trecut, efectele sale dezastruoase, lentoarea §i disparitafile cu care s-a
rapiditatea cu realizat redresarea, experienta dureroasa a razboaielor mondiale,
care se periclitarea generala a sanatafii umane ~i a echilibrului eeosistemelor ca
propaga efect al poluarii complexe etc. au impus ineeputul ,,invafarii" unei
fenomenele atitudini sistemice la seara extinsa. De~i procesul acesta a functionat cu
negative. disparitati teritoriale, a fost viciat prin dimensiuni ~i durate insuficiente, a
fost ~i mai este blocat temporar prin agresivitate, intoleranta ~.a., are o
O atitudine efieienfa din ee in ce mai mare.
con§tient Cu aceea~i dinamica, mult mai rapida decat ritmurile naturale,
solidara §i relafiile soeial-economiee, politiee, militare - nu fara convulsii ~i excese
sistemica - ineep sa reconstruiasea pozifie mai adeevata a omului in sistemul
incepe sa se terestru, vizand pentru soeietatea umana un foe ce nu poate fi util §i
consolideze. durabil decat prin respectarea cu strietete a functionalitatii ansamblului.
Este premisa Tn sensul acesta, in ultimele decenii, car~cterul giobal al ~tarilor de eriza
redresarii §i a integrate este din ce in ce mai puternic con§tientizat, societatea umana
prevenirii fiind mereu mai solidar ingrijorata de generalizarea unor evolufii
starilor de disfunefionale, indiferent de aria spafiala afectata initial. De asemenea,
criza. este preocupata de solufionari, chiar daca gama solutiilor
discutate/propuse este inca departe de o acceptiune solidara.
134 Proiectul pentru Tnva1amantul Rural
..
Tn aceasta parte a unitatii de invatare v-a fast prezentata
forma concreta a calitatii deficitare in structuri sistemice -
fenomenul de criza.
a) Prezentati succint legatura dintre fenomenul de criza
~i disfunctiile sistemice.
b) Definiti notiunea de criza ~i prezentati principalele

aspecte ale crizei actuale n geosistem.
c) Comparati mecanismele naturale de redresare a

starilor de criza :;;i exigentele redresarii starilor de criza in
structurile social-economice.

invatare
'

Calitatea deficitara a unei structuri sistemice poate atinge nivelul

de criza, in care :
- functionalitatea interna ~i legaturile externe nu mai asigura un
echilibru dinamic, numarul ~i forta disfunctiilor orientand
structura sistemica spre degradare ;
- amploarea disfunctiei generale depa~e~te capacitatea interna
de autoreglare ;
.
- mecanismele de redresare functioneaza cu eficienta mai mare.
in structurile sistemice naturale fata de cele social-economice
unde, datorita complexitatii functiilor ~i structurilor integrate,
redresarea este mai pretentioasa, mai scumpa, mai
indelungata, mai greu de realizat.

gre,;ite, recitifi partile unitafii de invatare indicate dupa
fiecare raspuns/comentariu)
1.a) in structura respectiva calitatea ,,mediului" nu

poate fi considerata satisfacatoare decat intr-o viziune pur
ecologica, deoarece viabilitatea acelei a~ezari nu poate fi
asigurata doar cu aer curat ~i ospitalitate, ci numai prin
valorificarea eficienta a rezervelor ei - potentialul turistic. Cum
aceasta nu se poate realiza decat cu forta de munca, rezulta
clar ca numai rezolvarea disfunctiei demografice va asigura
e~alonul activ, apt sa valorifice oferta naturala. - v. 5.2.
b) in orice structura sistemica aspectele negative sunt

efecte ale unor functii ~ubrede, insuficiente, degradate sau
integral inactive. in u'itimele decenii multe structuri sistemice
naturale au tendinte de evolutie disfunctionala, incat in
experienta oricarui adult se afla deja o cantitate de informatie
de acest gen v. 5.2.
2. a) in situatiile de cumul ~i suprapunere a mai multor

disfunctii in cadrul uneia ~i aceleea~i structuri sistemice se
instaleaza o stare de criza v. 5.3.
b) Ca depa~ire a capacitatii interne de autoreglare in

multe unitati ~i structuri ale geosistemului, criza actuala se
manifesta concret prin disfunctii ale productiei ~i conditiilor
transferului de energie, disfunctii demografice, disfunctii ale
distributiei produselor finite, ale relatiilor politice, diplomatice,
militare etc, in general ale relatiilor interumane. v. 5.3.

c) Mecanismele naturale de redresare a starilor de criza

sunt mai eficiente ~i au rezultate mai durabile. Pentru
redresarea starilor de criza din sistemul social-economic,
exigentele sunt mult mai mari, deoarece disfunctiile
generatoare implica structuri foarte complexe, integrate de om
din tot geosistemul. Adesea sunt necesare schimbari profunde
ale mentalitatilor umane, procesul respectiv putandu-se extinde
pe durata multor generatii - v. 5.3.
INSTRUCTIUNI
'
Lucrarea de verificare presupune cunaa~terea de catre cursant a
Unitatii de Tnvatare 5, referitaare la ,,Calitatea geasistemului".
Raspunsurile la Tntrebarile din lucrare var fi transmise prin pa~ta tutarelui,
pentru carectura, camentarii ~i evaluare.
Pe prima pagina a lucrarii se var scrie :
- numarul de ardine al lucrarii de verificare ;
- numele ~i prenumele cursantului (care se var mentiana pe fiecare
Fiecare raspuns va trebui sa fie clar exprimat ~i sa nu depa~easca a
jumatate de pagina. Pentru carectura sunt necesare un spatiu de
aproximativ 5 cm pe margine ~i a distanta similara intre raspunsuri.
Mentianati, de asemenea, specializarea universitara absalvita, anul
absalvirii, ~caala unde activati ~i pazitia in cadrul carpului prafesaral.

1. cursantul ~i-a insu~it eel putin ideile din adnotarile plasate in
2. este capabil sa utilizeze ~i sa aplice (dupa caz) cuno~tintele
asimilate la aprecierea ~i interpretarea unor situatii concrete
din locul in care traiel?te, din mediul sau profesional, familial
etc.
Raspunzand catorva intrebari se poate verifica daca ati asimilat

continutul acestei unitati de invatare.
1. Atat de multe sunt aspectele negative ale vietii umane

cotidiene, incat majoritatea aamenilor le suporta fara sa-l?i mai puna
intrebari asupra lor. Analiza geosistemica v-a ajutat sa incercati sa le
intelegeti. Cum procedati ? (2 p.)

'I'
2. Daca va sunt cunoscute, numi\i cateva disfunc\ii generatoare

de disconfort bioclimatic. (1,5 p.)
3. Ati fost antrenat in disfunctii ale structurii Dvs., profesionale?

(0,5 p.)
4. Care dintre disfunc\iile contemporane generatoare de criza in

geosistem va afecteaza eel mai puternic? (1 p.)
5. Tn ce constau posibilitatile interne ale grupului Dvs. profesional

de a preveni stari de criza in structura in care va aflati ? (1 p.)
6. Cum va puteti implica in redresarea celor mai acute aspecte

ale crizei structurii administrativ-teritoriale (sat, ora:;,) in care traiti ? (2
p.)
7. Reformulati oricare dintre testele ata:;;ate acestei unitati de

invatare pentru a-I face mai eficient in munca Dvs. de pregatire. (2 p.)
Brown, L. , 1994 - 2004, Probleme globale ale omenirii, Editura Tehnica,

Bucure:;;ti, integral
Mehedinti, S., 1933, Oiscordanfe antropogeografice, B.S.R.R.G., Lii, Bucure:;;ti, p.
193 - 228
Roberts, N. (coord.), 2002, Schimbarile majore ale mediului, Editura All
Educational, Bucure:;;ti, Partea I, cap 1.
Ungureanu, Irina, 2005, Geografia mediului, Editura universitatii ,,Al. I. Cuza",la:;,i
, Partea a II-a, 6

Controlul Tn geosistem

A '
CONTROLUL IN GEOSISTEM
Cuprins ............................................................................................... pag. 139

6.2. Notiunea de control in cazul structurilor sistemice .................................................... 139
6.3. Monitorizarea geosistemului ..................................................................................... 142
6.4. Modelizare ~i vizualizare .......................................................................................... 146
6. 7. Bibliografie minimala ................................................................................................ 154

' '
Unitatea aceasta de invatare permite cunoa~terea ~i aplicarea corecta
a notiunii de control in cazul structurilor sistemice, ca ~i a nivelului
actual al controlului exercitat de societatea umana in cadrul
geosistemului. Ca §i in cazul unitafii precedente,
- vefi deveni mai avizafi, 1nfelegand controlul in sistem nu doar
ca acfiune umana, ci ca o forma extrem de eficienta a
functionarii
, tuturor structurilor mediului ;
- vefi acfiona mai rapid §i mai eficient in exercitarea
controlului la care avefi acces;
-vefi respecta posibilitafile §i necesitafile de control ale a/tor
structuri;
- vefi §ti sa protejafi mecanismele de control naturale.
Treptat, veti constata ~i va veti insu~i sensul real al termenului,
functiilor ~i posibilita\ilor concrete de control , prefigurand competente
concrete de implicare in exercitarea unor ac\iuni specifice, plecand de
la:
- sensul general al notiunii de control ~i semnifica\ia controlului Tn
structurile sistemice ;
monitorizarea geosistemului prin cuantificari ~i veghe
organizata, prin stocarea informa\iei in banci de date ~i organizarea
datelor in scopul interpretarii ~i aplica\iei, prin intermediul sistemelor
informa\ionale geografice ;
- modelizarea unor func\ii sistemice ~i vizualizarea informa\iei
despre geosistem prin mijloace diferite , in scop de diagnoza, prognoza
~i optimizare a raporturilor interactive din diferite structuri ~i secvente
func\ionale.
6.2 Notiunea de control in cazul structurilor sistemice
'
Aspira\ia intr-o evolutie generala echilibrata ac\ioneaza Tn
perioada actuala pe fondul unei solicitari intense a tuturor structurilor
preexistente, de catre o popula\ie umana mereu mai numeroasa.
Aceasta pretinde acfiuni extrem de prevazatoare §i evaluari cat mai
realiste ale starilor de fapt §i ale perspective/or. Pentru a le realiza,
societatea umana intentioneaza sa controleze geosistemul, in sensul
folosirii lui prin intermediul unui control nu doar informativ, ci chiar de
manipulare, ,,a controla" devenind similar cu ,,a stapani". Tendinta
aceasta exprima aceea~i atitudine extremista de antropocentrism
absolut, bazata pe convingerea ca, indiferent unde (deci ~i in ,,mediu"),
controlul nu poate fi realizat decat de catre om.
Controlul in geosistem
Sensul general al notiunii este acela de analiza continua sau

periodica a unei activitati in scopul mentinerii/ameliorarii ei. Derivand
din sensul acesta, intr-o acceptiune foarte raspandita, controlul este
considerat o actiune dirijata (conceputa ~i aplicata) rational, deci
implicand obligat~riu gandirea ~i vointa umana. Tn realitate, ~tat in ceea
ce-1 prive~te pe om cat ~i in ceea ce prive~te procesele ~i fenomenele
din restul lumii organice ~i anorganice, nenumarate angrenaje de
control fac parte integranta din geosistem, fara ca omul sa le fi
conceput, sa le poata dirija, copia sau folosi, deci care actioneaza ~i
dureaza absolut independent.
Aparent sunt fara contingente, spre exemplu, termoreglarea
mediului intern al organismelor homeoterme, echilibrul organismelor in
in structurile mi~care, raportul eroziune-acumulare in profilul longitudinal de talveg al
sistemice raurilor, raportul evaporatie-precipitatii, planificarea familiala,
prezenta, randamentul ma~inilor, rentabilitatea utilizarii unei resurse etc. Analiza
stapanirea §i fiecaruia dintre aceste procese, raporturi, actiuni etc. demonstreaza
controlul insa ca, pe cale spontana sau dirijata, finalitatile respective presupun
absolut de obligatoriu un control mai mutt sau mai p~fin eficient. in esenta,
catre om nu programul oricarei structuri sistemice condifioneaza viabilitatea ei printr-
sunt un control permanent al functionalitatii, singurul util in menfinerea
universale. calitafii de sistem §i care nu presupune neaparat prezenfa §i decizia
omului. intotdeauna eficienta deciziilor este conditionata strict de o serie
de caracteristici interne structurale (calitatea informatiei, dimensiunile ~i
Orica re accesibilitatea rezervelor, calitatea cailor de comunicatie, rezerva de
element sau timp ), dar ~i de natura, tipul, eficienta legaturilor care mentin aceasta
functie structura in angrenajul sistemic de pe acela~i nivel ~i de pe niveluri
'
(naturala - supra- sau subordonate. Desigur, ramane extrem de importanta
abiotica sau capacitatea centrului propriu de decizie de a ,,construi" ~i aplica varianta
biotica - ori cea mai utila de functionare
social- in analizele de sistem se pot intalni, de asemenea, in mod
economica frecvent, ~i notiunile ,,factor de control", ,,variabila de control",
poate actiona ,,parametru de control", toate semnificand, in esenta, acea entitate
temporar ca structurala sau dinamica fara de care structura i§i pierde statutul de
factor de sistem. Tinand seama de cele mentionate anterior cu privire la
control. conditionarea interna ~i externa a eficientei deciziei, reiese ca, practic,
oricare dintre elementele structurii §i programului sistemic poate fi sau
deveni - periodic, continuu, temporar - factor (parametru, variabila) de
control. Concret, absolutizarile de rol nu sunt corecte, viabilitatea
structurilor §i funcfionalitatea proceselor care le susfin presupunand
obligatoriu un nivel calitativ adecvat al tuturor participanfilor - statici sau
dinamici - la existenfa sistemica, precum §i capacitatea structurii de a
redresalcompletalcorecta eventualele discrepanfe, defazari etc.
in concluzie, societatea umana, ca parte rationala, direct ~i

imediat interesata in mentinerea viabilitatii geosistemului, chiar daca nu
poate realiza un control complet al acestuia trebuie sa-§i asigure eel
pufin premise temeinice in acest scop. Cunoa§terea cat mai comp/eta a
elementelor, structurilor ~i interactiunilor naturale, organizarea riguroasa
a propriilor acfiuni, prin valorificarea experientei din secvente evolutive
trecute ~i in acord cu potentialul sistemic real, evaluarea corecta a
tendintelor interne §i externe ale evolutiei sistemice etc. sunt obligatorii.
intre ~ele mentionate, de o mare 'insemnatate pentru asigurarea

eficientei controlului dorit, este aprecierea realista a starii

structurii/structurilor vizate. Operatia este complexa, presupunand
cunoa~terea permanenta a starii elementelor, rezervelor ~i cailor in
lungul carora fluxurile descriu traiectorii interactive interne/externe, mai
mult sau mai putin utile.
(Raspunsurile se vor inscrie in spa\iul liber de
in aceasta parte a unitatii de invatare v-a fost
prezentata diferenta intre sensul general ~i eel sistemic al
notiunii de control. Daca ati inteles omniprezenta controlului in
structurile sistemice,
a) Comparati controlul exercitat de Dvs. personal in
structura familiala proprie cu eel specific in structura
profesionala de care apartineti ;
b) Prezentati cateva forme de control din structurile

sistemice vii ;
c) Semnalati necesitati de control in structura

administrativ-terioriala in care traiti ~i activati.

invatare
I

rm··
Aceasta parte a unitatii de 1nvatare a continuat demonstratia

prezentei umane ca parte a geosistemului, controlul in structurile
subordonate acestuia fiind necesar §i prezent 1n oricare dintre ele :
- in cadrul unui versant, ca structura abiotica, raportul scurgere de
suprafata-infiltratie este controlat , in primul rand, de specificul fizic l?i
chimic al materialelor din substratul imediat, de microrelieful local, de
gradul §i tipul de acoperire cu vegetatie
- prin control specific se realizeaza reglarea termica a mediului intern
in oricare organism homeoterm ;
- desigur, prin control uman (de calitate variabila se regleaza evolutia
structurilor social-economice §i se antropizeaza evolutia multor
structuri sistemice naturale.
6.3 Monitorizarea geosistemului
Tn perioada actuala, sistemul (inca partial) de veghe asupra

,,mediului" este cunoscut §i functioneaza sub numele de monitoring sau
chiar monitoring integrat al ,,mediului", de§i integrarea datelor este inca
in faza de pionierat.
Ca in orice forma de cunoa§tere cu motivatie atat fundamentala
cat §i aplicativa, monitorizarea geosistemului presupune identificari cat
mai precise. lntre diferite posibilitati, cele care permit exprimarea
cantitativa sunt preferabile, asigurand fermitatea investigafiei §i a unor
interpretari, ca l?i credibilitatea acestora.
De§i aparent este simpla, identitatea cantitativa a multor
elemente §i functii ale structurilor sistemice se vadel?te insa in realitate
destul de complexa §i nu intotdeauna U§Or de surprins l?i masurat.
Uneori, de§i aspectele dimensionale ale unei entitati sunt clare l?i nu
prea numeroase, restrictii de natura fizica, social-economica, politica,
politico-administrativa, religioasa etc. constituie obstacole in evaluarea
lor. Alteori, caracteristicile dimensionale ale unei entitati sunt
numeroase, fara a fi insa toate la fel de reprezentative, ceea ce impune
Prin sisteme o selectie (care poate fi subiectiva). 0 multitudine de elemente,
de masurare a secvente spatiale §i, partial, secvente dinamice §.a. sunt insa
valorii unor masurabile. Serii de indicatori cantitativi au intrat demult in uz, iar
indicatori progresele cunoa§terii aduc mereu noi informatii cantitative. S-ar putea
cantitativi, accepta ca, sub aspectul acesta, geosistemul este destul de bine
monitorizarea cunoscut, diferitele domenii ale statisticii detinand deja un patrimoniu
actuala a imens.
,,mediului"
vizeaza Daca posibilitatile actuale de a ne cunoa§te ambianta masurand-
cunoa§terea o par foarte eficiente, nu este mai putin adevarat ca, in mare parte,
permanenta a informafia cantitativa de care dispunem este numai relativ
calitatii satisfacatoare, eel pufin pentru doua deficiente : este sectoriala §i
f
aerului, apei, statica. Ca structura interactiva, geosistemul ar trebui sa fie cunoscut

unor elemente insa nu numai in mod analitic §i nu numai prin dimensiunile unor parfi,
vegetale §i la un moment dat, ci §i prin masurarea funcfiilor lui sau, eel putin, a
animale sau a functiilor structurilor sale subordonate. Din punctul acesta de vedere, el
unor este insa, deocamdata, mai mult intuit decat evaluat precis, foarte multe
ecosisteme. procese ramanand 1nca greu de masurat §i - mai ales - coexistenta
dinamica ridicand prob/eme extrem de grele 1n cuantificare. Calitatea
dinamica, care este o rezultanta fn orice structura sistemica, este dificil

(uneori inca imposibil) de identificat §i de exprimat in valori precise.

Analogiile, artificiile de calcul, expresiile conventionale, simplificarile
(prin eliminare) ~.a. permit o oarecare omogenizare a analizei
cantitative dar incalca un concept fundamental al sistemicii,
complexitatea. Astfel, structurile urmarite sunt evaluate eronat in minus,
fiind saracite atat sub aspectul continutului, cat §i al funcfionalitatii for,
iar masurarea incorecta/incompleta induce interpretari eronate,
fundamenteaza decizii inadecvate §.a.m.d.
Chiar daca aceste dificultati ~i deficiente actuale ale cuantificarii
sunt destul de importante, rezolvarea lor trebuie sa inceapa, deoarece
cunoa~terea geosistemului nu se poate realiza decat imbogatind,
actualizand, creand ~i verificand metodologii din ce in ce mai complexe,
adaptand indicatori cantitativi pentru cat mai mutt aspecte
dimensionale, in special ale funcfiilor, interne, in arii de contact dinamic
ale diferitelor structuri ale geosistemului etc.
Motivafia fondatoare a G.E.M.S. (Sistemul Global de Monitoring

al Mediului inconjurator, 1972) a fast ingrijorarea fafa de extinderea
efectelor negative ale poluarii complexe asupra ansamblului condifiilor
naturale in care trebuie sa traiasca generafiile umane actuate §i
viitoare. Treptat, motiva\ia a devenit mai generoasa ~i mai obiectiva,
acordandu-se locul cuvenit monitorizarii condifiilor de existenta §i ale
a/tor forme de viafa . In final, obiectivarea sistemica a asigurat tuturor
structurilor de supraveghere caracterul unor e/emente de refea, ceea ce
presupune circulafia ierarhizata a informafiei, omogenizarea
metodologiei de obfinere §i prelucrare a acesteia, integrarea succesiv
ierarhizata a rezultatelor in vederea elaborarii prognozelor etc. In
prezent, se afla in regim de veghe permanenta poluarea de fond (in arii
urbane ~i in centre industriale) a aerului, poluarea marilor §i oceane/or,
Sub forma cea poluarea solului §i starea biosferei. Datele provin din retele dense de
mai avansata, observatii ~i inregistrari, de la nivel local, la nivel zonal ~i global,
monitoringul folosindu-se mijloace din ce in ce mai performante de achizitie,
integrat, se prelucrare ~i punere in circulatie (inregistrare ~i prelucrare automata,
urmare§te accesare informatizata ~.a.).
nivelul de
poluare, lntr-o proportie masiva veghea asupra geosistemului a inceput
impactul cu indicatori sectoriafi ai cafitafii (aerului, ape/or, solului, padurii §i a/tor
poluantilor, ecosisteme terestre, biomului marin §.a.) §i i§i pastreaza aceasta
raporturile orientare. Prin metode adecvate, fie ca obiectul monitorizarii sunt
interactive ale pulberile inerte din aer, de pe frunze etc., fie ca se urmare~te ponderea
acestora cu contaminarii radioactive sau a reziduurilor petroliere din apa, ponderea
restul ~i tipul de pesticide in sol, in tesuturi vii, in substanta alimentara, traficul
structurilor international al de~eurilor periculoase etc., o cantitate din ce in ce mai
afectate, mare de informafie este acumulata §i comunicata. Au devenit astfel
uneori accesibile informatiile asupra fluxurilor po/uante transfrontaliere,
indicandu-se radiafiilor ultraviolete, precipitatiifor acide, de§ertificarii, modificarii
§i masurile utilizarii terenurilor, despaduririi, productivitafii biologice a oceanelor,
adecvate de biodiversitafii sau distrugerii speciilor.
interventie. Mai mult, informatia de constatare este asociata cu indicatii
'
asupra actiunii integrate a unor agresori, supravegherea devenind astfel
din ce in ce mai realista. Spre exemplu, in monitorizarea calitatii solului
nu se urmare~te doar prezenta - in diferite doze - a unor poluanti, ci ~i

toxicitatea lor, exprimata prin influenta pe care o au asupra raportului

dintre diferite elemente nutritive, esentiale pentru plante, asupra
modului ~i proportiei in care se produce absorbtia lor, ca ~i raporturile
intre actiunea poluantilor ~i caracteristicile meteorologice ~i climatice
specifice locului.
Monitoringul integral este o forma de veghe in regim continuu de
natura mai pronuntat sistemica in plan conceptual §i de eficienta mai
mare in plan operativ. Ansamblul activitatii respective presupune nu
numai colectarea ~i interpretarea datelor (masurarea sistematica,
prelucrarea integrata ~i identificarea unor tendinte ale indicatorilor
poluarii/degradarii), ci ~i avertizarea (cu localizarea, precizarea tipului
de impact ~i estimarea preliminara a marimii lui), ca ~i indicarea
masurilor de protecfie necesare.
Asemanator modului informatizat in care bancile, ca intreprinderi

financiare, structureaza ~i dirijeaza circulatia baneasca (prin sistemele
active de plati ~i credite), sau celui al bancilor (ulterioare) genetice, de
sange etc. au fost organizate ~i banci de date. Fondul acestora
constituie baza unor sisteme informationale (S.I.) diversificate,
concepute in vederea explorarii ~i exploatarii cu eficienta maxima a
informatiei, pentru optimizarea celor mai diferite activitati umane
(transporturi, energetica, circulatie monetara, activ~ate bursiera,
organizarea apararii, a asigurarilor sociale etc.). lntre acestea,
problematica amenajarii teritoriului a relevat ~i importanta deosebita a
aspectului spatial al informatiei. Astfel, necesitatea achizitionarii,
prelucrarii ~i analizei informatiilor despre spa\iu a creat Sistemele
lnformationale Spatiale (S.I.S.), mult mai permisive - ~i mai
cuprinzatoare - decat formele traditionale de analiza a datelor pe baza
planurilor topografice, a fotogramelor ~i a hartilor clasice.
Din punctul de vedere al analizei geosistemului, cele mai
interesante sunt Sistemele lnformafionale Geografice (S.I.G.). Deosebit
5.1.G. - de solicitate in cartografierea automata, in inventarierea resurselor, in
posibilitate analiza spafiala §i managementul activitafilor umane, aceste ~isteme au
eficienta de capacitatea de a efectua analize spa\iale ~i modelizare. In general
inventariere ti permit obtinerea unor harti tematice ale variabilitatii spatiale a unor
cartografiere elemente fizice, sociale, economice. Se analizeaza astfel densitati, arii
automata a de influenta, vecinatati ~i contacte/interferente spa\iale, vizibilitatea, se
resurselor, de deduc informatii noi pe baza agregarii celor existente etc.
analiza a unor Foarte util este faptul ca, pornind de la informa\ii aproape
retele diferite,
J
exclusiv de natura statica, metodele ~i procedeele S.I.G. genereaza
de acumulare informa\ii de natura eel pu\in potential dinamica (spre exemplu, asupra
a unor atractivitafii spafiale, asupra arealelor cu~ potenfial de manifestare a
premise mai unor fenomene sociale, economice etc.). In acela~i sens al descifrarii
corecte pentru dinamicii unor structuri este interesanta ~i capacitatea S.I.G. de a
modelizare §i efectua analize ale unor refele, naturale (hidrografice §.a.) ori social-
prognoza. economice (de drumuri, electrice, de transport naval, aerian, de
transport petrolier §.a.m.d.). in final, prin tehnici de
suprapunere/combinare a mai multor straturi tematice se pot realiza
analize simultane, care configureaza aspecte spa{iale noi ale
ansamblului elementelor analizate. Aceasta este ~i baza modelizarii
spafiale a ansamblului respectiv, care apeleaza la ecuatii ~i func{ii
matematice pentru a crea variante-scenarii de evolufie (manifestare).

1
Aspectul eel mai avansat al acestui tip de modelizare pe baze S.I.G. (~i
eel mai apropiat de o veritabila analiza de geosistem) este eel spatio-
temporal, modelele respective exprimand nu numai realitatea
interactiva spa\iala, ci ~i reperele ei temporale posibile. Se creeaza
astfel baze mult mai corecte pentru prognoze fiabi/e
Monitorizarea, in general, presupune un sistem de
referinta cat mai precis, aprecierile cantitative fiind cele mai
fiabile ·~i mai convingatoare. Tn perioada actuala, cunoa~terea
integrala sub aspect cantitativ a geosistemului nu este inca
posibila. Pentru acest motiv se monitorizeaza nivelul cantitativ
numai al unor indicatori de calitate ai catorva elemente naturale
separate.
a) Enumerati elementele naturale al carer nivel de
poluare este monitorizat la nivel local, regional, global.
b) Precizati care sunt principal ii poluanti monitorizati.

c) Procedand prin eliminare, identificati-o pe cea mai

~'
-. importanta dintre caracteristicile structurii geosistemului care nu
se monitorizeaza inca .
~-
~©-:at

invatare
'
Tn aceasta parte a unitatii de invatare vi s-a prezentat sistemul

actual de veghe asupra geosistemului, pe baza :
- cuantificarii, ca fundamental referintelor;
- montoringului principalilor poluanti ai aerului, apelor etc.
- monitoringului integrat, instrument util nu numai pentru constatare
§i avertizare, ci ~i pentru actiuni de atenuare, remediere etc.
6.4 Modelizare ~i vizualizare

Tn perioada actuala se incearca utilizarea tuturor cuantificarilor,
Modelul- eva/uarilor prin analogie, informafiilor obfinute prin monitorizare §i
imagine prelucrate prin metode informatice etc. pentru descifrarea cat mai
esentializata corecta a unor realitafi. Expresia cantitativa a acestora permite
a unei' reprezentarea (mai mult sau mai putin corecta) a lor ~i a modului in
structuri care functioneaza, prin intermediul constructiilor logice numite modele.
sistemice. Foarte multe dificultati de identificare a functiilor ~i identitatii reale a
unor structuri sistemice fac insa ca in multitudinea de modele actuale
sa predomine cele statice, ni~te organigrame mai mult sau mai putin
complete ~i corecte. Adesea calitatea lor o depa~e~te insa pe cea a
modelelor dinamice deoarece, dupa cum recunosc multi dintre autorii
acestora din urma, constructiile respective sunt destul de simplificate ~i
artificializate.

Controlul 1n geosistem
Totu§i, toate modelele dinamice (in special cele spa{io-

temporale) urmaresc sa exprime atat traiectoriile reale ale evolu(iei unor
structuri sistemice, cat §i traiectoriile optime, pentru a se putea identifica
ulterior modalita(ile de apropiere maxima ale ce/or doua tipuri, evident
Scopul
prin ameliorarea traiectoriilor reale. De asemenea, testeaza teorii
modelelor
asupra unor procese complexe (spre exemplu, rela(ia intre complexu/
dinamice-
gazos cu efect de sera §i temperatura atmosferei, intre aceasta §i
simularea
dinamica ape/or oceanice §.a.), simuleaza comportamente ale unor
traiectoriilor
seturi de parametri posibili in diferite structuri (in special antropizate)
functionale
• etc .
reale §i
Avand in vedere importanta unor asemenea finalitati, rezulta ca
calcularea
orice model dinamic intocmit cu responsabilitate are o valoare
celor optime,
potentiala §i constituie imaginea unui fragment al complexitatii dinamice
in vederea
a geosistemului. Din pacate insa, ele nu sunt decat modele partiale iar
ameliorarii
sub aspectul continutului neglijeaza implicarea multor elemente §i
primelor.
legaturi naturale (abiotice, biotice) necuantificabile, sau care nu se pot
introduce in calcul prin omogenizari, precum §i a multora dintre
legaturile sociale implicate in reteaua sistemica supra- sau subordonata
celei urmarite.
Mai mult, tinand seama de mobilitatea functionala a
geosistemului, foarte multe dintre aceste modele sunt valabile pe
termen foarte scurt, uneori dificultatea construirii !or corecte facand ca,
in forma finala, sa corespunda unei faze evolutive depa§ite. Totu§i, in
structurile sistemice cu comportament controlabil §i cuantificabil
(sisteme de producfie sau de servicii, din diferite sectoare economice,
in special neagricole etc.) ele sunt utile, pentru selectarea celor mai
rentabile optiuni (optimizari, transporturi, a§teptare, stocuri, sisteme de
aprovizionare etc.).
lmaginea unor secvente dinamice sectoare structurale etc. ale
lmaginea geosistemului constituie, ca §i modelele, o alta posibilitate de control.
informeaza, Pe ranga capacitatea sa informativ!exp/icativlilustrativa are §i calitatea
explica, specifica de exprimare simultana a caracteristicilor vizibile ale realitatii.
ilustreaza §i Ea serve§te insa nu numai pentru explicitarea/ilustrarea unei teme ci, in
exprima unele situatii, devine un nou mijloc de investigatie. Astfel, de la
simultan imaginea fotografica clasica, la aerofotograme §i imagini satelitare, de
caracteristici la reprezentari grafice simple, sub forma de diagrame sau scheme
ale realitatii. logice, la harti §i atlase, imaginile depa§esc capacitatea de impact a
textelor, tabelelor §.a.
Tn ceea ce prive§te geosistemul, imaginile clasice care-I pot
ilustra partial sunt extrem de numeroase. In marea lor majoritate au un
continut limitat, explicarea §i interpretarea structurilor redate fiind
frecvent estompate, ,,eclipsate", de o multitudine de aspecte fie mai
u§or vizibile, fie valoroase sub aspect estetic ; este cazul multor
fotografii. Alteori, imaginea este realizata conform unui program care
retine selectiv numai unele aspecte ale geosistemului, pe care le
suprapune in straturi, ,,lectura" in sinteza pretinzand o pregatire de
specialitate §i echipamente speciale, ceea ce restrange accesibilitatea;
este cazul imaginilor satelitare §i - partial - al aerofotogramelor. Tn
cazul ,,stratificarii" informatiei, mai intervine §i impedimentul reducerii
rapide a lizibilitatii. Ca obiectiv principal, imaginea-sinteza se
indeparteaza astfel din ce in ce. Cele expuse pledeaza pentru valoarea
harfii ca mijloc de utilitate maxima pentru exprimarea §tiintifica §i
Proiectul pentru Tnva\amantul Rural 14 7
Harta - concomitent accesibila a realitatii geosistemice. Vizualizata adecvat, in

imagine- diferite etape ale evolutiei sale, aceasta realitate poate fi mai u~or (chiar
document de daca nu integral) controlata .
informare Harta este o forma clasica de vizualizare, utila inca din faza de
cantitativa ~i schita, cand permite deja o prima informare cantitativa!calitativa asupra
calitativa unor elemente potential utilizabile, asupra unor stari/stadii ale unor
asupra procese sau fenomene interesante pentru om (in evolutie normala, in
resurselor, curs de ameliorare sau degradare etc.) fiind, de fapt, o ,,minuta" de
stadiului de gestiune. Se recurge frecvent la asemenea schite, in etapele
.
evolutie al
unor procese,
preliminare ale unora dintre cele mai diverse activitati umane, de la
valorificarea agricola a terenurilor pana la prospectarea resurselor
distributiei
spatiale a
. minerale §i a diferitelor piefe, sau la evaluarea impactului presiunii
umane asupra ambianfei. A~a numitele studii de fezabilitate nu se pot
unor lipsi, fara unele pagube, de astfel de vizualizari.
fenomene etc. Definitivarea lor genereaza harfi tematice, care redau
spatialitatea elementului, procesului, fenomenului etc. urmarit. Aceasta
permite identificarea clara a pozifiei, limitelor, formei, v e c in at at i Io r
§i raporturilor cu alte unitati spatiale, caracteristici de insemnatate
Utilitatea exceptionala, indiferent daca in cauza este un element, structura etc.
imediata a naturala, antropizata sau antropica. Considerand, spre exemplu, numai
.
hartilor
tematice
problema contactelor, harfile analitice ale unui ecosistem de lunca
fnvecinat cu balastiere, sau ale unei structuri economico-sociale rurale
(care redau fnvecinate cu autostrazi ori cu exploatari miniere var fi considerabil mai
pozitii, precise, mai bogate §i mai fiabile - deci mai utile - decat ,,minutele" de
Ii mite, botanica sistematica sau ecologice, ori decat graficele prospective ale
raporturi de for{ei de munca sau ale structurii culturilor agricole. De asemenea, pot
vecinatate sa exprime corect, explicit ~i simultan din am i ca unor procese diferite:
etc.). eroziunea malurilor de rau, fmbatranirea populafiei riverane, evolufia
habitatului sau, ritmul proceselor de versant etc. Rapiditatea cu care pot
fi obtinute prin mijloace informatizate pledeaza in acela~i sens al utilitatii
.
Hartile de
sinteza ~i
lor. ·
Har{ile de sinteza (ca ~i textele de sinteza) sunt rare. Chiar ~i sub
buletinele forma partiala, ele sunt insa superioare celor tematice (analitice ),
cartografice deoarece constituie o imagine simultana a structurii ~i functionaJitatii
(ca imagini de geosistemice. Avansul calitativ se datoreaza conceptului de baza, care
veghe)- exprima interacfiuni prin intermediul unor indicatori cu caracter complex.
expresii Spre exemplu, hartile densitatii subzistentiale a populatiei redau
grafice ideale ierarhizat valoarea precisa a repartitiei spatiale a populatiei, conform
ale alcatuirii ~i raporturilor complexe intre efectivul ei ocupat in activitati agricole ~i
functionarii potentialul agro-productiv natural maxim, in conditiile climato-zonale
'
structurilor specifice, exprimat prin intermediul suprafetei terenurilor arabile.
Qeosistemului. Aceea~i capacitate de sinteza grafica a unor interactiuni se poate
constata ~i in cazul hartilor accesibilitatii naturale pentru iocuire sau ale
evapo-transpiratiei potentiale. Nata comuna a acestor harti este
orientarea conceptuala sistemica §i depa§irea nivelului analitic §i
sectoria/1. De asemenea, ele depa~esc calitativ ~i pseudo-sintezele
(textuale ~i grafice ), care exprima informafii de natura diferita doar prin
asociere (juxtapunere sau suprapunere), fara sa le integreze, de§i fn
realitatea dinamicii sistemice ele funcfioneaza integrat
I Tmbinand informa\ia cantitativa precisa, ob\inuta simultan, asupra mai multor elemente meteorologice, cu
expresia conventional animata a dinamicii atmosferei, har\ile meteo-sinoptice ob\inute prin programare pe
calculator sunt 2; ele reprezentari de sinteza ale unui sector al geosistemului.
148 Proiectul pentru Invatamantul Rural
ldeale pentru realizarea dezideratului mentionat, eel putin in

etapa actuala, ar putea fi insa ni§te reprezentari integrate, pe baza de
indicatori cu caracter complex, intocmite cu o periodicitate cat mai
adecvata unitatii/unitatilor geosistemice respective, sub forma unor
buletine cartografice ale geosistemu/ui, ca imagini de veghe.
Tn fine, in variante nationale, regionale §i generale s-au realizat

in perioada actuala §i seturi de harti care exprima diferite aspecte ale
,,mediului", grupate in atlase. De§i, in general, nu au o conceptie
unitara, este demn de remarcat ca se orienteaza in primul rand spre
aspecte eel putin ingrijoratoare, daca nu manifest nefavorabile omului
sau altar vietuitoare.
Cele mai numeroase detaliaza grafic informafii despre calitatea
aerului, a apei, a so/ului, a padurilor, paji§tilor, unor ecosisteme diverse.
Unele includ §i repartifia spafiala a unor noxe, sursele de poluare,
De!ji frecventa emisiilor, efectele biologice specifice, eroziunea areolara,
neomogene torenfiala, alunecarile de teren, repartifia spafiala a chimizarii excesive
!ji de (1ngra§aminte, pesticide).
expresie O alta categorie exprima mai complex ambianta naturala a
sectoriala, existenfei umane §i, pastrand aceea§i orientare utilitarista, include -
atlasele spre exemplu - nu numai referinte la degradarea din cauze artificiale a
actuale ale aerului, ci §i fenomene meteorologice agresive: ger, visco/, bruma,
,,mediului" furtuni, secete, ploi torenfiale §.a. ; sau, nu numai po/uarea agricola,
bogate in industriala, menajera a ape/or de suprafata §i subterane, ci §i inundafii,
informatie colmatari etc. ; nu numai despadurirea sau defolierea datorata acidifierii
asupra starii precipitafiilor, ci §i doboraturile de vant sau de zapada, area/ele
actuale a forestiere invadate de insecte daunatoare §.a.m.d.
unor Tn ambele categorii, sporadic, se regasesc §i forme de protectie:
elemente rezervatii ale biosferei, parcuri regionale, parcuri nationale, arii
structurale !ji protejate, monumente ale naturii.
unor
.
a evolutiei O a treia categorie include atlase care, fara sa propuna tematic
,,mediul", contin harti care se apropie eel mai mult de obiectivul
fenomene geosistemic. Ele exprima deja sinteze asociative, reprezentand grafic
negative. efectele unor interactiuni mai complicate. Spre exemplu, asocierea
extinderii de§erturilor cu dinamica pozitiva a populafiei §i cu repartifia
populafiei subnutrite ; asocierea restrangerii area/e/or forestiere cu
cre§terea frecvenfei precipitafiilor torenfiale §i a inundafiilor etc.
Sub aspectul ariei reprezentate, cele mai multe atlase redau
probleme ale ,,mediului"la nivel de teritoriu national sau de sectoare ale
acestuia (naturale, istorice, administrative). Exista, de§i mult mai putine,
atlase sau seturi de harti ale unor regiuni naturale puternic antropizate,
ale caror probleme de ,,mediu" sunt de un interes mai larg, regional :
tronsoane de literal (spre exemplu, ale Marii Nordului, ale litoralului
european al Mediteranei §.a.), arii montane de interes economic
deosebit - turistic, de transport §.a. (spre exemplu, din Europa alpina
§.a.). Tn sfar§it, fara a se putea pune inca problema unui atlas general
(in sensul de mondial) dedicat geosistemului - daca nu sub aspectul
conceptiei §i deci al continutului, eel putin ca arie - sunt de mentionat
reprezentarile grafice (sub forma de harti, diagrame etc.) ale unor
aspecte g/oba/e ale acestuia : rarefierea stratului de ozon, acidifierea
atmosferei, 1nca/zirea atmosferei prin acumularea gaze/or cu efect de
sera, poluarea marilor §i oceanelor §.a.m.d. Sunt notabile, 1n sensu/

acesta, segmentele respective din ,,Larousse de la Nature" (1991), ,,Le

Monde au present" (1994) §.a.
-~-
if,
.
(Raspunsurile se vor inscrie in spatiul liber de
sub fiecare intrebare/problema) .
,::,, ,1-.,,;;i 1\
Prelucrarea informatiilor cantitative actuale asupra
,&,"'~
,,mediului" permite exprimarea lor prin intermediul constructiilor
logice numite modele.
a) Prezentati caracteristica generala a celor mai multe
modele actuale ;
b) Precizati diferenta intre mode le le statice ~i cele

dinamice, numind ~i cateva aplicatii ale ultimelor;
I____________________________,

c) Comentati capacitatea informativ-explicativa a imaginii

geosistemului, pe baza comparatiei intre imaginile satelitare,
aerofotograme, harti analitice, harti de sinteza, atlase.

invatare
Aceasta parte a unitatii de invatare v-a prezentat posibilitatea de a

cunoa~te ~i interpreta cat mai corect diferite aspecte ale geosistemului, pe
baza modelizarii ~i vizualizarii acestora, plecand de la :
-modele statice - expresii grafice logice ale unor organigrame;
- modele dinamice (simplificatoare, dar utile in unele aplicatii);
- imag1rn obtinute prin tehnici moderne (teledetectie,
aerofotogrammetrie), harti, atlase.

gre§ite, recititi partile unitatii de invatare indicate
dupa fiecare raspuns /comentariu).
1.a) in structuri familiale, controlul este uneori

diferentiat precis ca pondere ~i specializare intre cei doi
parinti, in functie de obligatiile profesionale, starea de
sanatate etc., alteori este partajat cu varstnicii inactivi, alteori
este lax, din diferite motive, alternand intre adulti ~i
adolescenti etc. - v. 6.2.
Proiectul pentru lnva1amantul Rural 151

fl,,
b) Tn structurile vii vegetale mecanismele biochimice de

fotosinteza controleaza nutritia, cre§terea §i dezvoltarea,
conditionand astfel toate celelalte ~specte ale vietii plantelor,
ale constituirii asociatiilor etc. In comunitatile animale,
controlul viabilitatii speciilor, al pastrarii §i folosirii teritoriului
etc. este exercitat de exemplarele cele mai sanatoase, mai
puternice, mai inteligente, mai apte sa asigure echilibru §i
durabilitate - v. 6.2.
c) Dificultatile reale ale redresarii calitatii locuirii in

mediul rural §i urban din tara noastra, dublate de exigentele
racordarii la standardele europene, impun pentru rezolvare nu
numai investitii §i competenta, ci §i un control mai sever §i mai
diversificat- v. 6.2.
2. a) Apele de suprafata (§i uneori cele freatice), aerul,

solul, vegetatia spontana §i cea cultivata, unele ecosisteme
fragile sunt monitorizate cvasi-permanent - v. 6.3.
b) Se monitorizeaza noxele acidifiante din aer, gazele

cu efect de sera §i agresoare ale ozonului, pulberile
sedimentabile §i in suspensie, pesticidele §i ingra§amintele
chimice, fenolii, cianurile, ionii de metale grele din apa §i din
sol, incarcarea organica patogena §i nepatogena a apelor,
prezenta daunatorilor vegetali, contaminarea radioactiva
complexa etc. - v. 6.3.
c) Absenta cea mai grava in monitorizare este cea a

dinamicii structurilor sistemice, singura care ar putea sa
permita prevenirea degradarii prin dezamorsarea disfunctiilor.
-v. 6.3.
3. a) Cele mai numeroase modele contemporane ale

,,mediului" exprima caracteristici statice ale unor elemente
naturale, desemnand grafic raporturile lor, in genul
organigramelor - v. 6.4.
b) Modelele care exprima raporturi in derulare intre

elementele unei structuri sistemice (dinamice) incearca sa
descrie traiectorii optime §i reale, in scopul apropierii ultimelor
de primele, avand unele valente aplicative in optimizari de
trasee, de a§teptare, de stocaje etc. -. 6.4.
c) Fata de descrierile textuale §i de expresiile

esentializate sub forma de modele, imaginile au capacitate
mult 'mai mare §i mai intuitiva de a informa §i explica. Tntre
imaginile satelitare §i aerofotograme, pe de o parte §i harti
tematice, de sinteza, atlase, pe de alta, a doua categorie este
frecvent preferabila, deoarece nu pretinde o pregatire foarte
specializata §i nici echipament adecvat rularii §i interpretarii -
v. 6.4.
152 Proiectul pentru Tnva1amantul Rural

INSTRUCTIUNI
,
cursant a Unitatii de invatare 6, referitoare la ,,Controlul in
geosistem". Raspunsurile la intrebarile din lucrare vor fi transmise
prin po~ta tutorelui, pentru corectura, comentarii ~i evaluare.
- titlul cursului (Geografia mediulw) ;
- numele ~i prenumele cursantului (care se vor mentiona pe
depa~easca o jumatate de pagina. Pentru corectura sunt
necesare un spatiu de aproximativ 5 cm pe margine ~i o distanta
similara Tntre raspunsuri.
absolvita, anul absolvirii, ~coala unde activati ~i pozitia in cadrul

1. cursantul ~i-a insu~it eel putin ideile din adnotarile
plasate in apropierea blocurilor de text;
2. este capabil sa utilizeze ~i sa aplice (dupa caz)
cuno~tintele asimilate la aprecierea ~i interpretarea
unor situatii concrete din locul in care traie~te, din
mediul sau profesional, familial etc.
Tntrebarile/problemele la care trebuie sa reflectati ~i sa

raspundeti sunt :
1) Considerati ca intr-un sistem, oricare, controlul este o
functie necesara sau facultativa? (1,5 p.)
2)Cum puteti reorganiza controlul, pentru a-i mari

eficienta, in structurile in care aveti responsabilitati ? (2 p.)
3) Credeti ca in zona in care locuiti monitorizarea

calitatii ambiantei este completa, sau ar putea fi diversificata?
(1 p.)
4) In ce consta diferenta intre monitoring ~i
monitoringul integrat al ,,mediului"? (1 p.)

5) Daca ati avea de rezolvat o problema practica a

,&,.,..., nivelului local de organizare sistemica (in satul sau cartierul
Dvs. ), v-ar fi mai utila pentru documentare prealabila, o
~, aerofotograma, o imagine satelitara sau o harta ? (1,5 p.)
~
6) V-a fast utila aceasta unitate de invatare pentru

1ntelegerea geosistemului? (1 p.)
7) Selectati partea cea mai utila ~i argumentati-va

optiunea. (2 p.)
6. 7. Bibliografie minimala
Marinescu Daniela, 1993, Dreptul mediului 1nconjurator, Ed. A II-a, Casa de Editura ~i
Presa ,,$ansa", Bucure~ti, Partea a V-a, cap XVIII
Roberts N., 2002, Schimbarile majore ale mediului, Editura All Educational, Bucure~ti,
Partea I, 1.
Ungureanu Irina, 2005, Geografia mediului, Editura Universitatii ,,Al. I. Cuza", la~i, Partea
a II-a, 1.
154 Proiectul pentru fnva{amantul Rural

n
Protectia 2i conservarea geosistemului

'
PROTECTIA ~I CONSERVAREA GEOSISTEMULUI
Cuprins ............................................................................................... pag. 155

7.2. Concepte, motivatii, factori implicati in protectie ~i conservare ................................. 155
7.3. Organizarea protectiei ~i conservarii. Politici de protectie,
economia protectiei ................................................................................................... 158
7.4. Legislatia ~i institutionalizarea protec\iei ................................................................... 168
7 .5. Educatia, informatia, formatia de specialitate in domeniul
protectiei geosistemului ........................................................................................... 173

' '
Aceasta unitate de invatare finalizeaza introducerea Dvs. in
problematica geosistemului, informandu-va cu privire la formele,
mijloacele, caile prin care se construie~te astazi o atitudine adecvata
fata de geosistem.
- Vefi putea acfiona in cuno$tinfa de cauza atat fn
situafiilelstarile de urgenta, cat $i in se/ectarea $i aplicarea
masurilor de prevenire a degradarii, de conservare durabila a
patrimoniului natural $i antropo-cu/tural ;
- Vefi putea acfiona avizat $i responsabil pe linia educafiei $i
formarii unui spirit umanist, $tiinfific, de protecfie a intregului
ansamblu terestru.
Tn cadrul acestei unitati veti percepe ~i asimila :
- protectia - ca necesitate preventiva a degradarii ~i pierderilor;
- conservarea - ca forma speciala de protectie, orientata spre
pastrarea a ceea ce reprezinta patrimoniul geosistemic, unic, irepetabil ;
- politici de protectie ~i economia protectiei ;
- legi ~i institutii specializate;
- specificul educatiei, informatiei ~i formarii unor profesioni~ti in
domeniul protectiei ~i conservarii.
7.2 Concepte, motivatii, factori implicati in protectie ~i conservare
Necesitatea lnsemnatatea vita/a pentru om, pentru societatea umana, pentru

protectiei alte forme de viata a integritatii structurale ~i func\ionale a
geosistemului, geosistemului a atras de multa vreme atentia asupra necesitatii de a-I
a prevenirii proteja, de a preveni deteriorarea lui, de a-i conserva resursele. ldeea
degradarii lui, de protectie a ambiantei naturale ~i social-economice a omului a aparut
a conservarii ~i a evoluat incepand din Antichitate.
patrimoniului Dezvoltarea progresiva a tehnicii, generalizarea spatiala a
natural §i prezentei umane, diversificarea impactului umanizarii, con~tientizarea
social- caracterului limitat al unor resurse naturale ~i consecintele din ce in ce
economic. mai dure ale unor forme de antropizare nerationala au acutizat insa
necesitatea protecfiei acestui imens bun comun, ultime!e decenii §i ani
marcand clar adoptarea unei atitudini mereu mai solidare. Tn mod

Protectia $i conservarea geosistemului
evident, pentru viabilitatea unor asemenea structuri comune gestiunea

corecta a potentialului natural ~i uman, prevenirea oricaror forme de
degradare ~i conservarea structurilor respective sunt considerate
actiunile cele mai adecvate. Realizarea unor efecte de protectie rea/a,
benefica in sens multiplu ~i durabila, implica acfiuni concertate, da la
nivel local la nive/ global, ale unor factori social-educafionali, economici
§i politici.
Tn sensul asigurarii unei baze sociale a masurilor de protectie, un

Factorii
rol exceptional de important revine informafiei §i educafiei. Ele sunt
social-
singurele capabile sa sustina acest ansamblu de masuri printr-un
educationali -
• mecanism infailibil, acela al infelegerii necesitatii de a se menfine
baza a
raporturi echilibrate intre toate componentele §i structurile
construirii
geosistemului, situafie care nu se poate realiza fara o protecfie
unui
adecvata. Orientandu-se informafia in primul rand asupra
comportament
componentelor §i relafiilor interactive degradate, in curs de degradare
rational ~i
sau care prezinta riscul degradarii, asupra consecintelor unei atitudini
generos in
de rapt ~i irationalitate, se poate forma ~i generaliza, prin educafie, o
geosistem.
noua etica a comportamentului uman, un umanism mai complex, mai
armonios ~i mai util intregului sistem ~i sie insu~i. pe termen lung. Tn
felul acesta, legislafia de protec(ie nu va mai fi perceputa ca un
ansamblu restrictiv ~i punitiv, ci ca un cadru logic necesar de
reglementare a comportamentului uman in cadrul raporturilor
geosistemice ale societafii.
Factorii lmplicatia factorilor econom1c1 in realizarea protectiei

economici- geosistemului comporta doua aspecte. Primul consta in respectarea
elemente tuturor legilor §i normative/or referitoare la limitele impactului pe care
active in activitatile economice ii pot avea asupra diferitelor componente,
sistem, structuri, sectoare spatiale etc. Al doilea aspect este dependent de
respectand randamentul activitafilor economice, pe seama caruia o parte variabifa
legislatia de din produsul intern brut (P./.8.) poate fi dirijata catre acfiuni de protecfie.
protectie ~i
producand Factorii politici sunt cei care, pe langa orientarea/ stimularea
baza materiala evolutiei economice intr-un sens durabil §i conservativ, trebuie sa
.
a actiunilor de
protectie ~i
asigure initierea ~i aplicarea unei legislafii corespunzatoare nivelului de
rise la care sunt supuse structurile geosistemice, in primul rand datorita
conservare. societatii umane.
fntelegerea, acceptarea, chiar stimularea acestor premise
necesare unei protectii eficiente nu sunt insa ~i suficiente pentru a se
asigura actiunilor respective randamentul dorit ~i durabilitatea
efectelor. Atingerea acestor deziderate pretinde raportarea permanenta
la funcfionalitatea sistemica, datorita careia situafii riscante se pot
produce nu abia in momentul in care calitatea unor elemente sau
structuri scade brutal, afectand viafa spontana sau interese/e societafii
umane, ci inca din perioada in care cumularea unor secvente de
evolufie discontinua determina atingerea unor praguri, care pot fi
urmate de disfuncfii. Numai cunoa~terea corecta, comp/eta §i in timp
util, a tendinfei de evolutie dupa realizarea pragurilor respective poate
asigura o protecfie rafionala. Tn situatia in care tendinta de disfunctie
este constatata la timp, protectia se poate desfa~ura in forma ei cea
mai rationala, cea mai eficienta : prevenirea.

Protectia ~i conservarea geosistemului
Rolul decisiv in acela~i timp, deoarece functionalitatea sistemica difuzeaza in

al factorilor egala masura atat efectele benefice ale unei protectii eficiente, cat ~i
politici in disfunctiile necorectate de o protectie incompetenta/ineficienta,
asigurarea importanta protecfiei nu se limiteaza la nivel national §i nici chiar
unei evolutii regional, deoarece coexistenta sistemelor naturale §i a sistemului
I
economice social-economic impune permanent geosistemului un caracter de

utile §i a unui unitate temporo-spafiala. in consecinfa, disfuncfiile sunt transmisibile §i
climat de extensibile, a§a cum §i acfiunile de protecfie pot difuza efecte benefice
respectare a sau deficienfe. Spre exemplu, poluarea aerului ~i a apelor are frecvent
legilor §i un caracter transfrontalier; sursele de energie calorica suplimentara,
asigurare a provenita mai ales din activitati industriale, ca ~i cele care emit gaze cu
unui sistem efect de sera sunt raspandite pe teritoriile unor state diferite, dar
educational fenomenul general de incalzire afecteaza intreaga atmosfera terestra
I
complex §i etc.
viabil.
~· (Raspunsurile se vor inscrie in spatiul liber de
it ...
Aceasta parte a unitatii de invatare insereaza informatia
de baza asupra evolutiei ideilor, conceptelor ~i motivatiilor
necesitatii protectiei sistemului terestru, precizand principalii
factori implicati.
a) Prezentati succint necesitatea protectiei geosistemului,
explicand insemnatatea prevenirii pentru asigurarea eficientei
actiunilor concrete.
b) Enumerati principalii factori necesari in realizarea

protectiei, precizand specificul implicarii lor.

c) Comentati utilitatea cunoa~terii functionalitatii sistemice

Tn realizarea unei protectii eficiente.

invatare
,
Aceasta parte a unitatii de Tnvatare va permite sa reflectati

asupra diferentelor de cost, eficienta imediata §i durabilitate a protectiei,
precedate §i sustinute de :
- cunoa§terea functionalitatii geosistemice ;
- actiuni de prevenire a degradarii ;
- dirijare adecvata a structurii investitiilor ;
- politici adecvate dezvoltarii durabile.
7.3 Organizarea protecfiei ~i conservarii. Politici de protecfie.

Economia protectiei
'
De la niveluri de Tntelegere §i de implicare diferite, cu posibilita\i
materiale §i in modalitati diferite, sub forme coerente la nivel local,
general sau chiar global, ori actionand mai mult sau mai putin
independent, o serie de organisme internafionale, grupuri de state,
organizafii neguvernamentale, asociafii, fundafii §.a. inifiaza §i aplica
masuri de protecfie parfiala a unor sectoare, segmente, secvente etc.
ale ,,mediulw". De regula, masurile care vizeaza acfiuni coerente sunt
adoptate la nivel regional sau supraregional. lnterventiile locale au tinte
precise, sectoriale §i dimensiuni !imitate. Tn conformitate cu ac~ste
obiective sunt initiate tactici §i strategii de protecfie, aplicate (mai mult
sau mai putin eficient) prin intermediul unor structuri foarte diferite, de
stat sau private, reprezentand grupuri de opinie, asociatii non-profit
§.a.m.d.
Protec\ia ~i conservarea geosistemului
.
Actiunile de
protectie au
Teoretic, dar in buna masura §i in fond, societatea umana a
acumulat premise incurajatoare ale unei atitudini responsabile fata de
tinte precise §i mediul sau de via\a. Totu§i, in mod inca frecvent, actiunile concrete nu
!imitate la exprima aceasta orientare. Spre exemplu, dupa o ingrijorare larg
nivel local, consensuala cu privire la efectul drastic al consumului de combustibili
anvergura mai clasici asupra climei Globului, acutizarea unor conflicte politico-militare
mare §i forme in Orientul Apropiat a transferat masiv toate preocuparile asupra
mai omogene cantita\ilor accesibile, a stocurilor §i pretului produselor petroliere,
la nivel urmarile consumului excesiv fiind trecute intr-un plan ca §i invizibil.
regional, Aceasta ignorare a necesita\ii protectiei nu este specifica doar
consens sistemelor bazate pe planificari centralizate, care au e§uat economic ~i
teoretic foarte au produs false strategii de protectie a ambian\ei, ci se regase§te §i in
larg dar forme economiile libere, concurentiale, care nu genereaza nici ele, in mod
concrete spontan, mecanisme de prot~ctie. Tn aceste cazuri, orientarea prioritara
adesea catre forme clasice de profit imediat situeaza protectia ansamblului intr-
contradictorii o zona pu\in agreata, cea a investi\iilor cu rentabilitate prea pu\in vizibila
la nivel global. §i prea indepartata. Este concludenta, in acest sens, pozi\ia unor state
dezvoltate fa\a de reducerea consumului energetic implicat in geneza
efectului de sera, ca §i pozi\ia unor parteneri mai mode§ti economic din
Uniunea Europeana fa\a de ,,impozitul verde" §.a.m.d.
Necesitatea Singura cale de armonizare §i echilibrare a mentalitafii

imediata a responsabile fata de ambianta cu forma practica a manifestarii ei este
unor politici aceea a ini\ierii unor politici unificate, omogene de protecfie §i
unificate, conservare. De§i ac\iunea nu este U§oara, ea creeaza §ansa unui
omogene de impact benefic mai larg, chiar daca uneori masurile preconizate sunt
protectie §i nepopulare. Factori favorizanfi ai unor asemenea forme de actiune, ca
conservare. §i obstacole destul de importante, se regasesc de la nivelul local al
organizarii protec\iei, pana la eel global. Formele de proprietate, nivelul
general al taxelor §i impozitelor, suplefea mecanismelor economice
specifice, gradul de ocupare a forfei de munca, dar mai ales marile
discrepante de nivel material decid eficienta politicilor de protecfie.
Tn general, se contureaza totu§i o atitudine politica din ce fn ce
mai clar orientata spre protecfie, de multe ori teama generalizata de
Utilitatea urmarile negative rapide ale tratarii ansamblului ca pe o fntreprindere rn
imediata a lichidare (de unde numai se ia, sau se strica) transformand opinia
corelarii pub/ica fntr-un factor foarte activ §i eficient de presiune asupra
spatiale a structurilor politico-administrative cu rot de decizie.
tacticilor Localizarea multa vreme punctuala a diferitelor forme de
sectoriale de degradare a ambian\ei naturale, ca §i caracterul acut §i greu suportabil
protectie §i a de catre om al unor efecte ale degradarii au motivat interven\ii rapide §i
incadrarii lor in !imitate. Tactica sectoriala este caracteristica de baza, inca actuala, a
strategii cat mai masurilor de protec\ie. Ele se concretizeaza in tehnologii industriale,
largi privind practici agrotehnice, forme de organizare a unor servicii orientate spre
.
functional itatea
sistemica.
protecfia aerului, ape/or, ecosistemelor, solului. De asemenea, situat
prin elementele sale componente §i prin func\iile specifice in prim-planul
interesului general al societa\ii umane, sistemul social - economic a
intrat in sfera legisla\iei, masurilor ~i ac\iunilor de protec\ie. Sunt astfel
protejate drepturile omului, drepturile copi/ului, precum §i o serie de
structuri sociale ca familia, unele comunitafi umane tradifionale, une/e
grupuri confesiona/e, etno-lingvistice §.a. De asemenea, au fost

concepute §i organizate o serie de sisteme de protectie, nationale §i

regionale, ale unor activitafi productive, amenajari aferente acestora,
servicii, activitafi creative, diferite forme de habitat rural §i urban.
Conceptul Un segment special al protectiei este conservarea, avand sensul

actual de de pastrare in forma/formele existente. Motivafia sa stricta, inteleasa ca
conservare obligatie a umanitatii contemporane fata de ea insa§i, fata de Pamant
are o sfera §i fata de generatiile viitoare este data de vechimea, raritatea,
mai adecvat originalitatea sau valoarea patrimoniala universa/a a unor elemente,
sistemica structuri §i funcfii sistemice (biodiversitatea unor ecosisteme relicte,
decat eel de caracterul endemic al unor elemente vegetate §i animate, trasee
protectie, hidrogeologice originate, ·complexe geologice §i geomorfologice
vizand §i deosebite, relicte lingvistice, secvente originate de cultura §i civilizafie
structuri materiala §.a.).
social-
economice, in perioada contemporana, sub o forma larg acceptata (de§i nu
frecvent intotdeauna respectata), conservarea geosistemului se realizeaza sub
integrate celor doua forme principale : conservarea sistemelor naturale §i conservarea
naturale, patrimoniului cultural-istoric.
impreuna cu in ceea ce prive§te sistemele naturale, conservarea vizeaza
care pastrarea structurii §i functiilor acestora. Caracteristica dominanta a
constituie acestui palier al conservarii este orientarea preponderenta catre
ansambluri de sistemele vii, primele dintre structurile naturale carora Ii s-a acordat
valoare atenfie legalizata, institufionalizata etc. Diferite forme de viata, asociatii
patrimoniala. specifice de flora §i fauna, habitatele corespunzatoare constituie
obiective principale ale actiunilor de conservare la nivel global (spre
exemplu, rezervafii ale biosferei), la nivel regional (parcuri §i rezervafii
naturale regionale, adesea transfrontaliere) §i la nivel local (parcuri §i
rezervafii naturale nafionale, arii protejate, monumente ale natufii).
Rezervafiile biosferei au dimensiuni, in general, mari. In cadrul
lor se conserva integralitatea §i functionalitatea unor asociatii vegetale
§i animale unice, fara ca aceasta sa excluda prezenta a§ezarilor umane
§i activitatile lor specifice. Aceste rezervatii sunt introduse intr-o lista a
U.N.E.S.C.O., in conformitate cu proiectul nr. 8 al programului ,,Om -
Rezervatii ale Biosfera", initiat in 1974. Printre ele se afla, spre exemplu, lnsulele
' Galapagos, Yelowstone, Valea Jiuzhaigou, Delta Dunarii §i multe alte
biosferei,
parcuri areale din lume carora Ii s-a atribuit acest statut. Pe langa conservarea
naturale propriu-zisa §i datorita ei, aceste rezervafii asigura §i posibilitatea unor
regionale §i cercetari §tiinfifice detaliate. La randul for acestea permit ca, prin
nationale, cunoa§tere, sa se rea/izeze nu numai protecfia imediata, ci §i
'
rezervatii viabilitatea pe termen lung a structurilor respective, care aparfin
' patrimoniu/ui natural al intregu/ui geosistem.
tematice,
monumente Parcurile naturale regionale au, de regula, dimensiuni mai
ale naturii, restranse decat rezervatiile biosferei. in esenta, obiectivele lor sunt
' '
vet re acelea§i, au o structura la fel de eterogena, dar o pondere uneori mai
arheologice, mare a elementelor social-economice. 0 forma foarte interesanta sub
ansambluri aspectul continutului, obiectivelor §i formelor de realizare a conservarii
arhitectonice este reprezentata de parcurile naturale transfrontaliere. Conservarea
laice §i structurilor §i functionalitatii sistemelor naturale impune, in cadrul
religioase, acestor areale, strategii extrem de complexe, care sa asigure
amenajari cooperarea deplina §i omogen adecvata a statelor vecine, ca §i
urbane §.a.

cointeresarea structurilor umane din regiune, dispuse adesea 'fn retele

dense de a§ezari §i desfa§urand activitati economice variate.
Parcurile §i rezervafiile naturale nafionale constituie frecvent
sectoare ale nivelurilor superioare de organizare a conservarii (regional
§i global). fn cadrul lor sunt urmarite, in general, acelea§i obiective de
conservare a structurilor naturale, dar in unele cazuri sunt protejate §i
habitate umane sau diverse elemente §i forme de cultura §i civiliza\ie
materiala; astfel, caracterul lor este mai specific.
Pentru valoarea lor deosebita, unor elemente din cadrul acestor
parcuri §i rezerva\ii naturale Ii s-a atribuit statutul de monumente ale
naturii. Unor arborete §i arbori izola\i, asociatii floristice, asocia\ii
faunistice, forme de relief (dune, chei, creste alpine, poduri naturale),
gheizere, cascade, izbucuri, lacuri, ghetari §.a. Ii se asigura atat
conservarea elementului principal, cat §i a habitatelor specifice §i a
ariilor imediate.
fn ceea ce prive§te a doua directie de preocupari, conservarea
patrimoniului cultural-istoric, aceasta se bazeaza pe acceptarea
generala a statutului de bunuri de valoare universala, realizate de-a
lungul 'intregii istorii a societafii umane, a unei serii mari §i variate de
elemente §i structuri ale sistemului social-economic. Astfel, vetre
arheologice, ansambluri arhitectonice din diferite epoci, structuri rurale,
amenajari urbane, tehnici traditionale, comunitati rurale arhaice,
manifestari etno-folclorice traditionale §.a. sunt cunoscute pentru
valoarea lor de unicat patrimonial (§i adesea utilizate eficient ca forma a
potentialului turistic antropo-cultural. De un interes deosebit §i aflate in
regim de conservare, ca expresii ale patrimoniului cultural universal,
sunt §i multe ansambluri de arhitectura religioasa, integrate armonic in
peisajul natural al regiunilor respective : Meteora §i manastirile athonite
in Grecia, lerusalimul, Vaticanul, Mont-St.Michel, in Franta, Shaoling, in
China, manastirile din nordul Moldovei §.a.
l§i a§teapta regimul normal de conservare concreta §i alte
ansambluri arhitectonice cu specific national sau regional (spre
exemplu, ansambluri romane§ti de arhitectura brancoveneasca, unele
ansambluri arhitectonice coloniale din Africa §i Asia de Sud §.a.)
In unele regiuni se afla in regim de conservare §i viata rurala
traditionala, cu tot ceea ce tine de cultivarea pamantului, cre§terea
animalelor, me§te§uguri, constructia caselor §i a drumurilor, port
Obstacole in popular, manifestari etnofolclorice §.a. Spre exemplu, comunitatile
cal ea rurale quechua din aria andina, comunitatile dogon din Africa de Vest,
protectiei comunitatile sherpa din Nepal, laponii din nordul Europei, unele
eficiente: comunitati sarde, marginene, o§ene §i maramure§ene traditionale §.a.
costuri mari au devenit obiectul unor politici nationale de conservare, con§tientizate
ale degradarii - §i asumate - pana la nivel local.
deja produse,
ignoranta Daca in perioada contemporana, de§i necesitatea protectiei este
(reala sau resimtita din ce in ce mai profund, acfiunile respective nu au inca o
deliberata), eficienta maxima, aceasta se datoreaza capacitafii destul de variabile
absenta de a suporta costuri uneori destul de mari §i 'infelegerii insuficiente a
prevenirii, funcfionalitafii structurilor ,,mediului" care trebuie protejate. In cazurile
conceptul respective nu se previne nimic, protecfia fiind dirijata dominant catre
sectorial de componentele, secvenfele, spafiile etc. deja degradate §i avand forma
protectie. mai ales de combatere a efectelor negative. Astfel, eficienta este
Proiectul pentru fnva1amantui Rural 161

Protectia §i conservarea geosistemului
redusa, fntrucat multe forme de degradare sunt foarte greu corectabile

sau chiar ireversibile. in plus, aceasta este o protectie extrem de
scumpa, deoarece trebuie sa funcfioneze fn regim de alerta continua,
dar fara un veritabil sistem de avertizare (monitoringul semnaleaza raul
deja produs!) §i sa reia mereu investifii din ce fn ce mai mari, pe masura
cumularii §i difuzarii unor degradari progresive.
O alta deficienta consta in caracterul sectorial al protectiei. in
mod frecvent se protejeaza separat apa, in acela~i fel aerul, solul,
padurea; unele componente ~i relatii social-economice nici nu fac
obiectul politicii de protectie a ,,mediului", fiind considerate exterioare
acestuia etc. Chiar Natiunile Unite actioneaza inca sectorial, ingloband
actiuni de protectie in programele organismelor specializate pentru
agricultura ~i alimentatie, pentru cultura, educatie ~i cercetare ~tiintifica,
pentru controlul energiei atomice, pentru sanatate, pentru dezvoltare
etc.
intr-o masura mult mai redusa ~i relativ recent, protectia a
inceput sa se organizeze intr-o perspectiva pe termen lung, cu caracter
strategic. Actioneaza in sensul acesta, spre exemplu, Uniunea
lnternafionala pentru Conservarea Naturii. Treptat, au fost lansate insa
~i forme de investigatie/protectie ale unor structuri mai complexe, in
cadrul Programului Organizatiei Natiunilor Unite pentru Mediul
inconjurator, respectiv Programu/ Geosfera-Biosfera sau Convenfia
pentru Combaterea De§ertificarii. Este, de asemenea, extrem de
importanta con~tientizarea necesitatii de a se derula simultan mai multe
strategii de protectie, care sa se completeze §i sa se sprijine reciproc,
fntr-un demers co~un, vizand fntregul geosistem. in felul acesta a fost
lansata fnsa§i strategia referitoare la natura, considerandu-se ca ea nu
poate deveni eficienta decat fn para/el cu strategii de fnsanato§ire §i
revitalizare economica. Multe dintre tergiversarile ~i e~ecurile tactice ale
strategiei de protectie a naturii continua sa demonstreze necesitatea
acestei simultaneitati.
in actualitatea curenta, in special la nivel regional/zonal ~i global,
protectia ~i conservarea ambiantei naturale, la fel ca ~i desfa~urarea
intregii existente a societatii umane, cu toate aspectele ei sociale ~i
economice, sunt inglobate intr-un concept mai larg, acela de dezvoltare
durabila.
Acest concept exprima fnfelegerea structurii sistemice a /umii
care, printr-o func{ionalitate echilibrata, poate asigura durabilitatea
structurilor naturale, a tuturor resurse/or necesare viefii §i poate garanta
libertatea politica §i securitatea umanitafii, la orice nivel, local, regional
sau global. Sensul dezvoltarii durabile, antropocentrica dar in acela~i
timp generoasa i-a asigurat un impact amplu, in jurul sau organizandu-
se o mi~care de anvergura mondiala, ale carei obiective sunt
ameliorarea calitafii viefii §i cultivarea unei atitudini pozitive fafa de
problemele fntregului geosistem, prin eliminarea risipei, protejarea
patrimoniului natural §i cultural-istoric, eliminarea conflictelor. Cu aceste
obiective, conceptul de dezvoltare durabila a devenit operativ din 1987,
in cadrul P.N.U.D., fiind utilizat apoi in toate documentele Programului
U.N.E.S.C.O. ,,Om - Biosfera", initiat de W.C.E.D. (World Comission on
Environment and Development), ca ~i ale altor foruri mondiale
preocupate de conservarea patrimoniului comun ~i de dezvoltarea
162 Proiectul pentru invaV=imantul Rural

Necesitatea solidara a societatii umane (Conferinta de la Rio de Janeiro, din 1992,

unui cadru Conferinta de la Johannesburg, din 2002.
economic Expresia cea mai concreta ~i mai rapid perceputa a eficientei
ferm al actiunilor de protectie este data valoarea rezultatelor obtinute
actiunilor de (dimensiunile, formele ~i durabilitatea lor). Ca oricare alte activitati
'
protectie, careumane care presupun investitii, ele implica evaluari ale costurilor ~i
sa le asigure beneficiilor, optimizari ale parametrilor, amortizari cat mai rapide etc. Cu
eficienta ~i alte cuvinte, protectia eficienta pretinde un cadru economic specific,
rentabilitatea.care sa permita ~i sa impuna desfa~urarea actiunilor necesare cu
pierderi cat mai mici §i rezultate cat mai bune. lntr-o lume a eficientei
competitive, protectia trebuie sa fie rentabila, cu atat mai mult cu cat ea
nu ,,produce" direct, investifiile pe care le pretinde se fac din fonduri
Bazate pe provenite din a/te activitafi (§i adesea sunt percepute ca pierderi din
noul mod de capitole bugetare care, orientate 1n alte direcfii, ar fi avut o rentabilitate
apreciere a mutt mai rapida). Tinand seama ~i de faptul ca multe din beneficiile
progresului reale ale unei protectii de buna calitate nici nu sunt imediat ~i u~or
{ISEW), noile vizibile (spre exemp/u, cre§terea treptata a potenfialului imun uman,
modele de diminuarea complexului de factori stresanfi, securitatea a/imentarii
gestionare acvifere/or subterane, corectarea reacfiei so/u/ui, refacerea imaginii §i
rentabila ~i credibilitafii financiare etc.), necesitatea cadrului (sprijinului) economic
conservativa a mentionat este ~i mai evidenta.
mediului ' In acest cadru, pentru evitarea erorilor, Tntarzierilor etc., utilitatea
vizeaza constructiei prealabile a cat mai multor variante (modele), in vederea
reorganizarea selectarii celei (celor) mai adecvate, a fost intuita demult. Treptat, de la
ciclurilor de modele care considerau (~i introduceau Tn calcul) poluarea (~i costul ei)
productie in ca ,,ramura" inevitabila a productiei, s-a trecut la modele ameliorate,
acord cu care au luat Tn consideratie ponderi crescande ale cheltuielilor de
functionarea protectie Tn produsul intern brut, apoi reducerea acestora ca urmare a
' progresului tehnico-ecologic ~i a cre~terii avantajelor pe termen lung ale
mecanismelor
naturale. productiei nepoluante. Mai tarziu, baza conceptuala a altar modele a
exclus poluarea ~i degradarea dintre premisele stabile ale productiei,
orientandu-se spre reorganizarea ciclurilor de productie Tn acord cu
,,metabolismul" ciclurilor naturii. La sfar~itul secolului trecut, Tnsu~i
modul de apreciere a progresului - indicele ISEW (Index of Sustanaible
Economic Welfare), elaborat de H. Daly ~i J.Cobb (L. Brown, 1991) nu
se mai bazeaza exclusiv pe venitul mediu pe locuitor, ci are Tn vedere
consumul mediu, repartifia resurselor §i degradarea ambianfei. In
esenta, noile abordari au vizat cre§terea eficienfei economice a
masuri/or de protecfie prin diminuarea valorii raportului 1ntre costuri §i
marimea efectelor negative 1nlaturate. ,,Costul ecologic" minim se
considera atins 1n cazul valorii unitare a raportului menfionat, costul
protecfiei fiind ega/ cu va/oarea prejudiciului creat 1n absenfa acesteia
Studiile de (§t. Amarifei, 1999).
impact impuse Cele mai eficiente mecanisme economice de organizare ~i
de control, diversificare, sustinere ~i cre~tere a eficientei protecfiei
managementul geosistemului se aplica Tn cadrul unei gestionari pe care cele mai
mediului sunt diferite forme de proprietate, institutii, intreprinderi, grupuri de cercetare,
modele de organe ~i organisme specializate ale guvernelor, organizatiilor
prognoza care neguvernamentale nationale, regionale ~i chiar globale incearca sa o
vizeaza realizeze cat mai eficient. Managementu/ mediului, oriental Tntr-o
dezvoltarea directie sistemica din ce in ce mai bine marcata, impune deja studii
durabila. detaliate de impact, cu caracter de prognoza modefizata. Nici o actiune

de amenajare a teritoriului, de diversificare structurala sau/§i extindere

spafiala a unor activitafi productive, refele de comunicafie,
aprovizionare, distribufie §.a. nu mai sunt considerate eficiente fn
absenfa unor evaluari prea/abile, concrete §i cat mai precise, ale
efectelor economice, sociale §i ale impactului for asupra ambianfei
naturale.
-Orientari din ce in ce mai clare spre protecfia ansamblului
Eficienta geosistemic s-au conturat §i fn cadrul economiei monetare. Multe unitati
'
facilita\ilor specializate ~i fonduri de dimensiuni diferite, gestionate de la nivelul
monetare unor asociatii locale ~i pana la organizatii financiare internationale,
aco rd ate dirijeaza in ultimele decenii sume din ce in ce mai consistente spre
pentru protectia structurilor naturale ~i social-economice din arii ale
stimularea geosistemului amenintate de degradare sau aflate in stare grava.
politicilor de ,,lmprumuturile U§oare" (cu periaade de grafie fntre 35-40 ani) §i ce/e
protec\ie este ,,de ajustare" acordate de F.M.I. au componente de protectie din ce fn
conditionata ce mai explicit formulate. Tn aceea~i directie se orientea~a ~i Banca
de
' Mandia/a, care §i-a arientat criteriile de acordare a fmprumuturilar catre
competen\a !ji sprijinirea pragramelar de recanstrucfie ecalagica, retehnologizare,
onestitatea formare §i perfecfianare profesionala, asanare a unar structuri sacial-
utilizarii ecanomice §i palitice. 0 alta sursa de finantare pentru protectia
fondurilor. geosistemului este G.E.F. (Global Environment Facility), realizat de
Banca Mandia/a fn colabarare cu Programele O.N.U. pentru Dezvaltare
§i pentru Mediu. Eficienta politicilor de protec\ie este condi\ionata insa
puternic de competenta ~i onestitatea cu care sunt utilizate aceste
fonduri.
Partea aceasta a unitatii de invatare va informeaza cu
privire la modul de organizare ~i realizare concreta a protectiei ~i
conservarii geosistemului, la politicile de protectie ~i la economia
protectiei acestei structuri complexe.
a) Comparati consensul teoretic asupra necesitatii
protectiei cu actiunile concrete orientate Tn acest sens.

Protectia ,;;i conservarea geosistemului
b) Prezentati factorii care influenteaza sau decid eficienta

politicilor de protectie.
c) Precizati, pe baza de exemple, diferenta 'fntre tactici ~i

strategii de protectie.
d) Prezentati principalele obiective ~i forme ale protectiei ~i

conservarii.
Proiectul pentru lnva{amantul Rural 165

Protec\ia $i conservarea geosistemului
e) ldentifica\i cauzele eficien\ei red use a unor ac\iuni de

protec\ie.
f) Prezenta\i cateva strategii de protec\ie.

1
g) Precizati relatia 'fntre dezvoltarea durabila ~i protectia

geosistemului.
h) Comentati (~i completati conform opiniei persona le)

obiectivele studiilor de impact.

,...-------
Protectia ;;i conservarea geosistemului
i) Prezentati aspecte generale ale economiei monetare

favorabile protectiei geosistemului.

invatare
lnformatiile din aceasta parte a unita\ii de 1nvatare va ofera

posibilitatea sa cunoa~teti :
- forme de protectie ~i conservare a geosistemului ;

- factori favorabili ~i nefavorabili protectiei ~i conservarii ;
- diferenta 1ntre tactica sectoriala ~i strategiile de protectie;
- structura ~i necesitatea studiilor de impact ;
- raporturile protectiei ~i conservarii cu dezvoltarea durabila.
7.4 Legislatia §i institutionalizarea protectiei
Motivatiile De~i este integral benefica, deci strict - ~i imediat - necesara,

,
utilitare atitudinea protectoare fata de ambianta nu a fost niciodata perceputa
imediate ale doar favorabil ~i asumata 1n mod unanim. Prin orientarea lor utilitarista
.
actiunilor
umane in
spontana, oamenii au avut totdeauna tendinta de a prelua ~i folosi, de a
se debarasa ~i de a schimba, fara retineri ~i previziuni rezonabile, chiar
sistem au daca experiente repetate au demonstrat caracterul pagubitor al acestor
atitudini. Efectele negative ale unor actiuni care au fast suportate,
tendinta sa
genereze
. nedrept, de catre alti indivizi, comunitati ~.a. decat autorii actiunilor
abuzuri, ceea respective, ca ~i o serie de responsabilitati administrative, politice ~.a.
ce impune 1n sensul organizarii ~i amenajarii teritoriului, al valorificarii unor resurse
reglementari naturale etc. au conturat insa necesitatea reglementarii raporturilor
stricte. societafii umane cu ambianfa sa, generand o ramura de sine statatoare
a dreptului, dreptul mediului.

Protectia ;;;i conservarea geosistemului
Conform unei definitii relativ recente (D.Marinescu, 1993, p. 43)

,,dreptu/ mediului este format din ansamblul complex al normelor juridice
care reg/ementeaza relafiile ce se stabilesc intre oameni privind
atitudinea for fafa de natura - ca element vital §i suport al viefii - in
procesu/ conservarii §i dezvoltarii in scopuri economice, sociale §i
culturale a componentelor mediului inconjurator - naturale §i artificiale -
, precum §i relafiile legate de conservarea for, care presupune protecfie
§i ameliorare". Cu aceste coordonate (mai mult sau mai putin clare), cu
o tenta sectoriala care ramarie destul de puternica ~i cu o mare
variabilitate spafiala §i cronologica a eficienfei sale, legislatia ,,de mediu"
functioneaza in toata lumea, atat de diferita, a zilelor noastre : in state
sarace, nu doar ignoranta ~i lipsa legilor ~i institutiilor necesare
determina degradarea continua a ,,mediului" ci, in primul rand, saracia ;
Dreptul in fostele state socialiste europene starea precara a ,,mediului" nu se
mediului datoreaza insuficientei legislative ~i nici macar institutionale, ci
reglementeaza caracterului formal al aplicarii legii ~i al functionarii structurilor
in primul rand specializate, timp de zeci de ani, ca ~i longevitatii sechelelor unui
raporturile sistem politic care n-a respectat nici natura, nici societatea umana ;
omului cu pentru multe situatii grave (deversari clandestine masive de ape uzate,
natura dar §i ,,blindajul" de submersibile ~i de~euri nucleare e~uate sau abandonate
conduita in unele bazine marine etc.) nu este vinovat Dreptul Marii, ci importante
umana fata de puteri economice, politice ~i militare ~.a.m.d.
'
alte elemente Extrem de util in perioada contemporana este faptul ca toate
naturale sau nivelurile de organizare a legislafiei de protecfie (locale, nafionale,
social- internafionale) includ o participare !ea/a a populafiei la conceperea §i
economice. controlul aplicarii actului legislativ. In general, in intreaga lume dreptul
acesta este din ce in ce mai con~tientizat ~i aplicat, iar transparenta
starii reale a ,,mediului" cre~te, aceasta fiind ~i una dintre cele mai
puternic mediatizate probleme ale lumii contemporane. Este benefica,
de asemenea, generalizarea treptata a unei perceptii mai complexe a
dreptului mediului, nu doar ca ansamblu de /egi, directive etc. restrictive
§i coercitive, ci §i ca un cadru ofertant, permisiv in mod echilibrat,
asigurand durabilitatea fondului a carui stare o reglementeaza. Se
Structuri §i realizeaza astfel o cooperare din ce in ce mai larga in acfiunile de
organisme protecfie §i conservare, ca §i in respectarea /egislafiei aferente.
legislative §i Pe plan intern legislafia §i aplicarea ei se bazeaza pe principiul
executive conform caruia protecfia mediului inconjurator este un element esenfial
nationale al politicii economice §i politice a statului, pe principiul utilizarii suverane
' de catre stat a resurselor sale naturale dar fara sa aduca prejudicii
implicate in
problematica mediului din alte state, al prioritafii sanatafii §i bunastarii populafiei fata
mediului: de alte scopuri ale utilizarii resurselor, al apararii factorilor naturali prin
Parlamentul, utilizarea responsabila a resurselor in funcfie de nevoi, in interesul
Ministerul generafiilor prezente §i viitoare, al participarii populafiei la protecfia §i
Mediului §i ameliorarea mediului sau de viafa, al interzicerii oricaror forme de
Gospodaririi poluare §i al obligarii poluatorului sa suporte costurile daunelor
Apelor (§i produse. Multe dintre aceste principii au prefigurat sau reflecta principii
agentiile lui de drept international al mediului. Cu baza in constitutiile statelor ~i in
judetene), alte Declaratia Universala a Drepturilor Omului legislatia de protectie ~i
ministere §i conservare se concretizeaza in legi, decrete cu putere de lege, hotarari
organisme §i ordonante ale guvemelor, tratate §i convenfii internafionale ratificate.
guvernamen- lnstrumente de reglementare, fntre care cele mai larg raspandite sunt
tale etc. standardele de mediu ~i instrumente economice - taxe, subsidii,

permise comercia/izabile de emisii, sisteme de co/ectare-refinantare -

asigura eficienta legilor. Adoptarea §i aplicarea lor, formularea
directivelor-cadru, initierea unor programe pe plan national,
subregional, regional etc. revine infrastructurilor interne §i externe
specializate.
Ca organism legislativ national, Parlamentul inifiaza §i dezbate
proiecte de protecfie, adopta legi, elaboreaza instructiuni de aplicare §i
inifiaza masuri punitive pentru fncalcarea /egilor. Guvernul promoveaza
inifiativele legislative primite de la ministerele implicate fn probleme de
protectie §i conservare §i emite hotarari de organizare §i funcfionare a
ministerelor respective, precizandu-le atribufiile fn domeniu.
Organul intern central (de specialitate) al administratiei publice
este Ministerul Mediului §i Gospodaririi Apelor. Ca atributii principale,
acesta stabile§te prioritafile programelor de cercetare, control al calitafii
(aerului, apelor, ecosistemelor, poluarii de fond §i accidentale etc.) §i
dezvoltare in domeniile sale de activitate, efectueaza studii §i
e/aboreaza prognoze de dezvoltare §i urmare§te aplicarea /or fn calitate
de titular al investifiilor finanfate din bugetul de stat sau garantate de
catre stat; reprezinta Guvernul fn relafiile cu organisme interne §i
internafionale din acela§i domeniu, inifiaza §i dezvolta programe de
educafie §i formare a speciali§tilor fn domeniul sau, co/aboreaza cu
celelalte autoritafi ale administrafiei pub/ice centrale §i locale, cu
institufiile de fnvatamant, §tiinta §i cultura, cu mijloacele de comunicare
fn masa, avizeaza licentele de import-export pentru unele produse,
tehnologii, echipamente, aparatura §i asistenta tehnica aferenta
domeniului sau de specialitate. Prin atribufii specifice se implica fn
protecfia ape/or §i 1n protecfia de ansamblu a mediului, fn scopu/
menfinerii echilibrului ecologic §i al securitafii nucleare.
Tn teritoriu actioneaza prin infrastructura sa specializata, Agentiile
Judetene de Protectie a Mediului. Potrivit Legii Mediului, mai au
competente generale in domeniul protectiei §i o serie de organe ale
administratiei publice locale - prefecturi §i primarii (in subordinea carora
au trecut de curand directiile de Urgenta Civila) iar R.A. Apele Romane
§i R.A. Romsilva actioneaza ca organe cu competente speciale.
Pe plan extern, cele mai reprezentative institutii ale protectiei §i

Respectarea conservarii apaftin O.N.U.: Agentia lnternationala pentru Energie
stricta a Atomica (A.I.EA.), Banca lnternationala pentru Reconstructie §i
politicii §i Dezvoltare (B./.R.O.), Organizatia pentru Alimentatie §i Agricultura
standardelor (F.A.O.), Organizatia lnternationala Maritima (I.M.O), Organizatia
europene de lnternationala a Muncii (0./.M.), Organizatia Meteorologica Mondiala
mediu- (O.M.M.), Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.), Programele pentru
conditie Dezvoltare §i pentru Mediu (P.N.U.D. §i P.N.U.E.), Organizatia pentru
absoluta a Educatie, $tiinta §i Cultura (U.N.E.S.C.O.). Actioneaza din 1948, cu
accesului in rezultate de excep\ie 1, ca organizatie neguvernamentala reunind
Uniunea organizatii din 80 de tari, Uniunea lnternationala pentru Conservarea
European a. Naturii (U.I. C.N.). Cu statut de organiza\ii regionale actioneaza in
vederea protectiei §i conservarii mediului Comisia Economica a
I A elaborat Strategia Mondiala a Conservarii (1980), a avut un rol esential Tn elaborarea Conventiei Africane
(1968) $i a Conventiei de la Washington asupra comertului international cu specii de flora $i fauna pe cale de
disparitie, precum $i a Conventiei de la Bonn (1979) asupra conservarii speciilor migratoare. De asemenea, a
elaborat prima redactare a Cartei Mondiale a Naturii, adoptata de Adunarea Generala a Na\iunilor Unite (1982).
Natiunilor Unite pentru Europa (C.E.E.), Consiliul Europei (C.E.),

Organizatia pentru Cooperare l?i Dezvoltare Economica (O.C.O.E.) iar
cu statut l?i anvergura subregionala - Comisia Dunarii, Comisia Rinului,
Comisia pentru aplicarea Conven\iei de la Oslo din 1972 l?i Comisia
pentru aplicarea Conven\iei de la Helsinki din 1974, care vegheaza
asupra calita\ii apelor fluviale l?i marine, transmit informatii,
reglementeaza protec\ia apelor, rezolva diferendumuri etc.
Ratificarea unor documente-cadru elaborate de catre aceste
organisme, activita\ile filialelor subregionale l?i na\ionale, eforturile de
aliniere la standardele de calitate a protectiei l?i conservarii din
comunitati de state (spre exemplu din Uniunea Europeana) determina
atitudini l?i actiuni nationale l?i internationale solidare, care exprima
conturarea treptata a unei pozi\ii rationale a intregii societati umane fata
de problemele geosistemului.
Aceasta parte a unita\ii de invatare referitoare la
legislatia l?i institutionalizarea protec\iei geosistemului va
reaminte~te ca sunt foarte pu\ini oamenii care procedeaza corect
din convingere ~i in mod constant, fara supraveghere ~i fara
teama de pedeapsa. La nivel de masa, atitudinea societatii
umane fata de sistemul terestru a trebuit sa fie reglementata,
legiferata ~i o retea de institu\ii cu atributii speciale a fost
necesara.
a) Prezentati succint con\inutul notiunii ,,dreptul mediului" ;
b) Exemplificati variabilitatea spatiala a eficientei

legislatiei de mediu ;

c) Precizati rolul societatii civile, al opiniei publice, in

respectarea ~i aplicarea legislatiei de mediu ;
d) Formulati liniile generale ale legislatiei interne cu privire

la mediu;
172 Proiectul pentru inva1amantul Rural

e) Numiti cateva institutii/organisme nationale ;;i

internationale cu atributii in domeniul protectiei ;;i conservarii.

lucrarea de verificare de la sfar§itul acestei · unita\i de
mvatare
Aceasta parte a unitatii de invatare va situeaza la contactul cu

forme legiferate ale atitudinii necesare fata de geosistem :
- legislatia interna de mediu - principii, raporturi cu legislatia

internationala ;
- structurile nationale abilitate sa legifereze §i sa aplice legislatia de
mediu;
- institutii externe ale protectiei §i conservarii mediului.
7.5 Educatia, informatia, formatia de specialitate in domeniul protectiei

geosistemului
Structura complexa §i funcfionalitatea corespunzatoare a
geosistemului, constituit din ansambluri naturale §i social-economice de
Chiar daca nu varste diferite, aflate in diferite grade de intrepatrundere sistemica §i
este prezentand o mare variabilitate spatiala, nu se descifreaza U§or. Natura
suficienta, dinamica a problemelor lor esentiale, (genetice, evolutive, de calitate
cunoa§terea etc.) le face inca mai greu de inteles.
aspectelor La nivelul general al cunoa§terii sunt sesizate aspectele statice,
statice ale simple (ca efecte ale unei functionalitati echilibrate sau tulburate), in
problemelor special cand acestea exprima un impact negativ asupra confortului
grave ale locuirii, al rentabilita(ii unor activita(i umane sau asupra unor forme de
mediului este viata naturala. Caracterul reductiv al acestui mod de intelegere a
utila ca prima geosistemului este explicabil §i, de§i simplist, este important,
treapta a constituind o prima treapta a con§tientizarii ambian(ei. Se remarca, de
con§tientizarii asemenea, componenta sa afectiva, destul de frecvent altruista, care
ambiantei. constituie un avantaj exceptional pe drumul cunoa§terii : pe baza
' acesteia se pot implanta informatii motivate puternic, pot actiona
mecanisme educafionale (indiferent de varsta), se pot construi atitudini

§i comportamente. Fiinfa umana 1§i poate realiza treptat condifia de
participant rational la coexistenfa geosistemica.
Tn cazul problemelor de protectie §i conservare, o asertiune
logica reaminte§te ca nu poate fi protejat eficient decat ceea ce este
foarte bine cunoscut. In felul acesta, cunoa§terea geosistemului se
impune de la sine. Evident, la scara intregii societati umane nivelul de
cunoa§tere poate fi extrem de diferit, dar formele de organizare ale
procesu/ui instructiv-educativ sunt un bun demult ca§tigat, ameliorat
mereu, i'n acord cu cerintele specifice fiecarei etape a evolutiei societatii
umane. Aceasta permite ca, 1n perioada actua/a, un segment din ce 1n
ce mai bine conturat al educafiei §i informafiei sa fie orientat spre
problematica genera/a a ,,mediului" §i 1n special spre probleme de
Primul paljer
protecfie §i conservare. Oe§i prin natura lor necesitatile de educatie §i
de varsta
informatie cu privire la ,,mediu" nu au bariere de varsta, tip de activitate
sensibil §i apt
§.a., in general acfiunile educative se orienteaza preponderent catre
pentru
copii §i tineri, a caror personalitate este asistata specializat in cursul
educatie
ambientala
. formarii sale. Fara ca actiunile de acest gen sa fie absolut noi,
consensul mondial asupra ,,casei comune" care este Pamantul le-a
este impulsionat puternic i'n ultimele doua decenii. Numai ca urmare a celor
reprezentat de
doua reuniuni mondiale dedicate starii geosistemului de la Rio-de-
copii §i tineri. Janeiro, din 1992 §i de la Johannesburg, din 2002 au proliferat benefic
retele §i asociatii de invatamant §i educatie in aproape toata lumea,
care i§i propun sa organizeze structuri coerente orientate catre
cunoa§terea §i protectia ambiantei umane. Programe speciale de tipul
Educatia in
context
. celor franceze C.E.D. (Civism, Mediu, Oezvo/tare), E.N. (Educafia §i
Natura) , programe §co/are de tipul ,,ore/e verzi", ,,orele de mediu",
profesional, ,,orele de descoperire" (a zapezii, a marii, a ora§ului, a viefii la fara, a
orientata catre viefii 1n a/te fari - vecine sau mai 1ndepartate), excursii §Co/are de tipul
eliminarea sejur se regasesc in misiunile asumate de catre ministerele educatiei
risipei, din nenumarate tari §i in colaborarile interministeriale pe linia educatiei
gestiunea §i aplicatiei, a cunoa§terii cat mai detaliate a starii mediului, a
corecta a transparentei tuturor categoriilor de activitate cu impact negativ asupra
de§eurilor, mediului sau care au posibilitati de ameliorare a starii lui.
controlul Actiuni sustinute se desfa§oara §i Tn sensul educarii §i formarii
poluarii fonice unei atitudini con§tiente fafa de mediul de munca, in care toata
etc. populafia activa este sensibilizata pentru eliminarea risipei de apa §i de
energie, pentru recuperarea hartiei §i recipientelor din materiale plastice
1n vederea reciclarii, pentru trierea riguroasa a de§euri/or §i respectarea
regimului ce/or toxice, pentru controlul nivelului de zgomot, pentru
calitatea §i tipul mai mult sau mai pufin ,,ecologic" al finisajelor 1n spafiu/
w w • profesional, interdicfia fumatului 1n spafii pub/ice §.a.m.d.
• •
Sarbaton, z1le § 1 Pentru comunitatea umana mondiala o serie de ,,sarbatori"

perioade comune au devenit repere educative exceptionale. Astfel, Ziua
consacrate Pamantului, Ziua lnternationala a Mediului, Ziua lnternationala a
problemelor Stratului de Ozan, Ziua lnternafionala a Apei etc. implica 1n fiecare an
glo~ale, milioane de persoane. Cu aceste ocazii se transmit cantitati imense de
reg1onale sau informatie la zi §i este contactat direct mediul concret din orizontul local
locale ale sau regional. Au acela§i impact educativ larg toate actiunile
mediului. organizatiilor neguvernamentale internationale ( Green Peace, World
Wildlife Fund) sau nationale (Equipe Cousteau , Les Amis de la Terre,
France Nature Environnement §.a., sau The Nature Concervancy,

Specializarea
Environmental Defense Fund - S.U.A. ~.a.). Avantajelor formative cu
profesionala
valoare Tndelungata/definitiva Ii se adauga acfiuni asociate de
in domeniul
eco/ogizare §i monitorizare ecologica extrem de utile : curafenia de
,,mediului" se
primavara sau toamna 1n parcuri, pe litoral, pe malurile raurilor §i
lacurilor, 1n paduri de agrement §i pe trasee turistice montane etc.
orienteaza
(sectorial)
In desfa~urarea acestui proces vast de educatie pentru protec\ia
cat re
~i conservarea geosistemului un volum important de informafie este
tehnologii
vehiculat atat in cadre educationale ~i formative consacrate (~colar,
specifice,
universitar ~i postuniversitar, de reciclare profesionala), cat ~i prin
intermediul mijloacelor de comunicare Tn masa. Pe aceasta cale, rolul
prevenire §i
combatere a
informatiei specializate se accentueaza ~i randamentul sau cre~te.
poluarii,
consultanta,
Pentru ca atitudinea con~tienta ~i responsabila a societatii
gestiune, '
umane fata de geosistem sa se manifeste prin efecte calitative
studii de
concrete, ea trebuie sa beneficieze de un potential uman specializat ~i
de infrastructura aferenta. In ultimele decenii, Tntr-un ritm bine sustinut,
impact §.a.
formafia profesionala Tn domeniul mediului se regase~te Tn cateva sute
de specializari, obtinute prin studii superioare ~i medii. 0 dinamica
remarcabila a acestei formari profesionale, ca ~i a cercetarii ~tiintifice in
domeniu, se poate constata Tn S.U.A. §i Anglia. Structural, aceasta
gama de specializari se Tncadreaza Tn cateva categorii: tehnologii ~i
aparatura de testare, prevenire ~i combatere a poluarii, expertiza ~i
consultanta, gestiune, manageriat, studii de impact, protectia naturii
(activi~ti, animatori, instructori), amenajarea teritoriului, teledetec\ie ~i
informatica aplicate Tn domeniul mediului.
Oferta de locuri de munca corespunde insa numai relativ acestor
profile, formate 1n institufii de 1nvafamant superior specializat, sau
adaptate plecand de la a/te formafii inifia/e, nespecializate (bio/ogie,
chimie, informatica, economie). La Tnceput, angajatorii s-au orientat
aproape exclusiv catre formatii profesionale mai Tnguste, care aveau o
tinta precisa ~i limitata (spre exemplu, poluarea apelor cu metale grele,
exploatarea imaginilor satelitare etc.). Ulterior, interese economice
directe au determinat preferin\a pentru forma\ii mereu mai complexe
(spre exemplu, 1n domeniu/ activitafifor industria/e sunt binevenifi
solicitanfii specializafi nu numai 1n problematica po/uarii 1n profilul de
producfie, ci §i 1n domeniu/ igienei §i securitafii muncii, al normative/or
comunitare de mediu §.a.).
Fara sa beneficieze de o piata prea accesibila a locurilor de
munca, un numar de cadre se formeaza ~i activeaza in domeniul
cercetarii §tiinfifice a geosistemu/ui, in cadrul unor formatiuni,
laboratoare etc. ale universita\ilor sau ale institutelor de cercetare ~i
ministerelor implicate direct sau indirect Tn problematica acestui
domeniu.

Aceasta ultima etapa a introducerii Tn problematica

mediului subliniaza importanta educa\iei temeinice ~i a
informa\iei de calitate cu privire la geosistem, atunci cand se
pune problema gestiunii lui durabile, a protec\iei ~i conservarii
viabilita\ii lui ca ansamblu coerent. De asemenea, va prezinta
forma\ia specializata Tn domeniu ~i nivelul de aten\ie acordat azi
acestei forma\ii.
a) Comentati necesitatea educa\iei geosistemice pe baza

unui exerci\iu : Tncerca\i sa contura\i o ,,personalitatea umana"
care ignora deliberat ~i complet tot ceea ce o Tnconjoara (lumea
naturala ~i cea social-economica);
b) Exemplifica\i, pe baza cuno~tin\elor Dvs., sursele de

informa\ii cu privire la mediu citate Tn text.

c) Numiti forme de educatie, instructie ~i actiuni de

protectie initiate sub impactul benefic al unor reuniuni
internationale dedicate problematicii mediului.
d) Prezentati cateva forme de educatie a adultilor activi Tn

sensul atitudinii responsabile fata de mediu.
Proiectul pentru fnvatamantul Rural · 177

e) Comenta\i succint forma\ia profesionala ~i problemele

pie\ei locurilor de munca in domeniul mediului.

invatare
Partea finala a acestei unita\ii de invatare va propune sa reflectati, de

fapt, la prima, cea mai trainica, durabila pe termen lung, dintre
formele de protectie a geosistemului :
- autoeducatia - printr-o buna cunoa~tere ~i prin implicare ;
- educarea altora (indiferent de varsta) ;
- orientarea spre profesionalizare ~i asumarea profesionalismului in
domeniu.
(Pentru aprofundare sau corectarea raspunsurilor gre§ite,

recititi paf1:ile unitatii de invatare indicate dupa fiecare
raspuns/comentariu)
1.a) Atat rational cat ~i biologic fiinta umana este direct

interesata sa-~i asigure o ambianta stabila ~i confortabila. Treptat a
devenit con~tienta de utilitatea generala a asigurarii stabilitatii
conditiilor de existenta ~i pentru alte fiinte. Necesitatea protectiei
sistemului este clara, dar costurile actiunilor necesare, adesea destul
de mari, pot deveni insuportabile daca societatea in ansamblul ei nu
previne starile precare (~i cu atat mai mult pe cele de criza). Neglijate,
acestea devin mereu mai numeroase, mai grave, iar apararea mai
scumpa - v. 7.2.

b) Principal ii factori necesari in realizarea protectiei sunt cei sociali

(care asigura o baza de masa educatiei in domeniu, instruirii corecte li>i
complete, perceptiei rezonabile a legislatiei de protectie, etc.,
fundamentand o noua etica a fiintei umane in geosistem), economici
(cu implicarea concreta li>i reglementata in problemele de calitate a
geosistemului li>i cu formarea efectiva a P.I.B., din care o parte trebuie
sa fie destinata actiunilor de protectie) li>i politici (datori sa stimuleze
atat o evolutie economica durabila, cat li>i sa asigure climatul necesar
initierii li>i aplicatiei unor legi corespunzatoare nivelului de rise indus de
prezenta li>i activitatile umane in geosistem -v. 7.2.
c) Protectia in cunoli>tinta de cauza este singura eficienta li>i

durabila. Numai cunoscand modul in care functioneaza geosistemul,
elaborand o buna prognoza a pragurilor li>i evaluand riscul disfunctiilor
se poate preveni degradarea (greu li>i scump sau imposibil de
remediat) - v. 7.2.
2. a) Moral li>i mai ales afectiv, oamenii sunt frecvent altruili>ti.

Concret, stari dificile reale sau imaginare, conjuncturi restrictive etc. ii
determina sa actioneze invers, fie datorita imposibilitatii obiective de a
proceda corect, fie din egoism, graba, neglijenta etc. Atitudinile
acestea sunt caracteristice atat la nivel individual cat li>i de grup sau de
masa -v. 7.3.
b) O politica eficienta de protectie presupune o baza cat mai

omogena de actiune. La nivelul intregului sistem social-economic,
societatea umana se prezinta inca foarte diferentiat, astfel incat destul
de multi factori pot influenta decisiv calitatea actiunilor de protectie :
formele de proprietate, nivelul general al taxelor li>i impozitelor,
mecanismele economice implicate in problemele calitatii li>i protectiei
mediului, gradul de ocupare al fortei de munca, discrepantele de nivel
material etc. - v. 7. 3.
c) Caracterul punctual li>i termenul scurt specific actiunilor cu

caracter tactic, spre deosebire de proiectele pe termen lung li>i
interesand arii mai mari, va vor ajuta sa identificati in experienta Dvs.
directa fie aspecte tactice, fie strategice ale unor actiuni trecute, sau
pe care le considerati necesare in viitor- v. 7.3.
d) Tn calitate de forma speciala a protectiei, conservarea

asigura pastrarea nemodificata a unor valori naturale sau antropo-
culturale, la toate nivelurile de organizare ale geosistemului. Ca forme
principale ale organizarii protectiei li>i conservarii, interesand elemente
din ce in ce mai numeroase li>i mai variate, structuri din ce in ce mai
complexe li>i arii din ce in ce mai mari, sunt monumentele naturii li>i
unicate patrimoniale antropo-culturale, rezervatii naturale li>i parcuri
nationale, parcuri regionale, rezervatii ale biosferei - v. 7. 3.
e) Printre cele mai cunoscute, mai importante ca amploare li>i ca

utilitate sunt strategia internationala pentru conservarea naturii,
strategia pentru o noua ordine economica internationala, programul
international geosfera-biosfera - v. 7.3.
Proiectul pentru inva{amantul Rural 179

Protec1ia §i conservarea geosistemului
f) Protec1ia geosistemului este o parte organica, excep1ional de

importanta pentru realizarea dezvoltarii durabile - v. 7.3.
g) Formele de activitate antropica, efectele locuirii, proiectele

ac1iunilor viitoare etc. sunt extrem de variate, practic fiecare unitate
spatiala a geosistemului avand personalitatea sa structurala §i
fun~1ionala distincta. in felul acesta, obiectivele studiilor de impact sunt
variabile. Este posibil ca in structurile pe care le cunoa§te1i sa existe
unele aspecte pe care cursul nu le semnaleaza - v. 7. 3.
i) Facilita1i financiare de genul ,,creditelor u~oare" sau accesul la

fonduri nerambursabile cu destina1ie precisa pentru diverse forme de
protec1ie sunt curente, iar frecven1a ~i dimensiunile lor cresc v. 7.3.
3. a) in liniile sale esen1iale, dreptul mediului este un ansamblu

de reglementari ale comportamentului ~i rela1iilor interumane privitoare
la atitudinea fa1a de natura, in1eleasa ca element vital ~i suport al
vie1ii. Reglementarile respective au in vedere ~i faptul ca, in procesul
complex de utilizare ~i dezvoltare (in scopuri economice, sociale §i
culturale), toate componentele naturale ~i artificiale (antropice) trebuie
sa fie protejate/ameliorate - v. 7.4.
b) Eficien1a legisla1iei mediului este influen1ata de o multitudine

de factori, specifici diferitelor sisteme politice, nivelului de dezvoltare
economica, institu1ionala, legislativa, tradi1iei raporturilor cu natura,
raporturilor de vecinatate statala, regionala, locala, raporturilor
complexe la nivel mondial etc. Cu aceste premise, efectele legisla1iei
mediului au o mare variabilitate spa1iala : spre exemplu, reglementarile
privind protec1ia apelor continentale sunt unanim acceptate §i fac parte
din politicile na1ionale de pretutindeni, dar in timp ce in Elve1ia pentru
poluarea unui parau de munte, in zona nelocuita, se aplica §i pedepse
privative de libertate, in Romania se deverseaza in rauri ape puternic
uzate amont de prize de alimentare - v. 7. 4.
c) 0 buna cunoa~tere (prin educa1ie, instruire generala ~i

specializata ~i prin mediatizare) a raporturilor corecte cu ambian1a
(naturala ~i antropica) ~i a legilor specifice poate transforma societatea
civila in eel mai important factor de decizie §i ac1iune in sensul
protec1iei ~i conservarii geosistemului - v. 7.4.
d) Legislatia internationala in domeniu valorifica in mod

superior, rational ~i altruist, prevederi ale constitutiei multor state, ale
drepturilor omului, naturii etc., reglementand modul de utilizare
protectiva §i conservativa a resurselor naturale. Deosebit de util este
faptul ca ansamblul de reglementari nu are doar un caracter restrictiv
§i coercitiv (spre exemplu, poluatorul plate§te etc.), ci ~i unul permisiv
~i stimulativ (acces pe termen lung pentru utilizatorii corec1i, reduceri
de taxe pentru unitatile echipate corect etc.), asigurand astfel raporturi
solidare, de colaborare interumana pentru respectarea ~i aplicare
corecta a legii - v. 7.4.
e) Lista orQanismelor $i institutiilor nation ale $i internationale

Protectia '?i conservarea geosistemului
implicate oficial in protectia mediului este mare §i continua sa creasca.

Extrem de util ar fi ca, incepand de la nivelul de organizare local,
fiecare dintre ele sa fie cat mai bine sprijinita in actiunile pe care le
desfa§oara §i chiar sa i se sugereze actiuni cat mai adecvate
problemelor concrete din teritoriu - v. 7.4.
4. a) Exercitiul sugerat v-a confirmat experiente pe care, sigur,

le aveti deja : incapacitatea nativa, dobandita sau asumata in mod
deliberat de a acorda atentie, interes, protectie altor fiinte, obiectelor §i
structurilor realizate prin munca altor fiinte (indiferent cine sunt sau au
fost), elementelor §i ansamblurilor naturale etc. nu poate contura o
personalitate umana normala. Daca exista, aceasta trebuie ajutata
(prin reeducare, prin asistenta specializata etc.). Prevenirea poate face
ca asemenea fiinte sa nu fie decat rare, §i regretabile, exceptii - v. 7.5.
b) 0 literatura mereu mai bogata, pagini intregi, rubrici

specializate, teme §i dosare ale celor mai multe ziare §i reviste, presa
specializata in domeniu, emisiuni de radio §i televiziune, posturi
internationale de televiziune, sit-uri internet ale organismelor nationale
§i internationale implicate in problematica mediului ofera o gama
foarte diversa de informatii, in regim larg accesibil - v. 7.5.
c) Chiar daca multe dintre obiectivele concrete, de mare

amploare, aduse in discutia reuniunilor internationale §i organizarea
efectiva a indeplinirii lor comporta inca dificultati, o certitudine cu efect
durabil exista : educatia este orientata masiv spre protectia ambiantei,
spre utilizarea inteleapta a resurselor, spre un alt tip de raporturi
interumane §i o alta atitudine fata de natura. In diferite state europene,
pe alte continente, in tara noastra, eel putin pentru tineret procesul
instructiv-educativ poarta aceasta amprenta - v. 7.5.
d) Educatia, in general, §i cea pentru convietuirea echilibrata in

geosistem nu sunt necesare doar copiilor §i tinerilor. Este util ca §i
adultilor activi, in special celor care nu au nici tendinte spontane de
comportament echilibrat, nici o educatie morala corecta §i nici un nivel
de instructie adecvat existentei sociale, sa Ii se asigure accesul la
aceasta necesara resocializare. Procesul trebuie sa vizeze simultan
activitatea profesionala (in sensul responsabilitatii pentru activitatea
retribuita, al evitarii risipei, al respectului fata de munca celorlalti, al
atentiei nu numai pentru produsele finite, ci §i fata de cele secundare,
de de§euri), ca §i existenta sociala - in grupul socio-profesional, in
cartier /sat, in familie - v. 7. 5.
e) Cu cat mai repede se va instala atentia necesara fata de

profesiunile implicate in problematica ,,mediului", cu atat mai eficiente
vor fi toate formele de activitate umana, toate masurile de protectie §i
conservare, toate strategiile de dezvoltare durabila. Geosistemul este
extrem de complex iar de controlul functionalitatii lui, in interesul
nostru exclusiv, nu mai poate fi vorba. Pentru a ne apropia de
obiectivele pe care ni le propunem trebuie sa respectam acest
ansamblu §i trebuie sa actionam in cat mai avansata cuno§tinta de
cauza, cu profesionalism v. 7.5.
Proiectul pentru Ynva,amantul Rural 181

r
I
1
7. 7 Luera re de verificare 7
INSTRUCTIUNI
'
Lucrarea de verificare presupune cunoa§terea de catre cursant
a Unitatii de invatare 7, referitoare la ,,Protectia §i conservarea
geosistemului". Raspunsurile la intrebarile din lucrare var fi transmise
prin po§ta tutorelui, pentru corectura, comentarii §i evaluare.
Pe prima pagina a lucrarii se var scrie :
- titlul cursului ·(Geografia mediului) ;
- numele §i prenumele cursantului (care se var mentiona pe fiecare
depa§easca o jumatate de pagina. Pentru corectura sunt necesare un
spatiu de aproximativ 5 cm pe margine §i o distanta similara intre
raspunsuri.
anul absolvirii, §Coala unde activati §i pozitia in cadrul corpului
profesoral.
Care erau a§teptarile Dvs. de la acest curs ?

1. cursantul §i-a insu§it eel putin ideile din adnotarile plasate in
2. este capabil sa utilizeze §i sa aplice (dupa caz) cuno§tintele
asimilate la aprecierea §i interpretarea unor situatii concrete
din locul in care traie§te, din mediul sau profesional, familial
etc.
Daca ati parcurs, asimiland, continutul acestei teme veti putea

raspunde urmatoarelor intrebari :
1) Care sunt principalele avantaje ale conduitei preventive in

realizarea protectiei §i conservarii geosistemului ? (1 p.)
2) Cum se implica factorii economici in realizarea actiunilor

concrete de protectie §i conservare? (1 p.)
3) Considerati ca tactici rationale, bine orientate in rezolvarea

unor probleme punctuale sunt suficiente pentru a asigura calitatea
geosistemului in perspectiva dezvoltarii durabile? (0,5 p.)
4) Tn opinia Dvs., strategia internationala pentru conservarea

naturii ar trebui sa fie precedata sau urmata de cea pentru o
dezvoltare durabila ? (0,5 p.)

5) Economia monetara, perceputa traditional ca expresie de varf

a ,,legii banului", actioneaza ~i 1n sensul protectiei §i conservarii
sistemului terestru ? (0,5 p.)
6) Ca membru al societatii civile, sub ce forma ati actionat sau

intentiona\i sa actionati pentru protectia ambiantei locale ? (1,5 p.)
7) Dupa constatarile Dvs., care este institutia nationala cea mai

eficienta 1n domeniul protectiei naturii ? (0,5 p.)
8) Care credeti ca sunt institutiile cu care §coala poate sa

colaboreze pentru realizarea unui act educativ complet §i eficient, 1n
spiritul protectiei §i conservarii naturii, a vietii §i sanata\ii umane, a
1ntregului sistem terestru ? (2 p.)
9) Tn calitate de primar al a§ezarii Dvs., daca ati avea posibilitatea

sa angajati (temporar sau definitiv) un profesionist de mediu, ce
a§teptari ati avea fata de prestatia acestuia ? (2,5 p.)
Berea M., 1998, Strategii pentru protec(ia mediu/ui §i gestiunea resurselor., Editura
Grand, Bucure§ti, 5, 6
Brown, L., 1990-2005, Prob/eme globale ale omenirii, Edit.Tehnica, Bucure§ti
Cama§oiu Camelia, 1994, Economia §i sfidarea naturii. Alternativa dezvoltarii
durabi/e 1n Romania, Editura Economica, Bucure§ti, 2 - 6.
Ungureanu Irina, 2005, Geografia mediului, Editura Universitatii ,,Al. I. Cuza", la§i,
Partea a II-a, 2

Biblio rafie
BIBLIOGRAFIE
Berea M., 1998, Strategii pentru protecfia mediului §i gestiunea resurselor., Editura
Grand, Bucure~ti, cap. 5, 6.
Brown L., 1994-2005, Problemele globale ale omenirii, Editura Tehnica, Bucure~ti,
integral.
Brunet R., 1968, Les phenomenes de discontinuite en geographie, Editura C.N.R.S.,
Paris , integral.
Cama§oiu Camelia, 1994, Economia §i sfidarea naturii. Alternativa dezvoltarii
durabile 1n Romania, Editura Economica, Bucure~ti, cap. 2 - 6.
Cojocaru I, 1995, Surse, procese §i produse de poluare, Editura Junimea, la~i.
integral.
Lupa§cu Angela,2001, Biogeografie, Editura Fundatiei Romania de Maine,
Bucure~ti, cap. IV.
Marinescu Daniela, 1993, Dreptul mediului mconjurator, Ed. A II-a, Casa de Editura
~i Presa ,,$ansa", Bucure~ti, Partea a V-a, cap XVIII.
Mehedinti, S., 1933, Discordanfe antropogeografice, B.S.R.R.G., Lii, Bucure~ti, p.
193- 228.
Mehedinti, S., 1994, Terra, Editura Enciclopedica, Bucure~ti, vol. I, cap. I, 11, VII
Mihailescu, V., 1974, Le geosysteme -objet non dissocie et non dissociable de la
geographie, Revue .Roumaine de Geol.,Geoph. et Geographie., XXXVIII, 1, p.
3-8.
Roberts N., 2002, Schimbarile majore ale mediului, Editura All Educational,
Bucure~ti, Partea I, cap. 1, Partea a 11-a, cap. 4,8 ; Partea a IV-a, cap. 10, 12 ;
Partea a V-a, cap.15, 16; Partea a VI-a, cap. 17, 20.
Stugren B., Dordea Manuela, 1988, Ecologie, Universitatea din Cluj-Napoca, vol. I,
1.2, 1.3.1 - 1.3.7.,
Tanase Al., 1985, Umanismul §i condifia umana 1n civilizafia contemporana, Editura
Politica, Bucure~ti, integral.
Ungureanu, Irina (coord.), Muntele, I. ~i colab., 2003, Geografia mediului. Omul §i
natura la 1nceput de mileniu, Editura lnstitutul European, la~i. cap. 1, 2.4.
Ungureanu, Irina, 2005, Geografia mediului, Editura Universitatii ,,Al. I. Cuza", la~i.
Partea I, cap. 1,2,3, Partea a II-a, cap. 1,2,3,5,6.

I .
I

Geografia Mediului Irina Ungureanu 2005

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografia Mediului Irina Ungureanu 2005

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educatiei ~i Cercetarii

©2005 Ministerul Educatiei

Nici o parte a acestei lucrari

INTRODUCERE ...................................................................................................... 111

1.Mediul inconjurator §i geografia ................................................................................... 1

Obiectivele unitatii de 'i'nvatare nr. 1 ............................................................................ 1

2.Geosistemul - structura §i func\ionalitate ................................................................. 12

Obiectivele unitatii de 'i'nvatare nr. 2 ......................................................................... 12

3.Mi§carea in geosistem ................................................................................................. 85

Obiectivele unitatii de invatare nr. 3 ......................................................................... 85

4.Geosistemul §i timpul ................................................................................................ 110

Obiectivele unitatii de invatare nr. 4 ....................................................................... 110

Proiectul pentru Tnvatamantul Rural

5.Calitatea geosistemului ..............................................................................................127

Obiectivele unitatii de 1nvatare nr. 5 ........................................................................ 127

6.Controlul in geosistem ...............................................................................................139

Obiectivele unitatii de fnvatare nr. 6 ........................................................................ 139

7.Protectia ~i conservarea geosistemului.. .................................................................. 155

Obiectivele unitatii de 1nvatare nr. 7 ........................................................................ 155

ii Proiectul pentru lnvatamantul Rural

Cunoa~terea realitatii complexe numite in general mediu (mediu

Proiectul pentru Tnvatamantul Rural iii

Asimilarea temeinica a cuno~tintelor referitoare la structura ~i modul de

iv Proiectul pentru lnvatamantul Rural

Unitatea de invatare Nr. 1

MEDIUL INCONJURATOR §1 GEOGRAFIA

Cuprins pag. ................................................................................................. 1

1.1. Obiectivele unitatii de invatare 1

1.2 Evolutia notiunii §i a terminologiei de specialitate. Pozitia §tiintei

unor asemenea teritorii, care includeau atat elemente naturale

2 Proiectul pentru Invatamantul Rural

limitandu-se la sfera propriului obiect de studiu. Cum acesta constituie

Proiectul pentru lnvatamantul Rural 3

b) Prezenta\i succint evolu\ia no\iunii §,i completarea ei ca

c) Compara\i §,i comenta\i pertinenta definirii sistemului

4 Proiectul pentru fnvatamantul Rural

d) Care este pozitia sistemicii, a ecologiei, a ~tiintei in

Raspunsuri §i comentarii la testul de autoevaluare preced

Pentru introducere in problematica mediului, aceasta parte a

1.3 Geografia §i mediul

Situata prin natura obiectului sau la interferenta §tiinfelor naturii

Proiectul pentru lnvatamantul Rural 5

6 Proiectul pentru lnvatamantul Rural

ea o disciplina dedicata ,,mediului". Evident, geografia mediului are ca

Parcurgerea acestei par1;i a unitatii de invatare v-a

Proiectul pentru lnvatamantul Rural 7

a) Credeti ca exista o apropiere de sens intre integralitatea

b) Selectati obiectivele geografiei ca §tiinta a structurii §i

c) Explicati echivalenta geografia mediului - analiza

Raspunsuri §i comentarii la testul de autoevaluare

8 Proiectul pentru fnvatamantul Rural

Tn capitolul acesta au fost evidentiate valentele sistemice ale

1.4 Comentarii §i raspunsuri la problemele din testele de autoevaluare

(Pentru aprofundare sau corectarea raspunsurilor gre§ite recititi partile

1. a) Notiunea de incinta, loc inconjurat, adapostit a

b) Evolu\ia cunoa!;,terii ~tiin\ifice a realitatii naturale,

c) A numi aceasta realitate complexa (atat ca structura

d) Tn !;,tiinta contemporana, aspecte separate ale

Proiectul pentru fnva1amantul Rural 9

2. a) lntegralitatea sistemu/ui terestru se regase~te

b) Pentru a evidentia aceste interactiuni, geografia i~i

1.5. Lucrare de verificare 1

in evaluare se va tine seama daca :