CENTRUL EDUCATIONAL ADLERIAN “ONCE UPON A TIME”

RUDOLF DREIKURS – DESPRE COPII SI NU NUMAI

Despre emotii, despre relatii, despre copii, despre parinti, despre competitie si cooperare, despre
noi, despre cate putin din toate, intr-o colectie a 235 citate ale lui Rudolf Dreikurs, reunite intr-un
articol publicat cu titlul original „Dreikurs sayings” in volumul 9 al revistei Individual Psychologist,
aparut in noiembrie 1972.
1. Fiecare raspuns neadevarat la intrebarile copilului pune in pericol increderea lui in tine.
2. Copilul rasfatat, timid, care este puternic atasat de mama lui, poate opune o puternica
rezistenta societatii celorlati copii.
3. Copiii nostri au devenit imuni la dominatia adultilor in procesul evolutiei democratice, care
le-a oferit un sens al egalitatii.
4. Fermitatea se refera la comportamentul tau intr-o situatie de conflict; dominarea inseamna
impunerea deciziei tale asupra copilului.
5. O mama ce in mod constant reaminteste si face lucruri nonnecesare in locul copilului, nu
numai ca ii ia responsabilitatea copilului, dar si devine dependenta de el pentru sentimentul
ei de semnificatie ca mama.
6. Invatarea are loc in joc, fara nicio grija pentru succes si esec, presiune si rezistenta.
7. Cea mai mare stimulare pentru dezvoltarea copilului este expunerea lui la experiente care
par a fi de neatins dar nu sunt.
8. Majoritatea omanilor primesc exact ceea ce isi doresc- numai ca nu stiu ca ei o doresc.
9. Nu ne putem folosi resursele interioare daca nu suntem convinsi ca le avem.
10. Casele si scolile noastre sunt pline cu acte de razboi reciproc.
11. Este mai bine sa gresesti in interpretarea sensului unei situatii, decat sa o omiti.
12. Acuzatiile nu promoveaza cooperarea.
13. Este nevoie sa recunoastem enorma putere ce o avem toti, dar pe care nu o putem folosi
atata timp cat ne simtim victimizati.
14. Merita adesea sa sprijinim copiii intr-o sugestie gresita si sa-i lasam sa experimenteze
rezultatul.
15. Ne folosim mintea si corpul, gandurile si emotiile, fiecare parte a fiintei noastre pentru
scopurile pe care le-am stabilit pentru noi insine.
16. Conceptul de maturitate este un mijloc de auto-glorificare pentru o populatie adulta care se
simte infranta de catre copiii sai.
17. Apelul la „lege si ordine” si toate expresiile similare vor duce la si mai multa rebeliune.
18. Omul nu mai este un servitor; este stapanul lui insusi.
19. Evolutia democratiei l-a facut pe om agentul responsabil pentru sine si pentru sfera in care
el opereaza.
20. Omul este un agent liber, dar el nu se simte liber. Omul trebuie sa se descopere pe sine
pentru a gasi pacea personala si pentru a trai in pace cu ceilalti.
21. Astazi, sotul si sotia nu pot trai in pace unul cu celalat daca nu se trateaza reciproc ca egali.
22. Parintii nu se pot intelege cu copiii lor daca ei presupun ca acestia pot fi supusi.
23. Paradisul poate fi atins daca omul stie cum sa foloseasca cunostintele sale in beneficiul
tuturor.

Pagină 1 din 8
 CENTRUL EDUCATIONAL ADLERIAN “ONCE UPON A TIME”

24. Iubirea lipsita de egoism a devenit o arta pierduta, increderea in orice este o notiune
depasita, relaxarea – un vis inactiv.
25. Omul a devenim cel mai mare dusman al apropriatului sau si cu cat traim mai aproape de
celalalt, cu atat ne luptam si ne temem mai mult de celalalt.
26. Intr-un grad ridicat, ne determinam destinul si ne invitam soarta.
27. Societatea nu le este impusa indivizilor, este formata din ei.
28. Oamenii sunt interdependenti; fiecare influenteaza si este influentat.
29. Adaptarea sociala nu mai este identica cu conformarea.
30. Daca vrem sa avem copii mai buni, parintii trebuie sa devina educatori mai buni.
31. A sti ce nu trebuie facut este de mare ajutor in a identifica ceea ce trebuie facut.
32. Cea mai importanta persoana din viata unui copil este mama lui.
33. Lupta impotriva educatorului se transforma invariabil intr-o lupta impotriva tuturor
ordinelor si regulilor.
34. Nu exista probleme create de democratie care sa nu poata fi vindecate cu si mai multa
democratie.
35. Presupunerea unei superioritati masculine naturale a fost intotdeauna o amenintare pentru
barbati si femei deopotriva.
36. Suntem facuti sa credem ca ne nastem egali, dar de acolo inainte nu mai suntem.
37. In familia americana contemporana, comunicarea nu a disparut; ea exista, dar nu
intotdeauna pentru scopuri benefice.
38. Copilul ar trebui sa fie laudat pentru ceea ce a facut, si nu pentru ceea ce este, fie ca este
vorba de a fi bun, dragut, frumos, simpatic.
39. Modalitatea potrivita de educare a copiilor este identica cu modalitatea potrivita de tratare
a fiintelor umane.
40. Cuvintele sunt la fel de des folosite pentru a anula semnificatia faptelor noastre precum
sunt folosite pentru a le sustine.
41. Oamenii trebuie mai intai sa fie de acord cu ceva – chiar daca este vorba despre a nu fi de
acord.
42. Pentru a restabili limbajul ca o cale de comunicare in cadrul unei familii, este nevoie sa se
evite discutiile ori de cate ori conflictul apare.
43. Parintii trebuie sa sublinieze procedura corecta in loc sa o interzica pe cea incorecta.
44. Copiii hotarasc intre ei ce rol intentioneaza sa joace in familie si parintii intaresc decizia lor.
45. Cu cat parintii sunt mai putin competitivi, cu atat copiii sunt mai putin diferiti.
46. Sunt multe lucruri pe care parintii le pot face, dar mai intai ei trebuie sa devina constienti de
ceea ce sa nu faca.
47. Mila are de obicei un efect mai distrugator decat dezavantajul sau tragedia care a cauzat
mila.
48. La intrebarea legata de cat de mult o mama ar trebui sa cedeze copilului, raspunsul este ca
putina tiranie este intotdeauna prea mult.
49. Toti parintii fac aceleasi greseli si toti copiii impartasesc valori gresite.
50. Emotiile sustin intotdeauna adevaratele noastre intentii.
51. Putem descuraja un copil prin a nu avea asteptari de la el sau prin a avea asteptari prea
ridicate.
52. Profesorul modern se confrunta cu copii care adesea sunt deja handicapati prin educatia din
familie.

Pagină 2 din 8
 CENTRUL EDUCATIONAL ADLERIAN “ONCE UPON A TIME”

53. In era democratica, responsabilitatea noastra este sa decidem ce vom face si nu ce ar trebui
sa faca celalalt.
54. Intotdeauna exista o corelatie – cu cat stim mai putin ce sa facem, cu atat le spunem mai
mult celorlalti ce ar trebui sa faca.
55. De obicei tatal si copiii nu trebuie sa-si asume multe responsabilitati pentru ca mama este
atat de buna incat are grija de tot.
56. Spunem ca copilul este prost, rau, lenes, cand de fapt doar actiunile sale sunt asa.
57. Straduinta spre superioritate este o idee gresita despre a avea un loc si un statut.
58. Nevroza este o declaratie de faliment, este o expresie a infrangerii.
59. Suprapreocuparea pentru responsabilitate este fuga de adevarata responsabilitate.
60. Incordarea este anxietatea legata de locul in viata.
61. Siguranta vine din increderea de a face fata la orice viata ar putea oferi.
62. Sentimentul de inferioritate este o stimulare pentru compensare, complexul de inferioritate
este o declaratie a infrangerii.
63. Ambitia este in relatie directa cu profunzimea sentimentului de inferioritate.
64. Daca te simti inferior, intotdeauna poti impinge pe cineva in jos.
65. Infrioritatea este o evaluare gresita de sine, nu este nimic real.
66. Noi nu compensam, ci supracompensam.
67. Efortul de a opri o functie perturbata este cel ce tine functia perturbata.
68. Toate comportamentele omului sunt cu scop.
69. Lenea nu explica comportamentul; doar il descrie.
70. Descurajarea este radacina tuturor comportamentelor gresite.
71. Daca ne simtim invinsi de cineva, il jignim.
72. Daca avem un beneficiu in a fi bolnavi, ramanem bolnavi.
73. Incurajarea este cresterea increderii si respectului fata de tine insuti.
74. Subordonarea este tiranie.
75.
76. O persoana care se imbata cu putere nu se bucura de victoria ei cand iti admiti infrangerea.
77. Un bagacios este o persoana care trece prin miscarea de a face ceva fara a face nimic.
78. Permisivitatea ignora nevoia de ordine.
79. Comportamentul este miscare – actiune interioara.
80. Frustrarea este un raspuns psihologic la lucrurile pe care nu suntem dispusi sa le toleram.
81. Sugestia este interactiune. Cel care are abilitati de vanzare mai bune are o mai buna
sugestie.
82. Niciun obicei nu este mentinut daca isi pierde scopul.
83. „Am dat-o in bara” semnifica „Nu ma dobori”.
84. Comportamentul compulsiv este expresia unei lupte de putere.
85. Ne facem experientele in functie de scopurile noastre in viata.
86. Emotiile sunt aburii pe care n-i oferim pentru a ne intari directia in care vrem sa ne miscam.
87. Viata exista doar in acest moment; implinirea vietii inseamna sa faci fata adecvat oricarei
situatii.
88. Sentimentul de inutilitate este denuntare.
89. Nevroza este o forma de miscare. Este o modalitatede a evita o sarcina data.
90. Toate calitatile sunt exersate iar acest lucru se intampla intrucat individul le considera
eficiente.

Pagină 3 din 8
 CENTRUL EDUCATIONAL ADLERIAN “ONCE UPON A TIME”

91. Toate generalizarile sunt abstracte. In general, ele sunt facute pentru a produce pagube sau
cu rol de aparare.
92. Teama de a face greseli submineaza abilitatea copilului.
93. Cu cat te temi mai mult de a face o greseala, cu atat e mai posibil sa faci una.
94. Suntem preocupati de statutul scazut si ridicat in societate in functie de greseli –facand mai
putine greseli urcam, iar facand mai multe greseli coboram.
95. Trebuie sa avem curajul de a fi imperfecti.
96. Nu este suficient doar sa nu faci un lucru gresit, dar este de ajutor.
97. Invatam din greselile noastre doar daca nu ne temem sa facem greseli.
98. Toate opiniile sunt corecte din punctul de vedere al observatorului.
99. Observatorul, prin alegerea sa neconstienta, determina ceea ce va vedea.
100. Constiinta noastra exista doar cand avem in vedere violarea cerintelor ei.
101. Nu exista absolute. Totul este asa cum noi vedem.
102. Sentimentele de vinovatie sunt expresia bunelor intentii pe care nu le avem.
103. Ne ingaduim sa fim constienti de ceea ce avem nevoie sa vedem clar.
104. Nu vrem sa stim nimic din ceea ce ar interfera cu scopurile noastre.
105. Nu esti niciodata tu cel ce face ceva celuilalt, ci gandesti ca este intotdeauna celalat
cel ce te face sa-i faci ceva.
106. Stilul vietii se bazeaza pe nevoia de a avea o linie de ghidare prin complexitatile
vietii.
107. O prejudecata intotdeauna il ia pe „ca si cum” si il transforma in „este”.
108. Instinctele sunt presupuneri sau abstractizari care nu exista.
109. „Nu am nicio ambitie” inseamna „nu vreau sa fac”.
110. Oamenii aud ceea ce se asteapta sa auda, chiar daca nu este spus.
111. Ne determinam propriile raspunsuri fara sa o stim.
112. Abilitatea noastra de a functiona depinde de sentimentul nostru de a apartine.
113. Sentimentul de apartenenta este pur si simplu in mintea noastra.
114. Cu totii avem un loc si nu trebuie sa cautam unul.
115. Nesiguranta este cauzata de indoiala in propria putere.
116. Poti mentine simptomele chiar daca lupti impotriva lor.
117. Noi trebuie sa vedem miscarea persoanei, nu „calitatile”.
118. Logica este ca o prostituata. O folositi pentru ca vi se potriveste. Logica nu are
legatura cu adevarul.
119. Nu avem nicio perceptie asupra realitatii din cauza prejudecatilor noastre. Grupul
social este realitatea.
120. Cu totii avem aperceptii partinitoare. Nu avem niciun fel de acces direct la fapte.
121. Frica nu evita pericolul, ci il invita.
122. Convingerea ca suntem capabili de propriile noastre decizii nu face parte din
mostenirea noastra culturala.
123. Nu putem concepe realitatea asa cum este, o vedem doar prin prisma prejudecatilor
personale.
124. Emotivitatea este indulgenta de sine – o rebeliune impotriva ordinii.
125. Emotiile sunt uneltele cu care noi suntem capabili sa ne urmam convingerile
personale. Ele nu ne sunt stapani.
126. Frica este o judecata gresita, indoindu-ne de abilitatea noastra de a ne descurca intr-
o situatie.

Pagină 4 din 8
 CENTRUL EDUCATIONAL ADLERIAN “ONCE UPON A TIME”

127. Toti facem ceea ce hotaram.

128. Ne putem antrena in a fi sensibili, nu fata de emotiile noastre, ci fata de situatie si
motivatia celorlalti.
129. Nevroza este un alibi bazat pe un sentiment subiectiv de boala.
130. Increderea este cea mai ridicata forma de subiectivitate.
131. Orice concept de incredere, este o aproximare, nu un absolut.
132. Ne permitem sa devenim victimele imprejurimilor noastre.
133. Suntem liberi daca incetam a mai fi preocupati de esecurile si reusitele noastre.
134. Nimeni nu face nimic din ceea ce nu doreste.
135. Un copil se comporta urat pentru ca se indoieste de abilitatea sa de a ajunge undeva
comportandu-se frumos.
136. Orice copil stie ceea ce ar trebui sa faca, dar asta nu inseamna ca o va face.
137. Subestimam in mod grosier ceea ce ar putea face copiii nostrii.
138. Un copil nu este niciodata irational sau lipsit de logica in comportamentul sau. El
este intotdeauna in concordanta cu scopurile sale, desi inconstient planificat.
139. Stimulati copiii sa gaseasca solutii. Nu le spuneti voi ce sa faca.
140. Prin supraprotectie sau critica dobori copilul.
141. Imbunatatirea copilului este in directa corelare cu imbunatatirea parintelui.
142. Daca faci pentru copil ceea ce poate face singur pentru el, ii iei responsabilitatea
fata de viata.
143. Orice copil supra-dependent este supra-solicitant.
144. Un copil dependent este un copil ce ii tiranizeaza pe ceilalti, care ii pune pe toti
ceilalti in serviciul lui.
145. Nu exista copii rai, doar copii descurajati.
146. Cu totii avem o prejudecata nerecunoscuta fata de copii.
147. Pentru copiii nostrii este normal sa fie anormali.
148. Raspunsul nostru emotional la un comportament al copilului este in concordanta cu
intentiile copilului.
149. Este un handicap pentru baiat sa aiba un tata de succes si pentru fata sa aiba o
mama de succes.
150. Relatiile potrivite sunt blande si ferme. Doar daca suntem fermi copilul ne va
respecta.
151. A vorbi este unul dintre cele mai ineficiente lucruri ce se pot face.
152. Nu ar trebui niciodata sa vorbim unui copil decat daca suntem siguri ca el vrea sa
asculte. Acest lucru ar elimina 90% din toata vorbaria parentala.
153. Mamele sunt inteligente in toate privintele, cu exceptia maternitatii lor.
154. Dorinta de a fi mame bune le face cele mai rele mame. Aceste mame bune sunt
tragedia Americii.
155. Ritmul (sau ordinea) este o premiza a vietii. Cu cat copilul este confruntat mai
timpuriu cu ritmul, cu atat mai bine.
156. Comportamentul copilului arata intentiile sale.
157. Atunci cand intr-o lupta de putere nu faci nimic, invingi puterea copilului.
158. Intr-o societate autocrata, fapta si infaptuitorul sunt identici. Cel ce face ceva rau,
este rau.
159. Intr-o societate democrata, trebuie sa distingem fapta de faptuitor. Indiferent cat de
mult greseste o persoana, aceasta are valorile si demnitatea sa.

Pagină 5 din 8
 CENTRUL EDUCATIONAL ADLERIAN “ONCE UPON A TIME”

160. Toate greselile de educare sunt o violare a principiului egalitatii, fie prin a ceda, fie
prin a lupta.
161. Procesul democratizarii este procesul egalizarii.
162. Nevoia de baza pentru egalitate intre oameni a dus la dezvoltarea democratiei.
163. Trebuie sa recunoastem demnitatea fundamentala a fiecarui om.
164. Logica convietuirii sociale cere recunoasterea egalitatii.
165. Avem armonie doar intre egali.
166. Toate problemele noastre sunt sociale pentru ca omul este o fiinta sociala.
167. Interesul social reprezinta un sentiment de comuniune, de a fi parte a umanitatii.
168. Apartenenta ia uneori forma identificarii, atunci cand cineva nu este sigur ca este
valoros daca este diferit.
169. Toate generalizarile sunt abstracte; fiecare este unic.
170. Trebuie sa vedem functia sociala a adevarului; nu este o valoare absoluta. Adevarul
absolut cere o autoritate care decide ce este „Adevarat” si ce este „Fals”.
171. Nu creierul este cel ce il face pe om un animal social, ci grupul in care traieste.
172. O relatie adecvata depinde de climatul social in care tranzactia are loc.
173. Bunatatea implica un respect autentic pentru celalalt. Ea nu presupune
submisiunea.
174. Consecintele naturale permit experimentarea realitatii, fara a fi implicata impunerea
din partea unei autoritati.
175. Nevroza este o dovada imensa a inventivitatii umane. Cu totii suntem conditionati
cultural sa fim nevrotici.
176. In psihoterapie incercam sa eliberam pacientul de valorile gresite ale societatii.
177. Iubirea nu este o emotie. Este o relatie.
178. O cadere, o criza apare la punctul limitarii interesului social.
179. Toate calitatile umane sunt expresia interactiunii sociale.
180. Toate calitatile care sunt mostenite, sunt mostenite doar ca potential.
181. Individul este in constanta interactiune si intotdeauna gaseste omologii cu care sa
fie de acord, sa lupte sau sa coopereze.
182. Interactiunea are loc in primul moment al intalnirii, in fractiunea de secunda in care
ne vedem unul pe celalalt.
183. Constant, ne influentam reciproc, pozitiv sau negativ.
184. Stim unul despre altul mai mult decat realizam.
185. Multi oameni amesteca umilinta cu umilirea.
186. Competitia nu este nici naturala, nici obligatorie. Ea face imposibila realizarea
egalitatii. Cu cat o persoana este mai putin competitiva, cu atat poate face fata mai bine
competitiei. Persoana competitiva poate suporta competitia doar daca castiga.
187. Intr-o societate competitiva, omul devine inamicul omului.
188.
189. Un conflict nevrotic implica ca ceea ce vreau nu este in consens cu ceea ce ar trebui
sa fac.
190. Este posibil cu dificultate ca o rivalitate sa nu implice competitie.
191. In momentul conflictului, cuvintele sunt lipsite de semnificatie; doar actiunile
conteaza.
192. Competitia inseamna „Renunt unde tu ai succes si ma mut in zona in care esuezi”.
193. Doar cand ne oprim din a ne lupta cu viata, ne lasam potentialul sa se dezvaluie.

Pagină 6 din 8
 CENTRUL EDUCATIONAL ADLERIAN “ONCE UPON A TIME”

194. Doar atunci cand uitam de noi insine ne putem regasi. Suntem ceea ce facem.
195. Cand „luptam” cu noi insine, ne dezamagim. Facem doar ceea ce intentionam sa
facem.
196. A face o greseala implica umilinta; ea diminueaza statutul social, dupa cum a avea
dreptate il creste.
197. A gresi este inevitabil si de cele mai multe ori, greseala e mai putin importanta decat
ceea ce face individul dupa ce a gresit.
198. Multi oameni dedica mult timp si efort prevenirii greselilor, creand o situatie ce
diminueaza eficienta lor in a se confrunta cu problema aparuta.
199. Tuturor le place aprobarea, dar omul liber, sigur de propria valoare, nu depinde de
ea.
200. Este la fel de dificil sa opresti un copil din a face o nazbatie pentru a obtine atentia
mamei, precum este sa o opresti pe mama din a da curs provocarii copilului.
201. Un copil aflat in lupta de putere are o „legatura de onoare” in a face ceea ce i se
spune sa nu faca si a refuza sa faca ceea ce i se cere.
202. Desi ne acuzam pe noi insine, adesea mai mult decat este justificat, incercam sa ne
demonstram inaltele standarde morale criticandu-ne singuri.
203. Majoritatea parintilor contemporani oscileaza intre permisivitate si autoritate.
204. Orice relatie intre inegali este instabila si duce in mod inevitabil la conflict si
dizarmonie.
205. Supunerea fata de forta nu mai este esentiala in viata, din contra, virtutea consta in
a te opune fata de ea ori de cate ori apare.
206. Tranzitia de la o societate autocrata la una democrata este caracterizata de
competivitate.
207. Toate incercarile gresite de a solutiona un conflict in democratie, sunt bazate fie pe
prea putin respect pentru ceilalti, fie pe prea putin respect fata de sine.
208. Un lucru este clar; intr-o adevarata democratie, nimeni nu poate obtine ceva prin
putere sau forta agresiva.
209. Este o prejudecata generala sa presupui ca securitatea poate fi asigurata de ceilalti.
210. Gandim ca vecinii ne pot influenta viata, in bine sau in rau, dar noi suntem totodata
vecinii vecinilor nostrii.
211. Integrarea sociala sau lipsa ei determina fericirea sau „mizeria” pentru fiecare
individ.
212. Democratia a progresat prin aruncarea instrumentului ce masura anterior
superioritatea si inferioritatea.
213. Nu suntem obligati sa fim competitivi doar pentru ca cei din jurul nostru sunt.
214. Graba de a rezolva imediat un conflict poate impiedica pregatirea terenului pentru o
solutie cu ecou.
215. Presiunea realitatii poate adesea aduce solutii, acolo unde anxietatea si forta au
condus doar la ostilitate crescuta.
216. Nicio problema nu este prea dificila odata ce este recunoscuta ca o sarcina comuna.
217. Sa gandesti in termeni de ce ar putea face cealalta persoana nu duce nicaieri.
218. Preocuparea pentru propriile actiuni inlatura presiunea fata de cealalta persoana si ii
da oportunitatea sa se gandeasca la ceea ce ar putea face pentru a imbunatati situatia.
219. Nu poti castiga prietenia si respectul unui copil umilindu-l sau cedand plangerilor
sale.

Pagină 7 din 8
 CENTRUL EDUCATIONAL ADLERIAN “ONCE UPON A TIME”

220. In mod constant ii incurajam sau descurajam pe cei din jur si astfel contribuim
semnificativ la abilitatea lor mai mult sau mai putin dezvoltata de a functiona bine.
221. Trebuie sa constientizam ca in timp ce raspundem celorlalti, ii si influentam.
222. Cu totii am putea actiona mai bine decat o facem; dar asta nu inseamna ca daca nu
devenim mai buni nu suntem valorosi.
223. Increderea este baza incurajarii; a crede in ceilalti, nu doar in posibilitatile lor, ci in
ei, asa cum sunt.
224. Trebuie sa ne obisnuim cu ideea ca intr-o atmosfera democratica, libertatea si
ordinea sunt inseparabile.
225. In timp ce abilitatea de a sti aproape tot despre noi este teoretic nelimitata, nu
dorim si nici nu avem nevoie sa stim totul.
226. Memoria este intotdeauna la dispozitia noastra; ea face doar ce noi ne dorim sa
faca.
227. Este o obisnuinta sa presupunem o diviziune ascutita intre intelect si emotie; de
fapt, ambele sunt inter-relationate si integrate.
228. A te simti inferior celorlalti nu are nimic de-a face cu a fi inferior.
229. Probabil experienta in incercarile de a corecta neajunsurile noastre ar fi diferita daca
am fi invatat cum sa ne respectam pe noi insine.
230. Asa cum parintii trebuie sa deosebeasca intre a controla si a influenta proprii copii,
aceeasi distinctie trebuie facuta in raportarea la noi insine.
231. Ne putem indoi de posibilitatea de a trai in pace cu noi insine si cu ceilalti, intr-o
lume ce nu cunoaste pacea.
232. Atunci cand nu suntem preocupati cu resentimente legate de conditia in care ne
aflam, putem identifica domeniile in care schimbarea si imbunatatirea sunt posibile.
233. Sentimentele de vinovatie ne distrag atentia de la ceea ce ar trebui sa facem, catre
ceea ce am facut.
234. Conflictele solutionate prin „subjugare” cresc noi conflicte.
235. Invingatorii isi pierd respectul fata de invinsi, iar invinsii isi pierd respectul fata de ei
insisi.

Traducere Alina Constantin

Pagină 8 din 8