Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ ȘI

ARTISTICĂ DIN PARAGUAY


Sediu – Caaguazú

INTRODUCERE PENTRU SĂNĂTATE

Bazele științifice ale bolilor și capacitatea de


a le trata

STUDENT:
Laura Sanchez Bogado

CI# 5057827

PROFESOR:
Jose Ozuza

Anul: 2021
Introducere

Medicina se ocupă de studierea, verificarea, cuantificarea și descrierea


proceselor patologice, congenitale sau dobândite, atât fizice, cât și psihice,
pentru a determina eventualele repercusiuni organice, funcționale, de muncă,
economice și juridice. Unul dintre domeniile sale este evaluarea medicală a
incapacității de muncă în raport cu prestațiile contributive de asigurări sociale.

Analiza validitatii in domeniul medico-legal este o sarcina foarte complexa care


in prezent nu are o metoda structurata, lasand atentia acordata acestei
probleme si concluziile obtinute in acest sens la latitudinea fiecarui expert
medical. Există, însă, o literatură de specialitate vastă și variată pe această
temă, care a câștigat putere științifică în ultimii ani.
Bazele științifice ale bolilor și capacitatea de a le trata

Tulburările simulatoare, fictive și somatoforme (sau somatoforme) pot fi


conceptualizate într-un continuum de comportament anormal, în care
simptomele fizice și mentale apar, conștient sau inconștient, fără a avea efectiv
boală. Prevalența generală a acestor tulburări variază considerabil, ajungând de
la 5% la 40% din toate vizitele medicale.

Numărul Revista de Neurología din prima jumătate a lunii noiembrie 2011


include un studiu8 intitulat „Simptome și sindroame greu de clasificat într-o serie
de ambulatoriu de 5.398 de pacienți neurologici diagnosticați conform ICD-10”.
În rezultatele lor, ei au constatat că 37,5% dintre pacienți au primit un diagnostic
nespecific, adică după finalizarea studiului de diagnostic care a fost considerat
indicat, nu a fost posibil să se ajungă decât la un diagnostic simptomatic - un
simptom sau semn izolat fără un entitate nosologică sau etiologică – în 25% și
un sindrom nespecific – un set de simptome și semne fără o corelație
anatomică clară sau recunoaștere ca entitate clinică bine definită – în alte
12,5%.

În 2004, fusese deja publicată o lucrare9, care cuprinde câteva acronime


ridicate cu câțiva ani înainte; MUPS și le definește: „Simptomele fizice
inexplicabile din punct de vedere medical (MUPS) pot fi definite ca simptome
fizice care determină pacientul să solicite îngrijiri medicale, dar rămân
inexplicabile după o evaluare medicală adecvată”.

Prevalența acestuia în anchetele telefonice ajunge la 30% din populație, dintre


care marea majoritate îndeplinesc criteriile de a fi consultat. După cum arată
lucrările la care se face referire, este obișnuit ca aceste cazuri să genereze
conflicte în consultație din cauza contrastului dintre așteptările mari ale
pacientului și constatările limitate ale medicului, conflicte care pot dăuna grav
relației medic-pacient până la punct de respingere reciprocă.

Un alt aspect cheie este negarea sau minimizarea frecventă a elementelor


psiho-emoționale ale cazului de către pacient, care consideră că acestea
implică o „delegitimizare” a simptomelor acestora față de boala organică.
Diagnosticul de MUPS se face folosind diferite denumiri – majoritatea
nespecifice – in functie de specialitatea medicala in care se face consultatia,
desi suprapunerea clinica este frecventa.

Modificat de la Richardson. ORL: Otorinolaringologie. EBV: virusul


Epstein-Barr. CMV: Citomegalovirus. TCE: Leziuni cerebrale traumatice.
MCS: Sensibilitate chimică multiplă

Unii pacienți prezintă niște „plângeri” –simptome exprimate cu încărcătura


emoțională care le însoțește– inițial, iar alții mai târziu, uneori când primii se
ameliorează, într-un efect indirect și migrator care îi ține să utilizeze în mod
regulat resursele de îngrijire a sănătății, generând mai multă frustrare ceea ce
un beneficiu Este surprinzător faptul că, întrucât MUPS sunt în mod clar legate -
conform studiilor transversale, de caz-control sau longitudinale - cu prezența
suferinței psihosociale, a tulburărilor mintale anxio-depresive, a calității precare
a vieții și a utilizării ridicate a serviciilor de sănătate, trimiterea către sănătate
mintală să fie rar sau întârziată.

Richardson este modificat


MUPS s-ar putea încadra perfect în capitolul „Simulare și tulburări factice și
somatoforme” din tratatul lui Rojo și Cirera. Psihiatria de consultanta si legatura
este o subspecialitate psihiatrica, precum si o supraspecialitate integrativa, la
intersectia medicinei, chirurgiei si psihiatriei cu perspectiva biopsihosociala,
pentru care preferam sa folosim vechiul termen de medicina psihosomatica.

În cadrul acestuia se remarcă psiho-neuro-imunologia; disciplină a cărei naștere


modernă, încă o dată grație serendipității12, este atribuită lui Robert Ader și a
celebrei sale lucrări „Behaviorally Conditioned Immunosuppression” 13 care a
demonstrat cum mintea și sistemul imunitar sunt entități integrate și fiecare
capabilă să influențeze funcționarea celuilalt.

Vechiul aforism „de la emoție la vătămare” și-a găsit progresiv un substrat


patogen, iar o schimbare de paradigmă a devenit necesară, mecanism propus
de Thomas Kuhn în 1969 pentru avansarea Științei14, de la modelul biomedical
la modelul biomedical.biopsihosocial, susținea. de George Engel în Science15
în 1977.

Situația este în prezent mult mai complexă decât în paradigma anterioară și


medicii, indiferent de domeniul în care ne desfășurăm activitatea – îngrijire,
primar, de specialitate, public, privat, expert, evaluator, criminalistic...– trebuie
să fi luat în considerare ține cont de aspectele intangibile, psihologice și sociale
care pot juca un rol, uneori determinant, în cazul pacientului pe care îl vedem.
În fața multiplicității etiologice, trebuie să răspundem cu flexibilitate mentală și o
abordare integratoare care să ne permită să desfășurăm – ori de câte ori este
posibil – o acțiune în echipă dintr-o abordare multidisciplinară.

Baze bioetice: principiile dreptății, binefăcăturii și non-malefinței


Obiectivul acestei lucrări nu este acela de a trece în revistă aspectele etice și
deontologice mai tipice activității de expertiză a medicului evaluator, care este
expertul natural și titular în domeniul VMI16 deși medicul legist este însărcinat
cu asistența judecătorului. în Jurisdicţia Socială17. În acest scop, lucrarea
publicată de Dr. Aso în 200918 pare de mare interes.

Înainte de a intra în elementele specifice acestei analize, principiile eticii


medicale, trebuie să ne referim pe scurt la conceptul economic de „hazard
moral” (hazard moral), chiar dacă este pentru a-l lua în considerare dintr-o
poziţie critică19. Hazardul moral este considerat ca exista atunci cand o
persoana, o companie sau o tara isi asuma un risc deoarece stiu ca altii vor
suporta, in totalitate sau in parte, pierderile care pot aparea ca urmare a
comportamentului lor. Este o consecință a asimetriei în informații pe care o
putem raporta la multiple demonstrații despre modul în care existența acoperirii
sociale pentru situațiile de concediu medical este legată de duratele mai mari
ale absenteismului de muncă20. După cum am văzut, deja în domeniul sănătății
în sine, este obișnuit ca pacienții să prezinte simptome inexplicabile din punct
de vedere biomedical, care sunt, de asemenea, însoțite de niveluri subiective
ridicate de suferință și dizabilitate.

Așadar, misiunea oricărui expert medical presupune o provocare dificilă în


oricare dintre domeniile sale de acțiune21 și, drept consecință logică, în
consultația de evaluare a dizabilității ar trebui să fie posibilă încorporarea unei
analize a validității fiecărui caz concret, întrucât, în mod expres afirmat in
jurisprudenta Curtii noastre Supreme (STS 23.6.2005), nu exista dizabilitati, ci
doar persoane cu handicap.

Nu numai că ar fi în joc un beneficiu economic, care s-ar referi la principiul etic


al Justiției22, ci și, și în primul rând, este vorba despre acționarea în
conformitate cu principiile Beneficiului și Non-Maleficienței. Simptomele și
limitările, așa cum sunt percepute de un pacient, nu reprezintă o referință
suficientă pentru interpretarea lor clinică sau prognosticul lor funcțional; Este la
latitudinea profesionistului să stabilească unul și celălalt prin aplicarea metodei
clinice cu o abordare corectă din punct de vedere științific.
După cum sa raportat într-un studiu anterior23 al cărui rezultat principal este
inclus în Figura 2, consultația IMV are loc într-un context de distorsiune clinică –
discrepanțe marcate între elementele clinice obiective și implicarea sau
limitările funcționale prezentate – care ar include din cazuri de conversie sau
somatizare la nivelul extrema involuntarului, la frauda simulării pure, trecând
prin MUPS, rolul bolnavilor, tulburările fictive sau elaborarea psihologică a
simptomelor somatice, moștenitor în ICD-10 al „Nevrozei chiriei”.

Gradul de distorsiune clinica, in opinia medicului evaluator, in primele 100


de externari

După cum se menționează în lucrarea privind MUPS menționată mai sus8, nu


trebuie să uităm că boala și dizabilitățile sunt comportamente supuse învățării și
influenței întăririi pozitive și negative. Astfel, principiile condiționării operante
ajută la explicarea de ce pacienții care primesc beneficii economice sau alte
avantaje tind mai mult spre dizabilitate cronică sau cei răniți în trafic în țările
care nu includ compensații legate de sechele, au o proporție mai mică de
anumite tablouri dureroase cronice, deoarece o continuare25.

În acest sens, termenul de „sisteme de întreținere a bolii” este folosit pentru a


desemna factorii biopsihosociali care favorizează perpetuarea unei boli sau
limitări8. Factorii predispozanți, precipitanți și perpetuați au fost descriși în
istoria naturală a MUPS, care sunt enumerați în tabelul următor.
Modificat de la Richardson8. IT: Invaliditate temporară sau alte beneficii
sociale

Așadar, admițând fără elemente obiective specifice care să o justifice,


continuarea prescripției de odihnă, care, în general, presupune un concediu
medical de la locul de muncă și ținerea pacientului departe de locul de muncă și
de multiplele sale influențe, în general benefice26, vom efectua o întărire
pozitivă a unui comportament care, mai mult sau mai puțin conștient în funcție
de tipul de distorsiune care operează, ar ajunge să prejudicieze pacientul care
își asumă un rol nejustificat de bolnav cu handicap. Am confirma – implicit sau
tacit – existența unor limitări funcționale de a-și desfășura activitățile obișnuite
care implică un handicap cu pierderea autonomiei. Dacă această situație este
întărită și menținută suficient de mult, handicapul se va „cristaliza” și va fi stabilit
ca definitiv; Ar fi Sindromul Dizabilității Învățate, termen deja folosit în alte
contexte.

La fel ca atunci când se solicită un test invaziv unui pacient insistent cu MUPS
care nu prezintă criterii pentru acesta, îl încurajăm să interpreteze că starea lui
este gravă și necesită studii pentru că nu știm ce o cauzează; Menținerea unui
concediu de muncă fără un motiv justificat înseamnă consolidarea
comportamentului acestora și confirmarea unui handicap semnificativ.
Trimiterea acestor mesaje pacientului ne va face parte din problemă și nu parte
din soluție.
Dovezi imunologice pentru acumularea de lipoproteine (a) în leziunea
aterosclerotică a cobaiului hipoascorbemic, ateroscleroza a fost indusă la trei
cobai prin epuizarea ascorbatului alimentar. Folosind SDS/PAGE și
imunobtajarea ulterioară, Lp(a) a fost identificat ca acumulându-se în placa
aterosclerotică. În plus, cantități adecvate de ascorbat (40 mg/kg bw/zi) au
împiedicat dezvoltarea plăcilor aterosclerotice și acumularea de Lp(a). Cobaii
au fost aleși pentru acest studiu deoarece, la fel ca oamenii, le lipsește
producția de ascorbat endogen.

Soluție puzzle pentru bolile cardiovasculare umane:

Cauza sa principală este deficitul de ascorbat, care duce la depunerea de


lipoproteine (a) și fibrinogen/fibrină în peretele vascular. Se propune că boala
cardiovasculară umană este în primul rând o boală degenerativă, rezultată din
acumularea de lipoproteine (a), care este crescută de concentrații scăzute de
ascorbat. Deficiența de ascorbat rezultă din incapacitatea oamenilor de a
sintetiza ascorbat endogen combinată cu un aport alimentar insuficient de
ascorbat. Deficiența cronică de ascorbat duce la acumularea extracelulară de
Lp(a) și fibrinogen/fibrină, semnele distinctive ale leziunii aterosclerotice.

Teoria unificată a bolilor cardiovasculare umane, conducând calea către


abolirea acestei boli ca cauză a mortalității la om
Spre deosebire de abordările terapeutice actuale, care vizează mecanisme
patologice individuale sau factori de risc specifici pentru bolile cardiovasculare,
prezenta lucrare propune o abordare patogenetică și terapeutică unificată
bazată pe dovezi clinice, metabolice, evolutive și genetice – deficitul de
ascorbat. Deficiența cronică de ascorbat duce la slăbirea țesutului conjunctiv în
peretele vascular și la depunerea compensatorie de Lp(a) (Lp(a)) și
fibrinogen/fibrină. Vezi articolul complet

Proteoliza indusă de plasmină și rolul apoproteinei (a), al lizinei și al analogilor


sintetici de lizină. Degradarea proteolitică a matricei extracelulare (ECM) de
către plasmin proteaza este un mecanism universal, care determină sănătatea
umană și boala. În condiții fiziologice, aceasta duce la migrarea celulelor și
remodelarea organelor; în condiții patologice, la degradarea susținută a ECM,
asociată cu cancerul și răspândirea virală, precum și cu boli cardiovasculare. În
această lucrare, apoproteina (a), lizina și analogii sintetici de lizină sunt discutați
ca inhibitori ai proteolizei induse de plasmină și propuși ca opțiuni terapeutice
naturale. Vezi articolul complet

Soluție la puzzle-ul Evoluției umane.

Acest articol discută rațiunea propunerii conform căreia precondiția genetică de


bază pentru evoluția omului a fost pierderea producției de ascorbat endogen cu
peste 40 de milioane de ani în urmă. Această mutație genetică a devenit baza
pentru accelerarea dramatică a evoluției umane și pentru o cvadruplare a
dimensiunii creierului în ultimii 2,5 milioane de ani. Scorbutul, cea mai mare
amenințare pentru supraviețuirea evolutivă a omului cu deficit de ascorbat în
timpul erei glaciare, a condus la genetica supraviețuirii: Lp(a) pentru stabilizarea
peretelui vascular și apo(a) pentru creșterea dimensiunii creierului, a inteligenței
și a fertilității. Vezi articolul complet

O nouă eră în Medicină

Se propune în eradicarea principalelor boli, precum bolile cardiovasculare, și


înființarea medicinei nutriționale, ca parte esențială a sistemului de sănătate.
Scepticismul și părtinirea față de suplimentele nutriționale vor fi înlocuite cu
acceptarea vitaminelor și nutrienților esențiali ca agenți preventivi și terapeutici
siguri și accesibili, pe baza unei atitudini științifice obiective față de cercetarea
nutrienților medicali.

CONCLUZIE

Existenţa unui context medico-legal ca Cel descris în Securitatea Socială, care


asigură accesul la beneficii economice, presupune luarea în considerare a
validității – în sensul său de fermitate, consecvență și valoare juridică – a
anchetelor VMI, analizând eventuala denaturare care vizează obținerea sau
extinderea prestațiilor, frauduloase sau nu. Aceste situații, pe lângă implicațiile
grave în domeniul economic care lezează principiul deontologic al Justiției,
prezintă un risc ridicat de a provoca prejudicii pacientului, întărind unele roluri
de boală și invaliditate care nu sunt justificate de patologia pe care o prezintă,
ceea ce ar merge împotriva principiilor de binefacere și non-malefință, care pot
duce la situații de dependență nejustificată, lezând chiar principiul autonomiei.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1) Aylward M, Sawney R. Medicina de evaluare a handicapului. BMJ.


1999;318:2.
2) Teoria și practica medicinei evaluative. Arancon Viguera A. Mapfre;
2004.
3) Dictionar spaniol. Ediția a douăzeci și a doua (2001). Academia Regală
Spaniolă de Limbă. Disponibil la http://lema.rae.es/drae/?val=válido.
4) Dominguez Muñoz A. Simulare ca fraudă de securitate socială: reflecții
asupra studiilor anterioare. Comunicare orală către al X-lea Congres
spaniol de criminologie. Grenada, 7-9.5.2014.
5) Dominguez Muñoz, A. Analiza opiniilor medicilor evaluatori cu privire la
distorsiunea clinică în evaluarea medicală a incapacității de muncă.
Comunicare către Congresul II al Inspectorilor Medici ai Administrației
Asigurărilor Sociale. Madrid, 7-8.11.2013.
6) Rogers, R. Evaluarea clinică a simularii și înșelăciunii. Ed. a 3-a New
York: The Guilford Press; 2008.
7) Rojo Rodés, J. ȘI. și Cirera Costa E. Consultatie psihiatrica. 1997.
Masson Elsevier Ed. I.
8) Calandre-Hoenigsfeld L, Bermejo-Pareja F. Simptome și sindroame greu
de clasificat într-o serie ambulatorie de 5.398 de pacienți neurologici
diagnosticați conform ICD-10. Rev Neurol 2011; 53(9):513-523.
9) 9. Richardson RD și Engel CC. Evaluarea și managementul simptomelor
fizice inexplicabile din punct de vedere medical. Neurologul. 2004;10:18-
30.
10)Escobar JI, Hoyos-Nervi C și Gara M. Simptome fizice inexplicabile din
punct de vedere medical în practica medicală: o perspectivă psihiatrică.
Perspectivă pentru sănătatea mediului. 2002; 110 (suppl 4):631-636.

S-ar putea să vă placă și