Anul XLII. Caransebeş, 10 Aprilie 1927 Nr.

15

A DIECEZANA
Organul eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului
•••••••••••••• APARE DUMINECA •••••• ••
Preţul abonamentului: M a n u s c r i s e l e nu se^înapoiează şi se Preţul inserţlunilor:
Pe un an 160 Lei adresează redacţiunii „Foaia Diecezană"; Pentru publicafiuni oficioase, concurse,
Pe jumătate de an . 80 „ iar banii pentru abonamente şi inserţiuni edicte etc. publicate de 3 ori, dacă coajin
Pe un pătrar de an 40 « se trimit administraţiunii «TIPOGRAFIA şi până la 150 de cuvinte 120 Lei, pâo£ tat^OO
Un număr . 3 Lei.
Pentru străinătate pe un an . . . 260 Lei. LIBRĂRIA DIECEZANĂ" în Caransebeş. de cuvinte 180 Lei, de aci în sus 200 Lei

vrednic respect, pe care-1 poartă. Ea poarta

MAMA.
„. . . Să fie înţeleaptă, cu viaţa cu­
rată cu grijă de casa ei, bună, supusă
bărbatului, ca să nu se huliască Cu­
vântul lui Dumnezeu. (Tit. cap. 2, 5).
Şti tu, iubite cititor, care esté lucrul cel
mai de preţ pentru om şi mai greu de îndeplinit?
Este lepădarea de tine însuţi şi vieţuirea numai
după voia Pomnului, ieftând totul şi îndurând
totul. Este a munci şi a întrebuinţa mai puţin
timp pentru tine şi mai mult pentru binele
aproapelui. Este a nu te îngriji şi a nu trăi
1
numai pentru tine, ci mai mult pentru binele
altora. Cu această preţioasă virtute trăi Domnul
pe pământ! Cu această jertfire de sine pentru
fericirea altora, trăiră şi Apostolii şi Ucenicii Săi
Mulţi socotesc că e cu neputinţă, pentru
om, o aşa de mărinimoasă lepădare de sine, că
ar fi prea greu de îndeplinit această datorie.
Unde este iubire, acolo nu este nimic prea
greu. Şi când pretinde Dumnezeu prea mult
delà noi muritorii ? Dumnezeu cere aceasta, prin
Fiul Său Iisus Hristos. „Cine mă iubeşte, a zis
El, acela să se lepede de sine... şi să-mi urmeze".
Şi nu este cu neputinţă să urroem pe Fiul
lui Dumnezeu.
/Zici, poate: Se cere prea mult!
Totuşi, este un om, a cărui chemare, a
cărui ocupaţiune este ca, din iubire, să se uite
pe sine şi să se dedice în totul cu îngrijirea de
alţii, care să fie ' totul pentru alţii şi nimic
pentru sine.
Este mama, mama creştină, care vrea cu
tot dinadinsul să merite frumosul nume şi
grije ziua şi noaptea şi nu pentru ea, Ci pentru
binele fiilor ei. Ea lucrează neîncetat şi nu
pentru întreţinerea ei' proprie cât mai ales
pentru fericirea urmaşilor ei. Seara, ea cade
obosită şi doarme pentru a-şi agonisi pUteri
noi, nu» pentru ea, ci pentru alţii: pentru ca
soţul ei, copiii ei, slugile şi toţi cari o încon­
joară să se bucure de viaţă. Ea nu are altă
răsplată pentru toată viaţa ei plină de oboseală,
decât privirea acelora pentru care ea s'a trudit
sări facă. fericiţi. Pentru aceasta face ea eco­
nomie, pentru aceasta se trudeşte ea, peritru
aceasta se lipseşte ea de multe şi de multe..
Ea nu trăeşte numai pentru ea. Soarta ei-,
fericirea ori nefericirea ei sunt Jegate de acelea
ale soţului ei, care, odinioară îi era străin. Ea
se împacă cu situaţiunea lui. De e sărac, îm­
parte cu el sărăcia; de e urmărit şi sufere
pedeapsă, ea, nevinovată fiind, îndură cu el şi
pentru el suferinţele l u i ; de e bolnav, ea ve­
ghează şi-1 îngrijeşte şi suferă mai mult ca el.
Ea nu trăeşte pentru sine, ci numai pentru
alţii. Ea este mamă. Ea trăeşte pentru copiii
ei; mai mult pentru ei, de cât pentru sine.
Pentru ei îşi dă viaţa. Le răscumpără sănătatea
cu mii de jertfe. Când toţi ceilalţi pot dormi,
ea veghiază în tăcerea nopţii, pentru micuţul ei
iubit. Ea îngrijeşte pe copilul plăpând când
este bolnav. Ascultă cum respiră şi se roagă
în tăcere lângă leagăn. Nimeni nu ştie ce face
ea. Nimeni nu ştie cât şuieră e a : numai
Dumnezeu atot ştiutorul ştie.
Ea a şi uitat totul, îndată ce Dumnezeu
a dăruit viaţă drăgălaşului ei. Nu mai ţine
 Pagina 2 ;
"FOAIA DIECEZANĂ Nr. 15

minte cât a .îndurat pentru el. Nimeni nu-i mai.i şi varieri în doctrină chiar în legătură cu
v o r b e l e de" jertfele ei, de suferinţele ei. Nimeniipunctele de contro-verse între Roma şi răsăriteni.
nu-i r ă s p l ă t e ş t e . , / ' , ; In van ne lăudăm noi cu imutabilitatea adevă­
_ ^
rurilor primite prin revelaţie şi cu infalibili­
Pe eâ, nufrM, Dumnezeu o va răsplăti tatea în conservarea lor. Tratatele noastre nu
căci numai El rru uită iacrămile ei, după cum* au caracterul istoric critic, căci nu arată decât
nu uită nici o faptă a noastră făcută din iubire e
starea actuală a credinţei. Autorul se însărci­
pentru alţii. nează să trateze din punct de vedere istoric
Preluerare din 1. germana dee
critic dogmele noastre. Schimbările, varierile,
(Dum. Ort.) Pr. N. Runceanu dar mai ales contrazicerile — căci în privinţa
t
• aceasta scrierile orientalilor abundă neavând
aceştia un rnagisteriu infalibil, care se corecteze
Scrisori din Apus. şi se dirijeze mereu pe învăţătorii privaţi.
Metoda aceasta istorico-critică funcţionează de
De diaconul I. Davld. minune şi ne obţinem s'o aplicăm autorului, nu
(Continuare). de teamă să nu obţinem un rezultat identic, dar
Tratatul începe cu definiţia titlurilor ce ni mai ales ca să conservăm caracterul apolemic
i
s'ar cuveni ca unora, care nu recunoaştemî al dărei de seama şi stricta neutralitate. Autorul
supremaţia Sfântului Scaun şi infalibilitateai pune faţă 'n faţă părerile ortodoxilor, despre
personală a papei atunci ţcând vorbeşte exca-- care crede că se bat cap în cap.*) întâlnirea
thedra în materie dogmatică sau morală. Aici1 opiniunilor contrarii aduce la o coliziune între
aflăm, că suntem vinovaţi de schismă mixtăa ele, prin coliziune principiile se distrug se risi-
îmbinată cu erezie (faptul de a nu recunoaşte2 pese (faimosul disipare), dispar. întreprinderea'
supremaţia.papei şi infalibilitatea lui), c% nux concepută: „nori tantum ad scientiae theologicae
trebue să ne numească ortodoxi, devremeces incrementum verum etiam ad dissipenda lugenda
merităm mai mult titlul de eterodoxi, pe care2 schismata orientalia" e încununată cu izbândă
unii- dintre catolici ezită să ni-1 atribue cux deplină. Părintele Jugie în modul acesta ne
toate că .de drept ni se cuvine. Din motive de2 combate cu armele noastre proprii, fără de a
oportunitate însă şi din prudenţă probabil,, comite imprudenţa de a fi câtuşi de puţin po-
autorul recomandă mai mult termenul dissideml/ lemic. Prin aceasta dânsul reuşeşte să păstreze
ca unul bare ' n u cuprinde nimic ofensatorr mereu caracterul irenic (împăciuitor) al operei
pentru noi, sau separatus, atunci când vrea săi sale şi prudenţa pe care o recomandă şi tova-
atenueze ,şi mai mult expresia. Termenul de^ răşilor săi de propagandă. Procedând în felul
„frater separatus" este l i m i ^ p â n ă unde poate3 acesta ajungem pân' la jumătatea volumului.
merge concesiunea catelică. Deaici începe repertoriul izvoarelor de literatură
Urmează -capitolele despre originea şii dogmatică ortodoxă. Aici găsim o mulţime de
cauzele despărţirii bisericilor în fine istoricul1 date bibliografice din literatura bisericească
acestora desvoltat în genul unor prolegomene.. bizantină împărţită în epoci, literatura greacă
După acestea vine propriu zis „ s u m m a " teo­- modernă după aceeaş împărţire, literatura rusă
logiei dogmatice orientale, autorul neînţelegâhd1 foarte bogată şi în cadrele unui modest supliment
se trateze în detaliu decât punctele de contro­- între literatura bulgarilor şi sârbilor dealungul
versă între cele două biserici. Din fericire multe2 a trei pagini. Deaici aflăm că literatura noastră
din dogmele de credinţa ale dissidenţilor con-- bisericească română încape abia în veacul
glăsuesc cu acele "aie posesorilor „adevăruluii XVUI-lea după o epocă slavă şi greacă. '„Teo-
unic". Metoda de tratare a materiei este istorico-- logia Rumenorum" începe prin traduceri. Se
critică. Prin aceasta autorul rupe cu trecutul, înî aminteşte numele lui: Dionisie Romanul eu
care antecesorii săi făceau mai mult polemicăi traducerea „Confesiunilor Sf. Augustin" Neophit
şi apdlogetică decât a, discuţie critică asupraî Scriban, Melchisedee Romanul cu traducerea
doctrinei însăşi. Raptul, că au fost ocupaţi pei Dogmaticei lui Amphiteatrov, polemica lui îm-
alt iront mai apropiat şi mai primejdios. împo­- potriva bisericii occidentale etc. Gherasim T i m u s ,
triva protestanţilor, explică superficialitatea cato­- Pavel Roşa (?), Ioan Mihălces'cu. Citează pe
licilor în discuţie cu . orientalii. Chestiuneai părintele Mihălcescu ca autor al unui tratat de
credinţei bisericei din Orient trebue studiatăi dogmatică simbolică şi al thesaurului ortodoxiei
fundamental, nu ajunge să consultăm numaii (colecţia mereu citată în străinătate atât în ope-
două trei opere contimporane pentru a şti ceî rele scriitorilor lui cât şi de pe catedrele u n i v e r T
învaţă biserica din Răsărit. Studiind complexul
literâturei dogmatice, autorul relevă schimbării rant quot *) Op. cit. . . . eurn enim non raro tot sententiae oceu-
1
sunt theologi, error propria mânu se ipsiim conîodi^«
sitare Dogmatica lui Iuliu Olariu, pe care-1
numeşte Iacob din greşală, e citată deasemenea
alături de operele lui exegeză. Dintre cărţile 'lui
se citează: Introducerea 3 ediţiuni, Evangelia
lui Ioan, Epistolele şi Sinopticii editate toate la
Caransebeş. înregistrăm cu satisfacţie taptul, că
activitatea acestui erudit teolog, care cu mijloace
modeste a ştiut să creeze un centru de cultură
teologică românească, n'a scăpat peniţei fugare
a autorului, care sacrifică numele celorlalţi
muncitori pe ogorul Dogmaticei ortodoxe române.
Românii întQcmai ca Bulgarii şi* Sârbii au pre­
dilecţie pentru istoria bisericească şi dreptul
canonic. Tezele Facultăţii de teologie dela Bu­
cureşti bunt din domeniul acesta. Alături de
Compendiul lui Şaguna şi cartea d. Boroianu,
autorul citează unele teze fără să'amintească
de activitatea vreunuia dintre distinşii noştri
istorici bisericeşti. Revistele teblogice la noi sunt
de o scurtă durată. Dintre cele cari resistă tim­
pului se 'amintesc: Biserica ortodoxă română,
Revista teologică şi Candela „quae adhuc lucet".
Bucovinenii se califică de „doctiores", amihtin-
du-se doar cu numele, Găină, Ss. Onciul,
Theodor Tarnavschi, păy. Vasile Gheorghiu.
Cartea lui Martin Jugie este un document
în plus între multele altele despre imutabilitatea
mentalităţii bisericii din Rorra faţă de ortodoxism.
Deşi c u pretenţii de a fi istorico-critică, ea
ignorează cu desăvârşire spiritul istoric tratân-
du-ne de sus, fără înţelegere, cu o intransigenţă
amară şi cu neîncredere. Sunt mai mult decât
îndoelnice şansele de a câştiga' prozeliţi printre
membrii Societăţii ruseşti din diaspora. Pentru
cine a pătruns puţin în sufletul ruşilor emigranţi,
transformarea radicală a acestuia în sensul unui
ortodoxism purificat e manifestă. înainte de
revoluţie o mare parte dintre intelectualii ruşi
era indiferentă în materie religioasă. Evenimen­
tele tragice i-au schimbat cu desăvârşire. Tine­
retul rus din străinătate e pătruns de sentimentele
religioase cele mai sincere şi cele mai adânci.
E într'adevăr emoţionantă pietatea cu care păs­
trează aceşti prigoniţi ai soartei' obiceiurile.
Găsind aici resistenţa cea mai dârză latinii poate
vor încerca la noi crezându-ne mai slab prepa­
raţi şi în parte câştigaţi pentru dânşii? Dii
meliora piis . . . . . . . . . . . . . . .
(Sfârşit).
Regulamentul
de procedură al instanţelor disciplinare şi jude­
cătoreşti ale Bisericii Ortodoxe Române.
Art. 287. — Până la înfiinţarea consiliului disci­
plinar, consistoriul spiritual central, în completul său,
împreună cu supleanţii, va judeca vinovăţiile, membrilor
consistoriilor spirituale eparhiale şi mitropolitane, precum
0
ş i a l e propriilor săi membri, dar numai acelea,.; ce se ;
referă la îndeplinirea însărcinării ce au ca judecători,.
In toate, aceste cazuri consistoriul spiritual central
va lucra ca instanţă de fond. « ,
Hotărârile date sunt neatacabile. ; h
Art. 288. — Dacă un membru lipşeşjte 3 ş f t $ i n ţ e
consecutiv, fără justificare, se .consideră demisionat. ,
. Cancelaria. . ; • ,., -r
:
Art. 289. — Consistoriul spiritual,: oe«ttal va avea
;
o cancelarie pusă sub conducerea preşedintelui.
Art. 290. Cancelaria va avea un grefier şl co­
pişti după necesitate, dintre cari unul arhiVgHV
Art. 2 9 1 . — Dreptul şi datoriile acestor funcţionari
sunt cele prevăzute de statutul funcţionarilor,
CAPITOLUL VIII. ^
Recurs la Sfântul Sinod,
Art. 292. — Numai în; cazul cânel conssstoriul
spiritual mitropolitan a menţinut pedeapsa, •caterisirii
pronunţată de consistoriul spiritual eparhial contra unui
diacon sau preot şi numai în cazurile prevâEUte' de
art. 273 din acest regulament, condamnatul v4 p®teâ
face recurs la Sf. Sinod. . ^
Art. 293. — Recursul s e ' v a face\ îrr termen* de
30 zite dela primirea hotărârii consistoriului reppedţhf.
Art. 294. — Recursul, s e v a face prin petiţi©*'saiire-
sată de cel condamnat la caterisire şi înaintată 'ţ'rfa S.
Patriarh, preşedintele Sf. Sinod;* p e lângă eare va al#ftura
şi o copie de pe hotărârea consistoriului.
Art. 295. — Preotul sau djaconul condamnat la
caterisire este de drept suspendat din'serviciu fi mi
primeşte leafă chiar dacă a făcut recurs. v
Art. 296. — Preşedintele Sf. Sinod, primind jpfetiţia
de recurs, va ordona să se înregistreze 4ându-se'Recu­
rentului dovadă de primire în care se va trece ziua
primirii recursului.
Art. 297. — Sf. Sinod, luând cunoştinţă âto re­
cursul făcut, îl va putea admite dacă va găsi c ă pro­
cedura n'a fost bine îndeplinită, sau că legile .^''regu­
lamentele nu au fost bine aplicate, ori că s f a r « e m i s
exces de putere.
Art. 298. — Odată recursul admis, : Sfi. Sinod va
dispune că afacerea să se judece de u n alt'consistoriu,
r ;
mitropolitan apelativ. .-vr
Hotărârea acestui Consistoriu v« fi cfefinitittă şi
executorie după aprobarea şi de către chiriârluil\ respectiv.
Art. 299. -— Sf. Sinod nici într'un•••.•ciaa m*: va
putea judeca chestiunea de fond s a u s ă anuleze »reo
hotărâre de caterisire fără trimiterea în judecata consis­
toriului -mitropolitan, - 'vJ«.???«
 Art. 300. — Sf. Sinod trimiţând cazul după ad­ Sfântului Sinod din oficiu, sau după cererea „organului
miterea recursului, în judecarea altui çonsistoriu mitro­ de acuzare" al consistoriului spiritual central, sau după
politan, va înainta acestuia prin chiriarhul respectiv, reclamaţia clericului condamnat prin cea djntâi deri­
dosarul cu actele cauzei. ziune, va însărcina pe organul de acuzare al consis­
Adresa de înaintare a dosarului va cuprinde şi toriului spiritual central să denunţe consistoriului spiritual
motivele pentru care Sf. Sinod a casat cu trimiterea central acel fapt.
hotărârii. Consistoriul spiritual central verificând sentinţa
Art. 3 0 1 . — Consistoriul mitropolitan, care va consistoriului în urma căruia s'a produs acţiunea de
primi să judece din nou cazul, va urma după procedura . sperjur, o va amâna dacă s'au dovedit mincinoase măr­
stabilită prin acest regulament. turiile produse contra clericului condamnat.
Art. 302. — Hotărârea consistoriului mitropolitan Dacă însă cei acuzaţi ca martori mincinoşi sunt
va fi comunicată de către chiriarhul locului, preşedintelui achitaţi, suspensiunea deciziunii condamnatoare va în­
Sf. Sinod, care la rândul său o va comunica chiriar- ceta de drept şi condamearea se va executa.
hului respectiv.' Art. 307. — Procedura şi urmărirea pentru măr-
Art. 3 0 3 . — Condamnarea definitivă a unui diacon , turie mincinoasă se urmează de cei interesaţi în faţa
sau preot la caterisire va fi comunicată organului în tribunalelor civile.
drept pentru suprimarea salariului. Serrîinţa tribunalelor civile în această materie e
CAPITOLUL IX. valabilă în faţa consistoriului spiritual central.
Normele şi condiţiunile de revizuire ale sentinţelor Art. 308. — In caz de revizuire a unei condam­
date de instanţele judecătoreşti bisericeşti. nări pentru cauzele indicate la art. 305, dacă condam­
Art. 304. — Orice sentinţă dată de instanţele biseri­ natul va fi murit, consistoriul spiritual central va numi'
ceşti de judecată rămasă definitivă, capătă puterea un curator care va exercita drepturile condamnatului.
lucrului judecat şi asupra obiectului, care a dat naştere Dacă în urma acestei noui proceduri se va desco­
procesului, între aceleaşi persoane şi în faţa aceloraşi peri că condamnarea a fost pronunţată pe nedrept,
instanţe o înoire a procesului nu se mai poate face noiia deciziune a consistoriului va reabilita prestigiul
nici in parte nici in totalul cauzei. celui condamnat.
Art. 305. — Când un cleric va fi fost condamnat CAPITOLUL X.
de una din instanţele de judecată bisericească printr'o Prescripţiuni.
sentinţă rămasă definitivă, la depunere din treaptă»
Art. 309. — T o a t e abaterile arătate îh art. 2 din
caterisire şi afurisenie, din pricină că actele de cari s*ar
acest regulament se prescriu în termen de trei ani delà
fi putut servi în apărare i-au dispărut şi nu le-a mai
făptuirea lor ; iar toate delictele arătate în art. 3 din
putut produce la termenul fixat şi pentru aceasta a
regulament s e prescriu în termen de cinci ani delà
întrat din nou în posesiunea acelor acte, executarea
comiterea lor. *
deciziunii se va suspenda cbJfc dacă în lipsă de vreun
Se excepţionează delà această regulă vina de erezie,
recurs deciziunea va fi dobândit autoritatea nerevocabilă.
apostasie şi schismă.
.Patriarhul ca preşedinte al Sfântului Sinod, fie
Art. 310. — Dacă însă vina este una dintr'acelea
din oficiu, fie după cererea „organului de acuzare"
care este calificată şi urmărită de legile penale civile,
delà consistoriul spiritual cantral, fie după reclamaţia
prescripţiunea operează potrivit legilor penale civile,
condamnatului, va însărcina pe „organul de acuzare"
afară de cazurile prevăzute la articolul precedent, ali­
al consistoriului spiritual central să sesizeze consistoriul
neatul ultim.
spiritual central. •
CAPITOLUL XI.
Consistoriul spiritual central după ce va verifica
că în adevăr actele produse ulterior de condamnat i-au
Instanţele judecătoreşti pentru monahi.
fost sustrase cu întenţiunea de a nu se putea folosi Art. 3-11. — pentru judecarea simplilor monahi şi
de ele şi a rămas condamnat va casa deciziunea şi va monahii, cum şi â ierodiaconilor şi ieromonahilor, va
trimite pe acuzat înaintea unui alt consistoriu spiritual exista în fiecare monastire şi schit cu o obşte delà 12
mitropolitan, altul decât cel care a pronunţat deciziunea membri în sus, un sobor de judecată, format din trei
casată, unde chestiunea va fi pusă din nou în desbateri. monahi sau monahii locali, prezidaţi de stareţul lor, la
Art. 306. — Când unul sau mai mulţi martori care vor veni spre judecată şî monahi şi monahiile din
s'au dovedit de autoritatea legală că au depus mincinos monaStirile şi schiturile cele mai apropiate, cari nu-şi
în procesul de condamnare la depunere din treaptă, vor avea obştea legală pentru a se putea judeca la
caterisire şi afurisenie a vre-unui- cleric, executarea vatra lor.
condamnârii s e va suspenda chiar dacă consistoriul Art. 312. — Pentru judecarea stariţilor, stareţelor
spiritual central sau Sfântul Sinod ar fi respins recursul şi a arhimandriţilor va exista un juriu central de jude­
celui condamnat şi cazul se va judeca din nou. . cată în fiecare eparhie compus din cel puţin trei stareţi
Dacă martorii vor fi după aceasta condamnaţi ca în activitate sau arhimandriţi numiţi de chiriarh sub
martori mincinoşi în contra acuzatului, preşedintele preşedinţia unuia dintre ei numit tot de chiriarh.
 Art. 3 1 3 . — Chiriarhul respectiv aprobă sau
respinge motivat sentinţele pronunţate de ambele in­
stanţe şi p r o n u n ţ ă tot motivat pedeapsa pe care el o
va găsi cu cale de dat.
Dispoziţiuni finale.
•Art. 314. — Fiecare şedinţă a consistoriilor spiri­
tuale se deschide prin rostirea rugăciunii „împărate
Ceresc" de către preşedinte şi se termină cu rugăciunea
„Tatăl n o s t r u " .
Art. 315. — Acest regulament întră în vigoare
dela data publicării sale prin „Monitorul Oficial".
Art. 316. — T o a t e dispoziţiunile regulamentare
sunt şi r ă m â n abrograte.
Art. tranzitoriu. Procesele începute s u b vechile
regulamente şi aflate în curs de j u d e c a t ă la p u n e r e a in
aplicare a prezentului regulament se vor continua şi
atinge conform prevederilor regulamentelor s u b cari a u
început.
Art. 317. — Ministrul Nostru secretar de Stat la
departamentul cultelor şi artelor este însărcinat cu adu­
cerea la îndeplinire a dispoziţiunilor prezentului decret.
Dat in Bucureşti, la 29 Decemvrie 1926.
FERDINAND
Ministrul cultelor şi artelor,
V. Ooldiş
Moartea preotului Ioan T r a t a u .
Lin, ca o candelă la suflarea vântului, s'a stins
in 31 Martie a. c. veteranul preot din Cuptoarea, împli­
nind respectabila vrâstă de 86 ani, dintre care 64 ani
la 3ltarul Dejunului. S'a d u s încă unul din vechii preoţi
cu teologia de Verşeţ.
Puţini sunt muritorii, cărora li-e hărăzit o astfel
de vrâstă patriarhală şi şi mai rari sunt însă aceia, cari
fără întrerupere să servească în vre-un oficiu 6 4 ani.
Ştiut este, că pentru preot nu este concediu de v a r ă - ş i
n u sunt nici căminuri de adăpostire pentru neputinţele
zilelor grele şi aproape pentru toţi preoţii români din
graniţa noastră, grija, lipsurile şi alte multe nevoi sunt
tovarăşii nedespărţiţi o viaţă întreagă. De această soarte
a avut parte şi răposatul în Domnul, care ca un muce­
nic din alte vremuri a suportat în tăcere jugul ce şi 1-a
luat de b u n ă voie şi a muncit cu râvnă în viea Dom­
nului pentru ce în anul 1922 a fost decorat cu brâu
roşu pentru activitatea sa îndelungată în ogorul păstoririi
de suflete. In urma* sa r ă m â n e preotul Victor Trailoviciu
din Coşteiu (Jugoslavia) şi o fiică, soţia preotului Nicolae
Goanţa.
î n m o r m â n t a r e a s'a săvârşit Duminică în 3 Aprilie
a. c , luând parte n u numai sătenii din loc şi filie, ci
aproape din toate satele din jur. Din partea protopres-
biterului tractual a fost delegat preotul V. U s o n e s c u din
Domaşnea, care 1-a parentat printr'o cuvântare înduio­
şătoare. Au mai sosit preoţii: G. T â t u c u din Iablaniţa,
Zaharie şi Grigorie Popovici din Glo.bucraibva, S. Răsvan
din Domaşnea, I. I m b r e s c u . ş i M. lenea din Mehâdica,
T . Adamescu din Plugova, T. Nicolici din Tufâri, I. Sirbu
din Rusca, A. Colojoară din Mehadia, N. Văleanu din
Cornea şi mai mulţi învăţători. .
In sunetul de jale al clopotelor. Cortegiul funebru
a pornit din biserică spre cimitir u n d e rămăşiţele pă­
mânteşti ale acestui slujitor al altarului s'au dat spre
vecinica odihnă pământului. In faţa gropii s'a mai rostit
câte o predică de N. Văleanu şi I. Imbrescu.
Mulţimea ce 1-a petrecut la groapă, a fost dovadă
de stima de care s'a bucurat în lume preotul I o a n , ' care
„nu a alergat în deşert, nici nu s'a ostenit în zadar",
(Filip 2. 16.) Odihnă lui 1
N. V.
• ••••••••••••••••••••••••••••••tiDODonDn
• • O D
' ciarjrj
•
•
O
•
STIRI •
•
o
. •
• o
DDDoa • • • • p a a a a a a D D o a a D o o n a a n n P D D D n q p B Q a
M. Sa Regele este suferind de gr.pă cu
determinaţiuni b r o n c h o - p u l m o n a r e . . Dupăcum
anunţă ultimele buletine medicale, starea M.
Sale pare a se fi îmbunătăţit.
Gândurile unui neam întreg se îndreaptă
spre patul de suferinţă al celui ce întruchipează
întreaga noastră fiinţă naţională. Buzele noastre
ale tuturor şoptesc o rugă caldă cătră Cel Prea
înalt, să dea putere de vieaţă Regelui' nostru,
desrobitor de neam şi făuritor de ţară; •'• -
Intr'o încordare supremă a sufletelor noastre
cu toţii să strigăm: Trăiască Regele!
Sf. Sînod este cor.vocat în sesiunea ordi­
nară de primăvară»pe z i u a . d e l l . M a i u a. c ;
Hiroteniri. P. S. Sa Arhiereul nostru Filaret a
binevoit a hirotoni întru preoţi pe, următorii candidaţi
de preoţie: -
a) în 27 Martie a. c. pe cand. de preoţie T r a i a n
Constantin, pentru parohia I d i n V r a n i ;
b) în 2 Aprilie a. c. pe cand. de preoţie Nicolae
Ivu, pentru parohia din Dezeşti;
c) în 3 Aprilie a. c. pe cand. de preoţie Patriciu
Lugojan, pentru parohia din D o g n e c e a ;
d) în 9 Aprilie a. c. pe cand. de preoţie T o m a
S u r u , pentru parohia din Verendin ; .
e) în 10 Aprilie a. c. pe cand. de preoţie Ulpiu
Traian Nemoian, pentru parohia din Petnic.
Premierea compozitorului Ti beri u Bredi-
ceanu. Ministerul Cultelor şi Artelor a acordat premiul
său anual de compoziţie, în valoare de Lei 100,000,
compozitorului Tiberiu Brediceanu.
Decoraţie. La propunerea Ministerului
Cultelor şi Artelor, revizorul şcolar Ioan Măriia
a fost decorat cu medalia „Răsplata muncii
pentru Biserică" cl. I.
Sincere felicitări!
 înscrierile la bacalaureat. In vederea exame­
nelor de bacalaureat, Ministerul Instrucţiunei publice a
decis ca înscrierile candidaţilor la acest e x a m e n să se
facă în d o u ă serii.
Prima serie va fi c o m p u s ă din elevii cari s'au
mai prezentat la acest e x a m e n şi au căzut. înscrierea
acestora se v a face p â n ă la 1 Iunie.
A doua serie va fi compusă din candidaţii cari
termină anul acesta clasa a VlII-a. înscrierea acestora
se va face între 2 2 — 2 4 Iunie.
Această diviziune a fost făcută în scopul de a se
1
avea din vreme o evaluare mai sigură a n u m â r u l u
candidaţilor în vederea u n u i egale repartiţii a lor la
diferitele comisiuni de examinare.
Candidaţii cari au mai dat examenul de bacalau­
reat şi au căzut, s u n t înştiinţaţi că trebue să se înscrie
la inspectoratele şcolare regionale cel mai târziu, p â n ă
la 31 Mai, astfel vor r ă m â n e a neînscrişi.
Ministerului Sănâtăţet şi Ocrotirilor
Sociale aparţine exclusiv dreptul de a acorda
autorizări pentru colecte benevole, cât şi cele
cu caracter individual/ prevăzute în art. 5 din
Legea pentru reglementarea şi controlul, apelu­
rilor la contribuţia benevolă a publicului.
Posturi noui de preoţi militari activi.
In Monitorul Oficial Nr. 71 din 31 Martie a. c.
s'a publicat concurs pentru 6 posturi noui de
preoţi militari activi. Cererile, instruite cu do­
cumentele prescrise de Regulamentul Clerului
militar, sunt a se adresa până cel mult în 15
Maiu a. o. Inspectoratului clerului militar care
dă oricui informaţii speciale.
• ooonoDOQorjOD-ooorjononociooo dododododoood
¡4 BIBLIOGRAFIE !°°|
a n a a
• oaoDooDorjoaoooDononoDODonoDorjoaoooooaoD
Dela leagăn- pâqă la moarte. Cea mai nouă
lucrare a Prea Sf. Sale Episcopul Aradului Dr. Gri.
gorie Gh. Comşa. Riserica învăţătoare e chemată azi, a
veni cât mai mult în-, ajutorul bisericii sfinţitoare ş>
cârmuitoare. Predica, propovedirea trebue să ţină s e a m ă
de glasul vremii, care mai ales azi ne face şă ne re­
amintim cuvintele Sf. P a v e l : „Predică cu vreme şi fără
v r e m e " (II. T i m . 4 v. 2 ) .
Acestei cerinţi actuale satisface Prea Sf. Sa Epis­
copul Grigorie al aradului prin publicarea volumului
„Dela leagăn până la moarte". E s t e un volum de
2 2 5 pagini, cuprinzând 51 predici, la sf. Botez, Sf.
Mărturisire, împărtăşire, la cununii, sfiinţiri de biserici,
înmormântări etc. _ birul parohial, care este o parte legală a dotaţiunei
Cititorul n u ştie, cari din aceste predici sunt mai
actuale. Cele 2u cuvântări funebre, pline de pilde fru­
m o a s e şi aducătoare de linişte creştinească, se întrec
cu cele 26 predici d e a s e m e n e a foarte actuale. T o a t e
predicile volumului vădesc o bogată cunoştinţă teologică,
precum şi o cunoaştere temeinică a sufletului o m e n e s c
şi creştinesc.
Apariţia acestui volum stă în legătură cu propo-
veduirea mai febrilă şi mai prodigioasă, care s'a început
îfi eparhia ortodoxă a Aradului. Acest volum de pred ci
v a încuraja vestirea lui Christos şi în afară de amvonul
oficial din biserică, în mijlocul indeferentismului şi
materialismului de azi.
Cartea costă 8 0 Lei şi se poate c o m a n d a dela
Librăria Diecezană din Arad, Librăria Pavel S u r u ,
Bucureşti şi la alte librării din centrele eparhiale.
Prof. Dr. N. Popovici
CONCURSE.
i ^ilmI» -J^r ~^-"^y-
Pe baza ordinului Venerabilului Consistoriu Diece­
zan ddto 9 Decemvrie 1926 s u b Nr. 4 3 8 4 B-ex 1926
se escrie concurs pentru ocuparea postului de p a r o h la
parohia II de clasa II din c o m u n a Sacosul-mare, proto-
presbiteratul Buziaşului, cu termen de 30 zile dela prima
publicare în „Foaia Diecezană".
Emolumente:
1. U n a şi j u m ă t a t e sesiune parohială, după care
alesul y e o t va suporta toate sarcinile publice.'
2. Stola uzitată.
3. Casă parohială nefiind, p â n ă la alte dispoziţiuni
alesul preot se va îngriji de locuinţă.
Doritorii de a ocupa acest post să-şi trimită recur­
sele lor — conform regulamentului pentru parohii —
adresate Consiliului parohial din Sacoşul-mare prin Prea
On. oficiu Protopresbiteral din Buziaş.
Recurenţii sunt poftiţi a se prezenta în sf. biserica
în vreo Duminecă "s'au sărbătoare spre a-şi arăta des-
teritatea în cântare, tipic şi oratorie, însă numai cu
încuvinţarea prealabilă a protppresbiterului tractual şi
nici decum în ziua de alegere'.
Sacoşul-mare, din şedinţa Consiliului parohial-ţinută
la 13 Februarie 1927.
Zaharie Humiţa Aurel Crainicescu
preşedinte. • notar. .
In conţelegere cu oficiul protopopesc.
Nr. 1225 B. ex 1927.
Acest concurs se publică cu adausul, că — în
baza aliniatului ultim din Regulamentul pentru parohii
şi în baza decisului consistorial ddto 3 Martie 1914 şi
respective 12 Aprilie 1914 Nr. 305*8 B, ridicat la valoare
de concluz sinodal cu concluzul Nr. protoc. 3 3 ex. 1914
— se e n u n ţ ă obligamentul creştinilor de a presta, şi
preoţeşti.
Caransebeş, din şedinţa Cons. parohial ţinută la
26 Martie 1927.
Filaret Musta m. p .
3—1 Arhiereu, Vicariu episeopes.
 S e escrie concurs pentru îndeplinirea parohiei de
el. I. din c o m u n a Sasca-Montană, din protopresbiteratul
Risericii-albe, cu termin de 30 zile dela prima publicare
în „Foaia Diecezana".
Emolumente:
1. Salar şi ajutor de scumpete anual dela socie­
tatea anonimă U. D. R. 18.000 Lei.
3
2. Dela soc. a. U. D. R. anual 24 m lemne de foc
3
el. I. adusă acas, plus 16 m lemne cl. 1. ca relut
în b a n i .
3. Cortel liber în casa parohială.
4. Venitele stolare.
Recurenţii vor avea să-şi înainteze petiţiile de
concurs instruate cu documentele necesare conform
Regulamentului pentru parohii şi adresate comitetului
parohial din Sasca-montană, Prea On. Oficiu Protopres-
biteral al Bisericei-albe în Răcăşdiş^.
C o m u n a bisericească aşteaptă dela alegându-1 preot,
ca să dea deosebită atenţie amvonului. Doritorii de a
ocupa acest post sunt poftiţi a se prezenta în vre-o
Duminecă sau sărbătoare în sf. biserică spre a şi arăta
desteritatea în oratorie, cântare şi tipic; nici decum însă
în ziua de alegere.
Sasca-montană, din şedinţa comitetului parohial
ţinută la 25 Iulie 1926.
Constantin Dăneţ Constantin Orlescu
preşedinte. notar,
în conţelegere cu m i n e :
Alexandru Munteanu
3— 1 protopresbiter.
în baza decisului luat în şedinţa comitetului
Reuniunii femeilor române pentru înfrumseţarea cimi­
tirului ortodox, ţinută la 18 Martie 1627, se escrie
concurs cu termin de 20 zile dela prima publicare în
„Foaia Diecezană" pentru ocuparea postului de progădean
(păzitor de cimitir) împreunat cu următoarele e m o l u m e n t e :
I. Salar lunar 200 Lei.
II. Locuinţă în natură.
III. Venite stolare dela facerea gropilor şj îngrijirea
mormintelor.
Doritorii de a o c u p a acest post sunt poftiţi a-şi
înainta cererile de concurs d-nei Elena Andreiu.
Comitetul.
Licitaţiune minuendă.
Pe baza înaltei ordonaţiuni a Ven. Consiliu epar­
hial ddto 12 Martie a. c. Nr. 1088 E . din 1927, c o m u n a
bis. ort. română din Ghilad dă în întreprindere — prin
licitaţiune minuendă — facerea gardului de zid şi fier
împrejurul curţii sf. biserici, a m ă s u r a t planului şi speci-
ficaţiunii, evaluate la s u m a de 170.312 Lei, preţul de
esclamare. Comuna* bis. îşi rezervă dreptul de a da
lucrările acelui întreprinzător în care va avea mai multă
încredere, fără privire la s u m a oferită; diurne s a u spese
de călătorie nu acoardă întreprinzătorilor, ce vor lua
parte la licitaţiune.
Licitaţiunea se va ţine Marţi (a 3-a zi de Paşti)
în 26 April 1927, în s a l a , consiliului, parohial la
orele 3 p. m.
Planul şi specificaţiunea se pot vedea în fiecare
zi la oficiul parohial din loc.
Ghilad, din' şedinţa consiliului parohial ţinută la
27 Martie 1927. "
o Nlcolae Chlcomban
paroh-preş. cons, par.
Nr. 34 c. p. 1927.
Publicaţiune de licitaţie.
Comitetul parohial al bisericii ort. române
din Caransebeş publică licitaţie pentru repararea
şi vopsirea scaunelor şi strănilor vechi din bi­
serica Sf. Ioan Botezătorul, din cimitir.
Cei ce voiesc să ia în întreprindere această
lucrare, să-şi înainteze ofertele D-lui Constantin
Călţun senior, primul epitrop al bisericii, până
în Dumineca Floriilor. Condiţiile de executarea
lucrărilor, se află la epitropia parohială.
Caransebeş, din şedinţa comitetului .parohial,
ţinută în 27 Martie 1927.
Teodor Savescu mp. Pavel Jumanca mp.
secretar. preşedinte.
Corpul Portăreilor, Tribunalul Caransebeş
Nr. 544 Port. 1926.
Publicaţiune de licitaţie.
S u b s e m n a t u l Portărei pe lângă Tribunalul din
Caransebeş, în baza art. 1#2 din legea LX.' din 1 8 8 1 :
şi în b a z a art. 19. din legea XLI din 1908. prin aceasta
public, că în u r m a decisului Judecătoriei mixte din
C a r a n s e b e ş de sub Nr. 3714/1926 efeptuindu-se exe-
cuţiunea la 26 Noemvrie 1926 în favoruj urmăritoarei
„ S e b e ş a n a " Cassă de păstrare reprez. prin advocatul
Dr. Nicolae Ionescu pentru s u m a de 23.300 I»ei — bani
capital, şi cces. mobilele sechestrate cari s'au preţuit în
5000 Lei — bani şi a n u m e : 5000 Klgr. se vor vinde
prin licitaţie publică. Deci în u r m a decisului Nr. 5 1 8 2 / 1 9 2 6
G. al Judecătoriei mixte din Caransebeş, pentru încasarea
pretenziunei de 23.300 Lei — bani capital, cu 1 2 % in­
terese din 18 Decemvrie 1925 şi spesele de 3868 Lei-
50 bani staverite p â n ă în prezent, se fixează terminul
de licitaţie pe ziua de 11-lea Aprilie 1927 la orele
4 p. m în comuna Mărul la locuinţa urmăritului
şi toţi aceia cari a u voe de a" c u m p ă r a , sunt invitaţi''
cu aceea observare, că mobilele menţionate mai s u s , în
baza art. 107, 108. din legea LX. din 1881. se .vor
vinde celor cari vor oferi mai mult, pe lângă solvirea
în bani gata şi în caz necesar şi s u b preţul de strigare.
întrucât mobilele s u p u s e licitaţiei s'au mai sechestrat
şi înainte şi după această fixare de licitaţie şi din partea
altor creditori şi aceştia a u drepturi câştigate de aco­
perire asupra licitaţiei în b a z a art. 120 a legii LX din*
1881: deci se v a efectua şi în favorul acestora.
Caransebeş, la 12-lea Martie 1927.
Portărel: M.Ouran,.
 In fabrica (atelier) de lumini, înfiinţata de Consistoriui
nostru eparhial, se află de vânzare lumini de ceară
curarată, în diferite mărimi şi grosimi. Recomandăm
credincioşilor noştri, ca sâ-şi procure dela această fabrică
luminele de ceară curată trebuincioase la diferitele acte
religioase: cununii, prasnice, pomene, cazuri de moarte,
parastase, după cum se şi cere aceasta de' tradiţia şi
o cultul bisericei noastre dreptmâritoare. o

Luminele se pot procura^ direct sau dela şi prin epitropiile

parohiale la j p jj^ <Q j g ţ j cu g r o s u l

sau la „LIBRĂRIA DIECEZANA" cu grosul şi cu bucata.

Preoţilor şi Scoalelor! Preoţilor şi Scoae

lo
l r!
„SONORUL"
de U C E N E S C U s'a retipărit
şi să capătă la L i b r ă r i a ş i T i p o g r a f i a D i e c e z a n a . Preţul 10 lei.

Uzinele Metalurgice Timişoara SpA.

Telefon Nf. 2 3 - 4 2 IV, Strada Andrei Murâşanu 3 *

• + + s
Prima turnătorie Cu informaţiuni stăm
Românească de clopote, gratis la d i s p o z i ţ i e
toarnă din metal bronz :—: precum şi :—:
curat orice fel de clopote Sucursala „ B ă n c i i
•
şi în orice m ă r i m e . Centrale Svăbeşti",
Preţurile absolut conve­
nabile. Garanţie 12 ani. Caransebeş.
Mare expoziţie de clopote in Caransebeş cu ocaziunea târgului de ţară la 27,28 şi 29 Aprilie a, c,