ANTICONVULSIVANTELE – ANTIEPILEPTICELE

CONVULSIILE = disfuncții paroxistice ale unui grup de neuroni; aceste disfuncții apar brusc, sunt
tranzitorii și incontrolabile;

- pot fi focalizate atunci când afectează o anumită zonă cerebrală

- sau generalizate atunci când afectează întreaga scoarță cerebrală

Sunt determinate de activitatea paroxistică sincronă și cu frecvență mare a unui grup de neuroni care
dintr-un anumit motiv au devenit hiperexcitabili și descarcă potențiale de acțiune care se propagă sincron
către alte zone ale creierului.

Funcție de aria/ariile afectate, convulsiile sau disfunctiile neuronale pot fi motorii si/sau senzoriale.

În general prin termenul de convulsie se înțeleg doar manifestările motorii dar acest termen poate include și
manifestările senzoriale sau de alta natură.

Manifestările motorii pot fi:

- contracții tonice – rigiditate musculara

- contracții clonice – contracții musculare
repetitive
- mioclonii – contracții musculare bruște și de
foarte scurtă durată
- contracții tonico-clonice – caracterizate de
apariția bruscă a unei crize tonice care
determină căderea corpului urmată de contracții
clonice.

Manifestările senzoriale care apar în timpul unei crize convulsive depind de zona cerebrală
implicată:
- halucinații, senzații gustative, auditive
- parestezii manifestate ca furnicături sau înțepături în diferite arii ale corpului
- flash-back-uri, senzația de deja-vu.
 Manifestărilor motorii și senzoriale li se pot asocia manifestări vegetative:
- midriază, piloerecție, transpirații

De obicei convulsiile apar în cadrul epilepsiei dar pot

apare și în alte situații: cum sunt convulsiile febrile la
copii, convulsiile care apar în meningite, tumori cerebrale,
tulburări metabolice, intoxicații cu diferite substanțe.

După manifestările clinice, crizele epileptice au fost

clasificate în:

1. crize parțiale – numite și focale/locale când

disfuncția paroxistică neuronală se limitează la un grup de
neuroni fără a se transmite întregii scoarte cerebrale

http://www.medicalook.com
a. simple – apar contracții ale unor grupe musculare și/sau diferite manifestări senzoriale;
pacientul nu-și pierde starea de conștiență și poate descrie criza epileptică
b. complexe – starea de conștiență este afectată dar nu pierdută complet, pacientul poate
relata unele manifestări; în acest tip de criză apar manifestări motorii și senzoriale iar o criză parțială
complexă poate evolua într-o criză generalizată.

2. crize generalizate – sunt caracterizate de pierderea conștienței și amnezie (pacientul nu poate

povesti ce s-a intamplat).
a. frecvent crizele generalizate sunt crize tonico-clonice manifestate sub forma unei contracții
tonice a musculaturii, căderea corpului, contracții clonice, incontinență urinară – acest tip de criză se mai
numeste și “marele rau epileptic”/grand mal.
b. crize de absență – tonusul muscular este păstrat dar apare pierderea de foarte scurtă
durată a conștienței; pacientul se oprește brusc din activitatea pe care o desfășoară dar după câteva secunde
sau zeci de secunde își reia activitatea ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat – denumirea mai veche a acestui tip
de criză epileptică este de “mic rău epileptic”/petit mal.
c. crize atonice – apare o scădere bruscă a tonusului muscular și căderea corpului; pacientul
își pierde conștiența dar nu apar contracții musculare.
 Din punct de vedere al mecanismului fiziopatologic al crizelor convulsive, se pare că disfuncțiile
paroxistice neuronale se datorează unor anomalii ale stabilității membranei neuronale și a sinapselor
neuronale. Descărcările epileptice sunt potențiale de acțiune dependente de Na+ si Ca2+. Modularea activității
canalelor de Na+ si Ca2+ duce la scăderea excitabilității neuronale; astfel se explică utilizarea ca
anticonvulsivante a unor blocante de canale de Na+ si Ca2+. De asemenea în apariția crizelor epileptice este
implicată și o stare de dezinhibiție neuronală determinată de scăderea inhibiției exercitate de GABA.
Medicamentele care facilitează inhibitia GABA au efect anticonvulsivant.
http://ohexpwm.oxfordtextbookofmedicine.com
Poziția laterală de siguranță - PLS
Dacă pacientul îşi pierde starea de conștiență trebuie avut
grijă ca pacientul să nu se lovească și să nu sufere leziuni.
Din apropierea pacientului se îndepărtează toate obiectele
care eventual ar putea cauza leziuni. În cursul spasmelor
muşchilor responsabili de masticaţie, pacientul îşi poate
secţiona limba (se recomandă introducerea unei batiste). Pe
durata somnului adânc care urmează criza, bolnavul este
poziționat lateral în poziţia laterală de siguranţă (PLS)
pentru a se asigura eliberarea căilor respiratorii și evitarea
alunecării limbii spre cavitatea faringiană sau a salivei în
căile respiratorii.
Executarea manevrei de poziționare a pacientului în PLS. Vă
așezați în genunchi, lângă victimă si faceti toate manevrele
pe tractiune. Puneti antebratul fata de bratul victimei la 90
de grade, iar bratul fata de torace la 90 de grade. Apucati
mâna cealaltă a victimei, puneți dosul palmei pe obraz, fixați
bratul și apucați de umărul victimei, iar cu mâna cealaltă de
deasupra genunchilor, printr-o mișcare de tracțiune.

Rotiți victima astfel încât la nivelul trunchiului să se formeze

un triunghi echilateral format din toracele victimei, braț și
antebraț. Picioarele trebuie poziționate la 90 de grade, astfel
încât victima să fie aplecată puțin în față, să se sprijine pe
genunchi si pe coate si să nu se rotească în interior. Următoarea manevră: cu blândețe dați ușor capul victimei pe spate,
astfel încât traheea acesteia să se orizontalizeze pentru a împiedica căderea limbii spre cavitatea faringiană.
După mecanismul de acțiune, anticonvulsivantele se clasifică astfel:

1. AC care blocheaza canalele de Na+: fenitoina, carbamazepina, oxcarbazepina; aceste AC acționează

asupra canalele de Na+ deschise ceea ce face ca blocantele canalelor de Na+ sa actioneze preferential asupra
neuronilor care descarca impulsuri cu frecventa mare adica asupra celor care au un numar mare de canale de
Na+ deschise. Blocantele canalelor de Na+ sunt eficace in crize partiale si generalizate cu exceptia micului rau
epileptic pe care chiar il agraveaza.

2. AC care facilitează sau potențează acțiunea GABA:

- barbituricele
- benzodiazepinele
- gabapentina
- vigabatrina
Sunt eficace în crize parțiale și generalizate.

3. AC care blochează canalele de Ca2+ de tip T: etosuximida – este eficace în micul rău epileptic – crizele de
absență fără a fi eficace și în alt tip de criză epileptică. Se consideră că micul rău epileptic este determinat de
hiperactivitatea unui pace-maker talamic a cărui activitate depinde de canalele de Ca2+ de tip T de la acest
nivel. Blocarea acestor canale determină scăderea activității acestui pace-maker, ceea ce explică eficacitatea
blocantelor canalelor de Ca2+ de tip in micul rău epileptic.

4. AC cu mecanism de actiune complex – adică blochează canale de Na+, Ca2+, favorizează inhibiția GABA și
scad disponibilul sinaptic de acid glutamic – NT excitator : ac.valproic, lamotrigina, topiramat.

5. AC care inhibă anhidraza carbonică: acetazolamida – inhibarea anhidrazei carbonice determina

modificarea ph-ului cerebral care modifica funcționalitatea receptorilor glutamatergici care sunt foarte
sensibili la variatiile de pH.
Mec. de Medicament Indicatii terapeutice
actiune
Na+ Carbamazepina Crize parțiale și generalizate Se absoarbe lent după administrare
tonico-clonice (grand mal)
Dureri nevralgice
NU – micul rău epileptic
Na+ Fenitoina Crize parțiale și generalizate
tonico-clonice (grand mal)
Dureri nevralgice
Aritmii cardiace
NU – micul rau epileptic
FC
orala; se leagă cam 70% de proteinele
plasmatice; este metabolizată hepatic și
după tratament de lungă durată capătă
proprietăți de inductor enzimatic.
se absoarbe bine dupa administrare
orala; se leaga mai mult de 90% de
proteinele plasmatice – albumina ceea ce
face ca fenitoina sa fie implicata in
fenomenul de deplasare de pe proteinele
plasmatice atunci cand se administreaza
concomitent cu alte medicamente care se
leaga foarte mult de proteinele
plasmatice. Dpdv al cineticii de eliminare,
aceasta depinde de doza administrata in
sensul ca la doze mici eliminarea se face
dupa o cinetica de ordinul 1, adica
proportional cu doza, dar la doze
terapeutice eliminarea se face dupa o
cinetica de ordinul 0 datorita saturarii
enzimei care metabolizeaza fenitoina.
Fenitoina are proprietati de inductor
enzimatic putand influenta concentratia
plasmatica a altor medicamente.
R.adverse
- poate determina sedare ușoară și
potențează efectul altor sedative și al
alcoolului etilic
- la primele administrări determină
cefalee, vertij, diplopie, greață care dispar
după câteva săptămâni prin dezvoltarea
toleranței pentru aceste manifestări
- r. alergice
- r. idiosincrazice – eruptii cutanate,
afectare hepatica (creste gama-GT si
fosfataza alcalina – atentie la interpretarea
analizelor de laborator), discrazii
sanguine (leucopenie => anemie
aplastica).
- dupa primele doze pot apare:
- nistagmus – miscari involuntare
si sacadate ale ochilor pe orizontala sau
verticala
- ataxie – miscari imprecise,
ezitante – mers de “om beat”
- vertij
- diplopie – perceperea a 2 imagini
a unui obiect privit
- r. idiosincrazice – rash
tegumentar, dermatita exfoliativa
- dupa tratament de lunga durata cu
fenitoina pot apare:
- hipertrofie/hiperplazie gingivala
- hirsutism
- cresterea in volum a buzelor si
nasului
- neuropatie periferica
- foarte rar pot apare reactii imunologice
grave: sindrom lupoid, discrazii sanguine,
necroza hepatica
Ca+ Etosuximida Micul rau epileptic se absoarbe complet dupa administrare cel mai frecvent determina tulburari
orala. NU se leaga de proteinele gastro-intestinale: greata, varsaturi, dureri
plasmatice. Este metabolizata hepatica. epigastrice, anorexie. Pentru a evita
aparitia acestor reactii adverse, se
administreaza initial doze mici care se
cresc treptat pana la dozele terapeutice
necesare.
Alte reactii adverse: oboseala, cefalee,
ameteli
Foarte rar determina reactii
idiosincrazice care se manifesta ca rash
tegumentar sau discrazii sanguine
GABA Fenobarbital Crizele partiale si in marele rau se absorb bine dupa administrare orala; - sedarea
Primidona epileptic. Pot fi utilizate in orice se leaga moderat de proteinele - la copii – scad performantele cognitive –
analog al
fenobarbitalului tip de criza convulsiva din afara plasmatice; sunt metabolizate hepatic dar chiar si la concentratii terapeutice scad
–2
epilepsiei. Se folosesc in 20-50% din fenobarbital se elimina ca capacitatea de concentrare si efectuarea
deoxifenobarbital
este metabolizata tratamentul convulsiilor febrile atare la nivel renal. Au proprietati unor sarcini simple. Vezi cursul de SH.
hepatica pana la
fenobarbital – la copil. inductoare enzimatice si determina
blocheaza canale
frecvent interactiuni medicamentoase.
de Na cu
potentarea
efectelor GABA –
ergice prin FB
rezultat.
GABA BZD Pot fi utilizate pentru Vezi cursul de sedative-hipnotice Sedarea si toleranta pentru efectul
Diazepam tratamentul oricarui tip de criza
anticonvulsivant – efectul antiepileptic
convulsiva. De obicei se
Clonazepam administreaza injectabil i.v. dispare dupa aproximativ 3 luni de
pentru tratamentul crizei
tratament.
epileptice, pentru tratamentul
 profilactic al crizelor folosindu-se
un alt antiepileptic. BZD se
folosesc de asemenea pentru
tratamentul statusului epileptic
si pentru tratamentul si
profilaxia convulsiilor febrile la
copil.
GABA Vigabatrina inhiba GABA – transaminaza –
crize partiale
GABA Gabapentina favorizeaza eliberarea GABA in
sinapsele GABA-ergice – eficace
in crize partiale
Mec. Acidul valproic Crizele partiale complexe si in se absoarbe bine din tubul digestiv. Se – cea mai grava este toxicitatea hepatica –
Complex crizele generalizate (in micul si leaga mult de proteinele, mai mult de caracteristic determina cresterea
Na+, marele rau epileptic) 90% - determina fenomene de deplasare transaminazelor serice dar poate
Ca2+,
de pe proteinele plasmatice a altor determina hepatita toxica si insuficienta
GABA,
medicamente care se leaga foarte mult de hepatica. Hepatotoxicitatea este
Glu
proteinele plasmatice. Este metabolizat considerata reactie idiosincrazica.
hepatic si are proprietati de inhibitor Obligatoriu in timpul tratamentului cu
enzimatic. acid valproic se monitorizeaza functia
hepatica.
Alte reactii adverse care apar la
initierea tratamentului sunt: greata,
varsaturi, dureri epigastrice.
Mec. Lamotrigina Crizele partiale complexe si in Se absoarbe complet din tractul gastro- Ameteli, diplopie, ataxie, tulburari de
Complex crizele generalizate (in micul si intestinal. Este metabolizata hepatic prin vedere. Rar determina rash tegumentar
Na+, marele rau epileptic) glucuronidare. Nu are proprietati de
Ca2+,
inductor/inhibitor enzimatic
GABA,
Glu
Inhib. Acetazolamida Micul rau epileptic – eficacitate
anhid. autolimitata
carbon.

Tip de epilepsie Linii de tratament

A. crize partiale

Fenitoina = Carbamazepina > Fenobarbitalul Lamotrigina, Topiramatul

simple

Fenitoina = Carbamazepina Lamotrigina, Topiramatul

complexe

B.crize generalizate

“marele rau” epileptic –

Fenitoina = Carbamazepina >Acidul valproic>Fenobarbitalul Lamotrigina
crize tonico-clonice
generalizate

“micul rau epileptic” -

Etosuximida>Acidul valproic> Clonazepam Lamotrigina
absente

Acidul valproic, clonazepam

Mioclonii
 Acid valproic, lamotrigina
Crize atonice

Diazepam, Fenobarbital, Fenitoina

Status epilepticus

Diazepamul, Fenobarbital
Convulsii febrile

Antiepileptice disponibile in Romania

- carbamazepina – cpr. 200 / 400 mg – Tegretol

- oxcarbazepina – cpr. -150 / 300 / 600 mg – Trileptal
- rufinamida – Inovelon
- acid valproic – 150-750 mg – Depakine, Convulex; liofilizat 400 mg/4ml
- stiripentol – Diacomit cps 250 mg
- lamotrigina – Lamictal – cpr 25 – 100 mg
- Fenobarbital – cpr 100 mg / sol. Inj 200 mg/ 2 ml
- Gabapentina – Neurontin
- Levetiracetam – Keppra 100 mg/ml
- Pregabalina – Lyrica cps 100, 200 mg
- Etosuximida – Petinimid – 50 mg / ml sirop, cps 250 mg
- Fenitoina – sol.inj. 50mg/ml
- Clonazepam cpr 0.5-2 mg
- Topiramat Topamax cpr 25-50-100 mg
- Zonisamida – Zonegran cps 100 mg
10 | P a g e