ADEZIUNE CELULAR

- familia cadherinelor
- superfamilia imunoglobulinelor
- superfamilia integrinelor
- familia selectinelor
- molecula CD44.
 Familia
cadherinelor

Cadherina Distributie tisulara

Cadherina E Celule epiteliale

L CAM Hepatocite
Cadherina P Celule epiteliale si placentare
Cadherina V Celule endoteliale
Glicoproteine Desmozomi
desmozomale
(DGP)
Desmocoline Desmozomi
Cadherina N Tubul neural, ganglioni
periferici
Cadherina R Retina
Cadherina M Muschiul scheletic
Cadherina T Creasta neural\ embrionica
aviana
Cadherina B Creier de pui
Cadherina A Muschi cardiac, epiteliul
renal, cristalin
 Reprezentarea schematica a interactiunilor ipotetice dintre E-cadherine, - sau -
catenine, si PS1. -Catenina sau -catenina se cupleaza cu E-cadherina la aminocizii 677
706

Baki L et al. PNAS 2001;98:2381-2386

Superfamilia
imunoglobulinelor
ICAM-1, rhinovirus uman
 ICAM-1

Aceasta proteina este un tip de molecula de adeziune

intercelulara prezenta constant in concentratii scazute
in membrana leucocitelor si celulelor endoteliate.

Dupa stimularea cu citokine concetratia creste foarte

mult.

ICAM-1 poate fi indus de intreleukina 1 (IL-1) factorul

de necroza tumorala alfa (TNF) si este exprimata pe
endoteliul vascular, macrofage si limfocite.

ICAM-1 este un ligant LFA-1 (integrina), un receptor

prezent pe leucocite

Odata activate leucocitele se leaga de celulele

endoteliale via ICAM-1/LFA-1 iar apoi migreaza in
ICAM-2
 ICAM-2

Aceasta proteina este un membrul a familiei

moleculelor de adeziune intercelulara (ICAM).

Toate proteinele ICAM sunt glicoproteine

transmembranare tip I continind 2-9 domenii
imunglobulin-like si se leaga de preteina de adeziune
leucocitare LFA-1.

Aceasta proteina ar putea juca un rol in recircularea

limfocitelor prin blocarea adeziunii celulare LFA-1
dependenta.

Ea mediaza inreactiunile de adeziune importante

pentru raspunsul imun antigen specific, clearence-ul
mediat de celulelor NK, recircularea linmfocitelor si
ICAM-3
 ICAM-3

Aceasta proteina este un membrul a familiei

moleculelor de adeziune intercelulara (ICAM)

Toate proteinele ICAM sunt glicoproteine

transmembranare tip I continind 2-9 domenii
imunglobulin-like si se leaga de preteina de
adeziune leucocitare LFA-1.

Aceasta proteina este constitutiva si exprimata

din plin de toate tipurile de leucocite si este
posibil sa fie cel mai important ligant pentru LFA-1
si initierea raspunsului imun.

Ea functioneaza nu doar ca o molecula de

 ICAM-4

Aceasta glicoproteina cu greutate moleculara

scazuta a fost recent redenumita ICAM-4 datorita
asemanarii cu moleculele de adeziune intercelulara,
desi nu se stie exact ce integrine se leaga de ICAM-4.

Functia lui ICAM-4 nu este pe deplin cunoscuta dar

pare a fi limitata la celulele eritroide.
 ICAM -5

Aceasta proteina este un membrul a familiei

moleculelor de adeziune intercelulara (ICAM).
Toate proteinele ICAM sunt glicoproteine
transmembranare tip I continind 2-9 domenii
imunglobulin-like si se leaga de preteina de
adeziune leucocitare LFA-1.
Aceasta proteina este exprimata pe suprafata
neuronilor telencefalici si prezinta doua tipuri de
activitati de adeziune, cuplarea homofilica
interneuronala si cuplarea heterofilica intre
neuroni si leucocite.
Poate fi o componenta esentiala a interactiunii
neuroni-celule microgliale atit in timpul dezvoltarii
normale cit si in anumite boli neurodegenerative.
VCAM-1
 VCAM-1

Proteina VCAM-1 mediaza adeziune limfocitelor,

monocitelor, eozinofilelor si bazofilelor de endoteliul
vascular. Deasemenea are rol in transductia
semnalului leucocite - celule endoteliate si pare sa
joace un rol in aparitia aterosclerozei si a artritei
reumatoide.
 PECAM-1 sau CD31

CD-31 segaseste in mod normal in celulele

endoteliale, trombocite, macrofage si celulele
Kupffer, granulocite, celulelel T / NK , limfocite,
megacariocite, osteoclaste si neutrofile.

CD-31 este deasemenea exprimat in anumite

tumori cum ar fi hemangioendoteliomul
epitelioid, hemangioendoteliomul epitelioid
sarcom-like, alte tumori vasculare, tumori
maligne histiocitare si plasmocitare.

Rareori este gasit in anumite sarcoame si

carcinoame.
Superfamilia integrinelor
Name Synonyms Distribution Ligands

11 Many Collagens, laminins.[6]

21 Many Collagens, laminins[6]

41 VLA-4[6] Hematopoietic cells Fibronectin, VCAM-1[6]

51 fibronectin receptor widespread fibronectin[6] and proteinases

61 laminin receptor widespread matrix macromolecules laminins

L2 LFA-1[6] T-lymphocytes ICAM-1, ICAM-2[6]

M2 Mac-1, CR3[6] Neutrophilsand monocytes Serumproteins, ICAM-1[6]

IIb3 Platelets[6] fibrinogen, fibronectin[6]

activated endothelial cells, melanoma, vitronectin,[7] fibronectin, fibrinogen,

V3 vitronectin receptor[7]
glioblastoma osteopontin, Cyr61

widespread, esp. fibroblasts, epithelial

V5 vitronectin and adenovirus
cells

proliferating epithelia, esp. lung and

V6 fibronectin; TGF1+3
liver

64 Epithelial cells[6] Laminin[6]

Structura unei subunitati a receptorlui
integrina intre celula si suprafata matriceala

The subunit structure of an integrin cell-surface

matrix receptor
Reglarea din interior a activitatii de cuplare extracelulara
a unei integrine celulare.

The regulation of the extracellular binding activity of a

cell's integrins from within.
Exces numeric de adeziuni focale intr-un fibroblast cu deficit de
FAK.
Integrina 2-specifica leucocitelor
Integrinele sunt o familie numeroasa de glicoproteine transmembranare
heterodimerice care ataseaza celulele de matricea proteica extrcelulara din
membrana bazala sau de liganzii altor celule. Integrinele contin subunitati mari ()
si mici () cu dimenisiuni de 120-170 kDa si 90-100 kDa.
Unele integrine mediaza direct recunoasterea si interactiunile intercelulare (celula-
celula). Integrinele contin situsuri de legare pentru cationii divalenti Mg2+ si
Ca2+, necesari functiei de adeziune.
Integrinele mamiferelor formeaza mai multe subfamilii avind subunitati comune
asociate cu diferite subunitati

2 integrinele sunt exprimate exclusiv pe leucocite si sufera o modificare

conformationala constind in fosforilarea subunitatii dupa activarea acesteia.
Totusi aceasta fosforilare nu este absolut necesara si nici suficienta pentru
activarea conformationala.
2 integrinele includ 4 heterodimeri diferiti
CD11a/CD18 (Lymphocyte Function-Associated Antigen-1= LFA-1) integrina 2
predominanta,
CD11b/CD18 (Mac-1) prezenta exclusiv in granulocite si monocite,
CD11c/CD18 (p150,95),
CD11d/CD18.
O mutatie a genei care codifica moleculele 2 (CD18) detrermina aparitia bolii
genetice denumita deficienta de adeziune leucocitara [ LAD, Leukocyte Adhesion
Deficiency]. Pacientii cu LAD prezinta infectii bacteriene recurente determinate de
incapacitatea de recrutare a granulocitelor ca raspuns la infectii..
Cel mai important membru al subfamiliei 1 integrine de pe leucocite este Very
Late Antigen-4 (VLA-4, CD49d/CD29, 4 1).
VLA-4 se lega de ligandul VCAM-1, fiind principalul responsabil de adeziunea
 Exista trei subtipuri de selectine:

Selectina E (preznta in celulele endoteliale)

Selectina L (prezenta in leucocite)
Selectina P ( preznta in trombocite si celulele
endoteliale)
Selectina E

Selectina E recunoaste si se leaga la carbohidrati sialinati prezenti

pe proteinele de suprafata a anumitor leucocite.
Acesti carbohidrati includ membri ai familiei Lewis X and Lewis
fiind gasite pe monocite, granulocite si limfocite T.
In timpul inflamatiei selectinele E joaca un rol important in
recrutarea leucocitara la locul leziunii. Eliberarea locala de
citokine IL1 si TNF prin distrugerea celulara induce o
supraexpersie a selectinelor E pe celulele endoteliale a vaselor
sanguine din apropiere. Leucocitele din torentul sanguin care
prezinta ligantul adecvat se vor lega cu afinitate scazuta de
selectinele E determinind rostogolirea leucocitelor de-a lungul
suprafetei interne a vaselor sanguine datorita acestor interactiuni
temporare si labile.
Pe masura ce procesul inflamantor avanseaza chemokinele
eliberate de tesutul lezat patrund in vase si activeaza rostogolirea
leucocitara care in acest moment produce legaturi strinse la
suprafata endoteliala permitind diapedeza.
Selectina P are functii similare dar sunt exprimate pe suprafata
celulelor endoteliale dupa citeva minute fiind stocate in celula mai
In cazul hiperglicemiei din sepsis, expresia selectinelor E
creste inducind o crestere a permeabilitati microvasculare.
Aceasta crestere a permeabilitatii determina edemul cu
ischemia si necroza consecutiva.Acest mecanism sta la baza
bolii denumita polineuromiopatie critica.
Selectina L, cunoscuta si ca CD62L, este o molecula de
adeziune celulara situata pe leucocite.

Selectinele L actioneaza ca un receptor de tip homing (care se

ntoarce acas) pentru leucocite perimitindu-le acestora intrarea
in tesuturile limfoide secundare via venule endoteliate. Liganzii
prezenti pe celulele endoteliale se vor lega pe leucocitele care
exprima selectina L incetinind traficul leucocitelor in sange si
facilitind intrarea in organele limfoide secundare.
Receptorul este prezent in general pe suprafata celulelor T .
Limfocitele T naive, care nu au intilnit antigenul specific,
trebuie sa intre in tesutul limfatic secundar pentru a intalni acel
Ag. Limfocitele T cu memorie, centrale, care au intalnit Ag
exprima selectinele L pentru localizarea in organele limfoide
secundare. Aici ele sunt pregatite pentru proliferare in
conditiile reintalnirii cu Ag.
Limfocitele T cu memorie efectorii nu exprima selectina L.
Aceste celule circula in periferie avand functie efectorie
imediata la intalnirea cu Ag.
 Selectina P este o celula de adeziune moleculara la
suprafata celulelor endoteliale activate, care captusesc
suprafata interna a vaselor sanguine si activeaza trombocitele.
In celulele endotelilale neactivate ea este stocata in granule
corpii Weibel-Palade iar in trombocitele neactivate in granulele

Selectina P are un rol esential in initierea recrutarii leucocitelor

la locul lezat din inflamatie . Cind celulele endoteliale sunt
activare de molecule precum histamina sau trombina in timpul
inlamatiei, selectina P se deplaseaza din interiorul celulei catre
suprafata celulei endoteliale.
Trombina reprezinta un trigger care declanseaza eliberarea de
Selectina P la nivelul celulei endoteliale iar studiile recente
sugereaza o cale suplimentara independenta de Ca+2
implicata in eliberarea selectinelor P.
Liganzii pentru selectina P de pe eozinofile si neutrofile sunt
structuri endo-beta-galactosidaz-resistente diferite de
selectinele E ceea ce sugereaza roluri total diferite a
selectinelor P si E in raspunsul inflamator.
Selectina P se ataseaza de actina citoscheletului prin
proteinele de ancorare a caror rol nu este bine precizat.