ANALIZĂ SĂPTĂMÂNA 14 – 21. 05.

2023
PROPUNERI

În general, se spune că atunci când omul își face planuri, zeii zâmbesc.
În cele ce urmează, doresc să prezint punctul meu de vedere legat de activitatea desfășurată
în ultimele zile.
Am ales această perioadă pentru că a fost o perioadă intensă, cu multe eforturi ale
dumneavoastră, cu așteptări dar și cu frustrări iar uneori, dezamăgiri.
Am urmărit atent acțiunile, mare parte din reacțiile interlocutorilor și ale dumneavoastră și,
apelând doar la sursele la care eu am acces, fără să cunosc discuțiile individuale ale fiecăruia
dintre dumneavoastră cu alte persoane, am constatat următoarele:
CONTEXT
La data de 12.05.2023, proiectele de documentație necesare au fost depuse spre analiză de
specialitate la un cabinet de avocatură.
Timpul alocat pentru elaborarea lor, a devenit disponibil și s-a trecut la următorul pas –
lărgirea ariei de informare privind demersul inițiat și cooptarea de noi membri în structuri
teritoriale care să angreneze în jurul lor persoane din comunitățile locale.
Odată cu acțiunea de „ocupare teritorială” a României, au fost făcute publice proiectele celor
două documente asumate de grupul de inițiativă și aflate în etapa de evaluare.
ABORDAREA CANTITATIVĂ:
Au fost create 37 grupuri de whatsapp (probabil 39 cu Bacău și Caraș Severin).
Actual, se contabilizează 90 de persoane (în afară de cei 6 moderatori) participante în toate
cele 37 grupuri.
În 9 grupuri formate nu este niciun participant în afară de moderatori: Covasna, Vrancea,
Iași, Satu Mare, Botoșani, Hunedoara, Ilfov, Sălaj, Bihor.
În 12 grupuri formate se găsește probabil doar persoana contactată de domnul Bădină pentru
a prelua inițiativa: Brașov, Brăila, Teleorman, Suceava, Bistrița Năsăud, Sibiu, Tulcea (cu
precizarea că nu pot să văd mai mult), Galați, Călărași, Vâlcea, Maramureș și Olt.
Top 5 număr de persoane în grupurile formate:
- București + 14;
- Constanța / Giurgiu + 8
- Neamț + 7
- Mureș + 5
- Prahova / Dâmbovița / Arad + 4
MESAJELE TRANSMISE ȘI MODUL DE RECEPTARE A ACESTORA
În intervalul analizat, cele mai difuzate informații au fost proiectele de statut și program.
O altă informație distribuită a fost apelul de a cunoaște/susține/promova PIR, distribuit în
grupuri de Facebook ai căror membri sunt, cu predilecție, pensionari militari.
Din analiza reacțiilor la informațiile diseminate, am desprins următoarele:
 - Programul și statutul difuzate ca și anexe atașate – care urmează să fie descărcate,
deschise și apoi citite – nu sunt atractive pentru larga majoritate a celor care intră în
contact cu ele;
- Apelul – aplaudat sau blamat, a născut polemici legate de , din păcate, „convingerile” pe
care cei care reacționează se pare că le au:
o Iarăși s-a găndit un grup de generali și colonei care s-au frecat prin birouri să-și
tragă ciolan;
o .... scris de un politruc;
o Iată ce face Ciucă, de ce am vrea mai mulți militari?
o ... iarăși ați început cu directive de la centru?...
- Interesul unora din participanții la dezbaterile on-line de a afla mai multe despre PIR se
lovește de lipsa referințelor: ... am căutat pe Wikipedia și am găsit doar...
CONCLUZII
Știm ce vrem noi, cred că e cazul să aflăm ce își doresc și oamenii pe care îi dorim lângă
noi.
Conștienți de faptul că acoperirea națională nu se poate face peste noapte, să îndreptăm
eforturile de consolidare a zonelor deja activate.
Suntem în perioada în care propunem doar „viitor” fără lucruri concrete. În general, lipsa
comunicării unor fapte concrete lasă loc supozițiilor (exemplu: vom face asta! – răspuns: faceți
pe dracu! ecouri: au mai promis și alții! spre deosebire de: am făcut asta! Următorul pas este ...
– situație mult mai greu de combătut și care creează un orizont de așteptare definit.)
Apare rezistența la schimbare generată de:
- Convingeri și experiențe personale;
- Certitudinea fiecăruia că are soluțiile corecte dar că nu îl bagă nimeni în seamă;
- Dezamăgirea față de clasa politică, în general;
- Conflictul istoric între corpurile de ofițeri și subofițeri;
și probabil alte situații care determină persoanele interesate să adopte o stare de expectativă până
la ... să vedem ce o să fie. Pentru noi, este un lucru arhicunoscut că relația dintre individ și
organizație este bazată pe principiul ... eu fac, dar ce îmi iese?. Din pacate, în acest interval,
acest mesaj a fost transmis cu tărie – motivul principal pentru aderare este că ... mi-au tăiat
pensia sau vor să mi-o taie.
În aceste condiții, cred că se impune o analiză serioasă a felului în care stabilim publicul
țintă pentru perioada următoare.
PROPUNERI
1. Chestionarea celor interesați sau simpatizanților cu privire la câteva din aspectele care ar
trebui să ilustreze tipul de politică pe care PIR și-o propune:
a. Care ar fi cele mai importante trei domenii în care ar trebui schimbat ceva ca
România să aibă un viitor mai bun?
b. Care ar fi cele mai importante trei personalități politice actuale care ați dori să se
alăture PIR?
 c. Care ar fi cel mai bun argument pentru a convinge electoratul să susțină
platforma PIR?
d. Care ar fi cele mai importante trei decizii dacă mâine ați fi la guvernare?
e. Cu care dintre partidele politice actuale ați fi de acord să intrați într-o coaliție de
guvernare?
f. În opinia dumneavoastră, forța unui partid este dată de:
i. Platforma program a partidului;
ii. Numărul de membri;
iii. Independența față de orice altă formațiune politică;
iv. Numărul de locuri din parlament;
v. Simpatia populației.
g. Care ar fi principalul mod în care ați acționa pentru a promova partidul și politica
acestuia?
h. Alte aspecte, inițiative, propuneri ..............
2. Stabilirea, pentru perioada dintre depunerea actelor și apariția rezoluției finale, a unui
calendar de activități structurat atât pe construirea infrastructurii naționale (în primă fază
grupuri de dezbateri on line și puncte locale de amplificare a mesajelor) cât și pe
ajustarea și rafinarea mesajelor care urmează a fi transmise (în sensul de a fi făcute
periodic analize asupra rezultatelor obtinute).
3. Crearea unui blog unde să fie aleasă și prezentată câte o temă concurentă viziunii PIR
care să genereze dezbateri și să fie văzută ca o tribună de la care fiecare își poate spune
cuvântul.