Sunteți pe pagina 1din 5

1.

CONCEPTUL, FUNCTIILE SI
ROLUL MONEDEI
CONCEPTUL DE MONEDA
Definiția monedei: Termenul "monedă" desemnează o piesă de metal emisă de autoritatea suverană
pentru a servi ca mijloc de schimb. Acest termen este folosit în limbajul francez, englez și italian.
Diferența între termenii "bani" și "monedă": Deși există mici diferențe între termenii "bani" și
"monedă" atât calitativ cât și cantitativ, aceștia sunt considerați similari în prezent. Există o similitudine
între circulația monetară și circulația bănească.
Originea și evoluția banilor: Banii au apărut ca o mare realizare a civilizației umane și au suferit
modificări pe parcursul dezvoltării producției de mărfuri. S-au dezvoltat ca un derivat al schimbului de
mărfuri.
Funcțiile banilor: Banii au un rol important ca intermediari în schimbul de diverse mărfuri în diferite
etape ale dezvoltării societății. Sunt considerați o marfă deosebită, marfă-intermediar, și marfă-semn de
valoare.
Interpretări ale originii banilor: Există două tipuri de abordări conceptuale ale originii banilor -
abordarea raționalistă și abordarea evolutivă. Abordarea raționalistă vede apariția banilor ca rezultat al
unui acord între oameni, în timp ce abordarea evolutivă, conform lui Karl Marx, explică apariția banilor
ca urmare a unui proces evolutiv în cadrul relațiilor de schimb.
Necesitatea banilor în evoluția societății: În faza timpurie a evoluției societății umane, nu era nevoie de
bani, deoarece producția și consumul se desfășurau în cadrul tribului. Banii au devenit necesari odată cu
apariția surplusurilor și a schimbului mai frecvent între triburi.

FUNCTIILE MONEDEI
Funcția de Instrument Unic de Plată și Schimb: Moneda a apărut pentru a facilita schimbul economic.
Funcționează ca mijloc de schimb în operațiunile de vânzare și cumpărare. Este general acceptată pentru
schimb, înlocuind alte bunuri.
Funcția de Etalon al Valorii Bunurilor: Moneda permite exprimarea valorii bunurilor în termeni
monetari. Este esențială pentru compararea prețurilor diferitelor bunuri și servicii. Puterea de cumpărare
variază invers proporțional cu modificarea prețurilor.
Funcția de Rezervă a Valorii (Mijloc de Tezaurizare): Moneda este o formă de rezervă de avere,
alături de imobile, terenuri, și bijuterii. Are avantajul lichidității ridicate în comparație cu alte forme de
rezervă. În perioadele de inflație, alte forme de păstrare a valorii, cum ar fi aurul, pot deveni preferate.
Funcția de Standard al Plăților Amânate și Baza a Creditului: Moneda exprimă valoarea în contracte
pe termen lung și în tranzacțiile la termen.Joacă un rol de mijlocitor în sistemul creditului.
Funcția de Unitate de Cont: Moneda este utilizată pentru evaluarea bunurilor, înregistrări contabile și
analize financiare. Permite compararea valorilor în timp și cuantificarea valorii adăugate în activitatea
economică. Poate fi o unitate de cont fără existența fizică, ca în cazul unității de cont DST (Drepturi
Speciale de Tragere).

Clasificarea Monedei
Clasificarea Monedei:
Moneda poate fi clasificată în două categorii principale: (A) moneda materială și (B) moneda scripturală.
Moneda Materială:
Moneda din metal poate fi alcătuită din metale comune sau metale prețioase.
Moneda de hârtie poate fi reprezentativă (cu o anumită garanție) sau convențională (emisă de stat).
Moneda de Hârtie:
Moneda de hârtie reprezentativă se bazează pe o garanție și poate fi sub formă de bilete de bancă sau
bancnote.
Apariția biletului de bancă a fost rezultatul certificatelor de depozit și circulației cambiilor.
Convertibilitatea Monedei:
Convertibilitatea internă se referă la schimbul monedei naționale în valută în țara respectivă.
Convertibilitatea externă este rezervată doar persoanelor nerezidente și este limitată.
Convertibilitatea în valută stimulează echilibrul valutar, eficiența comerțului exterior și permite
restructurarea economică.
Forma Monedei După Valoarea Intrinsecă:
Moneda cu valoare integrală conține o cantitate de metal prețios egală cu valoarea nominală.
Moneda-semn (fiduciară) are o valoare nominală diferită de valoarea reală a materialului.
Capacitatea Circulatorie a Monedei:
Moneda legală are capacitate circulatorie nelimitată, stabilită prin lege.
Moneda facultativă există ca alternativă în perioadele de inflație și depreciere a monedei naționale.
Moneda fracționară caracterizează moneda de argint în perioada bimetalismului.

Caracteristicile Monedei
Portabilitate, Divizibilitate, și Recunoașterea Ușoară:
Acestea sunt caracteristici ale monedei metalice, dar dezvoltarea creditului face ca aceste trăsături să fie
mai puțin importante în zilele noastre.
Acceptabilitate:
Este o caracteristică crucială a monedei, indiferent de forma și perioada de circulație.
Cu cât o monedă este mai acceptată, cu atât este mai căutată și universal dorită, fiind ușor schimbată pe
bunuri și servicii.
Stabilitate:
Este esențială pentru satisfacția utilizării monedei.
Moneda trebuie să aibă o valoare stabilă, în special atunci când este utilizată ca rezervă de valoare sau
standard al plăților amânate.
Instabilitate și Pierderea Încrederii:
Instabilitatea monedei poate crea dificultăți în utilizarea sa, făcând ca oamenii să își piardă încrederea în
moneda națională.
O scădere moderată a valorii monedei poate fi acceptată în anumite condiții economice.
Atribute Legale ale Monedei:
A. Legalitatea Monedei:
Legile cu privire la moneda legală sunt stabilite pentru a crește acceptabilitatea acesteia.
Leul în România este monedă legală pentru orice sumă și scop.
B. Etalonul Monetar:
Există etaloane monetare metaliste (aur, argint) și nemetaliste (puterea de cumpărare).
În trecut, România a adoptat etalonul bimetalist, dar în prezent, etalonul monetar este reprezentat de
puterea de cumpărare.
Evoluția Monedei în România:
România a trecut prin diverse sisteme monetare, inclusiv bimetalism, monometalism, și reforme monetare
în diferite perioade (1867, 1890, 1929, 1952, 1954).

2. MASA MONETARA SI
CIRCULATIA MONETARA
Masa Monetară
Definiție Simplă:
Masa monetară reprezintă toate banii existenți în economia unei țări la un moment dat.
Compoziție și Proprietari:
Include toate mijloacele de plată și cumpărare folosite în țară de persoane fizice, juridice și stat.
Proprietarii de bani sunt atât băncile (sector bancar) cât și oamenii obișnuiți și companiile (sector
nebancar).
Sectorul Bancar și Nebancar:
Sectorul bancar are băncile comerciale cu rezerve în moneda băncii centrale.
Sectorul nebancar include companii și populația care dețin bancnote, monedă metalică și depozite la
băncile comerciale.
Stoc de Creanțe Monetare:
Masa monetară constă din creanțe asupra băncilor, adică oamenii și companiile dețin bani sub diverse
forme.
Măsurarea Masei Monetare:
Poate fi măsurată prin însumarea banilor din activul bilanțului participanților economici.
De asemenea, se poate măsura prin însumarea datoriilor din pasivul bilanțului băncilor comerciale și al
Băncii Centrale.
Identitate Contabilă:
O identitate contabilă arată că creanțele monetare asupra băncilor sunt egale cu datoriile acestora.
Indicatorii de Structurare și Aggregatele Monetare
Structurarea Masei Monetare:
Masa monetară este măsurată și înțeleasă prin indicatori și agregate monetare.
Aceasta este delimitată în funcție de criteriile folosite în statistica monetară internațională.
Perspective de Analiză:
Monedă Scripturală și Numerar:
Monedă scripturală (bani de cont) și numerar.
Apare ca sold în conturile bancare și numerar în posesia agenților economici sau populației.
Detinători de Monedă:
Mijloace bănești (monede) aparținând sectorului public.
Mijloace bănești ale sectorului privat.
Rotatie și Importanță:
Mijloace bănești cu circulație curentă.
Mijloace bănești economisite.
Alte mijloace bănești.
Lichiditate:
Lichidități primare, secundare, și tertiare.
Agregate Monetare:
Ansamblul omogen de active utilizabile ca mijloc de plată.
Se includ unele în altele, de la cel mai mic agregat până la cel mai mare.
Tipuri de Aggregate Monetare:
M1: Monede efective și depozite curente, reprezentând lichiditatea primară.
M2: Include M1 și plasamente la termen, reprezentând lichiditatea secundară.
M3: Include M2 și alte active cu grade diferite de lichiditate.
L: Reunește titlurile pe termen mediu și lung, negociabile, care pot fi transformate în mijloace de plată.
Criterii de Definire a Agregatele Monetare:
Eficiența: Capabilitatea de a deveni obiective intermediare în politica monetară.
Controlabilitate: Capacitatea autorităților monetare de a influența evoluția agregatelor.
Disponibilitate Statistică: Rapida disponibilitate și ușurința calculului.
Exemplu de Definire în Uniunea Europeană:
M¹: Numerar în circulație + depozite overnight.
M²: M¹ + depozite rambursabile și la termen până la 2 ani.
M³: M² + împrumuturi REPO + unități ale fondurilor de piață + instrumente de îndatorare până la 2 ani.
Situația în R. Moldova:
M0: Numerar în circulație deținut de BNM, exclusiv numerarul în casele băncilor comerciale.
M1: M0 + depozite la vedere în monedă națională.
M2: M1 + depozite la termen și instrumente de piață monetară.
M3: M2 + depozite în valută străină ale rezidenților, exprimate în lei moldovenești.

Circulația Monetară
Circulația Monetară:
Este esențială pentru dezvoltarea economiei de piață.
Mișcarea stabilă a banilor în funcția de mijloc de circulație și plată este crucială.
Legea circulației bănești, formulată de K. Marx, explică influența banilor în circulația mărfurilor.
Importanța Monedei în Economie:
Derivă din modul în care circulă și finanțează tranzacțiile economice.
Relația lui Irving Fisher (MV = PQ) exprimă cererea de monedă în economie.
Viteza de Circulație a Monedei:
Depinde de volumul tranzacțiilor și nivelul masei monetare.
Se măsoară sub forma unui coeficient sau în număr de zile.
Factori precum veniturile, economisirea și decalajul de timp influențează viteza de circulație.
Viteza de Rotație a Monedei:
Reflectă frecvența cu care banii se reîntorc la bancă.
Se exprimă sub forma unui coeficient sau în număr de zile.
Factori precum veniturile și procesul de economisire influențează viteza de rotație.
Legea Circulației Bănești:
Formulată de K. Marx, relevă cum masa monetară necesară circulației depinde de volumele mărfurilor și
nivelul prețurilor.
Indicatori și Calculul Multiplicatorului Monetar:
Indicatori precum viteza de rotație și multiplicatorul monetar ajută la evaluarea și reglarea circulației
bănești.
Multiplicatorul monetar se calculează raportând agregatul monetar M2 la baza monetară.
Schimbări în Circulația Bănească:
Trecerea la economia de piață a modificat radical rolul banilor și relațiile bănești.
Factori precum volumul mărfurilor, nivelul prețurilor și dezvoltarea creditului influențează cantitatea de
bani în circulație.

Analiza Eficienței Circulației Bănești:

Analiza factorilor care influențează viteza și cantitatea de bani este crucială pentru evaluarea eficienței
economiei de piață.

S-ar putea să vă placă și