CLASIFICAREA BAUTURILOR

Bauturile pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

● dupa tehnologia de obtinere;
● dupa concentratia alcoolica;
● dupa orientarea servirii intr-un meniu;
● dupa continutul de zahar.
Dupa tehnologia de obtinere:
● bauturi alcoolice;
● bauturi nealcoolice;
● bauturi stimulente.

BAUTURILE NEALCOOLICE

In grupa bauturilor nealcoolice intra: apa gazoasa sau sifonul, apa minerala, laptele, sucurile din
fructe, sucurile din legume, nectarul, siropurile naturale din fructe, bauturile racoritoare industriale,
braga, cvasul, mazagranul, ceaiul, cafeaua, cacaoa.

Sortimentul bauturilor nealcoolice

1. Apa gazoasa sau sifonul – este o bautura care se obtine din apa potabila in care se incorporeaza
acid carbonic, in aparatele speciale, rezultand o apa gazoasa, saturate in dioxid de carbon (cca. 0,5 g/l )
care ii da un gust racoritor, intepator caracteristic. Se imbuteliaza in sticle sau sifoane (2-12 grade
Celsius). Sifonul se poate servi simplu, la pahar, sau in combinatie cu bauturi alcoolice, siropuri sau
sucuri de fructe sau legume.

Fig. 8. Sifon

1
 2. Apa minerala – comparativ cu apa potabila apa minerala este acea apa ivita la suprafata dintr-
o sursa naturala sau adusa prin forare care contin cel putin 1g / l saruri dizolvate si anumite gaze
recunoscute, cu valoarea benefica asupra sanatatii. Dupa scopul in care sunt consumate, apa minerala
poate fi:
- terapeutica sau medicala consumata in scop terapeutic;
- apa minerala de masa – consumata la servirea mesei.
Din punct de vedere al substantelor chimice continute, mai precis al sarurilor minerale, apa
minerala se clasifica in:
- apa alcalina, sodica, bicarbonata, magnezica, hidrocarbonata.
Apa minerala poate fi imbogatita cu dioxid de carbon, inainte de imbuteliere. Apa minerala se
serveste rece la masa, simpla sau in amestec cu diferite sucuri sau siropuri de fructe si legume, la
prepararea cockteilurilor, sau servirea anumitor bauturi.

Fig. 9. Apa minerala

3. Laptele – este un lichid nutrient produs de glandele mamare ale mamiferelor female. Este
sursa principala de nutritie a nou-nascutilor, inainte de a fi capabili de a digera alte mancaruri.
Compozitia laptelui variaza mult in functie de mamiferul de la care provine. Cel mai consumat
este laptele de vaca. Acesta contine cca. 3,5 % grasime, 3,5% proteine (proteina principala este caseina –
80%), 4,5% glucide, 87,5% apa, precum si numeroase vitamine si saruri minerale, enzime, pigmenti,
anticorpi, etc.
Laptele se comercializeaza dupa o prelucrare industriala prealabila in care este supus operatiei
de pasteurizare in vederea distrugerii microorganismelor daunatoare. Se serveste de catre toate
categoriile de consumatori, cu precadere la micul dejun.

Fig. 10. Laptele

4. Sucurile din fructe – sunt cele mai apreciate bauturi racoritoare si reprezinta de fapt suc
natural, obtinut prin presarea sau centrifugarea fructelor proaspete si bine coapte, cu ajutorul diverselor

2
aparate, special destinate acestui scop. Se pot obtine din toate sortimentele de fructe cunoscute,
caracterizandu-se prin aceea ca reprezinta 100% extract natural din fructe respective, fara nici un fel de
adaos. Ele pot fi uneori indulcite, in functie de natura fructului utilizat dar este interzisa adaugarea
substantelor colorante, aromatizante, conservante sau neutralizante.
Sucurile naturale din fructe – pot fi preparate deasemenea si prin dilutia concentratului de
fructe cu apa, inaintea servirii.

Fig. 11. Suc natural de cirese

5. Sucurile din legume – sunt sucuri naturale obtinute din morcov, telina, rosii, ridichi negre,
castraveti, sfecla rosie si varza alba, prin aceleasi procede ca si cele de fructe. Sucurile obtinute vor purta
denumirea legumei sau amestecului de legume din care au fost preparate. Se servesc simple, in
combinatie cu sucurile de fructe, cu ape minerale sau sifon si cu bauturi alcoolice in cocketeiluri.

6. Nectarul – reprezinta deasemenea suc natural care insa pastreaza in compozitie si pulpa
fructelui din care se prepara. Pentru preparare se uitilizeaza fructe proaspete si bine coapte. Are un
aspect tulbure dar lichidul trebuie sa fie omogen, sa aiba culoarea specifica fructului respectiv, gust si
miros caracteristic, placut. Sucul natural al fructului trebuie sa nu fie in proportie mai mica de 50%, iar
concentratia de zahar sa nu depaseasca 100 g /l nectar.

Fig. 12. Nectar de caise

7. Siropurile naturale din fructe – se realizeaza din sucuri naturale de fructe aromate si zahar cu
sau fara incalzire, la unele sortimente putandu-se adauga si acizi alimentari.
Se servesc dupa diluare cu apa minerala, sifon, prin amestecare manuala sau in aparate speciale, in
cazul in care unitatie sunt dotate cu astfel de aparate.

Fig. 13. Sirop natural din afine

3
 8. Bauturile racoritoare industriale (limonade gazoase) – sunt preparate din concentrate de plante
exotice, citrice, fructe indigene, esente naturale alimentare, sucuri naturale, zahar, apa potabila,
impregnate cu bioxid de carbon si ambalate in butelii se sticla inchise ermetic.
La fabricarea bauturilor racoritoare se interzice folosirea esentelor sintetice, substantelor
conservate, spumante, a indulcitorilor sintetici, acizilor minerali sau a altor adjuvanti. Prin exceptie, la
fabricarea unor bauturi dietetice se admite utilizarea zaharinei.
Se comercializeaza numai bauturi racoritoare cu un espect limpede si opalescent, fara corpuri
straine, exceptand particulele provenite din pulpa fructului. Culoarea lor trebuie sa fie identica cu cea a
fructului sau a plantei din care provine bautura, cu miros si gust placut, dulce, intepator, specific
fructului, plantei sau amestecului acestora.
Saturatia in bioxid de carbon se va situa intre 0,4 – 0,6 g / 100ml, astfel incat sa asigure degajarea
abundenta si prelungita de gaz.
Bauturile racoritoare se depoziteaza in locuri racoroase, bine aerisite, la o temperaturi de 5 – 12
grade Celsius. Termenul de garantie este de 30 de zile de la data fabricatiei pentru bauturile pasteurizate
si de 7 zile pentru cele nepasteurizate.
Fiecare lot de bauturi racoroase va fi insotit de certificatul de calitate. Dintre toate sortimentele de
bauturi racoritoare industriale mentionam: Coca – Cola, Pepsi Cola, Cappy Tempo cu diferite fructe,
Prigat, Apa tonica, Sprite, Kinley, Bitter lemon, etc.

9. Braga – originea e specifica tarilor din Orientul Apropiat, este o bautura preparata prin fierberea
mieiului macinat cu apa, din care se obtine un lichid tulbure – braga dulce; dupa o perioada de
fermentare se ajunge la braga – propriu – zisa, comercializata ca atare.
Braga prezinta urmatoarele caracteristici:
- aspect laptos;
- culoare galbuie;
- miros particular aromatic;
- gust acrisor;
- alcool maxim 1% volum.
La preparearea bragai este interzisa utilizarea substantelor indulcitoare artificiale, a celor colorate si

conservate. Fig. 14. Braga

4
 10. Cvasul – bautura asemanatoare cu braga, obtinut prin fermentarea painii de secara cu adaos de
zahar sau sucul diferitelor fructe, are caracteristici si indici de calitate asemanatori cu cei ai bragai, cu
deosebirea ca in continutul sau alcoolul poate fi mai ridicat (maximum 1,5- 2%).

11. Mazagranul – bautura racoritoare avand principale componente cafeaua si cicoarea, se obtine
din svartul concentrate (cafeaua prajita si macinata, cicoare si apa) lasat sa se limpezeasca, dupa care se
strecoara si se amesteca cu cantitatea de zahar prevazuta in reteta, agitandu-se continutul pana ce zaharul
s-a dizolvat complet.
Se imbuteliaza in sticle sigilate cu ceara sau stearina si se pastreaza la rece, in spatii frigorifice sau
bazine cu gheata (apa cu gheata din bazine nu trebuie sa depaseasca inaltimea sticlelor).

12. Ceaiul – originar din Asia, este considerat de botanisti ca facand parte dintre primele plante
cultivate pe planeta noastra. Utilizarea frunzelor de ceai dateaza de mai bine de 5000 de ani, cronicele
chineze consemnand-o in anul 273 i.e.n.
O clasificare generala a ceaiului deosebeste doua mari categorii:
- ceai de masa – la randul lui ceaiul de masa se imparte in doua grupe: ceai negru si ceai verde.
- ceai medicinal.
Ceaiurile medicinale se prepara din diferite plante sau parti de plante (radacini, muguri, frunze,
flori, seminte, etc.) si se folosesc pentru a obtine un anumit efect terapeutic. Exceptand ceaiul de macese
si coacaze negre, restul ceaiurilor nu au valoare nutritive decat prin adaosul de zahar, miere, lamaie, etc.
Ceaiul se prepara cel mai frecvent prin infuzie. Aceasta consta in turnarea apei adusa aproape de
temperature de fierbere (cca. 90-95 grade C dar niciodata clocotita) peste plante (o lingurita de plante /
ceasca) si mentinerea in contact timp de 3 – 5 minute, in functie de modul de maruntire a frunzelor de
ceai utilizate.
Se poate prepara si decoct, adica prin fierberea in apa timp d 5 – 20 minute a partilor de plante
fragmentate, folosind de regula, 1-2 lingurite de plante, la 1 – 12 ore, la temperatura camerei. Ceaiul se
prepara pentru o singura zi si se bea neindulcit sau indulcit cu miere de albine.

Fig. 15. Ceai de musetel

5
 13. Cafeaua – reprezinta o alta bautura cu o larga raspandire in intreaga lume.
Dintre sorturile renumite de cafea mentionam urmatoarele: Arabica, Robusta, Liberica,
Maragogype. In afara de cafeaua prajita, in comert se mai gasesc si alte sortimente, cum ar fi:
- cafea solubila;
- cafea liofilizata
- cafea fara cofeina (decafeinizata).
Cafeaua se prepara prin diferite metode, la baza carora sta insa procesul de infuzare:
- espresso – consta in obtinerea bauturii in urma condensarii vaporilor de apa fierbinti ce au strabatut
sub presiune stratul de cafea macinata si dozata anterior, bautura captandu-se direct in ceasca.
- la filtru – consta in trecerea apei incalzite electric peste stratul de cafea macinata, bautura obtinuta
captandu-se intr-un vas special, de regula confectionat din sticla.
- la ibric – consta in fierberea apei impreuna cu zaharul aferent, adaugarea cafelei macinate in apa aflata
la punctual de fierbere, omogenizarea amestecului urmata de retragerea – repunerea vasului de pe foc
astfel incat cafeaua sa “de-a in clocot “ de trei ori.

14. Cacaoa – folosita in alimentatie este produsul obtinut prin prelucrarea semintelor arborelui de
cacao. Din boabele de cacao prajite in prealabil, se obtin urmatoarele produse din cacao: pasta de cacao,
cacao degresata, cafea solubilizata, ciocolata.
Un sortiment deosebit solicitat de catre consumatori este cacao cu lapte. Pentru prepararea acestei
bauturi se amesteca prin frecare zaharul cacao, apoi se adaoga in vasul de fierbere al laptelui si se
omogenizeaza bine compozitia obtinuta.

Fig. 16. Lapte cu cacao