FORENSIC SCIENCE FORUM / FORUM CRIMINALISTIC

Issue 19/ 1 of 2016 (January-June)/ Volume IX ISSN 18 44 -2 641

DOI: 10.18283/FORUM.IX.19.12016.332

Special investigative methods and techniques of drug trafficking offenses /

Metode și tehnici speciale de investigare a infracțiunilor de trafic de droguri

Marin RUIU, phD. 1, Carmen DARICIUC 2

Article deals with special methods for investigating drug trafficking offenses. Given that this
manifestation of this type of crime is more extensive, it is necessary that competent bodies to develop
and use such special investigative techniques and methods. These methods allow authorities to
gather the necessary evidence to prove the facts of drug trafficking and prosecution of those involved.
Content description
Techniques such as undercover investigator allow investigators to have permanently information
(Eng.):
about the activities of criminals involved in such activities and relationships between them. Thus,
based on this information, investigators will be able destructuring whole group involved. Controlled
delivery is a tool for catching in the act of drug transfers between different groups or elements of the
group with no risk of banned substances to reach the consumer market.
Keywords: drug trafficking, investigative methods, undercover, controlled delivery, banned substances
Article info: Received: 13/06/2016 Approved: 20/06/2016 Pages/ words: 8/4112
Articolul abordează metodele speciale de investigare a infracțiunilor de trafic de droguri. În contextul
în care acest manifestarea acestui gen de infracțiune este tot mai amplă, este necesar ca organele
abilitate să dezvolte și să poată utiliza tehnici și metode speciale de investigare. Aceste metode
permit autorităților să adune probele necesare pentru probarea faptelor de trafic de droguri și tragerea
Rezumatul articolului la răspundere a celor implicați. Tehnici precum investigatorul sub acoperire permit anchetatorilor să
(Ro) aibă în permanență informații despre activitățile desfășurate de infractorii implicați în astfel de
activități, precum și relațiile dintre ei. Astfel, pe baza acestor informații, anchetatorii vor putea
destructura întreaga grupare implicată. Livrarea supravegheată este un instrument ce permite
prinderea în flagrant a transferurilor de droguri între diferite grupări, sau elemente ale grupării, fără a
exista riscul ca substanțele interzise să ajungă pe piața de consum.
tehnici speciale de investigare, trafic de droguri, flagrant, livrarea supravegheată, substanțele
Cuvinte cheie:
interzise
Detalii articol: Primit: 13/06/2016 Aprobat: 20/06/2016 Pagini/ cuvinte: 8/4112

Article`s content: Cuprinsul articolului:

a.Introduction a.Introducere
b. Undercover investigator b. Investigatorul sub acoperire
c. Controlled delivery c. Livrarea supravegheată
d.Conclusions d.Concluzii
e.Bibliography e.Bibliografie

♦♦♦♦♦

a.Introducere
După 1989 realitățile sociale au suferit
profunde modificări. Odată cu acestea s-a modificat și
fenomenul și tipologia infracțională. Astfel, traficul de
droguri, care înainte avea valori foarte reduse a
crescut în mod alarmant. România a devenit atât țară
de tranzit, precum și țară de consum. Ascensiunea
acestui flagel s-a datorat și lipsei unei legislații în
materie, precum și a unor instrumente eficiente care
să permită identificarea, controlul fenomenului,
precum și tragerea la răspundere a celor vinovați.
În vederea reglementării luptei împotriva
traficului de droguri, a fost adoptată legea nr. 143 din
2000.

1 Alexandru Ioan Cuza Police Academy, Romania, Forensic Science Department, mruiu@gmail.com.
2 Alexandru Ioan Cuza University, carmen.dariciuc@yahoo.com

www.forum-criminalistic.ro 27
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum
De asemenea, statul român, prin prevederi
legislative a introdus și o serie de metode și tehnice
speciale de investigare.
Capitolul I din Recomandarea Consiliului
Europei cu privire la tehnicile speciale de investigații
din 25 aprilie 2005 definește tehnicile speciale de
anchetă ca fiind ,,tehnicile aplicate în contextul
investigațiilor penale în scopul depistări și anchetării
unor crime grave și suspecților, menite să colecteze
informații astfel încât să nu alarmeze persoanele
vizate”.
Metodele și tehnicile speciale de investigare
trebuie utilizate de organele judiciare în conformitate
cu respectarea unor principii fundamentale, respectiv
principiul legalității, principiul respectării drepturilor
persoanelor, principiul utilității și proporționalității
acestor mijloace.[1]
Tehnicile speciale de anchetă sunt
numeroase, variate și evolutive, prezintă un caracter
secret și pot îngrădi anumite drepturi și libertăți
fundamentale ale persoanelor.
Curte Europeană a Drepturilor Omului a
statuat faptul că mijloacele speciale de investigații
sunt necesare în cazul investigării traficului de droguri
de către organele judiciare. Totuși, ea cere ca
amestecul în viața privată și gradul acestui amestec
să fie necesar și proporționat. Și, probabil, ceea ce
este mai important, ea cere ca acest amestec să fie
însoțit de garanții procedurale suficiente în ceea ce
ține de efectuarea și autorizarea lor, pentru a asigura
că ele nu sunt utilizate în mod arbitrar, imprevizibil și
necontrolat.
Așadar, principalele tehnici speciale de
investigare folosite în combaterea traficului de droguri
au fost enunțate în cuprinsul articolului 20 din
Convenția Națiunilor Unite privind combaterea crimei
organizate transnaționale, recomandându-se statelor
implementarea mecanismelor de acțiune a acestora și
legislația aferentă. Aceste tehnici sunt următoarele:
înregistrările audio-video, supravegherea și controlul
comunicațiilor și transmisiilor electronice, folosirea
martorilor sub protecție și acordarea de imunități
pentru aceștia, livrările supravegheate.
b. Investigatorul sub acoperire
Astfel, printre metodele de noutate ce se
bucură de succes în lupta împotriva traficului ilegal de
droguri de mai mulți ani, practicate atât de organele
judiciare din țările occidentale cât și de autoritățile
www.forum-criminalistic.ro
1/2016
competente din țara noastră, se află și aceea a
infiltrării investigatorului acoperit.
Această noțiune de ,,investigator sub
acoperire” este reprodusă din conceptul anglo-saxon
(undercover investigator or agent), având în linii
generale aceeași conotație, respectiv de a se infiltra
și a lucra cu sau printre cei ce urmează a fi observați
în legătură cu furnizarea de informații, date, indicii sau
probe privind activitatea de trafic de droguri, așa cum
a fost reglementată prin Legea nr. 143/2000[2].
În literatura de specialitate s-a arătat că o
operațiune sub acoperire trebuie să întrunească trei
caracteristici esențiale: secretul (agentul disimulează
calitatea sa de polițist sau de terț care lucrează pentru
poliție), viclenia (agentul construiește un scenariu în
scopul de a câștiga încrederea unei persoane, în
vederea constatării unei infracțiuni sau a strângerii de
informații referitoare la o infracțiune) și interacțiunea.
În dreptul nostru, noțiunea de investigator sub
acoperire este definită de Legea 143/200 în art. 1, lit.
k. Aceștia sunt ,,polițiști special desemnați să
efectueze, cu autorizarea procurorului, activități
specifice, în vederea strângerii datelor privind
existența infracțiunii și identificarea făptuirilor și acte
premergătoare, sub o altă identitate decât cea reală,
atribuită pentru o perioadă determinată”[3].
În conformitate cu prevederile art. 21 din
Legea 143/2000, ,,Procurorul poate autoriza folosirea
investigatorilor acoperiți pentru descoperirea faptelor,
identificarea autorilor şi obținerea mijloacelor de
probă, în situațiile în care există indicii temeinice că a
fost săvârșită sau că se pregătește comiterea unei
infracțiuni dintre cele prevăzute în prezenta lege”[4].
Articolul 148 din Codul de procedură penală
stipulează că autorizarea folosirii investigatorilor sub
acoperire se poate dispune de procurorul care
supraveghează sau efectuează urmărirea penală, pe
o perioadă de 60 de zile[5].
Potrivit art. 22 din legea 143/2000, ,,Polițiștii
din formațiunile de specialitate, care acționează ca
investigatori acoperiți, precum şi colaboratorii
acestora pot procura droguri, substanțe chimice,
esențiale şi precursori, cu autorizarea prealabilă a
procurorului, în vederea descoperirii activităților
infracționale şi a identificării persoanelor implicate în
astfel de activități. Actele încheiate de polițiștii şi
colaboratorii acestora, prevăzuți la alin. (1), pot
constitui mijloace de probă”[6].
28
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum
Din modul de definire se pot desprinde
condițiile cumulative pe care trebuie să le întrunească
persoana care poate fi investigator acoperit.
O primă condiție este aceea de a avea
calitatea de polițist.
În acest sens, art. 22 alin. 1 din Legea
143/2000 face referire la polițiștii din formațiunile de
specialitate. Art. 148 alin. 4 din Codul de procedură
penală prevede că investigatorii sub acoperire sunt
lucrători operativi din cadrul poliției judiciare. Aceasta
este constituită din ofițeri și agenți de poliție
specializați în efectuarea activităților de constatare a
infracțiunilor, de strângere a datelor în vederea
urmăririi penale și de cercetare penală, aceștia având
și calitatea de organe de cercetare a poliției judiciare.
În cadrul acestora din urmă funcționează lucrători
specializați din Ministerul Administrației și Internelor
anume desemnați de ministru cu avizul favorabil al
Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție și își desfășoară activitatea
sub autoritatea procurorului general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau sunt
desemnați și funcționează potrivit unor legi
speciale[7].
O a doua condiție este aceea ca polițistul să
fie special desemnat să efectueze această activitate.
Această condiție expresă, constă în numirea
lucrătorului din structura specializată care va îndeplini
această misiune. Șeful Brigăzii de Combatere a
Criminalității Organizate din cadrul Inspectoratului
General al Poliției Române desemnează
investigatorul sub acoperire printr-un ordin intern în
care se menționează identitatea reală și cea sub care
acesta acționează.
Prin ,,identitate” se înțelege ansamblul de
date prin care se identifică o persoană, aceasta
presupunând date de stare civilă; date privind
domiciliul ori reședința; date privind ocupația, funcția,
locul de muncă, studii; date privind semnalmentele
persoanei și altele.
Ultima condiție ce se cere a fi îndeplinită în
cazul folosirii investigatorului sub acoperire o
reprezintă consimțământul polițistului care urmează
să acționeze în acest cadru.
Chiar dacă nu este prevăzută în mod expres
și nici nu rezultă din reglementarea legală,
considerăm că această condiție este tot obligatorie,
putând fi dedusă din faptul că nimeni nu poate fi
obligat să exercite această misiune fără
consimțământul său, verbal sau scris, mai ales că nu
www.forum-criminalistic.ro
1/2016
sunt prevăzute în mod expres măsuri de protecție a
investigatorului acoperit.
În continuare vom observa că utilizarea
investigatorului sub acoperire este admisibilă doar
atunci când face cu respectarea unor condiții
cumulative, pe care le vom expune în cele ce
urmează.
Astfel, este necesar să existe indicii temeinice
că a fost săvârșită sau că se pregătește comiterea
unei infracțiuni. Legea nu cere existența unor probe ci
doar a unor indicii, informații suficient de
convingătoare în sensul pregătirii sau săvârșirii unei
infracțiuni.
Pe de altă parte indiciile temeinice trebuie să
privească săvârșirea sau pregătirea unei infracțiuni
prevăzute în Legea nr. 143/ 2000. Textul de lege
stabilește că pot fi autorizați investigatorii acoperiți
dacă a fost a fost săvârșită ori dacă se pregătește
comiterea unei infracțiuni în legătură cu drogurile. Mai
este necesar ca infracțiunile să nu poată fi descoperite
sau făptuitorii să nu poată fi descoperite sau făptuitorii
să nu poată fi identificați prin alte mijloace de probă.
Legiuitorul a apreciat că plângerea sau
denunțul nu sunt suficiente pentru cunoașterea
fenomenului criminalității reale existente la un
moment dat în societate. Pentru a putea fi utilizați
investigatorii sub acoperire este necesar ca din datele
și informațiile avute la dispoziție să rezulte că nu
există alte căi, metode ori mijloace prin care poate fi
descoperită infracțiunea sau prin care pot fi identificați
suspecții.
Condiția finală ce se solicită a fi respectată
rezidă în scopul folosirii investigatorilor acoperiți, și
anume acela de a desfășura activități pentru
descoperirea faptelor, identificarea autorilor și
obținerea mijloacelor de probă.
Cadrul limitativ impus de art. 21 alin. 1 din
Legea nr. 143/2000 este dat de faptele ce au ca obiect
traficul de droguri, iar aceștia pot desfășura doar
activitățile necesare în vederea descoperirii faptelor,
identificării autorilor și obținerea mijloacelor de probă.
Autorizarea se dă pentru investigarea unui caz
concret, iar investigatorului acoperit îi este interzis să-
și depășească competențele care i-au fost conferite.
Opinăm că nu se poate da o astfel de autorizație în alt
scop decât cel prevăzut expres de lege.
Dacă am văzut condițiile impuse de lege
pentru a deține calitatea de investigator sub acoperire,
propunem să ne oprim și asupra unor chestiuni de
ordin psihologic și de ce nu, chiar și fiziologic pe care
29
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum
trebuie să le dețină un astfel de investigator și care pot
fi elemente esențiale pentru buna desfășurare a unei
anchete de acest gen.
Apreciem că, pentru desemnarea polițiștilor
care vor lucra sub acoperire sunt necesare măsuri
temeinice de recrutare, selecție și instruire, fiind
necesar a se avea în vedere și gradul de pregătire
profesională, onestitatea, motivarea, abilitățile de
negociator, disponibilitatea de a lucra în echipă,
rezistența la stres. Un bun investigator acoperit
trebuie să aibă mai multe aptitudini, spre exemplu: să
aibă cunoștințe despre lumea interlopă, metodele ei și
modurile de operare; să fie familiarizat cu felul de a
vorbi; să fie la curent cu prețurile drogurilor pe piața
ilicită; să aibă cunoștință despre drogul sau marfa ce
urmează a fi cumpărată; să aibă talentul, deprinderile
și îndemânările necesare în domeniu; să nu fie
cunoscut în zona de acțiune; să aibă aceeași origine
sau cel puțin o ,,educație” compatibilă cu a
traficanților[8].
Pe lângă aceste aptitudini, investigatorul
acoperit trebuie să aibă și anumite calități, precum:
inteligența, încrederea în sine, curajul, capacitatea de
a evalua corect lucrurile, spiritul de inițiativă,
inventivitatea, memorie bună, răbdare, condiție fizică,
pasiune pentru tehnică. În aceeași măsură, el trebuie
să știe să comunice, să fi acumulat experiență
prealabilă pentru a-și putea îndeplini acest rol, să dea
dovadă de un simț practic.
Situația de a desfășura activitatea sub o altă
identitate presupune nu numai schimbarea datelor de
stare civilă, ci a oricăror date referitoare la o persoană.
Astfel, investigatorul sub acoperire va putea dobândi
în activitatea sa acoperită un alt loc de muncă, o altă
ocupație și funcție, de multe ori o altă înfățișare[9].
Având în vedere toate aceste aspecte,
procedura autorizării folosirii investigatorilor sub
acoperire trebuie să îndeplinească următoarele
condiții: existența unei cereri de autorizare. Această
cerere trebuie să îmbrace forma scrisă și se
formulează de către șeful Brigăzii de Combatere a
Criminalității Organizate la nivel județean. Este
adresată procurorului care efectuează sau
supraveghează urmărirea penală din cadrul Direcției
de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism
Emiterea unei ordonanțe de autorizare a
folosirii investigatorului sub acoperire presupune că
procurorul este cel care se pronunță asupra autorizării
folosirii investigatorului sub acoperire printr-o
www.forum-criminalistic.ro
1/2016
ordonanță, așa cum prevede art. 148 alin. 2 din Codul
de procedură penală. Pentru cazurile urgente și
temeinic justificate procurorul se pronunță dacă este
solicitat și pentru autorizarea altor activități decât cele
pentru care există deja.
Ordonanța procurorului prin care este
autorizată introducerea într-o cauză penală a unui
investigator sub acoperire trebuie să cuprindă
următoarele mențiuni: indiciile temeinice și concrete
care justifică măsura și motivele pentru care măsura
introducerii investigatorului sub acoperire este
necesară; activitățile pe care este autorizat să le
desfășoare investigatorul sub acoperire; indicarea
persoanelor față de care există presupunerea că se
ocupă cu traficul ilicit de droguri; identitatea sub care
investigatorul sub acoperire urmează să desfășoare
activitățile pe parcursul procesului penal; numele
lucrătorului din structura specializată, desemnat ca
persoană de legătură a investigatorului sub acoperire;
perioadă de timp pentru care este autorizat
investigatorul sub acoperire[10].
Referitor la durata autorizării aceasta este
dată pe o perioadă de cel mult 60 de zile. În funcție de
circumstanțele cauzei poate fi dată și pe o perioadă
mai scurtă. Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și
combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și
Codul de procedură penală prevăd posibilitatea
prelungirii autorizării pentru motive justificate a folosirii
investigatorului sub acoperire nu mai mult de 60 de
zile. Durata totală a autorizării nu poate depăși un an
când este vorba despre aceeași cauză și aceeași
persoană.
Conform art. 149 din Codul de procedură,
identitatea reală a investigatorilor sub acoperire nu
poate fi dezvăluită în timpul ori după terminarea
acțiunii. Procurorul care are competența de a autoriza
folosirea unui investigator sub acoperire are dreptul
să-i cunoască adevărata identitate. Astfel, legiuitorul
a instituit o măsură de protecție a investigatorului sub
acoperire[11].
În concluzie, arătăm că investigatorii acoperiți
desfășoară activități specifice premergătoare urmăririi
penale și sunt asimilați organelor de poliție judiciară.
Acesta acționează pentru descoperirea faptelor,
identificarea autorilor și obținerea datelor necesare
începerii urmării penale ori mijloacelor de probă.
Astfel, legea nu stabilește concret activitățile pe care
acesta le poate desfășura, ci numai scopul în care
trebuie să acționeze. Investigatorului sub acoperire îi
30
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum
revine sarcina de a culege date și informații pentru a
realiza scopul pentru care s-a emis autorizarea.
Identitatea reală a acestora nu poate fi
dezvăluită în timpul ori după terminarea acțiunii lor.
Procurorul competent să autorizeze folosirea unui
investigator sub acoperire are dreptul să-i cunoască
adevărata identitate, cu respectarea secretului
profesional.
c. Livrarea supravegheată
În continuare ne vom opri și asupra a ceea ce
se intitulează livrarea supravegheată, tehnică
specială de anchetă introdusă cu menirea să crească
posibilitățile organelor judiciare în descoperirea,
cercetarea și combaterea fenomenului drogurilor.
Tehnica livrărilor supravegheate a drogurilor
este considerată ca fiind o invenție a sistemului
judiciar american, existând date conform cărora era
folosită încă din anul 1931, ulterior fiind reglementată
și de către alte state[12].
În art. 1, lit. k din Convenția asupra traficului
ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, semnată
la Viena în 1988 se arată că prin livrarea
supravegheată se înțelege tehnica de a permite
expedierile ilicite sau suspecte de droguri, narcotice,
substanțe psihotrope ori substanțe cu care au fost
înlocuite acestea pentru a le scoate din, a tranzita prin
sau a introduce în teritoriul uneia sau mai multor țări
cu știință și sub supravegherea autorităților
competente, în vederea identificării persoanelor
implicate în comiterea infracțiunilor.
Cu alte cuvinte, metoda livrării supravegheate
presupune colaborarea mai multor state în vederea
depistării și prinderii traficanților de droguri, care își
desfășoară activitatea infracțională sau o parte din
această activitate pe teritoriul acestor state. Livrările
supravegheate se realizează pentru a se descoperi
întreaga rețea de traficanți de droguri, începând de la
cultivator, producător și până la distribuitor,
cumpărător și consumator[13].
Livrările supravegheate sunt autorizate într-
un număr mare de țări, dar nu în toate statele. Sunt
țări în care legislația autorizează, în mod expres,
recurgerea la livrările supravegheate ori legislația
interzice, în mod expres, recurgerea la livrările
supravegheate. De asemenea, în unele legislații nu
există referiri la astfel de activități, însă tehnica
livrărilor supravegheate este utilizată.
Țara noastră s-a angajat alături de
comunitatea internațională în lupta împotriva flagelului
www.forum-criminalistic.ro
1/2016
drogurilor, prin crearea structurilor necesare
combaterii traficului ilicit de droguri și prin permanenta
perfecționare a sistemului legislativ. Livrările
supravegheate sunt reglementate în legislația
națională în următoarele acte normative: Legea nr.
143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și
consumului ilicit de droguri, Legea nr. 39/2003 privind
prevenirea și combaterea criminalității organizate,
Legea nr. 218/2002 privind organizarea și
funcționarea Poliției Române și Legea nr. 118/ 1992
prin care România a aderat la Convenția asupra
substanțelor psihotrope din 1971 și la Convenția
contra traficului ilicit de stupefiante și substanțe
psihotrope din 1988. Legea nr. 143/2000
reglementează instituția livrării supravegheate,
stabilind că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție poate autoriza, la solicitarea
instituțiilor sau organelor legal abilitate, efectuarea de
livrări supravegheate, cu sau fără substituirea totală a
drogurilor ori precursorilor.
Conform dispozițiilor legale, livrarea
supravegheată constituie metoda folosită de instituțiile
sau organele legal abilitate, cu autorizarea şi sub
controlul procurorului, care constă în permiterea
trecerii sau circulației pe teritoriul țării de droguri ori
precursori, suspecți de a fi expediați ilegal, sau de
substanțe care au înlocuit drogurile ori precursorii, în
scopul descoperirii activităților infracționale şi al
identificării persoanelor implicate în aceste
activități[14].
Din categoria organelor legal abilitate să
participe la efectuarea livrărilor supravegheate fac
parte Inspectoratul General al Poliției Române,
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și
autoritatea vamală.
În acest sens, art.14 alin. 2 lit. g) din Legea
nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României
statuează că: ,,Autoritatea vamală poate participa, în
condițiile legii, la realizarea livrărilor
supravegheate”[15].
În doctrină se stipulează că livrările
supravegheate sunt de două feluri: cu substituirea
drogurilor, care la rândul ei poate fi substituire totală
ori parțială și fără substituirea drogurilor.
Livrările supravegheate cu înlocuirea
drogurilor au loc atunci când există riscul să se piardă
urma transportului și scopul este acela, ca în cazul în
care are loc pierderea transportului, drogurile să nu
ajungă la destinație. Înlocuirea va fi efectuată
întotdeauna de personal calificat în desfacerea
31
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum
ambalajelor, înlocuirea drogurilor, reambalarea
coletelor.
Expedierile ilicite pentru care s-a convenit ca
livrarea să fie supravegheată pot, cu consimțământul
părților interesate, șă fie interceptate și autorizate în
continuare, în trimiterea lor, fie așa cum sunt (în acest
caz este vorba despre livrare supravegheată fără
substituirea drogurilor), fie după ce drogurile au fost
înlocuite total sau parțial cu alte produse (livrare
supravegheată cu substituirea drogurilor).
În momentul în care se culeg informații ori
date care duc la suspiciuni că o substanță este
importată, exportată sau în tranzit în scopul fabricării
ilicite de stupefiante ori substanțe psihotrope, fiecare
stat semnatar informează, cât mai rapid posibil,
autoritățile și serviciile competente ale părților
interesate, mai ales furnizându-le informații privind
numele și adresa exportatorului și impostorului și,
atunci când este cunoscut, cel al destinatarului,
desemnarea substanței, cantitatea de substanță
exportată, punctul de intrare în țara interesată și data
expedierii, modalitățile de plată utilizate și toate
celelalte elemente esențiale pe care se bazează
convingerea sa. În organizarea livrărilor
supravegheate, este necesar ca după ce se transmit
toate aceste informații statelor pe teritoriul cărora se
vor tranzita drogurile, să se obțină aprobările din
partea organelor abilitate, iar aceste aprobări,
împreună cu actele procedurale se trimit autorităților
străine competente[16].
La solicitarea organelor sau instituțiilor legal
abilitate, procurorul din cadrul Direcției de Investigare
a Infracțiunilor de Crimă Organizată și terorism poate
autoriza efectuarea acestei activități ori o poate
respinge. În vederea soluționării unei cereri de
efectuare a unei livrări supravegheate, trebuie avute
în vedere mai multe criterii de apreciere: de legalitate,
adică respectarea competenței funcționale a fiecărei
instituții implicate în această activitate, iar cu privire la
cererile autorităților judiciare ale altor state să se
respecte condițiile de fond și formă cuprinse în
acordurile ce reglementează cooperarea
internațională în această materie. Totodată, se va
urmări existența unor date sau indicii temeinice din
care să rezulte săvârșirea unor infracțiuni prevăzute la
art. 2-14 din Legea nr. 143/2000, iar activitățile ce
urmează a fi desfășurate sunt permise de lege, în
sensul că nu constituie prin ele însele infracțiuni.
Un alt criteriu de apreciere este cel de
oportunitate, în sensul în care utilizarea acestei
www.forum-criminalistic.ro
1/2016
metode se impune pentru dovedirea faptelor
infracționale ori pentru identificarea persoanelor
implicate în trafic de droguri și este singura modalitate
eficientă de obținere a informațiilor și mijloacelor de
probă necesare aflării adevărului[17].
Potrivit dispozițiilor legale, livrarea
supravegheată este autorizată prin ordonanță
motivată care trebuie să cuprindă următoarele
mențiuni: indiciile temeinice care justifică măsura şi
motivele pentru care măsura este necesară; detalii cu
privire la bunurile care fac obiectul livrării
supravegheate şi, după caz, la bunurile care urmează
a fi sustrase ori substituite, precum şi la bunurile care
urmează a le înlocui pe acestea; timpul şi locul
efectuării livrării sau, după caz, itinerarul ce urmează
a fi parcurs în vederea efectuării livrării, dacă acestea
sunt cunoscute; datele de identificare a persoanelor
autorizate să supravegheze livrarea.
Art.16, alin. 3 din Legea nr. 39/2003 privind
prevenirea și combaterea criminalității organizate
stipulează că ,,Nu se poate autoriza efectuarea
livrărilor supravegheate în cazul în care prin acestea
s-ar pune în pericol siguranţa naţională, ordinea sau
sănătatea publică”[18] .
Livrarea supravegheată se consideră
realizată în momentul în care substanțele ajung la
destinatar, iar obiectivele propuse sub aspect tactico-
informativ și judiciar-operativ au fost atinse.
Despre modul în care s-a realizat livrarea
supravegheată va fi informat procurorul care a emis
autorizația.
Folosirea unor dotări adecvate culegerii de
informații în legătură cu persoanele implicate în
comiterea de infracțiuni cu pericol social ridicat se
practică în toate statele democratice. Acceptându-se
ideea că organele judiciare desfășoară o activitate
utilă din punct de vedere social și este în interesul
societății, ca ea să fie cât mai eficientă, în majoritatea
statelor democratice s-a creat un cadru juridic care
reglementează dreptul acestor organe de a utiliza
tehnica operativă, inclusiv interceptarea convorbirilor
telefonice sau a discuțiilor purtate în spații închise,
limitându-se prin lege posibilitățile de a se abuza de
asemenea mijloace.
c. Concluzii
În contextul în care acest manifestarea
acestui gen de infracțiune este tot mai amplă, este
necesar ca organele abilitate să dezvolte și să poată
utiliza tehnici și metode speciale de investigare.
32
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 1/2016

Aceste metode permit autorităților să adune probele

necesare pentru probarea faptelor de trafic de droguri
și tragerea la răspundere a celor implicați. Tehnici
precum investigatorul sub acoperire permit
anchetatorilor să aibă în permanență informații despre
activitățile desfășurate de infractorii implicați în astfel
de activități, precum și relațiile dintre ei. Astfel, pe
baza acestor informații, anchetatorii vor putea
destructura întreaga grupare implicată. Livrarea
supravegheată este un instrument ce permite
prinderea în flagrant a transferurilor de droguri între
diferite grupări, sau elemente ale grupării, fără a exista
riscul ca substanțele interzise să ajungă pe piața de
consum.
Livrarea supravegheată permite
investigatorilor să aibă un control asupra substanțelor.
Aceștia pot oricând interveni și confisca substanțele
interzise.

Referințe bibliografice

[1]. Ioan Dascălu, Organizația criminală a drogurilor,

Editura Sitech, Craiova, 2008, p. 322.
[2]. Ibidem, p. 330.
[3]. http://lege5.ro/Gratuit/gi3dooby/legea-nr-143-2000-
privind-prevenirea-si-combaterea-traficului-si-
consumului-ilicit-de-droguri.
[4]. Ibidem.
[5]. Art. 148 alin. 1 Cod de procedură penală.
[6]. Ibidem.
[7]. Nicoleta-Elena Buzatu, Traficul și consumul ilicit de
droguri. Aspecte multidisciplinare, Editura Universul
Juridic, București, 2012, p. 294.
[8]. Ioan Dascălu, op. cit., p. 334.
[9]. Eliodor Tanislav, Traficul ilegal de droguri și instituția
agentului acoperit în legislația românească. Academia
de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza”, București, 2008, p.
25.
[10]. Art. 148, alin. 2 Cod de procedură penală.
[11]. Art.149 Cod de procedură penală.
[12]. Ethan A. Nadelmann, Cops Across Borders, University
Park, The Pennsylvania State University Press, 1993,
p. 236.
[13]. Ioan Dascălu, op. cit., p. 324-325.
[14]. http://lege5.ro/Gratuit/gi3dooby/legea-nr-143-2000-
privind-prevenirea-si-combaterea-traficului-si-
consumului-ilicit-de-droguri.
[15]. http://www.customs.ro/ro/agenti_economici/reglement
ari.aspx.
[16]. Ioan Dascălu, op. cit., p. 328.
[17]. Ibidem, p. 329.
[18]. http://lege5.ro/Gratuit/geydsnrxgm/legea-nr-39-2003-
privind-prevenirea-si-combaterea-criminalitatii-
organizate.

www.forum-criminalistic.ro 33
Reproduced with permission of the copyright owner. Further reproduction prohibited without
permission.