Homo ludens

Exista o problema referitoare la natura creatiei poetice, fiind

sustinuta idea ca poezia se afla in sfera jocului, datorita functiei
ludice poesis. Ea se desfasoara intr un spatiu de joc al mintii ,creata
de minte si este pozitionata in domeniul visului. Pentru intelegerea
poeziei trebuie sa te invesmanti in sufletul copilariei.
Poezia este ca un vis al stiintei- Francis Bacon
Este sustinuta ideea ca arta poetica nu are numai functie estetica ,
deoarece poezia este prezentata ca fiind o functie sociala,vitala si
liturdica. Motivele vietii sacrale arhaice in legatura cu arta poetica
veche sunt reliefate in epopeea finlandeza “Kalevala”. In aceasta
opera sunt mentionate diferite forme de competitie intr o imaginatie
salbatica poetica.
Poetul este stiutorul si din vates(poet vizionar)se desfalca treptat
figura artistilor nascandu se astfel functia sociala. Figura vizionarului-
poet este reprezentata de catre thulr,ca Starkard. Acesta este
pastratorul cunostintelor mitologice, functia thlurului fiind
competitia in vorbire sau alte domenii. Toate trasaturile mentionate
se incadreaza in imaginea poetului arhaic, functia aceasta avand
radacina sub forma de joc.
Poezia se naste in joc si ca joc fiind pozitionata la hotarul
veseliei,glumei si divertismentului. Activitatea poetica poate fi
asociata cu un joc de societate. Pentru ca expresia poetica sa
incolteasca, o tema comuna este dragostea,fiind prezenta sub forma
unui joc al atractiei.
Poezia socio-agonala a fost prezentata ca un joc cultural de Josseelin
de Jong din cercetarea ei. Un exemplul din studiile acestuia ar putea
fi inga fuka, fiind sub forma unui cantec de dragoste improvizat,
bazate pe alternanta dintre strofa si contrastrofa. Momentul
poetic,present in acest tip de poezie, este aluzia in care se poate
pierde intelesul , descrisa numai in termini ludici. Continutul ei
constituie declaratiile de dragoste sau lectii de viata. Pe langa inga
fuka exista si alte forme poetice bazate pe acelasi principiu, de
exemplu amanuntitele schimburi de idei.
De Josselin de Jong cerceteaza alte insule si descopera o forma
poetica diferita de cele de pana acum. Schema intrebare-raspuns,
regasita in inka fuga, nu mai reiese clar,efectul acestora fiind cautat
in variatia ludica a melodiilor. Un exemple ar putea fi Pantun-ul
malaiez, inceputul referindu se la o problema in cadrul jocului,iar ,pe
parcurs, la rezolvarea acesteia.O forma poetica similara este
haikai,care este ca un joc de rime, ce are ca forma caracteristica
poezia ludica .
Aceasta forma poetica este dezvoltata in Asia orientala, mai ales in
literature chinezeasca. Granet a dat numeroase exemple cu strofe
intrebari si raspuns
In literature Arabica, aceasta forma este prezentata ca fiind o
rautacioasa lupta. La originea tutoror aceste forme nu se afla
procesul judiciar propriu-zis, ci stravechea intrecere pentru onoare in
chestiile amoroase.
In intregul Extrem Orient, a improviza poezii in sentinte paralele era
un talent aproape fundamental, in exemplul dat de autor fiind
prezenta o diplomatie in forma ludica. Forma poetica preceda proza
literara: Ceea ce e sfint si solemn se rosteste in versuri in
imnuri,aforisme ,dar si tratate amanuntite ca manualele indiane
vechi sutra si satra.
Tot ce este poezie se dezvolta in joc: jocul sacru al adorarii lui
Dumnezeu,jocul festiv, etc. b
Calitatea ludica a poeziei se pastreaza in prilejul dezvoltarii sub
forma de mit, ramanand tot timpul poezie. Acesta ofera relatarea
unor lucruri pe care ni le inchipuim petrecute. Mitul continua sa fie
pretuit ca element sacru al culturii
Poezia are numeroase forme si sunt regasite identice in toata lumea
la fel si motivele poeziei despre comunicarea narativa. Aceasta este
denumita un joc lexical , deoarece patrunde intr un sens profund al
cuvintelor.
Corelatia dintre poezie si joc reiese din formele de imaginative si are
scopul de a produce. Astfel, in numeroase cazuri, tema centrala a
unui dat poetic rezida intr o sarcina deosebit de grea in care eroul
trebuie sa o rezolve. O a doua tema de incordare este identitatea
ascunsa a eroului care este deghizat si este purtatorul unei taine.
In civilizatia straveche limba poetica a ramas mijlocul de exprimare
prin excelenta si indeplineste functii mai ample, in forma jocurilor de
societate. Cu timpul, civilizatia devine serioasa si pierde contactul cu
jocul si urmeaza un system strict.
Orientarile lirice modrne, care se misca intr un doemniu inaccesabil
si care fac din enigimizarea sensului in cuvant obiectivul principal al
creatiei, raman credincioase artei lor. Acestea au un cerc restrains de
cititori care inteleg limba sau o cunosc si formeaza un grup de
cultura inchis, foarte vechi.