Sunteți pe pagina 1din 90

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PUBLIC

GHILIMUTDINOV NINA

Contrabanda obiectelor faunei pe teritoriul vamal al Republicii Moldova

0421.1-Drept

Teză de licență

Şef Departament: Negru Andrei, doctor habilitat în drept, prof.univ.

(semnătura)

Conducător ştiințific: Maimescu Sava, doctor în drept, conferenţiar univ.

(semnătura)

Autor: .

(semnătura)

CHIȘINĂU-2022
CUPRINS

ABREVIERI...............................................................................................................................................3
ADDNOTARE............................................................................................................................................4
ANNOTATION..........................................................................................................................................6
AННОТАЦИЯ...........................................................................................................................................8
ANOTACIóN............................................................................................................................................10
INTRODUCERE.......................................................................................................................................12
CAPITOLUL I. CONCEPTUL OBIECTELOR FAUNEI ADMIȘI LA TRECEREA FRONTIEREI
VAMALE A STATELOR.........................................................................................................................20
1.1 Noțiuni generale despre obiectele faunei admiși spre trecere la Frontiera Vamală..........................20
1.2 Clasificarea și delimitarea regnului animal domestic și sălbatic potrivit legislației naționale în
vigoare...................................................................................................................................................24
1.3 Reglementarea juridică a trecerii obiectelor faunei peste frontiera vamală a Republicii Moldova...29
1.4 Concluzia la Capitolul I...................................................................................................................38
CAPITOLUL II. CONTRABANDA OBIECTELOR FAUNEI COMISE PE TERITORIUL VAMAL AL
REPUBLICII MOLDOVA........................................................................................................................41
2.1 Conceptul infracțiunii de contrabandă comise pe teritoriul vamal al Republicii Moldova...............41
2.2 Obiectul și latura obiectivă a infracțiunii de contrabandă a obiectelor faunei pe teritoriul Vamal al
Republicii Moldova...............................................................................................................................44
2.3 Subiectul și latura subiectivă a infracțiunii de contrabandă a obiectelor faunei pe teritoriul Vamal al
Republicii Moldova...............................................................................................................................53
2.4 Aplicarea mijloacelor tehnice de control la depistarea contrabandei obiectelor faunei pe teritoriul
vamal al Republicii Moldova.................................................................................................................58
2.5 Concluzia la Capitolul II..................................................................................................................64
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI.....................................................................................67
BIBLIOGRAFIA.......................................................................................................................................71
Anexe........................................................................................................................................................78

2
ABREVIERI

1. alin. = alineat
2. art. = articol
3. lit. = literă
4. cap. = capitolul
5. nr. = număr
6. sec. = secol
7. pct. = punct
8. parag. = paragraf
9. etc. = "et caetera" din limba latina, însemnând "și celelalte"
10. Ed.= Editura
11. Legea Parlamentului Republicii Moldova = LP RM
12. CV RM = Codul Vamal al Republicii Moldova
13. CC RM = Codul Civil al Republicii Moldova
14. CP RM = Codul Penal al Republicii Moldova
15. CPP RM = Codul de Procedură Penală al Republicii Moldova
16. Cco = Codul Contravențional
17. CITES = Convenţia privind comerţul internaţional cu speciile sălbatice de faună şi floră
pe cale de dispariţie
18. RM = Republica Moldova
19. Ro = România
20. Sp = Spania
21. ONU = Organizația Natiunilor Unite
22. UEE = Uniunea Economică Euroasiatică
23. CSI Comunitatea Statelor Independente
24. UE Uniunea Europeană
25. MAI = Ministerului Afacerilor Interne
26. CE = Certificare Europeană
27. ANSA = Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor
28. Academia de Ştiinţe a Moldovei = AȘM
29. MO RM= Monitorul Oficial al Republicii Moldova
30. Min.Fin. = Ministerul Finanțlor

3
31. S.Vam. = Serviciul Vamal

ADDNOTARE

Numele, Prenumele autorului: Ghilimutdinov Nina


Titlul tezei: Contrabanda obiectelor faunei pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.
Localitatea, anul: Chișinău, 2022.
Structura tezei: Introducere, două capitole, concluzii generale și recomandări,
bibliografie din 64 surse, 5 anexe, 59 pagini de bază.
Cuvinte cheie: contrabandă, infracțiune, animale, frontieră vamală, statut legal,
eschivare, mijloace de căutare, trecere ilegală, permis, autorizație, CITES.
Domeniul de studiu: analiza complexă a fenomenului de contrabandă cu obiectele de
faună, prejudicierea economică a statului și statutul legal al animalelor .
Studiul de cercetare realizat: cercetarea multiaspectuală a utilizării animalelor ca
obiect material și ca mijloc de săvârșire a infracțiunii de contrabandă, precum și stabilirea
statutului legal al animalelor în legislația internă și externă și cadrul normativ ce reglementează
trecerea frontierei vamale a obiectelor de faună.
Obiectivele tezei: ca scop primordial avem identificarea reprezentanților obiectelor
faunei admiși spre trecerea frontierei vamale potrivit legislației RM și legislației altor state și
elucidarea cadrului legal de incriminare a infrațiunii de contrabandă prin prisma Codului Penal al
RM și pe plan internațional. Vom reflecta asupra metodelor de săvârșire a faptei ilicite de
contrabandă prin analizarea situațiilor practice, unde animalele sunt utilizate atât ca mijloc de
săvârșire, cât și ca obiect material propriu-zis a acesteia, datorită valorii lor, și vom vorbi despre
pericolul la care obiectele faunei sunt supuse, de la riscul de a avea suferințe psihice, depresii,
până la îmbolnăvire și decesul animalului.
Vom identifica metodele de contracarare a acestei fapte și vom elucida mijloacele tehnice
aplicate de către Serviciul Vamal și Poliția de Frontieră în vederea depistării animalelor
transportate prin contrabandă peste frontiera vamală a RM. Acordăm atenție deosebită și cadrului
normativ care reglementează traversarea frontierei vamale de stat a RM în sensul de intrare și
ieșire față de toate categoriile de reprezentanți ai obiectelor faunei și a protecției juridice a lor.
Concluziile și recomandările le considerăm a fi o sursă foarte importantă prin elucidarea
situației normative și practice a aspectului ce ține de soarta animalelor reținute, și dacă e permisă
sechestrarea acestora, în cadrul depistării infracțiunii de contrabandă și reținerii persoanelor
făptașe, atât în legislația națională, cât și conform prevederilor din statele lumii, unde găsim

4
expres interzicerea sechestrării animalelor ce constituie mijloc sau obiect al faptei de
contrabandă.
Noutatea temei rezidă în faptul că nu găsim scris anume pe segmentul contrabandei o
lucrare care să atingă anumite subiecte precum rolul obiectelor faunei în săvârșirea acestei fapte
penale, unde calitatea lor se divide în dependență dacă constituie mijloc de săvârșire a faptei de
contrabandă, sau constituie obiectul material al acesteia. Scoatem în evidență problematica
națională și internațională din considerentul reglementării și protecției animalelor implicate.
Aceasta este o lucrare multidimensională, deoarece tangențial se intersectează cu multe alte
domenii ale dreptului, precum dreptul vamal, civil, penal, execuțional, de procedură penală,
dreptul mediului, dreptul fiscal.
Deci, ca urmare a analizei efectuate în cadrul acestei lucrări, concluziile și recomandările
identificate considerăm a fi potrivite de a se utiliza drept reper la elaborarea modificărilor
legislative. La fel, ca urmare a analizei modalităților de săvârșire a contrabandei din situațiile
practice, considerăm ca acestea să fie propuse ca ghid Organelor Vamale cu atribuții de control
la Frontiera Vamală, pentu a fi depistate mai eficient acțiunile ilegale de contrabandă.

5
ANNOTATION

Name, Surname of the author: Ghilimutdinov Nina


Thesis title: Smuggling of wildlife objects on the customs territory of the Republic of
Moldova.
City, year: Chișinău, 2022.
Structure of the thesis: Introduction, two chapters, general conclusions and
recommendations, bibliography from 64 sources, 5 annexes, 59 basic pages.
Keywords: smuggling, crime, animals, customs border, legal status, evasion, means of
search, illegal passage, border crossing permit, authorization, CITES.
Field of study: the complex analysis of the phenomenon of smuggling of the wildlife
objects, the economic damages to the state and the legal status of animals.
Research study carried out: multidimensional investigation of the use of animals as a
material object and as a means of committing the crime of smuggling, as well as establishing the
legal status of animals in domestic and foreign legislation and the regulatory framework
governing the crossing of wildlife objects.
The objectives of the thesis: as a primary purpose we have to identify the objects of
wildlife allowed to be cleared through customs according to the legislation of the Republic of
Moldova and other states, as well as clarification the legal framework for criminalizing
smuggling through the Criminal Code of Moldova and internationally. We will reflect on the
methods of committing the illicit act of smuggling by analyzing practical situations, where
animals are used both as a means of committing and as a material object, due to their value. We
will talk about the danger to which the objects of wildlife are subjected, for example from the
risk of having mental suffering, depression, to illness and death of the animals.
We will identify the methods to combating this fact and we will clarify the technical
means applied by the Customs Service and the Border Police in order to detect the animals
transported by smuggling across the customs border of the Republic of Moldova. We also pay
special attention to the normative framework that regulates the crossing of the state customs
border of the Republic of Moldova in the sense of entry and exit from all categories of
representatives of the objects of wildlife and their legal protection.

Conclusions and recommendations are a very important source for example by


emphasizing the normative and practical situation of detained animals. Also, seeing if it is

6
allowed to seize them in order to detect the crime of smuggling and detain the perpetrators, both
in national and international law, where we find expressly prohibiting the seizure of animals that
are a means or object of smuggling.
The novelty of the theme lies in the fact that we do not find written on the smuggling
segment a work that touches on certain topics such as the role of wildlife objects in committing
this criminal act, where their quality is divided depending on whether it is a means of committing
the act of smuggling, or it's material object. We highlight national and international issues in
terms of regulation and protection of the animals involved. This is a multidimensional work,
because it tangentially intersects with many other areas of law, such as customs law, civil law,
criminal law, executional law, criminal procedure, environmental law, tax law.
Therefore, following the analysis carried out in this paper, we consider the identified
conclusions and recommendations as appropriate to be used as a reference for the elaboration of
legislative changes. As a result of the analysis of the ways of smuggling in the practical
situations, we consider that they should be proposed as a guide to the Customs Bodies with
control attributions at the Customs Border, in order to detect more effectively the illegal
smuggling actions.

7
AННОТАЦИЯ

Фамилия, имя автора: Гилимутдинов Нина


Название диссертации: Контрабанда объектов фауны на таможенную территорию
Республики Молдова.
Город, год: Кишинев, 2022.
Структура диссертации: Введение, две главы, общие выводы и рекомендации,
библиография из 64 источников, 5 приложения, 59 основных страниц.
Ключевые слова: контрабанда, преступление, животные, таможенная граница,

правовой статус, уклонение, средства розыска, незаконное пересечение, разрешение,


авторизация, СИТЕС.
Область исследования: комплексный анализ явления контрабанды объектов
фауны, экономического ущерба государству и правового положения животных.
Проведенное научное исследование: комплексное исследование использования
животных в качестве материального объекта и в качестве средства совершения
преступления контрабанды, а также установление правового положения животных в
отечественном и зарубежном законодательстве и нормативно-правовой базы,
регулирующей прохождение или ввоз объектов фауны.
Задачи диссертации: в качестве основной цели мы должны определить
представителей объектов фауны допущенных к пересечению таможенной границы в
соответствии с законодательством РМ и других государств и разъяснить правовые рамки
криминализации контрабанды в Уголовном кодексе РМ и за рубежом. О способах
совершения противоправного деяния контрабанды поразмышляем, проанализировав
практические ситуации, когда животные используются и как средство совершения, и как
материальный объект этого преступного деяния, в силу их ценности, и поговорим о
опасности которым подвергаются объекты животного мира, от риска возникновения
психических расстройств, депрессий, до болезни и гибели животного.
Определим методы противодействия этому факту и разъясним технические
средства, применяемые Таможенной службой и Пограничной полицией для обнаружения
животных, незаконно перевозимых через таможенную границу Республики Молдова.
Также уделяем особое внимание нормативной базе, регулирующей пересечение

8
государственной таможенной границы Республики Молдова в части въезда и выезда всех
категорий представителей объектов фауны и их правовой охраны.
Выводы и рекомендации считаем очень важным источником, разъясняя
нормативно-практическое положение вопрос о судьбе задержанных животных, и
разрешено ли их изъятие, при раскрытии преступления контрабанды и задержании
виновных, как в национальном законодательстве, так и в соответствии с положениями
государств мира, где мы находим прямой запрет на изъятие животных, которые являются
средством или объектом акта контрабанды.
Новинка темы заключается в том, что мы не находим написанных на сегменте
контрабанды произведения, затрагивающих отдельные темы, такие как роль объектов
фауны в совершении этого преступного деяния, где их качество разделяется в
зависимости от того, является ли они средством совершения акта контрабанды или его
материальным объектом. Мы выделяем национальные и международные проблемы с
точки зрения регулирования и защиты вовлеченных животных. Это многоаспектная
работа, поскольку она по касательной пересекается со многими другими отраслями права,
такими как таможенное право, гражданское, уголовное, исполнительное, уголовно-
процессуальное право, экологическое, налоговое право.
Таким образом, в результате анализа, проведенного в данной статье, мы считаем,
что выводы и рекомендации, которых удалось разъяснить, целесообразно использовать в
качестве ориентира при разработке законодательных изменений. Также, по результатам
анализа способов контрабанды в практических ситуациях, предлагаем их рекомендовать в
качестве руководства таможенным органам, осуществляющим контроль на таможенной
границе, для более эффективного выявления незаконных контрабандных действий.

9
ANOTACIóN

Apellido, nombre del autor: Ghilimutdinov Nina


Título de la tesis: Contrabando de objetos de vida silvestre en el territorio aduanero de la
República de Moldavia.
Ciudad, año: Chisináu, 2022.
Estructura de la tesis: Introducción, dos capítulos, conclusiones generales y
recomendaciones, bibliografía de 64 fuentes, 5 anexos, 59 páginas básicas.
Palabras clave: contrabando, delito, animales, frontera aduanera, estatus legal, evasión,
medios de búsqueda, paso ilegal, permiso, autorización, CITES.
Campo de estudio: análisis complejo del fenómeno del contrabando de vida silvestre, el
daño económico al estado y el estatus legal de los animales.
Estudio de investigación realizado: indagación multespectiva sobre la utilización de
animales como objeto material y como medio para la comisión del delito de contrabando, así
como establecer la situación jurídica de los animales en la legislación nacional y extranjera y el
marco normativo que rige el cruce de vida silvestre.
Objetivos de la tesis: Objetivos de la tesis: como objetivo principal, tenemos que
identificar la noción de objetos de vida silvestre que pueden cruzar la frontera aduanera de
acuerdo con la legislación de la República de Moldavia y otros estados y aclara el marco legal
para tipificar como delito el contrabando a través del Código Penal de la RM y
internacionalmente. Reflexionaremos sobre los métodos de comisión del ilícito de contrabando
analizando las situaciones prácticas, donde los animales son utilizados tanto como medio de
comisión como objeto material de este acto delictivo, por su valor, y hablaremos del peligro que
están sujetos los objetos de la fauna, desde el riesgo de padecer aflicciones mentales,
depresiones, hasta la enfermedad y muerte del animal.
Identificaremos los métodos para contrarrestar este hecho y aclara los medios técnicos
aplicados por el Servicio de Aduanas y la Policía de Fronteras para detectar los animales
transportados de contrabando a través de la frontera aduanera de la República de Moldavia, que
es el objeto material de objetos o sustancias que deban ser declarados o prohibidos de ser
colocados en el circuito civil que les oculten. También prestamos especial atención al marco
normativo que regula el cruce de la frontera aduanera estatal de la RM en la dirección de entrada
y salida de todas las categorías de representantes de objetos de vida silvestre.

10
Consideramos que las conclusiones y recomendaciones son una fuente muy importante
al aclara la situación normativa y práctica del tema del destino de los animales detenidos, y si se
permite su incautación, en la detección del delito de tráfico y detención de los autores, tanto en la
legislación nacional y de acuerdo a las disposiciones de los estados del mundo, donde
encontramos expresamente la prohibición del secuestro de animales que constituyan medio u
objeto del acto de contrabando.
La novedad del tema radica en que no encontramos escrito en el segmento de
contrabando un trabajo que toque ciertos temas como el papel de la vida silvestre en la comisión
de este hecho delictivo, donde se divide su calidad según sea un medio. de cometer el acto de
contrabando, o su material. Destacamos temas nacionales e internacionales en cuanto a
regulación y protección de los animales involucrados. Este es un trabajo multidimensional,
porque se cruza tangencialmente con muchas otras áreas del derecho, como el derecho aduanero,
el derecho civil, el derecho penal, el derecho de ejecución, el derecho procesal penal, el derecho
ambiental, el derecho tributario.
Por tanto, como resultado del análisis realizado en este trabajo, las conclusiones y
recomendaciones aclara se consideran adecuadas y deben utilizarse como referencia para la
redacción de cambios legislativos. Asimismo, como resultado del análisis de las formas de
contrabando en situaciones prácticas, se propone que sean recomendadas como guía a los
Organismos Aduaneros con atribuciones de control en la Frontera Aduanera, a fin de detectar
con mayor eficacia las acciones de contrabando ilegal.

11
INTRODUCERE
Coexistenţa speciilor în lume cuprinde recunoaşterea de către umanitate a existenţei
drepturilor și a altor specii precum animalele, deci respectarea drepturilor animalelor este
inevitabil în strânsă coroborare cu respectarea oamenilor între ei.
Încă în epoca antică animalele constituiau obiectul cel mai frecvent utilizat în viața
cotidiană. Acestea erau utilizate pe larg în alimentație, variat mijloc de transport, mijloc de
comunicare, distracție, materie primă pentru articole vestimentare și obiecte al comerțului. Prin
urmare, încă de atunci statele au stabilit un regim anume prin care se conturau drepturile și
obligațiile de a importa și exporta aceste animale în diverse scopuri și sub incidența a diverse
regimuri. Nu lipsea nici atunci însă faptele de trecere ilegală a animalelor dintr-un stat în altul.
Mai cunoaștem că India poziționează Vaca drept divinitate, și cultul acesteia este respectat cu
strictețe și evlavie, dar totuși, aceste animale de cult au constituit obiect al traversării ilegale de
frontieră a statului indian, precum și mijloc de săvârșire a infracțiunii de contrabandă prin
intermediul animalelor de companie și a celor sălbatice, mizându-se pe faptul ca fiind
considerate divine, nu vor fi supuse controlului la trecerea frontierei de stat. La fel, și Egiptul se
remarcă prin cultul Pisicii, care deseori constituie atât mijloc de transportare a obiectelor
prețioase sau interzise spre export sau import, folosite de persoane, precum și însăși obiect al
infracțiunii de contrabandă prin însăși valoarea acestora.
Animalele reprezintă o categorie distinctă de ființe-lucruri care nu au un statut distinct
determinat și definit de Codul Civil al RM, fiind menționat doar că animalele nu sunt lucruri,
fiind ocrotite prin legi speciale, dar totodată în privinţa cărora se aplică în mod corespunzător
dispozițiile legale referitoare la lucruri, cu excepţia cazurilor stabilite de lege 1. Legiuitorul
elveţian, a recunoscut animalelor statutul de fiinţe și nu cel de lucruri încă din anul 1992, fiind
primul stat din lume care a atribuit o altă, dar adevărată, interpretare juridică animalelor. Mai
târziu, în 2002, și China a crescut progresiv protecția mamiferelor, așa în 2007 a interzis
vânătoarea, iar în 2018 a interzis importurile. În luna iunie 2021, autoritățile au aprobat o nouă
legislație, care se opune utilizării pangolinilor în medicina tradițională și îl desemnează drept
animal sălbatic protejat de primă clasă2. La fel și Parlamentul german a votat modificarea
Constituţiei, introducând art.20 a, denumindu-l Protecția condiţiilor naturale ale vieții, stabilind

1
Codul Civil al Republicii Moldova Nr.1107 din 06-06-2002, Publicat : 22-06-2002 în MO RM Nr. 82-86 art. 661
MODIFICAT prin LP RM 175 din 11.11.21, MO RM 302-306/10.12.21 art.431; în vigoare 10.01.22, Republicat în
MO RM nr.66-75 din 01.03.2019, art.458.
2
China condena a una mafia que traficaba con pangolins,
https://elpais.com/internacional/2021/01/21/mundo_global/1611260591_160298.html, accesat la 17.04.2022.

12
că „statul protejează prin legislație condițiile naturale ale vieţii şi animalelor, conform legii şi
justiției, prin măsuri executive şi judiciare, toate în cadrul ordinii constituţionale”3, primul stat
UE care a ridicat drepturile animalelor la cele constituţionale.4
Actualitatea temei o identificăm a fi drept stabilirea de către Legislator a unui statut legal
bine reliefat, fără interpretări bisensuale cu privire la statutul animalelor domestice și sălbatice,
care să permită și stabilirea comportamentului legal cu acestea și față de acestea în toate
raporturile sociale, primordial conturându-se cadrul legal și condițiile privind trecerea lor peste
frontiera vamală a RM.
Importanța temei abordate e anume faptul de a contracara utilizarea animalelor, atât cele
domestice cât și cele sălbatice, la săvârșirea infracțiunilor de contrabandă. Totdată, pornind de la
practica infracțională, animalele nu sunt doar obiectul material al infracțiunii de contrabandă,
adică sinecostul fiecărui animal constituind scopul infracțiunii, ci animalele apar și ca mijloc de
săvârșire a acestei fapte infracționale. Respectiva infracțiune se realizează prin mai multe
modalități ca introducerea în corp, sub piele, agățarea pe/de corp ect., care în majoritatea
absolută a situațiilor identificate în practică, pun în pericol viața și sănătatea animalelor.
Deci, primordial este să stabilim un cadru legal actual necesităților societății, pe lângă cel
existent, care ar putea acoperi toate lacunele în ceea ce ține de admisibilitatea trecerii animalelor
peste Frontiera de Stat a RM, precum și rigorile de verificare a acestora, prin manipularea cu
diversele instrumente de control aflate în dotație la Serviciul Vamal și la Poliția de Frontieră.
Este necesar ca fiecare animal să fie verificat în siguranță în vederea aflării asupra lor a
substanțelor, obiectelor, banilor sau actelor care, fie sunt interzise a fi trecute peste Frontiera de
Stat a RM, fie necesită a fi declarate, iar stăpânul animalului sau un alt însoțitor al acestuia
utilizează animalul în scopuri infracționale. Cunoaștem neechivoc că legislația vamală cere
prezența unui set concret de acte necesare trecerii Frontierii Vamale a RM pentru animalele de
companie, precum și acte și autorizații speciale pentru animalele sălbatice, fie care sunt protejate
special, fie care se bucură doar de o protecție generală din partea statului, ceea ce înseamnă
nemijlocit respecterea principiilor legii de a fi clară, previzibilă și accesibilă, însă această
accesibilitate favorizează și încurajează persoanele ce doresc să sâvârșescă o infracțiune cu sau
prin intermediul animalelor, să analizeze și să identifice lacune și să găsească diferite căi de

3
Constituţia Germaniei (Grundgesetz - Legea fundamentală a Republicii Federale Germania), din 1949, a intrat în
vigoare la 24 mai 1949, modificătă prin Tratatul de Unificare din 31 august 1990.
http://codex.just.ro/Tari/Download/DE.
4
Tatiana TABUNCIC, Dr., conf.univ. STATUTUL LEGAL AL ANIMALELOR DE COMPANIE, Universitatea de
Stat din Moldova, pag.1-2.

13
eschivare sau tăinuire a ceea ce se dorește a trece peste Frontiera Vamală a RM, eschivându-se
de instituția declarării în vamă și instituția controlului, obligatorii pentru orice subiect.
Totodată, importanța și actualitatea temei alese rezidă nemijlocit și în faptul că
infracțiunea de contrabandă cu obiecte de faună, ca faptă ilicită de trecere a frontierei de Stat a
Republicii Moldova a animalelor fără a fi declarate sau cu falsificarea actelor permisive de
transportare frontalieră a acestora, sau tăinuirea bunurilor sau lucrurilor în corpul acestora sau pe
corpul lor, atentează la Securitatea Economică a țării noastre. Aceasta se manifestă prin faptul că
odată ce bunul nu a fost declarat, nu s-au achitat taxele vamale, și deci statul este prejudiciat pe
segmentul economic, ceea ce presupune indirect o îmbogățire ilicită a celui care săvârșește fapta
de contrabandă și o prejudiciere directă a venitului destinat pentru caznaua statului. Pornind de la
acești doi factori importanți precum protecția animalelor și securitatea economică a statului,
ajungem să conturăm preferențial legăturile legislației vamale cu legislația civilă, penală, de
mediu și cea contravențională.
Constituția Republicii Moldova prevede că frontierele țării sunt consfințite prin lege
organică, respectându-se principiile unanim recunoscute ale dreptului internațional 5. Astfel ținem
să menționăm noțiunea de Frontieră Vamală a RM care este vag definită, motiv din care
legislația vamală este criticată de practicieni și doctinari. Or, totuși vom încerca să stabilim
sensul acesteia reieșind din normele juridice a legislației vamale și criticile invocate de doctrinari
și practicieni în vederea identificării lacunelor existente. Astfel, conceptul Frontieră Vamală
presupune prezența a două elemente, primul element este Frontiera de Stat, ce include în sine
teritoriul RM ca un teritoriu vamal unic, cu teritoriul terestru, apele interioare, apele teritoriale și
spațiul aerian ce se află asupra acestora, precum și cel de-al doilea element- Teritoriul Vamal
care este compus din zonele libere și antrepozitele vamale. În această ordine de idei, venim să
susținem opinia practicienilor și doctrinarilor care critică neclaritatea și standartele duble create
de legislator, nestabilind o noțiune clară, legal definită. Potrivit Legii cu privire la frontiera de
stat a Republicii Moldova6, frontiera de stat a RM reprezintă linia naturală sau convențională
care marchează limitele externe ale teritoriului asupra căruia Republica Moldova își exercită
suveranitatea exclusivă. Propunerea de Lege ferenda asupra noțiunii frontierei vamale o vedem
definită în următoarea formula drept: linia naturală sau convențională care marchează limitele
externe ale teritoriului vamal unic, teritoriul terestru, apele interioare, apele teritoriale și spațiul

5
Constituția Republicii Moldova din 29 iulie 1994, în MO RM nr.1 din 12.08.1994,art.3 alin.2.
6
Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, Nr. 215 din 04-11-2011, Publicat 20-04-2012 în MO
RM Nr.75-80 art.243MODIFICAT LP RM 91 din 11.06.20, MO RM 153-158/26.06.20 art.284; în vigoare 26.07.20,
art.2.

14
aerian de-asupra acestora, zonele libere și antrepozitele vamale asupra cărora RM își exercită
suveranitatea exclusivă.
Potrivit CV RM7, în art.91 se conturează noțiunea Serviciului Vamal, acesta fiind
poziționat drept o autoritate administrativă care se află și activează în subordinea Ministerului
Finanţelor, ce a fost înființată cu scopul prestării de servicii publice administrative subiecților
supuși taxelor și impozitelor vamale, în vederea executării și îmbunătățirii controlului vamal,
totodată exercitând controlul și asupra legalităţii importului și exportului mărfurilor pe și de pe
teritoriul vamal al RM, efectuând diferitele formalități vamale, constituind condiţii de accelerare
a traficului de mărfuri, dar care se bucură de o autonomie administrativă și decizională
independentă, nicio autoritate națională sau internațională neavând dreptul de a se amesteca în
activitatea S.Vam. ce are o structură de organizare independentă și delimitată în sistemul
administrativ al Min.Fin.
Această securitate economică pe care o are în atribuțiile sale S.Vam. se manifestă prin
faptul că Min.Fin. direct manevrează coordonarea metodologică a acestuia. Această dirijare și
control a activității se reflectă prin asistarea permanentă cu prevederi normative și de organizare,
de aprobare a structurii, de stabilire a obiectivelor și indicatorilor de performanță, de stabilire a
bugetului S.Vam. și de evaluare a directorului şi a directorilor adjuncţi ai S.Vam., ceea ce îl
poziționează drept o fortăreață a securității economice a RM anume prin faptul că este ghidat și
asistat de Min.Fin., ca autoritate executivă, și de Parlament ca autoritate legislativă, nimeni
altcineva nefiind învestit cu dreptul de a influența activitatea acestei autorități poziționată legal
drept independentă și autonomă.
Reieșind din atribuţiile Organului Vamal abordate expres dar nu exhaustiv la art.11 lit.h
din CV RM, una dintre cele mai importante este lupta Organului Vamal împotriva infracțiunii de
contrabandă, a încălcărilor reglementărilor vamale şi a legislaţiei fiscale care se referă la trecerea
mărfurilor peste frontiera vamală, combaterea trecerii ilegale peste frontiera vamală a
substanțelor stupefiante prin diferite medote și mijloace ilegale, a armamentului sau a obiectelor
de artă, a obiectelor ce au valoare istorică şi arheologică, a obiectelor proprietate intelectuală, și
cu precauție și diligență avansată se protejează și animalele de companie, cele domestice, precum
și speciile de animale şi plante sălbatice, cele derivate şi părţi ale acestora aflate pe cale de
dispariţie precum și a altor mărfuri, fiint protejate de S.Vam. în colaborare cu Poliția de frontieră.
În acest temei, Organul vamal desfăşoară activitate operativă de investigaţii în scopul
depistării persoanelor culpabile de pregătirea şi comiterea de contravenţii vamale, de
7
Codul Vamal al Republicii Moldova, Nr.1149 din 20-07-2000, Publicat:01-01-2007 în MO RM Nr.ed.special
art.98, Modificat prin LP RM 204 din 24.12.21, MO 325-333/31.12.21 art.494; în vigoare din 01.01.22, art.91,
secțiunea 2.

15
contrabandă şi de alte infracţiuni care ţin de competenţa organului de urmărire penală al S.Vam.
Obiectul urmăririi penale în cauzele ce ţin de competenţa organelor vamale îl constituie
colectarea de probe privind infracţiunea, identificarea făptuitorului ei şi punerea lui sub învinuire
în conformitate cu legislaţia. Urmărirea penală în domeniul vamal se efectuează de organul de
urmărire penală din S.Vam. şi de subdiviziunile lui teritoriale. Ofiţerii de urmărire penală din
S.Vam. sunt independenţi, se supun indicaţiilor legale, scrise şi verbale, ale procurorului.
Organele de urmărire penală în domeniul vamal efectuează cercetarea penală şi ancheta
preliminară în toate cazurile de contrabandă şi de alte infracţiuni a căror cercetare este atribuită
de CPP RM competenţei organelor vamale.
Din aceste prevederi legale, constatăm cu preeminență că Organul Vamal, la toate
nivelele sale structurale, are primordiala obligație de contracarare a ilegalității de trecere a
frontierei vamale, adică a infracțiunii de contrabandă, executată prin actele infracționale de
introducerea şi scoaterea de pe teritoriul vamal al RM de mărfuri şi mijloace de transport,
inclusiv prin expedieri poştale internaţionale, prin conducte şi prin linii de transport electric, a
diferitelor mărfuri sau obiecte și substanțe interzise, și cu protecția expresă a animalelor care se
află pe cale de dispariție prevăzute în CV RM la art.1 pct.5.
Cu toate că în acest articol nu este prevăzută expres trecerea ilegală a frontierei de stat a
animalelor de companie, a celor domestice și a celor sălbatice, celor pe cale de dispariție sau
nesupuse acestui risc, totuși reieșind din noțiunea infracțiunii de contrabandă și din structura
componenței acestei infracțiuni, constatăm neechivoc că aceasta înglobează și obiectele de faună,
în toată diversitatea lor, precum și prin intermediul acestora. Concluziile respective le obținem în
urma aplicării metodei inducției, prin care se are învedere situația trecerii de la general la
particular, ceea ce și face legiuitorul când stipulează la alin.1 a art.248 CP RM în componența
infracțiunii de contrabandă, unul din obiectele materiale exprimându-se a fi mărfurile, care și
cuprinde în special încărcăturile cu animale vii. Deci, indiferent de calitatea acestora, statutul lor,
destinația sau modul de transportare utilizat, asupra animalelor se efectuiază controlul vamal, se
verifică legalitatea actelor permisive transportării lor, și în caz de depistare a eschivării,
ascunderii, nedeclarării totale a informației, colaboratorii vamali întocmesc proces-verbal
constatator, și trag la răspundere subiecții prinși în flagrant în comiterea infracțiunii de
contrabandă. Acest articol prevede că pe lângă infracțiunea de contrabandă cu animale care
constituie obiectul material al acestei fapte, la aliniatele următoare, unde obiect al faptei ilicite
respective parvin substanțele interzise, alte mărfuri, munițiile, armele, valorile culturale ect.,
animalele apar în calitate de mijloc prin care se săvârșește această faptă.

16
Tindem să menționăm în urma celor expuse că epoca contemporană, și anume anul 2022
a venit pentru societatea spaniolă cu intrarea în vigoare a modificării Codului Civil, prin prisma
prevederilor căruia animalele sunt recunoscute legal drept ființe sensibile și astfel, în sensul legii,
acestea încetează să mai fie considerate lucruri sau bunuri. Începând cu 5 ianuarie, potrivit noilor
modificări legislative din Spania, animalele sunt considerate "ființe sensibile" și li se oferă o
serie de calități pe care nu le-au avut anterior. Mª Luisa Gutiérrez, președintele Secției pentru
apărarea drepturilor animalelor din cadrul Baroului Zaragoza, explică faptul că, în decembrie
anul 2021, Congresul Deputaților a aprobat reforma Codului Civil, a Legii Ipotecii și a Legii de
Procedură Civilă a Spaniei, prin intermediul cărora se modifică statutul legal al animalelor, care
încetează să mai fie considerate lucruri, deja fiind definite în Codul Civil spaniol ca ființe vii
înzestrate cu sensibilitate.
Printre principalele modificări și adăugiri, legiuitorul lor se mândrește cu faptul că de
acum înainte animalele nu pot fi confiscate, ipotecate, abandonate, maltratate sau separate de
unul dintre proprietarii lor în caz de separare sau divorț. Precum și multe alte nuanțe și
sensibilități novatorii. De acum înainte se recunoaște că animalele care trăiesc cu oamenii au
simțuri, sunt sensibile, pot suferi, trăi depresii și o altă gamă largă de emoții și stări și au drepturi
mult mai largi decât cele recunoscute prin lege de până acum, dar care tacit au fost prevăzute
deja încă din 2003 în Codul Penal și în diferitele legi administrative ale fiecărei comunități
autonome, iar acum au obținut un nou statut legal care și mai mult le apropie de om.
În lumina circumstanțelor premergătoare modificării legislației civile spaniole în ceea ce
ține de statutul legal al animalelor, apar cerințele societății, din care, conform statisticii, fiecare
al patrulea cetățean spaniol deține cel puțin două animale de companie. Drept urmare, regiunea
Sidra din Spania se poziționează drept locul sau destinația turistică, unde se permite cazarea

persoanelor împreună cu animalele lor de companie. De câteva luni, serviciul de promovare și


dezvoltare turistică al acestei regiuni, format din municipiile asturiene Bimenes, Cabranes,
Colunga, Nava, Sarriego și Villaviciosa, lucrează la configurarea acestui proiect, cu care se
intenționează să acopere cele mai frecvente nevoi ale persoanelor care călătoresc și lucrează în
domeniul turismului cu animalele de companie.
În ultimii ani, conceptul care se poziționează în rândul iubitorilor de animale de companie
este cel de Pet Friendly. Drept urmare a cererii societății și pentru a răspunde sentimentelor
oamenilor de a nu tolera maltratarea, abandonarea și sacrificiul animalelor, Consiliul de Miniștri
ai Guvernului spaniol, în luna februarie a anului 2022, a adoptat Legea privind bunăstarea și

17
protecția animalelor8, care reglementează relația proprieterilor cu animalele de companie. Tot
aici s-a inclus punerea capătului comercializării animalelor în magazinele de animale de
companie, precum și expunerii acestora către public în scopuri comerciale. Reproducerea
animalelor va rămâne doar prerogativa statutului, având prerogative de a fi efectuată numai de
crescătorii autorizați, în nici un caz însă de către persoanele fizice, care trebuie să apară, de
asemenea, în mai multe registre publice ale autorităților.
Unul dintre punctele cheie ale noilor modificări este interzicerea sacrificării animalelor de
companie din orice alt motiv decât motivele grave de sănătate publică sau eutanasia, dar nu la
oricare solicitare a proprietarului care s-a jucat cu animalul și deja e epuizat de grija pe care este
necesar a o acorda. Alte măsuri incluse prin noile reguli sunt interdicțiile privind practicile care
provoacă suferință la animale, cum ar fi utilizarea gulerelor electrice sau pe vârfurile picioarelor
sau de a le purta legate de un vehicul în mișcare. În plus, se pledează pentru promovarea
grădinilor zoologice în locurile de reproducere nativă în captivitate și a stabilit că indivizii nu pot
avea mai mult de cinci animale în casa lor. Noile norme promovate de Ministerul Dr. Sociale și
Agenda 2030 a Guvernului Spaniei răspunde angajamentului asumat în acordul de coaliție și
reprezintă un "progres" în realizarea acestuia. Urmând aceeași cale, Codul civil francez
modificat, legiuitorul a prevăzut că „les animaux sont des êtres vivants doués de sensibilité” 9.O
reglementare rațională găsim în legislația Columbiei, unde este expres interzis deținerea unui
animal sălbatic ca animal de companie.
Ne bucurăm de faptul că Codul de Executare al RM 10 specifică expres că animalele de
companie ale debitorului nu pot fi urmărite în cazul executării creanțelor, cu excepția celor
crescute pentru comercializare, fiind astfel nedrept față de animale, dar totuși ele nu sunt atât de
legate de proprietar precum cele deținute de debitor pentru sine. Observăm că RM se aliniază și
ea la prevederile internaționale și oferă protecție animalelor de companie, cu toate că în opinia
noastră, această prevedere nu este îndeajuns. Venim cu propunerea de lege ferenda să fie inclusă
prevedrea precum e în legislația spaniolă, italiană, germană, elvețiană și austriacă, unde alături
de animalele de afecţiune sau companie deţinute pe lângă casa debitorului sau în alte locuri care
îi aparţin, fără scopuri de producţie, alimentare sau comerciale, sunt incluse și animalele utilizate

8
Código de Protección y Bienestar Animal Selección y ordenación, Teresa Villalba Edición, actualizada a 9 de
marzo de 2022 BOLETÍN OFICIAL DEL ESTADO, Códigos electrónicos, file: ///C:/Users/user/Downloads/BOE-
204_Codigo_de_Proteccion_y_Bienestar_Animal.pdf, accesat la 13.03.2022.
9
Code civil français. „Les animaux sont des êtres vivants doués de sensibilité. Sous réserve des lois qui les
protègent, les animaux sont soumis au régime des biens.” Nouvel article 515-14 (créé par la loi n° 2015-177 du 16
février 2015 - art. 2). https://www.legifrance.gouv.fr Art. 515-14.
10
Codul de Executare al Republicii Moldova, Nr. 443 din 24-12-2004 Publicat : 05-11-2010 în MO RM Nr. 214-
220 art. 704, MODIFICAT prin LP RM 132 din 07.10.21, MO249-253/15.10.21 art.295; în vigoare 15.10.21, art.89,
alin.1 lit.l.

18
în scopuri terapeutice sau pentru asistenţa debitorului, soţului, partenerului de viaţă sau copiiilor
debitorului sunt insesizabile, ca exemplu câinii-ghid, ei fiind vitali pentru deplasarea omului.
Ne propunem să bordăm tema propusă, prin prisma practicii naționale și străine a
infracțiunii de contrabandă. În acest sens, vom consulta atât literatură juridică și acte normative
din RM, cât și din Rusia, Spania, Italia, Germania, România, și vom efectua o comparație între
acestea în vederea identificării lacunelor legislației naționale, venind cu posibile propuneri de
lege ferenda. Utilizând metodele precum cea logică, critică, contradictorie, istorică, cea
sociologică, precum și alte metode practice inductive și deductive, ne propunem să identificăm
metodele și mijloacele de săvârșire a faptei de contrabandă la nivel național și internațional, și pe
baza acestora să propunem soluții de contracarare a fenomenului criminal respectiv.
Scopul prezentei lucrări îl conturăm a fi focusarea atenției autorităților vamale, și nu în
ultimul rând, al puterii legislative și judecătorești, asupra problematicii implicării obiectelor
faunei în infracțiunile de contrabandă în două ipostaze, atât ca obiect material al acestei
infracțiuni, cât și ca mijloc de săvârșire al acestei fapte penale. Or, ne propunem să elucidăm
situațiile-problemă prin care se formează lcunele legislative care favorizează utilizarea
reprezentanților obiectelor faunei nu doar ca marfă, cum numește legiuitorul animalele, prin
valoarea lor, dar și ca un mijloc, modalitate de ascundere de organul vamal și de controlul în
vamă a diferitor alte obiecte în corpul animalelor, păsărilor, reptilelor. Considerăm că legiuitorul
ignoră practica infracțională și nu ia atitudine în vederea incriminării separate a contrabandei cu
obiectele faunei la aliniat separat cu excluderea cuantumului valoric pentru existența acesteia
drept faptă incriminată de Codul Penal al Republicii Moldova.
Nu am identificat până în prezent o lucrare care să abordeze contrabanda obiectelor
faunei prin prisma dublei lor calități, astfel, ca obiective principale ne propunem să identificăm
modalitățile de implicare a obiectelor faunei în săvârșirea acestei fapte ilicite, să analizăm
eficacitatea și siguranța mijloacelor tehnice de control în cadrul supunerii reprezentanților faunei
la controlul în vamă, precum și să venim cu propuneri de lege ferenda în activitatea de
contracarare a activității criminale pe acest segment. Nu în ultimul rând, ca obiective și prioritate
avem concluzionarea și evidențierea lacunelor legislative față de statutul legal al animalelor în
legislația Republicii Moldova, care, vom observa pe parcur, este ambiguă și bisensuală,
negarantând un statut legal concret și bine definit, precum și neasigurând o protecție cuvenită în
cazul implicării obiectelor faunei în infracțiunea de contrabandă, referindu-ne la situația lor în
cazul preluării de la făptuitor, viața și sănătatea lor ulterioară nefiind reglementată după cuviință.
Vom analiza legislațiile mai multor state ale lumii, drept urmare făcând o comparație cu
concluzia că țara noastră trebuie să adopte poziția acestora în vederea recunoașterii obiectelor

19
faunei, și nu doar a animalelor, îndeosebi pentru cele de companie, dar și celor din sălbăticie, a
statutului legal de ființe ce pot avea emoții, simți dureri și atașament față de oameni.

CAPITOLUL I. CONCEPTUL OBIECTELOR FAUNEI ADMIȘI LA


TRECEREA FRONTIEREI VAMALE A STATELOR

1.1 Noțiuni generale despre obiectele faunei admiși spre trecere la Frontiera Vamală
În actele normative naționale, operăm cu Legea privind identificarea şi înregistrarea
animalelor11, care acoperă parțial situațiile juridice cu referire la dreptul animalelor de a se afla
pe teritoriul RM, de a fi înregistrate și asupra cărora să se poată aplica un tratament mai
avantajos, decât doar dacă acestea se află în tranzit, bucurându-se doar de o protecție generală
conformă cu standartele internaționale. Deci, în legea menționată, la art.8 găsim reglementate
situațiile de drept în privința acțiunilor de identificare a animalelor de import care se va face prin
înregistrarea acestora în termen de 15 zile de la data importului, dar înainte ca animalele să
părăsească exploataţia destinată pentru perioada de carantină, însă cu obligația să li se păstreze
datele privind originea menţionată în documentele de însoţire. În această ordine de idei, cu
excepţia animalelor provenite din ţările care se conformează cerinţelor internaţionale în
domeniul identificării şi înregistrării animalelor, toate mijloacele de identificare a animalelor
importate vor fi predate subdiviziunii teritoriale ANSA. În ceea ce ține de animalele domestice,
tot în această lege, la art.13 alin.2 este menționată doar informația că transportarea animalelor de
companie în afara teritoriului RM se face în baza Carnetului de sănătate şi certificatului veterinar
emis de către un veterinar autorizat, și cu un anumit termen expres stabilit înainte de a îmbarca
animalul la bordul navei.
Părţile la Convenția privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe
cale de dispariţie12 nu permit comerţul cu indivizi ai speciilor înscrise în anexele nr.1, 2 şi 3 decât
în conformitate cu dispoziţiile sale. Astfel, anexa nr.1 cuprinde toate speciile amenințate de
dispariţie, care sunt sau ar putea fi afectate de comerţ. Comerţul cu indivizi ai acestor specii
trebuie autorizat doar în situții excepţionale. Anexa nr.2 se răsfrânge asupra tuturor speciilor
care, cu toate că nu sunt încă neapărat amenințate de dispariţie, dar datorită comerțuluiului s-ar
putea ajunge la dispariția lor. Cea de-a 3 anexă se referă la toate speciile pe care o parte le
declară restrânse în comerț, fiind necesară cooperarea cu părţile contractante pentru control.
11
Legea privind identificarea şi înregistrarea animalelor, Nr.231 din 20-07-2006 , Publicat în MO RM LA 11-08-
2006, Nr. 399-404 art.806, Versiune în vigoare din 24.08.18 în baza modificărilor prin LP RM 172 din 27.07.18 МО
RM 321-332 din 24.08.18 art. 529.
12
Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, Washington,
în vigoare din 3 martie 1973.

20
Ca urmare a analizei efectuate cadrului normativ național și regulamentelor companiilor
aeronautice, identificăm situația de drept prin care trecerea animalelor peste frontiera de stat a
RM la bordul aeronavelor se permite doar pentru câini, feline, iar unele companii acceptă și
transportarea dihorilor domestici. Potrivit Informației plasate de Compania AIRMOLDOVA 13,
călătoria cu animalele la bordul aeronavei se permite doar pentru câini și pisici. La fel și
compania FLYONE acceptă spre transport doar câini şi pisici, și câinii-ghid cu actele în regulă.
În fapt, cu referire la reglementările europene, important este să menționăm că admiși
spre trecerea frontierei în cadrul Uniunii Europene și în afara acesteia sunt câinii, pisicile, dihori
domestici, precum și toate speciile din categoria nevertebratelor, cu excepția albinelor și
bondarilor. În tot ce se referă la animalele sălbatice ce își au habitatul normal în codiții naturale,
neinfluențate, dar uneori supravegheate de om, și Anexa nr.1 a Legii Regnului animal stipulează
că:”se permite în scopuri economice şi de cercetări ştiinţifice în baza deciziei Departamentului
Protecţia Mediului Înconjurător de comun acord cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Serviciul
veterinar de stat importul, exportul, strămutarea, întreţinerea în captivitate, reproducerea,
aclimatizarea şi încrucişarea animalelor” 14. Totodată și animalele acvatice decorative, inclusiv
amfibiile, reptilele și păsările, cu excepția celor domestice, anume indivizii din speciile de păsări
care nu sunt enumerate în Directiva 2009/158/CE 15, precum și mamiferele, anume rozătoarele și
iepurii domestici, cu excepția celor destinați producției alimentare și definiți ca „lagomorfi”
indicați în Regulamentul CE nr. 853/200416.
Or, legislația UEE permite îmbarcarea câinilor, pisicilor și păsărilor, iar mai nou s-au
aliniat la cadrul legal european și permit accesul inclusiv pentru dihorii domestici, ceea ce nu
este specific pentru companiile aeronave din Republica Moldova 17. Nici într-un caz nu se vor
admite spre transportare la bordul aeronavelor animalele mai mici de 7 luni, care nu au fost
vaccinate contra rabiei şi nu au fost supuse testului serologic.

13
Transportarea animalelor domestice,https://www.airmoldova.md/pets-transportation-ro/, accesat la 12.01.2022
14
Legea cu privire la regnul animal al Republicii Moldova Nr. 439 din 27-04-1995, Publicat: în RM Nr. 62-63 09-
11-1995, art. 688, Versiune în vigoare din 15.06.18 în baza modificărilor prin LP RM 79 din 24.05.18, MO195-
209/15.06.18 art.338.
15
DIRECTIVA privind condiţiile de sănătate animală care reglementează comerţul intracomunitar și importurile
din ţări terţe de păsări de curte și de ouă pentru incubaţie, 2009/158/CE A CONSILIULUI din 30 noiembrie 2009
 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32009L0158&from=NL, art.2.
16
REGULAMENTUL (CE) de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine
animal NR. 853/2004 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 29 aprilie 2004, 
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:02004R0853-20100101&from=LV, Anexa
Nr.I.
17
A se vedea: Перевозка живых животных и птиц, Аэропорт Толмочева Новосибирск,
https://tolmachevo.ru/passengers/rules/veterinary/, accesat la 29.01.2022.

21
Proiectul de Lege privind deţinerea şi protecţia animalelor de companie 18 proiectează
expres și definește exhaustiv cine poate fi numit deţinător de animale de companie și anume-
persoana fizică sau juridică care are în posesie permanentă animale în calitate de proprietar de
animale, sau de îngrijitor temporar al animalelor pentru care şi-a asumat responsabilitatea
întreţinerii. Tot potrivit acestui proiect de lege, carnetul de sănătate al animalului este un act
care însumă un număr special de identificare, specia din care face parte animalul şi
semnalmentele distinctive ale acestuia, datele medicale în ceea ce ține de vaccinile administrate,
tratamentele de deparazitare, sterilizare sau alte manipulații, eventuale observaţii, dar și măsurile
ulterioare luate pentru animal. Acest document este eliberat de Refugiile de întreţinere provizorii
și obligatoriu conțin informaţii despre deţinătorul patrupedului, iar pentru animalele fără stăpân
sunt indicate suplimentar data şi locul de unde au fost preluate.
Considerăm o greșeală majoră neaprobarea acestui proiect de lege, deoarece autorii au
adunat și selectat cele mai importante prevederi normative din alte legi, le-au modificat și le-au
completat, creând un proiect de lege care putea fi materializat într-un potențial act normativ,
definind clar statutul legal al animalelor, persoana ce poate fi numit proprietar, deținător,
transportator, conține mențiuni despre criteriile de evaluare a sănătății animalelor, ordinea
înregistrării lor în caz de vânzare-cumpărare pe sau în afara teritoriului vamal al RM. Identificăm
reliefată și ideea de o protecție mai mare a animalelor atunci când stăpânul are un comportament
neadecvat, dur și provocând suferință fizică și psihică animalului pe care îl deține.
Legea cu privire la activitatea sanitară veterinară a RM 19 menționează la art.6 lit.h și
despre competența medicilor veterinari oficiali din cadrul ANSA de a se implica atunci când se
depistează nerespectarea cerinţelor sanitar-veterinare, astfel aceștia pot impune reglementări de
rigoare în ceea ce ține de limitarea sau interzicerea comerţului, a punerii pe piaţă, sau a
importului și exportului de animale vii. Or, vedem clar că și această autoritate este competentă în
a se implica în reglementarea circulației transfrontaliere a animalelor vii, indiferent de scopul
final al traversării Frontierei de Stat a RM. Deci, alături de Autoritățile vamale, mai avem și alte
entități statale care, în colaborare unele cu celelalte, participă ca încuviințători la trecerea
frontierei de stat a animalelor vii, indiferent de categoria acestora, scopul ieșirii sau intrăii din
țară și de destinația lor.
Bazându-ne pe interpretarea legii conform buchiei, dar și spiritului acesteia, precum și a
identificării voinței legiuitorului, suntem îndreptățiți să susținem că legea menționată mai sus se
referă atât la animalele de companie, cât și la cele de fermă, însă nu și la cele sălbatice în
18
Proiect de Lege privind deţinerea şi protecţia animalelor de companie, Guvernul RM.
19
Legea cu privire la activitatea sanitară veterinară a Republicii Moldova, Nr.221 din 19.10.2007 în RM Nr. 51-54
din 14.03.2008, Republicată în MO RM nr.13-20 din 22.01.2021.

22
condițiile general-menționate. Or, animalele sălbatice nu pot face obiect al comerțului, nici intern
și nici extern doar dacă nu cad sub incidența prevederilor care exceptă de la regulile generale ale
legii respective. Or, prin exceptarea de la condițiile general permisive ale legii care aprobă
circulația animalelor în circuitul civil în baza contractului de vânzare-cumpărare, moștenire sau
donație, legiuitorul acordă o protecție deosebită obiectelor sălbatice de faună, reieșind din
importanța lor majoră pentru protecția ecosistemelor, cât și pentru menținerea unui mediu natural
sănătos și pasibil de recreere pentru oameni.
La fel, în Legea cu privire la activitatea sanitară veterinară a RM găsim și noțiunea
pentru animalul de companie, acesta fiind considerat ”orice animal deţinut sau destinat a fi
deţinut de către om, în special pe lângă casă, pentru agrement sau companie 20”. Aici putem
adăuga și animalele utilizate în scop medical așa cum sunt câinii, delfinii, albinele, moluștele ect.
Tot o definiție a animalului de companie o găsim și în broșura care ne comunică despre Mișcarea
animalelor de companie în scop necomercial din RM 21 susținută și verificată de ANSA, prin care
trebuie de înțeles că animalul de companie este acel animal ce aparține următoarelor specii:
câini, pisici, dihori domestici, nevertebrate, dar cu excepţia albinelor şi crustaceelor, a peștilor
tropicali ornamentali, amfibienile, reptilele, toate speciile de păsări, cu excepţia păsărilor de
curte, mamiferele ce cuprind clasa de rozătoare şi iepuri domestici, în ordinea încadrată în Anexa
nr.l la HG nr.839 din 17 decembrie 2009 22, care sunt însoțite în timpul circulației de proprietar
sau de o persoană fizică răspunzătoare de aceste animale în numele proprietarului şi care nu sunt
destinate vânzării ori transferului de proprietate.
Trecerea frontierei de stat din RM în sensul de ieșire și intrare, se permite printro
procedură simplificată în baza Carnetului ATA23 care este un document vamal internațional în
baza căruia mărfurile aflate în regim de export temporar și tranzit circulă liber, conform unei
proceduri vamale simplificate. Cel mai des, acest tip de act este solicitat și utilizat de către:
- companiile şi persoanele care participă la târguri şi expoziţii,
- oamenii de artă, colective teatrale, muzicieni şi artişti, sportivi, profesionişti din
diferite domenii, ce pot circula liber cu echipamentul său profesional, operele de artă sau alte
bunuri, în cazul nostru fiind solicitat pentru trecerea animalelor, deoarece Carnetul ATA poate fi

20
Ibidem.
21
GHID-MIȘCAREA ANIMALELOR DE COMPANIE ÎN SCOP NECOMERCIAL DIN REPUBLICA MOLDOVA,
https://www.ansa.gov.md/uploads/files/Sanitar-Veterinar/SanatateAnimala/GHID%20PRIVIND%20CIRCULA
%C5%A2IA%20ANIMALELOR%20DE%20COMPANIE%20(1).pdf , 24.01.2022.
22
Hotărarea Guvernului RM pentru aprobarea unor Norme sanitar-veterinare privind mişcarea necomercială a
animalelor de companie Nr.839 din 17 decembrie 2009 Publicat : 29-12-2009 în MO RM Nr. 193-196 art. 949,
Versiune în vigoare din 04.07.2014 în baza modificărilor prin HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541,
 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=78000&lang=ro .
23
Anexa Nr.3

23
solicitat atât de agenții economici cât și de persoanele fizice pentru mai multe tipuri de mărfuri
precum sunt: animalele și produsele care urmează să fie prezentate la târguri și expoziții,
iarmaroace, conferinţe sau alte evenimente similare.
Avantajul deținerii Carnetului ATA este că deținerea lui scutește proprietarul de
necesitatea perfectării declarației vamale și constituirii unei garanții financiare pentru asigurarea
taxelor și impozitelor organului vamal. Totodată, printre beneficiile aduse sunt și faptul că
exportarea/ importarea temporară se face mai simplă datorită situației că:
 ATA substituie declarația vamală și garanția pentru taxe vamale,
 reduce costurile și timpul de trecere a frontierei,
 este valabil 12 luni, din momentul obținerii,
 este recunoscut în 80 de state, care permite vizitarea mai multor state în baza unui
singur document,
 mărfurile pot fi transportate cu toate tipurile de transport inclusiv cu autoturismul
privat, ceea ce face mai sigur transportarea și suportarea animalului a drumului,
 se utilizează și ca declarație de tranzit în țările de transit,
 dacă exportul temporar se face fără Carnet ATA atunci agentul economic sau
persoana fizică trebuie să solicite autorizare de la vamă, să perfecteze declarația și să garanteze
suma drepturilor de import.
Unica instituție abilitată cu drepturile de eliberare și garantare a Carnetelor ATA este
Camera de Comerț și Industrie a RM. Astfel, procedura obținerii și utilizării Carnetului ATA
este una destul de simplistă, fiind necesar:
1. a depune cerere de solicitare a Carnetului cu acte ce confirmă scopul exportului
temporar de bunuri la Camera de Comerț și Industrie a RM,
2. și în baza actelor prezentate, specialiștii CCI perfectează Carnetul ATA, iar
acesta se prezintă la frontieră inspectorului vamal, fără a plăti taxe vamale sau garanții
financiare24.

1.2 Clasificarea și delimitarea regnului animal domestic și sălbatic potrivit legislației


naționale în vigoare
Convenția privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de
dispariţie stabilește conținutul termenilor prin care se determină obiectele de floră și faună.
Astfel, prin specie trebuie înțeleasă orice specie, subspecie sau una dintre populațiile lor izolate
geografic, iar orice animal sau plantă, vii sau moarte, sunt nominalizați drept individ.
24
CARNET ATA, Camera de Comerț și Industrie, Servicii de Expertiză Evaluare și Suport în Comerul Internațional,
https://expertiza.chamber.md/carnet-ata/.

24
Regnul animal constituie cea mai mare categorie sistemică în biologie, totalitatea unor
specii de animale care vieţuiesc în mod natural pe uscat, în apă, în atmosferă sau în sol, inclusiv
monocelulare, nevertebrate şi cordate. Prin calificativul științific de faună se înţelege totalitatea
animalelor de pe planetă, dintr-o anumită zonă, de pe un teritoriu dat sau dintr-o anumită epocă
geologică, care s-a constituit în urma unui proces istoric de evoluţie. Termenul de „faună”
denumeşte şi diferite grupuri de animale-mamifere, păsări domestice şi sălbatice, albine, peşti,
viermi de mătase etc., ceea ce bine dă de înțeles că animalele nu sunt doar cele folosite în
vocabularul usual al societății, reprezentat doar de mamifere25.
Tot la acest subiect avem și Convenţia Europeană pentru Protecţia Drepturilor
Animalelor de Companie26. Alături de aceasta, sub auspiciile UNESCO, a fost proclamată
solemn și Declaraţia universală a drepturilor animalului 27. Aceste acte de talie internațională
pornesc de la ideea că viaţa este unică, toate fiinţele au origine comună, dar ca urmare a evoluției
unele s-au diferenţiat pe parcursul progresului înregistrat de speciile lor, astfel în consecinţă,
orice fiinţă are drepturi naturale şi oricărui animal înzestrat cu sistem nervos îi revin drepturi.
Potrivit dicționarului limbii române, adjectivul domestic se referă la animalele care
trăiesc pe lângă casă, s-au deprins cu omul și sunt utilizate în interesul acestuia. Originea
adjectivului în cauză vine din limba franceză, și anume - fr. domestique, lat. domesticus28.
În categoria animalelor domestice se includ trei tipuri, cunoscute ca animale de
companie, animale pentru alimentație și animale de lucru. Oamenii au început să manipuleze cu
animalele din libertate transformându-le în animale domestice veghindu-le și coordonându-le
comportamentul cu scopul de a se alimenta, dar și pentru a obține beneficii economice. Oamenii
de știință manipulează materialul genetic al acestora prin aplicarea metodei de creștere selective
și obținearea de specii hybrid care corespund cerințelor râvnite în ceea ce ține de animalele de
fermă cu privire la înfățișare, gabarit, masă, comportament, capacitate de a produce carne, ouă,
lapte, piei, blănuri, ect., iar cu referire la câini, sunt folositori pentru protecție și diverse servicii
în organele de securitate, iar animalele mari precum caii, elefanții, etc. au fost vitale pentru
îndeplinirea obiectivelor de lucru. Ca urmare a tuturor acestor circumstanțe, animalele domestice
au jucat un rol major în viața și activitatea omului, în culturile lumii, inclusiv în divertisment,
agricultură, transport și companie, prin crearea de stare de bine stăpânilor săi, prin afecțiunea cu
care aceștia sunt înzestrați și o pot dărui fără exhivoc, necondiționat la superlativ.

25
Ernest Lupan, Dreptul mediului, Tratat elementar, vol.II, Ed. Lumina Lex, Bucureşti,1997, pag. 156.
26
CONVENŢIE EUROPEANA Protecţia Drepturilor Animalelor de Companie din 23 iunie 2003, întocmită la
Strasbourg la 13 noiembrie 1987, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/51667.
27
Declaraţia universală a drepturilor animalului, UNESCO, adoptată la 15 octombrie 1978, revizuită în 1989.
28
Dicționar explicativ, https://dexonline.ro/definitie/domestic, 16.02.2022.

25
În proiectul de Lege privind deţinerea şi protecţia animalelor de companie, noțiunea de
animal de companie propune ca acesta să fie definit drept “orice fel de animal ţinut de către om
în special în apartament, lângă casă, în curtea sa pentru agrement, companie, pază de serviciu29”.
Convenția privind protecția animalelor de companie30 prevede noțiunea animalelor de
companie și găsită în legea națională care se referă la activitatea sanitar-veterinară menționată
anterior, care este întocmai preluată din această convenție, fără ca RM să adere la ea sau să o
ratifice, fiind preluat doar ce e considerat cel mai important și conform normelor interne a altor
legi naționale ce țin de reglementarea acestui segment. Necătând că potrivid doctrinei animalele
domesticite de om sunt numite domestice, dar care totuși trăiesc în condiții de sălbăticie, fie sunt
vagabonde, adică fără stăpân, acestea dobândesc un statut special fiind denumite animale ferate.
O reglementare specifică găsim în Legea cu privire la activitatea sanitară veterinară unde
avem prezentată noțiunea pentru animalul de fermă din care reiese că la această categorie se
atribuie ”orice animal care este ţinut, crescut ori îngrăşat pentru obţinerea de produse şi
subproduse destinate consumului uman sau unor întrebuinţări industriale, sau obţinerii de
material germinativ de origine animal31”.
După cum am văzut din noțiunile date de dicționar, precum și de legea internă în
domeniul sanitar-veterinar și în proiectul de lege ce ar dori să acopere segmentul deținerii și
protecției animalelor de companie, identificăm atât asemănări între noțiunile date pentru
animalele domestice și cele de companie, că am putea susține afirmativ că acestea se referă
practic la același subiect. Totuși, marea diferență este că animalele de fermă, care sunt deseori
asimilate cu cele domestice, sunt utilizate cel mai des ca sursă de hrană, moment inițial
considerat de înaintașii noștri. Însă, pe bună dreptate, legea specială menționează expres noțiunea
animalelor de fermă, și nu cea de animal domestic, deoarece animalele de fermă în exclusivitate
sunt ținute și crescute cu scopul de a fi sacrificate spre obținearea diverselor preoduse necesare
consumului uman. Ceea ce este diferit pentru animalele domestice în sens larg, e că preponderent
numărul acestora se formează din specimeni destinați consumului, însă în sens restrâns, unele
animale precum câinii și pisicile, au un alt rol, cel de a păzi pe oameni, de rozătoare dăunătoare,
au rolul de a le ține companie și crearea stării de bine pe plan fizic și emoțional. Deci, conchidem
că noțiunile de animal de companie, animal domestic și animal de fermă sunt noțiuni
independente și diferite.

29
Supra Nota 18.
30
European Convention for the Protection of Pet Animals Strasbourg, 13.XI.1987,
https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-/conventions/rms/090000168007a67d.
31
Supra Nota 19, art.2.

26
Reieșind din cele expuse mai sus, putem concluziona că noțiunea de animal domestic
potrivită dicționarului și noțiunea de animal de companie propusă de proiectul de Lege privind
deţinerea şi protecţia animalelor de companie au conținut foarte și foarte apropiat, ceea ce
conduce la ideea că animalul de companie este oricare animal care are deprinderi și atașament
față de om, acest animal poate fi folosit atât în scop de alimentație, în scop de divertisment, în
serviciul de pază, fie în organele de securitate și pază. Totodată, esențiala diferență dintre aceste
noțiuni este faptul că dicționarul explicativ al limbii române cuprinde un sens mai larg decât cel
redat de proiectul de Lege privind deţinerea şi protecţia animalelor de companie. Deci,
dicționarul are în vedere toate animalele de pe lângă om, în condiții normale. Totodată, în sensul
noțiunii dicționarului expicativ, se au în vedere atât animalele pe care persoana le deține pentru a
avea o stare de bine, pentru a se distra, pentru ajutor, cum sunt câinii dresați pentru persoanele cu
deficiența de sănătate, dar și pentru a le consuma pe ele, sau produsele lor.
Pe cealaltă parte a baricadei, care și face diferența este faptul că noțiunea animalelor de
companie, în sens restrâns, are în vedere anume animalele utilizate de om ca parte din viața lor și
pentru satisfacția lor emoțională prin manifestarea de grijă față de ele, prin dragostea și
afecțiunea reciprocă pe care o oferă și o obțin de la comunicarea cu acestea, animalele de
companie deseori sunt angajate pe rol de ”copii” a proprietarilor lor, ceea ce și crează
problematica temei noastre atunci când merge vorba de trecerea frontierei de stat a acestor
animale, proprietarii lor fiind categoric împotriva transportării animalelor în alte condiții decât
salonul navei, cum este spațiul pentru stocarea și transportarea bagajelor, ceea ce provoacă
patrupezilor atât disconfort fizic, supunându-i la riscul de îngheț, sufocare, precum și la afectarea
sentimentelor acestora prin provocarea de frica de singurătate, simțul de abandonare, frică de
întuneric sau lumină, de alte animale, precum și expunerea la o atârnare precară din partea
angajaților companiei de transport, fie a angajaților serviciului vamal în timpul efectuării
controlului vamal la trecerea frontierei.
Cu referire la protecția și reglementarea juridică a folosinței, posesiei și dispoziției asupra
animalelor sălbatice avem Legea regnului animal al RM care oferă noțiune pentru sintagma de
regn animal, identificând a fi “[t]otalitatea unor specii de animale care vieţuiesc în mod natural
pe uscat, în apă, în atmosferă sau în sol, inclusiv monocelulare, nevertebrate şi cordate,
constituind cea mai mare categorie sistematică în biologie 32“. Și deoarece această lege specifică
expres că aria de reglementare a sa se extinde doar asupra animalelor sălbatice, prin definiția
dată mai sus este logic și corect a înțelege anume animalele sălbatice - mamiferele, reptilele,
amfibiile, peștii, păsările, insectele, crustaceele, moluștele ect.
32
Supra Nota 14, art.2.

27
Aici este oportun a menționa și despre noțiunea de colecţii de animale din fauna
sălbatică, care prezintă în sine seriile de animale vii sau împăiate şi preparate, adunate, dispuse
şi păstrate în grădini zoologice sau muzee, care reprezintă valori ştiinţifice, artistice etc.
Făcând referinţă la alte acte normative de specialitate, putem afirma că este reglementat
regimul folosirii animalelor domestice, mai cu seamă în scopuri ştiinţifice şi estetice, şi mai puţin
în scopuri economice. În general, în legislaţia autohtonă nu există un act normative care ar
reglementa situaţia juridică a animalelor domestice, categoriile de animale incluse pe această
listă, ţinerea evidenţei lor, folosirea şi protecţia juridică a acestora, stabilirea sancţiunilor în cazul
unui comportament crud faţă de acestea etc. Logic ar fi să parvină propunerea de a înnoi baza
legislativă existentă. Pentru exemplificarea celor spuse mai sus poate servi doctrina şi legislaţia
României, unde există delimitarea și clasificarea protecţiei animalelor în: protecţia juridică a
animalelor sălbatice, protecţia juridică a animalelor domestic, protecţia juridică a păsărilor. 33
Datorită realității obiective precum că în natură există o diversitate mare de animale, am
putea încerca să facem o clasificare a acestora în funcție de ceea ce mănâncă, astfel identificând
trei grupe mari de animale: erbivore, carnivore și omnivore.
Animale erbivore sunt cele care consumă doar plante. Specificul este că animalele
erbivore sunt îngrădite de natură cu aptitudinea de a transforma celuloza și un grup de proteine
vegetale în țesut animal. Reprezentativ pentru această categorie sunt căprioarele, iepurii, elefanții
ect.
Animalele carnivore sunt categoria de animale de o importanță majoră. Acestea sunt cele
care mănâncă numai carne. În raționul lor intră animalele atât erbivor cât și cele carnivore, fără
diferență. Această categorie este reprezentată de specimeni de diferite dimensiuni și structură,
adică începând cu reprezentanții zooplankton, până la animalele de dimensiuni enorme- lupi,
balenele ect.
Animalele omnivore constituie al treilea grup de animale. Caracteristic este faptul că
raționul lor de alimentație este constituit atât din plante, cât și din animale. Or, preferințele
gastronomice ale acestora sunt dependente de factori externi, de mediu cum sunt anotimpul,
condițiile climaterice, stadiul de viață la care se află animalul, precum și condițiile artificiale
create de om pentru creșterea și manipularea acestora. Imaginea acestei categorii de animale este

33
Alexandru PÎNZARI și Evghenia GUGULAN, ASPECTE GENERALE PRIVIND PROTECŢIA REGNULUI
ANIMAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA, şeful catedrei „Managementul în organele afacerilor interne” a Academiei
Ştefan cel Mare”, conferenţiar universitar, , lector al catedrei „Drept civil” a Academiei „Ştefan cel Mare”,
doctorand, ANALE ŞTIINŢIFICE ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MinisteruluiAfacerilor Interne al Republicii
Moldova Ştiinţe socioumane Ediţia a IX-a Chişinău, 2009, pag.63.

28
reprezentată de urșii, mistreții, și în primul rând de om, deoarece și acesta este catalogat drept
animal, doar că înzestrat cu rațiune34.
În vederea conluzionării celor expuse mai sus, este oportun a stabili care este diferența
dintre animalele sălbatice și animalele domestice, deci în următoarele ne expunem așa:
• Animalele sălbatice trăiesc fără implicarea și influența directă și nemijlocită a
omului, per a contrario, animalele domestice trăiesc dependent și sub îngrijirea oamenilor.
• Animalele sălbatice au un grad de agresivitate mult mai mare decât animalul
domestic, și plus că primele nu pot fi controlate nici într-un mod în caz de invazie asupra omului.
• Animalele domestice sunt supune instruirii de la o vârstă fragedă în vederea educării
simțului de a se conforma comenzilor umane, pe când aceasta nu se întâmplă nici pe departe cu
animalele sălbatice.
• Numărul de specii sălbatice prevalează cu mult numărul de animale domestice, și
statul nu cunoaște și nu poate urmări numărul real al indivizilor sălbatici.
• Animalele îndomesticite participă nemijlocit în procesele agricole și unele specii
sunt ținute exact pentru satisfacerea acestor sarcini, ceea ce nu putem spune despre animalele
sălbatice care în exclusivitate sunt dăunători ai agriculturii, prin faptul că consumă tot, astfel
distrugând și prejudiciind proprietarii fermieri.
• Animalele domestice sunt utile pentru diferite activități antropice, dar cu regret nu și
animalele sălbatice, care duc un mod de viață liber, bazat pe concurență și pe principiul unde
doar cei mai puternici rămân în viață.
• Pentru animalele sălbatice, activitățile antropice pot fi în marea majoritate a cazurilor
o problemă și un discomfort ușor sesizabil, dar nu și pentru animalele domestice care sunt
obișnuite cu acestea, devenind pentru unele o rutină deja35.

1.3 Reglementarea juridică a trecerii obiectelor faunei peste frontiera vamală a Republicii
Moldova
Trecerea frontierei de Stat a Republicii Moldova ca fenomen general, intră sub incidența
Codului Vamal, a Regulamentelor emise de Serviciul Vamal, de Legea cu privire la frontiera de
stat a RM, precum și de alte legi ce au tangență cu domeniul supus analizei.
Prin cuvântul ”mişcare” în sensul legislației naționale, europene și internaționale, este
oportun a înțelege acea deplasare a unui animal de companie între RM şi alte țări sau

34
Regatul animal: Ce este, clasificare, nutriție și exemple,  https://wro.waykun.com/articles/regnul-animal-sau-
animalia-ce-este-clasificare.html, 12.02.2022.
35
Diferența dintre animalele sălbatice și animalele domestice - 2022 - ȘTiință și natură
https://ro.weblogographic.com/difference-between-wild-animals-and-domestic-animals-12071, 12.02.2022.

29
introducerea ori reintroducerea acestuia dintr-o țară pe teritoriul RM. În toate cazurile
operațiunea de transportare la bordul aeronavelor se face doar cu acordul preventiv al companiei,
dar totuși numărul acestora deplasate de o singură persoană să nu depășească 5 animale, cu toate
că există și unele excepții în acest sens dacă vor fi întrunite condițiile de rigoare, și anume când
ne referim la animalele participante la competiții.
Animalele de companie vor fi transportate doar în containere speciale şi numai în
habitaclul aeronavei, iar transportarea în cală este interzisă. Cu referire la dreptul de a permite
accesul la bordul aeronavei a animalelor, de la proprieterul acestora, sau de la persoana
împuternicită de a-l transporta, se va solicitat obligatoriu îndeplinirea următoarelor condiții și
prezentarea următoarelor acte de însoțire:
 Paşaportul animalului de companie, care reprezintă acel document ce permite ca
un animal de companie sã fie identificat în mod clar, incluzând caracteristicile ce permit să fie
controlat statutul acestuia36,
 Certificat special privind starea sănătăţii animalului,
 Carnetul vaccinărilor,
 Permisul de export / import / transit
 Animalul trebuie să aibă un dispozitiv electronic, mai numit și transponder, sau un
tatuaj vizibil, dacă acesta a fost aplicat înainte de 3 iulie 2011.
Pasagerii, care călătoresc cu animale în ţările UE din ţări terţe, non UE, trebuie să
îndeplinescă cerinţele pentru transportarea animalelor conform Regulamentului CE
Nr.998/200337, care prevăd următoarele:
 Identificarea: animalul transportat trebuie să fie identificat printr-un dispozitiv
electronic numit transponder, şi să fie însoţit de un certificat de sănătate eliberat de către un
veterinar oficial desemnat de autoritatea compententă a statului din care provine animalul sau la
reintrare în UE de un paşaport tip UE, care să ateste valabilitatea vaccinării antirabice adică
revaccinării şi conformitatea cu toate normele sanitare din acest regulament
 Vaccinarea antirabică: animalul trebuie sa fi fost supus vaccinării contra rabiei şi
trebuie să fi fost supus unei analize de sânge ulterioare, cu scopul titrării anticorpilor de protecţie
întru verificarea eficacităţii vaccinării antirabice. Testul poate fi realizat la cel puţin 30 zile de la
vaccinare şi cu trei luni înainte de momentul călătoriei la un laborator autorizat de CE.

36
Anexa Nr.2
37
A se vedea: Regulation (EC) on the animal health requirements applicable to the non-commercial movement of
pet animals and amending Council Directive 92/65/EEC No 998/2003 of the European Parliament and of the
Council of 26 May 2003,  https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2003/998/oj. 10.03.2022.

30
Intenția de a transporta animalele cărora li se permite accesul la bordul aeronavei se va
comunica la vremea procurării biletului. Dacă se dorește transportarea cu compania FLYONE,
atunci pentru transportarea animalelor se percepe o taxă suplimentară de 60 euro, iar dacă cu
AIRMOLDOVA, atunci taxa percepută va fi de 40 euro, ceea ce înseamnă că greutatea
animalelor şi greutatea containerelor ori a hranei pentru acestea, nu va fi inclusă în norma de
transportare gratuită a bagajelor. Totodată și masa totală a containerului admis la transportare nu
trebuie să depăşească 8 kg, iar suma dimensiunilor acesteia să nu fie mai mare de- 115cm și
anume 50 x 40 x 2538.
Tot potrivit informației oficiale, pentru a putea fi acceptate animalele la bord, pasagerul
va trebui să semneze o declaraţie specială, unde se va consemna faptul că acesta îşi asumă toată
răspunderea pentru transportarea animalului de companie. În această ordine de idei, pentru
vătamarea, pierderea, îmbolnăvirea sau moartea animalului transportat, cât şi pentru
neacceptarea acestuia la destinaţia transportată sau în punctul de tranzitare spre destinaţia
transportată, Compania aeriană nu va putea fi atrasă la răspundere.
Cerințele de rigoare pentru ca animalului de companie să-i fie permis accesul la bordul
navei aeriene, pe lângă actele necesare, acesta mai trebuie:
 să fie curat, sănătos, inofensiv,
 să nu fie gestant,
 să nu deranjeze pasagerii,
 să fie rezervat cu cel puţin 24 ore înainte de zbor, indicându-se codul special
PETC, greutatea şi dimensiunile containerului,
 trebuie să se găsească într-un container adecvat, trebuie să poată să stea în poziţie
naturală în picioare, să poată să se întoarcă, să se culce, dar de la această interdicție se exceptă
animalele Ghid,
 trebuie transportat în salon şi nu în cala pentru bagaj.
Condițiile față de containerul în care va fi plasat în vederea transportării animalului sunt:
 este interzis plasarea acestuia pe scaun,
 greutatea maximă a containerului şi a animalului nu trebuie să depăşească 8 kg,
 suma maximă a dimensiunilor nu va depăşi 115 cm, ceea ce reprezintă suma
măsurilor de 25 x 40 x 50,
 trebuie să fie procurat de pasager, adică să-i aparţină anume acestuia cu drept de
proprietate, dovada făcându-se prin prezentarea actelor confirmatorii,

38
Anexa nr.1, Regulamentului UE privind circulația animalelor de
companie,https://europa.eu/youreurope/citizens/travel/carry/animal-plant/index_ro.htm.

31
 trebuie să fie bine ventilat, bine fixat, confecţionat dintr-un material dur, cu fundul
absorbant şi care n-ar putea fi uşor distrus de animale, exclus pentru obiectele precum cutiile din
carton pentru pisici.
Excepție de la regulile privind normele de securitate și cele de aflare a animalului în
container sunt Animalele Ghid, care reprezintă câinii utilitari ce însoţesc pasagerii cu mobilitate
redusă, în special pe cei nevăzători. Pasagerii care călătoresc însoţiţi de câinii utilitari vor
informa compania încă din momentul rezervării.
Astfel, important este că câinii ghid sunt acceptați gratuit la bordul navei aeriene, dar
totuși se va ţine cont de unele condiţii, și anume:
 Greutatea şi mărimea poate fi restricţionată în dependenţă de tipul de aeronavei,
 Pasagerul va prezenta un certificat, care confirmă statutul de „Animal Ghid”,
 Este interzisă deplasarea prin aeronavă,
 Nu trebuie să ocupe un scaun,
 Nu trebuie plasaţi în container,
 Trebuie să fie echipaţi cu botniţă şi lesă39.
Peste frontiera vamală terestră a Republicii Moldova către Ucraina, potrivit informației
plasate pe site-ul oficial al Serviciului Vamal 40, se permite trecerea animalelor de companie,
pentru care se vor prezenta certificatele veterinare corespunzătoare din țara de origine, iar pentru
declararea acestora se va alege culoarul roșu. Deoarece nu găsim o listă oficială care să cuprindă
explicit care anume animale de companie sunt permise spre trecerea frontierei pe cale terestră,
suntem în drept a interpreta prevederea dată în sens larg și în favoarea persoanelor care se
deplasează, în sensul că se permite oricare animal care are statut legal de animal de companie
recunoscut și atribuit prin lege.
În privința deplasării pe cale terestră spre România 41, ca țară vecină a Republicii
Moldova, dar și ca stat membru al UE, la fel, nu se menționează o listă expresă în lege, care să
prevadă animalelele de companie cărora li se permite a fi transportate peste frontiera terestră în
sensul de ieșire din RM. La trecerea animalelor de companie spre România se cere a fi
îndeplinite condițiile cu privire la animalele supuse transportării și la bordul aeronavelor, care se
cer de la proprieterul acestora pentru a li se permite accesul, sau de la persoana împuternicită de
a le transporta, și anume certificatul de vaccinare, un tatuaj vizibil, pașaportul animalului ect.

39
TRANSPORTAREA ANIMALELOR DE COMPANIE, <https://flyone.eu/ro/Before-flights/Baggage>, 10.02.2022.
40
Ucraina,  https://customs.gov.md/ro/articles/ucraina.
41
România,INTRAREA ÎN ROMÂNIA DINTR-UN STAT NEUNIONAL,
https://customs.gov.md/ro/articles/romania-ue , 03.02.2022.

32
La nivel de legislație a Uniunii Economice Euroasiatice, care nemijlocit pe unele
segmente coincide și cu prevederile legale ale Federației Ruse, cu referire la importul de câini și
pisici pe teritoriul Federației Ruse este necesar, ca și în cazul Uniunii Europene și a Republicii
Moldova, dar cu anumite specificități, ca un medic veterinar autorizat al țării din care sunt
importate animalele, să introducă în pașaportul veterinar al animalului date despre toate acțiunile
întreprinse în sensul examinării clinice a animalului cu 5 zile înainte de expediere.
Este prevăzut că în cazul introducerii pe teritoriul vamal al Federației Ruse a animalelor
în număr de până la 2 unități, nu este necesar a primi acordul autorității responsabile numită
Rosselkhoznadzor, iar dacă numărul dorit al animalelor de a fi importate este mai mare de 2,
atunci este necesar să fie contactat serviciul veterinar de stat al subiectului FR de la locul unde
animalele propriu-zis vor fi aduse, pentru a obține permisul de import de la Rosselkhoznadzor. O
diferență o identificăm și cu privire speciile de animale cărora li se permite accesul la bordul
aeronavelor în vederea transportării lor.
În legislația vamală a RM identificăm la art.138 alin.1 CV RM, că: ”la introducerea sau
scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor […], precum şi a animalelor vii, […], se
efectuează vămuirea simplificată.”
Deci, în sensul legislației vamale specificate în CV RM se identifică noțiunea și
modalitățile procedurii simplificate de vămuire, prin care: “procedura declaraţiei simplificate
permite ca mărfurile şi mijloacele de transport să fie plasate sub un regim vamal la prezentarea
declaraţiei simplificate, cu prezentarea ulterioară a unei declaraţii suplimentare 42”. Sensul și
importanța acestei declaraţii simplificate constă în faptul că ea poate fi prezentată în forma
unei declarații care nu conține toate datele necesare sau care nu este însoţită de toate
documentele necesare plasării în regimul vamal solicitat. Cu toate acestea, declaraţia simplificată
sau înscrirea în evidenţe trebuie să conţină cel puţin minimul necesar despre marfa, sau bunurile
transportate, în cazul nostru acestea fiind animalele, adică cel puțin datele primare necesare
identificării lor. Considerăm această metodă a fi una foarte benefică dacă e să ne referim la
sănătatea fizică și psihică a animalului, care nu va fi supus suferințelor emoționale atâta timp cât
proprietarii vor completa declarația, deoarece aceasta se va face într-un timp foarte restrâns, în
comparație cu timpul necesar pentru completarea declarației-tip. În acest sens, art.1843 CV RM,
specifică condițiile de procedură a declarației simplificate care se aplică agenților economici care
corespund condițiilor prevăzute la art. 1953 alin.1 pct. 3 și pct.4 lit. f, h și i a CV RM, în baza
autorizaţiei emise de către S.Vam în termen de până la 60 de zile calendaristice de la data
acceptării în modul stabilit de Guvern a cererilor şi documentelor anexate.
42
Supra Nota 7, Secţiunea a 271, art.1842

33
Este justificat a menționa că CV al RM, pe lângă faptul că stabilește această procedură
simplificată, totodată implică și niște reguli de care este important a se ține cont la acordarea
acestui drept agenților economici, astfel, la alin.1 1 al art.1843 se abordează procedura de vămuire
la domiciliu care se aplică agenților economici ce corespund anumitor rigori, și anume
condițiilor prevăzute de CV RM în baza autorizaţiei emise de către S.Vam în termen de până la
60 de zile calendaristice de la data acceptării cererii şi documentelor anexate, așa cum este
prescris de autoritatea executivă a statului. La fel, după o logică corectă, la alin.1 2 al articolului
citat, în cazul în care există o cauză penală intentată, care se află pe rolul instanței spre
examinare, care ar afecta îndeplinirea de către solicitant a condiției prevăzute
la art.1953 alin.1,pct.3, termenul de examinare a cererii se va suspenda până la data în care
hotărârea judecătorească va rămâne definitivă.
Ca urmare a întrunirii tuturor condițiilor cerute de legislația vamală în vederea aplicării
procedurii simplificate, S.Vam informează, în termen de 10 zile lucrătoare, agentul economic cu
privire la acceptarea cererii sale şi cu privire la data de la care curge termenul de emitere a
autorizaţiei pentru utilizarea procedurilor simplificate. Doar în cazul în care Serviciul Vamal
consideră că cererea și documentele anexate depuse nu conțin toate informațiile necesare, în
termen de 30 de zile calendaristice, va solicita de la agentul economic care a depus cererea
pentru a i se aplica procedura simplificată, să furnizeze informațiile necesare pentru a-și justifica
cererea. Ca urmare a întrunirii tuturor condițiilor și a remedierii incoveniențelor apărute, se va
aplica procedura de bază prin care S.Vam va anunța solicitantul despre dreptul lui la satisfacerea
acestei proceduri. Și pe lângă toate aceste reglementări nominalizate de către CV RM, totuși,
condițiile speciale de utilizare a procedurilor simplificate în cazul anumitor regimuri vamale se
stabilesc de Guvern.
Totodată, în tot ce se referă la animalele sălbatice ce își au habitatul normal în codiții
naturale, neinfluențate, dar uneori supravegheate de om, și Anexa nr.1 a Legii Regnului animal
stipulează că: ”Importul, exportul, strămutarea, […] se permite în scopuri economice şi de
cercetări ştiinţifice în baza deciziei Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător de comun
acord cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Serviciul veterinar de stat 43”.
Deci, în această situație avem implicate mai multe entități statale ce au să intervină
nemjlocit în avizarea comportamentului subiecților de drept ce vor să manipuleze cu animalele
sălbatice protejate prin lege, în vederea supunerii lor spre export sau import. Astfel, în
competența AȘM intră atribuțiile manifestate prin obligația de a autoriza potențialul exportator
de animale, în urma unei verificări a impactului scoaterii acestei specii de animale din habitatul
43
Supra Nota 14.

34
natural sau artificial, și consecințele care vor surveni atât cu privire la ce se referă la viața și
sănătatea fizică și psihică a specimenului, cât și capacitatea lui de a se reproduce. Totodată, tot
AȘM, în colaborare cu Serviciul Veterinar de Stat și Departamentului Protecţia Mediului
Înconjurător, va efectua un control distanțat pentru a identifica dacă, ca urmare a exportului,
animalul supus importului sau exportului va fi plasat în condiții normale, prielnice și adecvate
unui trai decent, și nu este supus riscului de a fi sacrificat pentru produsele ce se pot obține din
el, și anume în dependență de specia sa - blană, coarne, piei ect.
Atunci când ne referim la importul, tranzitul sau exportul de animale vii, acestea se
realizează în baza certificatelor sanitar-veterinare, care sunt eliberate de medicii veterinari
oficiali, în baza condiţiilor de a fi respectate cu strictețe regulile etice şi profesionale de către
medicii veterinari, ceea ce implică ”neadmiterea includerii în certificatele sanitare veterinare a
unor date ce nu sunt autentificate de către medicul veterinar oficial care eliberează certificatele și
respectarea cerinţelor internaţionale privind principiile de elaborare şi întocmire a certificatelor
sanitare veterinare”.
ANSA este autoritatea responsabilă care stabileşte ţările şi unităţile pentru importul în
Republica Moldova de animale vii, în funcţie de situaţia epizootică şi respectarea cerinţelor
sanitare veterinare de către entitățile din statul de unde se dorește efectuarea importului.
Importul şi exportul animalelor se admit numai în baza acordului pentru importul sau
exportul de animale sălbatice, eliberat de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea
resurselor naturale și cu protecţia mediului. Iar importul, exportul, reexportul şi tranzitul
animalelor, părţilor şi derivatelor din ele, reglementate de Convenţia privind comerţul
internaţional cu speciile sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie 44, se admit numai în baza
permisului/certificatului CITES, eliberat de către organul de gestiune CITES, care în RM este
desemnat Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale. Persoanele fizice și juridice care
intenționează să întreprindă o procedură de import, export, reexport sau tranzit al animalelor din
fauna sălbatică, în stare vie, proaspătă sau semiprelucrată, sunt obligate să solicite și să obțină de
la organele menționate mai sus, acordul sau permisul/certificatul CITES corespunzător. În acest
caz, solicitantul prezintă autorității CITES cererea și setul complet de documente anexate.
Pentru obţinerea permisului/certificatului CITES sau acordului pentru import/export, pe
lângă documentele în cazul impotrului și a exportului mai sunt necesare și:
-cererea, în care se indică informaţiile privind scopul efectuării importului, bunul
44
Convenţia privind comerţul internaţional cu speciile sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie,
implementată prin Legea nr.1246-XIV din 28 septembrie 2000 pentru aderarea RM la Convenţia privind comerţul
internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie CITES, Publicat : 26-10-2000 în MO RM Nr.
133 136 art. 949, Versiune în vigoare din 15.06.18 în baza modificărilor prin LP RM 79 din 24.05.18, MO195-
209/15.06.18 art.338.

35
importat cu menționarea denumirii speciei în limba latină şi în limba de stat, starea în care
acesta va fi deplasat peste Frontiera de Stat a RM - vie, produs sau derivat, precum și cantitatea
importată exprimat prin numărul de exemplare sau de kilograme, statul exportator cu adresa
juridică a beneficiarului, locul de întreţinere a animalului;
-copia contractului dintre importator şi exportator, în cazul persoanelor juridice,
cu indicarea condiţiilor de transportare a animalelor vii; iar specific pentru import- copia
autorizației sanitar-veterinare de funcționare a grădinilor zoologice/instalațiilor, eliberată de către
ANSA, în cazul importului de animale vii care vor fi întreţinute în captivitate;
-copia certificatului sanitar-veterinar, în cazul importului de animale vii care vor fi
introduse/aclimatizate în ecosistemele naturale, pentru a garanta că specia dată nu va prejudicia
fauna sălbatică autohtonă, iar în cazul exportului: autorizaţia pentru dobândirea animalelor, când
solicitantul este titular al unei astfel de autorizații, copia autorizaţiei pentru dobândirea
animalelor, în cazul în care solicitantul nu este titular al unei astfel de autorizaţii, obţinută de la
titularul autorizației, copiile facturilor de cumpărare a mărfii pentru export, unde solicitantul nu
este titular de autorizaţie pentru dobândirea animalelor și a cumpărat marfa de la un titular al
autorizației pentru dobândirea animalelor.
Formularul acordului pentru import se aprobă de Guvern și se eliberează gratuit, în
termen de 15 zile de la depunerea setului complet de documente, doar pentru o singură
tranzacție, fiind valabil timp de 3 luni de la data eliberării, solicitantul va prezenta certificatul de
înregistrare a colecţiei, lista exponatelor din colecţie, cu indicarea denumirii speciilor în limbile
de stat, latină şi, după caz, rusă, precum şi a numărului de indivizi, contractul de colaborare sau
orice alt document care justifică motivul exportului colecţiei sau exponatelor acesteia.
În ceea ce ține de posesorii de colecţii de animale din fauna sălbatică, aceștia sunt obligaţi
să respecte regulile de păstrare, completare şi evidenţă a obiectelor colecţionate, precum şi
regulile de comercializare a lor. Plus la toate că Certificatul de înregistrare a colecţiei se
eliberează în mod gratuit. Colecțiile de specii care nu sunt înscrise în Registrul de stat al
colecţiilor, în loc de certificat de înregistrare se prezintă un alt document care confirmă dreptul
de posesie sau administrare a colecţiei sau a exponatelor separate, materializat prin contractul de
vânzare-cumpărare, contract de donaţie sau un alt tip de contract civil.
În procesul de examinare a cererii, organul competent să emite decizia, va solicita
Inspectoratului pentru Protecția Mediului să se deplaseze la locul de ținere în captivitate a
animalelor să verifice datele expuse în cerere și în documentele anexate, și să întocmească actul
de control ce va fi anexat la cererea solicitantului. Acordul pentru export se eliberează în termen
de 15 zile de la depunerea setului complet de documente, doar pentru o singură tranzacție, și este

36
valabil timp de 3 luni de la data eliberării. În cazul în care autoritatea centrală abilitată cu
gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului decide eliberarea acordului pentru export,
cu 3 zile până la expirarea termenului-limită, aceasta transmite prin ghișeul unic electronic o
notificare solicitantului, prin care îi aduce la cunoștință acceptul eliberării acordului și
necesitatea achitării taxei stabilite pentru acest acord, cu prezentarea documentului confirmativ
de plată la emiterea actului permisiv. La eliberarea acestuia pentru export se stabilesc taxe, cu
destinația finală la contul Fondului Ecologic Național. La fel și strămutarea, aclimatizarea şi
încrucişarea animalelor se efectuează doar cu acordul autorităţii centrale abilitate cu gestiunea
resurselor naturale și cu protecţia mediului.
Examinarea cererii și prezentarea avizului se va face în termen de 5 zile după
recepționarea și înregistrarea cererii de către organul de gestiune CITES care solicită autoritatea
științifică CITES, prin intermediul ghișeului unic electronic. Termenul pentru care se eliberează
permisul/certificatul CITES este de 6 luni de la data eliberării, cu excepția celor eliberate pentru
circ, delfinarii și expoziții mobile, care sunt valabile timp de 1 an de la data eliberării și doar
pentru o singură tranzacție. Formularul permisului/ certificatului CITES fiind aprobat de Guvern.
Însă în cazul în care organul de gestiune CITES decide eliberarea permisului/certificatului
CITES cu 3 zile până la expirarea termenului-limită, acesta transmite prin ghișeul unic electronic
o notificare solicitantului, prin care îi aduce la cunoștință acceptul eliberării
permisului/certificatului CITES și necesitatea achitării taxei stabilite pentru acest act, cu
prezentarea documentului confirmativ de plată la eliberarea actului permisiv.
În scopul monitorizării procesului de import/export al animalelor și al asigurării că
tranzacția a avut loc, precum și în scopul raportării către Secretariatul CITES, autoritatea vamală
prezintă, în termen de 10 zile după finalizarea procedurii de import/export, către autoritatea
centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului originalul
permisului/certificatului CITES pentru import sau copia, cu semnăturile și ștampila originală, a
acestuia, cu completarea rubricilor speciale din permisul/certificatul CITES la frontiera țării.
Menționăm că legiuitorul nu a lăsat nepedepsite acțiunile ilegale ce pot fi întreprinse de
indivizi față de animalele sălbatice și în Titlul VI 45 din Regulamentul Gospodăriei Cinegetice,
prevede răspunderea pentru încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor
regnului animal pentru persoanele fizice şi juridice vinovate de încălcarea regulilor de expediere
şi comerţ cu colecţii de animale din fauna sălbatică precum şi cu obiecte separate ale regnului
animal, sau care practică fără autorizaţie genurile de activitate legate de întreţinerea,

45
Supra Nota 14, Titlul VI art.40, pct.17.

37
reproducerea, dobândirea şi comercializarea animalelor vor purta răspundere penală,
administrativă, materială şi disciplinară, în modul şi cuantumurile stabilite de legislaţie.
Dacă e să facem o paralelă cu legislația rusă și cu cea a Uniunii Economice Euroasiatice,
atunci trebuie de menționat că bunurile folosite zi de zi și importate temporar de persoane străine
pe teritoriul vamal al Uniunii Economice Eurasiatice, îndeosebi cu animalele de companie,
inclusiv cele utilizate pentru vânătoare, sport, turism, în cantitatea necesară pentru utilizare pe
perioada șederii pe teritoriul vamal al Uniunii Economice Eurasiatice, se permite intrare cu titlu
gratuit și cu condiția completării declararației vamale. Acițunile date se fac pe baza mai multor
acte federale și unionale, dar cele cu referire directă la trecerea animalelor peste frontiera vamală
și declararea lor, precum și regulile sanitar veterinare, se fac potrivit deciziilor și CV al UEE.

1.4 Concluzia la Capitolul I


Analizând noțiunile date reprezentanților faunei precum și diferitor categorii de animale,
aducem drept exemplu legislația italiei care menționează că animalul de companie este „[...] ogni
animale tenuto, o destinato ad essere tenuto, dall'uomo, per compagnia o affezione senza fini
produttivi od alimentari, compresi quelli che svolgono attività utili all'uomo, come il cane per
disabili, gli animali da pet-therapy, da riabilitazione, e impiegati nella pubblicità. Gli animali
selvatici non sono considerati animali da compagnia.” 46, punând tot mai mult accentul pe partea
sentimentală dintre om și animal, recunoscut în unele legislații ca ființe cu drepturi
constituționale.
Am identificat că anume Convenția CITES este actul internațional care reglementează
care reprezentanți ai obiectelor faunei pot constitui obiect al comerțului și în ce condiții, astfel,
aceasta include trei anexe, care cuprinde aproximativ 34 de mii de obiecte, peste 5 mii de specii
de animale și aproximativ 28,5 mii specii de plante, dintre care 577 specii sunt incluse în Anexa I
și subspecii de animale și 298 specii de plante, 4512 specii și subspecii de animale sunt incluse
în Anexa II și 28.074 specii de plante. În Anexa III țările membre individual au inclus 258 specii
și subspecii de animale și 45 de specii de plante, deci aceasta este un act de talie internațională cu
cea mai mare arie de acoperire și în privința speciilor protejate, cât și ca număr de state membre.
Referitor la cele expuse, remarcăm că în comparație cu regulamentul UE și RM în
privința numărului admis de animale spre import cu prezentarea actelor sanitar-veterinare
autorizate de Rosselkhoznadzor, în UEE în general, și în Federația Rusă, în special, se admite

46
Supra Nota 4 „… orice animal deţinut sau destinat a fi deţinut de către om, pentru afecțiune sau companie, fără
scopuri alimentare sau productive, inclusiv cele care desfășoară activități utile pentru om, precum câinii pentru
persoanele cu handicap, animalele pentru pet-therapy, de reabilitare sau utilizate în scopuri publicitare. Animale
sălbatice nu sunt considerate animale de companie”, pag.4-5.

38
liber intrarea a 2 unități, fără autorizația de la autoritatea respectivă, dar cu condiția ca animalul
să dețină pașaport internațional, iar când acest număr depășește 2 unități, acest act se va solicita
în mod obligatoriu. Reflecția asupra acestor prevederi legislative ne induce spre a bănui
rezonabil o lacună și undă verde pentru activitatea infracțională de contrabandă. Or, dacă
controlul asupra circulației animalelor în număr mai mic de 2 este atât de superficial, atunci cu
siguranță este loc de mai multă acțiune infracțională. Plus la toate, conform acordului de
liberalizare a vizelor dintre RM și Brazilia 47, acesta este un pas important în dezvoltarea statului
moldav ca destinație turistică pentru poporul brazilian, și invers, dar totodată, în contextul
analizei infracțiunii de contrabandă cu obiectele faunei, unde includem toate tipurile de animale
protejate prin Convențiile europene și mondiale, ridicăm întrebarea la nivel practic, în privința
animalelor din habitatul brazilian ce constituie animale exotice pentru RM și continental
european. Deci, cu siguranță se va intensifica dorința de a deține un animal exotic printre
cetățeni, cu probabilitatea că vom ajunge la punctul critic în care animalele vor fi introduse sau
scoase de/pe teritoriul acestor două state, fiind supuse unor suferințe fizice și psihice
incomparabile pe drumul excesiv de lung. Totodată vor pune în pericol viața și sănătatea
persoanelor care vor procura animalele, "produs" al contrabandei. Drept exemplu aducem cauza
care s-a produs în anul 2021, când în portul Spaniei a fost stopate spre verificări 2 nave maritime
aflate una sub pavilionul Columbiei, iar alta în insulele Canare, sub pavilionul Braziliei. S-a
constatat că aceastea își țineau cursul spre continentul European, Egipt, Liban, Turcia și Iordania.
În urma controalelor efectuate ca rezultat al informațiilor de contrabandă cu cocaină au fost
identificate peste 5 000 de bovine, dintre care peste 3000 eru deshidratate și într-o stare
deplorabilă, neavând puterea să stea pe picioare, iar peste 500 din ele erau moarte. Fiind supuse
expertizei, s-a constatat că în esofagul animalelor se aflau peste 100 de pachețele cu substanțe
narcotice48.
Tot în cadrul acestui capitol am identificat și autoritățile responsabile de a încuviința
deplasarea peste frontiera de stat a RM în sensul țărilor UE și CSI, unde fără acordul lor în scris
și autentificat corespunzător, nu se permite traversarea frontierei în sens de ieșire sau intrare. La
fel, am reliefat și condițiile în care pot fi transportate obiectele faunei în cazul aeronavelor. Deci,
deși Convenția CITES prevede o serie de reprezentanți ce pot fi deplasați peste frontiera vamală

47
Hotărârea Guvernului RM cu privire la iniţierea negocierilor și aprobarea semnării Acordului privind abolirea
vizelor de scurtă şedere pentru titularii paşapoartelor ordinare, Nr. 880 din 09-12-2020, întocmit prin schimb de
note, dintre Guvernul RM şi Guvernul Republicii Federative Brazilia Publicat la 11-12-2020 în MO RM Nr. 332-
342 art. 1030.
48
Animale moarte sau „abia capabile să mai stea pe picioare”. Cum exporturile de bovine sunt folosite ca
acoperire de contrabandiști, https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/1637541-1637541,
01.05.2022.

39
a statului, companiile aeronautice limitează însă categoria și numărul acestora acceptați la bord.
Totodată, excepție de la oricare limitări o constituie câinii-ghid, ei fiind primordiali pentru viața
omului, de aceea li se și permite accesul în salonul aeronavei fără a fi plasați în canteiner special.
Din cele menționate supra, pe lângă toate condițiile de ordin material, avem și condiții de
ordin juridic. Deci, pentru a putea deplasa animalele de companie, sălbatice, păsări, reptile ect.
este nevoie de o serie de acte ce confirmă identitatea acestora, proveniența și starea de sănătate a
lor, precum și dreptul persoanei asupra lor prin actele permisive de la autoritățile competente.

40
CAPITOLUL II. CONTRABANDA OBIECTELOR FAUNEI COMISE PE
TERITORIUL VAMAL AL REPUBLICII MOLDOVA

2.1 Conceptul infracțiunii de contrabandă comise pe teritoriul vamal al Republicii


Moldova
Contrabanda cu animale, mărfuri și produse animaliere, ca fenomen infracțional săvârșit
conștient și cu regularitate, s-a constatat a-și avea originile în Europa în sec.XVI, atunci când
contrabandiștii englezi aduceau cantități enorme de lână pe continental european, ocolind
fraudulos taxele regale existente la acea vreme. Dacă în evul mediu era posibilă doar
contrabanda cu animalele vii, precum cai, câini de vânătoare, păsări exotice și produsele
animaliere greu alterabile, precum lâna și pielea, datorită progresului tehnologiilor, a cerințelor
societății nobile, dar și dezvoltarea căilor și mijloacelor de transport, în prezent s-a făcut posibilă
contrabanda cu diverse obiecte ale faunei și a mărfurilor și produselor de origine animală
perisabile, cât și prin intermediul lor49.
Termenul de contrabandă, istoric, este de origine italiană, dar care a fost filtrat prin filiera
franceză, pentru a ajunge în prezent în varianta și accepțiunea actuală. În limba italiană acesta
reprezintă un cuvânt format din prefixul contra care înseamnă împotrivă și cuvântul bando cu
sensul de proclamație, decret, act cu putere de lege. Deci, termenul de contrabandă reprezintă
acțiune împotriva legii, contra legii. În ambele limbi, acest termen semnifică acțiunea de
introducere ilegală într-o țară a unor mărfuri înterzise sau supuse unor taxe vamale, cu intenția de
a dobândi beneficii materiale personale, în detrimentul intereselor financiare ale statului, prin
metode de tăinuire și nedeclarare a mărfurilor50.
Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova definește noțiunea de
criminalitate transfrontalieră ca fiind o: ”activitate infracțională desfășurată de o persoană sau
de mai multe persoane pe teritoriul a cel puțin două state, prin care se aduce un prejudiciu
valorilor sociale apărate de normele juridice51”.

49
Balan Mihai, Persoana fizică ca subiect al contrabandei comise cu mărfurile animaliere, Juridice Moldova,
https://juridicemoldova.md/7897/persoana-fizica-ca-subiect-al-contrabandei-comise-cu-marfurile-
animaliere.html, 15.01.2022.
50
Conceptul si notiunea ,,infractiunilor de contrabanda’’
https://www.qdidactic.com/stiinta-tehnica/drept/conceptul-si-notiunea-infractiunilor-de-contrabanda547.php,
05.05.2022.
51
Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova Nr.215 din 04-11-2011 Publicat : 20-04-2012 în MO
RM Nr. 75-80 art. 243 MODIFICAT LP91 din 11.06.20, MO RM153-158/26.06.20 art.284; în vigoare 26.07.20,
21.02.2022.

41
Codul Vamal al RM incriminează infracțiunea de contrabandă la articolul 224, care face
trimitere directă la legislația penală, și anume prin formularea care identifică faptul
că contrabanda se consideră fapta infracțională pentru care este prevăzută răspunderea penală în
conformitate cu prevederile CP RM52. Deci, infracțiunea de contrabandă în varianta-tip este
incriminată expres ca faptă infracțională la art.248 din CP RM, evitându-se cu această ocazie
dubla incriminare a aceeași fapte infracționale.
Reeșind din conținutul normelor din CP RM care incriminează fapta de contrabandă, și
anume introducerea pe/sau scoaterea de pe teritoriul RM a mărfurilor, prin locuri stabilite pentru
control vamal, prin tăinuire de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau
adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de
identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în
alte documente de trecere a frontierei, dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 8000 u.c., se
pedepsește cu amendă în mărime de la 2500 la 3000 u.c. sau cu închisoare de până la 3 ani, iar
persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 5000 la 6000 u.c. cu privarea de
dreptul de a exercita o anumită activitate, aceasta reprezentând una din variantele-tip de săvârșire
a acestei fapte.
Factorul principal care cataloghează fapta de trecere ilegală a bunurilor, mărfurilor,
substanțelor stupefiante ect., drept o infracțiune de contrabandă, și nu o faptă contravențională,
este indicele cantitativ, deoarece, dacă valoarea mărfurilor identificate ca nedeclarate, tăinuite,
ascunse, dorite spre trecerea ilegală a frontierei de stat a RM, nu constituie mai mult de 4000 u.c.
pentru fapta prevăzută la alin.2 al art.248 din CP RM și respectiv 8000 u.c. pentru faptele
incriminate la alin.1,3,4 și 7 lit.c al art. citat, atunci aceasta nu este o infracțiune în sensul
legislației vamale și celei penale, ci cade sub incidența CCo al RM 53 care calculează valoarea
bunurilor, mărfurilor ect. trecute peste frontieră în condiții de ilegalitate, în unități convenționale,
în sensul CCo RM de la art.34, fiecare u.c. constituind valoarea de 50 lei, care coincide și cu
prevederile legii penale, a faptei contravenționale prevăzute la articolul 287- Încălcarea regulilor
vamale, care la aliniatele 10 și 101 stabilesc că:
Introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul RM a mărfurilor, obiectelor și altor valori, prin
locuri stabilite pentru control vamal, [...] dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiune, dacă valoarea
mărfurilor, obiectelor și altor valori constituie:
– până la 2000 de [u.c.],
– de la 2000 până la 4000 de [u.c.],

52
Codul Penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea Nr. 985-XV din 18.04.2002. În: MO RM, 13.09.2002,
nr.128-129/1012, MODIFICAT prin Hotărârea Curții Constituționale, 39 din 21.12.21, MO325-333/31.12.21
art.232; în vigoare 21.12.21, art.287, ali.10 și 101.
53
Codul Contravențional al Republicii Moldova, Nr. 218 din 24-10-2008, Publicat: 17-03-2017 în MO RM Nr. 78-
84 art. 100, MODIFICAT LP RM 239 din 24.12.21, MO19-25/21.01.22 art.14; în vigoare 21.02.22.

42
– de la 4000 până la 8000 [u.c.],
Introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul RM a mărfurilor, obiectelor şi altor valori, prin alte
locuri decât cele stabilite pentru control vamal, [...] dacă aceste acţiuni nu constituie infracţiune, dacă
valoarea mărfurilor, obiectelor și altor valori constituie:
– până la 1000 [u.c.],
– de la 1000 până la 2000 [u.c.],
– de la 2000 până la 4000 [u.c.]54.
Deci, pentru a fi în prezența infracțiunii de contrabandă în sensul legislației penale, este
necesar ca pentru faptele incriminate la alin.1,3,4 și 7 lit.c al art.248 este primordial a fi în
prezența cantităților valorice începând de la 8000 u.c., pentru fapta de la alin.2- 4000 u.c. și
pentru alin.7, care este o agravantă pentru infracțiunile de bază de la celelalte alineate al acestui
articol, începând de la 16000 u.c., ceea ce reprezintă suma de 200 000 lei pentru 4000 u.c.,
400 000 lei pentru 8000 u.c. și 800 000 lei pentru 16000 u.c..
La nivel de comparație, menționăm că anterior modificărilor Codului Penal din 202155,
aspectul cantitativ era determinat altfel, și anume erau stipulate ca punct de calcul salariul mediu
prognozat pe economie, pentru infracțiunea de contrabandă fiind corespunzător valoarea
bunurilor să depășească 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, precum și redacția
CP din 201856 noțiunile de „proporții mari” și „proporții deosebit de mari” în locul u.c. care
sunt în redacția prezentă. Astfel, pentru a putea identifica marja de întindere cantitativă a
expresiei „proporții mari” și „proporții deosebit de mari”, era necesar să apelăm la CP RM, la
art.126, alin.1, care relata că „proporții mari” se consideră valoarea bunurilor sustrase,
dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute
peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane,
care depăşeşte 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de
Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Deci, pentru a identifica în lei cât reprezenta 20
salarii medii prognozate pe economie, este necesar a face referire la Hotărârea de Guvern al
anului respectiv, și anume pentru anul 2018 și 2020.
Reieșind din faptul că avem două modificări în ceea ce ține de valoarea bunurilor la
momentul trecerii frontierei de stat, vom începe cu anul 2018, care prin Hotărârea Guvernului 57
s-a stabilit a fi salariul mediu prognozat pe economie- 6150 lei., iar pentru anul 2020, potrivit
Hotărârii Guvernului58, salariul mediu prognozat pe economie constituia 7953 lei.

54
Ibidem art.34.
55
Anterior modificării din 17.08.18 МО 309-320 din 17.08.18 art. 498, LP179 .
56
Anterior modificării operate din 16.12.20, 22.12.20 în vigoare din 01.01.2021prin LP257.
57
Hotărârea Guvernului privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru
anul 2018, Nr. 54 din 17-01-2018 Publicat : 19-01-2018 în MO RM Nr. 18-26 art. 60.
58
Hotărârea Guvernului RM privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru
anul 2020 Nr. 678 din 27-12-2019, Publicat : 31-12-2019 în MO RM Nr. 400-406 art. 1016.

43
Cu referire la valoarea bunurilor trecute peste frontiera de stat ilegal pentru anul 2020, ce
necesita a fi mai mare de 100 salarii medii prognozate pe economie, este necesar a evidenția că
100 de salarii medii reprezintă 795 300 lei. Referitor la legea penală din 2018, în lei, 20 salarii
medii prognozate pe economie pentru anul 2020 constituia suma de 159 060 lei, ceea ce
înseamnă că pentru a fi în fața unei infracțiuni de contrabandă cu obiecte de faună în „proporții
mari”, era necesar ca valoarea animalelor pe piața oficială să fie de 159 060 lei la momentul
trecerii ilegale peste frontiera de stat a RM. În acest sens art.126 la alin.1 1, pentru anul 2018
stipula că „proporții deosebit de mari” se consideră valoarea bunurilor trecute peste frontiera
vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depăşeşte 40
de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la
momentul săvârșirii faptei, iar pentru sintagma de „proporții mari” acest articol menționa la
alin.1 că se avea învedere suma ce depăşeşte 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate,
stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.
Deci, concluzionând, remarcăm situația că, la fel precum în variantele anterioare, astfel și
în varianta actualizată a CP RM factorul principal care cataloghează fapta de contrabandă drept o
infracțiune penală, este indicele cantitativ, altfel, dacă acestea nu constituiau mai mult de 20 și
respectiv 40 salarii medii prognozate pe economie, dacă vorbim de anul 2018, sau valoarea mai
mult de 100 salarii medii prognozate pe economie, când vorbim de anul 2020, sau pentru prezent
valoarea mai mare de 8000 u.c., atunci aceasta nu reprezintă o faptă criminală în sensul
legislației vamale și celei penale, ci cade sub incidența CCo RM.
După cum ne-am referit și mai sus, infracțiunea de contrabandă presupune trecerea
ilegală a frontierei de stat, deci, cu referire la locul comiterii acesteia, constatăm că infracțiunea
poat fi comisă în următoarele locații: în punctele de trecere a frontierei și terenurile aferente, în
orice punct de pe linia de frontieră, în porturi, aeroporturi, stații CFR, prin intermediul
mijloacelor de transport rutiere, feroviare, maritime și de transport, prin intermediul fabricilor
sau a altor societăți comerciale aflate într-un fel sau altul în legătură cu „ proprietarii firmelor
fantomă”, aflate în proprietatea sau sub controlul contrabandiștilor, prin unități specializate
în import/export sau prin orice alt loc unde sunt descărcate mărfuri care ar fi trebuit să tranziteze
statul59.

Investigarea infracțiunilor de contrabandă, https://www.academia.edu/33307509/Investigarea_infrac


59

%C8%9Biunilor_de_contraband%C4%83, pag.18, 12.03.2022.

44
2.2 Obiectul și latura obiectivă a infracțiunii de contrabandă a obiectelor faunei pe
teritoriul Vamal al Republicii Moldova.
Modalitatea infracțiunii de contrabandă cu obiecte de faună este o varietate a infracțiunii
de bază de contrabandă și nu este expres incriminată în conținutul normei de la art.248 din CP
RM nici în norma de bază, nici la aliniatele acestui articol, dar reiese din conținutul acesteia, deci
o vom încadra juridic conform variantei-tip de la alin.1 și după caz conform agravantelor
menționate la aliniatul 7 al acestui articol, deoarece în aceste prevederi este inclusă noțiunea de
marfă, care în sensul legislației vamale la punctul 1 al art.1 din CV RM, marfa înclude orice bun
mobil: obiecte şi alte valori, inclusiv valori valutare [...] gaze naturale, încărcăturilor ce conţin
animale vii, produse, subproduse şi material germinativ de origine animală, energie electrică,
energie termică, precum şi mijloace de transport.
În acest context, trebuie să relatăm despre noțiunea de obiect al infracțiunii prin care se
înțelege valoarea socială și relațiile sociale create în jurul acestei valori, care sunt periclitate ori
vătămate prin fapta infracțională. Orice infracțiune este îndreptată împotriva unui obiect direct și
nemijlocit care poate fi un bun sau o valoare. Cu privire la bun sau la valoare există relații sociale
pentru a căror stabilitate și normală desfășurare se instituie o protecție prin intermediul normelor
de drept penal. Aceste relații sociale a căror formare, desfășurare și dezvoltare este legată
de ocrotirea juridică a unor importante valori sociale, formează obiectul juridic al infracțiunii.
În ceea ce ține de incriminarea faptei ilicite de contrabandă cu alte obiecte, substanțe sau
valori, care fac obiectul material al infracțiunii de contrabandă potrivit celorlalte alineate a
art.248, însă cu implicarea animalelor, în asemenea cazuri acestea reprezintă mijlocul de
săvârșire a faptei penale de contrabandă. Or, putem susține că, datorită faptului că în situația
precum că animalele nu constituie obiectul material al infracțiunii de contrabandă, ci este doar un
mijloc, acțiunea ilicită de contrabandă trebuie incriminată conform aliniatelor următoare a
articolului 248 din CP RM adică 2,3,4,5 și 6, și anume contrabanda cu stupefiante ect., cu
valorile culturale sau obiecte de armament sau prin alte locuri decât cele stabilite pentru
efectuarea controlului vamal.
Referindu-ne la ceea ce este incriminat la articolul 248, alin.1 din CP al RM, putem totuși
cu o anumită parte de adevăr atribui infracțiunea de contrabandă cu obiecte de faună, și anume
transportarea ilegală a animalelor de companie, domestice, sau cele sălbatice, prin modalitățile
de tăinuire, ascundere, eschivare, manipulare sau falsificarea actelor permisive, fie schimbarea
datelor autentice în actele permisive, necesare trecerii frontierei de stat cu anumite specii de
animale, cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori
prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de

45
trecere a frontierei în vederea supunerii lor spre vânzare pe piața neagră înafara statului RM, fie
spre utilizarea în scopuri de sacrificare pentru a dobândi diverse produse. Totdată, potrivit
aliniatului al 2-lea al infracțiunii de contrabandă, și introducerea pe/sau scoaterea de pe teritoriul
vamal al RM a mărfurilor prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, dacă valoarea
mărfurilor este mai mare de 4000 de u.c. constituie o modalitate de săvârșire a infracțiunii
respective, deosebirea făcându-se prin faptul că această traversare ilegală se face înafara locurilor
stabilite pentru trecerea legală a frontierei, deci nu vorbim de falsificare a actelor, declarații false,
ascundere a obiectelor, ci însăși locul săvârșirii faptei este diferit, adică nu prin punctele special
amenajate, ci alte locuri din cadrul frontierei fizice a statului cum ar fi pe râu, câmpii, munte ect.
În acest sens, pentru a ne susține opinia, prezentăm prevederile incriminate de aliniatele
2, 3, 4, 5 și 6 al articolului 248 din Codul Penal, prin care se prescriu:
înstrăinarea sau punerea în libera circulație, fără achitarea drepturilor de import, a
mărfurilor aflate sub supraveghere vamală, dacă valoarea mărfurilor este mai mare de
8000 de [u.c.], și care se pedepsește cu amendă în mărime de la 4000 la 5000 [u.c.] sau cu
închisoare de până la 3 ani, iar persoana juridică [...] cu amendă în mărime de la 6000 la
7000 [u.c.] cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
În această manieră și aliniatul 4 menționează că:
scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor prin declarare neautentică a
originii mărfii ca fiind obținute integral în Republica Moldova, dacă valoarea acestora
este mai mare de 8000 de [u.c.], se pedepsește cu amendă în mărime de la 4500 la 5500
[u.c.] sau cu închisoare de până la 3 ani, iar persoana juridică [...] cu amendă în mărime
de la 6500 la 7500 [u.c.] cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
Tot astfel despre o modalitate a contrabandei vorbește și aliniatul 5 care incriminează:
introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor culturale,
atât prin locuri stabilite pentru control vamal, cât și prin alte locuri decât cele stabilite
pentru control vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop,
ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori
prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale, precum şi nereturnarea
pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor culturale în cazul în care returnarea lor este
obligatorie se pedepsesc cu amendă în mărime de la 4500 la 5500 [u.c.] sau cu închisoare
de până la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 6000 la
8000 [u.c.] cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
Și pe final și aliniatul 6 al articolului citat mai sus, poziționează:
Introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova, atât prin locuri stabilite
pentru control vamal, cât și prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, prin
ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea
frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare
sau declarare neautentică în documentele vamale, a drogurilor, precursorilor,
etnobotanicelor sau analogilor acestora, a substanțelor toxice și nocive, a armelor și
munițiilor interzise în circuitul civil sau supuse autorizării, a componentelor esențiale ale
armelor de foc, a mărfurilor strategice, a dispozitivelor militare, a materialelor
explozibile, nucleare sau radioactive se pedepsește cu amendă în mărime de la 5500 la
6500 [u.c.] sau cu închisoare de la 3 la 8 ani, iar persoana juridică [...] cu amendă în
mărime de la 7000 la 11000 [u.c.] cu privarea de dreptul de a exercita o anumită
activitate.

46
La fel, în acest articol sunt prevăzute și agravante pentru infracțiunea de contrabandă,
deci, acţiunile prevăzute la alin.1-6, săvârşite de două sau mai multe persoane, sau a fost
implicată situaţia de serviciu, și dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 16000 u.c., fapta se
pedepsește cu închisoare de la 4 la 10 ani, iar pentru persoana juridică se aplică pedeapsa cu
amenda în mărime de la 8000 la 12000 u.c. și cu privarea dreptului de a exercita o anumită
activitate. În cazul aliniatului 6 al art.248, la calificare, nu contează nici valoarea exprimată în
bani a acestora, nici cantitatea, adică proporțiile sau numărul de unități ale lor.
Reieșind din acestea, în conformitate cu art.134 1 CP RM prin substanță narcotică sau
psihotropă se înțelege substanța de origine naturală sau sintetică şi preparatul conținând o astfel
de substanță, care provoacă dereglări psihice şi dependență fizică la consumul lor abuziv. Prin
droguri se înţeleg plantele sau substanţele stupefiante ori psihotrope, sau amestecurile ce conţin
asemenea plante ori substanţe, stabilite de Guvern. Cu referire la substanţele psihotrope este
oportun a avea în calcul substanţele care sunt stipulate în anexele la Convenţia asupra
substanţelor psihotrope din 197160 şi prevăzute în actele normative ale Guvernului, ceea ce
înseamnă că listele de substanţe stupefiante, psihotrope şi de precursori se aprobă, se modifică și
se completează doar de către Guvern. Dacă e să ne referim la ceea ce înseamnă precursor în
legea penală, atunci avem în vedere că se înţelege substanţa de origine naturală sau sintetică
utilizată ca materie primă la producerea de substanțe stupefiante sau psihotrope, iar în sensul
produselor etnobotanice se înţelege amestecurile de prafuri şi/sau plante sau amestecurile de
ierburi şi diverse părţi de plante stropite cu substanțe chimice, care produc schimbări ce induc
efecte fiziologice şi/sau mentale, halucinogene şi/sau acţiuni psihoactive.
Tot legea penală definește și termenul de analog al substanţei stupefiante sau psihotrope,
prezentândul drept orice substanţă sau asociere de substanţe de origine naturală ori sintetică, în
orice stare fizică, orice produs, plantă, ciupercă, părți ale acestora, cu capacitatea de a produce
efecte psihoactive, care este ori poate fi folosită în locul unei substanţe sau al unui preparat
stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori substanţe aflate sub
control naţional şi/sau internaţional indiferent de conţinut, denumire, mod de administrare, de
prezentare sau publicitatea care i se face61. În RM lista substanțelor narcotice și psihotrope şi a
plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum şi cantitățile acestora se
prezintă prin Hotărâre de Guvern. în mod exhaustiv și nu poate include alte substanțe decât cele
enumerate, iar substanțele psihotrope în sunt incluse Compartimentul cu același nume.

60
CONVENŢIA ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE CONTRA TRAFICULUI ILICIT DE STUPEFIANTE ŞI
SUBSTANŢE PSIHOTROPE MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, Nr.215 din 20-12-1988, Publicat:30-12-
1999 în Tratate Internaționale, Nr.8 art.215, În vigoare pentru RM din 16 mai 1995.
61
Supra Nota 52, art.1341, alin 6.

47
Analizând această componență de infracțiune, conform prevederilor art.248 CP RM,
observăm că obiectul juridic special al acesteia sunt relațiile sociale privind securitatea vamală a
RM. Astfel, în cazul contrabandei, obiectul juridic al infracțiunii îl constituie, fără echivoc,
regimul vamal ca valoare socială majoră și relațiile sociale ce apar și se desfășoară în acest sens.
Trebuie de remarcat că regimul juridic vamal reprezintă o expresie a suveranității oricărui
stat și în virtutea acestui atribut sunt operate reglementări, referitoare la controlul vamal, la
regimul de vămuire a mărfurilor, aplicarea tarifului vamal și alte reglementări ce ajută și
reglementează trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova. Obiectul juridic al infracțiunii de
contrabandă, în general, și contrabanda cu obiectele faunei, în special, este de o importanță
majoră și necesită a fi protejat cu maximă diligență, ținând nemijlocit de securitatea economică a
statului, de bunăstarea populației și de relațiile cu celelalte state. Totuși, pe lângă obiectul juridic
special, mai identificăm și valorile sociale situate pe plan secundar şi relațiile sociale aferente, ce
constituite obiectul juridic secundar al infracțiunilor de contrabandă incriminate de art.248 CP
RM, care sunt reprezentate de/ și aduc atingere relațiilor sociale cu privire la circulația legală a
substanțelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive sau
explozive, ori a deşeurilor nocive, a produselor cu destinație dublă, a armamentului, a
dispozitivelor explozive, a munițiilor sau a valorilor culturale interzise spre export sau cu
returnare obligatorie ect.
Dar nu trebuie să uităm că și asupra vieții și sănătății animalelor se aduce atingere prin
răsfrângerea asupra lor a acțiunilor de introducere în corpul sau organismul acestora, fie asupra
obiectelor cu care ele sunt dotate, fiind puse în pericolul de a nu mai avea șansa de a supraviețui
în urma transportării asupra lor a obiectelor sau substanțelor, în aceste cazuri nefiind nicidecum
protejate direct de legea internă și internațională.
Ca urmare a celor expuse, obiectul material al infracțiunii contrabandei cu obiectele
faunei sunt animalele însăși prin valoarea lor, atât cele sălbatice, cât și cele domestice, care,
pentru a li se permite trecerea frontierei vamale sunt supuse unor autorizații, fie sunt interzise
spre import și/sau export pe motiv că sunt protejate printr-un regim special, fie sunt animalele
care au asupra lor obiecte sau substanțe fie interzise spre scoatere sau introducere în țară, fie
necesită anumite acte permisive, fie sunt ascunse eschivându-le de controlul vamal, acestea
aflându-se introduse în corpul animalelor, în organismul acestora, sau sunt ascunse chiar pe
corpul lor. Deci, când vorbim de aliniatele 2-6 a infracțiunii de contrabandă, trebuie să reliefăm
faptul că obiectul material al acestor infracțiuni îl constituie, după caz, în dependență de aliniat,
fie valorile culturale, prin care, potrivit Legii cu privire la modul de introducere şi scoatere a

48
bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice 62, se au în vedere obiecte care, conform
determinării organului competent, constituie valoare pentru artă, literatură, ştiinţă, cultură şi
religie, fie substanțele narcotice, psihotrope, etnobotanicele, precum și armamentul dar și altele
care cad sub incidența legislației penale, precum și animalele.
Pentru relevanță aducem cazul de contrabandă petrecut în Columbia, unde obiectul
material al acestei infracțiuni au fost broaștele de dart, cele mai otrăvitoare, care sunt pe cale de
dispariție și interzise spre comercializare. Astfel, în 1998, un zootehnician a primit apel de la
poliție pentru a prelua un lot de animale confiscate pe Aeroportul Internațional El Dorado din
Bogota, Columbia, care se îndreptau spre Europa, unde se aflau aproximativ 400 de broaște de
dart. O săptămână mai târziu, apelul a fost repetat din nou; încă 300. Acestea erau ambalate în
orice formă posibilă pentru a le imobiliza și o jumătate din ele erau pe moarte 63.
În anumite situații putem fi prezenți chiar și în fața concursului dintre infracțiunea de
contrabandă și o altă faptă ilicită incriminată, cum este cazul trecerii frontierei prin locuri altele
decât cele stabilite oficial pentru intrare și ișire cât și pentru efecuarea controlului vamal în
concurs cu infracțiunea prevăzută de art.362 CP RM, cu condiția ca în acest sens să fie traversată
doar frontiera de stat, dar nu și perimetrul destinat antrepozitelor vamele.
Latura obiectivă a infracțiunii de contrabandă constă în acțiunea de trecere- introducere și
scoatere de pe Teritoriul Vamal al RM prin eludarea controlului vamal sau tăinuirea de control
vamal, prin: ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, cu folosirea
frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, prin nedeclarare în
documentele vamale sau alte documente de trecere a frontierei, prin declararea neautentică în
documentele de trecere a frontierei. Aceste modalități de săvârșire a infracțiunii se prevăd expres
în CP RM, însă este necesar a face și o retrospectivă asupra opiniei doctrinarilor, care identifică
și explică ceea ce este incriminat în legislația penală.
Deci, latura obiectivă a acestor infracțiuni se manifestă în mai multe ipostaze, având o
structură diferită. În cazul infracțiunilor specificate la alin.1-4 și 6 art.248 CP RM, latura
obiectivă include urmatoarele trei semne:
1. fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de trecere a entităților, ce reprezintă
obiectul material sau imaterial al acestor fapte ilicite peste frontiera vamală a RM.
2. locul săvârşirii infracțiunii - frontiera vamală a Republicii Moldova, prin punctele de

62
Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către
persoane fizice Nr. 1569 din 20-12-2002 Publicat : 31-12-2002 în MO RM Nr. 185-189 art. 1416 MODIFICAT prin
LP RM 257 din 16.12.20, MO RM 353-357/22.12.20 art.288; în vigoare 01.01.21.
63
A se vedea: El zootecnista que rompió con el tráfico de ranas venenosas, Planeta Futuro, <Iván Lozano: El
zootecnista que rompió con el tráfico de ranas venenosas | Qué mueve a... | Planeta Futuro | EL PAÍS (elpais.com)>.

49
trecere expres stabilite, în unele cazuri, iar în alte situații, prin alte locuri decât cele stabilite în
vederea intrării și ieșirii pe/de teritoriul RM și efectuării controlului vamal.
3. metodele de săvârşire a fracțiunii manifestate prin:
a) eludarea controlului vamal, cu privire la această metodă de săvârşire a infracțiunii, se
are în vedere intrarea în sau ieşirea din RM prin alte locuri decât cele destinate pentru aceasta,
sau în afara orelor de lucru al posturilor vamale, ca de exemplu eliberarea în vederea trecerii unui
câine într-un anumit loc lângă punctul de trecere vamală specializat, ca și cum ar fi vagabond, iar
după trecere, persoana îl ia iarăși la sine. În acest sens, la art.26 din CV RM se stabileşte că
trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală este permisă numai în
locurile stabilite de organul vamal şi în orele lui de program, și doar cu acordul organului vamal,
trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală poate fi efectuată în alte
locuri şi în orele de extraprogram. La fel se poate proceda și peste râu, pisicile sau câinii,
precum și păsările pot traversa prin înnot sau zbor această distanță, evitându-se astfel declararea
în vamă.
b) tăinuirea de controlul vamal, prin ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în
acest sens, această modalitate însumă neprezentarea la controlul vamal a bunurilor care se trec
peste frontiera vamală a RM, folosindu-se diferite căi ce împiedică examinarea şi constatarea
acestora, prin folosirea unor ascunzișuri special pregătite sau adaptate în acest scop, cum ar fi
locurile ascunse ale corpului animalelor, sub blană, sub bărbie susținut de botniță, prinderea pe
haine ca parte componentă, în obiectele de igienă sau medicamentoase pentru animale, cu
referire la substanțele stupefiante, când animalul servește drept mijloc de săvârșire a faptei de
contrabandă. Totodată, unele obiecte pot fi ascunse chiar și în corpul animalelor cum ar fi
diamantele, banii, substanțele narcotice, psihotrope sau oricare altele, prin introducerea în
esofagul animalului2, sau sub pielea acestuia prin injectare sau intervenție chirurgicală, prin
substituirea, îmbinarea sau introducerea în protezul animalului a unor aliaje sau pietre prețioase,
sau a altor obiecte ce constituie obiectul material al contrabandei. Sau când animalele însăși sunt
obiecte materiale a infracțiunii analizate, fiind ascunse în locuri special fabricate în vehicul, în
conductele de aer al mașinii, în spatele scaunelor, în interiorul anvelopelor de rezervă, în
containere cu substanțe uleioase, în capot, portbagaj, tavan, sub scaune ect. Exemplu practic rus
unde păsările mari de pradă se ascund în genți de călătorie, unde special sunt făcute un dublu
fund. Mai întâi fiind plasate în tuburi din carton sau alt material și așezate în spațiul dublu.
Păsările mici ca papagali, cinteze etc. sunt scunse în cutii metalice goale de coca-cola, bere,
cafea etc., așa la 24 februarie 2003 angajații punctului de trecere a trenului la frontiera

50
„Pogranichny” al vămii Grodekovo la controlul bagajului de mână al cetățencei sosite din China,
s-au găsit doi papagali Karella plasați în interiorul aceleiași cutii de bere.
c) neachitarea drepturilor de import,
d)folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală,
presupune că făptuitorul utilizează, în calitate de mijloace/instrumente de săvârşire a infracțiunii:
documentele false, ce nu sunt eliberate de autoritatea competentă, falsificate; documentele nule,
expirate, anulate de instanță; prin fraudă, corupere, mituire; care se referă la alte bunuri decât
care sunt în realitate însoţite, ca exemplu animalul are vârsta mai mică de 7 luni, însă
documentul prezintă 10 luni, sau neindicarea stării gestante; mijloacele de identificare vamală
false, adică orice surse nedocumentare de informație cu privire la însușirile calitative şi
cantitative ale bunurilor trecute peste frontiera vamală precum sigilii, ştampile, marcaj textual,
cifric sau de alt gen, semne de identificare cum ar fi tatuajul sau absența cozii, a uneia sau
ambelor urechi, descrierea animalului, imagini, fotografii, ilustrații etc. dar cu alterarea datelor
veridice; mijloacele de identificare vamală autentice, dar care se referă la alte bunuri decât cele
care au fost în realitate identificate cu respectivele mijloacele.
Menționăm că prin documente trebuie de înțeles documentele vamale precum declaraţia
vamală, certificatul de origine a mărfii, factura Invoice, cont-factura precum și altele, dar și alte
documente de trecere a frontierei, care sunt necesare să însoțească bunurile trecute peste
frontiera vamală. Lista documentelor şi informațiilor și procedura de prezentare sunt stabilite
prin Regulamentul Serviciului Varnal.
e) nedeclararea, presupune neincluderea în declarația vamală a informației despre
bunurile care trebuiau declarate în mod obligatoriu, ceea ce prevede că persoana intenționat
ascunde informații despre animalul pe care îl transportă, despre sănătatea acestuia, dacă este
gestant sau nu, vârsta, semnele specific ect.
f) declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a
frontierei, pe lângă documentele vamale, se includ și alte documente oficiale eliberate de
autoritățile competente, ce nu au legătură cu declararea în vamă a obiectelor transportate.
În cazul modalității infracțiunii de contrabandă prevăzute la alin.5 art 248 CP RM, latura
obiectivă a acesteia presupune existenţa a două versiuni alternative: prima fiind cea de trecere
ilegală peste frontiera vamală a RM prin tăinuire, și a doua variantă este cea de nereturnarea pe
teritoriul RM a acestor valori, dacă în acest sens există o obligație imperativă, locul de săvârșire
a faptei fiind alt teritoriu decât cel al RM64.

64
Brînza Sergiu și Stati Vitalie, Tratat de drept penal, partea specială, Vol.II, Tipografia Centrală, Chișinău-2015,
pag.280-293.

51
Per final, statuăm în urma efectuării analizei laturii obiective a infracțiunilor prevăzute la
art.248 CP RM, cea mai importantă trăsătură este că contrabanda ca faptă penală, reprezintă o
componență de infracțiune formală, latura obiectivă fiind descrisă doar prin fapta prejudiciabilă,
acțiune sau inacțiune, ce indică că aceasta se consumă direct în momentul executării, adică
imediat terminării trecerii peste frontiera de stat cu animalele, fie că ele însăși fac obiectul
material sau constituie mijlocul de săvârșire, pedepsindu-se doar dacă se face reținere în flagrant.
Deci, analizând în acest sens și prevederile de la pct.5 art.1 din CV RM, conchidem că
modalitățile infracțiunii de contrabandă cu obiectele de fauna și prin implicarea acestora ca
mijloc de săvârșire al faptei ilicite, în cauză se consideră consumată de facto din momentul
trecerii frontierei vamale a RM în sensul introducerii sau scoaterii de mărfuri și bunuri
constituite din animale, atât sălbatice, cât și de companie, sau aceste mărfuri fiind asupra
animalelor, pe/de pe teritoriul vamal al RM, sau în cazul introducerii sau scoaterii lor pe/de pe
cealaltă parte a teritoriului vamal al RM de pe teritoriul antrepozitelor vamale, sau în cazul în
care făptuitorul nu acordă prin comportamentul său celor săvârşite nici măcar o aparență de
legalitate ca de exemplu, în cazul eludării controlului vamal, presupunând scoaterea de bunuri de
pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau introducerea lor pe teritoriul antrepozitelor vamale
de pe cealaltă parte a teritoriului vamal al RM, precum și din momentul depunerii declarației
vamale sau al efectuării altor operațiuni vamale cu intenția de a introduce sau de a scoate bunuri
de pe teritoriul vamal al RM, în acest caz sesizăm o implicare a legalității în acțiunile
făptuitorului de traversare a animalelor drept obiect material al faptei infracționale, cât și trecerea
lor având scopul de a scoate sau introduce bunuri în corpul sau pe corpul acestora.
Situații de contrabandă cu obiecte de faună identificăm și în practica judiciară de talie
internațională. În manualul Борьба с контрабандой объектов фауны и флоры на дальнем
востоке России65, autorii ruși și-au propus să selecteze situații de drept și de fapt, executate în
realitatea obiectivă, prin care analizează și identifică infracțiunile de contrabandă cu obiectele de
faună vii- animale, păsări, reptile, insecte, precum și cu părți și produse ale acestora. Astfel, în
construcțiile structurale ale locomotivelor și vagoanelor de cale ferată a transportului feroviar, în
martie 2003, angajații de la vama Grodekovskaya au împiedicat tentativa de a introduce
clandestin în China din Federația Rusă, trei pui de urs himalayan vii, precum și 1000 de piei de
veveriță și 266 piei de vulpe, care au fost găsite ascunse în diferite locuri ale locomotivei.
Analizând această componență de infracțiune de contrabandă, observăm că ideea infracțională a
fost concepută cu mult înainte de trecerea propriu-zisă a animalelor și produselor acestora peste

65
A se vedea: С. Н. ЛЯПУСТИН și П. В. ФОМЕНКО, БОРЬБА С КОНТРАБАНДОЙ ОБЪЕКТОВ ФАУНЫ И
ФЛОРЫ НА ДАЛЬНЕМ ВОСТОКЕ РОССИИ, учебное пособие, Издательство "Апельсин", 2003г, pag.37-90.

52
frontiera vamală a Federașiei Ruse. Pregătirea locomotivei în scopul de a crea locuri tăinuite și
care să nu atragă atenția Organelor Vamale la efectuarea controlului, vorbesc despre participarea
la efectuarea construcțiilor respective a mai multe persoane, precum și transportarea animalelor
la bordul locomotivelor și vagoanelor era necesară înștiințarea conducătorului navei, deci suntem
în prezența unui unui grup de infractori care, rațional presupunând, au avut diferite roluri în
activitatea infracțională, precum cel de autor, organizator sau complice, și cu utilizarea situației
de serviciu atunci când vorbim de conduătorul navei.
Într-un alt caz de contrabandă se vorbește despre doi pisoi de leopard asiatic care au fost
confiscați de la un cetățean vietnamez la Sheremetyevo de către ofițerii vamali Sheremetyevo, în
vârstă de 45 de ani. Despre acest lucru a fost comunicat de către RBC Serviciului de presă al
FCS din Rusia, făcând referire la purtătoarea de cuvânt a serviciului de presă al Vămii
Sheremetyevo, Anna Shevchenko. Potrivit comunicatului oferit, Ofițerii Vamali de la
Sheremetyevo au reținut doi pisoi de leopard asiatic, pe care un cetățean vietnamez a încercat să-
i scoată ilegal din Hanoi. În cadrul controlului vamal al bagajelor, s-a identificat o cutie de
carton în care vameșul a găsit un container pentru transportul animalelor. În container erau doi
pisoi de culoarea leopardului. S-a identificat că proprietarul nu deținea autorizațiile necesare
pentru transportul animalelor care cad sub incidența Convenției CITES. La momentul de față,
puii de leopard sunt transferați la centrul de deținere temporară a animalelor. În acest sens a fost
desemnată o examinare a costului puilor de leopard, în baza căreia se va lua o decizie
procedurală în conformitate cu legislația în vigoare a Federației Ruse.

2.3 Subiectul și latura subiectivă a infracțiunii de contrabandă a obiectelor faunei pe


teritoriul Vamal al Republicii Moldova.
În corespundere cu prevederile legale ale Codului Penal al Republicii Moldova, subiectul
infracțiunii de contrabandă reprezintă persoana fizică responsabilă, în vârstă de 16 ani, și
persoana juridică înregistrată în condițiile legii la autoritățile competente, cu excepția
autorităților publice.
Referitor la agravantele de la alin.7 lit.b al art.248 din CP RM, subiect special este
persoana care a folosit situația de serviciu la săvârșirea faptei prejudiciabile, ceea ce presupune
că subiectul special persoana cu funcție de răspundere de cât să acționeze în limitele
competențelor sale atribuite de legislația vamală și de actele internaționale în domeniu în vederea
exercitării funcțiilor, aceasta abuză de drepturile deținute și nu respectă obligațiile de serviciu,
dar înlesnește și ajută la trecerea ilegală a obiectelor faunei de companie/domestice sau a celor

53
sălbatice, fără a le supune controlului, fie neglijează absența sau falsul în actele permisive de
import/export, peste frontiera vamală națională.
Drept exemplu aducem o situație practică din activitatea infracțională rusă, unde în martie
2002, ofițerii Serviciului Federal de Securitate pentru regiunea Primorsk au contracarat o
încercare de a introduce ilegal în China, prin alte locuri decât cele destinate controlului vamal, a
optsprezece pui vii de urs de Himalaya.
O altă agravantă incriminată ce reflectă o situație specifică cu privire la subiecții
infracțiunii de contrabandă avem și la alin.7 lit.a menționând prezența la săvârșirea faptei de
către două sau mai multe persoane. Observăm clar că se cere ca la săvârșirea acestei fapte să fie
prezenți cel puțin doi subiecți, indiferent de calitatea acestora, autor, instigator, organizator,
complice, ca importator, exportator sau că și-a folosit situația de serviciu pentru a înlesni fapta
respectivă. La agravanta menționată, legea nu solicită expres ca persoanele să fie constituite întro
organizaţie criminală sau în grup criminal organizat. Suntem îndreptățiți a interpreta prevederea
legală a agravantei care prevede săvârșirea faptei de cel puțin 2 persoane, drept fapta săvârșită în
participație, în sensul art.41 din CP RM, care explică noțiunea de participațiune în sensul că se
consideră participaţie cooperarea cu intenţie a două sau mai multor persoane la săvârşirea unei
infracţiuni intenţionate. Iar art.43 CP RM vorbește și prezintă formele de participaţie în funcţie
de gradul de coordonare a acţiunilor participanţilor, prin care se deosebesc următoarele:
a. participaţia simplă- dacă la săvârşirea ei au participat în comun, în calitate de
coautori, două sau mai multe persoane, fiecare realizând latura obiectivă a infracţiunii, adică
trecerea ilegală a animalelor vii peste frontier de stat a RM fără a declara animalele respective,
fie prin nedeclararea corespunzătoare, sau trecerea frontierei de stat prin locuri nestabilite pentru
această operațiune;
b. participaţia complexă- dacă la săvârşirea faptei, participanţii au contribuit în
calitate de autor unde latura obiectivă poate fi realizată de un singur autor sau de doi sau mai
mulţi autori, organizator, instigator sau complice;
c. grupul criminal organizat și
d. organizaţia/asociaţia criminală.
Or, considerăm că nu era greșit dacă legiuitorul avea să prevadă în conținutul agravantei
săvârșirea faptei de contrabandă în participație în loc de săvârșirea faptei ilicite de către două sau
mai multe persoane.
Drept exemplu de participare a două sau mai multe persoane, aducem cauza relatată în
manualul menționat mai sus66, prin care se menționează că de mare îngrijorare sunt tot mai multe
66
Supra Nota 65, pag.34.

54
cazuri de colectare ilegală și, ulterior, contrabandă în sensul de export a speciilor de fluturi cu
aripi solide și mătăsoase, numite lepidoptere și coleoptere din Orientul Îndepărtat, incluse în
Cartea Roșie a Federaţiei Ruse. Anual pe teritoriul Yakutiei, Primoryei și în regiunea Habarovsk,
se efectuează colectarea ilegală de insecte de la trei până la șase expediții. Printre persoanele
implicate se numără locuitorii din Moscova, Sankt Petersburg, Novosibirsk, Saratov, cetăţeni ai
Cehoslovaciei, Poloniei, Ungariei, Ucrainei, Germaniei, SUA, Japoniei. Insectele adunate,
ulterior sunt duse la Moscova sau Sankt Petersburg, apoi sunt introduse prin contrabandă, în
țările UE, SUA sau Japonia. Cea mai mare implicare în această activitate ilegală o au locuitorii
Moscovei. Conform informațiilor primite de la entomologii locali, cel puțin cinci grupuri de la
Moscova colectează anual insecte din Primorye. Grupul este format din 4-5 persoane. Dintre
aceștia, doi sau trei sunt colectorii, unul bucătar, altul paznic. Colectarea insectelor se efectuează
în iulie-august. La finele sezonului, toate grupurile se adună într-un singur loc, rezumând
rezultatele sezonului. Aceste circumstanțe ne permit să concluzionam că există o organizație și o
ierarhie care conduce de la distanță cu acest proces. Cu regret s-a constatat că și entomologii
locali înșiși nu rămân în urmă contrabandiștilor, și sunt implicați activ în colectarea insectelor pe
care le expediază la Moscova sau Sankt Petersburg, sau prin trimiteri poștale în ţările Indochinei.
O preocupare deosebită este colectarea ilegală a unui număr semnificativ de insecte - fluturi și
gândaci de către cetățenii Chinei. Periodic, devin cunoscute și faptele ilegale de colectarea
neautorizată de insecte de către entomologii japonezi. În 2000, cu ajutorul entomologilor ruși, un
japonez încercat să colecteze patru sute de exemplare ale lui Apollo pentru ca ulterior să le
introducă în Japonia prin contrabandă.
În literatura română, subiectul activ nemijlocit al infracțiunii de contrabandă este
catalogat ca necircumstanțiat. Orice persoană poate fi subiect activ al infracțiunii de
contrabandă în calitate de autor, complice sau instigator. Doctrina română relevă că banda
reprezintă o grupare de persoane cu o organizare internă, o ierarhie, dispunând de mijloace utile
de acțiune. Prin Legea privind prevenirea și combaterea criminalității organizate a României 67 a
fost definit termenul de grup infracțional organizat. Potrivit acesteia, prin grup infracțional
organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru
o perioadă și acționeaza în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni
grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau material. Nu se atribuie la
acesta grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și
care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite, în continuare, același
articol la lit.b enumeră infracțiunile grave care pot forma scopul grupurilor infracționale
67
Legea privind prevenirea și combaterea criminalității organizate a României Nr.39 din 21 ian. 2003, art.2 lit.a.

55
organizate, la punctul 16 figurând contrabanda, deoarece și România se confruntă drastic cu
fenomenul de contrabandă, sursa numărul unu de câini pentru export în Europa fiind România,
iar ţinta principală- Germania. Activiștii pentru drepturile animalelor, Stefan Klippstein și
Marius Chirca, luptând activ împotriva traficanților la cele două capete ale spiralei mafiote 68.
Potrivit alin.3 art.9 al Legii cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de
pe teritoriul RM de către persoane fizice, acestea nu au dreptul de a scoate de pe teritoriul RM
valori culturale. Deci, fapta incriminată de alin.4 art.248 CP RM se referă doar la persoana
juridică. În acelaşi timp, atât o persoană juridică, cât şi o persoană fizică pot săvârşi infracțiunea
de trecere peste frontiera vamală a valorilor culturale, eschivându-se controlul vamal ori
tăinuindu-le de el prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop. În acest
sens, alin.1 al art.9 din Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe
teritoriul RM de către persoane fizice, acestea au dreptul de a introduce pe teritoriul RM valori
culturale cu condiţia prezentării organului vamal a autorizației eliberate de autoritatea
competentă a statului de expediere, și cu respectarea măsurilor de politică economică, ca urmare
a achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit de legislația din domeniul vamal.
Latura subiectivă a acestei fapte ilicite incriminate de lege penală constă în intenția
directă prezentă la făptuitor înainte de și în momentul săvârșirii infracțiunii. Practic în 99,9% din
cazurile de contrabandă, motivul infracțiunilor specificate ca modalități de săvârșire a acestor
fapte este interesul material al făptuitorului, și anume intenția de a obține profit. Cu toate acestea,
nu ar fi corect a neglija și alte motive precum dorința de a deține un animal exotic sau sălbatic,
sau de a trece peste frontieră mai multe animale de companie decât numărul de maxim 5 permis
de regulamntul companiilor de transport, fiind condus de afecțiunea pentru animalele sale, fie
năzuinţa de a facilita săvârşirea altor infracțiuni, precum aspirația de consum propriu de
substanțe narcotice sau psihotrope care ușor pot fi ascunse în corpul unui animal fiind
proprietarul lui.
Portalul Info-Prim Neo cu referire la Serviciul de presă al MAI al RM, transmite
informația despre un bărbat în vârstă de 39 de ani din oraşul Tiraspol care a fost suspectat de
contrabandă cu specii rare de reptile. Angajaţii Departamentului serviciilor operative al MAI a
RM l-au reţinut pe bărbat în satul Varniţa, raionul Anenii Noi, în momentul în care comercializa
reptile unei persoane, în variația de o iguană de baltă, un crocodil caiman, un piton regal, un
chameleon, un şarpe senegalez şi o iguană verde. Marfa vie din posesia acestuia era vândută
contra sumei de o mie de dolari, costul real al căreia pe piaţa neagră atinge aproximativ cifra de
10 mii de euro. Fiind audiat de poliţie, bărbatul a declarat că acest business îl practică deja de o
68
DIASPORA, Un reportaj de Lavinia Pitu.

56
perioadă îndelungată de timp, procurând marfa vie într-un număr mare de animale şi insecte de
specii rare sau care sunt pe cale de dispariţie din Ucraina, de la o persoană din oraşul Odesa, apoi
introducându-le ilegal în Moldova și comercializându-le fără a deține careva acte permisive în
acest sens, sau cu privire la sănătatea animalelor comercializate.
Modalitatea de săvârșire a infracțiunii de contrabandă se executa prin transportarea
ilegală a animalelor peste frontiera de stat a Ucrainei în sens de ieșire, și în sens de intrare în
RM, prin ascunderea lor sub hainele suspectului, fiind fixate pe corpul acestuia cu ajutorul
tifonului medical şi a altor benzi pentru a le asigura o fixare echilibrată în sensul de a nu cădea, a
nu se mișca dar și a nu-i provoca daune integrității corporale făptuitorului. Ajunse în capitală,
aceste obiecte a faunei erau vândute în partide mici sau la bucată.
Pe acest caz a fost iniţiată o cauză penală în baza articolului 241 alin.2, literele b sau d,
intitulat Practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător. Dacă va fi găsit vinovat, bărbatul risca,
conform prevederilor CP RM din 14 decembrie 2007, o amendă în mărime de la 10 mii la 20 mii
de lei sau închisoare de până la 2 ani. Forţele de ordine au purces la cercetarea situației de fapt a
cazului în vederea stabilirii tuturor persoanelor, atât din Republica Moldova, cât și din Ucraina,
implicate în schema de contrbandă și practicarea ilegală a comerțului cu animalele exotice.
Pentru siguranță, reptilele au fost remise spre păstrare şi îngrijire Institutului de Zoologie de pe
lângă Academia de Ştiinţe a Moldovei.
În această speță suntem martori a unei situații confuze în ceea ce ține de situația de fapt și
cea de drept. Or, fără echivoc constatăm că a fost comisă o faptă de contrabandă cu obiecte
exotice de faună. Constatăm și comercializarea lor ilicită, reieșind că bărbatul nu deține nici-un
act permisiv în acest sens, plus că singur a recunoscut că la frontiera vamală trecea animalele
ilegal, prin nedeclarare, deja de foarte mult timp. Dar situația de drept aplicabilă acestei situații
de fapt diferă colosal, pe motiv că infracțiunea de contrabandă reprezintă o componență formală
de infracțiune, ceea ce permite tragerea la răspundere pentru această faptă doar în cazul reținerii
în flagrant a făptuitorului de către Autoritățile Vamale, unica soluție în cazul respectiv, după cum
am și observat, este de a porni urmărirea penală pe o altă faptă a persoanei pentru a-l putea trage
la răspundere măcar pentru activitatea ilegală de întreprinzător pentru comercializarea animalelor
respective fără actele necesare. Suntem indignați de faptul că chiar dacă se recunoște activitatea
infracțională de contrabandă, în conformitate cu principiile legii penale, legiuitorul nu permite
tragerea la răspundere penală pentru o infracțiune formală. Ne bucurăm totuși că în varianta
actualizată a CP RM găsim o oază de libertate ce ne oferă posibilitatea de a porni urmărirea
penală pe fapta de contrabandă atunci când se constată colectarea, deținerea, producerea,
transportul, preluarea, depozitarea, predarea și vânzare mărfurilor introduse prin contrabandă.

57
Un participant vizat de infracțiunea de contrabandă îl identificăm a fi statul, care însă nu
participă benevol în această schemă, ci este prejudiciat. În literatura de specialitate română,
subiectul pasiv a fost definit ca fiind persoana fizică sau juridică titulară a valorii sociale ocrotite
de lege și care este vătămată ori periclitată prin infracțiune. Deci, statul este prejudiciat
economic, deseori și pe segmentul sănătății publice, anume bugetul de stat, prin neachitarea de
către făptuitor a drepturilor de import și export, accizele, alte taxe și impozite în cazul declarării
corespunzătoare a mărfurilor, prin îmbogățirea ilicită și nedeclararea veniturilor. Statului i se
atribuie calitatea procesuală de victimă, de asta și nu este necesară o plângere sau un alt act
pentru a trage la răspundere penală făptuitorul de către Organele Vamale. Totodată, statul, în
calitate de victimă, înregistrează și o dublă prejudiciere a intereselor sale când merge vorba de
situațiile când printr-o singură acțiune se periclitează atât regimul juridic vamal cât și regimul
juridic al frontierei de stat.
Statutul de victimă al infracțiunii de contrabandă îl atribuim și animalelor implicate la
săvârșirea infracțiunii de contrabandă atunci când sunt utilizate ca mijloc de săvârșire al acestei
fapte, precum și când ele constituie obiectul material al ei. Conchidem acestea datorită riscului la
care sunt supuse animalele, și anume afectarea sănătății lor prin traumatisme fizice și psihice.
Drept exemplu, Ofițerii MAI a Federației Ruse au pus sub acuzare patru inculpați într-un
dosar penal pentru scoaterea din habitatul natural a șoimilor pe cale de dispariție, prejudiciind
statul nu doar pe plan economic, ci și periclitând mediul protejat prin legi speciale.

2.4 Aplicarea mijloacelor tehnice de control la depistarea contrabandei obiectelor faunei pe


teritoriul vamal al Republicii Moldova.
Urmărind scopul de a îndepini prevederile legale vamale, contracararea și prevenirea
fraudelor, Autoritatea Vamală a elaborate metode, regulamente, proceduri și instrumente
aplicabile în cadrul controlului vamal. Potrivit opiniei doctrinarilor naționali, controlul fizic al
mărfurilor, obiectelor şi altor valori supuse trecerii frontierei vamale a RM reprezintă un act
administrativ, care are ca scop efectuarea controlului de facto al mărfurilor şi mijloacelor de
transport care intenționează să fie trecute peste frontiera vamală a statului cu scopul de a
identifica legitimitatea deplasării și corespunderea informației incluse în actele de transportare
indicate în declaraţia vamală şi documentele de însoţire a mărfii, cu realitatea obiectivă și anume
trăsăturile de bază ale mărfurilor respective și a transportului, originea, cantitatea, codul tarifar,
valoarea bunurilor sau mărfurilor ect., cu intenția de a depista existența încălcărilor, cu privire la
mărfurile care au un regim vamal special de declarare.

58
O importanță majoră trebuie să acordăm CV al RM care expres prevede că la efectuarea
controlului vamal, pot fi aplicate doar mijloace tehnice de control, care nu prezintă nici-un
pericol pentru sănătatea şi viaţa oamenilor, animalelor şi plantelor şi care nu cauzează
prejudicii mărfurilor şi mijloacelor de transport. Deci, Autoritatea Vamală este dotată cu
echipamente de control vamal nonintruzive, precum scanere X-Ray atât mobile, cât şi fixe pentru
controlul bagajelor persoanelor fizice, containerelor şi camioanelor cu mărfuri, detectoare de
diferit tip- detectarea metalelor, a golurilor şi lungimii încăperilor transportatoarelor de mărfuri,
care sunt amplasate la posturile de frontieră auto și la aeroport iar în viitorul apropiat se
preconizeză să fie amplasate și la punctele de cale ferată.
Potrivit doctrine ruse, pot fi evidențiate următoarele principii ale controlului: principiul
aleator, principiul suficienței, principiul interacțiunii dintre autoritățile vamale naționale și ale
statelor străine în conformitate cu tratatele internaționale, cu alte autorități ale statului de control,
precum și cu participanții la activitatea economică străină, principiul utilizării sistemului de
management al riscului69.
În conținutul Legii cu privire la frontiera de Stat a RM este încorporată noțiunea de
control la trecerea frontierei , prin care se înțelege: ”control[ul] efectuat la punctele de trecere a
frontierei de stat pentru a garanta că persoanele, inclusiv mijloacele lor de transport şi obiectele
pe care le deţin, pot fi autorizate să intre pe/sau să părăsească teritoriul RM”. Tot în această
Lege găsim reliefată și noțiunea controlului în prima linie, care se atestă a fi acel:”control minim
şi amănunţit al persoanelor, obiectelor pe care le deţin, precum și al mijloacelor de transport,
efectuat la trecerea frontierei de stat”, prin care se evidențiază că persoanele ce intenționează să
traverseze Frontiera de Stat a RM în sensul de a părăsi sau intra pe teritoriul RM vor fi supuse
personal și direct la acest control, precum și toate obiectele pe care acestea le dețin asupra lor la
momentul trecerii frontierei. În cazul în care aceste persoane, fie obiectele aflate asupra lor, par a
fi suspecte, în baza bănuielii rezonabile, organele vamale, pot supune persoanele și obiectele lor,
unui control suplimentar, numit și definit de prezenta lege drept: ”control în linia a doua, care
reprezintă un control suplimentar al persoanelor, inclusiv cel corporal, cel al documentelor,
obiectelor pe care le deţin, precum şi al mijloacelor de transport, ce poate fi efectuat într-un loc
special, separat de locul efectuării controlului în prima linie”.
În acest sens prezentăm cazul prin care un tânăr moldovean s-a pornit în Italia cu doi
câini și trei pisici de contrabandă, iar acum este cercetat pentru trafic de animale. Conaționalul
69
A se vedea: А.А. Демичев, А.С. Логинова ОСНОВЫ ТАМОЖЕННОГО ДЕЛА, ВЫСШАЯ ШКОЛА
ЭКОНОМИКИ, учебник Рекомендовано УМО РАЕ по классическому университетскому и техническому
образованию в качестве учебника для студентов высших учебных заведений, обучающихся по направлению
подготовки: 036401 "Таможенное дело", Санкт-Петербург ИЦ «Интермедия», 2014, pag.99.
https://publications.hse.ru/mirror/pubs/share/folder/1yp6gj9c61/direct/128228940.pdf.

59
nostru a fost prins la hotarul dintre Slovenia și Italia. Totul s-a întâmplat în data de 23 octombrie
2021. Polițiștii italieni l-au oprit pe moldoveanul care se afla la volanul unei furgonete cu
numere moldovenești. În timpul controlului, în compartimentul pentru bagaj au fost observate
trei pisici de rasa siberiană și doi pui de buldogi francezi. Întrebat dacă are careva acte,
moldoveanul ar fi recunoscut că nu deține niciun document pentru animalele transportate. Din
cele relatate s-a înțeles că acesta voia să vândă câinii și pisicile ilegal pe teritoriul Italiei. La fața
locului au fost chemați veterinarii, care au dus animalele la spital pentru a verifica starea lor de
sănătate. Tânărul este cercetat în libertate pentru trafic de animale.
Amintire despre supunerea la controlul vamal ca urmare a faptului trecerii frontierei de
Stat a RM se regăsește și în Legea privind activitatea sanitară veterinară care definește marfa
supusă controlului sanitar veterinar de stat drept totalitatea încărcăturilor ce conţin animale vii,
produse, subproduse şi material germinativ de origine animală, produse biologice, medicamente
de uz veterinar, furaje la hrana animalelor şi alte materii ce pot influenţa starea de sănătate a
animalelor şi sănătatea publică veterinară. Deci, observăm că pe lângă legislația vamală care
solicită efectuarea controalelor la mărfurile importate în cazul animalelor, această acțiune de
verificare se cere și de alte legi, iar ceea mai importantă circumstanță este faptul că împreună cu
controlul în vamă, verificarea sanitară se efectuiază de comun acord dintre Organul Vamal cu
Organele ANSA și alte organe responsabile de sănătatea animalelor introduse pe teritoriul vamal
al RM.
Controlul vamal se efectuează selectiv asupra mărfurilor și mijloacelor de transport, deci
autoritatea vamală folosește, pe baza analizei de risc, formele de control, care sunt suficiente
pentru asigurarea respectării legislației. În procesul vămuirii, controlul vamal se aplică
corespunzător gradului de risc determinat de sistemul informațional „ASYCUDA World”, lucru
care duce la direcționarea declarațiilor vamale spre unul dintre culoarele de control vamal:
- culoarul verde - care acordă liberul de vamă fără efectuarea controlului fizic şi
documentar;
- culoarul albastru - prin care se acordă liberul de vamă fără efectuarea
controlului documentar şi fizic, dar cu efectuarea pe baza principiului selectivității a controlului
ulterior prin reverificarea declaraţiei vamale;
- culoarul galben - în cadrul căruia se efectuează controlul documentar, însă fără
efectuarea controlului fizic și
- culoarul roșu - unde avem prezent efectuarea controlului documentar şi fizic.
Totodată, Autoritățile Vamale pot solicitata suplimentar și alte acte care confirmă toate
datele indicate în declaraţia vamală. Actele anexate la declarația vamală trebuie să fie prezentate

60
autorității vamale în original, iar în cazul declarării electronice, documentele sunt scanate și
atașate. Aceeași procedură se face asupra actelor completate în limbi străine, cerându-se
traducerea lor. Pentru efectuarea controlului vamal, organul vamal este în drept să primească de
la bănci şi de la alte instituții financiare informații și certificate referitor la operațiunile şi
conturile persoanelor care trec mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală, ale
brokerilor vamali şi ale altor persoane care desfăşoară activități aflate sub supraveghere vamală.
Organele de drept și de control și Inspectoratul Fiscal de Stat furnizează din oficiu sau la
solicitare datele către Organele vamale.
Controlul fizic constă în verificarea mărfurilor și a mijloacelor de transport pe teritoriile
și spaţiile unde se desfăşoară activităţile aflate sub supraveghere vamală cu scopul de a confirma
informațiile despre mărfuri, prin numărarea locurilor sau coletelor, cântărire, controlul fizic al
mărfurilor cu efectuarea anumitor măsurări, prelevarea probelor şi mostrelor, efectuarea
expertizei, controlul fizic îndreptat la depistarea ascunzişurilor, obiectelor tăinuite de controlul
vamal, aplicarea echipamentului special de control vamal şi a altor instrumente de control în
vederea confirmării datelor indicate în declaraţia vamală şi/sau în actele de însoțire 70. Deci,
Autoritatea Vamală poate aplica aceste tipuri de control vamal fizic al mărfurilor: parțial- cu
verificarea unei părți din lotul de marfă, sau total- cu verificarea întregului lot de marfă, în
special, în situațiile de risc, și tipul efectuat în vederea prelevării de probe şi mostre pentru
cercetarea/expertiza mărfurilor.
Utilizarea mijloacelor tehnice de control în nici-un caz nu trebuie să fie periculoase
pentru om sau animale. Astfel, Organele vamale utilizează mijloace prin care acționează în
sensul aplicării de: plombe, sigilii, ştampile, marcaje, numere de identificare, prelevarea de probe
şi mostre, descriere a mărfurilor şi mijloacelor de transport, desenarea locului, fotografierea,
utilizarea documentelor de însoţire a mărfurilor şi a altor acte, folosirea câinilor special antrenați.
Printre mijloacele de control utilizate de Organele Vamale putem menționa scanerul cu
raze X pentru bagaje mari, colete, camioane sau containere, echipament de scanat - control uși,
pereți falși, caroserie, lămpi UV fixe, aparate de detecție a falsurilor cu filtre de lumină și lupă,
dokubox, lantern, truse narcotest, seturi oglinzi control autovehicul, minikituri pentru
examinarea documentelor care conțin minimicroscop cu sursă de lumină ce mărește de 30 de ori,
lampă retroreflectivă, lupă gradată care mărește de 8 ori, lampă portabilă cu lumină albă și UV,
suport de plastic gradat pentru măsurarea unghiurilor și distanțelor și pensetă de oțel, cititoare
optice fixe pentru documente, trusă pentru identificarea și testarea stupefiantelor, detectoare

70
Cârnaț Teodor și Ciobanu Octavian, Controlul vamal al mărfurilor şi mijloacelor de transport, doctor habilitat,
profesor universitar (USM), magistru în drept (USM), Controlul vamal al marfurilor si mijloacelor de transport.pdf.

61
CO2, detectoare de radiații, endoscop, sistem de amprentare EURODAC, comparator
videospectral, stereomicroscop, cititor documente, trusă criminalistică. Totodată, se dispune și de
laboratoare vamale, și laboratoare mobile, destinate analizei fizico-chimice a mărfurilor pentru
verificarea corectitudinii declarării lor, fiind acreditate pentru mai multe încercări specializându-
se în domeniile textile, alcool, produse petroliere și produse alimentare71.
Recomandăm ca temei pentru supunerea mărfurilor la controlul vamal și în procesul de
vămuire să utilizeze sugestiile prin care angajatul autorităţii vamale trebuie să ia în considerare
factorii psihologici în comportamentul persoanelor în timpul vămuirii, o inspecție minuțioasă a
bagajelor de mână, bagajelor mari, mărfurilor, vehiculelor, containerelor. Colectarea și analiza
preliminară a informațiilor trebuie bazată pe indicii din studierea informațiilor despre intenția de
a efectua în mod ilegal deplasarea obiectelor faunei peste frontiera de stat, orientărilor și
buletinelor informative oficiale, studiul listei mărfurilor importate și exportate, a listelor de
pasageri, membri ai echipajului navelor, aeronavelor, mărfuri și alte vehicule.
În acest sens, prezentăm iarăși un caz elocvent din realitatea criminală, unde, prin
utilizarea metodelor psihologice, analitice și aplicând mijloacele tehnice în cadrul vegherii
frontierei vamale aeriene și terestre de la înălțime, cu ajutorul dronelor și a altor sisteme de video
înregistrare s-a obținut contracararea infracțiunii de contrabandă, care nu era la primul episod.
Astfel, potrivit comunicatului oferit de autoritățile vamale ale Floridei 72, un american din Florida
a gasit o modalitate extrem de inventivă pentru a face rost de trabucuri cubaneze, care de altfel
sunt ilegale în SUA. Acesta a început să dreseze porumbei pe care îi trimitea în Cuba,
majoritatea dintre ei întorcandu-se în SUA cu câte un trabuc legat de picior, sau de piept. Pentru
a urmări drumul pe care porumbeii își țin traseul, barbatul a legat și camere de porumbei. Per
total, au fost trimiși 23 de porumbei către Cuba, dintre care 12 păsări nu s-au mai intors, iar cei
11 porumbei care au reușit să încheie misiunea cu succes s-au intors cu 6 trabucuri Cohiba. Deci,
cu certitudine observăm eficacitatea mijloacelor tehnice din dotarea Autorităților vamale, care se
aplică nu doar în cadrul controlului vamal fizic, ci și la menținerea ordinii și stabilității situației
la frontieiră. Or, contracararea infracțiunii de contrabandă nu trebuie realizată nemijlocit prin
efectuarea controlului vamal cu dexteritate, ci prevenirea și combaterea ei se face printr-un
complex de acțiuni și măsuri anticipate, implicând colaborarea mai multor autorități statale.
71
Hotărârea Guvernului RM privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei de stat româno-
sârbe pentru pasageri și transportul de mărfuri cu vehicule, în regim de bac și pietonal, între localitățile Moldova
Nouă (România) și Golubac (Republica Serbia) și a punctului vamal nr. 646 din 27 august 2019, Publicat în MO
RO nr. 729 din 5 septembrie 2019, Emitent Guvernul României,
https://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G18BTM1SWGW8FP0VGJL0A2LQYC3.
72
Un american dreseaza porumbei pentru a face contrabanda cu trabucuri din Cuba. VIDEO, Publicat la 27-10-
2013, https://stirileprotv.ro/stiri/bizar/un-american-dreseaza-porumbei-pentru-a-face-contrabanda-cu-trabucuri-din-
cuba-video.html, 01.05.2022.

62
Ministerul Britanic de Interne, Departamentul Operațiuni Internaționale reprezentat în
Moldova de Ambasada Britanică la Chișinău, au desfășurat la 6 aprilie 2022, Ceremonia de
donație a patru echipamente portabile de detectare cu raze X către Serviciul Vamal al RM.
Echipamentul este destinat aplicării măsurilor suplimentare de control și detectare în vehicule,
bagaje și mărfuri, iar dispozitivele vor facilita procesul de control vamal în punctele de trecere a
frontierei de stat şi vor consolida capacitățile organizaționale de prevenire şi contracarare a
contrabandei. În scopul folosirii corecte a echipamentelor portabile de detectare cu raze X 73, 10
funcționari vamali de la nivel central şi teritorial au participat la „Trainingul privind utilizarea
echipamentelor portabile de detectare cu raze X” organizat de Departamentul „International
Operations” al Regatului Unit şi Irlandei de Nord „Home Office” prin furnizorul tehnologiei,
Viken, în incinta Centrului de instruire al Ser.Vam, fiind instruiți cu privire la aspectele tehnice
ale echipamentelor, modul corespunzător de manevrare, caracteristicile şi capacitățile,
tehnologiile de imagistică, modul de formare şi îmbunătățire a imaginii, respectarea normelor de
radioprotecție, pornirea şi inițializarea software-ului, și organizarea scanării 74. Ca exemplu al
eficacității echipamentelor cu raze X aducem cauza din 2019, când au fost găsite droguri în
valoare de aproape un milion de euro într-un camion care transporta animale în Comitatul Louth
din Irlanda. Deci, vameșii, în urma controlului documentar au decis și efectuarea controlului cu
echipament cu raze X, în stare să depisteze locuri ascunse special pregătite și bunurile tăinuite,
aceste scanere fiind de o mare valoare în astfel de cazuri, depistân pereți podea dublați 75.
Potrivit legislației ruse, nu toate bunurile confiscate în caz contrabandă pot fi plasate sub
regim vamal pentru distrugere, ca animalele, cu toate acestea, prevederea respectivă nu
reperzintă un impediment pentru Comisia Uniunii Vamale de a extinde la necesitate, lista
mărfurilor cărora nu se aplică procedura de distrugere. Deci, bunurile precum anumite specii
protejate de animale și plante valorile culturale, arheologice, mărfurile acceptate de autoritățile
vamale ca obiect al gajului, bunurile confiscate sau bunurile asupra cărora s-a aplicat sechestru
expres prin lege sunt prevăzute ca fiind intangibile, asupra lor răsfrângându-se prevederi altele
decât cele generale.
În cazul introducerii animalelor vii supuse carantinei profilactice, potrivit alin.11 al
art.199 CV RM, termenul de 5 zile în care trebuie efectuat controlul fizic vamal începe să curgă
din ziua finalizării carantinei. La momentul efectuării controlului fizic, declarantul sau alți

73
Anexa Nr.4.
74
Echipamente portabile de detectare cu raze X pentru Serviciul Vamal! Vor facilita procesul de control vamal,
 https://realitatea.md/foto-video-echipamente-portabile-de-detectare-cu-raze-x-pentru-serviciul-vamal-vor-facilita-
procesul-de-control-vamal/, 20.03. 2022.
75
Supra, Nota 48, Contrabanda mascată de transporatrea animalelor.

63
titulari de drepturi sunt obligați să asiste la controlul efectuat acordând asistență autorității
vamale în efectuarea controlului. În plus, la cererea organului vamal, declarantul este obligat
să manipuleze cu mărfurile, cu condiția de a le păstra integritatea și caracteristicile specifice.
Cheltuielile legate de aceste operații vor fi acoperite de declarant, chiar și când nu va fi prezent.

2.5 Concluzia la Capitolul II


Produsele de contrabandă sunt cele introduse în țară fără a fi verificate corespunzător,
respectiv, proveniența tuturor produselor de contrabandă este întotdeauna suspicioasă privind
igiena sau calitatea, conformitatea cu standartele internaționale și naționale, țara de origine,
modul de transportare și păstrare, întrucât acestea nu sunt supuse vre-unei verificări pentru a ne
putea asigura corespunzător în privința gradului de nocivitate asupra sănătății și vieții populației.
Este oportun a ne adresa și întrebarea dacă, pe lângă obiectul material al infracțiunii de
contrabandă, și anume animalele, domestice, de companie, cele sălbatice, sub incidența acestei
norme putem include și fătul care încă nu s-a născut pe teritoriul RM, dar se va naște la câteva
săptămâni/luni după ieșirea din țară, atunci când certificatul vamal este falsificat prin denaturarea
datelor, sau la controlul veterinar nu s-a constatat că animalul este gestant?! Or, nu se
prejudiciază statul nostru prin faptul că aceste animale vor fi comercializate legal sau ilegal în
alte țări, fără însă a se plăti taxe și impozite în RM?! Considerăm că și această problemă
reprezintă o lacună legislativă, deoarece precum legislația civilă și penală nu protejează fătul
până la momentul nașterii la om, cu anumitele excepții în domeniul civil ce ține de moștenire, iar
domeniul penal încă și mai puțin, incriminând indirect protecția fătului în infracțiunea de avort
ilegal și ca agravantă la fapta de omor a unei femei însărcinate, cu atât mai mult nu sunt
reglementări cu privire la fătul animalului.
Venim cu propunerea de lege ferenda unde legiuitorul trebuie să permită trecerea
animalelor gestante, cu stabilirea unei taxe în acest sens, cu indicarea nr.de fături stabilite cu
ajutorul medicului veterinar însă fără pericol pentru animal, în 3 exemplare, unul pentru
declarația vamală, unul pentru evidența animalelor gestante transportate peste frontieră și unul
pentru proprietarul animalului, ca la întoarcerea în țară să se facă o comparație între datele de
ieșire-intrare în privința puilor născuți.
Una din principalele modalități de prevenire și combatere a infracțiunii de contrabandă
este lansarea companiilor de informare a cetățenilor privind consecințele săvârșirii ei, și
informarea, dotarea și instruirea colaboratorilor Serviciului Vamal și Poliției de Frontieră cu și
despre mijloacele și modalitățile de control efective pentru depistarea animalelor transportate
prin contrabandă sau a bunurilor ascunse asupra animalelor.

64
Astfel, la data de 19 noiembrie 2021 în Republica Moldova, de către Serviciul Vamal și
Poliția de Frontieră a RM în colaborare cu Autoritățile vamale române, s-a dat startul Campaniei
„Contrabanda e boală grea!” inițial lansată în România. Datorită concentrării eforturilor
comune a Poliției de Frontieră și Serviciului Vamal, autoritățile cu competențe la frontieră de pe
ambele maluri ale Prutului și-au unit eforturile în cadrul Campaniei, a cărui scop a devenit
informarea publicului privind efectele negative ale contrabandei asupra economiei și societății,
una din priorități și lozincă devenind prevenirea și combaterea contrabandei, care nefiind
contracarată la nivel național și regional, prejudiciază bugetul de Stat și asigurarea insuficientă
cu bani pentru necesitățile vitale ca sănătate, educație, infrastructură.
În vederea securizării frontierelor, asigurării securității economice și îmbunătățirii
climatului de legalitate a mediului de afaceri, Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal derulează
continuu măsuri de prevenție și contracarare a fenomenului la nivel, în colaborare cu alte
autorități de aplicare a legii, agenții internaționale, reprezentanți ai mediului privat etc. de aceea
la acțiunea respectivă s-a alăturat și mediul privat, Campania de informare fiind lansată și
realizată în parteneriat și susținută prin afișaje stradale în apropierea mai multor puncte de
trecere a frontierei, spoturi de sensibilizare și roll-up-uri în diferite locuri publice din localitățile
de frontieră, astfel contribuind la sporirea conștientizării publice privind urmările negative ale
acestui fenomen criminal, dar cu regret, tot mai des râvnit.
Importanța majoră a încadrării juridice corecte a infracțiunii de contrabandă cu obiectele
faunei, rezidă în faptul că CP RM vorbește de contrabanda cu mărfuri incluzând și animalele, pe
când în trecerea animalelor de companie de către stăpânul lor, nu putem spune că acestea sunt
exclusiv mărfuri, chiar dacă vor fi sau nu comercializate. Deci, considerăm oportun ca
legislatorul să ia în calcul și faptul că persoana fizică ce traversează împreună cu animalul
frontiera de stat, poate să nu dețină un statut legal ce ar permite a invoca că aceste animale sunt
mărfă, iar în cazul verificării legalității prevederilor civile și vamale cu privire la statutul legal al
animalelor, să nu compărem în fața unei situații în care proprietarii animalelor să refuze
supunerea animalelor controlului destinat mărfurilor, astfel neavând alte pârghii de control
minuțios, contrabanda comițându-se pe baza lacunelor din sistemul legislativ.
Studiind modalităile de săvârșire a acestei fapte, am constatat că obiectele faunei
întotdeauna sunt supuse riscului de pieire. Or, din cauzele practice observăm că o bună parte
dintre obiectele faunei transportate în containere prea mici, în locuri puțin accesibile pentru
oxigen, cu substanțe în interiorul corpului lor care pătrunzând în organism au provocat decesul,
făptuitorii neavând nici-o mustrare de conștiință pe marginea celor săvârșite.

65
Plus la toate, că în cazul neatingerii plafonului valorii cerute de legea penală pentru
existența componenței de infracțiune a mărfurilor cu obiectele faunei, persoanele implicate nu
vor purta răspundere penală, ci contravențională, iar în cel mai rău caz, vor fi liberați pe motivul
lipsei elementelor componenței de infranțiune sau contravenție. Incredibil!
O deosebită atenție trebuie să acordăm situației prin care legislația vamală, cât și cea
penală, vorbește abstract de obiectul material și de mijlocul de săvârșire a fapte de contrabandă,
nicăieri neputând găsi faptul că se incriminează contrabanda cu toate obiectele faunei, unde intră
atât animalele domestice, de companie, cele din sălbăticie, păsările, reptilele, insectele ect. Deci,
clarificăm faptul că pedeapsa va trebui aplicată oricărui subiect ce traversează frontiera de stat
eschivându-se de la controlul vamal prin nedeclarare, fraudă, falsificarea actelor ect. unde
compar reprezentanții faunei în toată diversitatea lor.
La fel, un moment foarte important este și cel cu referire la subiecții infracțiunii. Ca
urmare a cauzelor practice analizate și studiate, oferite de serviciile vamale din statele lumii, am
constatat că în majoritatea cazurilor, contrabanda este săvârșită de un grup de persoane, și nu de
una singură, deoarece o astfel de infracțiune intersectează mai multe sfere ale statului și
dreptului, întotdeauna fiind un emițător și un receptor a ceea ce se transportă peste frontieră.
Deci, avem în multe cazuri implicarea și a colaboratorilor vamali, din poliția de frontieră ect.
Aceste persoane utiliează statutul lor privilegiat și înlesnesc fapta de contrabandă prin mai multe
modalități precum îndreptarea spre control la coridorul verde, sau neintroducerea datelor veridice
în actele de control, permiterea spre trecerea frontierei fără actele permisive obligatorii, sau prin
permiterea trecerii fără supunerea controalelor de rigoare, fie prin coruperea sau amenințarea
altor colaboratori vamali, fie prin emiterea de ordine ilegale ect.
Toate aceste concluzii reprezintă reflecția realității, care este destul de sumbră pe
segmentul securității reprezentanților obiectelor faunei, precum și reglementarea juridică a
situației cazurilor de confiscare a acestora în cadrul contracarării infracțiunii de contrabandă cu
obiectele faunei sau când acestea sunt folosite drept mijloc de săvârșire a ei.

66
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
Infracțiunea de contrabandă cu obiecte de faună reprezintă o categorie, spunând nejuridic,
specială din cadrul infracțiunii-tip de contrabandă. Aceasta presupune utilizarea unor metode și
mijloace absolut originale anume prin faptul că animalele nu pot fi atât de ușor ascunse de
Organele Vamale, fără ca viața și sănătatea lor să nu fie afectată. Cu condiția că ele trebuie să fie
vii ca urmare a trecerii Frontierei de Stat urmărind scopul ca acestea să fie comercializate ulterior
pe piața neagră, transportatorului îi revine sarcina să se și comporte adecvat, nesuspicios dar
totodată și fără a tăinui vădit de control anumite locuri sau lucruri la declararea în vamă. Pe de
altă parte, inventivitatea de care este necesar a da dovadă în cadrul efectuării acestei fapte ilicite
uneori depășește limitele rezonabilului, infractorii fiind atât de bine familiarizați cu lacunele
legislației, atât naționale, cât și a statelor limitrofe și vecine, sau statelor pe teritoriul cărora se
dorește aducerea obiectelor faunei. Or, reieșind din cele expuse, suntem în fața faptului că noi, ca
și legislativ, suntem obligați să îndeplinim cerințele aplicabile la elaborarea legilor, și anume
cerința societății de moment și de viitor, practica infracțională existentă generată de lacunele
legislative, precum și regimul juridic de trecere a frontierei în zonele rurale liber pentru locuitorii
acelor regiuni, și legislația statelor limitrofe. Acestea sunt importante cerințe pentru a contracara
infracțiunea de contrabandă per general, și în special cea cu animalele și prin intermediul lor.
Animalele sălbatice, în opinia noastră, deseori constituie "subiect" de trecere a frontierei
de stat și fără însoțitor în prezența omului, subiect responsabil de acestea. Urmărind firul roșu,
ajungem să ne întrebăm cum am putea reglementa, controla, reține infractorii și contracara
contrabanda cu obiectele faunei protejate de Stat și incluse în Cartea Roșie, când merge vorba de
păsările sălbatice, cărora nu li se poate interzice să zboare peste frontieră prin spațiul aerian aflat
sub jurisdicția RM, a Ucrainei sau a României, sau peștilor ce își au habitatul în râurile Nistru și
Prut, dacă deplasarea liberă constituie garanția vieții, sănătății și fericirii lor?! Sugerăm a
dezvolta relațiile cu România și Ucraina, ce ar favoriza controlul asupra situației și monitorizarea
animalelor, contracararea efectivă și la timp a infracțiunii de contrabandă, fiind o infracțiune
formală, făptuitorul fiind pasibil de pedeapsă penală oricând, nu doar prins în flagrant în
momentul trecerii animalelor peste frontiera de stat. Sugerăm ca lege ferenda aderarea sau
crearea la nivel regional a unei uniuni precum Organizației Mondiale a Vămilor, OMC, pentru
țările CSI „RILO-Moscova”, înființată în septembrie 200176.

76
A se vedea: Бакаева О.Ю. Государственный контроль и надзор как основные функции таможенных
органов, Ленинградский юридический журнал. – 2012. – № 4 (30). – pag.34–42.

67
Problematica o identificăm a fi reglementarea superficială a statutului legal al animalelor,
care la moment se află în imponderabilitate juridică. În legislația națională nu putem regăsi nici-o
prevedere ce ar reglementa expres deținerea, condiții de înregistrare și evidență, noțiuni clare a
obiectelor faunei, temei de tragere la răspundere pentru comportamentul necorespunzător față de
animale, ce face imposibil controlul asupra deplasărilor animalelor și care dau undă verde pentru
săvârșirea acestei fapte, de vină fiind nu doar lacunele legislației din domeniul Vamal, dar și din
domeniul civil, deoarece ca urmare a analizei legislației naționale, animalele nu constituie nici
lucruri, nici obiecte, dar nici ființe nu sunt numite, CC statuând faptul că acestea au un statut
special reglementat de legi speciale, pe care însă nu le identificăm clar.
La fel, nu putem remarca că și legislația de mediu se bucură de o claritate și perfecțiune
în acest sens, cu toate că menționează condițiile de trecere a frontierei de stat, nu garantează
absolut controlul că actele nu sunt contrafăcute sau falsificate. Aplicarea mijloacelor sigure de
control în vederea identificării bunurilor ascunse în corpul sau pe corpul animalelor tot crează o
problemă, deoarece pe lângă cele nonintruzive, în situațiile de risc, se utilizează și aparate
intruzive, foarte periculoase pentru integritatea sănătății animalului. Unele dintre aceste
prevederi se pot găsi superficial în alte legi, precum CC, CV, CEx CP și CCo, legile ce se referă
la animalele domestice, de fermă, de companie, actele APL-urilor, dar nicidecum toate ordonate
logic și legiferate corespunzător. O singură scăpare și scuză pentru legislatorul național sunt
Convențiile internaționale ca Convenția privind animalele de companie 77, Regulamentele și
Hotărârile internaționale și europene la care RM se aliniază, reproducându-le în cadrul legal
intern78, statuând principii și norme de bună funcționare pentru autoritățile responsabile de
controlul asupra animalelor și de bunăstarea lor.
Segmentul doi al acestei probleme reiese din situația în care proprietarul animalului ar
refuza supunerea către controlul în linia a doua la trecerea frontierei de stat, pe motiv că
metodele și mijloacele de control la care va fi supus așa-zisul obiect al faunei, pot aduce atingere
integrității corporale, afectându-i sănătatea fizică ca urmare a utilizării scanerului cu razele X, a
endoscopului, prin administrarea anesteziei, și psihică prin despărțirea de către proprietar și
aflarea în posesia persoanelor străine, în locuri necunoscute, provoacând anxietate, frică,
depresie, dereglări ale sistemului nervos pe termen lung.

77
RECOMANDAREA COMISIEI privind orientările pentru adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri
experimentale şi în alte scopuri ştiinţifice din 18 iunie 2007 [notificată cu nr. C(2007) 2525] (Text cu relevanţă
pentru SEE) (2007/526/CE) RECOMANDĂRI COMISIE, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 197, Legislaţie
Ediţia în limba română Anul 50, 30 iulie 2007.
78
Hotărârea Guvernului RM cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind protecţia animalelor de
fermă Nr. 1275 din 17-11-2008, Publicat: 25-11-2008 în MO RM Nr. 210, art.1299, MODIFICAT prin HG RM
1143 din 21.11.18, MO RM 13-21/18.01.19 art. 7; în vigoare din 18.01.19.

68
Importanța și actualitatea temei alese rezidă nemijlocit și în faptul că infracțiunea de
contrabandă cu obiecte de faună, ca faptă ilicită de trecere a frontierei de Stat a RM atentează la
securitatea economică a țării noastre. Aceasta se manifestă prin faptul că odată ce bunul nu a fost
declarat, nu s-au achitat taxele vamale, corespunzător statul este prejudiciat pe segmentul
economic, îmbogățindu-se ilicit persoana fizică care săvârșește fapta de contrabandă.
Lucrarea este orientată și utilă unui anumit contigent de subiecți, o atenție deosebită
atribuindu-o domeniului vamal, dar și către domeniul civil, deoarece ceea ce este supus trecerii
frontierei de stat, trebuie obligatoriu să dețină un anumit statut legal. Identificăm actualitatea și
importanța temei pentru domeniul penal, deoarece fapta de contrabandă este anume o faptă
penală, dar dată în competența jurisdicțională a Serviciului Vamal. O tangență semnificativă a
temei abordate o identificăm și cu dreptul internațional public. Acest raționament se bazează pe
faptul că frontiera de stat reprezintă o stare de fapt și de drept având scop securitatea statului care
a fundamentato, dar în același timp, în afara frontierei ne intersectăm statele cu care relaționăm.
Or, scopul urmărit de infractor în cazul infracțiunii de contrabandă nu se consumă imediat în
momentul trecerii frontierei, trecerea fiind infracțională nemijlocit pentru statul din care bunul
sau marfa se scoate, prin prejudicierea economică, fiind incriminată și pedepsită penal, dar ne
neglijând și intenția definitivării, ce atrage categoric cel puțin 2 state. Considerăm oportun și
corect abordarea doctrinară și practica Serviciului Vamal prin care obiectele faunei sunt protejate
prin catalogarea lor atât ca obiect material al infracțiunii de contrabandă, cât și ca mijloc de
săvârșire al ei, deoarece animalele trebuiesc protejate în toate situațiile în care acestea sunt
atrase, devenind în tote cazurile ”victime” a infracțiunii alături de stat, prin care li se aduc
suferințe emoționale sau fizice fiind așezate în locuri ascunse. Cât de dur poate fi omul când
urmărește îmbogățirea. Nu în zadar există conceptul că cel mai înfiorător animal este omul.
Indubitabil clarificarea calificării operate de către Organul Vamal la identificarea unei
infracțiuni de contrabandă, este necesar a se face în următoarele- când obiectul material al
infracțiunii de contrabandă se face a fi însăși obiectele, sinecostul lor va fi punctul de referință
care va sta la baza identificării dacă această faptă este una penală sau nu, potrivit numărului de
u.c. stabilite, se va incrimina potrivit alin.1 al art.248 din CP RM, iar când obiectul infracțiunii îl
constituie substanțe stupefiante, armament sau valori culturale, iar animalelor le revine funcția de
mijloc de săvârșire a infracțiunii, prin introducerea în corpul acestora a obiectelor respective,
calificarea o vom face în conformitate cu alin. 2, 3, 4, 5 și 6 al articolului 248 CP RM. Criticăm
prevederea penală prin care se cere ca pentru existența acestei infracțiuni, valoarea mărfurilor să
constituie o anumită sumă. Or, dacă nu o avem, atunci marfa nu se confiscă și persoana nu
răspunde penal cu toate că maltratează obiectele faunei.

69
Propunere noastră de lege ferenda este ca legiuitorul să incrimineze la aliniat separat
contrabanda cu obiectele faunei, și să nu prevadă pentru existența componenței de infracțiune
nici-o sumă bazată pe valoarea obiectelor faunei implicate, când constituie obiect material al
infracțiunii.
O problematică este și confiscarea sau reținerea obiectelor faunei implicate în săvârșirea
contrabandei cu acestea. Deci, în CV RM în corespundere cu prevederile CITES, se specifică că
obiectele faunei vor fi reținute, supuse carantinei, apoi analizei apoi semne de întrebare, deoarece
RM nu dispune de spații izolate, cuști sau rezervoare speciale precum Rusia79 pentru deținerea
ulterioară, dar ar fi inuman dacă ar fi întoarse proprietarului condamnat, precum și nici în
libertate nu întotdeauna le putem lăsa, o soluție fiind Grădina Zoologică pentru unele cazuri.
În acest context, considerăm oportun ca sugestie de lege ferenda, să se acorde o atenție
specială antreprenorilor, care se ocupă sau doresc să se îndeletnicească cu reproducerea anumitor
specii sălbatice animale în spații artificiale și ferme special amenajate. Pentru ei trebuie creat un
cadrul legal adecvat care să legalizeze activitatea de export și import, astfel statul va fi capabil să
monitorizeze numărul de specii sălbatice reproduse în captivitate și a celor din libertate, numărul
operațiunilor de import și export, iar sumele achitate ca taxe vamale, accize, precum și
impozitele interne se vor vărsa în bugetul de stat, preîntâmpinând la maxim cazurile de
contrabandă cel puțin cu unii reprezentanți ai obiectelor faunei sălbatice.
Per final, reiterăm că cea mai eficace soluție pentru contracararea și prevenirea
infracțiunii de contrabandă este de a elimina pragul de valoare a mărfurilor transportate cu
obiectele faunei, în acest fel, la oricare faptă de trecere ilicită a acestor obiecte, făptuitorul va fi
pasibil de pedeapsă. Totodată, oportun este a ne alinia la reglementările europene prin care să
recunoaștem animalelor statutul legal de ființe sensibile, capabile de a trăi emoții și suferințe.
Cu referire la domeniul vamal, a cărei parte integrantă este această tematică a tezei,
propunem ca colaboratorii vamali să fie cât mai des informați și instruiți despre metodele și
mijloacele de săvârșire a contrabandei cu reprezentanții obiectelor faunei, pentru a putea cât mai
eficient să depisteze locurile unde acestea pot fi tăinuite. Totodată, și mijloacele tehnice moderne
enumerate în cadrul acestei teze, constituie un bun suport utilitar în cadrul controlului din vamă,
având posibilitatea să identifice ceea ce nu poate vedea omul sau simți câinele dresat.
Ca urmare a celor expuse, abordarea multiaspectuală a temei infracțiunii de contrabandă
cu obiectele faunei, a deschis noi orizonturi prin care privim situația de drept și de fapt la etapa

79
A se veadea: Постановление Правительства РФ Об утверждении Правил использования безвозмездно
изъятых или конфискованных диких животных и растений, их частей или дериватов, подпадающих под
действие Конвенции о международной торговле видами дикой фауны и флоры, находящимися под угрозой
исчезновения, от 3марта 1973г. от 28.05.2003 № 304, ред. от 09.01.2009, СЗ РФ от 02.06.2003,№ 22, pag. 2168.

70
actuală în Republica Moldova, de unde și concluzionăm că propunerile de lege ferenda incluse în
acest text vor fi privite ca un punct de referimță pentru Legiuitor la perfecționarea legislației.

BIBLIOGRAFIA
A. Acte normative internaționale și naționale
1. Convenţia privind comerţul internaţional cu speciile sălbatice de faună şi floră pe cale
de dispariţie, implementată prin Legea nr.1246-XIV din 28 septembrie 2000 pentru
aderarea RM la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi
floră pe cale de dispariţie CITES, Publicat : 26-10-2000 în MO Nr. 133-136 art. 949,
Versiune în vigoare din 15.06.18 în baza modificărilor prin LP79 din 24.05.18, MO195-
209/15.06.18 art.338.
2. CONVENŢIE EUROPEANĂ Protecţia Drepturilor Animalelor de Companie din 23 iunie
2003, întocmită la Strasbourg la 13 noiembrie 1987,
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/51667.
3. CONVENŢIA ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE CONTRA TRAFICULUI ILICIT
DE STUPEFIANTE ŞI SUBSTANŢE PSIHOTROPE, MAI, Nr.215 din 20-12-1988,
Publicat:30-12-1999 în Tratate Internaționale, Nr.8 art.215, În vigoare pentru Republica
Moldova din 16 mai 1995.
4. Declaraţia universală a drepturilor animalului, UNESCO, adoptată la 15 octombrie
1978, revizuită în 1989.
5. DIRECTIVA privind condiţiile de sănătate animală care reglementează comerţul
intracomunitar și importurile din ţări terţe de păsări de curte și de ouă pentru incubaţie
2009/158/CE A CONSILIULUI din 30 noiembrie 2009, <https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32009L0158&from=NL>.
6. European Convention for the Protection of Pet Animals Strasbourg, 13.XI.1987,
<https://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/
/conventions/rms/090000168007a67d>.
7. Regulation (EC) on the animal health requirements applicable to the non-commercial
movement of pet animals and amending Council Directive 92/65/EEC No 998/2003 of
the European Parliament and of the Council of 26 May 2003,
<https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2003/998/oj>.
8. REGULAMENTUL (CE) de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică
alimentelor de origine animal NR. 853/2004 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI
AL CONSILIULUI din 29 aprilie 2004,

71
<https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:02004R0853-
20100101&from=LV>.
9. RECOMANDAREA COMISIEI privind orientările pentru adăpostirea şi îngrijirea
animalelor folosite în scopuri experimentale şi în alte scopuri ştiinţifice din 18 iunie 2007
[notificată cu numărul C(2007) 2525] (Text cu relevanţă pentru SEE) (2007/526/CE)
RECOMANDĂRI COMISIE, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 197, Legislaţie
Ediţia în limba română Anul 50, 30 iulie 2007.
10. Regulamentul UE privind circulația animalelor de companie,
<https://europa.eu/youreurope/citizens/travel/carry/animal-plant/index_ro.htm>.
11. Constituția Republicii Moldova din 29 iulie 1994, în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1
din 12.08.1994.
12. Codul Civil al Republicii Moldova, Nr. 1107 din 06-06-2002, Publicat : 22-06-2002 în
Monitorul Oficial Nr. 82-86 art. 661 MODIFICAT prin LP175 din 11.11.21, MO302-
306/10.12.21 art.431; în vigoare 10.01.22, Republicat în Monitorul Oficial nr.66-75 din
01.03.2019.
13. Codul Contravențional al Republicii Moldova, Nr. 218 din 24-10-2008, Publicat: 17-03-
2017 în Monitorul Oficial Nr. 78-84 art. 100, MODIFICAT LP239 din 24.12.21, MO19-
25/21.01.22 art.14; în vigoare 21.02.22.
14. Codul de Executare al Republicii Moldova, Nr. 443 din 24-12-2004 Publicat : 05-11-
2010 în Monitorul Oficial Nr. 214-220 art. 704, MODIFICAT prin LP132 din 07.10.21,
MO249-253/15.10.21 art.295; în vigoare 15.10.21.
15. Codul Penal al RM, adoptat prin Legea nr. 985-XV din 18.04.2002. În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 13.09.2002, nr.128-129/1012, MODIFICAT prin HCC39 din
21.12.21, MO325-333/31.12.21 art.232; în vigoare 21.12.21.
16. Codul Vamal al Republicii Moldova, Nr. 1149 din 20-07-2000, Publicat: 01-01-2007 în
Monitorul Oficial Nr.ed.special art.98, Modificat prin LP204 din 24.12.21, MO 325-
333/31.12.21 art.494; în vigoare din 01.01.22.
17. Legea cu privire la regnul animal, Nr. 439 din 27-04-1995 Publicat : 09-11-1995 în
Monitorul Oficial Nr. 62-63 art. 688 Versiune în vigoare din 15.06.18 în baza
modificărilor prin LP79 din 24.05.18, MO195-209/15.06.18.
18. Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul
Republicii Moldova de către persoane fizice Nr. 1569 din 20-12-2002 Publicat : 31-12-
2002 în Monitorul Oficial Nr. 185-189 art. 1416 MODIFICAT prin LP257 din 16.12.20,
MO353-357/22.12.20 art.288; în vigoare 01.01.21.

72
19. Legea privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt
destinate consumului uman Nr. 129 din 19-09-2019 Publicat : 25-10-2019 în Monitorul
Oficial Nr. 315-319 art. 459, DP1308-VIII din 18.10.19, MO315-319/25.10.19 art.458.
20. Legea privind activitatea sanitar-veterinară, Nr.221 din 19.10.2007 în Monitorul Oficial
nr.51-54 din 14.03.2008.
21. Legea privind identificarea şi înregistrarea animalelor, Nr.231 din 20-07-2006 , Publicat
în MO LA 11-08-2006, Nr. 399-404 art.806, Versiune în vigoare din 24.08.18 în baza
modificărilor prin LP172 din 27.07.18 МО321-332 din 24.08.18.
22. Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, Nr. 215 din 04-11-2011,
Publicat 20-04-2012 în MO Nr. 75-80 art.243MODIFICAT LP91 din 11.06.20, MO153-
158/26.06.20 art.284; în vigoare 26.07.20.
23. Legea privind prevenirea și combaterea criminalității organizate a României Nr. 39 din
21 ianuarie 2003.
24. Hotărarea Guvernului RM cu privire la iniţierea negocierilor și aprobarea semnării
Acordului privind abolirea vizelor de scurtă şedere pentru titularii paşapoartelor ordinare,
Nr. 880 din 09-12-2020, întocmit prin schimb de note, dintre Guvernul RM şi Guvernul
Republicii Federative Brazilia Publicat la 11-12-2020 în Monitorul Oficial Nr. 332-342
art. 1030.
25. Hotărarea Guvernului RM cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind
protecţia animalelor de fermă Nr. 1275 din 17-11-2008, Publicat: 25-11-2008 în MO Nr.
210, art.1299, MODIFICAT prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art. 7; în
vigoare din 18.01.19.
26. Hotărarea Guvernului RM pentru aprobarea unor Norme sanitar-veterinare privind
mişcarea necomercială a animalelor de companie, nr.839 din 17 decembrie 2009
Publicat : 29-12-2009 în Monitorul Oficial Nr. 193-196 art. 949, Versiune în vigoare din
04.07.2014 în baza modificărilor prin HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14
art.541, <https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=78000&lang=ro>.
27. Hotărarea Guvernului RM privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe
economie, prognozat pentru anul 2018 Nr. 54 din 17-01-2018 Publicat : 19-01-2018 în
Monitorul Oficial Nr. 18-26.
28. Hotărarea Guvernului RM privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe
economie, prognozat pentru anul 2020 Nr. 678 din 27-12-2019, Publicat : 31-12-2019 în
Monitorul Oficial Nr. 400-406 art. 1016.

73
29. Hotărarea Guvernului RM privind deschiderea punctului internațional de trecere a
frontierei de stat româno-sârbe pentru pasageri și transportul de mărfuri cu vehicule, în
regim de bac și pietonal, între localitățile Moldova Nouă (România) și Golubac
(Republica Serbia) și a punctului vamal nr. 646 din 27 august 2019, Publicat în MO nr.
729 din 5 septembrie 2019,
<https://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G18BTM1SWGW8FP0VGJL0A2
LQYC3>.
B. Manuale, monografii și publicații

30. Alexandru PÎNZARI și Evghenia GUGULAN, ASPECTE GENERALE PRIVIND


PROTECŢIA REGNULUI ANIMAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA, şeful catedrei
„Managementul în organele afacerilor interne” a Academiei Ştefan cel Mare”,
conferenţiar universitar, , lector al catedrei „Drept civil” a Academiei „Ştefan cel Mare”,
doctorand, ANALE ŞTIINŢIFICE ale Academiei „Ştefan cel Mare” a
MinisteruluiAfacerilor Interne al Republicii Moldova Ştiinţe socioumane Ediţia a IX-a
Chişinău, 2009.
31. Brînza Sergiu și Stati Vitalie, Tratat de drept penal, Tratat de drept penal, partea
specială, Vol.II, Tipografia Centrală, Chișinău-2015.
32. Cârnaț Teodor și Ciobanu Octavian, Controlul vamal al mărfurilor şi mijloacelor de
transport, doctor habilitat, profesor universitar (USM), magistru în drept (USM),
Controlul vamal al marfurilor si mijloacelor de transport.pdf.
33. Copețchi Stanislav și Hadîrca Igor, Calificarea Infracțiunilor, Note de curs, Tipografia
Centrală, Chișinău, 2015.
34. Ernest Lupan, Dreptul mediului, Tratat elementar, vol.II, Ed. Lumina Lex,
Bucureşti,1997.
35. Grama M. ș.a. Drept Penal, Partea Generală, Vol.I, Tipografia Centrală, Chișinău, 2012.
36. Maimescu Sava, Pasat Aurel Octavian, CONTRABANDA ÎN LEGISLAȚIA REPUBLICII
MOLDOVA, Conferința "Integrare prin cercetare şi inovare"
Chișinău, Moldova, 10-11 noiembrie 2015,
<https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/156-159_7.pdf>.
37. Balan Mihai, Persoana fizică ca subiect al contrabandei comise cu mărfurile animaliere,
Juridice Moldova, https://juridicemoldova.md/7897/persoana-fizica-ca-subiect-al-
contrabandei-comise-cu-marfurile-animaliere.html.

74
38. Tabuncic Tatiana, STATUTUL LEGAL AL ANIMALELOR DE COMPANIE Dr.,
conf.univ., Universitatea de Stat din Moldova, CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ
NAŢIONALĂ CU PARTICIPARE INTERNAŢIONALĂ INTEGRARE PRIN
CERCETARE ŞI INOVARE 7-8 noiembrie 2019.
C. Surse inernet
39. Animale moarte sau „abia capabile să mai stea pe picioare”. Cum exporturile de bovine
sunt folosite ca acoperire de contrabandiști https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-
si-mediu/1637541-1637541.
40. Conceptul si notiunea ,,infractiunilor de contrabanda’’
https://www.qdidactic.com/stiinta-tehnica/drept/conceptul-si-notiunea-infractiunilor-de-
contrabanda547.php.
41. Carnet ATA, Camera de Comerț și Industrie, Servicii de Expertiză Evaluare și Suport în
Comerul Internațional, https://expertiza.chamber.md/carnet-ata/.
42. DIASPORA, Un reportaj de Lavinia Pitu.
43. Dicționar explicativ, https://dexonline.ro/definitie/domestic.
44. Diferența dintre animalele sălbatice și animalele domestice - 2022 - ȘTiință și natură
<https://ro.weblogographic.com/difference-between-wild-animals-and-domestic-animals-
12071>.Echipamente portabile de detectare cu raze X pentru Serviciul Vamal! Vor
facilita procesul de control vamal, https://realitatea.md/foto-video-echipamente-
portabile-de-detectare-cu-raze-x-pentru-serviciul-vamal-vor-facilita-procesul-de-control-
vamal/.
45. GHID-MIȘCAREA ANIMALELOR DE COMPANIE ÎN SCOP NECOMERCIAL DIN
REPUBLICA MOLDOVA,
<https://www.ansa.gov.md/uploads/files/Sanitar-Veterinar/SanatateAnimala/GHID
%20PRIVIND%20CIRCULA%C5%A2IA%20ANIMALELOR%20DE%20COMPANIE
%20(1).pdf>.
46. Investigarea infracțiunilor de contrabandă,
https://www.academia.edu/33307509/Investigarea_infrac
%C8%9Biunilor_de_contraband%C4%83.
47. Proiect de Lege privind deţinerea şi protecţia animalelor de companie, Guvernul RM.
48. Regatul animal: Ce este, clasificare, nutriție și exemple,
<https://wro.waykun.com/articles/regnul-animal-sau-animalia-ce-este-clasificare.html>.

75
49. România, INTRAREA ÎN ROMÂNIA DINTR-UN STAT NEUNIONAL,
<https://customs.gov.md/ro/articles/romania-ue>.
50. TRANSPORTAREA ANIMALELOR DE COMPANIE, <https://flyone.eu/ro/Before-
flights/Baggage>.
51. Transportarea animalelor domestice, https://www.airmoldova.md/pets-transportation-
ro/.
52. Ucraina, <https://customs.gov.md/ro/articles/ucraina>.
53. Un american dreseaza porumbei pentru a face contrabanda cu trabucuri din Cuba.
VIDEO, Publicat la 27-10-2013, https://stirileprotv.ro/stiri/bizar/un-american-dreseaza-
porumbei-pentru-a-face-contrabanda-cu-trabucuri-din-cuba-video.html.

D. Surse ruse
54. А. А. Демичев, А.С. Логинова ОСНОВЫ ТАМОЖЕННОГО ДЕЛА, ВЫСШАЯ
ШКОЛА ЭКОНОМИКИ, учебник Рекомендовано УМО РАЕ по классическому
университетскому и техническому образованию в качестве учебника для студентов
высших учебных заведений, обучающихся по направлению подготовки: 036401
"Таможенное дело", Санкт-Петербург ИЦ «Интермедия», 2014, pag.99.
https://publications.hse.ru/mirror/pubs/share/folder/1yp6gj9c61/direct/128228940.pdf.
55. Бакаева О.Ю. Государственный контроль и надзор как основные функции
таможенных органов, Ленинградский юридический журнал. – 2012. – № 4 (30).
56. С. Н. ЛЯПУСТИН și П. В. ФОМЕНКО, БОРЬБА С КОНТРАБАНДОЙ ОБЪЕКТОВ
ФАУНЫ И ФЛОРЫ НА ДАЛЬНЕМ ВОСТОКЕ РОССИ, учебное пособие,
Издательство "Апельсин", 2003г.
57. Постановление Правительства РФ Об утверждении Правил использования
безвозмездно изъятых или конфискованных диких животных и растений, их
частей или дериватов, подпадающих под действие Конвенции о международной
торговле видами дикой фауны и флоры, находящимися под угрозой исчезновения,
от 3марта 1973г.от 28.05.2003 № 304, ред. от 09.01.2009, СЗ РФ от 02.06.2003,№ 22.
58. Перевозка живых животных и птиц, Аэропорт Толмочева Новосибирск,
<https://tolmachevo.ru/passengers/rules/veterinary/>.
59. РБК, https://www.rbc.ru/rbcfreenews/5dcbce2f9a79473bf6bd275e.

E. Surse italiene

76
60. Código de Protección y Bienestar Animal Selección y ordenación, Teresa Villalba
Edición, actualizada a 9 de marzo de 2022 BOLETÍN OFICIAL DEL ESTADO, Códigos
electrónicos,file:///C:/Users/user/Downloads/BOE204_Codigo_de_Proteccion_y_Bienest
ar_Animal.pdf.
F. Surse spaniole
61. El zootecnista que rompió con el tráfico de ranas venenosas, Planeta Futuro, <Iván
Lozano: El zootecnista que rompió con el tráfico de ranas venenosas | Qué mueve a... |
Planeta Futuro | EL PAÍS (elpais.com)>.
62. China condena a una mafia que traficaba con pangolins,
<https://elpais.com/internacional/2021/01/21/mundo_global/1611260591_160298.html>.
G. Surse franceze
63. Code civil français. „Les animaux sont des êtres vivants doués de sensibilité. Sous
réserve des lois qui les protègent, les animaux sont soumis au régime des biens.” Nouvel
article 515-14 (créé par la loi n° 2015-177 du 16 février 2015 - art. 2).
https://www.legifrance.gouv.fr.
H. Surse germane
64. Constituţia Germaniei (Grundgesetz - Legea fundamentală a Republicii Federale
Germania), din 1949, intrată în vigoare la 24 mai 1949, modificătă prin Tratatul de
Unificare din 31 august 1990. http://codex.just.ro/Tari/Download/DE.

77
Anexe

Anexa Nr.1

Imaginea 1.1. Schema containerului pentru ca animalul de companie să fie admis la îmbarcare la
bordul navei aeriene, conform standartelor internaționale.

78
Anexa Nr.2

79
80
Imaginea 1.3. Pașaportul Animalului de Companie
Acesta este un act obligatoriu pentru deținerea animalelor de companie în Republica Moldova,
cât și la nivel mondial, dar și pentru circulația internațională, deoarece este întocmit conform
standartelor internaționale.

81
Anexa Nr.3

Im
aginea 1.3. Carnetul ATA

82
Este un act care oferă un set de drepturi la nivel internațional pentru titularul său, în vederea
trecerii frontierei de stat cu anumite lucruri, obiecte de cult, animale, colecții de animale împăiate
ect.

83
Anexa Nr.4

Imaginea 2.1 Endoscop cu cameră, care este utilizat în cazul unor locuri greu accesibile, fiind
introdus în acele locuri. Este utilizat și în cazul implicării obiectelor faunei la infracțiunile de
contrabandă, când acestea au calitatea de mijloc de săvârșire a faptei, sonda cu cameră a
endoscopului fiind introdusă în corpul animalului pentru a depista substanțe sau obiecte ascunse
în corpul lor.

84
Imaginea 2.1. Mijloace de control din dotația organelor Vamale. Acestea au fost donate de către
Marea Britanie organelor vamale din Republica Moldova în vederea contracarării infracțiunii de
contrabandă pe continentul european. Mijloacele sunt de ultimă generație, sunt dotate cu raze X
care scanează, verifică, identifică și cu precizie absolută prezintă locul unde sunt ascunse
bunurile nedeclarate, sau în cazul existenței spațiilor tăinuite, realizate ilegal pentru ascunderea
ulterioară a bunurilor.

85
Imaginea 2.1.Exemplu de prezentare pe ecran a imaginii în cazul scanării persoanei la punctul de
control vamal cu mijloacele tehnice de scanare.

Imaginea 2.1. Dronă utilizată de Poliția de frontieră a României în vederea monitorizării situației
în timp real de la frontieră, ca metodă de prevenire și contracarare a infracțiunii de contrabandă
și trecere ilegală a frontierei de stat.

86
Imaginea 2.1. Imaginea văzută de colaboratorii vamali care au supus controlului în vamă a
vehiculilor suspecte unor mijloace speciale, amenajate la punctele de frontieră, depistând pereți
dubli unde erau ascunse bunuri nedeclarate, și locuri ascunse unde erau ascunse persoane, pentru
a trece ilegal frontiera de stat.

87
Anexa Nr.5

88
89
Imaginea 2.1. Exemple de implicare a obiectelor faunei în infracțiunea de contrabandă. În primul
exemplu sunt broscuțele de dart otrăvitoare. În următoarele imagini sunt reflectate situațiile în
care porumbeii au fost dresați să zboare peste frontieră a două state, cu anumite obiecte asupra
lor, bani, substanțe narcotice sau expozibile ect.

90

S-ar putea să vă placă și