Metodologia DR Mictat Garlan 2019 LUMEN

1
2
Metodologia
cercetării
etnopsihologice
Mictat A. GÂRLAN
Iaşi, 2011
3
Mictat A.GÂRLAN
Metodologia cercetării etnopsihologice
Editura Lumen este acreditată CNCSIS sub nr. 003.

www.edituralumen.ro, www.librariavirtuala.com
Redactor: Morariu Irina Maria
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale:

Gârlan A., Mictat
/ Mictat A.GÂRLAN - Iaşi: Lumen, 2011
Bibliografie
Pag. 439
ISBN-
4
CUPRINS
Cuvânt înainte ................................................................................................................ 8
Prefaţă………...…………………………………………………………………………...10
Capitolul I. ETNICITATE ŞI INTERETNICITATE ............................................... 16
1.1. Actualitatea relaţiilor etnice la sfârşitul secolului XX.........................................................16
1.2. Concepte şi orientări de bază în psihologia etnică .............................................................21
1.3. De la diagnoza psihosocială a personalităţii, la abordarea personalistă a etnicităţii .....32
1.4. Un deceniu de interetnicitate şi etnopsihologie în România ...........................................43
Bibliografie .......................................................................................................................................53
Capitolul II. IMAGINI ETNOCULTURALE INTERNE ŞI EXTERNE
DESPRE PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN ............................... 58
2.1. Tentative de conturare a psihologiei poporului român, ……………
.....Bogdan Petriceicu Haşdeu şi posteritatea sa ......................................................................58
2.2. Studii despre români – Constantin Rădulescu Motru,
Mihai D. Ralea, Anatole Chircev, Athanase Joja şi alţii .....................................................65
2.3. Imagini externe despre români: Hermann von Keyserling,
Ruth Benedict, Klaus Heitmann............................................................................................88
2.4. Anexe.........................................................................................................................................97
Bibliografie .................................................................................................................................... 100
Capitolul III. METODOLOGICA CERCETĂRII ETNOPSIHOLOGICE .............102
3.1. Probleme metodologice în etnopsihologie ....................................................................... 102
3.2. Obiective, ipoteze, principii ................................................................................................ 107
3.3. Constituirea grupurile etnice de cercetare......................................................................... 109
3.4. Gruparea, ordonarea şi manevrarea bazei de date........................................................... 114
3.5. Diagnoze de valori, trăsături şi stiluri etnice cu ajutorul Chestionarului PPN -50........ 119
3.6. Analiza de fidelitate a Chestionarului PPN-50..................................................................... 132
3.7. Alte date de prelucrare statistică......................................................................................... 138
3.8. Diagnoza distanţelor inter- şi intraetnice Chestionarului Bogardus -1995................. 145
3.22. Anexe.................................................................................................................................... 153
Bibliografie .................................................................................................................................... 156
Capitolul IV. DIN SPECIFICUL NAŢIONAL
AL ROMÂNILOR DOBROGENI........................................................158
4.1. Dobrogea, istoria unui ţinut românesc.............................................................................. 158
4.2. Trăsături etnopsihologice în formarea limbii române prin naţionalizarea
influenţelor străine ................................................................................................................ 173
4.3. Structura grupurilor de cercetare a românilor .................................................................. 180
4.4. Diagnoza relaţiilor etnice ale românilor dobrogeni......................................................... 181
4.5. Analize de trăsături şi valori etnice .................................................................................... 185
4.6. Analiza matricială a stilurilor etnice ................................................................................... 190
4.7. Anexe...................................................................................................................................... 193
Bibliografie .................................................................................................................................... 195
5
Capitolul V. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC
ÎN COMUNITATEA TURCĂ..............................................................198
5.1. Scurt istoric ............................................................................................................................ 198
5.2. Structura grupurilor de cercetare a comunităţii turce ..................................................... 202
5.3. Analiza relaţiilor etnice ale turcilor dobrogeni ................................................................. 204
5.4. Analiza de valori şi trăsături etnice..................................................................................... 207
5.5. Analize matriciale de stiluri etnice turceşti........................................................................ 211
Bibliografie .................................................................................................................................... 217
Capitolul VI. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC
ÎN COMUNITATEA TĂTARĂ............................................................219
6.1. Scurt istoric ............................................................................................................................ 219
6.2. Structura grupurilor de cercetare a tătarilor...................................................................... 223
6.3. Diagnoza relaţiilor etnice ale tătarilor dobrogeni ............................................................ 225
6.4. Analiza de trăsături şi valori etnice..................................................................................... 228
6.5. Analiza matricială stilurilor etnice tătare ........................................................................... 233
6.6 Anexe....................................................................................................................................... 236
Bibliografie .................................................................................................................................... 240
Capitolul VII. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC ÎN
COMUNITATEA RUŞILOR LIPOVENI........................................... 243
7.1. Scurt istoric ............................................................................................................................ 243
7.2. Structura grupului de cercetare a ruşilor lipoveni............................................................ 246
7.3. Diagnoza relaţiilor etnice ale ruşilor lipoveni................................................................... 247
7.5. Analiza matricială a stilurilor etnice ale ruşilor lipoveni ................................................. 255
7.6. Anexe...................................................................................................................................... 258
Bibliografie .................................................................................................................................... 262
Capitolul VIII. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC
ÎN COMUNITATEA ELENĂ............................................................. 263
8.1. Scurt istoric........................................................................................................................... 263
8.2. Structura grupurilor de cercetare a grecilor ...................................................................... 266
8.3. Diagnoza relaţiilor etnice ale grecilor dobrogeni ............................................................. 267
8.5. Analiza matricială a stilurilor etnice elene......................................................................... 273
8.6. Anexe..................................................................................................................................... 276
Bibliografie .................................................................................................................................... 280
6
Capitolul IX. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC
ÎN COMUNITATEA ITALIANĂ.......................................................281
9.1. Scurt istoric ............................................................................................................................ 281
9.2. Structura grupului de cercetare........................................................................................... 284
9.3. Analiza relaţiilor etnice ale italienilor dobrogeni.............................................................. 285
9.4. Diagnoze de valori şi trăsături etnice................................................................................. 287
9.5. Analiza de stiluri etnice ........................................................................................................ 293
Bibliografie .................................................................................................................................... 299
Capitolul X. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC
ÎN COMUNITATEA UCRAINEANĂ.................................................301
10.1. Scurt istoric.......................................................................................................................... 301
10.2. Structura grupurilor de cercetare...................................................................................... 303
10.3. Analiza relaţiilor etnice ale ucrainenilor dobrogeni....................................................... 304
10.4. Diagnoze de trăsături şi valori etnice............................................................................... 307
10.5. Analiza de stiluri etnice...................................................................................................... 313
Bibliografie .................................................................................................................................... 320
Capitolul XI. DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC..........………….. 321…
ÎN COMUNITATEA ROMILOR .......................................................321
11.1. Scurt istoric.......................................................................................................................... 321
11.2. Structura grupurilor de cercetare a romilor (ţiganilor).................................................. 325
11.3. Analiza relaţiilor etnice ale romilor dobrogeni............................................................... 326
11.4. Analiza de valori şi trăsături etnice .................................................................................. 329
11.5. Analiza stilurilor etnice ...................................................................................................... 334
Bibliografie .................................................................................................................................... 340
Capitolul XII. PROGNOZA RELAŢIILOR ETNICE.............................................. 342
12.1. Un model de investigaţie între cerinţe şi posibilităţi ..................................................... 342
12.2. Anexe Chestionar PPN-50................................................................................................ 348
Anexa 1 Distribuţia empirică pe total număr de cazuri ............................................................................348
Anexa 2 Inventar de medii şi abateri standard .........................................................................................364
Anexa 3 Praguri de semnificaţie statistică pe comunităţi etnice ..................................................................366
Anexa 4 Inventar de note brute şi procente la Chestionarul PPN-50 ........................................................391
REZUMAT …………………………………………………………………………….418
SUMMARY …………………………………………………………………………….421
ZUSAMMENFASSUNG............................................................................................ 424
RESUMÉ …………………………………………………………………………….427
7
Cuvânt înainte
În primul rând, pentru zilele de azi se cuvine a sublinia importanţa şi actualitatea

temei abordate, prin faptul că în România se desfăşoară un amplu proces de reaşezare a
întregii vieţi sociale pe baze democratice, în care principiul reprezentării drepturilor
omului şi al noilor relaţii dintre majoritate şi minoritate, devin un termen esenţial al creaţiei
politice. Cunoaşterea şi evaluarea lor acum prin metodologii valabilă şi pentru viitor,
reprezintă obiective prioritare ale cercetărilor de psihologie, sociologie sau antropologie
culturală, în vederea centralizării şi înlăturării condiţiilor obiective sau subiective
generatoare de tensiuni şi conflicte.
În al doilea rând, în cazul lucrării de faţă trebuie de remarcat seriozitatea şi
meticulozitatea cu care autorul a înţeles să abordeze pe cont propriu o temă de mare
complexitate în care de obicei se angajează echipe întregi de cercetători.
Semnificativ este că în efortul său autorul a reuşit o delimitare a domeniului de
investigaţie numai pe latura psihosocială a relaţiilor etnice şi mai ales cea etnopsihologică a
specificului naţional - contrându-se pe elaborarea şi punerea la punct a unui model de
investigare mai adecvat şi mai eficient pe partea de recoltare, prelucrare şi interpretare a
datelor, faţă de alte direcţii prezente în literatura de specialitate. Pentru aceasta dr. Gârlan
Mictat a desfăşurat o amplă activitate de informare şi documentare bibliografică, fiind
parcurse cele mai importante lucrări româneşti şi străine consacrate psihologiei
popoarelor, în general, şi a psihologiei poporului român în special. Subliniez capacitatea de
selecţie, cu ordonarea critică a rezultatelor şi concluziilor la care au ajuns diverşii autori
care şi-au propus să realizeze profilul psihologic pe exemplul poporului român, relevând
pe de o parte, diferenţele mari de opinii, iar pe de altă parte, limitele modelelor
metodologice utilizate. Perspectiva istorică este aplicată şi în tratarea statutului actual al
minorităţilor conlocuitoare existente în prezent în zona Dobrogei, ceea ce cred că este
important pentru evaluarea corectă a raporturilor existente în cadrul modelului interetnic
românesc, dar şi ca modele de exerciţiu pentru diagnoza unor popoare mai mari.
Prin analizele comparative pe care le întreprinde şi prin comentariile pertinente pe
care în mod argumentat le dezvoltă, autorul aduce în prima parte a lucrării o contribuţie
meritorie la sintetizarea unui tablou teoretic unitar al datelor şi ideilor relevante cuprinse în
lucrările publicate în domeniul etnopsihologiei poporului român şi a unor minorităţi
naţionale de pe pământul României.
Pornind tocmai de la această serioasă şi matură evaluare a ceea ce s-a produs şi s-a
scris în acest domeniu până la data demarării cercetărilor proprii, autorul a ajuns la
concluzia că obiectivul cel mai important constă în elaborarea unui model de investigaţie
cu unele valenţe experimentale care să suplinească neajunsurile celor care au fost folosite
până în prezent şi să permită o evaluare obiectivă a modului de personalizare a
comunităţilor sociale în cadrul relaţiilor etnice studiate.
Domnia sa în literatura noastră de specialitate vine cu un model de abordare
personalistă a etnicităţii, printr-un recurs la conceptele psihologiei diferenţiale pe care le
8
aplică în studiul comunităţilor naţionale ca entităţi sociale personalizate. În opinia sa, un
model experimental în diagnoza relaţiilor etnice trebuie să permită atât relevarea aspectelor
de distanţă socială dintre comunităţi coabitante cât şi aspectele de specific etno-psihologic
prin stabilitatea unor trăsături de personalitate colectivă, care se îmbină în diferite
combinaţii de la un neam la altul. Această ipoteză a autorul este corectă metodologic şi în
acord cu obiectivul declarat, respectiv: posibilitatea decelării unor trăsături - valori şi
distanţe sociale cu intensităţi variabile de manifestare, între comunităţi conlocuitoare în
cadrul unui model diagnostic special adaptat, pe baza a trei elementele originale:
- principiul dublei perspective în determinarea trăsăturilor etno-psihologice prin
demersuri de auto- şi retroevaluare ;
- unitatea diadică a analizei referitoare la cercetarea relaţiilor sociale prin
considerarea succesivă a relaţionării a două câte două comunităţi etnice ;
- bidirecţionalitatea investigaţiei, atât spre cadrul axiologic intern cu orientare spre
valori şi atitudini caracteristice fiecărei comunităţi din zonă, cât şi spre cadrul relaţional
extern, al distanţelor sociale dintre comunităţile etnice luate în studiu.
Ca instrumente specifice de cercetare s-au folosit chestionarele Bogardus - 95 şi
PPN - 50, pe care autorul le-a supus unei analize riguroase din perspectiva modelului său,
introducând următoarele corecţii şi reformulări necesare :
- eliminarea inversiunii punctajelor la ultimele 2 întrebări ale chestionarul
Bogardus din cadrul variantei de aplicare Neveanu ;
- modificarea parţială în cadrul chestionarului Bogardus a scalei de evaluare,
îndeosebi în zona de mijloc la treapta III, unde răspunsul ,,şi da şi nu“ a fost plasat spre
treapta II într-o formulare nouă, prin varianta “nu sunt sigur” ;
- simplificarea instructajului cu accente pe intensitatea contactelor sociale ;
- nominalizarea în chestionar a comunităţilor etnice din zona cercetată ;
- deschiderea unor posibilităţi de manifestare şi evaluare succesivă a unor distanţe
sociale bilaterale, atât faţă de propriul grup etnic cât şi faţă de fiecare comunitate
conlocuitoare, cuprinsă în aria de investigaţie.
Aceste modificări prezintă o serie de avantaje metodologice care sporesc
originalitatea concepţiei sale. Din aceste avantaje menţionăm :
- posibilitatea verificării, reexpermentării şi recomparării rezultatelor care s-au
obţinut în cadrul altor cercetări efectuate cu acelaşi instrument ;
- stimularea subiecţilor din fiecare grup supus investigaţiei la o dublă scalare de
atitudini: una din perspectivă internă, faţă de propria comunitate şi alta din perspectivă
externă, faţă de alte comunităţi etnice coabitante ;
- comparabilitatea distanţelor etnice obţinute, ca expresii ale relaţiilor dintre
comunităţi, graţie caracterului unitar al sistemului unităţilor de măsură;
- evidenţierea distanţelor critice dintre comunităţi, din mai multe puncte de
vedere.
Numărul de cazuri pe care a fost experimentat modelul a cuprins 350 de subiecţi,
selectaţi după criterii de competenţă observaţional - evaluativă din toate comunităţile
etnice ale Dobrogei, cu câte 50 de subiecţi din comunităţile mari de români, turci, rromi şi
lipoveni şi câte 30 subiecţi din comunităţile mai mici de armeni, greci, italieni şi ucraineni.
Rezultatele obţinute au fost supuse unei minuţioase prelucrări statistice, calculându-se
medii artistice, abateri standard, indicii de semnificaţie în trei variante: de autoevaluare,
retroevaluare şi de integrare a datelor pe ansamblul eşantionului.
9
Acestea au permis să se stabilească un ansamblu de trăsături/valori definitorii
pentru cele 9 comunităţi investigate, din care în mod ilustrativ s-a redactat concluzii
monografice pe comunităţile cercetate, cu un tablou complet al distanţelor sociale din
această zonă, cu valoarea unui expozeu de relaţii sociale valabile pentru acest sfârşit de
secol XX, cu numeroase repere şi sugestii de importanţă ştiinţifică incontestabilă în
programele de politici culturale pentru minorităţi.
Apreciez importanţa şi meticulozitatea pe care autorul le probează în analiza şi
valorificarea în plan teoretic şi metodologic a imensului material faptic recoltat.
În concluzie, consider că prezenta lucrare a reuşit să aducă o contribuţie notabilă la
fundamentarea metodologică a cercetărilor în sfera relaţiilor etnice.
Lucrarea în ansamblul ei este realizată la un nivel ştiinţific ridicat, într-un stil de
redactare curat, clar şi atrăgător, ceea ce o face plăcută la citit, accesibilă marelui public.
Prof. univ. dr. Mihai Golu
Prefaţă
În România problemele etnopsihologiei, referitoare la psihologia poporului român

sau la psihologia minorităţilor etnice şi a relaţiile acestora cu populaţia majoritară, au
început să fie studiate sistematic abia după 1990. Abia în această perioadă în noile
condiţii de democratizare a societăţii, de liberă exprimare a opiniilor şi atitudinilor
politice, s-au trezit la viaţă şi au început să se organizeze mai întâi cultural, iar mai
apoi şi politic, numeroase uniuni sau grupuri etnice minoritare. Unele dintre acestea,
conform normelor juridice româneşti, sunt reprezentate şi în Parlamentul României,
printre acestea regăsindu-se maghiarii, germanii, ţiganii, armenii, ruşii lipoveni, sârbi,
grecii, italienii, turcii, tătarii, ş.a. Apariţia acestor organizaţii, şi mai ales drepturile câştigate
în conformitate cu normele Uniunii Europene, sunt argumente indubitabile pe linia
democratizării vieţii social-politice româneşti.
Dar în aceste condiţii a mai apărut şi o nouă varietate a atitudinilor sociale-politice
pentru că toate domeniile tangente temei, de la istorie şi literatură până la psihologie,
sociologie, filozofie şi jurnalism, abundă în formulări subiective, opinii hazardate, unele
chiar rău voitoare, xenofobe, în variante exagerate, cu formulări dictate de interese de
moment, în baza unor experienţe personale limitate, realizate în afara unor studii atât
asupra poporul român, cât şi a minorităţilor sale.
Din această diversitate a rezultat şi o nouă piaţă a temelor de cercetare, prin nevoia
de obiectivitate care a devenit din ce în ce mai acută, cu necesitatea elaborării unei
metodologii de investigaţie autentic ştiinţifice, concepute în vederea valorificării tezaurului
etnopsihologic existent şi de utilitate în orientarea viitoare a fiecărei comunităţi.
10
Pornind tocmai de la această serioasă şi matură evaluare a ceea ce s-a produs, s-a
scris, de bine sau de rău în acest domeniu, până la data demarării cercetărilor proprii,
autorul a ajuns la concluzia că obiectivul cel mai important constă în elaborarea unui
metodologii de investigaţie cu valenţe experimentale care să suplinească neajunsurile celor
care au fost folosite până în prezent şi să permită o evaluare obiectivă a modului de
personalizare a comunităţilor sociale în cadrul relaţiilor etnice studiate.
În literatura de specialitate acest autor vine cu un nou model de abordare
personalistă a etnicităţii printr-un recurs la conceptele psihologiei diferenţiale pe care le
aplică în studiul comunităţilor naţionale ca entităţi sociale personalizate. În opinia sa, un
model experimental în diagnoza relaţiilor etnice trebuie să permită atât relevarea aspectelor
de distanţă socială dintre comunităţile coabitante, cât şi a specificului lor etnopsihologic,
prin stabilitatea unor trăsături de personalitate colectivă, care se pot îmbina în diferite
combinaţii de la un neam la altul. În acest nou model de investigaţie autorul a pornit de la
următoarele ipoteze :
a. fiecare neam, popor, minoritate, este un personaj colectiv,
cu o viaţă proprie recunoscută de toţi membri săi;
b. fiecare neam, popor, minoritate, cuprinde un ansamblu de caracteristici
generale şi particulare, de viaţă social-politică şi istorico-culturală,
cu suficiente elemente de factură psihologică;
c. comunităţile şi relaţiile etnice de orice fel, pot fi un câmp de experimentare
metodologică în domeniul psihologiei sociale.
Ipoteza de bază a lucrării sale vizează posibilitatea decelării unui contur de
personalitate colectivă şi de distanţe sociale între comunităţi etnice conlocuitoare, cu
trăsături diferenţiale de natură psihologică, care se pot generaliza în elemente de specific
naţional.
Dar spre deosebire de alte cercetări în acest domeniu, această viziune metodologică
este o de complexitate şi originalitate fără precedent. Aceasta întrucât odată aplicată în
aceeaşi perioadă de investigaţie şi pe mai multe grupuri etnice, se obţin un şir întreg de
etnopsihologii, elaborate şi redactate de autor, pentru comunităţile românilor, turcilor,
tătarilor, grecilor, ruşilor-lipoveni, ucrainenilor, italienilor, inclusiv ale romilor, care toate
în literatura de specialitate reprezintă studii în premieră absolută. Remarcabil rămâne
sistemul de evaluare a personalităţii colective din perspectiva psihologiei sociale, într-o
nouă abordare, de la grup la grup şi de la comunitate la comunitate. În mod obişnuit, toate
cercetările de psihologie etnică cu diferite variante, pedalează pe principiul diadei,
respectiv: noi românii /ei românii sau români şi germani sau români şi maghiari, etc. De asemenea
în metodologiile ,,clasice” de psihologie etnică ale românilor s-au ale altor popoare, planul
etnopsihologic referenţial este istoric, cultural sau etnografic. De exemplu, pentru
construcţii de psihologie a poporului român, autori precum Dimitrie Drăghicescu sau
Mihail Sadoveanu au ca plan de referinţă însăşi istoria românilor, acest referenţial fiind
aplicat de mulţi autori în studiul altor popoare. Pentru alţi autori ca C. Rădulescu Motru,
George Călinescu sau Lucian Blaga, pentru analize de specific al poporului român
referenţialul de raportare psihologică este de factură culturală. Pe când la dl. Mictat Gârlan
cadrul de referinţă, de comparare şi de validare a cadrului de valori şi trăsături constatate
este interetnicitatea, analizată într-un spaţiu regional şi geopolitic delimitat, referenţialul
istoric sau cultural fiind secundar sau subordonat.
În primul plan al investigaţiile sale autorul trece principiile analizei intercorelative şi
al dublei perspective în care fiecare comunitate studiată se raportează rând pe rând, la
11
fiecare grup etnic martor din spaţiul celor conlocuitoare. Spre exemplu, în studiul a două
comunităţi pe acest principiu al dublei perspective, din proiectare trebuie să se obţină 4
categorii comparate de imagini /atitudini / distanţe, respectiv 2 x 2 perspective, una din
auto-evaluare şi alta din hetero-evaluare. Iar în prezentarea acestor 4 categorii de relaţii şi tot
atâtea atitudini reciproce, în mod clasic se construiesc 4 ,,diade” comparative. Dar o astfel
de analiză relaţională se complică atunci când zona de cercetare este multietnică cu 3, 4, 5,
sau chiar mai multe comunităţi, situaţii în care varietatea relaţiilor analizate creşte în
progresie geometrică. Astfel, în studiul multietnic a 3 comunităţi conlocuitoare, matematic
exista 3 x 3 = 9 perspective cu tot atâtea categorii de imagini / atitudini reciproce, toate
diferite între ele. În cazul a 4 comunităţi conlocuitoare progresia variantelor relaţionale
creşte la 4 x 4 = 16 categorii de imagini / atitudini reciproce, etc. În cercetare similară
desfăşurată de autor în zona Dobrogei pe 9 comunităţi de români, ruşi-lipoveni, ucraineni,
turci, tătari, greci, armeni, italieni şi romi, progresia variantelor relaţionale a fost de 9 x 9 =
81 categorii de imagini / atitudini reciproce. În asemenea cazuri, dacă un singur analist ar
consacra timp de numai un an, pentru studiul fiecărui tip de relaţie / diadă, inclusiv cu
timpul necesar etapelor de teren, al redactării şi prezentării lor, atunci în mod
corespunzător durata totală a investigaţiilor sale pentru cercetarea integrală a tuturor
relaţiilor rezultate, ar creşte la 9, 16, respectiv 81 de ani (!).
Aceste este şi motivul principalul pentru care astfel de studii se desfăşoară în cadrul
unor colective mai largi de cercetători. Dar pe principiul analizei intercorelative introdus
de autor, cel puţin durata etapelor de teren necesare recoltărilor de date, este redusă la o
singură investigaţie, cu un accent crescut pe partea de prelucrare automată a datelor pe
calculator, care se pot realiza ulterior. Pe lângă partea de reducere masivă a duratei totale
de cercetare, acest aspect devine important mai ales în studiul zonelor cu tensiuni etnice,
în care conflictele de acest gen au degenerat până la manifestări militare. În asemenea
cazuri, o analiză intercorelativă redusă la o singură descindere în teren este mai indicată
decât o lungă serie de investigaţii succesive pe diade de relaţii etnice.
În privinţa Chestionarului PPN-50 acesta reprezintă un alt instrument special adaptat
pentru diagnoze de valori, trăsături şi stilurilor etnice, elaborat în colaborare cu prof. Paul
Popescu Neveanu, inspirat din testul de personalitate Berkeley, cunoscut şi sub denumirea
de Big–Five. Dar spre deosebire de Big–Five noul instrument este destinat în special
cercetărilor de etnopsihologie şi operează cu un număr de 50 de atribute–trăsături, faţă de
numai 35 ale testului de personalitate Berkeley. În concepţia autorului, faptul asocierii
acestor instrumente este foarte important, întrucât scala de atitudini Bogardus are în
vedere numai o diagnoză a distanţelor sociale şi a relaţiilor externe comunităţii cercetate,
pe când chestionarul PPN-50 are în vedere diagnoza unor trăsături interne comunităţilor
cercetate, aplicarea lor simultană având un caracter complementar. De amintit că dl.
Mictat Gârlan a renunţat la utilizarea chestionarului Berkeley, analizat în faza de pretestare
dar pe care l-a respins ulterior pentru faza investigaţiilor de teren.
În cercetările personale ale autorului au fost utilizaţi 350 de evaluatori sau experţi,
care au întrunit simultan o serie de condiţii:
a. să fie persoane rezidente şi vechi trăitoare în zonele cercetate,
b. să fie bune cunoscătoare a relaţiilor etnice din zona studiată,
c. să posede un nivel de instruire şcolară cel puţin mediu,
d. să fie membre al unor organizaţii etnice locale.
Cu mare dificultate, evaluatorii au fost selectaţi din rândul populaţiei majoritare şi
minoritare în spaţiul dobrogean, câte 50 evaluatori din partea comunităţilor mari de
12
români, turci, ruşi-lipoveni şi câte 30 evaluatori din rândul comunităţilor mici de armeni,
greci, italieni, ucraineni şi romi. Să mai adăugăm faptul că fiecare grup de evaluatori a fost
stratificat pe subgrupuri de sex şi de vârste. De asemenea, în cercetare au fost incluse
numai uniunile etnice reprezentative, cu sedii sau filiale în oraşe dobrogene prin organizaţii
legal constituite şi activităţi permanente. Fiecare subiect inclus în cercetare a realizat o
dublă operaţie: una cu caracter auto-evaluativ asupra propriei etnii şi alta de
hetero-evaluare a celor 8 comunităţi conlocuitoare. După recoltarea chestionarelor, datele
obţinute au fost prelucrate statistic, după un program foarte laborios, pe computer. Au
fost calculate medii, dispersii, semnificaţii statistice ale diferenţelor dintre medii, analiza de
varianţă şi controlul normalităţii curbelor de distribuţie în jurul mediilor aritmetice,
procesate în tabele şi grafice foarte sugestive. Din multitudinea concluziilor interesante cu
caracter de originalitate în studiul problemelor etnice, extragem câteva concluzii.
I. S-a confirmat validitatea ipotezelor de lucru de la care a pornit cercetarea, inclusiv
validarea modelului investigativ propus pentru studii de etnopsihologie minoritară.
Cercetările au confirmat posibilitatea caracterizării psihologice prin prisma conceptului de
personalitate etnică, cu anumite trăsături de bază şi particularităţi individualizate prin care
fiecare comunitate este studiată ca un personaj colectiv. Este foarte important a menţiona
aportul autorului la perfecţionarea instrumentelor de cercetare în perspectiva scientizării
domeniului etnologic şi în eliminarea unor interpretări subiective, uneori jenante despre
minorităţi, sau chiar la adresa poporului român.
II. S-a dovedit productiv şi eficient aportul autorului în adaptarea calităţilor
psihometrice a instrumentelor utilizate pentru studii etnologice, cu valoare aplicativă
pentru conceptul de personalitate modală.
III. Extinderea cadrului de caracterizare etnică prin comparaţia auto-imaginii
provenită din evaluările grupului cercetat, cu retro-imaginea provenită din evaluările altor
comunităţi, ceea ce reprezintă contribuţia majoră de originalitate a autorului, cu un rol
decisiv în desprinderea unor concluzii mai apropiate de realitate etnică şi multietnică a
unei regiuni, decât în cazul unor descrieri autoevaluative. Tabloul obţinut de autor este
mult mai complex şi mai nuanţat decât cel obţinut prin descrieri etnice unilaterale.
În această privinţă, este surprinzătoare extensia imagologică creată de autor prin
compararea a 10 profiluri etnice, obţinute şi ordonate sinoptic pentru una şi aceeaşi
comunitate. Volumul datelor prelucrate pe calculator este atât de mare, încât nici autorul
nu a realizat o redactare în totalitatea lor. Din cele 10 profiluri prezentate pentru fiecare
comunitate etnică, nu se folosesc decât 2 – 3, celelalte fiind utilizate numai cu valoare de
suport comparativ. De asemenea, din ierarhia celor 50 de trăsături, cu poziţionări diferite
de la un neam la altul, autorul preia în caracterizare numai primele şi ultimele 10 trăsături
dominante şi subdominante. Corpul celorlalte 30 de trăsături prelucrate şi ierarhizate
statistic a rămas neexplorat. De aceea, din ambele planuri a rămas nevalorificat un mare
spaţiu, valabil pentru alte cercetări suplimentare.
IV. Lucrarea de faţă a demonstrat cu succes spunem noi, posibilitatea trecerii de la
cunoaşterea şi evaluarea interpersonală a personalităţii, tehnică de diagnoză din domeniul
psihologiei sociale, la evaluarea interetnică a comunităţilor coabitante. Aprofundarea
acestei direcţii metodologice, într-un subdomeniu de psihologie socială reprezintă o altă
contribuţie valoroasă atât teoretică, cât şi aplicativă. Avem convingerea că în nici o
cercetarea viitoare privind psihosociologia interetnicităţii nu va putea progresa fără un
studiu atent al sistemului de inter evaluare, la nivelul contactelor directe, perfectat de
autor.
13
V. Foarte importante sunt, după opinia noastră, rezultatele referitoare la distanţele
etnice. Ni se pare natural ca în autoevaluarea fiecărei minorităţi, aceasta să-şi evalueze
maximal etnicitatea proprie. Mai departe începe un proces de disociere şi d rafinare a
relaţiilor sociale, prin realizarea unei ierarhii a distanţelor, sau atracţiilor, faţă de celelalte
comunităţi într-un mod variabil de la o comunitate la alta. De exemplu, toate comunităţile
studiate au apropieri mari faţă de propria comunitate, dar în acelaşi timp au atitudini
variabile şi de mare distanţă faţă de cea a romilor, într-un mod nuanţat, fără respingeri sau
marginalizări totale. Acest fapt bine surprins şi bine prezentat, nu este întâmplător.
VI. De asemenea, prezintă interes rezultatele referitoare la trăsăturile şi valorile de
bază ale minorităţilor. Chestionarul PPN-50 a relevat posibilitatea conturării mai multor
tipuri de profiluri etnice: cel autoevaluat din perspectivă internă, opt profiluri retroevaluate
din perspectivă externă, respectiv caracterizările primite din partea altor comunităţi şi un
profil ,,integrat” obţinut prin medierea rezultatelor pe total număr de cazuri (350).
VII. Foarte interesant este faptul că notele caracteristice ale autoevaluării şi retro
evaluării coincid numai parţial. Unele trăsături sunt recunoscute ca dominante în
autoevaluare, dar nu se regăsesc sau nu sunt recunoscute, în aprecierile altor neamuri.
Este vorba de o neconcordanţă în imaginea de sine a comunităţii respective faţă de
imaginile altor neamuri despre ea. Autorul lucrării de faţă nu emite ipoteze asupra cauzelor
din aceste disonanţe de imagini etnice, dar se bazează pe ele pentru surprinderea
elementelor de specific naţional. În privinţa lor, este evident că suntem în domeniul unor
diferenţe etnice naturale, în care cauzele provenite din insuficienţele, erorile sau eventuale
tentative de manevrare din partea evaluatorilor, sunt excluse.
VIII. Pe baza rezultatelor obţinute, în această carte sunt analizate în detaliu profilurile
etnopsihologice ale turcilor, tătarilor, ruşilor-lipoveni, grecilor, ucrainenilor, italienilor şi
ale romilor. De fapt, prin studiul fiecărei comunităţi are loc un proces de reluare şi de
refundamentare a modelului de cercetare, din care rezultă noi trăsături distincte, cu tot
atâtea elemente de specific naţional. Chiar atunci când aceeaşi trăsătură apare într-o
poziţionare identică la mai multe neamuri, semnificaţiile ei diferă pentru că se cuprinde în
alte configuraţii, diferite de la o comunitate la alta.
IX. În cadrul analizei de stil, la nivel de matrice stilistică, o temă culturală şi
psihosociologică de dată recentă, dar în comentarii foarte diferite de la un autor la altul, dl.
Mictat Gârlan introduce o noţiune nouă, prin conceptul de trăsătură-pivot, cu caracter
dominant şi funcţii de direcţionare şi susţinere a respectivului stil.
X. Prin experimentarea şi exersarea metodologiei adoptate în studiul succesiv pe mai
multe comunităţi, s-a ajuns şi la constatarea unor limite aplicative în cazul comunităţilor
prea mici şi prea puţin cunoscute pe plan local. Aceasta este situaţia comunităţilor italiană
şi armeană din Dobrogea. În studiul comunităţii italiene, prin aplicarea unor teste de
semnificaţie s-au semnalat cele mai multe trăsături nesemnificative, respectiv din cele care
din variate motive nu se pot generaliza pe întreaga comunitate.
În cadrul psihologiei etnice, dacă analiza de item desfăşurată pe caracteristicile
fiecărui atribut pare mai stufoasă, cu dificultăţi de circumscriere în mulţimea nuanţelor
care urmează a fi decelate, expresivitatea analizei de stil a fost mai clară şi foarte variată de
la o comunitate la alta. De exemplu, matricea stilistică a turcilor dobrogeni se remarcă prin
stilul cultural şi activ pe primele locuri, urmate de manifestările stilului afectiv pe planul II,
şi manifestările de stil social şi moral pe planul III. Matricea turcilor fiind total diferită de
cea a grecilor în care stilul dominant a fost cel afectiv, urmat de cel cultural în planul II, o
poziţie mediană în planul III ocupă stilul activ şi valorizări secundare în poziţiile IV şi V
14
pentru stilurile tolerant şi moral, care reprezintă aspecte de psihologie socială studiate
pentru prima dată.
Referitor la profilul psihologic al romilor, se impun unele comentarii. Primele
trăsături morale în profilul autoevaluat al romilor au fost: spiritul comercial, mândria,
adaptabilitatea, optimismul, solidaritatea, ambiţia. Însă la comparaţia acestui profil cu cel
heteroevaluat se constată un lucru surprinzător: numai 6 trăsături se regăsesc ca factor
comun în ambele profiluri. Unele trăsături ale profilului autorevaluat sunt ,,contestate”, în
schimb, în profilul retroevaluat apar alte trăsături cu conotaţie negativă (agresivitatea în
profilul integrat al romilor ocupând chiar locul doi). Faţă de alte comunităţi din Dobrogea
sistemul de valori al romilor este cu totul deosebit. În ierarhia valorilor la romi pe cele mai
slabe poziţii s-au plasat: comunicativitatea cu sinceritate, simţul răspunderii, disciplina şi curăţenia.
Ea lansează semnale despre situaţia specială a romilor, mai puţin integraţi şi menţinuţi la
distanţă de toate comunităţile etnice ale Dobrogei, cu concluzii uşor de generalizat pentru
situaţia lor din alte regiuni. Pentru progresul comunităţii, această cercetare, ca atâtea altele,
face vizibilă necesitatea unor măsuri pe termen lung, instituţionale, financiare, culturale,
educaţionale, chiar obligatorii de discriminare pozitivă, pentru a facilita o mai bună
integrare socială şi culturală a acestei comunităţi marginalizate. De asemenea, lucrarea de
faţă cultivă respectul pentru viaţa altor minorităţi conlocuitoare, educaţia pentru toleranţă
şi o convieţuire paşnică, în condiţii de competitivitate pozitivă.
Astfel, lucrarea elaborată de dl. Mictat Gârlan este realizată la un înalt nivel ştiinţific
şi suntem convinşi că publicarea ei va fi de real interes atât pentru specialişti cât şi pentru
publicul larg. Domnia sa a realizat o investigaţie originală, laborioasă, dând dovadă de
pasiune, competenţă şi mare talent pentru cercetarea fundamentală. Modelul investigativ
aplicat în premieră în spaţiul dobrogean, chiar dacă va incita la discuţii, poate fi preluat cu
uşurinţă în alte zone geografice, inclusiv europene, cu contribuţii notabile la dezvoltarea
psihologiei sociale aplicate.
Dr. Constantin Voicu
15
Etnicitate şi interetnicitate
Capitolul I.
ETNICITATE ŞI
INTERETNICITATE
1.1. Actualitatea relaţiilor etnice la sfârşitul secolului XX
Etnicitatea, prin efectele sale normative la scara unor comunităţi întregi, prin marea
rezistenţă culturală în timp şi spaţiu, prin procesele de identificare psihologică pe care le
dezvoltă, reprezintă unul dintre domeniile cele mai complexe din punct de vedere social şi
cele mai delicate politic. La acest sfârşit de mileniu, prăbuşirea imperiului sovietic în
Europa Centrală şi de Est, odată cu ridicarea şi intrarea civilizaţiei occidentale într-un nou
ciclu de dezvoltare, a antrenat după sine un evantai de procese şi mutaţii social-politice pe
întregul continent european. Dintre acestea, unele procese au fost pe deplin previzibile
precum cel de eradicare a concepţiilor comuniste, pe când altele au găsit Europa complet
nepregătită. Ne referim la tranziţia economică şi la regruprarea geopolitică a unor regiuni
care, în spaţiul sud-est european, au fost scăpate de sub control. În aceste condiţii era
inevitabilă apariţia unor tensiuni de tot felul, pe cât de severe pe atât de variate, de la
divorţul ,,de catifea” ceho-slovac, până la sângerosul conflict iugoslav.
La o analiză mai atentă, pe zone critice, în regiuni diferite dar cu manifestări
similare, se observă că nici soluţiile puse în practică nu au prezentat o adecvare locală.
Această temă nu reprezintă o caracteristică a tuturor ţărilor est-europene; o reducere a
cauzelor numai la căderea imperialismului comunist din Europa de Est reprezintă a analiză
simplistă. Deşi presiunea forţelor paneuropene de federalizare a continentului a sporit în
intensitate, cu ample acţiuni de spiritualizare a frontierelor, cu libera mişcare de servicii,
mărfuri, capitaluri, persoane etc., totuşi, presiunile naţionalist- protecţioniste s-au
menţinut. Aceste manifestări au fost remarcate cu surprindere tocmai în cadrul unor
naţiuni vechi, cu un contur bine definit precum ciudatul caz al Padaniei din nordul Italiei,
cazul Scoţiei sau al Ţării Galilor din Anglia sau al Cataluniei din Spania. La fel de
semnificativă a fost şi intervenţia experimentală a Statelor Unite în structura relaţiilor
etnice din fosta Iugoslavie. În perioada anilor 1995-2000, după războaiele din Bosnia,
numai pentru această nouă republică balcanică de cca. 2,5 milioane locuitori, S.U.A. au
investit fără succes cca. 5 miliarde dolari pentru transformarea partidelor etnice din acest
stat în partide cu orientări politice, indiferent de originea etnică a cetăţenilor; situaţie care
în România s-a realizat fără tensiuni şi fără intervenţii speciale. Dacă aceste cazuri de
interetnicitate au o puternică conotaţie politică, în schimb, în alte situaţii, mai vizibilă este
partea socială a conflictului. Ne referim la situaţia minorităţilor de romi (ţigani), puternic
discriminată în toate ţările europene. Problema romilor (ţiganilor) reprezintă un reper
semnificativ tocmai prin caracterul atipic al sistemului lor de valori. Acest popor nomad,
16
Mictat A.GÂRLAN
sosit pe continentul european în perioada migraţiei popoarelor, nu a reuşit niciodată să se

grupeze într-un teritoriu naţional. El prezintă un mixaj de înapoiere culturală şi natalitate
ridicată, având toate şansele de a alerta orice fel de neamuri în spaţiul cărora se află. Dar,
din punct de vedere istoric, minorităţile etnice în Europa au reprezentat din totdeauna o
problemă. Cazul romilor (ţiganilor) ocupă un loc modest, comparativ cu capitole distincte
de diplomaţie, politologie şi istorie europeană care cuprind diferende etnice de tot felul pe
toată perioada istoriei contemporane. Formarea istorică a unor enclave minoritare a
evoluat paralel cu dezvoltarea statelor naţionale, de la destrămarea unor imperii urmată de
ample mişcări migratorii, până la apariţia unor decalaje economice din epoca
contemporană. Iar faptul că raportul dintre etnicitate şi politică a fost speculat în scopuri
de manipulare şi contrapunere a diferenţelor naţionale nu mai este o noutate.
Adevărata problemă a relaţiilor etnice constă în marea lor varietate sub raportul
situaţiilor regionale, cu dificultatea cuprinderii lor într-o cauzalitate unitară. De la o zonă la
alta sau de la o ţară la alta, această problematică este departe de a fi liniară. Multitudinea
elementelor circumstanţiale cu caracter regional este foarte mare ; situaţii interetnice relativ
similare au dezvoltat manifestări complet diferite. Din acest punct de vedere, conflictul
ceho-slovac nu poate fi echivalat, nici cu cel sârbo-albanez, nici cu cel turco-kurd. Cu
toate acestea, din punct de vedere istoric, dacă vom compara momentele de război şi de
pace prin prisma măsurilor care s-au luat, de discriminare, asimilare forţată, cu deportări,
presiuni asupra frontierelor, intervenţii armate, etc. - vom constata că starea dominantă a
fost de partea convieţuirii paşnice, a relaţiilor de echilibru şi nu de partea tensiunilor
critice. Ca urmare, concluzia la nivelul normei sociale constă în faptul că până la urmă tot
consensul se va impune cu buna convieţuire dintre popoare şi nu conflictul dintre ele. În
această privinţă, este previzibil că procesele istorice vor fi de partea compromisului
multicultural şi nu de partea naţionalismului agresiv. Acest consens s-a exprimat în
modificări de atitudini ale majorităţii faţă de minorităţi. Pe plan european, în secolul
nostru, se cunosc manifestări dintre cele mai rasiste, naţionaliste, segregaţioniste urmate de
măsuri şi atitudini de acceptare a minorităţilor la viaţa social-politică a majorităţii. Acest
fapt s-a realizat pe baza unui ansamblu de reglementări pentru recunoaşterea identităţii
naţionale în viaţa colectivităţii.
În prezent, pe plan mondial în permanenţă se caută noi direcţii teoretice şi aplicative
la problema naţională cu particularizarea modului de racordare a etnicităţii la perspectiva
modernizării. Riscuri de tensiuni există în primul rând pentru naţiunile mai puţin
dezvoltate şi mai puţin pregătite să facă faţă dinamizărilor fără precedent de la nivelul
schimburilor transnaţionale de tot felul. În aceste procese, dezavantajarea demografică a
unor minorităţi în afirmarea specificului lor este evidentă. În lumea de azi, în care forţa
concurenţei financiar-economice va depăşi graniţele ineficienţei organizaţionale şi
naţionale, pericolul unor comunităţi de a se sufoca în înapoiere şi datorii economice poate
cuprinde naţiuni întregi. La această răscruce a istoriei sunt puţine posibilităţi: ori înscrierea
popoarelor în fluxul proceselor de globalizare printr-un efort de afirmare, conservare, dar
şi de competitivitate internaţională pe direcţia unei prosperităţi până la posibilitatea de a
face faţă proceselor transnaţionale (efort care prin educaţie şi organizare economică
impune dezvoltarea în societate a unor calităţi specifice), ori izolarea de restul lumii, într-o
enclavare etnică şi opoziţie tradiţionalistă în contextul unor autarhii care nu poate conduce
decât la o atrofiere a capacităţilor de concurenţă şi performanţă, echivalentul unei morţi
mai lente.
17
În acest context socio-politic, efortul de precizare a trăsăturilor pozitive din

specificul naţional nu a fost preţuit întotdeauna la valoarea sa. De pildă, un reputat filozof
ca P. P. Negulescu (1936)1, considera că un astfel de efort ar fi prea complicat, iar în final,
studiul unor calităţi şi defecte etnice s-ar reduce numai la câteva adjective decorative.
Astăzi determinarea unor calităţi specifice pentru orice neam, pentru fiecare moment al
dezvoltării sale, alături de opera de asanare şi contrabalansare a unor defecte, este necesară
şi posibilă prin punerea în valoare a fondului nativ de capacităţi, a tezaurului natural de
talente, de căi şi mijloace pentru progres şi supravieţuire istorică. Pe baza lor, naţiunile,
prin ample procese de adaptare la situaţii conjuncturale politice, economice, sociale,
tehnico-ştiinţifice etc., rareori prielnice devenirii lor, au reuşit să se menţină în forme noi
de cultură şi civilizaţie. De aceea, pentru a face faţă situaţiilor complexe ale modernizării,
orice naţiune conştientă de destinul ei desfăşoară acţiuni de punere în valoare a fondului
nativ, cu prioritate în rândul tineretului, acestea fiind obiective social-politice de o
importanţă fundamentală.
În acest plan mai larg noi abordăm problematica raporturilor majoritate-minoritate
pe terenul psihologiei etnice. De pildă, graniţele dintre state nu sunt numai frontiere fizice.
Din perspectivă individuală orice graniţă are o importantă dimensiune psihologică,
întrucât oferă o stare de confort subiectiv, prin care se menajează înainte de toate
sentimentele de apartenenţă la o anume comunitate. Noile situaţii de ,,spiritualizare a
frontierelor“, de liberalizare economică, de intensificare a fluxurilor migratorii, creează o
stare de alertă faţă de pătrunderea necontrolată a unor grupuri în alte spaţii geografice
străine, ameninţând cu pierderea omogenităţii etnice şi a specificului naţional. Iar faţă de
aceste procese, în toate timpurile s-au constatat reacţii de respingere, de izolare şi
intoleranţă până la forme extreme de rasism. În aceste situaţii de ,,alertă etnopsihologică“,
soluţia civilizată constă în stabilirea unor măsuri juridice, politice, care să protejeze atât
sentimentele majorităţii prin reglementări bi-şi multilaterale, cât şi recunoaşterea unor
drepturi şi obligaţii ale minorităţilor, la nivelul unor standarde internaţionale recunoscute.
Drepturi care permit o protecţie etnoculturală fără tensiuni, cu obligaţii de loialitate faţă de
majoritate, suveranitatea şi independenţa de stat. În această privinţă, soluţionarea juridică a
problemelor litigioase, indiferent de caracterul spinos şi de durata negocierilor, este infinit
mai avantajoasă decât riscurile şi pagubele inerente unor abordări militare. De aceea, în
avans faţă de clarificarea militară şi juridică a acestor aspecte este de preferat a ridica alte
probleme. De exemplu, care ar fi standardele de convieţuire normală, de dreptate politică,
de stabilitate socială, convieţuire morală etc, în ierarhia de valori a unor comunităţi, până
să se ajungă la un conflict deschis. Sau care ar fi planul, nivelul sau cadrul de armonizare şi
de reciprocă acceptare, dintre standardele de valori ale mai multor neamuri conlocuitoare,
în mod inevitabil variabile de la o comunitate la alta.
Dar, până la formularea de răspunsuri, întâi trebuie definit setul de valori, trăsături
comune şi distincte de specific naţional. Problema identificării standardelor este necesară
pentru a determina care din ele au cea mai mare frecvenţă în comportament şi cel mai
mare impact asupra unor practici curente, respectiv cu cel mai mare efect modelator
asupra identităţii etnice. Problema clarificării cadrelor de armonizare este necesară pentru
ca, în final, între majoritate şi minoritate să se stabilizeze o politică socială de convieţuire
normală în mod necesar nediscriminatorie. În acest sens, în România, de după anul 1990,
printr-o lungă suita de reglementări juridico-administrative s-a depus un mare efort de
18
Mictat A.GÂRLAN
reglementare a drepturilor minorităţilor naţionale în conformitate cu acordurile

internaţionale (Năstase Adrian,1998)2. Această suită de acte normative au pus bazele unui
model multietnic românesc relativ distinct, cel puţin faţă de alte ţări limitrofe României.
Din altă perspectivă, în dezbaterile pe teme etnice, asistăm la o tendinţă de dualizare
a punctelor de vedere, remarcată de mulţi analişti. Diferenţele etnice asupra unui cadru
problematic au o tendinţă de polarizare a punctelor de vedere din interiorul sau din afara
comunităţii respective. Indiferent de varietatea lor, în orice societate democrată, libera
exprimare de opinii este un fapt normal, care concură la lărgirea posibilităţilor de mediere,
motiv pentru care aceasta este considerată o metodă pozitivă de soluţionare a problemelor
în cauză. Dificultăţile inerente varietăţii de opinii apar atunci când se pune problema de a
stabili soluţii de consens. Evident, varietatea opiniilor poate avea o extensie de la consens
până la divergenţă. Pentru realizarea unor comparaţii în condiţii de obiectivitate sunt
necesare stabilirea în avans a unui gen de operaţii globale de evaluare pe criterii unice sau
unanim acceptate. Din acest punct de vedere, medierea şi comunicarea interculturală
presupun prestabilirea unui suport metodologic unitar, care să asigure acelaşi cadru
comparativ de cercetare, pentru toate diferenţele constatate, de la avansarea de propuneri,
afirmarea de atitudini şi coduri, până la acceptarea unor standarde de comportament.
Dacă, indiferent de problemele abordate, diagnoza diferenţelor de opinii şi de perspective
va folosi tot atâtea criterii şi tot atâtea metode diferite de evaluare, atunci cu certitudine
toate rezultatele vor deveni sterile. Prin urmare, până la obţinerea unor concluzii, în acest
domeniu trebuie să existe un segment anterior oricărei analize, ordonat în avans, care să
poată fi încadrat într-un subcapitol de etnometodologie. Acestui termen, lansat în mediu
ştiinţific relativ recent, H. Garfinkel (1974)3 îi consacră o lucrare privitoare la modalităţile
prin care oamenii schimbă între ei diferite semnificaţii, de interpretare şi exteriorizare a
realităţii sociale. Autorul notează că accentul principal al etnometodologiei este pus pe
studiul cunoaşterii sociale şi în practică, pe metode existente la nivelul simţului comun. El
distinge 4 categorii de fenomene:
- un stoc al cunoştinţelor aflate la dispoziţia actorului social, care cuprinde otalitatea
definiţiilor;
- indicaţiilor, regulilor, convenţiilor şi normelor de grup prin care persoana înţelege
lumea socială;
- o atitudine naturală în planul vieţii cotidiene, cu funcţia de a sintetiza cunoaşterea
şi experienţa actorilor sociali cu privire la lumea lor;
- o anumită practica din care rezultă un model de gândire la nivelul simţului comun
prin intermediul căreia realitatea socială este cunoscută şi experimentată, ca un
spaţiu de întâlnire între experienţe şi semnificaţii subiective.
Studiul acestor categorii este important pentru a sublinia caracterul convenţional al
procedeelor existente în sociologia tradiţională - după expresia autorului şi rolul
cunoaşterii comune în viaţa socială, bazat pe strategiile elementare ale ,,bunului simţ”.
În concepţia sa, viaţa fiind eminamente practică, studiul etnometodologei va fi guvernat de
intersubiectivitate. De asemenea, autorul acordă o importanţă deosebită limbajului şi în
general expresiilor lingvistice utilizate. În funcţie de argumente şi împrejurări, o situaţie
socială este înţeleasă şi chiar mai bine acceptată, când oamenii comunică mai des, ca
parteneri. Astfel, o situaţie prezentată într-un mod mai stăruitor pe cale verbală, poate fi
însuşită şi reciproc acceptată mai uşor. Etnometodologia a trezit ecouri şi în România prin
Ghe. Râpeanu (1966)4, care vede în ea un mod de valorizare a cunoaşterii comune în
19
sociologie. Din această perspectivă, autorul notează că: ,,sociologii trebuie să efectueze o
descriere a vieţii sociale care să nu difere de explicaţiile pe care actorii sociali înşişi le au
despre această viaţă socială.“ Evident, etnicitatea este un domeniu interdisciplinar, fapt
care îi conferă o cotă ridicată de complexitate. Pentru exemplificare, amintim diferenţa
existentă între perspectiva filozofică şi cea etnopsihologică în abordarea etnicităţii, ca şi
cea dintre sociologie şi psihologie. Dacă din perspectiva filozofică, identificăm o
necontenită căutare de înţelesuri globale ale etnicităţii, psihologia etnică va căuta să
descopere şi să descrie cât mai multe componente constitutive ale aceleiaşi etnicităţi.
Astfel, în cercetarea structurii acestui domeniu deosebim cel puţin două mari planuri:
- unul intern, al manifestărilor valorice ale identităţii, cu accent pe diagnoza
trăsăturilor specifice din perspectiva psihologiei generale şi diferenţiale;
- altul extern al manifestărilor relaţionale, accesibile din perspectivă psihosociologică.
În acest cadru, noi ne angajăm într-un model cantitativ de cercetare pe ambele
planuri, în care cel extern, orientat spre relaţiile bilaterale dintre comunităţi, are un marcat
caracter dinamic, pe când planul intern are un marcat caracter descriptiv, având în vedere
structurile interne de trăsături şi valori etnice specifice fiecărei comunităţi studiate.
În majoritatea cercetărilor de acest gen, indiferent de perspectiva ştiinţifică, se
abordează cu precădere planul intern care este mai uşor de surprins, prin viziuni
descriptive şi lucrări monografice (Compans,19995; Laplantine F. 20006). Studiile
referitoare la aspectele relaţionale sunt mai rare, cu un grad mai mare de dificultate, acest
plan fiind mai dinamic şi mai ramificat. Pe de altă parte, întrucât valorile afirmate cât şi
relaţiile manifeste sunt ale aceleiaşi comunităţi, pentru edificare este obligatoriu ca aceste
planuri să fie parcurse unitar. Între sistemul intern de valori şi cel relaţional-extern al unui
grup etnic trebuie să existe o legătură explicativă de continuitate. Odată ajunşi la această
premisă, ne propunem încercarea de a depăşi problema etnicităţii în general, printr-un
studiu de interetnicitate.
20
Mictat A.GÂRLAN
1.2. Concepte şi orientări de bază în psihologia etnică
După o lungă gestaţie în cursul secolului XIX, conceptul de etnicitate a intrat în

peisajul cotidian relativ recent, odată cu lucrările Conferinţei de Pace de la Paris din anii
1919-1920 care au dezbătut pe larg situaţia si drepturile minorităţilor odată cu apariţia
unor noi frontiere. Dar preocupări şi referinţe asupra acestui concept au existat
întotdeauna. O primă încercare filozofică de analiză a cauzelor care ar sta la baza
deosebirilor psihologice dintre naţiuni o găsim în Anglia în anul 1742, odată cu apariţia
lucrării On National Character a lui David Hume. Ulterior, alte preocupări remarcabile de
definire a popoarelor apar în Germania, în anul 1840 prin Prelegerile de filozofie asupra istoriei
ale lui G.W. Hegel (1968, pag. 74-79)7. El va defini conceptul de popor: ,,prin toate
înfăptuirile sale, prin religia, sistemul juridic, constituţia, moravurile, arta şi ştiinţa alături
de dibăcia tehnică, teritoriul istoric, limba vorbită şi scrisă... cu întregul cuprins al
orânduielilor, întâmplărilor şi acţiunilor sale”. La fel, evoluţia istorică în accepţiune
hegeliană, este tot un proces spiritual, în care poporul este numai alcătuirea exterioară a
unor înfăptuiri spirituale, caracteristice pentru fiecare epocă din dezvoltarea sa. Modelul
filozofic hegelian, dominat de un înalt spiritualism, va avea o influenţă decisivă asupra
conturării ulterioare a domeniului şi implicit asupra întregii culturi europene. Discipolii lui
G. Hegel, Heymann Steinthal şi Moritz Lazarus, au iniţiat la Berlin în anul 1860 prima
revistă de psihologia popoarelor, intitulată Zeitschrift fur Volkerpsychologie Sprachwissenschaft,
care până în anul 1880 a publicat variate lucrări în 20 de volume. Această revistă a fost o
sursă de inspiraţiei pentru toţi intelectualii timpului. De pildă, prin M. Eminescu, ne-a
ajuns în ţară articolul programatic al acestei publicaţii, documentul mijlocitor fiind un
conspect în limba germană, rămas în caietele sale de tinereţe din perioada anilor 1871-
1873, moment consemnat de D. Murăraşu (1967)8. De la această revistă M. Eminescu va
introduce în România şi termenul de psihologie etnică, apărut pentru prima dată într-un
articol al ziarului Timpul, din luna mai, anul 188o. Este util a menţiona direcţiile acestei
discipline, pe care le-am extras din acelaşi articol programatic al lui H. Steinthal şi M.
Lazarus, conspectat de M. Eminescu, în traducerea lui D. Murăraşu. Astfel, după aceşti
autori, psihologia popoarelor este o ştiinţă orientată spre analiza faptelor psihologice în
contextul unor situaţii sociale. Ea cercetează produsele culturale ale popoarelor, cu accent
crescut pe geniul lor creator, variabil de la un popor la altul, în forme concrete de
manifestare. Dar stilul acestei reviste a fost mai mult literar decât ştiinţific, cu o mare
atracţie în lumea oamenilor de cultură. Acest stil se va accentua şi mai mult prin W. Wundt
care, între anii 1900-1919, editează 10 volume de acelaşi gen. În această împrejurare,
perspectiva etnoculturală va deveni cu timpul o direcţie distinctă de studiu, mai ales în
mediile filologice; riscul de identificare intuitivă a unor trăsături, mai mult sau mai puţin
etnice, în construcţia de caractere naționale a unor personaje literare din operele unor
clasici ai literaturii respective, fiind o mare tentaţie, în orice act de literatură comparată.
Dintre preocupările similare de pionierat în România, în acord cu cele germane ale
secolului trecut, le notăm pe cele ale lui B. P. Haşdeu (1982)9 prin cele două chestionare
editate la Iaşi, unul juridic în anul 1878 cu 400 întrebări, numit de autor Programă pentru
21
obiceiurile juridice ale poporului român şi altul lingvistic din anul 1886 cu 206 întrebări. Tot el va
fi primul care va folosi în limba română termenul de etnopsihologie, în paralel cu cel de
psihologie etnică, în cadrul unor prelegeri ţinute la Academia Română în anul 1880.
Cele mai organizate studii europene asupra popoarelor şi etnicităţii, însă, vor
continua la iniţiativa lui A. Miroglio, în cadrul Centrului de Studii şi Cercetări de
Psihologia Popoarelor, înfiinţat în anul 1938, la Le Havre. Acest Centru va funcţiona sub
egida Universităţii din Caen care ulterior se va muta la Rouen. În anul 1946 acest centru
editează o revistă cu apariţie trimestrială, intitulată Revue de Psychologie des Peuples, care, din
anul 1970, îşi va schimba denumirea în cea de Ethnopsychologie. O parte din numerele ei
dintre anii 1959-1975 au ajuns şi în România. De-a lungul timpului, la acest periodic au
publicat autori cu lucrări consacrate în domeniu precum J. Cazaneuve10, G. Le Brass11,
G. de Michaud12 sau Sylvaine Marandou13din Franţa, Otto Klinberg14 din SUA, Abel
Miroglio15 din Italia, Hardi Fischer16 din Elveţia, Den Hollander17 din Olanda, Anita
Earsten din Germania şi alţii. De asemenea, numărul popoarelor de pe toate continentele
lumii studiate în paginile revistei trece de 100.
În privinţa acestui tip de studii, în acelaşi interval de timp, constatăm în România
interbelică acelaşi ritm şi acelaşi interes cu realizări remarcabile. Nu este locul pentru a ne
referi la diversitatea foarte mare a lucrărilor şi disciplinelor ştiinţifice care s-au angajat pe
tema specificului naţional al poporului român, domeniu în care nu există om de cultură
român care să nu fi operat cel puţin un studiu. Complexitatea temei este derivată şi din
inter-disciplinaritatea ştiinţelor sociale în abordarea etnicităţii, fiecare cu locul şi rolul său.
Din perioada interbelică amintim autori cu lucrări de mare valoare, cum ar fi D. Gusti18,
C. Rădulescu Motru19, Gh. Zapan20, A. Chircev21 sau I. M. Nestor22.
C. Rădulescu Motru a schiţat în primul volum din Enciclopedia României, în anul 1937,
o lucrare de ansamblu despre Psihologia poporului român prin care a pus valorificarea
trăsăturilor moral-pozitive ale poporului român la baza progresului social-politic al
naţiunii. De la D. Gusti (1941) s-a păstrat un mare număr de monografii asupra satului
românesc, cu consideraţii teoretice valoroase asupra conceptelor de naţiune şi de popor,
din care cităm: ,,o naţiune lipsită de voinţă recade în starea naturală de popor şi devine o
simplă comunitate de voinţă, de conştiinţă şi de aspiraţii. Popoarele trăiesc o viaţă pasivă
de fatalism şi resemnare; pe când naţiunile trăiesc o viaţă activă de luptă pentru un ideal şi
de creare a unui destin propriu“. Pe modelul cercetărilor etnografice ale lui D. Gusti, în
anul 1944, Ion Chelcea23 publică un volum amplu de studii despre Ţiganii din România.
Un studiu asupra inteligenţei la români a fost realizat de I. M. Nestor în perioada
1943–1948. Acest studiu de mare amploare trebuia să facă parte dintr-o altă lucrare a
Academiei Române, concepută în vederea unei Antropologii somato-psihologice româneşti iniţiată
în anul 1948 de D. Gusti, C. Parhon, D. Caracostea, N. Bagdasar, C. Rădulescu Motru,
V. Pavelcu şi alţii. În această investigație antropologică au fost cuprinse 59.817 de
persoane, fiind lucrarea cu cel mai mare număr de subiecţi realizată până în prezent într-o
cercetare românească. Deşi se reuşise partea cea mai grea, de recoltare a datelor de teren,
lucrarea nu s-a putut încheia datorită instaurării proletcultismului în România, fiind
,,dictată” scoaterea ei din temele de plan ale Academiei. Chiar neterminată fiind, ea a fost
citată pe plan internaţional de H. Pieron, într-o lucrarea devenită clasică (Traite de psychologie
appliquee, vol. 6, 1958, p. 1389-1390). De asemenea, cercetările perioadei interbelice au
reţinut nu numai evoluţia etnologică a românilor din aceasta epocă, ci şi evoluţia diverselor
22
Mictat A.GÂRLAN
minorităţi, consemnate Al. Arbore, în ample lucrări monografice apărute în Analele

Dobrogei, pe sate şi comunităţi de ţigani, evrei, turci, tătari, găgăuţi, lipoveni, bulgari etc.
Trebuie consemnate şi cercetările de etno-sociologie ale comunităţilor româneşti de
dincolo de Bug, efectuate între anii 1942-1944 de A. Golopenţia, pierdute în mare parte ca
urmare a ocupaţiei ruseşti. După anul 1990, A. Raţiu (1991)24 va da la lumina tiparului
unele fragmente din aceste studii în revista de Sociologie Românească nr. 6 din anul 1993.
O lucrarea semnificativă, dar neterminată a fost Antropologia somato-psihologică la români,
iniţiată în anul 1948 sub coordonarea lui C. I. Parhon, în care urma să fie abordată
dimensiunea intraetnică, prin comparaţii pe comunităţi regionale, româneşti şi minoritare,
pe provincii istorice, medii geografice, departamente administrative etc.
După căderea ,,cortinei de fier”, această direcţie de cercetare a fost practic
abandonată. De-a lungul a 40 de ani, în revistele de psihologie, sociologie sau antropologie
din România pot fi consemnate numai 5 lucrări, toate cu caracter preliminar. Una datorată
lui Ath. Joja (1965) sub titlul Profilul spiritual al poporului român, alta a lui V. Caramelea
(1979)25 rămasă în faza de premise, două studii pe teme de imagologie realizate în anii
198226 şi 198727 de Luminiţa M. Iacob împreună cu Stela Teodorescu şi un studiu despre
L. Blaga şi etnopsihologie, al lui Ioan Radu cu un publicat la Sibiu în anul 198628.
Mai exista şi un eseu despre conceptul de etnic în viziune ,,marxist-leninistă” de
D. Petcu, fără caracter aplicativ, în care unele concepte de etnopsihologie erau trecute la
subsol, ca fiind ,,reacţionare”; studiul fiind publicat în anul 198029, după desfiinţarea în
România a Catedrei de Psihologie din Universitatea Bucureşti precum şi a Institutului de
Psihologie din cadrul Academiei Române.
În paralel cu problematica personalizării specificului naţional, pe plan extern s-au
dezvoltat studii asupra stereotipurilor etnice. Cercetări asupra acestui concept au fost efectuate
de D. Katz şi K.W. Bradly30, care pentru studiul lor au folosit procedeul listelor de atribute
(check-lists). Cea mai reprezentativă cercetare multiculturală a fost realizată de W.
Buchman şi H. Cantril (1953)31, la cererea serviciilor UNESCO într-o lucrare intitulată
,,Cum se văd naţiunile unele pe altele. Caracteristica principală a etno-stereotipurilor nu este
reprezentată atât de conţinutul ştiinţific cât mai ales de gradul de circulaţie la nivelul
reprezentărilor publice. Din acest punct de vedere, ele se apropie mai mult de imaginea
unui clişeu etnic de suprafaţă şi mai puţin de sfera unor trăsături etnopsihologice de
profunzime, cu manifestări de perenitate. Fixarea unor demarcaţii precise între conceptul
de trăsătură etnopsihologică şi cel de etno-stereotip rămâne dificilă. Pentru notele de
caracterizare etnică cu confirmare istorică putem folosi fără nici un risc termenul de
trăsătură etnică. În alte note de caracterizare, pozitive sau negative dar fără o recunoaştere
istorică sau multietnică, ne apropiem evident de imaginea unui clişeu stereotip mai mult
sau mai puţin conjunctural.
În perioada postbelică, în vestul Europei, studiile asupra etnicităţii au continuat să
se dezvolte în două direcţii de cercetare: una cu accent pe factorul cultural şi alta mai
recentă cu dezvoltarea în domeniul psihologiei sociale a conceptului de personalitate modală.
Din perspectiva primei direcţii, G. A. Heuse (1953)32 definea etnicitatea ca ,,o expresie
psihosociologică a grupului uman” caracterizată prin ,,proprietăţi istorice, lingvistice şi
culturale”, iar A. Kardiner (1939)33, R. Linton (1945)34 şi alţii, în scopul conturării
elementelor descriptive ale caracterului naţional, au introdus conceptul personalităţii de bază.
Ei au folosit acest termen pentru a pune în evidenţă efectele modelatoare ale culturii
asupra personalităţii, în formarea unor psihologii comune pentru toate persoanele din
23
aceeaşi colectivitate considerată a fi o realitate de ,,baza”. O teoretizare a rolului factorului

cultural în structura personalităţii de bază a fost făcută şi de M. Dufrenne (1966)35.
După el, acest concept reprezintă ,,o configuraţie psihologică particulară, proprie
membrilor unei societăţi date, care manifestă un anume stil de viaţă şi asupra căruia
indivizii brodează variantele lor singulare”. Caracterul de ,,bază” se constituie nu atât sub
forma unor tipologii individuale, cât mai ales ca o ,,matrice etnică din care se dezvoltă trăsăturile
de caracter “ ale comunităţii respective.
În general, dificultatea de conturare a elementelor de specific naţional pe baza
concepţiei etnoculturale este dată atât de varietatea tematică şi tipologică a lucrărilor care
urmează a fi studiate cât şi de necesitatea metodologică de a valorifica sinergic datele
oricărei perspective ştiinţifice spre a le integra cu perspectiva psihologică, singura care se
constituie în condiţie sine qua non a şansei de a decela specificul etnicităţii. În acest mod
simultan sau succesiv, cercetarea psihologică şi etnografică, folclorică, istorică, geografică,
istorico-literară etc, vor face proba practică a codisciplinarităţii şi interdiciplinarităţii. În
acest sens, A. Fouille (1893, 1898, 1902)36, semnala în lucrările sale necesitatea unei duble
lecturi; pe de-o parte a elementelor de narativitate, iar pe de altă parte analistul trebuie să
consemneze şi ,,ideile forţă” ale diferitelor popoare, în direcţia celor mai elevate aspiraţii,
prezente în aptitudinile unor mari personalităţi, care prin geniul lor creator au exercitat
efecte modelatoare asupra profilului spiritual şi s-au conservat în memoria colectivă a
comunităţii. În ciuda dificultăţilor rezultate din amploarea viziunii şi a modului de lucru,
această direcţie a înregistrat rezultate remarcabile. Astfel, G. Michaud (1971)37, creatorul
unui Laborator de Etnopsihologie la Nanterre / Franţa - a realizat o metodologie de
explorare a operelor literare în vederea elaborării unor etnograme care în final permit
determinarea unor etnotipuri. El le va defini ca pe ,,un ansamblu de conduite, legate între
ele, reperabile şi descriptibile obiectiv, stabile şi generale la o populaţie dată“. G. Michaud
atribuie etnotipurilor sensurile unui cod implicit, ca o colecţie de elemente cuprinse într-o
matrice primară prin care se oferă posibilitatea de cunoaştere a comunităţii respective. Intr-o
accepţiune strict psihologică acestea sunt trăsături supraordonate de personalitate, cu grad
mare de frecvenţă în cadrul unor colectivităţi umane. El va prezenta şi diferite metode
pentru ,,eşantionare a autorilor”, cu apel la criteriile de notorietate a acestora, după formaţia
lor intelectuală sau după gradul de erudiţie şi de ,,eşantionare a operelor literare”, la o limită de
20-25 titluri pentru ,,profilul fiecărui popor”. În cazul său operaţia de ,,eşantionare” se
referă la opere literare şi lucrări istorice, romane clasice, cărţi de călătorie sau monografii.
El chiar selecţionează unele citate sau portrete reprezentative semnate de autori şi
personalităţi remarcabile din cadrul acestor popoare.
Este important de semnalat progresul ştiinţific înregistrat în acest domeniu, cu
trecerea care s-a remarcat de la etapa diagnozei globală a produselor culturale, greu de
realizat şi de lungă durată, la etapa cercetărilor pe eşantioane etnice, prin studii de
frecvenţă a trăsăturilor comune, valabile pentru întreaga colectivitate.
Astfel, faţă de viziunea etnoculturală care presupunea un mare efort, realizat pe căi
intuitive, cercetarea psihosocială a grupuri restrânse de eşantioane etnice reprezintă un alt
demers, cu o particularizare a etnicului pe conceptul de personalitate modală. Originea
noţiunii este plasată într-un studiu al lui L. L. Thursthone (1931)38 cu privire la ,,scara
intervalelor aparent egale“, ca procedeu de măsurare a atitudinilor. În cadrul ei Thursthone
încerca să stabilească o serie de egalităţi de-a lungul unui şir continuu de diferenţe
perceptibile dar relativ egale. Autorul notează posibilitatea determinării unor judecăţi şi
24
Mictat A.GÂRLAN
valori modale în direcţia celor de mare frecvenţă şi de mare şansă, pentru a fi considerate
adevăruri obiective. Ulterior, scările de atitudini Thursthone se vor generaliza devenind un
mod curent de prezentare sau de recoltare a datelor în sondaje de opinii şi atitudini
politice. Succesul lor s-a bazat pe faptul că subiectului în cauză nu i se cere o părere
personală, de emitere a unor judecăţi de valoare, ci doar o clasare de judecăţi după
intensitatea lor. Cu alte cuvinte, sarcina subiectului nu este de proiecţie subiectivă a unor
aserţiuni, dintr-o interpretare personală, ci numai o operaţiune de scalare/clasare /
măsurare obiectivă a unor formulări deja prezentate în chestionar. Această tehnică cu
impact comportamental, în cadrul studiilor de personalitate, încearcă să pună în evidenţă
trăsături dominante, prin selecţia celor mai frecvente dintr-o anume colectivitate.
Ulterior, prin W. Price (1973)39, conceptul de personalitate modală a fost atribuit d-nei
Cora Dubois, care manifesta convingerea că indivizii din aceleiaşi culturi trebuie să
prezinte o serie de caracteristici comune. Pornind de la termenul statistic de ,,mod“, Cora
Dubois considera că, deşi în orice cultură există o diversitate de indivizi, totuşi, tipul cel
mai frecvent (dintr-o cultură) poate fi opus ca personalitate (modală) unui alt tip, dintr-o
altă cultură. În perioada postbelică au survenit o serie de clarificări când aceste procedee
au fost echivalate conceptului de caracter naţional. Echivalarea a fost realizată de Inkeles şi
Levinson (1954)40, cu menţiunea că termenul de caracter naţional prezintă dificultatea de a fi
prea cuprinzător, definit mai mult ca un pattern instituţional, care poate fi tratat atât ca
temă culturală, cât şi ca studiu de psihologie sau tipologie rasială. Dar, după opinia noastră,
aplicarea conceptului de personalitate modală la etnicitate reprezintă numai un caz
particular pentru că, prin studiul ei, se pot grada diverse alte tipologii profesionale, politice,
artistice, sportive etc.
În psihologia etnică, studiul acestui concept mai are o varianta în cercetarea
etnotipurilor lui P. Grieger (1961)41. El a preluat şi adaptat acest concept etnocultural pe
studii personologice. În accepţiunea sa, etnotipurile sunt trăsături dominante în cadrul
unor populaţii omogene, fiecare popor având un etnotip propriu susţinut de o realitate statistică.
În cercetările sale, P. Grieger sa folosit de cunoscuta caracterologiea lui G. Heymans, D.
Wiersma şi R. Le Senne (1957)42, întocmită pe parametri de emotivitate, activitate şi
secundaritate, cu cele 6 tipuri de activ/ non-activ, emotiv/ non-emotiv, secundar/ primar.
Pe baza combinaţiilor dintre ele, P. Grieger aplică chestionarul Heymans-La Senne pe mai
multe naţiuni şi stabileşte patru tipuri de popoare :
- popoare introvertite, cu secundaritate şi emotivitate dominantă, în care îi trece pe
germani, finlandezi şi japonezi;
- popoare fluctuant-emotive dar primare, precum cele latino-americane sau euro-
mediterane;
- popoare perpetuante, puţin emotive, dar secundare precum olandezii şi englezii;
- popoare extravertite caracterizate prin primaritate şi slabă emotivitate precum cele
de cultură franceză.
La apariţia acestui studiu, A. Miroglio a considerat tipologia lui P. Grieger drept
discutabilă, pe motiv că pentru obţinerea acestor tipuri ar fi nevoie de mare omogenitate
populaţională. Dar această condiţie este greu de obţinut în cazul naţiunilor moderne. Între
aceste tipologii pot exista deosebiri constante de la o regiune la alta. De aceea, analiza
critică a lui A. Miroglio are nevoie de câteva amendamente. Popoarele mari, de genul
naţiunilor moderne, au un caracter multimodal, cu multe trăsături secundare. Din acest
motiv, se pune problema unor eşantionări diferite pe mai multe zone geografice, pentru că
25
fiecare zonă poate prezenta etnotipuri proprii. Dar, pentru diagnoza unor diferenţe etnice
specifice pe comunităţi omogene, din zone geografice limitate, nu este nevoie de
eşantioane mari. Astfel, conceptul de personalitate modală s-a impus în psihologia etnică
ca o nouă direcţie de cercetare.
O procedură experimentală prin tehnica asociaţiilor libere de factură psihanalitică,
pentru determinarea trăsăturilor de tip Noi /Ei a fost lansată şi de Marisa Zavalloni
(1974)43 în care conceptul de personalitate modală era tratat ca o identitate socială subiectivă,
un ansamblu de trăsături atitudinale de mare frecvenţă, obţinute într-un cadru social
delimitat. Autoarea, pentru delimitarea identităţii etnice a fiecărui actor social, stabileşte 8
parametri de formare a grupurilor experimentale, respectiv: naţionalitatea, originea
religioasă, profesia, clasa socială, afilierea politică, grupa de vârstă, starea civilă şi sexul. Pe
aceste criterii de constituire, se compun mai multe in-group-uri /cu referire la Noi, pe diferite
combinaţii de genul: tineri şi vârstnici, muncitori şi şomeri, bărbaţi şi femei, etc, care vor
servi la evaluarea unor out-group-ri /cu referire la Ei. La o introspecţie de prim nivel, subiecţii
acestor grupuri sunt solicitaţi să răspunsuri la întrebări dintr-o dublă perspectivă, de genul:
„Dacă vă gândiţi că sunteţi francez, în termen de Noi, ce vă vine în minte?" şi „Dacă vă
gândiţi că nu sunteţi francez, în termen de Ei, ce vă vine în minte?" cu răspunsuri de
genul: „Noi francezii, suntem..." şi „Ei francezii, sunt ...". În acest fel se obţin o serie de
asociaţii libere de răspunsuri auto- şi hetero-referenţiale, care pot funcţiona ca stimuli
pentru dezvoltarea unui al doilea sau al treilea nivel de introspecţie, până la obţinerea unui
set de atribute etnice, atât auto- cât şi retro-evaluate. Evident că această tehnică de
,,laborator” se poate experimenta şi pe alte in-groupuri / out-groupuri, de genul: Noi
românii / Ei românii; Noi germanii / Ei germanii; etc. În final autoarea constată că
trăsăturile de caracter naţional obţinute pe această cale sunt fluctuante şi variabile de la grup la
grup. Dar după părerea noastră cauza acestor instabilităţi provine din recoltarea unor
atribute etnice în mod direct dintr-un domeniu subconştient, zona care cuprinde tot
volumul nostru de cunoştinţe, dar fără filtrul analitic al unei legături logice între ele.
Cu aceste observaţii I. Radu (1994)44 va nota că personalitatea modală: ,,...reprezintă o
variantă de personalitate, surprinsă într-un portret colectiv care selectează trăsăturile psihice cu frecvenţele
cele mai ridicate dintr-o colectivitate dată”, dar cu o trecere a sa pe un alt domeniu, cu altă
tehnica de aplicare. Tehnica sa de lucru constă în a forma eşantioane etnice stratificate
cărora li se aplică un test sau un chestionar unic, prin care se consemnează reacţiile/
manifestările /atitudinile diferite ale colectivităţii, prin selectarea trăsăturilor comune cu
frecvenţele cele mai mari, respectiv, a trăsăturilor modale. Problema acestei metode de
diagnoză a personalităţii nu este numai una de scalare a unor frecvenţe, operaţiune care în
sine nu prezintă dificultăţi. Problema ,,modalelor“ care se obţin este în primul rând una
de validare a unor frecvenţe medii din cât mai multe direcţii, din cît mai multe puncte de
vedere, folosind deci în mod obiectiv, mai multe criterii.
În alte observaţii formulate de A. Miroglio, Luminiţa Iacob, Stela Teodorescu, s.a,
în cadrul acţiunilor de interevaluare pe comunităţi, se constată că diferenţele de trăsături şi
atitudini obţinute pot fi foarte mari, în una şi aceeaşi comunitate, chiar şi atunci când
grupurile de lucru sunt relativ omogene. De aceea practica a impus diversificarea unor noi
concepte interetnice, respectiv cel de auto-imagini, rezultate din acţiunile de autoevaluare ale
comunităţii, de hetero-imagini, rezultate din opiniile altor grupuri etnice, dar şi de retro-
imagini, rezultate din acţiunile de evaluare de către alte comunităţi asupra grupului de
referinţă.
26
Mictat A.GÂRLAN
Separarea acestor categorii de imagini, care în acelaşi timp reprezintă tot atâtea
categorii de atitudini, era necesară pentru că în perioada postbelică mai mulţi autori,
precum K. Pike (1967)45, au semnalat în antropologie o suspectă dualitate a observaţiilor,
demonstrată de faptul că specificul de valori analizat se prezintă într-un anume mod
pentru un observator extern grupului etnic în cauză şi cu totul altfel din perspectiva
internă a membrilor săi. La această dualitate a perspectivelor a fost necesară o denumire
specifică, care în limba română aceste modele de investigaţie s-au tradus în mod direct
prin termenii anglo-saxoni cu denumirea de perspectiva ,,emică” pentru analiza efectuată din
interiorul comunităţii şi perspectiva ,,etică “ pentru cea efectuată din afara ei, totuşi în esenţă
problema rămâne aceeaşi (I. Radu, 1994). Acest fenomen exprimă o realitate şi în acelaşi
timp o sursă preţioasă de cercetare. Pe această tematică o dezbatere a fost făcută de J. Bery
şi P. Dasen (1974)46 care au prezentat o schemă a acestei dualităţi ca în tabelul alăturat.
ABORDAREA ,, EMICĂ” ABORDAREA ,,ETICĂ”
- consideră conduita din - consideră conduita de pe
interiorul sistemului opoziţie din afara sistemului
- studiază o singura cultură - studiază mai multe culturi prin comparaţie
- matricea interpretativă este - structura şi grila de clasificare
descoperită de analist este elaborată de analist
- criteriile sunt relative la - criteriile sunt considerate
caracteristicile sistemului a fi generale şi universale
Orice comunitate etnică manifestă o tendinţă naturală de închidere psihologică faţă

de exterior şi de alte neamuri, concomitent cu o mai mare deschidere către problematica
internă. Dar, în acelaşi timp, acest fapt provoacă o restructurare puternică a sistemului său
axiologic. constatându-se tendinţe care conduc la modificări de portretizare, în funcţie de
poziţia internă sau externă a interlocutorului. În analiza de frecvenţă a acestor trăsături, în
acord cu alţi autori precum A. Miroglio, I. Radu, Luminiţa Iacob, am constatat deosebiri
între tendinţele de supraevaluare din autoimagini, comparativ cu tendinţele de subevaluare din cadrul
unor retroimagini. Diferenţele dintre auto- şi retro-imagini sunt atât de constante încât pot fi
considerate ca normă şi legitate în acest domeniu. Folosind obligatoriu acelaşi instrument
de diagnoză, putem afirma cu certitudine ca într-un fel se conturează trăsăturile modale
stabilite pe eşantioane etnice din interiorul unor comunităţi şi altfel vor fi ,,modalele”
stabilite din afara lor. Totuşi valorile modale din perspectiva alterităţii, cu toate tendinţele
lor de severitate şi sub-evaluare, au frecvenţe mai apropiate între ele (vezi cap. III).
Prezenţa lor, cu valoare comparată în cadrul unor operaţiuni de validare, devine necesară
pentru că oferă posibilitatea de confruntare a trăsăturilor obţinute de la mai multe
eşantioane. Aceste aspecte de detaliu impun, în cadrul studiilor relaţionale de psihologie
etnică, distincţii între conceptul de alteritate internă şi cel de alteritate externă. Într-un fel se
manifestă un set de atitudini, opinii şi trăsături în condiţiile alterităţi interne, respectiv între
comunităţi istoric conlocuitoare, şi în alt fel în condiţiile unei alterităţi externe, respectiv,
între comunităţi fără nici un contact direct (istoric) între ele. Ca urmare, în cadrul
operaţiunilor de comparare etnică a trăsăturilor modale, reperul alterităţii presupune
stabilirea unor condiţii speciale de eşantionare multietnică după prezenţa sau absenţa
contactelor directe dintre comunităţi. Această dualitate a diferenţelor de date care se obţin
pentru aceeaşi comunitate, una din perspectiva analizei interne şi alta relativ diferită din
27
perspectiva celei externe, reprezintă o problemă deschisă în dezbaterea ultimelor decenii.

În privinţa acestei dualităţi încă nu s-a putut răspunde la întrebarea care dintre aceste
perspective ar fi mai potrivită. În acest sens, noi susţinem opiniile unor autori ca St. Jones
(1978)47, P. Iluţ (1983)48 sau I. Radu (1993)49, care reclamă necesitatea obiectivităţii
ştiinţifice, cu extensia cadrului metodologic în direcţia unei viziuni comparate. Aceasta
viziune se realizează prin lărgirea perspectivei şi a câmpului de date, atât din interiorul
comunităţii cât şi din afara sa ; la prezentarea datelor sunt trecute cel puţin ambele viziuni
de lucru, atât pentru cea internă cât şi pentru cea externă. Stanley Jones, la conturarea
,,modalelor etnice”, în locul disjuncţiei dintre planurile identităţii şi alterităţii, va propune
principiul complementarităţii dintre ele. El susţine dublarea analizei, cu alternanţa datelor
obţinute până la integrare cu suprapunerea planului etic peste cel emic.
În acord cu observaţiile acestor autori, şi noi am recurs la aceste procedee în
determinarea trăsăturilor modale a 9 comunităţi dobrogene, chiar dacă procedura de lucru,
de la proiectare, eşantionare, până la redactarea rezultatelor este mai anevoioasă. Intenţia
noastră în raport cu alţi autori, nu a fost doar obţinerea unui profil etnic integrat, ci mai
ales de validare şi confirmare a profilului obţinut, din mai multe perspective comparate.
În privinţa termenului de minoritate naţională, acesta s-a impus după Conferinţa de
pace de la Paris (1919-1920) care a conturat şi accepţiunile juridice ale noţiunii. În cadrul
Conferinţei, termenul de minoritate naţională s-a folosit pentru a desemna partea unei naţiuni
care trăieşte între graniţele altui stat, ca parte a unui popor cu conştiinţa identităţii
naţionale, cu un mod propriu de fiinţare. Aceasta face ca numărul minorităţilor de pe
mapamond să fie foarte mare şi foarte puţine state să fie locuite în exclusivitate de o
singură etnie. La fel de puţine sunt şi statele (federative de exemplu) care au putut
cuprinde un întreg neam, în acelaşi teritoriu naţional. Din aceste motive, credem că
termenul de minoritate naţională este mai potrivit decât cel de minoritate etnică. La aceste
precizări, psihosociologia occidentală adaugă unele aspecte discriminative. De pildă, după
Anthony G. şi Rosalind J. Dworkin (l981)50, minoritatea prezintă patru caracteristici
principale respectiv, calitatea de a fi identificabil, puterea diferenţială a grupului, conştiinţa
de sine a membrilor şi un tratament discriminativ, chiar peiorativ din partea majorităţii.
Semnalăm în definiţia lor, observaţia mai veche reluată din perioada interbelică a lui Luis
Wirth (1945)51, după care grupul minoritar trebuie tratat în mod diferenţiat mai prost, iar
membrii săi trebuie să fie conştienţi de acest lucru. Dar opiniile lui L.Wirth trebuie privite
cu rezervă. Astfel, din cele 17 minorităţi naţionale active pe teritoriul României, numai faţă
de romi (ţigani) se poate constata o relativă tratare discriminativă, atât din partea
majorităţii româneşti cât şi din partea minorităţilor conlocuitoare. În România, în cazul
altor relaţii etnice nu s-au constatat efecte peiorative. De aceea, mai realistă considerăm a
fi opinia Margaritei Sanchez (1993)52. Ea consideră că nu naţionalitatea în sine determină
discriminarea străinului, ci numai anumite caractere individuale sau de grup asociate
naţionalităţii respective. Tocmai astfel de trăsături asociate pot exercita o mai mare
influenţă în conturarea comportamentului naţional, pe direcţia unui anumit specific.
Problema discriminării o considerăm semnificativă în cadrul modelului nostru de cercetare,
întrucât, din perspectiva alterităţii, în toate eşantioanele etnice se constată aceleaşi atitudini
cu distanţe mari şi foarte mari faţă de romi (ţigani) pe motive asemănătoare. Pluralitatea
grupurilor etnice, cu puncte de vedere similare faţă de rromi (ţigani), atât la nivel de
distanţe cât şi la nivel de valori, impune plasarea cauzelor de discriminare în interiorul
acestei comunităţi, respectiv pe calităţile şi mai ales pe defectele caracteristice acestui
28
Mictat A.GÂRLAN
neam. De aceea, noi credem că distanţele etnice faţă de ei sunt provocate în mod exclusiv
de trăsăturile interne acestei comunităţi. Evaluările diferite prezintă nuanţări diferite faţă
de romi, dar global atitudinile ,,antigipsi“ sunt o reacţie externă la trăsăturile interne
specifice modelului cultural al acestei comunităţi.
Această constatare este semnificativă, întrucât se poate generaliza într-o anumită
măsură pentru susţinerea ipotezei că discriminarea etnică are ca prim impuls declanşator în
deosebi aspecte de cauzalitate internă a grupurilor minoritare. Comportamentul extern,
prin relaţiile şi distanţele pe care le manifestă, reprezintă un factor derivat din aceste
trăsături, o consecinţă secundară faţă de ele. O acţiune asupra relaţiilor externe nu
provoacă schimbarea semnificativă a unor trăsături - calităţi sau defecte etnice, însă
intervenţia în planul intern al trăsăturilor modale se resimte în mod deplin şi semnificativ
în comportamentul exterior al comunităţii, inclusiv în relaţiile sale cu alte neamuri.
Facem aceste observaţii pentru că în interetnicitate există un mare câmp de
manifestare pentru tot felul de prejudecăţi, clişee, stereotipuri, percepute variabil de la un
neam la altul. Din acest punct de vedere popoarele se cunosc puţin între ele şi vehiculează
o largă serie de etnoimagini deformate. O nouă ştiinţă - a imagologiei - ca ramură a psihologiei
sociale face eforturi de retuşare în acest plan. Astfel, G. Le Bras (1965)53 consideră
imagologia domeniu multidisciplinar cu fenomene de percepţie, opinie, atitudini şi judecăţi
globale care s-au format de-a lungul timpului în cadrul unor comunităţi faţă de alte naţiuni.
Formarea imaginilor etnice se realizează pe calea contactelor directe dintre comunităţi şi
pe baza produselor etnoculturale vehiculate de mass-media sau de reprezentanţii lor.
Imagologia, prin cercetările sale asupra imaginilor reciproce dintre naţiuni, caută a risipi
prejudecăţile, percepţiile deformate sau stereotipurile simplificatoare; pentru acest motiv
A. Miroglio a rezervat o rubrică permanentă în cadrul publicaţiei Revue d’ethnopsychologie.
În România, cercetări recente pe imagini, reprezentări publice şi stereotipuri etnice
au fost efectuate de S. Chelcea (1996)54. Studiul stereotipurilor nu se confundă cu cel al
trăsăturilor naţionale. Aceste trăsături, în concepţia majorităţii specialiştilor au un caracter
de ,,bază” şi fac parte din sfera comportamentelor etnoculturale de profunzime;
etnostereotipurile reprezintă un set de clişee ,,sui generis” cu caracter de suprafaţă populat
cu multe prejudecăţi. Dar fără o serioasă demonstraţie asupra validităţii de conţinut, între
un stereotip etnic şi o trăsătură modală nu se poate pune un semn de egalitate. În funcţie
de cum se dezvoltă în rândul tineretului aceste etnostereotipuri, cu modificările care apar
în structura cognitivă şi incidenţa lor asupra grupurilor naţionale, concluziile autorilor nu
au fost prea optimiste. Chiar în tentativele de corectare a unor imagini negative, aceste acte
,,iluministe” nu conduc la efecte majore în eliminarea unor neînţelegeri sau detensionarea
unor relaţii. O tratare prea abstractă a etno-stereotipurilor fără o punere în legătură cu
tensiunile social-politice ale colectivităţii nu are nici un efect asupra lor. Incidenţa
fenomenelor de etnocentrare, amploarea intereselor de grup, gradul de saturare afectivă a
unor prejudecăţi rasiale, toate se înscriu pe o paletă largă de manifestări, de la xenofobie şi
refuz, până la ostilitate şi violenţă. În final, ele conduc la formarea unor clişee etnice cu o
stabilitate greu de modificat. Singura cale de despărţire a lor rămâne ieşirea din izolarea
naţională, cu sporirea contactelor dintre grupuri şi mai ales conectarea la un efort bilateral
sau multilateral, în vederea atingerii unor scopuri supraordonate de interes comun. Numai
acest gen de acţiuni pot avea efecte pozitive asupra gradului de cunoaştere reciprocă. De
asemenea, în legătură cu procesele de identificare etnopsihologică, reţinem observaţiile lui A.
Lange şi C. Westin (1981)55, după care comportamentul uman trebuie înţeles în termenii
29
intenţiilor, scopurilor, aspiraţiilor şi a modului în care sunt percepute aceste intenţii de

diverse grupuri şi nu doar în funcţie de conflictele obiective dintre ele. Această tematică
este importantă pentru că, pornind de la aceste conflicte s-a formulat problema
interetnicităţii. Autorii sesizează faptul că, până la conflictele obiective, tensiunile trebuie
să apară şi să se conştientizeze mai întâi pe terenul unor discrepanţe subiective. De aici va
rezulta şi orientarea altor analişti în această direcţie. Astfel, C. Camilleri (1990)56 face
observaţii pe terenul coerenţelor sau incoerenţelor subiective, la nivelul codurilor minoritare
de valori. După el, există reacţii diferite la structura de coduri etnoculturale, prin care
grupurile tradiţionale, îndeosebi rurale, prezintă o atitudine mai bine sistematizată şi mult
mai coerentă. În cadrul lor se constată o mai mare prescriptivitate a normelor
transcedentale şi confesionale ale grupului. Aceste norme sunt mai puţin prescriptive şi
mai puţin coerente în cadrul grupurilor minoritare urbane. Astfel de observaţii am
consemnat şi noi în zona Dobrogei, mai ales între comunitatea preponderent rurală a
lipovenilor, comparativ cu cea preponderent urbană a armenilor. Camilleri continuă cu
observaţii utile modelului nostru de cercetare. Astfel, reacţiile la caracteristicile codurilor
valorice ale majorităţii s-ar datora conţinutului de reprezentări şi valori propuse. Aceste
reacţii valorice, în accepţiunea autorului, ar fi generate mai ales de distanţele dintre coduri.
Cu cât distanţele etnice ar fi mai mari, cu atât procesul de afiliere al unei minorităţi la
grupul majoritar ar fi mai dificil. Dar, faţă de concepţia sa, suntem datori a face o serie de
precizări. Autorul aduce în prim plan o observaţie preţioasă privitoare la existenţa unui
raport mobil de inter-influenţă între codurile valorice şi distanţele etnice ale comunităţii.
El chiar notează ipoteza potrivit căreia distanţele ar fi un factor cauzal de influenţă asupra
codurilor. În această privinţă, după rezultatele cercetărilor noastre, autorul face o eroare de
optică. Nu distanţele externe dintre comunităţi sunt cele care pot influenţa codurile
interne de valori. Factorii cauzali, cu caracter determinant, care provoacă modificări în
relaţiile externe ale comunităţii, sunt tocmai codurile interne şi nu invers. În privinţa
acestor sisteme axiologice, alţi autori fac observaţia că purtătorii unor coduri etnoculturale
diferite sunt nevoiţi să stabilească o coerenţă subiectivă care să le ordoneze manifestările.
Acest fapt, în plan comportamental, ar genera o serie de manifestări de rezolvare sau de
surclasare a unor posibile contradicţii obiective. În acest sens, K. Liebkind (1984)57 şi alţii,
susţin existenţa comportamentelor de ,,amenajare” sau de ,,mascare” a disconfortului
subiectiv în rezolvarea unor conflicte intrapsihice, până la variante de ,,mulare” a acestuia,
conceptele fiind luate din domeniul psihanalitic al mecanismelor compensatorii. În
privinţa comportamentului de ,,mulare”, acesta ar fi prezent la unii minoritari care, din
motive mai mult pragmatice decât etnice, trec cu uşurinţă de la un cod etnic la altul, după
solicitările unor situaţii. În aceste forme de adaptare s-a vorbit şi de un anume oportunism
identitar. După opinia noastră, acesta este un comportament cu totul particular, slab
semnificativ într-o tipologie etnică.
Alte tipologii din sfera tendinţelor de identificare etnopsihologică au fost propuse
de către Moscovici şi Paicheler (1978)58, citaţi de Nicoleta Turliuc (1996)59, pornind de la
siguranţa şi nesiguranţa psihologică resimţită de grupurile majoritare / minoritare în cadrul
relaţiilor dintre ele. Se consemnează patru variante posibile de manifestare, astfel:
1. O majoritate nesigură se va angaja în comparaţii cu comunitatea minoritară,
dar pe o bază de identificare intergrupală puternic defensivă;
2. O majoritate stăpână pe situaţie poate tolera existenţa unei minorităţi diferite
şi poate lua în considerare punctele ei de vedere;
30
Mictat A.GÂRLAN
3. O minoritate nesigură va încerca să se compare cu populaţia majoritară din cât

mai multe puncte de vedere. Pentru ea majoritatea va reprezenta modelul ei de
aspiraţie, membrii minorităţii fiind dispuşi la o puternică identificare cu
codurile de valori ale majorităţii ;
4. O minoritate sigură de ea şi de valorile ei, va depune eforturi de afirmare a
diferenţelor şi particularităţilor specifice, prezentând o puternică identificare
psihologică de grupul şi valorile sale. Aceasta poate deveni defensivă numai
când respectiva minoritate a interiorizat concepţiile majorităţii în cadrul unor
norme proprii de valori.
Această tipologie este de asemenea în funcţie şi de coerenţa elementelor subsumate
credinţei de apartenenţă, cu forme simple sau complexe de manifestare.
O coerenţă simplă este caracteristică minoritarilor care îşi asumă integral sistemul de
valori, fie al lor, fie al majorităţii. În primul caz se realizează o sacralizare a valorilor etnice
proprii în sensul unei închideri ontologice faţă de majoritate. Este o concepţie practicată
îndeosebi de minoritarii care se simt în siguranţă. În cel de-al doilea caz, se realizează o
convertire la valorile majorităţii, pe fondul unei stări de siguranţă. Cel mai adesea, aceste
tipuri sunt proprii grupurilor cu o autoapreciere şi un statut social mai scăzut.
O coerenţă complexă apare în grupurile minoritare care nu evită problema
confruntării codurilor proprii de valori cu cele ale majorităţii, tocmai pe fondul unei
siguranţe superioare de sine. În atare situaţii se constată un efort de selectare a elementelor
valorice din ambele culturi, fie printr-un efort de reelaborare a propriei identităţi, fie în
condiţiile unor puternice interacţiuni cu majoritatea sigură de sine. În această variantă,
minoritarii încearcă să-şi păstreze specificitatea într-o formulă asemănătoare majorităţii,
ceea ce reprezintă o strategie pozitivă de acomodare. Nu este exclus ca această strategie să
poată avea la bază şi unele scopuri materiale. Intenţia dominantă este de centrare a întregii
comunităţi pe dimensiunile comune ambelor grupuri etnice cu tendinţa de a modifica ceva
şi din valorile majorităţii (K. Liebkind, 1984). În cazul prelungirii acestui proces, grupurile
în cauză şi relaţiile interetnice dintre ele vor evolua spre manifestări de supraidentificare şi
supraordonare a unor scopuri noi, în direcţia unui noi societăţi, până la caracteristicile
unui pluralism etnocultural. După părerea noastră, o astfel de coerenţă interetnică
complexă, în caz de menţinere pe termen lung, poate însemna depăşirea istorică a unor
contradicţii.
31
1.3. De la diagnoza psihosocială a personalităţii,

la abordarea personalistă a etnicităţii
După cum s-a remarcat în capitolul anterior, în studiul etnicităţii s-au profilat două
mari concepţii. Prima de orientare etnoculturală, reprezentată în principal de K. Lazarus,
W. Wundt, H. von Kaiserling şi Guy de Michaud, iar a doua de orientare psihosocială,
iniţiată de A. Kardiner şi R. Linton, continuată de M. Dufrenne (1966), St. Jones (1978) şi
Jean Stoetzel (1975)60. Aceste viziuni nu sunt contradictorii şi nu se diferenţiază doar prin
metodă. Un exemplu - argument în acest sens, este reprezentat de studiul cercetătoarei
Ruth Benedict (1946)61, axat pe corelaţia dintre personalitate şi cultură, care a elaborat
cunoscutul profil etnopsihologic al japonezului (în lucrarea Sabie şi crizantemă). După un
deceniu de la difuzarea acestei lucrări celebre va apare contrareplica lui J. Stoetzel (1955)62
concretizată tot într-un profil etnopsihologic japonez (în lucrarea Fără sabie şi crizantemă),
dar realizat numai pe baza unor anchete de opinie. Când s-a pus problema validităţii lor,
s-a apelat la un diplomat japonez, acreditat într-o ţară europeană, pentru a face aprecieri
asupra ambelor lucrări. Urmarea a fost aceea că prima lucrare a fost apreciată ca un portret
artistic, realizat de un pictor, iar cea de a doua a fost apreciată ca o reuşită reproducere
fotografică. Se înţelege că deosebirile dintre cele două lucrări plasează diferenţele dintre
metode într-un plan secundar, în sensul că principalele trăsături etnice pot fi obţinute la fel
de bine prin fiecare din cele două metode. Dar când se pun probleme de metodă, descriere
şi evaluare a diferenţelor cauzale, cercetarea obligatoriu trece în domeniul psihologiei
sociale diferenţiale. Această situaţie impune, pe de-o parte, dezvoltarea conceptului de
trăsătură, iar pe de altă parte redefinirea etnicului ca personaj social, cu particularităţi
identitare specifice. Astfel, perspectiva personalistă impune tratarea comparativă a
etnicului prin interetnicitate, ca personaj colectiv, un actor autonom la scara istoriei, dar
coabitant în timp şi spaţiu cu ale popoare. Caracterul autonom al etnicităţii se manifestă
atât faţă de alte popoare, cât şi faţă de succesiunea perioadelor sale istorice de evoluţie.
Iar în această definire, esenţială rămâne problema transmiterii din generaţie în generaţie a
întregului ethnos de credinţe, convingeri, trăsături confesionale, lingvistice, de produse
materiale şi culturale, mentalităţi, educaţie şi obiceiuri, inclusiv forme specifice de asociere
în organizaţii politice, istoric recunoscute. În această viziune, după opinia noastră, cadrul
geografic are o valoare secundară. El se poate pierde sau se poate modifica prin migraţii,
ori presiuni de tot felul, dar schimbările istorice de geografii etnologice nu conduc
automat la pierderea identităţii etnice, care se poate conserva prin continuitate şi pe
teritoriul altor popoare. Stau mărturie situaţiile din Europa cu rezistenţa în migraţie a
neamuri de armeni, evrei, ţigani, cu origini atestate în Caucaz, Iudee, până în India. Astfel,
prin manifestările sale globale, ethnosul reprezintă zona de conştiinţă vie a unui personaj
colectiv, cu trecut, prezent şi viitor specific, ca o entitate singulară la scara evoluţiei istorice
şi antropologice. Conceptual, în sfera sa de cuprindere identificăm sisteme proprii de
convingeri, valori, aptitudini şi talente, comportamente şi trăsături specifice sau comune cu
ale altor popoare, personalizate în cultură, artă sau ştiinţă, inclusiv în atitudini particulare
faţă de alte neamuri. Adeziunea noastră la acest mod de definire a etnicităţii din
perspectiva psihologiei etnice, provine din convingerea că pe această cale se pot explica
mai uşor varietatea psihologiilor naţionale.
32
Mictat A.GÂRLAN
În privinţa conceptului de trăsătură, J. Watson (1930)63 o considera reacţie

generalizată din comportamentul individual sau colectiv. Tot în perioada interbelică G. W.
Allport (1937)64 va pune bazele descriptive ale acestui concept trate ca elemente de
stabilitate şi consistenţă în structura personalităţii, cu caracter deductibil dar care nu pot fi
observabile în mod direct. Observaţiile asupra trăsăturilorlor se vor dezvolta şi după
război prin P. Popescu Neveanu (1969)65 şi alţii, care vor adaugă asupra lor o viziune
dinamică considerându-le dispoziţii psihofizice capabile să funcţioneze autonom, cu
funcţii constante în autoreglarea comportamentului. Controversele în problematica
trăsăturilor au apărut când s-a pus problema unor clasificări, ordonări, formarea de
tipologii, opţiuni de autori, centrate ape principalele strategii de abordare propuse de G.
W. Allport, respectiv idiografică sau nomotetică. Prima surprinde manifestări numai pe calea
observaţiei empirice, cu accent pe unicitate, exclusivitate şi irepetabilitate. Pe când cea de a
doua presupune existenţa unor legităţi generale de formare, dezvoltare, structurare,
modelare şi sistematizare, această direcţie fiind în consens cu cele mai multe luări de
poziţie. Într-o altă clasificare, G. W. Allport, K. Lewin (1936)66 şi W. Stern (1930)67 mai
propun o împărţire în: trăsături stilistice şi trăsături direcţionale. Cele stilistice ar fi de factură
aptitudinală, cu caracter instrumental, pe motiv că se adresează unor moduri de operare,
de raportare şi de acţiune a persoanei în relaţie cu alte entităţi, precum: inteligenţa,
creativitatea, profesionalitatea, spiritul comercial, etc). Iar cele direcţionale sunt de factură
motivaţională sau de tip atitudinal, cu exprimare în particularităţile de caracter, precum:
ospitalitatea, seriozitatea, dominativitatea, zgârcenia, hărnicia, gelozia, etc. Ulterior H.
Hermans (1988)68 a formulat propuneri de integrarea, etajare, ordonare a acestor trăsături,
în funcţie de tipologii, pentru că în realitate, la nivelul personalităţii, trăsăturile se
integrează în ,,familii de trăsături“, în care una sau mai multe dintre ele, manifestă o
relativă dominanţă şi generalitate, care pot da denumirea tipului (artistic, cultural, teoretic,
economic, etc). De asemenea, extensia şi/sau dominanţă în caracter a unei trăsături, poate
creşte şi se poate generaliza psihologic, până la rangul de valoare. În literatura
personologică s-au structurat două mari modele de abordare a tipului: unul univoc sau
non-contradictoriu şi altul ambivalent, contradictoriu sau conflictual. În primul caz, sunt
vizibile una sau două trăsături dominante, restul fiind subordonate. În al doilea caz
manifestările sunt ambivalente, chiar multivalente, trăsăturile aflându-se într-o competiţie
ierarhică permanentă. În această concurenţă se impun numai trăsăturile socialmente
acceptate, care permit persoanei o adaptare optimă. Ca urmare, în masa unei colectivităţi
întotdeauna va exista o gradualitate a trăsăturilor de personalitate, pentru că toate au un
grad variabil de manifestare în cursul adaptării sociale. În general, din perspectivă
psihosocială, sensul axiologic este propriu tuturor trăsăturilor de personalitate. De aceea
unele sunt considerate pozitive, altele negative, iar altele sunt tratate drept valori, cum ar fi
de exemplu, trăsătura de ,,serios”. Tipologic aceasta este o denominaţie pentru un individ
aparţine ,,familiei axiologice” a oamenilor serioşi, iar această calitate /calificativ social,
poate semnifica plasarea persoanei pe o anumită treaptă a unei scări imaginare de
,,seriozitate”. Pentru psihodiagnoză este importantă perspectiva din care se face o anumită
calificare pentru că în mod obligatoriu aceasta presupune şi existenţa unui criteriu de
evaluare. Astfel, în ceea ce priveşte modul sau forma de evaluare, putem obţine o plasare a
evenimentului ,,individual“ în sfera de cuprindere a unei comunităţi psihologice - atunci
când se are în vedere tipul sau o situare a aceluiaşi eveniment într-o ierarhie a elementelor
de conţinut - atunci când se are în vedere valoarea. Aceasta nu înseamnă în mod automat
33
că trăsăturile tipologice nu au o ierarhie proprie din punctul de vedere al semnificaţiei

valorice. Dar nici nu acceptăm, opinia lui H. Eysenck (1963)69 după care trăsăturile
rezultate din analiză factorială se supun automat unei poziţionări ierarhice, doar pentru
simplul motiv că fiecare trăsătură poate fi un factor distinct; dacă acest fapt se produce,
atunci criteriul valabil este cu siguranţă statistic şi cantitativ. Reţinem mai degrabă
observaţiile lui G. Allport după care dispoziţia ierarhică a trăsăturilor în psihologia
persoanei, diferă de la un individ la altul, precum şi de la un grup la altul. În practica
obişnuită a cabinetelor de psihologie, indiferent de scopul examinărilor, există trei
concepţii de construcţie a tipului de personalitate:
- psihopatologică, bazată pe diverse teste cu scări clinice de evaluare a
persoanei, precum M.M.P.I. , etc, ;
- clasică, bazată pe raporturile temperament - aptitudini - caracter ;
- psihosocială, bazată pe teste situaţionale şi tipologii sociale.
După opinia noastră, cele mai adaptate metode de psihologie diferenţială pentru
explorarea persoanei în contextul valorilor etnice, sunt cele de factură clasică şi
psihosociale. În această privinţă, ne însuşim avertismentul lui P. Williams (1973)70 care, în
privinţa mijloacelor proiective, cita din cercetările şi rezultatele lui D. Kaplan, referitoare la
folosirea testului Rorschach şi a T. A.T. a lui Muray: în numeroase date comparative pe
hinduşi, javanezi, zuluşi sau chinezi thai, toate răspunsurile obţinute au fost preponderent
de domeniul motivaţiei şi al comunicării, mult mai puţin de domeniul personalităţii. Aceste
teste, prin construcţia lor, nu admit adaptări de formă, de instructaj, de mod de lucru etc.,
la specificul cultural al altor popoare, încât, prin utilizarea lor în alte sisteme culturale,
datele obţinute depind în mod excesiv şi deformator de caracteristicile procedurale
folosite. De aceea, D. Kaplan şi P. Williams au propus utilizarea altor metode, de altă
factură, precum interviul sau chestionarul cu posibilităţi mai largi de aplicare, cu
necesitatea abordării acestui domeniu prin folosirea unor variabile transculturale, cu caracter
general valabil, care permit o măsurare de trăsături etnotipologice identice în orice parte a
lumii.
Posibilitatea de comparare a variabilelor, corectă din punct de vedere metodologic,
este problema principală a acestui domeniu. De aceea, completarea cadrului metodologic
cu procedee de factură psihosocială reprezintă o direcţie mai bine adaptată cercetărilor
etnopsihologice de astăzi. Un prim succes în cercetarea factorului uman în contextul
relaţiilor interpersonale a fost reprezentat de dezvoltarea tehnicilor cantitative de
investigaţie. Un mare pionier al acestei orientări a fost J. P. Moreno (1946)71, care a realizat
o măsurare a nivelurilor de atracţii şi repulsii existente în grupul social. Practica
psihologică implică, în mod constant corelarea concluziilor obţinute în laborator cu
rezultatele determinate în teren. În această privinţă, un sector fertil pentru experimentele
psihosociale a fost grupurile şcolare. Pe aceste grupuri, între anii 1931-1933, Gh. Zapan
(1957)72 realizează metoda aprecierii obiective a personalităţii, pe baza căreia autorul intenţiona
perfecţionarea, la nivelul puterii de apreciere a profesorilor şi elevilor, unor capacităţi şi
atitudini de învăţare. Tehnica a constat în a cere elevilor ca după rezolvarea unor probleme
de matematică, gramatică, limbi străine etc. , să noteze care sunt primii 30 % şi ultimii 30
% elevi din clasă, la fiecare din materiile la care s-a făcut testarea. Acelaşi lucru se cerea şi
profesorilor de la materia respectivă. Prin repetiţii consecvente, s-a observat că după 2-3
luni, erorile de apreciere scad foarte mult, iar consensul general al elevilor şi profesorilor
asupra celor fruntaşi şi a celor codaşi, devenea din ce în ce mai mare. În final, din
34
Mictat A.GÂRLAN
compararea clasificărilor efectuate de fiecare elev, precum şi a clasificărilor efectuate de

fiecare profesor, se putea examina gradul de obiectivitate al acestei tehnici de evaluare.
Motivul pentru care autorul solicita scalarea pentru primii şi ultimii 30% nu era
întâmplător. Curba de frecventă Gauss, împărţită în cinci clase, ne dă aproximativ
următoarea distribuţie, respectiv: 10%, 20%, 40%, 20% şi 10%. Deci, pentru a putea
ordona cele 5 calificative de foarte slab, slab, mediu, bun şi foarte bun, era suficientă
clasarea primilor şi ultimilor 30%, restul de 40 % rămânând pentru cei cu performante
medii. Avantajul rezidă şi în faptul că performanţele extreme sunt mai uşor de sesizat,
comparativ cu cele medii, iar acurateţea aprecierilor depinde integral de gradul de inter-
cunoaştere a elevii cuprinşi în experiment; cu cât măsura conlucrării şi a convieţuirii dintre
elevi este mai ridicată, cu atât şi obiectivitatea inter-aprecierilor va fi mai mare .
Pe plan mondial, şi alte studii asupra dimensiunii atracţie-respingere au relevat
modalităţile de reacţie la nivelul grupului. Astfel, T. Leary (1957)73, citat de P. Golu
(1974, pag 148-158)74, clasifică 8 categorii de comportament exprimate în 8 tipuri de
manifestări, ca în tabelul nr. 1. Aceste categorii de manifestări îşi au originea în tendinţele
valorice proprii persoanelor în cauză, însă acest fapt nu este semnalat de autor. Studiul său
se limitează numai la sistematizarea reacţiilor interpersonale, directe şi reciproce ocolind
implicaţiile personologice. Cu timpul, se va înţelege că intensitatea unor reacţii
comportamentale de grup este dependentă şi de reacţiile pe care fiecare persoană le
primeşte din partea celorlalţi. Intensitatea depinde şi de aspectele calitativ-valorice ale
reacţiilor. Astfel, când persoana A este puternic atrasă de persoana B (sau de alte
persoane), ea are tendinţa de a atribui fie valori pozitive în general, fie valori asemănătoare
sieşi în particular.
Tabelul nr. 1
Categorii de comportament. Tipurile de reacţii.
1. Dirijează, conduce, sfătuieşte, dă indicaţii 1. Suscită respect sau supunere
2. Ajută, susţine compătimeşte 2. Suscită încredere sau acceptare
3. Este de acord cooperează acţionează cu prietenie 3. Suscită sprijin sau afecţiune
4. Respectă, se confiază, admiră, caută sprijin 4. Suscită sfatul sau ajutorul
5. Acţionează timid, modest, ascultă, 5. Suscită sfatul sau
cu sensibilitate, face ceea ce trebuie ajutorul interlocutorului
6. Se revoltă, manifestă prudenţă, scepticism, 6. Suscită penalizare sau respingere
anticonformism
7. Atacă, penalizează sau acţionează dur 7. Suscită penalizare sau respingere
8. Exploatează, respinge sau refuză. 8. Suscită neîncredere sau inferioritate
În acest sens, T. Newcomb (1970)75 a realizat experimente prin chestionarul de

valori al lui Ed. Spranger (1928)76 care din cele 6 tipuri de valori, a conturat 6 tipuri ideale
,,de oameni”, respectiv: omul teoretic, practic, estetic, social, dominativ şi religios. Pornind
de la acest chestionar, T. Newcomb solicită unor 17 persoane să ordoneze aceste tipuri ca
valori propriu-zise, după importanta lor, după cum crede fiecare, dar şi după cum ar crede
celelalte 16 persoane. S-a obţinut pe această cale un total de 272 de estimări. Din
compararea răspunsurilor fiecărui subiect cu cele 16 estimări făcute de el ,,în locul“
celorlalţi subiecţi, se pot consemna care sunt cei mai apreciaţi şi, respectiv, cei mai
depărtaţi subiecţi, din perspectiva valorilor auto- şi retroevaluate (primite). Aşa cum reiese
din tabelul nr. 2 , nivelurile de atracţie sunt mai ridicate în raport cu cele ale indivizilor pe
care subiecţii îi apreciază ca fiind foarte apropiaţi de ei (de rangul 1 şi 2). Concluziile care
35
s-au impus au reflectat faptul că baza psihologică a atracţiei şi respingerii interpersonale o

reprezintă atribuirea sau dotarea partenerilor de interacţiune cu o serie de caracteristici
care se manifestă în final prin atitudini pozitive sau negative. Aceasta înseamnă că, în
cursul relaţionării, fiecare partener are deja elaborat un plan cognitiv de reprezentare a
celorlalţi, construit din diferite atribute, componente şi dimensiuni, plan obligatoriu şi
premergător manifestărilor sale. Reglarea comportamentală a manifestărilor externe,
presupune obligatoriu un decalaj psihologic de faze cu etape şi momente diferite de
coexistenţă. O concluzie importantă pentru cercetarea noastră, este faptul că planul
relaţional extern al unei comunităţi oarecare este în funcţie de referenţialul ei axiologic.
Tabelul nr. 2
Relaţia dintre atracţia faţă de altul şi percepţia acordului cu el,
folosind chestionarul de valori al lui Spranger, după T. Newcomb
Numărul de indivizi estimaţi de fiecare din
Rangul de atracţie cei 17 subiecţi ca fiind cel mai în acord cu el
Răspunsuri reale Aşteptări teoretice
1 - 4 foarte ridicat 19 8,5
5 - 8 ridicat 6 8,5
9 - 12 coborât 7 8,5
13-16 foarte coborât 2 8,5
Total 34 34
Ulterior, în perioada postbelică, în studiul personalităţii prin tehnica listelor de
adjective, se va ajunge la scara atributelor bipolare din teoria diferenţiatorului semantic a
lui Ch. Osgood (1970)77. Procedura era simplă: un cuvânt sau o secţiune verbală este
supusă unei acţiuni de evaluare la trecerea ei prin treptele unei scale, din care în final
rezultă un profil evaluativ. De exemplu: între 2 liste de adjective, două grupe de elevi,
clasele a VII-a şi a X-a, au răspuns la întrebarea ,,care sunt sensurile cuvântului inginer”. Pe
diviziunile de la -3 la +3 treapta potrivită se marca cu printr-un ,,x”. Acest procedeu
reprezintă o modalitate de aproximare cantitativă a intensităţilor (sensurilor) unor
proprietăţi privitoare la un stimul.
INGINER
-3 -2 -1 0 1 2 3
slab puternic
activ pasiv
mic mare
rece fierbinte
bun rău
încordat destins
inert mobil
neplăcut plăcut
Cu tot caracterul ambiguu al acestor scări, notaţiile de la -3 la +3 nefiind subiectiv
egale, această tehnică de studiu a atitudinilor a avut o oarecare răspândire. Dar în practică
se mai observa o ,,fugă“ din răspunsuri către gradaţia zero de cca. 40 %, mai ales în
instructaje necorespunzătoare. Cu tot succesul metodei propuse de Ch. Osgood (1970),
care mult timp a avut ,,un efect de modă”, ulterior a fost înlocuită cu alte proceduri, cu
tendinţa de eliminare din teoria diferenţiatorului semantic, a unor defecte de scalare.
36
Mictat A.GÂRLAN
Mai apropiată cercetării noastre, cu posibilităţi suplimentare de diagnoză a relaţiilor

de grup, este concepţia şi metoda evaluării interpersonale a personalităţii a lui R. F. Bales
(1970)78, elaborată pe un mare număr de experimente, amintită şi de unii autori români,
precum Golu Pantelimon (1974)79 şi Pavel Mureşan (1980)80. R. F. Bales a dezvoltat o
viziune tridimensională asupra grupului, pe care l-a plasat într-un spaţiu parametrizat, cu
următoarele trei axe bipolare :
- o dimensiune a orientărilor sus/ jos, codificate cu U / D, respectiv ,,upward” şi
,,downward” pentru tipurile de manifestări dominative respectiv submisive;
- o dimensiune a orientărilor anterior / posterior, codificate F şi B respectiv
,,forward” şi ,,backward “ pentru tipurile de manifestări radicale, respectiv,
conservatoare ;
- o dimensiune a orientărilor laterale pe axa pozitiv / negativ, codificate P şi N
pentru manifestările de simpatie, respectiv antipatie din cadrul grupului.
Pentru a acoperi combinaţiile acestor seturi de manifestări comportamentale,
autorul perfectează un chestionar cu 26 de întrebări pentru diagnoza a 27 tipuri de
personalitate interpersonală. Acest instrument are trei forme de aplicare, unul cu caracter
fundamental şi două pentru validare şi predicţie (P. Mureşan, 1980). La administrarea lui,
fiecare întrebare, are un răspuns codificat pe direcţia specializărilor comportamentale, iar
subiectul se apreciază atât pe sine, cât şi pe ceilalţi. Redăm alăturat o punere în pagină a
acestui instrument cu codurile de răspuns utilizate, pe baza celor 3 orientări valorice de
mai sus. Pentru determinarea tipului de personalitate se parcurg următorii paşi:
1. Se face suma totală a fiecărei orientări valorice, respectiv, total U; D; P; N; F şi B.
2. Orientările opuse se compară două câte două, respectiv, U / D; P / N; F / B şi se
scad sumele mai mici din cele mai mari. De exemplu: 10/ U - 8/ D = 2 U;
13/ P -5/ N = 8 / P sau 14 / F - 4 / B = 10 / F .
3. Din aceste operaţii rezultă în fiecare caz un indice dominant; din exemplul de
mai sus acesta este 2U, 8P şi 10F. După reguli stabilite de autor în analiza
4. manifestărilor direcţionale nu se iau în considerare diferenţele mai mici de 3
puncte. Din exemplul prezentat diferenţa dintre U şi D va fi omisă fiind mai
mică de trei; astfel, ,,indicatorul sintetic direcţional final“ este format numai
din două litere respectiv ,,PF”.
5. Iar cest indicator final reprezintă tipul de personalitate interpersonală, care se
identifică într-un model descriptiv, prezentat în a doua parte a lucrării intitulat
Tipologia rolurilor de grup şi direcţiile lor valorice. Redăm în continuare şi paragrafele
acestei tipologii.
Se observă că cele 26 întrebări din chestionar corespund celor 26 tipuri de
personalitate, plus unul, respectiv tipul AVE, rezultat din anularea tuturor direcţiilor din
spaţiul tridimensional inter personal. Când examinatorul extinde administrarea
chestionarului pe tot grupul de subiecţi într-un formular centralizat, atunci prin ordonarea
nominală a rezultatelor, lângă autoevaluarea persoanei apar comparativ şi toate
retroevaluările colectivului despre el. Retroevaluările permit o marcată creştere a cantităţii
de informaţie asupra persoanei în cauză, cu analize suplimentare asupra diferenţelor de
percepţie, a tipului de personalitate şi a modului individual de relaţionare a persoanei în
colectiv. De subliniat că aceste trăsături şi caracterizări modale se obţin de pe o poziţie relativ
pasivă din partea examinatorului. Rolul psihologului examinator se rezumă la partea de
administrate şi de interpretare finală a datelor. Informaţia, efortul şi contribuţia maximă la
37
conturarea profilului de calităţi / defecte al fiecărui membru, se realizează în cea mai mare
parte prin activitatea de interevaluare a grupului respectiv. Partea de prelucrare a datelor
poate fi trecută şi pe calculator. Important este faptul că elementele de intervenţie din
partea cercetătorului sunt reduse, eventualele acuzaţii de subiectivitate manifestată din
partea sa, fiind uşor de respins.
Chestionar Bales - forma A
INSTRUCŢIUNI: La întrebările prezentate se răspunde prin DA Membri
Răspunsuri
sau NU, în dreptul fiecărei persoane. La transcriere se trec numai grupului
codificate
codurile corespunzătoare pentru DA şi respectiv NU. cu subiectul
Nume Prenume ...... Vârstă ...... Cod Cod
1 2 3 4 n
Ocupaţia ..... Şcolaritate...... DA NU
1. Primeşte el ( ea) interacţiuni din partea altora ? U D
2. Ii place să fie în fruntea grupului ? UP DN
3. Este în măsură să realizeze o sarcină importantă ? UPF DNB
4. Îşi asumă responsabilităţi pentru sarcini de conducere? UF DB
5. Tinde spre autoritate autocratică ? UNF DPB
6. Tinde să domine ? UN DP
7. Cere satisfacţii şi avantaje ? UNB DPF
8. Se crede distractiv ? UB DF
9. Este cordial şi personal ? UPB DNF
10. Vă stârneşte admiraţia ? P N
11. Ii ajută pe aceilalţi să-şi afirme sau confirme opiniile ? PF NB
12.Pledează pentru opiniile/ convingerile conservatoare ale grupului? F B
13. Tinde să fie întotdeauna obiectiv ? NF PB
14. Consideră independenţa sa individuală este foarte importantă ? N P
15. Crede că alţii se conformează prea mult
NB PF
la normele de conduită morală şi socială ?
16.Respinge superstiţiile în general ? B F
17. Dvs. îl (o) simpatizaţi ? PB NF
18. Reuşeşte să-i facă pe alţii să înţeleagă şi să simtă că îi admiră ? DP UN
19. Crede el, pentru alţii, că relaţiile de egalitate
DPF UNB
şi umanism sunt foarte importante ?
20. Este un tip introvertit, introspectiv ? DF UB
21.Crede el că este necesar să se recurgă la
DNF UPB
sacrificiu de sine pentru scopuri superioare ?
22. Este un tip refractar ? DN UP
23. Acceptă cu uşurinţă insuccesul şi retragerea ? DNB UPF
24. Pare să se abţină pasiv de la cooperare ? DB UF
25. Stabileşte relaţii şi se identifică cu persoane neprivilegiate din colectiv? DPB UNF
26. Tinde să se deprecieze ? D U
De exemplu, în caracterologia psihosocială a lui R. F. Bales, tipul UPF ocupă în

cadrul modelului tridimensional, o poziţie antero-supero-pozitivă orientată spre acţiuni de
solidaritate şi progres social, ca un tip capabil şi acceptat de colectiv pentru acţiuni de
conducere a grupului. Operaţiunea de poziţionare a persoanei în cadrul colectivului este
stabilită în primul rând de către membrii grupului, prin acţiuni cumulate de retroevaluare a
persoanei în cauză. De aceea profilul rezultat din auto-evaluare este secundar. De
asemenea, acest tip de personalitate este considerat drept ,,progresist”, diametral opus
celui ,,conservator” codificat DNB, cu o poziţie postero-negativ-inferioară în cadrul
grupului, orientat spre acţiuni de retragere, insucces social, cu tendinţe de singurătate.
38
Mictat A.GÂRLAN
Această tehnică a elaborat o modalitate de măsurare şi vizualizare a relaţiilor

psihosociale din cadrul unui grup, în acelaşi timp cu o procedură de construcţie a
personalităţii modale. La nivelul unui analist extern obiectivitatea ei constă în faptul că nu
permite libera manifestare a unor tendinţe interpretative. Oricât de fluctuante ar fi stările
de conştiinţă, fragmentele de opinii care se obţin pe baza numărului suficient de mare de
itemi, prin etapele de prelucrare a datelor, se ajunge la o fază de interverificare a lor, până la
stabilizarea unui profil modal suficient de individualizat. Ca urmare, întreaga activitate de
evaluare este una de cuantificare, scalare şi de clasare obiectivă a unor atitudini, cu o mică
pondere a celei de interpretare a datelor. Pentru redactarea tipului de personalitate autorul
oferă suplimentar şi un suport de tipologie descriptivă. Dar condiţia cea mai importantă
pentru determinarea acestor raporturi este reprezentată de gradul cât mai avansat de
intercunoaştere la nivelul grupurilor de lucru, aspect semnalat şi în metoda aprecierii
obiective a personalităţii a lui Gh. Zapan (1933). Chiar R. F. Bales face menţiunea ca
înainte de aplicarea chestionarului este obligatoriu să existe şi să se verifice o cât mai
îndelungată perioadă de coabitare şi de rezolvare colectivă a unor sarcini comune de grup.
Dar, în practica examinărilor psihologice de cabinet, întrunirea acestor condiţii face
din acest chestionar un instrument greu de utilizat. Această metodă nu se poate aplica
decât pe grupuri care posedă în istoria lor, un grad cât mai avansat de intercunoaştere.
În concluzie, prin analiză factorială şi în terminologia experimentului psihosocial, autorul a
defrişat o corelaţie stabilă între trăsăturile interne de caracter ale fiecărui membru şi
relaţiile interpersonale ale grupului său. O prezentare mai largă a tehnicii Bales a fost
realizată de M. Zlate şi Camelia Zlate (1982)81 care au remarcat la această metodă,
următoarele avantaje: posibilitatea de înscriere a datelor obţinute pentru toţi membri
grupului într-un tabel centralizator; posibilitatea analizei de poziţionare şi distribuţie a
membrilor în spaţiul relaţiilor de grup; vizualizarea poziţiei fiecărui subiect în spaţiul
tridimensional pe baza descrierilor numerice înscrise în tabelul centralizator; determinarea
coaliţiilor probabile dintre membrii grupului.
39
Tipologia 1. tipul AVE oscilant, mediu şi pluridirecţional,

rolurilor 2. tipul U orientat spre putere şi succes material,
de grup şi 3. tipul UP orientat spre succes social,
direcţiile 4. tipul UPF orientat spre solidaritate şi progres social,
lor 5. tipul UF orientat spre loialitate şi cooperare în grup,
valorice 6. tipul UNF orientat spre autoritate autocrată,
după 7. tipul UN orientat puternic spre afirmare,
Robert 8. tipul UNB orientat puternic spre individualism şi recompense,
Freed 9. tipul UB orientat spre relativism valoric,
Bales, 10 tipul UPB orientat spre sprijin emoţional şi entuziasm,
1970 11 tipul P orientat spre egalitarism,
12 tipul PF orientat spre iubire altruistă
13 tipul F orientat spre convingerile conservatoare din grup,
14 tipul NF orientat spre obiectivitate,
15 tipul N orientat spre izolare individualistă,
16 tipul NB orientat spre respingerea conformităţii sociale,
17 tipul B orientat spre respingerea convingerilor conservatoare
18 tipul PB orientat spre liberalism permisiv,
19 tipul DP orientat spre încredere în bunătatea altora,
20 tipul DPF orientat spre salvare prin dragoste,
21 tipul DF orientat spre autocunoaştere şi subiectivitate,
22 tipul DNF orientat spre auto sacrificiu pentru cauză şi valoare,
23 tipul DN orientat spre respingerea succesului social,
24 tipul DNB orientat spre insucces şi retragere,
25 tipul DB orientat spre reţinere de la cooperare,
26 tipul DPB orientat spre identificare cu cei ne privilegiaţi,
27 tipul D orientat spre dezapreciere de sine.
În privinţa limitelor metodologice al acestei metode autorii constată caracterul
formalizat şi mult prea diagnostic. Din aceste motive ei propun o nouă modalitate de
determinare a personalităţii interpersonale pe următoarele principii :
a. îmbogăţirea celor şase dimensiuni opuse cu alte câteva aspecte specifice acţiunii
individului în grup, respectiv: obiectiv / subiectiv, cooperator / individualist,
egoist / altruist, activ / pasiv, creativ / non-creativ, pacificator / tensionant,
conformist / non-conformist etc.
b. depăşirea scopului de stabilire a unui anume tip de personalitate, în vederea
unei caracterizări mai ample, pe dimensiuni mai semnificative, inclusiv spre cele
cu caracter contradictoriu, fără necesitatea unui apel suplimentar la un material
de descifrare a codurilor folosite.
De asemenea, propun două variante de lucru, astfel :
- una în care se prezintă fiecărui membru, în mod verbal sau scris, o listă cu
două dimensiuni opuse, din care se cere o opţiune pentru cea corespunzătoare
membrilor în cauză ;
- alta mai dezvoltată în care se prezintă sub formă de întrebări 9 trăsături-
tendinţe ale unor comportamente de grup, fiecare cu o scală Lickert compusă
din cinci intervale egale.
Prezentăm alăturat un formular de răspuns pentru această variantă. În cazul acestei
variante caracterizările finale de personalitate se fac prin reţinerea acelor tendinţe care
40
Mictat A.GÂRLAN
întrunesc acordul mai multor membri ai grupului. După modul de centrare a răspunsurilor
se reţin cele pozitive sau negative. Dacă evaluările sunt mai împrăştiate se face o medie
aritmetică (cu numărul total de puncte acordate, împărţit la numărul total al membrilor
care au făcut evaluarea) care se valorizează la modul următor :
- ceea ce trece de 3 puncte se reţine ca trăsătură dominant-pozitivă,
- ceea ce se plasează la nivel 3 se anulează, deoarece, după opinia autorilor
înseamnă că membrii grupului au păreri foarte contradictorii asupra persoanei,
- ceea ce este mai mic de 3 indică prezenţa trăsăturilor dominant - negative.
În acest fel, pe lângă trăsăturile dominante, se obţin şi gradele lor de manifestare.
Întrebări Subiecţii grupului
Foaie de În ce măsură subiectul ... tinde să fie : 1 2 .. n
răspuns - dominator
pentru - sociabil
varianta 2 - conformist
(Mielu - activ, participativ
Zlate şi - facilitator de interacţiuni pozitive constructiv
Camelia - altruist
Zlate, - creativ
1982) - obiectiv
- cooperator
Se notează cu : 3. într-o oarecare măsură
1. într-o foarte mică măsură 4. într-o mare măsură
2. într-o mică măsură 5. într-o foarte mare măsură
Din aceste observaţii, reţinem posibilitatea de diversificare a metodelor de evaluare
inter personală a personalităţii, pe alte dimensiuni, chiar prin instrumente mai simple faţă
de tehnica Bales. Dar, din punctul nostru de vedere cel mai semnificativ aspect semnalat
de autori constă în posibilitatea folosirii acestor proceduri nu numai pentru diagnoza
persoanei dar şi pentru analiza trăsăturilor de grup ca entitate globală, sub forma unor
profiluri de grup. Ei pun problema convertirii prin intermediul grupului a acestor
instrumente de vizualizare a trăsăturilor individuale, în instrumente de redare grafică a
trăsăturilor psihosociale ale unor grupuri ca entităţi distincte. Pentru aceste diagnoze se au
în vedere cele 16 proprietăţi ,,clasice” ale grupurilor mici prezente în orice manual de
psihologie socială, dezvoltate pe larg şi de Pantelimon Golu (1974). Pe baza lor, autorii
propun o prezentare sub forma unui chestionar cu 16 întrebări, tot cu o scală Lickert pe 5
trepte de evaluare. Pentru construcţia profilului psihosocial de grup, pe un formular cu
dublă intrare se trec pe verticală cele 16 proprietăţi şi pe orizontală cele 5 trepte de
evaluare. De asemenea, în dreptul fiecărei proprietăţi se trec mediile aritmetice rezultate de
la toţi membri grupului. În final prin unirea acestor medii aritmetice se obţine un grafic de
proprietăţi dominante şi secundare cu intensităţi diferite de la un grup la altul. Aceste
studii, cercetări, observaţii asupra raporturilor dintre trăsăturile psihologice individuale şi
cele de grup, au semnalat următoarele aspecte semnificative:
- între aceste planuri există o relaţie stabilă de influenţă reciprocă;
- aceleaşi liste de trăsături din psihologia persoanei se pot adapta şi pentru
studiul trăsăturilor de grup, sub forma unor profiluri cu caracter modal,
- tehnicile de evaluare actuale permit cuprinderea întregului cadru
al relaţiilor de grup, împreună cu tipurile posibile de personalitate.
41
Într-o Într-o
Într-o Într-o Într-o
Proprietăţile foarte foarte
mică oarecare mare
grupului mică mare
măsură măsură măsură
măsură măsură
Proprietăţile 1. Consensul
psihosociale 2. Conformism
ale 3. Autorganizarea
grupurilor 4. Coeziunea
după 5. Eficienţa
Mielu Zlate 6. Autonomia
şi 7. Controlul
Camelia Zlate 8. Stratificarea
1982 9. Permeabilitatea
10. Flexibilitatea
11.Omogenitatea
12. Tonul hedonic
13.Intimitate
14. Forţă
15.Participare
16.Stabilitate
Astfel, într-un capitol de interetnicitate noi am apelat la diferite tehnici de explorare

a grupului, pentru prezentarea cadrului de construcţie a personalităţii modale din
perspectivă socială. În cazul nostru, procedeele evaluării interpersonale a personalităţii au
fost convertite într-un model de evaluare interetnică a etnicităţii. Subiectul nostru de
investigaţie depăşeşte cadrul de examinare al unei persoane. Grupurile noastre de referinţă
se vor forma din comunităţi etnice regionale (dobrogene), care se cunosc bine între ele, în
urma unei îndelungate convieţuiri istorice. Prin aplicarea conceptelor de psihologie
diferenţială, noi vom trata comunităţile naţionale ca entităţi sociale personalizate, care prin
atitudini specifice, întreţin o varietate de relaţii etnice şi pentru o diagnoză a specificului
naţional, vom trece la caracterizarea lor, pe baza unui larg evantai de trăsături
etnopsihologice.
42
Mictat A.GÂRLAN
1.4. Un deceniu de interetnicitate şi etnopsihologie în România
În viaţa popoarelor decenii întregi, chiar secole, trec fără nici o tresărire, pentru
ca dintr-o dată evenimentele să se precipite rapid, cu perioade de mutaţii atât de
extinse şi atât de profunde, încât devin cardinale pentru istoria lor. În privinţa
României, o astfel de perioadă cu părţile sale bune şi rele, a fost deceniul ’90.
În acest timp aflat într-o continuă mişcare, cu manifestări variate în plan social,
politic, cultural, pe ţări, regiuni, minorităţi naţionale, s-a format o nouă direcţie de
cercetare academică a raporturilor majoritate/minorităţi, pentru simplul fapt că nu
există ţară etnic omogenă, regula în raport cu majoritatea fiind tocmai eterogenitatea
socială, mai ales într-o lume aflată în plin proces de globalizare. De-a lungul istoriei, în
acest domeniu al distanţelor sociale, cu tensiuni generate de diferenţe etnice şi tendinţe de
dominaţie, aceste situaţii au fost o permanentă sursă de conflicte. În acest domeniu, o
lungă serie de experienţe demonstrează legătură strânsa dintre etnicitate şi politică, atât pe
plan intern cât şi extern, în sensul că diferenţele de ordin naţional sau rasial, cu ostilităţi
posibile între ele, au fost alimentate, speculate, manipulate, activate de diferite state sau
personalităţi, tocmai pentru a provoca situaţii conflictuale, pentru a justifica sau a menţine
poziţia dominantă a unor nemuri în diverse zone ale lumii.
De fapt nu diversitatea culturală, lingvistică sau religioasă din interiorul unui stat,
produce animozităţi sau conflicte etnice. Cauza acestor probleme nu stă în diversitatea
etnică, ci în ideile, prejudecăţile, suspiciunile, orgoliile pe care politicienii pe de o parte, dar
şi cetăţenii pe de altă parte, le au despre această problemă, respectiv despre locul şi rolul
diferitelor grupuri sociale în stat şi societate. De cele mai multe ori, conţinutul specific al
unor concepte cum ar fi cel de naţiune, naţionalitate, diversitate, etnicitate şi de fapt majoritate /
minoritate sunt percepute eronat, interpretate tendenţios şi mai ales manipulate, de către
actori politici sau lideri de opinie, după interese de moment. În acest domeniu sunt uşor
de semnalat curente sociale adverse. Prima tendinţă şi cea mai răspândită este perspectivă
naţionalistă potrivit căreia un stat nu poate funcţiona în mod normal decât atunci când se
compune dintr-o societate etnic omogenă. A doua tendinţă aflată la cealaltă extremă
este perspectiva etnicistă potrivit căreia dacă un grup minoritar se distinge faţă de alte
grupuri prin diferite trăsături culturale, istorice, lingvistice sau etnice, atunci el se poate
separa de celelalte neamuri şi chiar are dreptul să revendice suveranitatea statului respectiv
sau pur şi simplu îşi poate permite construcţia unui nou stat. În asemenea cadre sociale,
mai ales în condiţii de ignoranţă, apar tot felul de naţionalisme agresive în care fiecare grup
se delimitează de celalalt şi unde diversitatea se transformă cu uşurinţă în adversitate.
Dar, după anul 1990, România se angajase pe toate planurile să respecte dreptul
minorităţilor şi să găsească soluţii la tot ansamblul acestor probleme, situaţie în care s-a
implicat şi cercetarea academică.
Într-o asemenea conjunctură istorică cu totul nouă, după o absenţă îndelungată,
acest gen de studii au avut un reviriment remarcabil. Direcţii de cercetare în acest domeniu
au fost conturate în lucrarea: Teorie şi metodă în etnopsihologie, a prof. I. Radu (1990)82, care
ulterior vor fi ordonate ca subdomeniu ştiinţific în cadrul unui manual de Psihologie
43
Socială (1994), cu accente pe dualitatea perspectivei, complementaritatea emic / etic şi

mai ales pe operaţionalizarea unor metode pentru studiul personalităţii modale.
În anul 1991, prof. S. Chelcea83 publica lucrarea: Imaginea de sine a românilor, cu
obiectivul declarat de a identifica numai calităţile psihomorale ale românilor, pe o
temă mai largă de stereotipuri etnice, stabilite prin auto-atribuire, realizată fără o
diagnoză de defecte, cu date culese în anul 1988 în cadrul unei mari anchete
psihosociologice pe 1401 cazuri. Autorul făcea menţiunea că investigaţiile sale fiind
începute într-o perioada comunistă, timp în care cuprinderea în cercetare a unor
defecte ale românilor, a fost interzisă. După anul 1990, pe aceeaşi temă a
stereotipurilor etnice a fost reluată de Septimiu Chelcea şi colaboratorii84 în alte
investigaţii. Astefel, într-o anchetă cu 1147 subiecţi, prin procedee de hetero-atribuire
calităţi/defecte la români, este dezvoltată o distribuţie a lor pe un număr mare de
variabile (maghiari, germani, romi, vârstă, sex, credinţă, şcolaritate, etc). Într-un alt
studiu, publicat în aceeaşi perioadă, pe teme de identificare naţională şi culturală, S.
Chelcea şi Maria Moţescu85, în cadrul unei anchete cu 1620 de studenţi români,
desfăşurată pe tema unor calităţi/ defecte, auto- şi hetero-atribuite, oferă date noi prin
utilizarea unui chestionar cu întrebări deschise. De asemenea, în aceeaşi viziune, pe baza
unui test cu sarcini succesive de evaluare, cu predicţii auto– şi hetero–orientate,
desfăşurate pe un lot de 150 studenţi, R. Gherghinescu86 face observaţii asupra
fenomenelor de identificare etnică, atribuire şi empatie grupală.
Dar prin amploarea direcţiilor de investigaţie, cea mai amplă cercetare
etnopsihologică, a fost iniţiată şi condusă de prof. P. Popescu Neveanu, între anii 1991–
1995, în cadrul căreia a participat şi subsemnatul. O primă prezentare teoretică, datele
preliminare ale acestui mare proiect, intitulată Etnopsihologia poporului român, au fost
publicate în lucrarea: Introducere în psihologia populaţiilor din România87, realizată pe baza unui
contract comun între Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii şi Institutul de Psihologie,
ambele ale Academiei Romane, în perioada 1993-1994. În acest studiu, realizat pe 200
subiecţi din 15 judeţe, P. Popescu Neveanu prezenta date comparative prin aplicarea în
premieră pe populaţie românească a 2 instrumente bine cunoscute în literatura de
specialitate, respectiv: Testul de personalitate Big Five (Berkeley) şi Scala distanţelor sociale
Bogardus.
De notat că aceste instrumente în premieră în România, au fost traduse şi adaptate
în varianta originală a autorilor, de prof. Septimiu Chelcea. Astfel, Chestionarul Berkeley,
apărut în anul 1990 în revista Psychology Today, nr. III, se va publica în limba română pentru
prima dată în anul 199288, iar Chestionar Bogardus –1925 se publică în anul 199389.
Dar varianta americană a Chestionarului Bogardus, chiar dacă partea de întrebări pe
categorii de atitudini luate în cercetare este bine pusă la punct, partea de aplicare a
instrumentului folosită de autor numai faţă de emigranţii sosiţi în ,,lumea nouă”, era total
nepotrivită cu structura etnică din ,,lumea veche şi bătrână a Europei”, inclusiv pentru
situaţiile de convieţuire istorică ale minorităţilor din România. În mod evident se impunea
adaptarea acestui instrument, la realităţile multietnice din Europa şi România, problemă
care a angajat multe dezbateri. În final, prof. P. Popescu Neveanu a lansat în anul 1993 o
nouă variantă, planificată pentru experimentare, în vederea elaborării unui Atlas psihologic al
populaţiilor din România, inclusiv cu minorităţi naţionale. Cu timpul, la această temă ne-am
adunat un colectiv mai larg de cercetători, fiecare cu câte un subiect de investigaţie. Astfel,
din acest colectiv, un grup de lucri compus din S. Tudor, R. Chiran şi I. Scorţan90 vor
44
Mictat A.GÂRLAN
dezvolta un studiu de relaţii etnice în reprezentarea socială a românilor care trăiesc în

diverse zone ale ţării, pe 1653 de cazuri din cinci provincii româneşti, Oltenia, Muntenia,
Moldova, Maramureş şi Transilvania cu date recoltate prin aplicarea Chestionarului Bogardus
în varianta prof. P.P. Neveanu. Avantajul acestei metode consta în faptul că estima corect
atitudinea românilor faţă de diferite grupuri etnice, cu o distanţă socială mică (de
apropiere) faţă de minoritarii germani / maghiari şi alta de distanţa mare (de evitare) faţă
de romi.
Cu toate rezultatele publicate cu această primă versiune românească a scalei
Bogardus, personal nu am agreat noua adaptare, întrucât avea un caracter unilateral, numai
din perspectiva atitudinilor directe ale românilor faţă de alte neamuri. La nivelul anului
1993, cu varianta Neveanu de chestionar Bogardus -93, atitudinea reciprocă, respectiv a
minorităţilor faţă de români, nu se putea estima. Iar această insuficienţă reprezenta un
deziderat mai vechi, formulat încă de la B.P. Haşdeu, referitor la necesitatea de a realiza un
plan mai larg al studiilor despre români cu o deschidere în recoltarea datelor şi din
perspectiva altor neamuri; ceea ce la acea dată nu exista. Toate studiile la acea dată
reprezentau, ori atitudinea românilor faţă de români, ori cel mult atitudinea lor faţă de alte
neamuri, în special faţă de romi şi maghiari. Ba chiar se considera că această direcţie este
suficientă. Dar într-o temă mai largă de etnopsihologie a românilor, era obligatorie o
metodologie echidistantă, care să cuprindă şi temele complementarităţii emic / etic, de
dualitate a perspectivelor, anunţate de mulți autori, precum: K. Pike (1965), Berry (1969),
St. Jones (1978) şi alţii, care erau direcţii de cercetare bine cunoscute la acea dată.
Astfel, în pragul Conferinţei Naţionale a Psihologilor din România, Bucureşti 1994, deşi la
secţiunea etnopsihologie au fost 10 lucrări şi 15 autori participanţi, totuşi, această mare şi
generoasă temă era departe de clarificare, pe mai multe grupuri şi direcţii de studiu.
Principalul colectiv de analişti era compus din prof. P.P. Neveanu, R. Gherghinescu şi
M. Moţescu, cu orientare tematică spre etnopsihologia românilor. P. Popescu Neveanu la
această Conferinţă a prezentat lucrarea: Introducere în etnopsihologia populaţiilor din România.
Cercetări preliminare, amintită anterior, care prezenta un prim set de rezultate obţinute cu
ajutorul probei de personalitate Big-Five. Un alt grup condus de prof. S. Chelcea,
împreună cu R. Gherghinescu şi M. Moţescu, au susţinut comunicarea: Reprezentarea socială
a identităţii naţionale a românilor, pe tema stereotipurilor etnice, tratată în continuată de S.
Chelcea şi în alte lucrări. În domeniul comparaţiilor internaţionale, alţi referenţi au fost A.
Liiceanu, prin comunicarea: Interese privind viitorul la adolescenţii români: abordare comparativă în
context european; S. Rusnac, cu studiul: Percepţia aspectului exterior al altuia în comunităţile etnice
mixte şi T. Ştefănescu prin comunicarea: Identitatea naţională şi identitatea europeană. Elemente
de restructurare a spaţiului mintal. O altă direcţie pe secţiunea minorităţi, a fost prezentată de
Elena Zamfir, cu o lucrare privind: Aspecte psihosociale ale comunităţii de romi. Un alt grup, cu
altă viziune, se compunea din I. Mânzat, M. Gârlan, D.C. Rădulescu, R. Chiran şi O
Stamatin, toţi preocupaţi de particularităţi etnopsihologice şi diferenţe regionale. Astfel, I.
Mânzat a prezentat lucrarea Selfuri şi stiluri de personalitate la olteni şi moldoveni surprinse cu
Berkeley Personality Test (Big –Five). Chiran Ruxandra a susţinut comunicarea Cercetări de
etnopsihologie în ţinutul Sibiului. Din Republica Moldova o lucrare interesantă a fost
prezentată de S. Chelcea şi O. Stamatin, cu titlul: Autoimaginea etnică a studenţilor basarabeni.
Din partea Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, înfiinţat după anul 1990, Gârlan
Mictat împreună cu Dan C. Rădulescu, au prezentat lucrarea: Etnopsihologia românilor
dobrogeni şi a minorităţilor conlocuitoare, cu rezultatele unor investigaţii de teren prin utilizarea
45
variantei Neveanu de chestionar Bogardus şi a probei de personalitate Big–Five, ambele

instrumente, la data respectivă, fiind într-o fază de pretestare.
Dar personal, eram nemulţumit de ambele probe, întrucât chestionarul Bogardus–
93 se aplica în mod unilateral, cu orientare numai pentru surprinderea atitudinilor directe
ale românilor, fără posibilitatea de analiză a atitudinile etnice reciproce. Iar chestionarul
Big–Five era un instrument de cabinet psihologic, fără valenţe etnologice, cu atât mai
puţin pentru cercetarea pe teren a unor realităţi sociale. Iar în condiţiile în care mă
înscrisesem la un doctorat în acest domeniu, nemulţumirea subsemnatului provenea dintr-
o fermă convingere, că prin aceste metode nu se putea obţine rezultate pertinente.
Înscrierea mea la acest doctorat fiind în deosebi la orientarea prof. P.P. Neveanu, care
pentru un scurt timp, între anii 1993–1994 a fost şi membru al Institutului de Cercetare a
Calităţii Vieţii (1993 –1994). Un alt motiv de nemulţumire era faptul că după 14 ani de
practică în psihologie industrială, cu două Simpozioane de Psihologie şi Informatică
organizate la Turnu Severin (în 1983 şi 1987) am fost preluat şi chiar ,,promovat” la o teză
de doctorat în domeniul Etnopsihologiei poporului român, departe de preocupările mele de
psihologia resurselor umane, din motive pur academice. Dar nu era pentru prima dată
când profesional trebuia să iau un întreg domeniu de la capăt. În 1979, psiholog fiind la
un Laborator de Psihologie Navală Constanţa, făcusem studii avansate pe erori umane în
geneza accidentelor navale din circulaţia maritimă, până la performanţa unor prognoze
reuşite în acel timp (eşuarea navei Transilvania la Galaţi, fără victime în anul 1979,
scufundarea navei Independenţa în Bosfor cu 40 de morţi şi dispăruţi, tot în anul 1979). Mai
târziu, în domeniu industrial, la Combinatul Chimic de Apă Grea Drobeta Tr. Severin
(1982-1989), împreună cu prof. Horia Pitaru, am făcut studii de periculozitate şi
complexitate a locurilor de muncă, în instalaţiile de producţie / circulaţie hidrogen sulfurat
şi apă grea, în cadrul unor dificile contracte de dotare a unui Laborator de recrutare,
selecţie, repartizare, promovare profesională, din cadrul acestui Combinat. Toate acestea
s-au realizat într-o perioadă comunistă, timp în care Catedra de Psihologie a Universităţii
Bucureşti, între anii 1980 - 1990 fusese desfiinţată.
Dar în anul 1994, într-o cu totul altă orientare faţă experienţă mea anterioară, eram
doctorand, în cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, pe o temă de
etnopsihologie, la clasa prof. P. Popescu Neveanu, cu o metodologie pe care nici măcar nu
o agream, pentru că aşa hotărâse Comisia doctorală a nou înfiinţatului Institut de
Psihologie al Academiei Romane.
Cu toate acestea, trebuie să remarc că în acel timp a existat o atmosferă pozitivă,
asemănătoare unui val în creştere, cu multe acumulări cantitative. Poate de aceea, la
această Conferinţă Naţională a Psihologilor din România, prima după anul 1990 au fost
surprinzător de mulţi participanţi interesaţi. Ba chiar au lipsit autori, cu nume ,,grele”,
respectiv clujenii Ioan Radu, Petru Iluţ şi Liviu Matei, absenţa cărora s-a resimţit. În
comunicarea subsemnatului am utilizat metodologia Institutului de Psihologie, faţă de care
abia după aplicarea şi redactarea lucrării, mi-am dat seama că nici una din aceste metode
nu erau suficient de adaptate pentru această temă. Deşi pe tema probei Big–Five au fost 3
comunicări, pentru subsemnatul devenise clar că această metodă este doar o simplă probă
de personalitate, valabilă pentru investigaţii de cabinet, puţin indicată pentru cercetări de
teren şi mai ales fără destinaţie etnică. Big Five-ul putea surprinde foarte bine aspectele de
psihologie diferenţială a persoanei, dar nu pe cele de specific etnic, fiind o construcţie de
trăsături psihologice prea puţin generice faţă de ceea ce cândva C. Rădulescu Motru
46
Mictat A.GÂRLAN
numea la români ,,calităţi bune” şi defecte91. Dar la această Conferinţă, cele mai multe
discuţii la secţiunea de etnopsihologie a românilor au fost în jurul acestui instrument. Unii
autori precum Ioan Mânzat sau Ion P. Vasilescu, au remarcat la acest test o serie de
valenţe pozitive. Mielu Zlate92 chiar va publica un articol pe marginea lui.
Pentru subsemnat, angajat la acea dată la o teză doctorală în interetnicitate, mai
importantă era construcţia unui cadru metodologic de complementaritate, pe principiul
dublei perspective, tocmai pentru surprinderea celor 9 x 9 tipuri de relaţii etnice, existente
în această zonă. Ceea ce pe baza chestionarului Berkeley nu se putea realiza. La nivelul
anului 1994, în aceeaşi fază de ,,tranziţie” era şi varianta de chestionar Bogardus, adaptată
de P. P. Neveanu. Această formă ,,îmbunătăţită” cu aplicare la români, avea două avantaje
şi un mare defect. Un avantaj consta în extensia pe 5 trepte de răspuns, faţă de numai
două trepte ale autorului (cu Da sau Nu) şi în plus, putea fi aplicată atât pe populaţia
majoritară, cât şi cea minoritară, devenind funcţională realităţilor etnice din Europa,
inclusiv România. De aceea această nouă formă de punere în pagină, a căpătat denumirea
de Bogardus-1993. Dar avea şi un defect. Completarea rubricilor etnice era facultativă şi
variabilă de la subiect la altul. Din această cauză, din teren se adunau formulare, nu după
numărul minorităţilor locale, ci după cum vroia fiecare subiect, în funcţie de cunoştinţele
pe care le avea, la modul arbitrar. Iar cu un asemenea mod de aplicare, cu acelaşi formular
nu se putea realiza o egalizare metodologică pe atitudini directe şi reciproce.
Pe de altă parte, o problemă la fel de reală în aceste demersuri erau cheltuielile
necesare pentru deplasarea şi recoltarea datelor din teren, care impunea elaborarea
suplimentară a unor proiecte de finanţare extrabugetară. Trebuie de spus că cercetările
etnice sunt costisitoare, mai ales în zone cu tensiuni sau conflice. De aceea cuprinderea
lor în temele de plan de consiliile de conducere din secţiile Academie Romane reprezenta
o mare problemă de justificare. De aceea între anii 1993–1995 şi 1995–1997, aceste
investigaţii au fost realizate pe baza a două granturi acordate de Ministerul Cercetării,
desfăşurate prin ambele Institute de Cercetare a Calităţii Vieţii şi de Psihologie.
În paralel, în cadrul Institutului de Psihologie, în anul 1995, pe baza unui referat, am
precizat dificultăţile temei şi am propus modificări la ambele instrumente de lucru. După
dezbaterea critică a testului Big–Five, s-a pus problema unui instrument suplimentar
pentru analize de trăsături, valori, stiluri etnice, care ulterior a căpătat denumirea de
Chestionar PPN-50. Originile sale au fost foarte diferite. O sursă de inspiraţie au fost
cercetările din anul 1983 ale lui P. Popescu Neveanu93, dintr-o probă de personalitate
concepută pe seriile de valori instrumentale şi finale, din lucrările lui M. Rokeach, (vezi
tabelul nr. 1). În cadrul ei, subiectului i se prezenta mai multe inventare de câte 20 de
valori fiecare şi era invitat să aşeze 20 de jetoane în ordinea preferinţelor. După un studiu
atent al ierarhiei obţinute, dacă constata nepotriviri era liber să modifice poziţiile şi să
refacă proba. În final se consemna ierarhia stabilită şi după reordonarea jetoanelor se
poate trece la un alt subiect. Dar chestionarul său era mai puţin o probă de personalitate,
numărul de itemi fiind prea mic faţă de variabilitatea individuală, scopul principal fiind
numai construcţia unui ,,profil-robot” al cadrelor didactice, similar celui de personalitate
modală.
47
Tabelul nr. 1
Probă de personalitate cu valori instrumentale şi finale,
aplicată de P. P. Neveanu pentru determinarea ,,profilului-robot”
al cadrelor didactice, cu peste 10 ani vechime în învăţământ
Rangul
Ordinea valorilor instrumentale Ordinea valorilor finale
atribuit
I Angajarea în muncă, dragoste de muncă Recunoaştere socială şi atragerea respectului
II Cinste, sinceritate, adevăr Demnitate, respect faţă de sine
III Sensibilitate afectiva, dragoste, tandreţe Independenţă în hotărâri
IV Capacitate şi competenţă profesională Prietenii autentice şi sociabilitate
V Autocontrol, stăpânire de sine, disciplină Apropierea de artă şi natură
VI Imaginaţie creativă şi inventivitate Înţelepciune, înţelegea matură a vieţii
VII Inteligenţă, gândire logică Familie armonioasă şi unită
VIII Curajul şi cutezanţa Realizări originale
IX Independenţa, încrederea în forţele proprii Linişte şi viaţă fără peripeţii
X Orizont larg şi receptivitate Umanism, contribuţie la educarea tinerilor
XI Colegialitate, ajutor Sentimentul utilităţii sociale
XII Responsabilitate şi conştiinciozitate Armonie interioară, absenţa conflictelor
XIII Curăţenie exterioară Realizarea în dragostea erotică
XIV Politeţe şi comportare manierată Valoare profesională proprie
XV Bună dispoziţie şi veselie Fericire şi mulţumire
XVI Docilitate şi ascultare Securitate psihică şi protecţie faţă de neplăceri
XVII Inteligenţă şi îngăduinţă Viaţă afectivă tumultuoasă
XVIII Tact în relaţii, înţelegerea semenilor Plăceri, viaţă plină
XIX Comunicativitate şi influenţă Confort şi belşug
XX Raportare şi credinţă religioasă Mântuirea sufletului
Alte trăsături au fost extrase din paginile lui C. Rădulescu Motru. De exemplu,
trăsătura ,,omului de caracter”, a devenit itemul ,,tăria de caracter”, iar cea a gregarismului,
a devenit trăsătura ,,imitativităţii”. Suplimentar, cu timpul am luat în analiză şi alţii itemi:
simţul umorului, simţul onoarei, spiritul comercial, spiritul întreprinzător, etc, până s-a
ajuns la proiectarea unui chestionar extins cu 81 de trăsături. Această variantă pe 6 direcţii
/ dimensiuni era similară profilurilor R.F. Bales, cu 3 orientări stilistice, respectiv:
dominativ /submisiv, progresist /conservator şi sociabilitate /nesociabilitate.
La un referat de seminar cu acest Chestionar– 81, am adus argumentul creşterii
numărului de itemi, o dată cu extensia şi diferenţierea dimensiunilor de evaluare, pentru
obţinerea unor caracterizări mai nuanţate. Surpriza mea fost că în cursul dezbaterilor acest
model a ,,căzut la vot”! Prof. P. Popescu Neveanupe a venit cu o seri de contra
argumente prin care a susţinut că problema unui asemenea instrument nu este numai de
colecţionare a unor trăsături, cât mai ales ordonarea lor într-un cadru matricial, al unei
viitoare analize de stil. El a avut două propuneri dificile; a dată creşterea numărului lor de
la 3 la 5 direcţii stilistice, dar şi scăderea numărului de itemi pentru că i se părea prea mare.
Dar tocmai în timpul acestor faze de proiectare, la nivelul anului 1995, evenimentul
care ne-a marcat eforturile a fost momentul când prof. P. Popescu Neveanu ne-a părăsit
pentru eternitate, cu o incomparabilă pierdere de suflu şi elan la această temă.
Cu toată această mare pierdere, şcoală creată de el a continuat să existe. În anul
1977, colectivul acestei teme, din cadrul Institutului de Psihologie, prin Paul Popescu
Neveanu, Ion Mânzat, Ilie P. Vasilescu, Smaranda Tudor, Ruxandra Chiran şi Mihai Petru
Craiovan va întocmii un material ştiinţific des citat şi recapitulativ pentru toate metodele
utilizate94, respectiv: Testul de personalitate Berkeley, Chestionarul de distanţă socială Bogardus şi
48
Mictat A.GÂRLAN
Chestionarul PPN –50, plus concluziile cercetărilor pe această temă din perioada anilor
1993–1995, ale ambelor Institute de Psihologie şi de Calitate a Vieţii. În această lucrare, o
atenţie deosebită este acordată expunerii Testului Berkeley cu origini istorice, referinţe şi
grupuri internaţionale de lucru, până la probleme constatate cu acest instrument. Partea de
rezultate cu acest instrument este mai puţin reprezentată, pentru că nu a existat timpul
necesar de redactare. Tot în această lucrare este amintit şi Chestionarul Bogardus ,,în varianta
Bogardus –1993“, prezentată de Smaranda Tudor, cu rezultate din judeţele Giurgiu, Olt,
Dolj şi Iaşi. Dar autoarea nu prezintă explicaţii despre formatul de chestionar utilizat,
modului de recoltare a datelor sau procedura de calcul a indicelui de distanţă socială. În
privinţa Chestionarului PPN-50, o tentativă de analiză a fost avansată de Ruxandra Chiran
cu rezultate din judeţele Braşov, Covasna, Olt şi Sibiu. Astfel, autoarea prezintă câteva
concluzii, tot fără explicaţii procedurale şi fără analize de profil etnic, din care cităm:
,,Surprinderea personalităţii poporului român a fost realizată prin aplicarea testului PPN-50
pentru experţi. Rezultatele cercetării pe loturi similare (peste 150 de persoane în cele 4
judeţe) au confirmat identitatea naţională a românilor şi au relevat percepţia maghiarilor,
germanilor şi ţiganilor. Prezentând succint trăsăturile tipice (calităţile) reliefate de experţii
pentru români şi la alte etnii, situaţia este următoarea:
- români - ospitalitate, comunicativitate, inventivitate, ataşament faţă de România;
- maghiari - preţuirea propriei identităţi etnice, mândria, independenţa, curăţenie şi
higienă;
- germani - curăţenie şi higienă, preţuirea propriei identităţi etnice, profesionalism,
simţul onoarei;
- ţigani - spirit comercial, preţuirea propriei identităţi etnice, optimismul şi
imitativitatea“.
În final, autorii studiului trag concluzia că investigaţiile nu s-a putut finaliza din
cauza dizolvării colectivului de cercetare. Dar adevărul este că această cercetare din anul
1997, nu s-a putut finaliza în primul rând datorită complexităţii şi volumului mare de date
acumulate. Ceea ce în astfel de studii se întâmplă în mod curent, aceste teme fiind
recomandabile mai multor institute de profil şi pe un termen mai lung. Ulterior din
recoltările de teren dintre anii 1993 –1996 cu ajutorul testului de personalitate Berkeley,
efectuate pe 1869 de cazuri au fost adunate, prelucrate, teoretizate şi redactate de I. P.
Vasilescu în două lucrări. Una cu titlul: Românii despre ei înşişi. Studii de teren, publicat în
199795, în cartea Psihologia vieţii cotidiene şi alta publicată în 199896, cu titlul: Românii,
asemănări şi diferenţe interregionale. Studiu de teren. Această ultimă lucrare cuprinde comparaţii
numai între românii din 8 zone geografice, pe un dublu plan: al imaginii acestor stiluri şi al
aspiraţiilor românilor faţă de ele. Iar concluzia autorului are în vedere constatarea unei
tendinţe dominantă de omogenizare a acestor planuri.
A doua parte a investigaţiilor la această temă, realizate între anii 1995–1997 în
Dobrogea, au fost teoretizate şi publicate de subsemnatul într-o altă serie de lucrări, de
exemplu: cele despre români s-au publicat în anul 199997, despre ucraineni în anul 200098,
despre turci în anul 200199 şi despre greci în anul 2002100 şi altele.
Paralel acestor publicaţii, împreună cu prof. dr. Ghe. Neacşu redactarea tezei de
doctorat a continuat. După un an de la susţinerea publică a ei, din partea Comisiei de
Atestare a Ministerului Învăţământului, am avut o surpriză care merită a fi amintită. După
depunerea şi înregistrarea lucrării, am primit o invitaţie amabilă de prezentare la Minister,
cu un text de înapoiere a ei, ceea ce pe moment mi s-a părut catastrofal. Textul era
49
nesemnat, cu câteva rânduri de recomandări pentru refacerea şi completarea lucrării. Nu

era o respingere, dar cuprindea o analiza critică, foarte utilă, cu următoarele aspecte:
a. numărul grupurilor de studiu din lucrarea dvs. este prea mic,
b. pentru analişti, nu este clară procedura de recoltare a datelor,
c. nu sunt clare nici criteriile pe baza cărora s-au ales experţii evaluatori,
cu recomandări de extindere a acestui capitol,
d. explicaţiile privind formarea grupurile etnice de investigaţie sunt
insuficiente,
e. în planul datelor statistice, lipseşte o probă de fidelitate asupra lor,
f. se recomandă scoaterea din baza de date a seriilor privitoare la autoevaluări
,,care în mod constant nu sunt obiective” şi păstrarea în analize numai a
datelor retroevaluate.
Evident că la fiecare punct existau argumente, contraargumente şi fiecare capitol
putea fi dezvoltat cu explicaţiile solicitate, ceea ce s-a şi făcut. Dar în ultima recomandare
exista o problemă foarte importantă de viziune, în care autorul nesemnat, nu exprima o
evaluare critică, cât mai ales un deziderat, de cum ar fi vrut el să fie această lucrare.
Scoaterea seriilor de date autoevaluate cu dezvoltarea diagnozei numai pe baza celor
retroevaluate, era de fapt un alt mod de lucru, valabil pentru o altă lucrare. În diagnozele
noastre, am luat ca reper numai profilul integrat, în ideea de neutraliza evaluările extreme
şi a le pune într-o construcţie cu toate datele referitoare la grupul etnice de cercetare,
indiferent dacă reprezintă comunitatea majoritară sau minoritară. Aici trebuie să facem o
observaţie general-valabilă, că la toate popoarele, există toate naţionalismele evaluărilor
extreme. Acest fenomen s-a observat de mult timp, cu diverse denumiri. De exemplu,
J. Piaget şi M. Weil în 1951101, când au studiat formarea la copii a noţiunilor de patrie
şi relaţiile cu străinii, tendinţelor de distorsiune sistematică a evaluărilor apărute în
cadrul grupurilor de referinţă (de apartenenţă), le-au dat denumirea de sociocentrism
patriotic. În alte cercetări, R. Levine şi D. Campbell în 1972102, constată că acest
sociocentrism este foarte răspândit sub forma unui stereotip universal, care intervine în
deformarea evaluărilor pe două direcţii, faţă de care au introdus noţiunile de auto- şi
hetero-stereotipuri. Dar în privinţa auto-stereotipurilor, s-a tras concluzia că acestea sunt
dominate numai de evaluări pozitive, de genul :
- suntem mândri, ne respectăm pe noi înşine şi
onorăm tradiţiile strămoşilor noştri.
- suntem loiali.
- suntem cinstiţi şi demni de încredere, nu ne lăsăm duşi de nas de străini.
- suntem curajoşi şi mergem în primele rânduri.
- ştim să ne apărăm drepturile şi proprietăţile.
- nu ne lăsăm călcaţi în picioare.
- suntem liniştiţi, amabili şi nu ne urâm decât inamicii.
- suntem morali şi curaţi.
Pe când în privinţa hetero-stereotipurilor, autorii de mai sus, constată că ele
cuprind numai evaluări negative, de genul:
- ei sunt egoişti şi egocentrici.
- se iubesc pe ei înşişi, mai mult decât ne iubesc pe noi.
- nu îşi văd decât propriile interese şi sunt exclusivişti.
50
Mictat A.GÂRLAN
- dacă pot, ne înşeală.

- nu au simţul cinstei sau al codului moral în afacerile pe care le fac cu noi.
- sunt agresivi, expansionişti. Vor să meargă înainte numai pe cheltuiala
noastră.
- sunt un popor ostil, care ne detestă.
- sunt imorali şi murdari.
Deşi aceste constatări au rezultat din experimente clasice de psihologie socială,
trebuie de spus că în privinţa relaţiilor cu străinii şi a atitudinilor faţă de ei, în toate
literaturile naţionale, inclusiv cea română, imaginea străinilor în mod frecvent a fost
asociată unor evaluări mai severe, faţă de care se poate preciza o constantă subiectivă la fel de
universală, întrucât întotdeauna când ne referim la atitudinile despre Noi, atunci vom
obţine imagini cu relatări pozitive, chiar superlative; iar când ne referim la atitudinile
despre Ei, atunci vom obţine relatări subevaluate sau chiar negative. De aceea în cazul
acestei teze, am optat ca fiecare trăsătură / dimensiune să fie cercetată şi prezentată, cu o
autoevaluare ordonată în paralel cu opt retroevaluri, efectuate de opt grupuri etnice
martor. Pe când în recomandarea acelei comisii doctorale, chiar se vroia o construcţie de
profiluri etnice, numai pe baza datelor retroevaluate şi utilizarea lor cu valoare de reper.
Ceea ce practic, era atât o altă atitudine extremă, cât şi un efort de construcţia a unei alte
lucrări, sau cel puţin a unui alt mare capitol.
Cu toate acestea, partea critică cea mai importantă a acestor recomandări, a fost cea
referitoare la efectuarea unor probe de fidelitate. Acest punct l-am reţinut şi preluat
într-un studiu distinct. Adevărul este că rezultatele acestor cercetări trezeau neîncredere,
tocmai pentru că fuseseră obţinute pe grupuri mici de cercetare, situaţie care punea
problema stabilităţii rezultatelor. Pe acest subiect, am analizat metodele de verificare a
fidelităţii pe şiruri de date comparate şi din cele două procedee clasice existente: test/
retest şi par/ impar, am ales ultima metodă. Dar cum în prelucrarea statistică nu este
important doar rezultatul, cât mai ales partea procesuală de prezentare a modului de lucru
cu aceste date s-a întocmit un nou capitol, care a fost cuprins în teză şi publicat ulterior103.
După redepunerea tezei, a mai trecut încă un an până să primesc o altă invitaţie, dar de
această dată numai pentru confirmarea ei.
Pe de altă parte, este foarte adevărat că în studiul dublei perspective realizat prin
metode statistice se obţin date mai precise, dar întreaga lucrare are un caracter foarte arid,
aceasta fiind caracteristica generală a acestui gen de studii. Problema este că în orice
investigaţie etnopsihologică, volumul datelor de analiză este foarte mare. Din start, încă
din faza de proiectare sunt luate în cercetare cel puţin 2 – 3 popoare sau minorităţi etnice,
iar volumul de date creşte exponenţial odată cu caracteristicile instrumentelor utilizate.
Iar aceste ample prelucrări de date se pot realiza pe cel puţin două mari direcţii
metodologice; una prin utilizarea documentelor scrise, literare, culturale, istorice cu o
prezentare imagologică a rezultatelor de construcţie şi alta prin utilizarea de chestionare,
interviuri, teste, mai accesibile prelucrărilor statistice, într-un cadru de orientare
personalistă. Numai că o construcţie imagologică întotdeauna va fi mai atractivă şi mai
accesibilă publicului larg, decât una statistică, care este mai abstractă, chiar dacă ea va
câştigă în partea de precizie, apropiată celei matematice. De exemplu, anchete prin
chestionare sau interviuri au fost realizate în studiul hetero-imaginilor de S. Hamady
(1965)104, P.B. Lafon (1967)105, W. Imhoof (1968)106 şi alţii. Tot pe bază de chestionar
51
A. Nicollet (1967)107 a dezvoltat un studiu asupra auto-imaginilor, iar pentru o cercetare

privind reprezentările etnice J. R. Rabier (1968)108 a utilizat teste psihologice.
În etnopsihologie, orientările personaliste sunt vizibile prin utilizarea unor
concepte din domeniul psihologiei diferenţiale, adaptate celei colective, inclusiv cei de
personalitate ,,interpersonală”, ,,modală” sau ,,de bază”, termeni utilizaţi de mulţi autori,
precum R. Bales (1969), A. Kardiner (1939), R. Linton (1945), I. Radu (1995) şi alţii.
Dar perspectiva imagologică, cu referinţele ei literar-istorice rămâne la fel de interesantă,
unele lucrări din acest domeniu fiind chiar mai ilustrative. De exemplu, pentru românii din
epoca ,,formelor fără fond”, I. L. Caragiale este mai ilustrativ decât orice studiu de
psihologie a românilor din această perioadă. Din perspectivă imagologică germană despre
românii din aceeaşi epocă, cel mai citat autor este K. Heitmann (1995), asupra căruia vom
mai revenii. Din perspectivă românească, lucrări semnificative de imagologie etnică s-au
realizat cu privire la turci prin Cornelia C. Bodea (1998)109, asupra evreilor prin A.
Oişteanu (2001)110 sau asupra ruşilor prin Leonte Ivanov (2004)111. Tot în literatura
românească, o amplă prezentare privitoare la istoria disputelor teoretice dintre
etnopsihologie şi imagologie, cu pretenţiile lor de a devenii discipline independente, au
fost realizate de Al. Gavrieliuc (2000)112 şi Luminiţa M. Iacob (2003)113. Astăzi, studiile
de psihologia popoarelor, iniţiate în 1939 de Ab. Miroglio prin şcoala de la Le
Havre, se continuă în paginile revistei Cahiers de sociologie ei culturelle. Ethnopsyhologie,
care prin noua denumire, schimbată după anul 1985, se doreşte a avea un marcat
caracter aplicativ, cu 3 obiective declarate de G. Michaud (1996)114, respectiv
cercetarea şi intervenţia la nivelul opiniilor pentru a ,,reda semnificaţiile autentice ale
cuvintelor ,,identitate, naţiune, etnie" (A. Gavreliuc, 2000, pag. 154).
La nivelul tendinţelor actuale, etnopsihologia rămâne un subdomeniu aplicativ al
psihologiei sociale, focalizat pe problematica relaţiilor etnice, a distanţelor sociale,
studiul atitudinilor cu substrat etnic, rasial sau cultural, aspecte de identitate, minorităţi şi
reprezentări etnice, stereotipuri şi prejudecăţi, etc. În această postură, în acord cu
opinia autoarei de mai sus: ,,orice câştig teoretic şi metodologic al psihologiei
alimentează şi câmpul aplicaţiilor etnopsihologice. Astfel domeniul în discuţie se bucură
de un statut de doua ori particular: este un domeniu implicit, virtual cu dublă
alimentare: prioritar de ştiinţa gazdă - psihologia, dar şi extrapsihologic prin toate
disciplinele socio-umane” (Iacob M. Luminiţa, 2003, pag. 34).
52
Mictat A.GÂRLAN
Bibliografie
1 Negulescu P. Petre, Geneza formelor culturii, Editura Eminescu, Bucureşti,1984

2 Năstase Adrian, Drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale – Reglementări în dreptul internaţional,
volumul 1-4, Asociaţia română pentru democraţie, Editura Regiei Autonome Monitorul Oficial,
Bucureşti, 1998
3 Garfinkel Harold, The Origins of the Term Ethnometodology – London , Penguin, 1974
4 Râpeanu Gheorghe, Etnometodologia, o concepţie care îşi propune valorificarea cunoaşterii omului şi a societăţii,
Revista de Sociologie Românească nr. 1/2 , 1966

5 Compans Jean, Introducere în etnologie şi antropologie, Editura Polirom, Bucureşti, 1999
6 Laplantine Francois, Descrierea etnografică, Editura Polirom, Bucureşti, 2000
7 Hegel G. Wilhelm, Prelegeri de filozofia istoriei, Editura Academiei Romane, Bucureşti, 1968
8 Murăraşu Dumitru, Comentarii eminesciene, Editura pentru literatură, Bucureşti, 1967
9 Haşdeu B. Petriceicu, Obiceiurile juridice ale poporului român, Librăria SOCECU, Bucureşti, 1882
10 Cazaneuve Jean, Sociologie du rite, Pres Universitaire de France, Paris, 1972
11 Gabriel Le Bras, Revue de psychologie des peuples , Caen, nr. 2 / 1953
12 Michaud de Guy Partage de midi. L’heure de l’ethnopsychologie, în
Cahiers de sociologie economique et culturelle – Ethnopsychologie , nr. 26 / 1996

Michaud de Guy, Identites collectives et relations inter culturelles, P.U.F., Paris, 1978
13 Sylvaine Marandou, Caractere et images des peuples, în revista Ethnopsychologie, nr. 2-3 / 1971 şi
Sylvaine Marandou, Catalogue des etudes concernant les images d’Europe, în Ethnopsychologie, nr. 4 / 1971
14 Klineberg Otto, Race et Psychologie, UNESCO, Paris, 1951
15 Miroglio Abel , La psychologie des peuples, P.U.F., Paris, 1971 şi Miroglio Abel , Paroles d’adieu , în revista
Ethnopsychologie, nr. 4 / 1972

16 Fischer Hardi, Polaritatsprofil, în Revue de psychologie des peoples, nr. 3 / 1961
17 Hollander Den, L’image de l’Amerique aux Pays-Bas, în Revue de psychologie des peoples, nr. 2 / 1960
18
Dimitrie Gusti , Cunoaştere şi acţiune în serviciul naţiunii, Ed. Institutul de Ştiinte Sociale al
României, Bucureşti, 1941
19 Motru C. Rădulescu, Psihologia poporului român,
Editura Societatea Româna de Cercetări Psihologice, Bucureşti, 1937

20 Zapan Gheorghe, Sistematizare în teoria temperamentelor,
Revista de Padagogie, Bucureşti, Vol. X / 1940

21 Chircev Anatole Psihologia atitudinilor sociale, cu privire specială la români ,
Editura Institutului de Psihologie a Universităţii Cluj , Sibiu, 1941
22 Nestor M. Ioan şi Rădulescu C. Motru, Cercetări experimentale asupra inteligentei la români ,
Laboratorul de psihologie experimentală al Facultăţii de Litere, Bucureşti, 1948

23 Chelcea Ion, Ţiganii din România: monografie etnografică,
Editura Institutului Central de Statistică, Bucureşti, 1944

24 Raţiu Anton , Restituiri - Cercetări etno-sociologice în comunităţile româneşti dincolo de Bug,
revista, Sociologie Românească nr. 1-2 /1991

25 Caramelea Vasile, Relevări ale unei analize a valorilor-premise din atlasul antropologic şi axiologic naţional,
în revista Studii şi cercetări de antropologie, nr. 16 / 1979

26 Iacob M. Luminiţa şi Teodorescu Stela, Studiu etnopsihologic la personalităţii,
în Revista de Psihologie-Academia Romana, nr. 3 /1982.

27 Iacob M. Luminiţa şi Stela Teodorescu, Etnoimaginea - obiect de studiu interdisciplinar,
Revista de Psihologie – Academia Romana, nr. 2/ l987

28 Radu Ioan, Filozofia culturii lui L. Blaga şi etnopsihologia, în revista Transilvania nr. 7/1986
29 Petcu Dionisie, Conceptul de etnic, Editura ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980
30 Katz Daniel and Bradly Keen, Racial stereotypes of one hundred college students
,Journal of Abnormal and Social psychology” nr. 28 /1933
53
31 Buchanan William and Hadley Cantril, How Nations See Each Other a study in public opinion,
Urbana: The University of Illinois Press, 1953
32 Heuse A. George , La psychologie ethnique, Paris, J. Vrin, 1953
33 Kardiner Abram, The individual and his society, the psychodynamics of primitive social organization,
Columbia University Press, New York, 1939
34 Linton Ralp, Fundamentul cultural al personalitătii, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1968
35 Dufrenne Mikel, La personalite de baze, Paris, P.U.F., 1966
36 Alfred J. Fouille, Psychologie du peuple francais, Paris,1898
Alfred J. Fouille, Esquissse psychologique des peuples europeenes Paris,1902

Alfred J. Fouille, Psychologie des idées-forces, Alcan. Paris, 1893
37 Michaud de Guy, Arhitectures, în revista Ethnopsychologie, nr. 2 / 1971
38 Thursthone L. Leon, The measurement of social attitudes, în ,,Journal of abnormal and social psychologi “, 1931
39 Prince D. Williams, Studii comparative între culturi în ,,Orizonturi noi în psihologie”
Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1973
40 Inkeles Alex and Levinson J. Daniel, National Character: the study of modal personality and sociocultural
systems, in Lindsey, (ed) Handbook of Social Psychology vol. 2 , Addison-Wesley 1954

41 Grieger Paul, La caracterologie etnique, P.U.F., Paris, 1961
42 Rene Le Senne, Traite de caracterologie, PUF, Paris, 1957
43 Marisa Zavalloni, L’identite sociale subjective et l’etude du caractere national în Ethopsychologie,
Le Havre, nr. 2-3, 1974

44 Radu Ioan, Petru Iluţ şi Liviu Matei, Psihologie socială, Editura EXE, Cluj-Napoca, 1994
45 Pike L. Kenneth, Language in Relation to a Unified Theory the Structure of Human Behavior,
Humanities Inc. New York, 1967
46 Berry W. John and Dasen R. Pierre, Culture and Cognition, London Ed. Methuen & Co. LTD, 1974
47 Jones E. Stanley, Integrating Etic and Emic Approaches in the Study of Intercultural Communication
în “Handbook of Intercultural Communication “London Sage Publications, 1978
48 Iluţ Petru, Comunicarea terminologică în disciplinele socio-umane, emic şi etic
în Studia Universitas Babes-Bolyai - Philosophia, Cluj –Napoca, 1983
49 Radu Ioan şi alţii, Metodologie psihologică şi analiza datelor, Editura Sincron, Cluj – Napoca, 1993
50 Anthony G. Dworkin; Rosalind J. Dworkin, The minority Report. An Introduction to Racial, Ethic and
Gender Relation, London (1981) (1998)
51 Wirth Luis, The Problem of Minority Groups. In:, The Science of Man in the World Crisis, New York, 1945
52 Margherita M. Sanches (colab.) De la paralysie intragroupe au conflit normatif : etudes sur l’avortement, la
contraception et la xenophobie, în Influences sociales, La teorie de l’elaboration du conflit, Niestle, 1993

53 Gabriel le Bras, Revue de psychologie des peuples , Le Havre, nr. 2 / 1965
54 Chelcea Septimiu şi Maria Moţescu, Stereotipurile etnice ale studenţilor,
Revista de psihologie – Academia Romana, nr. 1 -2 / 1996

55 Lange Anders and Westin Charles, Ethic discrimination and social identity, Mc Graw-Hil Inc. 1981
56 Camilleri Carmel, La gestion de l’identite en situation d’heterogeneite culturelle,
în La Recherche Interculturelle, tome 1. L’ Harmattan, 1990

57 Liebkind Karmela, Minority identity and identification processes: a social psychological study,
în Commentationes Scientiarum Socialium, nr. 22 / l984
58 Moscovici Serge şi Paicheler Genevieve, Social comparison and social recognition: complementary processes of
identification, în Tajfel Henri, Differentiation Between Social Groups: the Social Psychology of Intergroup Relations,
Academic Press, London, 1978
59 Turliuc Nicoleta, Construcţia identităţii minoritare în condiţii de eterogenitate culturală, în volumul
Minoritari, Marginali, Excluşi, redactori Adrian Neculau şi Gilles Ferreol, Editura Polirom, Iaşi, 1996
60 Stoetzel Jean şi Girard Alain, Sondajele de opinie publică, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975
61 Ruth Benedict, The Chrysanthemum and the Sword, Patterns of Japanese Culture, Boston, 1946
62 Jean Stoetzel, Without the chrysanthemum and the sword: a study of the attitudes of youth in post-war Japan /
54
Mictat A.GÂRLAN
by J. Stoetzel for the United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization, Heinemann,
London, 1955
63 Watson B. John, Behaviorism, University of Chicago Press, 1930
64 Allport W. Gordon, Personality: A Psychological Interpretation, Holt, Rinehart, New York, 1937
şi Allport W. Gordon, Personalitatea: o problemă de ştiinţă sau artă ? în

Revista de Psihologie, Cluj, 1938, în prezentarea lui Ştefănescu F. Goangă
65 Neveanu P. Popescu, Personalitatea şi cunoaşterea ei, Editura Militară, Bucureşti, 1969
66 Lewin Kurt, Principles of Topological Psychological, McGraw-Hill , New York, 1936
67 Stern William , Studien zur Pearsonwissenschoft, Barth, Leipzig ,1930
68 Hermans H. Jansen, On the integration of nomothetic and ideografic researh methods
in the stady of personal meaning, în Jurnal of Personality , nr. 56 / 1988

69 Eysenack J. Hans, Experiments with Drugs, Pergamon Press, Oxford, 1963
70 Prince D. Williams, Studii comparative între culturi, în Orizonturi noi în psihologie,
Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1973

71Moreno Jacob Levy, Fondaments de la sociometrie, P.U.F, Paris, 1954
72 Zapan Gheorghe, Metoda aprecierii obiective, în Anale Româno-Sovietice,
Seria Pedagogie-Psihologie, nr. 3/1957

73 Leary Timoty, Interpersonal diagnosis of personality: a functional theory and methodology of personality,
Roland Press, Ney York, 1957
74 Golu Pantelimon, Psihologie socială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974
75 Newcomb M. Theodore, Ralph H.Turner, Philip E. Converse,
Manuel de psychologie sociale, Paris P.U.F. 1970
76 Spranger Eduard, Types of Men: The Psychology and Ethics of Personality, Halle, Publication Year: 1928
77 Osgood Charles, Suci J. George, Tannenbaum H. Percy,
în G.F. Summers (ed.) Attitude Measurement, Chicago, 1970

78 Bales F. Robert, Personality and Interpersonality Behavior , Holt Rinehart and Winston, New York, 1970
79 Golu Pantelimon, Psihologie socială, Editura Didactică şi pedagogică., Bucureşti, 1974
80 Mureşan Pavel, Învăţarea socială, Editura Albatros, Bucureşti, 1980
81 Zlate Mielu şi Zlate Camelia, Cunoaşterea şi activarea grupurilor sociale, Editura Politică, Bucureşti,1982
82 Radu Ioan, Teorie şi metodă în etnopsihologie,
Revista de Psihologie– Academia Romana, nr. 1/ 1990

83 Chelcea Septimiu, Imaginea de sine a românilor,
Revista de Psihologie – Academia Romana, nr. 1-2/ 1991

84 Septimiu Chelcea, Maria Moţescu, Gherghinescu Ruxandra şi Chiran Ruxandra, Reprezentarea socială
a identităţii naţionale a românilor, în Revista de Psihologie– Academia Romana, nr. 1/1995

85 Chelcea Septimiu şi Moţescu Maria: ldentitatea naţională la studenţii români: autoimaginea şi heteroimaginile
etnice, identificare naţională şi culturală, în Revista de Psihologie– Academia Romana, nr. 3 /1995
86 Gherghinescu Ruxandra, Identificarea cu grupul etnic, atribuire şi empatie intra- şi intergrupală, în
Revista de Psihologie– Academia Romana, nr. 2/1995

87 Neveanu Paul Popescu, Introducere în psihologia populaţiilor din România, cercetări preliminare,
Revista de Psihologie– Academia Romana nr. 4 / 1994

88 Chelcea Septimiu, Revista Preţul Succesului, nr. 3, Bucureşti, 1992
89 Chelcea Septimiu, Atitudinile etnice şi măsurarea lor, în
revista Sociologia românească nr. 2-3, Bucureşti, 1993

90 Smaranda Tudor, Chiran Ruxandra şi Scorţan Irina, Relaţii interetnice în reprezentarea socială a românilor
care trăiesc în diverse zone ale ţării, Revista de Psihologie – Academia Romana, nr. 4 / 1996
91 C. Rădulescu Motru, Sufletul neamului nostru (1910), în colecţia de lucrări
Constantin Rădulescu Motru, Scrieri politice, Editura Nemira, Bucureşti, 1998

92 Zlate Mielu, Big-Five o tendinţă accentuată în cercetarea personalităţii,
în Revista de Psihologie – Academia Romana nr. 4 /1994

93 Neveanu P. Popescu, Sisteme de valori în structura personalităţii la cadrele didactice,
55
Revista de Pedagogie nr.2 / 1983

94 Neveanu P. Popescu, Ion Mânzat, Ilie P. Vasilescu, Smaranda Tudor, Ruxandra Chiran,
Mihai Petru Craiovan, O abordare teoretică şi metodologică a etnopsihologiei poporului român,
în Revista de Psihologie –Academia Romana, nr. 3 /1997.
95 Vasilescu Ilie Puiu, Românii despre ei înşişi. Studii de teren, în lucrarea Psihologia vieţii cotidiene,
Mielu Zlate (cocordonator), Editura Polirom, Iaşi, 1997

96 Ilie Puiu Vasilescu, Românii, asemănări şi diferenţe interregionale. Studiu de teren,
în Revista de Psihologie –Academia Romana, nr. 3-4 /1998

97 Gârlan Mictat, Valori, atitudini şi relaţii etnice la români, în
Revista de Psihologie -Academia Romana nr. 3-4/ 1999

98 Gârlan Mictat, Diagnoze de specific naţional în cadrul comunităţii ucrainene, în volumul
Modele de convieţuire în Europa Centrală şi de Est, Editura Muzeul Arad, 2000

99 Gârlan Mictat, Comunitatea turcă din România la sfârşit de secol XX, în volumul
Identitate · Alteritate · Multiculturalitate, Editura Muzeul Arad, 2001

100 Gârlan Mictat, Diagnoze de specific naţional în comunitatea elenă din România, în volumul
Interetnicitate în Europa Centrala şi de Est , Editura Muzeul Arad, 2002

101 Piaget Jean and Weil Anne-Marie:
Le developpement, ches l’enfant, de l’idee de patrie et des relations avec l’etranger,

Bulletin international des sciences sociales, UNESCO, Paris, 1951
102 Levine A. Robert and and Donald T. Campbell: Ethnocentrism, Theories of Conflict,
Ethnic attitudes and Group Behavior, Ed. John Wiley & Sons, London, 1972
103 Gârlan Mictat, Analiza de fidelitate a Chestionarului PPN – 50,
în Revista de Psihologie -Academia Romana, nr. 4/2003

104 Hamady Sania, Les arabes du Moyen Orient regardent la France,
în Revue de psychologie des peuples, nr. 1 , 1965

105 Lafon P. Bernard, Images laotienes, în Revue de psychologie des peuples, nr. 2 , 1967
106 Imhoof W. Van Gustaaf, L’image de Suisse aux Etats Unis, în Revue de psychologie des peuples, nr. 2 , 1968
107 Nicollet Albert , Le portrait des Havrais fait par eux-memes et par quelques autres ,
în Revue de psychologie des peuples, nr. 1, 1967

108 Rabier Jacques-Rene, Prejuges francais et prejuges allemandes, în Revue de psychologie des peuples, nr. 2 , 1968
109 Cornelia C. Bodea, Românii şi otomanii în folclorul românesc, Editura Kriterion, Bucureşti, 1998
110 Oişteanu Andrei, Imaginea evreului în cultura română, Editura Humanitas, Bucureşti, 2001
111 Leonte Ivanov, Imaginea rusului şi a Rusiei în literatura română, Editura Cartier, Bucureşti, 2004
112 Gavrieliuc Alin, Etnopsihologie, Tipografia Universităţii de Vest, Timişoara, 2000
113 Iacob M. Luminiţa , Etnopsihologie şi Imagologie – sinteze şi cercetări, Editura Polirom, Iaşi, 2003
114 Guy de Michaud , Partage de midi. L’heure de l”ethnopsychologie, în Cahiers de sociologie ei culturelle.
Ethnopsyhologie, nr. 26 din 1966
56
Mictat A.GÂRLAN
57
Imagini etnoculturale interne şi externe
Capitolul II.
IMAGINI ETNOCULTURALE
INTERNE ŞI EXTERNE DESPRE
PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN
2.1. Tentative de conturare a psihologiei poporului român,

Bogdan Petriceicu Haşdeu şi posteritatea sa
La sfârşitul secolului al XVIII-lea şi pe toată durata celui de al XIX-lea, cercetarea

ştiinţifică a determinismului social se cristalizează pe două direcţii teoretice: una de
antropologie rasială, reprezentată de Arthur de Gobineau (1855)1 şi Lapouge de Vacher
(1899)2 şi alta de etnopsihologie cu reprezentanţi de seamă prin Moritz Lazarus (1824-
1903), Hajm Steinthal (1823-1899), fondatori în anul 1860 ai unei reviste, cu titlul: Zeitschrift
für Völkerpsychologie und Sprachwissenschaft, la care ulterior se va alătura şi Wilhelm Wundt
(1900)3.
În privinţa termenului de volkerpsychologie, traducerea sa corectă este de psihologie a
poporului german, dar are şi sensul de psihologie socială germană, faţă de care W. Wundt făcea
distincţii între ,,psihologia experimentală” şi ,,psihologia populară–volkerpsychologie”, cu
caracter ,,supraindividual”, formată din limbă, mituri, obiceiuri, tradiţii, chiar legi vamale,
toate variabile de la un popor la altul, cercetate ca o ,,a doua psihologie” şi susţinea că
obiectul acestui ,,nou domeniu” nu putea fi investigat experimental, cu atât mai puţin prin
introspecţie, dar că acesta poate şi trebuia explorat prin metode comparativ-istorice.
În aceeaşi perioadă, de tematica specificului naţional vor fi atraşi şi o serie de
intelectuali români ca Jean Crăciunesco, cunoscut prin lucrarea Le peuple romain d’après ses
chants nationaux, essais de littérature et de morale, apărută la Paris în 1874 în editura Hachette,
Popescu Pană cu teza de licenţă Psihologia poporului român după literatura poporană, editată de
Universitatea Bucureşti în anul 1897 şi Nicolae Vaschide (1874-1907) cu un studiu de
Psihologie socială, Legile psihologice ale imitaţiei, în viziunea doctrinară a lui G. Tarde, apărut
iniţial la Paris în 1900, tradus şi publicat în anul următor la Bucureşti. Tot din această
perioadă trebuie menţionat şi Bogdan P. Haşdeu (1840-1907) întrucât alături de M.
Eminescu, ei sunt cei care au introdus în presa vremii termenul de psihologie etnică4. B. P.
Haşdeu va fi primul care va folosi şi termenul de etnopsihologie, în cunoscutele prelegeri ţinute
la Academia Română în anul 1880. Studiile sale pe acest domeniu, au fost reunite într-un
volum de Scrieri filozofice, prefaţat de V. Vetişanu, cu editare în anul 19855. El considera
această disciplină ca pe ,,o ştiinţă a sufletului unor naţiuni” şi recunoştea caracterul încă
neconturat al acestui domeniu. De asemenea, în componenţa etnopsihologiei a mai inclus şi
58
Mictat A.GÂRLAN
literatura populară, arta, estetica, obiceiurile şi lingvistica. Tot de la B. P. Haşdeu s-a păstrat
o cercetare multidisciplinară, inclusiv etnopsihologică, demarată dar nefinalizată.
Am considerat oportună menţionarea ei pentru că ea rezumă pentru orice analist
dificultăţile şi complexitatea cercetărilor de acest gen.
În anul 1877, autorul primeşte o adresă din partea lui D. G. Chiţu, pe atunci ministru
al Instrucţiunii Publice, cu o propunere de cercetare intitulată Obiceiurilor juridice ale poporului
român,6 pe care ministrul o motivează astfel: ,, ...spre a da o mai mare dezvoltare posibilă
studiului originilor instituţiilor noastre naţionale şi antice, cu care se ocupă astăzi mai mulţi
bărbaţi erudiţi ai ţării. Am crezut că ar fi de cel mai bun folos dacă am avea un chestionar
juridic şi unul limbistico-mitologic pentru culegerea şi descrierea moravurilor, instituţiilor şi
datinelor noastre...care să facă, ca să zic aşa, un bogat vade-mecum al învăţătorului, preutului,
revizorului etc, pentru a spicui de pe acest vast teren prin toate ţările lăcuite de Români“
(1882, pg.7). După mărturisirea sa, eminentul enciclopedist primeşte ,,cu adevărată fericire”
propunerea şi în 2-3 ani realizează o primă bibliografie de lucru. Este menţionată o lucrare
despre datini şi obiceiuri juridice a lui M. Grimm, apărută la Gottingen în anul 1854,
intitulată Deutsche Rechtsaterthumer. Dintr-o revistă ştiinţifică apărută la Agram, în anul 1866,
traduce o altă lucrare despre ,,Obiceiurile juridice la Slavi” a juristului croat dr. V. Bogisich, pe
baza unui chestionar cu 347 de întrebări. Despre această cercetare, B. P. Haşdeu notează că
abia prin 1874 dr.V. Bogisich a publicat la Zagreb o parte din concluziile sale sub titlul
Colectio consuetudinum juris apud Slavos meridionales etiamnum vigentium. De asemenea din spaţiul
rus, ,,cu pestriţa varietate a elementelor sale etnice“, actualizează un chestionar cu 127
întrebari al lui Efimenco şi Metveev, realizat în anul 1877, în cadrul unei cercetări privind
datinile ţărăneşti de lângă Arhanghelsk, sub egida Societăţii Geografice din Petersburg.
Din aceste lucrări, el va întocmi pentru spaţiul românesc un prim chestionar cu 400
întrebări repartizate în 3 secţiuni: una despre Sat (întrebarea 1 la 147), a doua despre Casă
(de la întrebarea 148 la 310) şi a treia despre Lucruri (de la întrebarea 311 la 400). Cu timpul,
el sesizează că aceste secvenţe nu sunt total corespunzătoare; după cum declară în Programa
sa : ,,împărţirea pe care am făcut-o noi înşine nu este deloc ştiinţifică, ci eminamente
poporană şi anume românească“ (1882, pag. 15). De fapt, el a încercat o adaptare a
materialului la nivelul simţului comun, pentru a se face mai bine înţeles, cu eliminarea unor
neologisme, puţin cunoscute de popor, această concepţie fiind esenţial pozitivă.
Amintim aceste aspecte întrucât, la peste un secol distanţă, într-o cercetare similară,
ne-am confruntat cu aceleaşi probleme. În prima fază de pretestare a chestionarului PPN cu
50 de itemi, am constatat lipsa de înţelegere a unor termeni. De aceea, pentru etapa de
aplicare s-a impus elaborarea unei vocabular explicativ, ca instrument auxiliar. Fără acest
vocabular am fi fost în situaţia de a renunţa la unele formulări care ar fi însemnat
deteriorarea grupărilor de itemi din cadrul analizei de stil.
În continuare, B. P. Haşdeu, deşi notează în Programa sa că respectivul chestionar cu
400 întrebări, este prea mare, ulterior îi mai adaugă un al doilea chestionar ,,lingvistico-
mitologic” cu încă 200 de itemi. Aceste două piese, în accepţiune actuală, în condiţii de
aplicare în teren, cu uşurinţă pot fi numite un chestionar-mamut, cu şanse minime în recoltarea
datelor, mai ales pentru timpurile de atunci. Pentru completarea lui, autorul face apel la
învăţători, profesori de limbă română, preoţi, revizori şcolari, notari, primari, etc în general
toţi cei pe care astăzi i-am putea denumi generic operatori de teren, cu o oarecare pregătire
şcolară, de la care va primi ,,teancuri de răspunsuri” (1985, pag. 328). După alţi doi ani, în
1884, constată că cercetarea începută merge greu şi în urma unei alocuţiuni difuzate prin
59
Academie, formulează o ,,Programă pentru adunarea datelor privitoare la limba română ”, în care
face un apel de grabnică recoltare. Dar cu tot efortul depus, nici până la sfârşitul secolului
nu s-au putut aduna toate chestionarele planificate de pe teritoriul Principatelor Unite.
După opinia noastră, aceasta s-a datorat în primul rând structurii necorespunzătoare a
instrumentului utilizat. Iar insistenţa cu care autorul a perseverat pentru menţinerea în teren
a acestui chestionar, credem că a fost motivată de lipsa de repere şi lipsa de precedent a
cercetării sale. Având în vedere varietatea elementelor de specific naţional, cu datini şi
obiceiuri variabile de la o zonă la alta, autorul s-a simţit obligat să acorde o mai mare
importanţă etapelor de validare a concluziilor. În cadrul cercetărilor multidisciplinare de
specificitate a poporului român, el a sesizat importanţa interverificării unui volum mare de
date primare obţinute numai din teren şi nu adunate din cărţi. Astfel, în instructajul său,
operatorul era orientat ,,să se ferească de a împărtăşi ca obicei al poporului vreo măsură
adusă în sat prin legea cea scrisă de astăzi ”. Datele urmau a fi culese ,,din popor”, în spiritul
bunului simţ, numai pe baza normelor de convieţuire nescrise dintre săteni. B. P. Haşdeu a
fost permanent conştient de faptul că, indiferent de construcţia modelului de cercetare,
cadrul naţional-cultural fiind foarte variat, în toate etapele va exista un risc de invalidare a
rezultatelor. Volumul uriaş de date recoltate şi posibilităţile metrologice slabe de atunci au
fost principalele dificultăţi care au condus la eşecul acestui proiect.
Este de notat cum înţelegea el principiul experimental în acest domeniu prezentat
într-un discurs ţinut la Academie în anul 1880, publicat de I. Câmpineanu (1880, pag. 27)7;
B. P. Haşdeu considera că ,,metoda experimentală constă în a aduna cu exactitate fenomene
şi iarăşi fenomene, a le compara cu de-amănuntul unele cu altele, a le grupa după
caracteristici esenţiale, pentru a trage apoi din ele o concluzie, firească, directă şi nesilită”.
Dar acest mod de lucru, în pofida unor premise valabile, exprimă şi o mare confuzie
metodologică. Aşa-zisa sa metodă experimentală era eminamente comparativă. Cu această
viziune suntem departe de principiul stimulării unor procese, al controlării unor manifestări,
al determinării unor grade de semnificaţie sau al investigării în ,,n” variante de manifestare a
unui fenomen dat. Cu toate acestea B. P. Haşdeu este primul intelectual român care a
sesizat importanţa acestui domeniu şi a pus problema individualizării unor naţiuni pe
temeiuri ştiinţifice, ceea ce îl face pilduitor din multe puncte de vedere.
Un alt autor, de la începutul secolului XX, a fost D. Drăghicescu (1870-1945), un
filozof, diplomat, primul titrat român în sociologie cu un doctorat la Paris în anul 1904, sub
conducerea lui E. Durkheim. Dintre lucrările sale amintim: Determinism biologic şi determinism
social (1903), Rolul individual în determinismul social (1904), Din psihologia poporului român (1907)8,
Partide politice şi clase sociale (1922), Adevăr şi revelaţie (1934). De interes pentru tema de faţă
este lucrarea din 1907.
După cum remarca şi V. C. Galiceni, care a prefaţat ultima ediţie din 1995, cartea lui
D. Drăghicescu, din multe puncte de vedere, ,,a apărut sub auspicii nefavorabile”, în
perioada ,,României Mici”, într-o fază de imaturitate a culturii româneşti. După părerea
noastră, printr-o aşa-zisă analiză psihologică a poporului român, autorul a realizat o lucrare
pe baza unor factori de climă, întindere geografică şi evoluţie istorică, cu multe insuficienţe
explicative. El a afirmat un determinism linear între harta ,,neisprăvită” a României de
atunci şi caracterul ,,neisprăvit” al românilor. În această viziune, în raport cu continuitatea
istorică a poporului nostru, a rezultat un număr prea mare de defecte. Astfel, notează
autorul ,, …cât timp harta ţării noastre va fi înjumătăţită şi pe teritoriul limbii româneşti vor
exista bariere, cât timp contururile organismului nostru geografic vor fi nedefinite şi
60
Mictat A.GÂRLAN
neisprăvite, nici sufletul nostru nu se poate isprăvi” (1995, pag. 416). D. Drăgicescu
consideră că nedesăvârşirea geografică a românilor afectează şi partea lor ,,mintală”, cu
următoarele aprecieri cauzale: ,,…cu privire la nedesăvârşirea operelor mintalităţii noastre –
lipsă care decurge din nedesăvârşirea spiritului românesc, rămas încă incomplet din pricina
necompletării organismului geografic – este învederat că această lipsă nu va dispare decât
dispărând cauza ei” (1995, pag. 420).
Dar, teoria factorului geografic, dezvoltată cu precădere de Montesquieu în lucrarea
Spiritul legilor, după care popoarele ar fi predestinate de istoria şi geografia lor, a demonstrat
în timp o închidere conceptuală faţă de spiritualitatea şi psihologia unui popor. Astăzi ştim
că un mediu social spiritual, activ, care a beneficiat de cultivare sistematică este independent
de geografie. În acest sens, remarcăm rezistenţa spiritual - educativă a unor minorităţi aflate
în emigraţie, de exemplu, evreii sau armenii din Europa sau italienii din America.
În perioada de fundamentare a lucrării, la sfârşit secolului XIX această teorie era deja
complet depăşită. Chiar imediat după apariţia lucrărilor lui Montesquieu (1689-1755),
enciclopedişti precum H. Holbach (1723-1789) sau Helvetius (1715-1771) au criticat sever
ideile sale şi au contestat valabilitatea concepţiilor ,,geografiste”. În problematica spirituală
ei au accentuat rolul metodelor educaţionale în modelarea structurilor de personalitate şi au
atribuit o valoare secundară factorilor de mediu natural. De asemenea, şcoala franceză de
etnopsihologie, cu un reprezentant de seamă la acea dată prin A. J. E. Fouillée (1903)9,
punea accentul pe rolul elitelor şi personalităţilor reprezentative din istoria poporului
respectiv şi nu pe factori de mediu. La sfârşitul secolului XIX, în perioada de elaborare a
lucrării sale, s-au cristalizat suficiente curente etnoculturale pentru adaptarea lor la spaţiul
naţional românesc. Cu toate acestea, sub titlul unei lucrări de psihologie, D. Drăghicescu
dezvoltă o întreagă panoramă geo-istorică a poporului român, în care sunt acuzate toate
influenţele străine la care acesta a fost supus în mod inexorabil. La el, ideea de adaptare,
acomodare, preluare, comunicare, împrumut în raport cu alte popoare, nu există. Sub
influenţa ţărilor vecine acest autor afirmă la români tot felul de defecte psihologice întinse
pe capitole întregi de interpretări istorice, foarte subiective din care cităm: ,,Urmările căderii
Ţărilor Române sub turci, Intrigile şi trădările boierilor, Grecii şi urmările lor sufleteşti, Influenţa
orientului“ etc. Când se referă la particularităţile românilor ardeleni – la acea dată aflați în
minoritate în cadrul Imperiului ,,austro-ungar”, autorul notează: ,,…adevărul este că şi
caracterul energic al transilvănenilor…nu este curat în toată masa lui. Energia lui este
departe de a egala cu cea a părinţilor noştri daco-romani. Ceea ce se mai păstrează nu este
decât o izbucnire adâncă, care se întâmplă rar şi pe care o îneacă o viaţă umilită, supusă,
fricoasă de toate zilele”(1995, pag. 352).
În acest fel, nici un neam din vecinătate nu a fost iertat de contactul cu poporul
român, pentru că: ,, ..la noi au poruncit şi s-au făcut stăpâni toţi câţi au trecut pe la noi şi pe
lângă noi. Bulgarii ne-au poruncit şi ne-au supus la voinţa, limba, religia şi organizarea lor de
stat, … ungurii ne-au poruncit, precum ne poruncesc încă în Transilvania şi Banat, …. turcii
ne-au poruncit şi au impus voinţei noastre capriciile şi obiceiurile lor, grecii ne-au poruncit
şi au pătat caracterul cu umbre nesănătoase, în sfârşit ruşii ne-au impus … până şi alfabetul
cu scrierea lor ” (1995, pag. 354).
În privinţa bulgarilor, cu referire la voievodatele şi cnezatele româneşti din epoca
medievală, D. Drăghicescu face alte afirmaţii exagerate. Deşi originea denumirilor este slavă,
aceste forme de organizare socială s-au realizat independent de influenţele străine. Românii
au împrumutat numai denumirea. Astfel, pentru el la români nota dominantă sub înrâurirea
61
vieţii sale istorice este numai neprevederea şi nepăsarea ,,….care fac ca toate lucrurile la noi să
fie provizorii şi efemere” (1995, pag. 375). La fel, ,,mintalitatea” noastră a fost influenţată
istoric ,,în chip adânc”, până a ajuns o inteligenţă incoerentă şi inegală în cugetare şi acţiune, pe
considerentul că toate fructurile ei ,,poartă pecetea inegalităţii, incoerenţei, a lipsei de
metodă şi de unitate” (1995, pag. 375). Pentru prezentarea unor calităţi D. Drăghicescu face
apel la scrierile unor călători străini prin ţările române, care de cele mai multe ori sunt mai
pertinente decât analizele lui. Astfel, din lucrarea lui R. Perrin intitulată Coup d'oeil sur la
Valachie et la Moldavie, cu apariţie concomitentă la Bucureşti şi Paris în anul 1839, redă un
citat după care ,,..femeile sunt bine făcute, talia lor care nu întrece mijlocia este zveltă şi de o
cochetărie plăcută. Ele sunt brune, blânde amabile şi prevenitoare” (1995, pag. 414).
Aceeaşi lucrare este analizată şi de N. Iorga, care reţine de la R. Perrin un plus de
impresii mai consistente din care amintim: ,,..dar [românii] sunt oameni foarte primitori,
plăcuţi, doritori de progres. Ţin mult la francezi, în care văd rezumatul cel mai complet al
civilizaţiunii europene. Femeile lor, în general frumoase, sunt excelente muzicante.
Ospitalitatea lor plină de acel bon ton întipărit cu orientalism, pe care nu l-ar renega
(renieraient) plăcutele noastre pariziene. Ele tratează orice conversaţie într-o limbă franceză
tot aşa de pură, aşa de corectă, aşa de aleasă ca aceea a locuitorilor din Bloi. Ele au deprins
jocuri apusene la baluri, la baluri mascate, unde sunt preferate cadrilul şi mazurca”
(N. Iorga ,1981, vol. III, pag. 524 -528)10.
Pentru ospitalitatea românilor ardeleni, autorul îl citează pe Alfred de Gérando, din
lucrarea La Transylvanie et ses habitants, apărută Paris în 1850, unde: ,,…românii sunt foarte
ospitalieri. Oricât ar fi de săraci niciodată nu refuză unuia mai sărac jumătatea din ceapa şi
turta lor. Această ospitalitate românii o arată chiar către necunoscuţi. Ei au obiceiul de a
pune pe marginea drumurilor vase cu apă, pentru călătorii care pot trece seara dinaintea
porţilor, lângă vasele de apă cei bogaţi mai pun şi pâine pentru cel care va veni noaptea
…”(1995, pag 414). A. de Gérando a fost apreciat de N. Iorga ca un mare prieten al clasei
dominante maghiare din Ardeal, dar şi pentru descrieri pozitive la adresa românilor ardeleni
din acel timp (1981,vol. IV, pag. 683 - 684).
În privinţa altor trăsături de caracter la români, D. Drăghicescu este de acord cu
Gustave Le Cler, un călător francez din anul 1860, fost membru al unei delegaţii militare
franceze a lui Napoleon al III-lea, trimis în Principate. La încheierea misiunii sale din anul
1867, acesta a publicat la Paris o lucrare intitulată La Moldo-Valachie, ce qu’elle a été, ce qu’elle
est, ce qu’elle pourait être, în care el notează despre firea românilor faptul că: ,,… rasa [lor] este
occidentală, căci aminteşte în privinţa limbii şi fizionomiei pe italieni şi spanioli ; numai
obiceiurile lor sunt orientale “ (1995, pag. 415). Tot din lucrarea ofiţerului francez G. le
Cler, pe care N. Iorga îl considera ,,cel mai sigur în judecăţile sale", amintim şi alte
observaţii despre ţăranii români, respectiv: ,, ..bine comandaţi, aceşti oameni ar putea ţine
piept celor mai buni ostaşi din Europa ”(N. Iorga ,1981 vol. IV, pag. 661 - 662).
Cu aceste argumente este de mare mirare de ce D. Drăghicescu a refuzat evaluarea
psihologică a unor perioade luminoase din istoria românilor aflate în proximitatea timpului
său. Ne referim numai la generaţia paşoptistă, care printr-o putere de modernizare şi un
radicalism fără precedent în istoria noastră a produs deschideri majore în modul de gândire
şi acţiune al românilor. Sub influenţa paşoptismului, românii au rupt-o cu trecutul fanariot,
cu orientul, cu balcanismul şi toată epoca medievală, cu o întoarcere definitivă în politica
ţării pe direcţia integrării vest-europene. În această privinţă autorul a refuzat adnotarea unui
lung şir de evenimente istorice decisive care au pregătit şi previzionat noua orientare social-
62
Mictat A.GÂRLAN
politică a românilor. Ne referim la momentele unice ale Unirii Principatelor, la anii

războiului pentru independenţă cu ieşirea ţării din ,,neatârnare”, la modernizarea socială,
latinizarea lingvistică, la eforturile de integrare în concertul european, până la aducerea pe
tron a unei case regale germane pentru a evita un război civil între vechile familii
domnitoare, la occidentalizarea şi promovarea tineretului, alipirea Dobrogei cu ieşirea ţării la
Marea Neagră etc. Chiar în problema dezrobirii ţiganilor, cu toată opoziţia bisericii,
generaţia paşoptistă a cultivat la români un sentiment de jenă morală faţă de vânzarea -
cumpărarea fetelor ţigănci prin acte publice cu anunţuri date în ziare. În mod perseverent,
de-a lungul a 10 ani, paşoptiştii au depăşit această complicată problemă prin 4 rânduri de
legi. Situaţia este semnificativă, întrucât în Statele Unite, în aceeaşi perioadă, americanii aflaţi
într-o situaţie similară cu emanciparea negrilor, s-au lansat într-un penibil război civil
ajungând la un pas de secesiune. Toate aceste mari momente revoluţionare din timpul său,
D. Drăghicescu a refuzat să le comenteze.
În schimb, el a prezentat o perspectivă realistă în privinţa sărăciei la români - de altfel
singura, domeniu în care a constatat ruptura socială dintre ţărani şi boieri. Din dorinţa
probabilă de a nu se implica în alte exagerări, el preferă să dea cuvântul numai unor
observatori străini. Sunt citate două lucrări ale Contelui de Salaberry (1821), amintit şi de
N. Iorga (198l, vol. ll, pag. 406), un călător francez prin Moldova şi Valahia din timpul
revoluţiei lui Tudor Vladimirescu, astfel: ,,…în general sunt puţine ţările în care soarta
ţăranilor să fie mai dispreţuită…Domnitorul, de la care ei cumpără cu taxe protecţia
[statului], nu este destul de puternic să-i apere de supuşii Porţii, nici destul de generos să-i
susţină împotriva boierilor ; apăsaţi şi despoiaţi şi de unii şi de alţii, temându-se să nu li se ia
de fisc boii şi plugul ei preferă să nu le mai aibă şi aleargă la mijloacele perfide ale
cămătarilor, cărora le vând dinainte pentru câţiva piaştri recolta lor de grâu, lână, vin şi
ceară“ (1995, pag. 386). Din aceste motive, ţăranul nu este leneş din fire, ci pentru că toată
munca lui ajunge în folosul altora. Cauza acestor trăsături o constată în modul de repartizare
al terenurilor. El dă exemplul satelor de moşneni de la Rădăuşani din Suceava şi de clăcaşi
de la Soleşti din Vaslui. La Rădăuşani, din anul 1864 până la anul 1900, terenurile s-au
redistribuit de 3 ori iar satul a ajuns să înflorească economic, pe când la Soleşti se vegetează
într-o sărăcie lucie şi ţăranii ,,îşi istovesc puterea braţelor pe moşia boierească pe care
locuiesc“ (1995, pag. 388).
El va prelua şi din observaţiile lui E. Regnault (1856), publicist francez susţinător din
străinătate al ideilor de unitate naţională a românilor, cu următorul citat: ,,Cei care trăiesc
din sudorile lor sunt învinovăţiţi de lene şi apatie. Dar, de ce ar face sforţări mai mari, când
fiecare brazdă pe care o trag pe pământ este în profitul altora. Şi de ce ar ieşi ei din
nepăsarea lor obişnuită, când fiecare îmbunătăţire în coliba lor ar fi ocazia unor noi
despuieri” (1995, pag. 387). Ca urmare, reaua credinţă a ţăranilor – susţine D. Drăghicescu,
se găseşte în sistemul de despuiere practicat de guvernanţi. Această observaţie este
susţinută şi de F. G. Laurençon (1821), un alt martor ocular al evenimentelor de la 1821,
citat de autor, care scria că: ,,şerbia în care se găsesc şi despoierile ce se comit asupra lor
[ţăranilor] i-au făcut vicleni şi înşelători. Dar greşeala este a guvernelor şi nu a lor” (1995,
pag. 391).
În pragul răscoalei de la 1907, cea mai interesantă temă prezentată de autor este
soluţia naţionalizării pământului , împreună cu susţinerea propunerii lansate de Spiru Haret
pentru înfiinţarea unei bănci agricole de stat, ambele propuneri fiind cu totul revoluţionare
pentru Principatele Române de atunci (1995, pag. 432). În opinia sa: ,,acordarea de pământ
63
celor lipsiţi [de el] este adevărata temelie, pe care se poate clădi un edificiu de reforme
economice, sociale şi morale ... Împroprietărirea ţăranilor nu se poate realiza decât prin
ideea naţionalizării solului patriei, înţelegând prin aceasta nu vreo măsură revoluţionară, ci o
îndrumare făcută cu moderaţie şi în mod treptat” (1995, pag. 432).
Din toată documentarea sa, aceasta este singura teză pozitivă care îl va salva în ochii
posterităţii. Dar această concepţie poate caracteriza un studiu de sociologie ţărănească şi nu
o lucrare de psihologie etnică.
Astfel, deşi lucrarea s-a dorit a fi o analiză psihologică a poporului român, ea a rămas
numai o frescă istorică, plină de defecte la adresa lui. În documentarea sa nu apare un
primat de trăsături etnopsihologice pozitive care să justifice continuitatea şi identitatea
românilor în spaţiul carpato-ponto-danubian. În studiul său este evident numai faptul că
acest popor a fost copleşit şi pervertit de răutatea străinilor. Ca o confirmare a metodei
greşite de fundamentare a temei numai pe bază de defecte, cu trecerea timpului observaţiile
sale au rămas inconsistente, pentru că supoziţiile sale avansate numai pe baza unor criterii
social-istorice nu s-au confirmat. După apariţia lucrării din anul 1907, românii din România
Mică au ajuns în România Mare. Această transformare s-a realizat în mod inevitabil numai
prin calităţile şi valoarea celor din timpul României Mici şi nu a celei Mari, de mai târziu. Nici
un popor nu poate progresa numai pe bază de defecte. În cultura şi progresul oricărui neam
slăbiciunile nu pot fi decisive. A nu semnala ponderea mai mare a unor calităţi în
continuitatea istorică a unor popoare reprezintă cel puţin o lipsă de intuiţie psihologică.
64
Mictat A.GÂRLAN
2.2. Studii despre români – Constantin Rădulescu Motru,

Mihai D. Ralea, Anatole Chircev, Athanase Joja şi alţii
Definirea etnicităţii prin interetnicitate reprezintă o cale de diagnoză a specificului

naţional şi de aceea, dezvoltarea unor sinteze comparative cu puncte de vedere culturale,
sociale sau filozofice, interne şi externe, datorate unor autori români şi străini, rămâne o
direcţie fertilă în personalizarea unei naţiuni. Evident că reprezentanţii punctelor de vedere
interne ar fi cei mai numeroşi, întrucât nu există intelectual de marcă în cultura românească
să nu fi atins acest subiect. Dar în orice fel de studii sau cercetări în acest domeniu rămâne
deschisă problema obiectivităţii acţiunilor de evaluare a unor trăsături prin evitarea unor
atitudini partizane sau demagogice, întinse de la denigrare până la etnolatrie, mai ales când
apar declaraţii despre popoare superioare sau inferioare. Naţionalul în sine nu este decât un
principiu formativ. El rămâne o metodă de modelare a individului în plan social prin
îmbinarea calităţilor native ale poporul său cu cele izvorâte din experienţa actuală. De aceea,
în teoria specificului naţional este greu a nominaliza intelectuali români sau străini care au
reuşit operaţiuni de individualizare etnică sau fără excese naţionaliste. Această situaţie fiind
valabilă şi în cazul psihologiei românilor cu numeroase note, studii, referinţe, observaţii în
toate epocile dezvoltării sale. Dar în marea lor majoritate aceste scrieri sunt numai analize
unicat, efectuate de personalităţi mai mult sau mai puţin ilustre, din care nu se poate extrage
un sistem de evaluare valabil, verificabil, aplicabil şi de alţi analişti. Pe de altă parte, trebuie
de adăugat că în marea lor majoritate aceşti autorii nici nu au pus problema unor modalităţi
de verificare a aserţiunilor pe căi experimentale, multe dintre ale rămânând la rangul de
observaţii personale foarte relative. Un exemplu ar fi sondajul de opinii realizat în anul 1900
în paginile periodicului Noua Revistă Română, proiectat şi prezentat de George Cojbuc,
Anghel Demetrescu, Ovid Densuşianu, C. Rădulescu Motru, sub forma unui Chestionar
privitor la psihologia poporului român, (ultimul fiind şi redactor la această revistă), cu următoarele
patru întrebări :
1. Care operă literară, după părerea dvs. exprimă cel mai bine
firea şi aspiraţiile neamului românesc ?
2. Care ar fi trăsătura dominantă din firea românului ?
3. Care sunt calităţile şi defectele ce deosebesc
naţionalitatea română de celelalte naţionalităţi ?
4. Care fapt istoric a scos mai bine la iveală calităţile şi defectele neamului românesc ?
După nota redacţiei, acest sondaj se realiza: ,,în scopul limpezirii multor probleme
sociale’’, cu solicitarea de răspunsuri alături de vârstă, profesiune şi localitatea de rezidenţă,
urmând ca cele din ţări străine să fie traduse, cu publicarea treptată a tuturor scrisorilor
sosite la redacţie în perioada iunie - octombrie 1900. Este de reţinut interesul autorilor
pentru surprinderea specificului naţional în opere literare româneşti, prezenţa unor trăsături
etnice într-un fapt concret de experienţă personală, respectiv cu invitaţii adresate românilor
de peste hotare în contact direct cu străinii din respectivele ţări. De asemenea, prin ultima
întrebare se mai dorea o analiză de corespondenţă între diverse însuşiri etno-psihologie cu
diferite evenimente istorice, ceea ce reprezintă o întreagă dezbatere greu de finalizat.
65
Dar într-o accepţiune strict ştiinţifică, acest sondaj nu poate fi considerat un

Chestionar, datorită lipsei unor modalităţi de prelucrare ulterioară a răspunsurilor, operaţie
care trebuia stabilită în acelaşi timp cu lansarea temei. Chiar din formularea întrebărilor se
vede bine că autorii nici nu s-au gândit la o astfel de prelucrare. De exemplu, întrebarea 2
avea o referinţă prin care se cerea cititorului istorisirea unui întreg episod : ,,din care să se
vadă deosebirea de purtare dintre un Român, Maghiar, Rus sau Evreu.’’, ceea ce conduce la
o variabilitate de alternative greu de prevăzut şi mai ales greu de ordonat. Iar răspunsurile
cititorilor ,,respondenţi’’ s-au publicat integral aşa cum s-au primit la redacţie, cu multe date
incomplete. De exemplu, un cititor din Viena, în vârstă de 30 ani, fără profesiune declarată,
răspunde numai la întrebarea 2 cu opinia că trăsături dominate din firea românilor ar fi
numai ,,curajul de spirit’’ şi ,,curajul de inimă’’, fără răspunsuri la întrebările 1, 3 şi 4.
Sau un medic de 26 ani, fără localitate declarată, răspunde numai la întrebările 1, 2 şi
3. El apreciază că firea şi aspiraţiile românilor se exprimă cel mai bine în ,,poezia populară’’;
la capitolul trăsăturii dominante trece scepticismul şi fatalismul; la calităţi notează firea
muncitoare şi răbdătoare, iar ca defecte sunt firea risipitoare, superficială, imorală şi
rutinieră. Un alt cititor, avocat din Piatra Neamţ, răspunde cu M. Eminescu şi notează
fatalismul ca trăsătură dominată. La calităţi generice trece: bun, blajin, milostiv şi răbdător,
iar la defecte generice notează neîncrederea, scepticismul, lipsa spiritului de economie, de
întreprindere şi de asociere, chiar leneş şi indolent. Interesant este că acelaşi cititor simte
nevoia de a mai face o separare între însuşirile ,,poporului de jos’’, caracterizat prin
curăţenie de caracter, sinceritate, entuziasm, cu oameni cu dor de neam şi ţară; faţă de
,,poporul de sus’’ considerat intrigant, linguşitor, superficial, lipsit de solidaritate,
cosmopolit şi adorator de străini, cu oameni fără caracter, fără cinste şi fără onoare, pentru
că la aceşti români: ,,cine este cinstit trece drept prost’’. Pe aceleaşi diferenţe etnice de
categorii sociale, acelaşi cititor mai remarcă la ,,clasa de mijloc’’ faptul că această categorie
socială românească ar fi una care ,,aşteaptă totul de la stat, cu înclinaţii spre funcţionarism şi
cariera armelor’’, după care românul se naşte bursier, trăieşte funcţionar şi moare pensionar,
comparativ cu ,,burghezia de sus’’ caracterizată prin vanitate şi fanfaronadă.
Amintim că la acest Chestionar au răspuns şi autori de renume precum istoricul Vasile
Pârvan sau scriitorul Jean Bart. Ultimul nota corect că: ,,problema aşa cum este pusă,
chestiunea este peste măsură de grea’’; dar dificultatea ei o punea pe seama deosebirilor care
,,înstrăinează’’ diferitele clase sociale, acestea fiind aşa de mari încât: ,,nu se poate surprinde
nici o trăsătură de unire între ele. Adesea o clasă [socială] este mai apropiată de clasa altei
naţiuni, decât de clasa aceleaşi naţii’’.
Un alt respondent a fost şi poetul Alexandru Macedonski. Acesta într-un exces de
originalitate a apreciat la români drept însuşire dominată numai ,,papagalismul’’, cu simţul
onoarei la capitolul calităţi. De asemenea, el trece poeziile lui G. Cojbuc la opere literare
reprezentative şi ,,alegerea actualei dinastii’’, ca evenimentul istoric cel mai semnificativ.
Dar la acest renumit poet, suplimentar trebuie să observăm că în caracterizarea românilor
nu a notat defecte, din cele solicitate în a treia parte de întrebări a chestionarului.
Cu ocazia acestui sondaj, o altă observaţie care trebuie operată are în vedere faptul că
în analiza lor unii cititori au simţit nevoia unor comparaţii cu alte popoare. De exemplu un
locotenent de marină notează că: ,,o altă deosebire capitală între român, evreu şi ungur este
obrăznicia’’, faţă de care românul ar fi ,, mai prejos’’ faţă de alte neamuri. La fel un alt cititor
apelează la diade comparative cu nemţii, grecii, sârbii sau evreii. Dintre aceştia numai
neamţul este privit ca un ideal de muncă şi perseverenţă, românul: ,,având dorinţa de a călca
66
Mictat A.GÂRLAN
pe urmele lui’’. Pe când la celelalte naţii asociază conotaţii negative; grecii sunt caracterizaţi
prin manifestări extreme şi oscilante cu ,,uşurinţa de a parvenii…ei ştie foarte bine să-şi facă
afacerile personale, pe când celălalt [românii] le cam neglijează’’. La rândul lor, evreii ar fi
numai un ,,vehicul de corupţiune’’, dar care: ,, se înţeleg bine între ei, pe când românii se
duşmănesc şi se ceartă pe lucruri de nimic’’. Tot atât de semnificativ este că unii respondenţi
au procedat la o distribuţie zonală de trăsături şi diferenţe etnice pe zone istorice, respectiv
Oltenia, Muntenia, Moldova sau Ardeal.
Cu toate minusurile acestui sondaj efectuat cu peste un secol în urmă, prin absenţa
unui mod de prelucrare date, dar mai ales prin relativitatea opiniilor exprimate, el va indica
realitatea acestei teme precum şi existenţa unor variate serii de trăsături şi valori specifice,
din care unele putem spune că au rămas active pe tot parcursul secolului XX. Cu toate
dificultăţile de rigoare reproducem o sistematizare a răspunsurilor în anexa acestui capitol.
Ulterior, în anul 1910, C. Rădulescu Motru, va aduna aceste date cu publicarea unei lucrări
mai amplă, cu titlul: Sufletul neamului nostru, calităţi bune şi defecte.
Dar relativitatea exprimării unor poziţii personale faţă de această temă va continua şi
mai târziu în perioada interbelică. A se vedea pesimismul şi criticismul lui E. Cioran din
Schimbarea la faţă a României, cu prima ediţie în 193611, în care fără a contesta patriotismul
autorului, vedea această ţară ca ,,îmbâcsită de superstiţie şi scepticism’’. Acest autor, cu tot
efortul său analitic în teoria ,,golurilor psihologice ale românilor” a rămas doar un revoltat
cu acuze severe la capitolul lipsei de originalitate a românilor, faţă de faptul că ei nu ar fi
avut ardoarea, eroismul şi entuziasmul dorit de el, ceea ce reprezintă alte atitudini
subiective, mai mult literare decât ştiinţifice. La fel de relativă este şi ontologia lui L. Blaga,
cu menţiunea că din toate conceptele sale poetico-filozofice (spaţiu mioritic, orizont
temporal anabasic, catabasic, etc), pentru etnopsihologie numai conceptul de matrice
stilistică, ca structură etnică ,,genuină’’, este reală şi operaţională, valabilă pentru orice
popor12.
Cu mai multă reţinere şi un mai mare efort de obiectivitate s-au pronunţat istorici
precum A. D. Xenopol, V. Pârvan, N. Iorga până la Dimitrie Onciul şi Constantin C.
Giurescu. Dar şi în cazul lor, cu toate elementele de continuitate a trăsăturilor etnice
afirmate de ei, nu credem că acestea pot fi considerate definitive. Fluctuaţii şi frecvenţe
diferite în manifestări, fie pozitive fie negative se pot observa de la o epocă la alta, sau
aceleaşi trăsături pot avea condiţionări diferite. De exemplu, recunoscuta ospitalitate a
românilor poate avea ca resort, fie inteligenţa, fie diplomaţia, fie teama sau un plus de
toleranţă, fie ceva din fiecare, sau apare mai evidentă când se ia în comparaţie cu aroganţa şi
trufia altor neamuri. Dacă la acestea mai adăugăm şi ticăloşiile politicianiste, prezente şi ele
în orice popor, care în toate timpurile au uzat de aceste însuşiri mai ales din cele negative şi
permanent le-au sacrificat pe cele pozitive de dragul unor interese electorale de moment,
putem avea o imagine suficientă asupra aspectelor acestui domeniu.
Dintre reprezentanţii de seamă ai culturii române, cu preocupări mai bine încadrate
într-o viziune etnopsihologică, merită a fi menţionaţi: Mihai D. Ralea (1896-1964), C.
Rădulescu Motru (1868-1957), Anatole Chircev (1914-1990) şi Athanase Joja (1904-1972).
În privinţa lui Mihai D. Ralea (1896-1964), psiholog, sociolog, estetician, filozof,
politician, eseist, fost vicepreşedinte al Academiei Române în perioada postbelică, a fost cel
care în anii de ruptură şi sovietizare a societăţii româneşti din perioada dictaturii comuniste,
a reuşit să menţină continuitatea unui nucleu al oamenilor de ştiinţă din epoca democraţiei
antebelice. Lucrările sale au fost reunite în volumele Interpretări (1927), Etnic şi estetic (1927),
67
Istoria ideilor sociale (1930), Atitudini (1931), Fenomenul românesc (1934), Valori (1935), Explicarea
Omului (1946), Studii de psihologie şi filozofie (1955), Sociologia succesului (1962, în colab.),
Introducere în psihologia socială (1966, în colab.). Dintre acestea, cea mai semnificativă sub raport
ştiinţific rămâne Explicarea Omului13 iar pentru observaţii de etnopsihologia românilor avem
în vedere lucrarea Fenomenul românesc14. În acest studiu, trăsăturile dominante la români
semnalate de el sunt prezenţa adapatabilităţii şi a spiritului tranzacţional (1934, pag. 6). Acestea
se manifestă cu acuitate în situaţii critice de nedreptate, de nereguli, de criză etc. Avocaţii şi
juriştii constată la români raritatea proceselor criminale – spre onoarea noastră – fără
răzbunări din ambiţii, orgolii, încăpăţânări aşa cum se întâmplă la alte neamuri. La români,
astfel de procese sunt rare. În situaţii grave de acest gen, românul preferă o tratare
tranzacţională directă şi dacă se poate fără avocaţi. M. Ralea constată actualizarea acestei
atitudini complexe sub o formă mai vizibilă şi în lumea politică. El face observaţia că în
cadrul succesiunii la putere a unor partide de stânga /dreapta, guvernările se împart între
protagonişti. Scandalurile cu energii combative apar numai atunci când se încalcă
tranzacţiile încheiate sau când unii vor să rămână la putere peste mandatul electoral. S-ar
putea spune că politica înseamnă compromis şi că lucrurile se petrec la fel în toate ţările.
Dar şi în viaţa socială, românul prezintă acelaşi bun simţ, cu toleranţă şi scepticism faţă de
manifestările răzbunătoare. Pentru el a fi rău, ranchiunos, răzbunător este echivalentul unei
stări anormale, de dezadaptare. E un fel de nebunie, care orbeşte persoana, obligă la efort, la
neglijarea intereselor, dar mai ales fixează individul într-o atitudine incompatibilă cu
transformările realizate de adversar. Românii nu suportă atitudinile de perseverenţă în
răzbunare. Pentru ei, omul perfect adaptat nu este nici bun, nici rău. El trebuie să fie şi bun
şi rău, după cum o cer împrejurările. La el, memoria răutăţii este mai scurtă. El aşteaptă un
cât de mic act de pocăinţă din partea adversarului pentru a-i strânge mâna şi a şterge totul.
De aici şi toleranţa cu o suplă acomodare la schimbarea împrejurărilor. Perseverenţa unor
neamuri în ură, răzbunare, cu atitudini de ipocrizie şi perfidie sau cu pasiuni instinctive pline
de invidie, prezente la popoarele din sudul Europei, de la portughezi până la greci şi turci,
sunt rare până la absenţă în cazul românilor. Aceştia din urmă nu înţeleg aceste atitudini şi
le găsesc foarte obositoare. Toate aceste trăsături, remarcă M. Ralea, indică prezenţa unei
capacităţi de adaptare pasivă, cu o apropiere relativă de pasivitatea orientală, dar fără a fi
abulică. De pildă, românul se adaptează cu uşurinţă în străinătate. Învaţă repede limbi
străine, se acomodează uşor la noile moravuri inclusiv la prejudecăţile locale. Nu se pierde
în melancoliile dezrădăcinaţilor, în nostalgii prelungite faţă de locurile natale, adoptă imediat
manierele claselor înalte, fără a lăsa loc să se cunoască originea lui ţărănească şi rareori un
fiu de ţăran ,,ajuns” îşi mai aduce aminte de mediul idilic din care a pornit.
De asemenea, tot în legătură cu adaptabilitatea, M. Ralea explică şi progresul modern
al românilor, fiind printre puţinele neamuri care a trecut de la perioada fanariotă la un vizibil
progres occidental. Numai că această evoluţie a fost dominată cu precădere de aspecte
formale cu mai slabe implicaţii de fond cultural. În fapt, invocata evoluţie a satisfăcut numai
criteriile de acomodare formală la noile instituţii europene. Pentru că noua civilizaţie ,,nu a
fost inventată “ pe măsura unor nevoi specific româneşti. Procesul a fost de adaptare numai
ca improvizare a unor soluţii şi instituţii străine.
Astfel, în anul 1935, M. Ralea a remarcat caracterul formal al instituţiilor noastre
constituţionale în cele mai variate domenii de activitate, de la tehnică şi industrie, până la
servicii şi comerţ. De aici el a tras concluzia că în România occidentalismul este încă
instabil, efemer pe orice plan, întrucât îi lipseşte postamentul unor creaţii de substanţă
68
Mictat A.GÂRLAN
proprie. Dar chiar formal fiind, acest progres reprezintă dovada unor capacităţi de suplă
acomodare, valabile şi pentru evoluţii viitoare. Pentru aceste situaţii, pe baza unor funcţii
similare de adaptabilitate, el recurge la analogia România -Belgia Orientului (1934, pag.18)
întrucât şi belgienii sunt un popor care s-a modernizat prin import de cultură europeană,
fără un efort de producţie proprie. Acest tip de adaptabilitate, între anumite limite poate fi
considerat pe de-o parte trăsătură pozitivă de caracter, dar şi sinteză psihologică de mai
multe însuşiri. Aceasta înseamnă că funcţia de adaptare, rapidă şi exactă la diverse
împrejurări, presupune cel puţin şi o inteligenţă dezvoltată ; pe baza căreia M. Ralea remarcă
faptul că românii pot fi recunoscuţi ca un popor inteligent ,, fără nici o exagerare naţională ”
(1934, pag. 19). După opinia sa, capacitatea de cunoaştere a românilor este vie, suplă,
limpede, cu interes activ, fără misticisme şi fără nebulozităţi. Întrucât cel care trebuie să se
adapteze în mod continuu, are nevoie de luciditate clară, fără visuri poetice sau mituri
grandioase care pot falsifica realitatea. Inteligenţa românească nu este imaginativă, ca cea
franceză şi nici prea abstractă, raţionalistă şi uscată, cu excese de logică şi rigoare precum
este cea germană. Inteligenţa românilor este mai mult ironică, implicând un efort de
excludere a naivităţii. Ea are ceva din mefienţa ţăranului român în faţa propagandei
electorale, bănuindu-i de minciună pe toţi candidaţii la alegeri (1934, pag. 21-22).
După opinia autorului, românul este cel mai puţin naiv din Europa. Toate neamurile
occidentale au în specificul lor momente de relaxare în care le place să se joace cu
inteligenţa, precum copiii. Francezul, englezul, italianul, chiar germanul au capacitatea de a
se deplasa intelectual de la ocupaţiile curente, pentru a se lăsa purtaţi de aparenţe în tot felul
de jocuri cu o credulitate înduioşătoare. În această privinţă, însă, românul nu este niciodată
un candid. Luciditatea sa, spiritul critic, sentimentul de actualitate în utilizarea inteligenţei
nu-i permit manifestări naive. În accepţiunile lui P. Janet, am putea spune că inteligenţa
românului este de un tip care nu abdică de la funcţiile realului. M. Ralea notează că ,,o astfel
de structură intelectuală din care lipseşte naivitatea şi iluzionismul, exclude fără îndoială şi
ceva din sentimentul religios” (1934, pag. 23). Acolo unde domneşte luciditatea şi bunul
simţ, sentimentul credinţei prinde mai greu. Pietatea sufletească până la adoraţie, nevoia de
comunicare mistică cu marele tot care reprezintă esenţa religioasă a vieţii sufleteşti, este mai
slab reprezentată la români. Numai în rândul ţărănimii din zonele rurale mai găsim un
sentiment religios, bazat pe un fel de bigotism, cu frica de Dumnezeu, pentru că însăşi
clerul şi categoria socială a popilor este puţin respectată. În această privinţă, este necesară
schimbarea condiţiilor vieţii morale şi sociale şi abia apoi educaţia religioasă. Funcţiile
sufleteşti cele mai bine dezvoltate la români, după M. Ralea, sunt cele care favorizează
adaptabilitatea: în primul rând cele intelectuale, precum spiritul de observaţie, inteligenţa în
înţelegerea clară şi exactă a realităţilor, dar cu unele rezerve în privinţa imaginaţiei. (1934,
pag. 25). Această rezervă poate fi amendată, pentru faptul că şi imaginaţia este tot o funcţie
intelectuală. De aceea, ţine să nuanţeze faptul că românul nu este un fantast. El nu are
tendinţa de transformare a vieţii în plăsmuiri cu pierderi de timp în reverii prelungite.
Cu toate acestea, într-o retrospectivă critică asupra scrierilor lui M. Ralea, avem faţă
de ele două observaţii pro şi contra. Una ar fi faţă de recomandarea surprinzătoare a lui M.
Ralea pentru un import de cultură europeană cu transformarea României într-o ,,Belgie a
Orientului”, ţară recunoscută pentru lipsa ei de cultură naţională. El recomandă acest
import cu referire la caracterul minor a culturii româneşti, care ar avea o circulaţie periferică,
în condiţiile în care de-a lungul perioadei postpaşoptiste, până la cea interbelică din timpul
său, acest popor a realizat producţii culturale de mare specificitate, cu o pleiadă de autori,
69
toţi de talie europeană. De fapt, astfel de înclinaţii intelectuale cosmopolite şi pro

occidentale, au fost foarte active din perioada interbelică, chiar până în prezent şi
întotdeauna s-au bazat pe comparaţii asimetrice, între Occident şi România.
Pe de altă parte, în această analiză, el a sesizat o condiţie importantă. Un studiu de
psihologie naţională, efectuat numai pe bază unor trăsături de inteligenţă şi spirit
tranzacţional este insuficient, întrucât numai pe baza acestor factori nu se pot explica
continuitatea şi stabilitatea îndelungată a unui popor, fără a menţiona ceva şi din etapele
unor demersuri istorice.
Alte clarificări teoretice au fost realizate de Constantin Rădulescu Motru, autor al
teoriei vocaţiei şi personalismului energetic. Din vasta sa operă, amintim câteva lucrări:
Cultura română şi politicianismul (1904), Psihologia martorului (1906), industriaşului (1907), a
ciocoismului (1908), a revoluţionarului (1908), Vocaţia românilor (1932), Psihologia poporului român
(1937), Românismul - Catehismul unei noi spiritualităţi (1936), Etnicul românesc (1942)15 etc.
O parte din studii au fost republicate sub titlul Personalismul energetic şi alte scrieri în Editura
Eminescu16 Altele au fost republicate de curând într-o colecţie de studii şi eseuri, intitulate
Psihologia poporului român (1998)17.
Ciclul de articole din anii 1900-1910 s-a caracterizat printr-o continuă polemică
contestatară la adresa politicianismului, considerat ,,o degenerare a adevăratei politici”, cu
efecte grave în cultura naţională. Dintre acestea, autorul va menţiona corupţia vieţii morale,
degradarea binelui, încălcarea brutală a sincerităţii şi folosirea drepturilor politice numai
pentru realizarea unor interese personale. Analiza acestor trăsături devine mai clară în
studiul Sufletul neamului nostru, calităţi bune şi defecte prezentat într-o conferinţă ţinută la Ateneu
în 21 februarie 1910, în care, între altele, se ocupă de tăria de caracter, credinţa religioasă,
atitudinea faţă de muncă, pasiunea pentru politică, conformismul şi solidaritatea, spiritul
întreprinzător, gregarismul, tradiţionalismul, în raport cu dorinţa de occidentalizare. Astfel,
în manifestările spiritului întreprinzător, la început de secol XX, autorul constată că
românul în calitate de producător: ,,aşteaptă întotdeauna să vadă ce fac alţii ca să înceapă şi
dânsul. Dacă nimeni nu începe, nu începe nici dânsul. Nici cele mai energice sfaturi nu
reuşesc ai clătina rutina şi al îndrepta spre întreprinderi individuale”(1998, pag. 40).
Comparativ cu spiritul industriaşului occidental, cel românesc prezintă o motivaţie cu
totul deosebită: ,,sufletul industriaşului din ţările apusene este stăpânit de frigurile muncii şi
riscurile luptei. Pe când în sufletul industriaşului român regăsim numai abilitatea
politicianului. Capitalistul român nu are încredere în forţele lui individuale….ca cel mai
sărac dintre compatrioţii săi, el se bizuie exclusiv pe protecţia statului“ (1998, pag. 40).
În concepţia lui C. R. Motru ,,cunoaşterea sufletului unui neam cu dezvăluirea
calităţilor şi defectelor acestuia, nu este o operă de patriotism, ci o serioasă operă de ştiinţă.
Această cunoaştere trebuie să o stabileşti cu aceeaşi obiectivitate cu care se stabileşte orişice
altă cunoştinţă despre lumea fizică”. (1998, pag. 34).
După trei decenii de activitate ştiinţifică, el va completa tezele personalismului
energetic cu cele ale analizei vocaţionale. Pentru aceasta, mai întâi a făcut o distincţie între
individualitate şi vocaţie. Pe prima o regăsim în orice manifestare psihologică, pe când cea
de a doua aparţine numai operelor de cultură, prezente la individualităţi puternice,
exprimată în performanţe supramedii. În cazul însuşirilor vocaţionale la români, el este cel
care a lansat ideea discutabilă a Marelui Anonim, preluată mai târziu şi de Lucian Blaga. În
spiritualitatea românilor raportată la cea apuseană el vede o mare lipsă de individualităţi
reprezentative, aportul acestora la fondul culturii universale fiind foarte scăzut. În opinia sa,
70
Mictat A.GÂRLAN
ceea ce izbeşte din primul moment este contribuţia foarte scăzută a celor din partea de sus,
faţă de munca anonimă şi contribuţia foarte mare a celor din partea de jos a societăţii.
Dacă în Occident regăsim opere desăvârşite numai prin individualităţi de geniu - în
opinia autorului – românii s-au afirmat numai prin colaborări colective, prin unificare lingvistică,
prin arta populară, prin latura instrumentală a muncii, prin obiceiurile pământului,
organizarea juridică etc. Această observaţie este amendabilă pentru că şi la români se pot
nota personalităţi de talie europeană precum N. Olahus, D. Cantemir, M. Eminescu, H.
Coandă sau C. Brâncuşi. Totuşi ideea Marelui Anonim, cu predominarea la români a efortului
colectiv faţă de cel individual, va fi susţinută şi de alţi filozofi. Prin această constatare, el
explică o serie de disonanţe apărute în scăderea interesului românilor pentru occidentalizare,
de la 1848 până în perioada interbelică. Cauza afirmată de autor este că individualismul
european, trecut prin ţărănismul şi imitaţia românească, a realizat în România numai
rezultate mediocre, în loc să producă opere minunate ca în Apus. Astfel: ,,pe câmp
economic, individualismul apusean, în loc a deştepta spiritul capitalismului întreprinzător, a
deşteptat poftele de prădare a avutului public. Niciunde ca în România, individualismul n-a
creat mai mulţi indivizi lacomi, cu mai puţine vocaţiuni individuale. Conştiinciozitatea,
perseverenţa în muncă, aprecierea timpului, toate aceste însuşiri pe care le admirăm la
oamenii de vocaţie din Apus, nu s-au revărsat asupra muncii româneşti. Europenizarea a
adus după sine o industrie parazitară, un comerţ bancar putred, o agricultură care ocoleşte
munca pământului şi trăieşte din legi de expediente, a fabricat indivizi români plini de pofte
şi planuri fantastice,….dar nu a fabricat, decât foarte rar indivizi productivi şi statornici în
muncă, care să ia răspunderea unor opere durabile” (1984, pag. 738).
În cadrul analizei privind rolul vocaţiei în progresul general, el precizează o relaţie de
opoziţie între ,,colaboraţia anonimilor” şi slaba promovare socială a iniţiativei individuale,
care constituie baza capitalismului european. La baza culturii apusene, remarcă el, se află
dispoziţiile vocaţionale şi nu egoismul indivizilor. În opinia lui, personalismul românesc a
fost condus în ultima sută de ani de un temperament anarhic. De aceea, cultura şi vocaţia
românilor trebuie să intre sub conducerea unei voinţe luminate, în direcţia unui personalism
energetic. Pe baza acestor observaţii, el va elabora în anul 1937 studiul Psihologia poporului
român, editat de Societatea Română de Cercetări Psihologice Bucureşti, în care va
fundamenta un nou model metodologic, cu plasarea în domeniul psihologiei sociale a
întregii problematici de determinare şi explicitare a însuşirilor sufleteşti ale unor populaţii.
În concepţia sa, aceste însuşiri se condiţionează prin 3 factori:
- fondul biologic ereditar al populaţiei;
- mediul geografic;
- caracterele instituţionale dobândite de populaţie în timpul evoluţiei sale istorice.
În fondul biologic interesează dispoziţiile normale şi mai ales patogene care
influenţează viaţa psihică a populaţiei. Dispoziţiile normale interesează mai puţin, acestea
fiind dirijabile; cele anormale sunt mai importante pentru că ies de sub controlul oricărei
educaţii. În mediul geografic se cuprind toate formele de energie care înconjoară şi
provoacă reacţii în psihologia populaţiei, respectiv: clima, natura solului, mijloacele de
producţie, terenul muncii, flora, fauna, natura graniţelor etc. În caracterele instituţionale se
cuprind toate manifestările tipice de natură spirituală. Aceste manifestări aparţin experienţei
istorice a comunităţii care, prin tradiţie, se repetă în mod constant pe perioade îndelungate.
În ele se cuprind limba şi limbajul, obiceiurile morale şi juridice, concepţiile preferate în
preţuirea lumii şi a vieţii, trăsăturile naţionale. El menţionează că gradul de influenţă al celor
71
3 factori este variabil. Pentru populaţiile cu un mare trecut istoric, actualitatea sufletească
este mai puternic influenţată de caracterele instituţionale ajunse şi ele la o puternică
consistenţă. În comunităţile cu instituţii spirituale inconsistente, factorii ereditari şi de
mediu au o influenţă covârşitoare. De aceea, specifică C. Rădulescu Motru ,,nu toate
populaţiile sunt capabile de cultură naţională. Sunt populaţii care trăiesc mii de ani fără ca în
sufletul lor să prindă rădăcini caracterele instituţionale. Ele trăiesc într-o veşnică copilărie
având un suflet stăpânit când de influenţa eredităţii biologice, când de influenţa mediului
geografic“ (1998, pg. 12-13). La popoarele care se ridică la o cultură naţională se pot nota şi
particularităţi de cristalizare a experienţelor istorice în instituţii cu funcţii spirituale specifice.
La rândul lor, instituţiile odată înrădăcinate, preiau conducerea întregii vieţi
psihologice a comunităţii cu impunerea de noi norme celorlalţi factori de mediu şi chiar
celor ereditari. În consecinţă studiile de etnopsihologie se vor diferenţia şi particulariza, de
exemplu, pe psihologia socială a poporului francez, psihologia socială a poporului englez,
psihologia socială a poporului rus etc. , fiecare cu structura şi destinul său. Aşa înţelegând
lucrurile, el prezintă şi dificultăţile acestui domeniu ştiinţific: ,,cu cât cultura unui popor este
mai veche şi mai originală, cu atât obiectul de studiu al acestei ştiinţe despre acest popor
este mai mare şi mai specific. La fel şi invers. Cu cât un popor este mai tânăr, cu o cultură
mai nouă sau mai puţin originală, cu atât şi ştiinţa noastră despre el va fi mai restrânsă şi mai
puţin specifică“ (1998, pag. 14). Cu aceste observaţii va nota şi faptul că: ,,această situaţie
este valabilă şi pentru psihologia socială a poporului român” (1998, pg.15).
Astfel, C. Rădulescu Motru ridică două probleme de factură metodologică, una a
dificultăţilor de circumscriere a însuşirilor şi alta privitoare la finalitatea lor. Astăzi, în alţi
termeni, ordonăm aceste probleme pe capitole de diagnoză şi respectiv de prognoză a
comportamentelor etnice. În acest sens, autorul face câteva observaţii de reală acuitate:
,,Oricâte date statistice şi observaţii scoase din experienţă am avea despre viaţa sufletească a
poporului român, întrucât lipseşte conştiinţa clară a finalităţii spirituale a acestei vieţi,
interpretarea datelor se va face în mod nesigur. Datele pot cel mult să justifice o finalitate
spirituală dezvăluită prin instituţii precise şi desăvârşite, dar, când această finalitate nu este
dezvăluită sau este dezvăluită nebulos şi fragmentar, atunci ele pot servi cel mult ca indicii
supuse unei discuţii. Conştiinţa poporului român are până acum despre finalitatea
spiritualităţii sale numai indicii şi încă indicii vagi” (1998, pg.15).
În continuare, comparativ cu specificul culturilor occidentale, sunt dezvoltate
observaţii personale mai vechi, puse sub semnul finalităţii trăsăturilor constatate. Putem
spune că sub o altă formă şi el a dezvoltat ideea definirii etnicului românesc prin
interetnicitate europeană. Astfel, el pune în discuţie relaţia de asemănare a individualismul
românesc dominat de tradiţia muncii colective, cu cea a individualismul occidental care ar fi lipsit
de această tradiţie. Pentru că ,,la românii din lumea satului, fiecare sătean face numai ce face
toată lumea. Altfel, ei nu se regăsesc în rândul lumii. La români, a ieşi din rândul lumii nu
este un simplu risc, ci o curată nebunie” (1998, pg. 16).
Prin urmare, individualismul românesc ar fi de altă factură decât cel apusean.
Individualismul burghez (apusean) este creator de instituţii şi chiar comercial în planul vieţii
social-economice, pe când cel românesc este considerat: ,,o simplă reacţie subiectivă,
manifestarea unui egocentrism sub influenţa factorului biologic ereditar”(1998, pg. 17).
Ajuns la această concluzie el pune o nouă problemă cu întrebarea dacă individualismul
românesc ar putea fi modelat sau nu, din care va deriva o altă trăsătură la români, respectiv
lipsa spiritului comercial. El susţine această trăsătură - defect cu observaţia că marea majoritate
72
Mictat A.GÂRLAN
a populaţiei de la sate ,,nu ştiu a valora lucrurile după valoarea lor de schimb, ci numai după
valoarea lor subiectivă de uz”. De asemenea, nici timpul nu este preţuit ca la popoarele din
Apus, situaţie faţă de care notează: ,, în târguri, românul stă şi se tocmeşte ceasuri întregi
pentru lucruri de nimic; tot aşa cum la petreceri îşi pierde zile şi nopţi întregi”(1998, pg. 25).
O altă caracteristică-defect la români ar fi neperseverenţa faţă de lucrul început. În privinţa
ei, autorul face apel la un citat din Ion Creangă, respectiv : românul este greu până se apucă să
facă ceva, că de lăsat se lasă uşor. La această însuşire C. R. Motru se opreşte cu mai multă atenţie
şi remarcă faptul că în agricultură, un român posesor de pământ este cel mai muncitor şi
mai perseverent proprietar agricol. Fie câştigul cât de mic, el nu se îndură la părăsirea
ogorului său. După opinia autorului, lipsa de perseverenţă nu ar fi specifică românilor.
Neperseverenţa la lucru şi-a făcut apariţia prin secolul XIX, odată cu europenizarea şi
înnoirea statului român, prin imitaţia instituţiilor apusene. Odată cu aceste înnoiri, în
ocuparea slujbelor de stat, românii au intrat în epoca improvizaţiilor profesionale prin
imitarea statelor occidentale. La toate popoarele civilizate, perseverenţa la lucru se susţine
printr-un singur mijloc: selecţia candidaţilor în slujbe şi profesiuni, lucru care la noi nu s-a
petrecut. Oriunde în lume, selecţia pe funcţii şi persoane care se operează în mod controlat.
Acolo unde profesiunile se ocupă fără selecţie, pe alte criterii decât cele de performanţă şi
randament, apare şi neperseverenţa la lucru. Concluziile sale au fost că şi în cazul acestei
trăsături se obţine aceeaşi disonanţă ca în cazul individualismului, respectiv, o nepotrivire
între factorul ereditar şi cel instituţional, între fondul natural de capacităţi şi structura
instituţiilor nou create. Românul, prin natura sa este răbdător, conservator şi tradiţionalist, dar
acest set de trăsături naturale au fost pervertite de o viaţă instituţională greşită, prin imitarea
unor instituţii străine. El a devenit lipsit de perseverenţă pentru că instituţiile statului l-au
obligat la improvizaţii.
Întâlnim aici accentele critice ale autorului, cu formulări prezente din faza de tinereţe
din ciclul de lucrări Cultura română şi politicianismul, în care pe lângă defecte el recunoaşte şi o
serie de trăsături favorabile, pe care le pune în discuţie în funcţie de motivaţia şi finalitatea
acestor calităţi / defecte, în unitatea sufletească a poporului român.
După C. R. Motru, în cultura română nu sunt discuţii filozofice asupra finalităţii
tipului de cultură dorit de români. Această finalitate, pe terenul vieţii sociale, politice şi
economice, după părerea autorului se reduce la denumirea de spirit burghez. De fapt, astăzi l-
am putea denumi spirit occidental. Se pune problema dacă se pot potrivi aceste caractere şi
psihologii în spiritualitatea românească. În opinia sa, spiritul occidental pe terenul vieţii
economice aduce un sentiment de supunere faţă de opinia majorităţii, cu o atitudine de
respect faţă de obligaţiile liber contractate. Pentru un occidental nu există comerţ unde
angajamentele contractate să nu fie respectate, iar pentru el comerţul este primul domeniu
de activitate. Pe teren economic, la împărţirea beneficiilor, spiritul occidental consideră
libera concurenţă un judecător suprem. Cine reuşeşte în concurenţă are drept la beneficii.
Cine pierde în concurenţă nu are dreptul să invoce apartenenţa etnică pentru că lupta pe
piaţă se dă între indivizi cu drepturi egale. În domeniul vieţii sociale, acelaşi spirit occidental
a făcut din iniţiativa individuală o virtute supremă a progresului. Pentru a păstra cultul
acestei virtuţi el o transformat proprietatea individuală într-un fundament al vieţii sociale.
Pe când la români, pe terenul vieţii politice acest acord este slab. Democraţie există,
dar se ştie că legile, obligaţiile şi angajamente asumate nu sunt respectate. Grav este că
nerespectarea lor nu se datorează unei greşite sau incomplete educaţii cetăţeneşti.
Nerespectarea legilor în psihologia românilor, în opinia sa, ar fi manifestarea directă a unui
73
individualism subiectiv, care, la români ar reprezenta un titlu de mărire şi putere.

În această privinţă, din perspectiva timpului opiniile sale pot fi considerate cam
exagerate, dar formularea trebuie localizată la perioada antebelică.
Privitor la viaţa economică romînească acest acord ar fi şi mai vag. Libera concurenţă
este insuficient integrată în moravurile poporului nostru pentru că ,,românul cere protecţie
şi beneficii numai pentru că este român” (1998, pg. 29). Aici C. R. Motru se prezintă foarte
critic. Dimpotrivă, în tradiţia de peste un secol a românilor a existat o toleranţă cu tendinţe
spre deschidere şi cosmopolitism, inclusiv interese de promovare a capitalului străin.
Românii nu s-au speriat de concurenţa străină. Ei au înţeles că prin concurenţă se vor
promova produse noi, tehnice sau culturale, cu caracter performant, iar interdicţia la import
de produse străine pe criterii naţionaliste a fost întodeauna mai slabă.
În viaţa socială apuseană, unde se produc cele mai semnificative mutaţii şi
manifestări, autorul remarcă că acest fapt este cu desăvârşire inexistent la români, pentru că:
,,gestul iniţiativei individuale pentru susţinerea progresului social cu întreprinderi mici şi
mijlocii, riscante sau prin inovaţii personale, este cel mai plăpând vlăstar al sufletului
românesc. ... şcoala nici măcar după un secol de înnoiri europene nu l-a putut fortifica. S-a
ajuns la ceva contrariu“ (1998, pg. 29). Pentru anul 1937, referitor la această situaţie, el face
următoarele observaţii: ,,Tinerimea noastră nu fuge de muncă, dar vrea o muncă în condiţii
speciale; dacă se poate fără libera concurenţă, care să se răsplătească nu după produsul ei, ci
după intenţiile muncitorului” (1998, pg. 30). De asemenea: ,,...sub mantia naţionalismului,
membrii corpului didactic au strecurat în inima tineretului nostru tendinţe antiburgheze
[antioccidentale]: unii prin propagandă directă, alţii prin toleranţă pasivă. Mentalitatea
tinerimii noastre nu este un accident romantic, ci o fatalitate ereditară “ (1998, pg. 31).
De fapt, el va restrânge problema finalităţilor etnoculturale româneşti la un acord /
dezacord cu specificul psihologiei occidentale, cu precizarea unor direcţii fundamentale în
cercetarea ştiinţifică românească. În concepţia sa, dacă această înrudire există, atunci prin
aplicarea sinceră a principiilor de politică economică vest-europeană se va putea progresa
rapid, pedepsind apucăturile care ne îndepărtează. Iar dacă această înrudire nu există, atunci
înainte de a copia alte instituţii europene, este necesar a vedea cine suntem şi ce putem face,
pentru a nu rămâne străini în propria noastră spiritualitate.
Ulterior problema finalităţii energiilor spirituale a fost dezvoltată şi în Românismul -
Catehismul unei noi spiritualităţi precum şi în lucrarea Etnicul românesc, cu plasarea temei pe
seama deciziilor politice. După părerea sa, aceste decizii au prezentat două mari slăbiciuni,
perpetuate pe o lungată de timp, de la cea paşoptistă până la cea interbelică. La peste o
jumătate de secol distanţă, el va relua teza formelor fără fond a lui Titu Maiorescu şi va
amenda politicianismul românesc, care ar fi avut o evoluţie în afara românismului. În opinia
lui, acest politicianism romînesc s-a remarcat printr-o lipsă de încredere condamnabilă în
virtuţile neamului, mai ales din partea curentelor politice conservatoare, precum şi o imitare
cu uşurinţă a unor instituţii străine, fără fond, din partea curentelor liberale.
El era convins că poporul român, tânăr prin cultura sa, are dreptul la o politică
proprie în concertul european bazată pe o educaţie superioară a însuşirilor sale naturale.
Fiind un popor capabil de unitate naţională, fără a fi asupritor, inteligent dar fără reuşită în
viaţa practică, moral şi brav fără a fi războinic, oţelit în lupta cu moartea şi sărăcia,
românismul a fost lipsit de canalizarea spre o tehnică superioară a muncii. Politicienii care i-
au văzut şi administrat sărăcia nu au fost în stare să-l îndrumare spre a fi mai econom. Nici
la nivelul funcţionarului public nu s-a găsit o şcoală cu un mod de educaţie a respectului faţă
74
Mictat A.GÂRLAN
de lucrul şi avutul public. Toată tehnica modernă care face forţa altor neamuri, la români a
rămas numai pe ceea ce le-a dat natura. La fel şi alte însuşiri necesare în viaţă economică au
rămas la nivelul unor simple trăsături naturale. şcoala nu i-a ales dascălii care să-i mijlocească
dobândirea unor aptitudini profesionale pentru comerţ, industrie, servicii, pe baza cărora
românii întreprinzători să poată pătrunde în concurenţa mondială. Întâlnim aici unele
atitudini critice prezente în pagini de tinereţe din Cultura română şi politicianismul.
Dar pentru tema noastră de cercetare ştiinţifică, ceea ce trebuie de remarcat la C. R.
Motru constă în faptul că a realizat prima teoretizare, corect fundamentată a raporturilor
complexe dintre etnic şi naţional, din literatura românească. Cadrul său explicativ, este
prezentat în lucrarea Etnicul Românesc18 cu prima ediţie în anul 1942, temă pe care o dezvoltă
în domeniul conştiinţei de comunitate, analizată interdisciplinar (antropologie, etnologie,
psihologie, sociologie generală) cu adaptare finală la domeniul psihologiei sociale.
În concepţia sa, conştiinţa de comunitate de la starea amorfă a popoarelor primitive
spre cea structurata a popoarelor contemporane, are o evoluţie în trei faze: conştiinţa
comunităţii de origine, a comunităţii de limbă şi a comunităţii de destin, cu o diferenţiere graduală
între ele, acestea fiind tot atâtea etape în dezvoltarea conştiinţei naţionale.
Membrii unui popor uniţi prin conştiinţa comunităţii de origine, au un fond rasial
comun cu o organizare socială foarte stabilă, care poate dura timp îndelungat fără nici o
schimbare, cu o mare rezistenţă la invazia unor elemente străine, cu manifestări
aproape instinctive, reduse până la orbire. Cu toate acestea: ,,societăţile formate numai
pe baza conştiinţei de origine, dacă nu au o energie proprie pentru evoluţia lor pot dispare
prin degenerare. Acesta este cazul multor societăţi de sălbatici care vegetează până în zilele
noastre. În mod obişnuit, societăţile evoluează transformându-şi treptat conştiinţa
comunităţii de origine în cea de limbă. Limba este instrumentul care înlesneşte
comunicarea între membrii societăţii şi astfel devine posibilă cultura, adică acumularea
experienţei sociale de la o generaţie la alta. Limba pe lângă acest rol de instrument, îl mai
şi pe cel de creaţie’’(pag. 14). Iar marea dezvoltare comunitară are loc pe baza comunităţii
de limbă şi nu pe aceea de origine. Prin cultivarea limbii: ,,un popor începe a cunoaşte,
ceea ce este şi ceea ce poate, …naţionalismul popoarelor europene din ultimul secol este
produsul ideologic al stăruinţei cu care fiecare din aceste popoare şi-au cultivat limba’’.
Acest proces s-a dezvoltat în lumea oraşelor, a marilor aglomerări de populaţie unde
nimeni nu mai pune probleme de origine şi tradiţie. În lumea oraşelor este nevoie de o
limbă cu altă valoare de circulaţie, spaţiu în care C.R. Motru notează că: ,,Este cu totul
altfel în aglomeraţiile mari de populaţie, în care a slăbit sau chiar a dispărut comunitatea
sufletească întreţinută prin tradiţiile etnicului. Aci, ne mai fiind o intimitate de toate
zilele între vorbitori, cuvintele schimbate între ei trebuie ca prin proprietăţile lor să
producă comunitatea de suflet necesară pentru a fi înţelese. De aceea, cu multă dreptate
limba a fost considerată un factor fundamental în constituirea naţiunilor moderne. Fără o
unitate de limbă nu se poate concepe unitatea viaţii naţionale. Şi unitatea de limbă,
pentru aglomeraţiile mari de populaţie, nu o dă direct limba vorbită în etnicul satului, ci o
dau perfecţionările care se adaugă acesteia’’(pg. 81).
Referitor la limba românilor el remarcă faptul că influenţele slavone şi greceşti au
dăinuit foarte mult, chiar până în zilele de azi, sub alte forme: ,,Cărţile slavone şi greceşti nu
se mai traduc, dar nici limba română nu se bucură încă de un respect desăvârşit. Ea nu-şi
are recunoscută autonomia. Întârziată prea mult în rolul său de a servi ca limbă de
traducere, ea nu are îndeajuns autoritatea necesară de a impune un înţeles precis cuvintelor
75
sale şi încă mai puţin autoritatea de a stăvili năvala neologismelor. Aceasta nu s-ar fi
întâmplat, dacă în secolele trecute ea ar fi fost dintr-un început folosită de biserică şi apoi
treptat de gândirea românească în legi, în ştiinţă şi în literatură. Lipsa de a fi făcut un lung
stagiu se răzbună astăzi. Sperăm, însă, că prin mijlocirea instituţiilor şcolare şi de cultură ale
Statului să înlăture aceste neajunsuri, aşa încât limba să-şi îndeplinească pe deplin rolul la
care este chemată pentru realizarea unităţii noastre naţionale (pg. 83).
La cele două forme de etnic, unul fundat pe conştiinţa comunităţii de origine şi altul
pe cea a comunităţii de limbă, o dată cu organizarea modernă a statelor europene se adaugă
un al treilea nivel, fundat pe conştiinţa comunităţii de destin. Acest al treilea nivel, C.R.
Motru îl reconsideră ca foarte important în momente de război şi îi acordă o deosebită
atenţie. În evoluţia relaţiilor etnice şi internaţionale, peste nivelul conştiinţei de origine
îngemănat cu cel de limbă, se suprapune şi se dezvoltă conştiinţa comunităţii de destin.
Acest al treilea nivel ,,nu vine din tradiţie şi nu este latent, ci este una clară, luminoasă, fiind
sprijinită pe voinţă’’. În viziunea sa, din conştiinţa comunităţii de destin ,,fac parte cei care
ţin la linia unui destin comun cu preţul oricărui sacrifıciu’’. El va face această delimitare în
contextul timpului său, al României anului 1941, sfâşiată de război, de rapturile teritoriale
ale ţărilor vecine, faţă de care pune problema conştiinţei comunităţii de destin pe doua mari
planuri; unul referitor la delimitarea suveranităţii naţionale şi altul la statutul minorităţilor
etnice, astfel: ,,în amândouă [planurile] ordinea de fapte pentru o bună orientare politică
nu se poate face decât pe baza unei cunoştinţe ştiinţifice a etnicului de destin’’ (pg. 127).
Doar că acest al treilea nivel de conştiinţă pentru el este mai mult un deziderat, faţă
de care se întreabă retoric: ,,Există oare pe teren politic asemenea comunităţi de destin, şi
dacă există, cum s-au organizat şi cum influenţează ele conducerea actuală a politicii
internaţionale ? Aceste comunităţi de destin există şi sunt foarte puternice. În primul rând
sunt: Comunitatea naţional-socialistă germană, Italia fascistă şi Imperiul japonez, după
care urmează altele pe cale de constituire. Între ele sunt câteva diferenţe dar structura lor
de bază este aceeaşi. În rândurile ce urmează, noi avem în vedere Comunitatea naţional-
socialistă germană a cărei organizare exercită cea mai puternică influenţă în politica
mondială’’ (pg.124). Cu înţelegere faţă de situaţia critică a timpului său, el vede viitorul
României ca fiind plin de neprevăzut şi de aceea recomandă o solidarizare nu numai între
membrii naţiunii, ci între toate naţiunile cu aceluiaşi destin.
Astăzi, după mai bine de o jumătate de secol, când după anul 2007 România a aderat
la Uniunea Europeană, este uşor a spune că previziunile sale au fost corecte, respectiv:
,,Europa viitoare va fi organizată pe baza comunităţii de destin. Naţiunile ameninţate de
primejdii comune îşi vor asigura viitorul printr-o apărare comună şi astfel vor intra
împreună în acelaşi spaţiu vital. Ele vor trebui să recunoască deasupra suveranităţii lor o
organizare juridică supra naţională, cerută de legea propriei lor conservări. O organizare
juridică supra naţională va trebui, de asemenea să soluţioneze şi vechea problemă a
minorităţilor străine de pe teritoriul unei naţiuni. Ştiinţa etnicului este chemată să găsesc
un leac şi iredentismului naţionalist de odinioară’’ (pg. 128).
Pe aceste direcţii de cercetare, obiectul etnopsihologiei după C.R. Motru, ar fi
descrierea şi explicarea condiţiilor care întreţin cele trei forme ale conştiinţei de comunitate,
care fiind foarte largă, recomandă: ,,să se introducă despărţiri şi să se cerceteze îndeosebi
etnicul redus la comunitatea de origine, faţă de etnicul întins la comunitatea de limbă şi
destin’’. În mod aplicativ, comunitatea de origine ar reprezintă etnicul, iar comunitatea de
limbă şi destin ar reprezinta naţiunea. În acest sens, pentru cercetarea şi înţelegerea acestui
76
Mictat A.GÂRLAN
domeniu: ,,Vom analiza din viaţa sufletească socială, atât cât va fi nevoie pentru înţelegerea
etnicului. Această comunitate de suflete o numim etnic. Avem înaintea noastră un etnic ori
de câte ori constatăm între membrii unei populaţii manifestări sufleteşti tipice, care se
repetă din generaţie în generaţie. Etnicul poate fi mai restrâns sau mai întins. Cel mai
restrâns în zilele noastre, are totuşi mărimea unui sat. Cel întins se identifică, de regulă, cu
naţiunea. Sunt însă cazuri când etnicul depăşeşte hotarele legale ale naţiunii. Între etnicul
restrâns şi etnicul întins există diferenţe esenţiale. Etnicul restrâns este mai bogat în
manifestări tipice. Etnicul întins este mai sărac în manifestări tipice, păstrează totuşi pe cele
mai caracteristice. Astfel, în mijlocul unei naţiuni, unde se găsesc ambele feluri de etnic, cel
mărginit la sat constituie o comunitate sufletească mai bogată în manifestări tipice, decât
etnicul întins peste teritoriul întregii naţiunii. Această diferenţă se exprimă şi prin gradarea
spiritului de tradiţie. Este de mult cunoscută puterea pe care o are tradiţia în mijlocul
populaţiei unui sat, în comparaţie cu aceea pe care o are în mijlocul unei populaţii
numeroase. Cea mai bună exemplificare a etnicului se face de aceea prin sat. Satul este
celula nepieritoare care întreţine continuitatea Etnicul constituie astfel în viaţa societăţii
omeneşti un complex de manifestări tipice pe care individul le găseşte de la naştere şi la
care el se adaptează fără împotrivire. El intră ca o verigă în lanţul unui mecanism care şi-a
început funcţionarea înainte de el şi o va continua şi după el’’(pg. 35).
În practica observaţiei se poate constata că în fiecare mediu etnic manifestările de
tipicalitate nu sunt uniforme. Chiar în spaţiul restrâns al satului sunt locuitori care practică
obiceiuri într-un mod mai personal faţă de ceilalţi: ,,în atitudinea, gesturile şi limbajul
unora este ceva care îi distinge şi îi constrânge pe ceilalţi să-i ia drept modele. În satele
româneşti acest lucru se observă des şi foarte uşor. Locuitorii care trec drept modele nu
sunt din cei bogaţi, cu influenţă politică şi nici din cei mai instruiţi. Dimpotrivă. Modelele
sunt alese dintre aceia care au un prestigiu aparte de curăţenie sufletească, sau cum se zice
deseori de omenie. În satele româneşti acest prestigiu aparte este legat totdeauna de
vechimea familia. Prestigiul îl au de drept băştinaşii. Cei nou-veniţi în sat, oricâte însuşiri
personale ar avea, ei întotdeauna vor fi nişte venetici, care cu greu reuşesc a-şi găsi neveste
şi chiar prieteni credincioşi în rândul băştinaşilor. Prin această distincţiune concedată
modelelor se introduce în conştiinţa etnicului o portiţă pentru inovaţii’’(pg. 38).
Dar prima şi cea mai caracteristică formă de prezentare a conştiinţei etnice este
limba şi producţia literară. Limba pentru micul grup sătesc este un simplu mijloc de
comunicaţie între membrii săi. Aceştia n-au la început nici o conştiinţă despre rolul
limbajului şi mai ales despre funcţiile creatoare ale limbii. La sate toţi vorbesc o limbă aşa
cum s-a vorbit din tată în fiu. În cazul României înainte de perioada instituţiilor culturale,
a existat o îndelungată epocă a credinţei în latinitate cu un mare efect benefic, faţă de care
C.R. Motru va nota următoarele: ,,descoperirea originii neamului românesc în glorioasa
Romă antică a fost pentru etnicul sătesc mai mult decât o înviorare; a fost pentru el o viaţă
nouă care dintr-o dată a lărgit conştiinţa lui până la orizontul conştiinţei naţionale. Noi
acei de astăzi, cari suntem născuţi în orizontul conştiinţei naţionale, abia ne putem
închipui îmbărbătarea produsă în sufletul comunităţii româneşti de această descoperire.
Fără credinţa în latinitate nu s-ar fi putut forma conştiinţa naţională a etnicului românesc,
ea fiind aceea care a dus la înlăturarea izolării satelor’’(pag. 43).
Este clar că etnicul întins prin mijlocirea oraşelor, pierde din caracterele originare ale
etnicului restrâns de origine sătească. În etnicul extins conformismul la tradiţie şi în special la
ceremoniile de familie este mai slab, în schimb acest etnic preia preocupări de un nivel mai
77
înalt. Prin instituţiile culturale ale oraşului ,,oamenii de vocaţie lărgesc orizontul conştiinţei
comunităţii săteşti. Ei transformă înrudirea de origine în conştiinţă naţională. Familia nu
mai este mărginită la bătrânıi satului, ci se întinde dincolo peste veacuri la originile
naţiunii de limbă şi de destin comun. În instituţiile de oraş, după care apoi se vor lua şi
instituţiile de sat, preocuparea merge spre totalitatea naţiunii, care apare ca o fiinţă de sine
stătătoare deasupra oamenilor luaţi individual. Naţionalismul modern este produsul
muncii culturale din instituţiile oraşului. Progresul lui a mers paralel cu progresul acestor
instituţii’’ (pg. 42). Astfel în drumul spre conştiinţa naţională fiecare popor ajunge în
intervale diferite de timp, iar după Motru evoluţia are loc astfel: ,,etnicul legat de
configuraţia teritoriului, de moştenirea biologică, tradiţiile de familie şi de obiceiurile
practicate din tată în fiu se ridică la conştiinţa comunităţii de origine. În etnicul cel mai
restrâns conştiinţa acestei comunităţi iese la lumină, cel puţin ca o apărare contra străinului.
Apoi etnicul prinde a lua cunoştinţă de comunitatea de limbă. În literatura populară avem
aurora acestei conştiinţe. Odată conştiinţa comunităţii de limbă înfiripată, etnicul are
pregătită calea de trecere spre cea naţională. Limba este instrumentul cel mai de seamă al
acestei treceri fiindcă ea înlesneşte colaborarea oamenilor de vocaţie din cuprinsul unei
ţări în instituţiile de cultură ale oraşelor. Instituţiile de cultură pregătesc la rândul lor
conştiinţa comunităţii de destin care desăvârşeşte conştiinţa naţională’’ (pg. 46).
Pe toate treptele de manifestare a conştiinţei de comunitate etnicul este o totalitate
,,de însuşiri şi scăderi sufleteşti’’ cu manifestări caracteristice, multe din ele la nivelul
bunului-simţ: ,,Dar bunul-simţ nu poate prinde structura dinamică a manifestărilor. Şi aci
este partea lui slabă. Aceste însuşiri şi scăderi din sufletul oricărui om individual, dar nu
statistica însuşirilor este hotărâtoare, ci valoarea de circulaţie a fiecăreia dintre ele. Numai cu aceasta din
urmă este de ţinut în seamă la caracterizarea etnicului’’ (pg. 122).
După părerea noastră, aceasta este cea mai importantă observaţie a sa, faptul că din
planul trăsăturilor individual-psihologice, etnopsihologia le extrage ca semnificative, numai
pe cele care au o valoare de circulaţie socială. În absenţa acestor elemente de circulaţie,
frecvenţă şi de valoare publică, însuşirile etnice rămân doar simple trăsături personale.
Cu toate aceste concluzii valoroase, etnopsihologia lui a rămas cantonată în domeniul
psihologiei generale, cu ceva apel la cea diferenţială şi cu mari dificultăţi de încadrare a ei în
domeniul psihologiei sociale aplicate. El insistă permanent pe relaţia dintre caracterul
omului individual şi fondul sufletesc al unui popor, de exemplu: ,,Am spus mai înainte că etnicul
este sufletul unei naţiuni. Această definiţie are nevoie de o precizare în ceea ce priveşte
cuvântul suflet. Mai întâi, nu trebuie să înţelegem prin suflet o entitate metafizică, ci o unitate de
viaţă legată de o orientare conştientă. Suflet în înţeles larg au şi animalele, fiindcă oriunde
constatăm o simţire conştientă, trebuie să admitem şi existenţa unui suflet. Dar cuvântul suflet
are şi un înţeles restrâns, care mărgineşte sufletul la om. În acest înţeles restrâns, el este
simţirea împreunată cu o conştiinţă a eului’’ (pg. 111).
Dar la nivelul anului 1941, această definiţie a sufletului în general şi a celui colectiv în
special, era surprinzător de sentimentală şi chiar perimată. În Europa aceleaşi perioade, S.
Freud19 în cadrul raporturilor conştient/ inconştient, făcuse descoperiri extensive, repede
acceptate în toate ştiinţele umane, faţă de care în acel timp o concepţie animist-sufletistă, nu
mai era posibilă. Lucian Blaga, încă din 1935, în lucrarea Orizont şi stil, când a dezvoltat
teoria matricei stilistice inconştiente, provenită - din celalalt tărâm, specula curent cu aceste
noţiuni. Încă de pe atunci se profila ideea unui psihism uman aflat într-o locaţie ideal-
subiectivă mai largă, supra-ordonată, rezultat dintr-o relaţie interiorizată, de asimilare, de
78
Mictat A.GÂRLAN
adaptare, de reproducere izomorfă, de inovare, de acomodare la realităţi obiective, în primul

rând sociale, filtrată de o mulţime de factori, de sex, de vârstă, stare civilă, origine etnică, de
culturală, de educaţie, etc, prin care capătă independenţă, se poate autoregla şi devine o
realitate unică. Iar în cadrul acestui psihism-supraordonat, tot ce este de origine socială, este
şi psihologic, pentru că în absenţa acestei relaţii apar tot felul de degenerări, fie individual-
psihologice, fie ale potenţialului colectiv. Iar noţiunea filozofică de etnopsihologie a lui
Motru, bazată pe conceptul de suflet colectiv al popoarelor, are un defect major de
neaprofundare aplicativă, cu dificultăţi de operaţionalizare metodologică.
Astfel, C. Rădulescu Motru eminent psiholog, filozof şi teoretician al etnicului
românesc al perioadei interbelice, cu toate accentele sale de severitate, uneori polemice,
chiar pedagogice, dar întotdeuna bine intenţionate, este cel care a înţeles cel mai bine
cauzele şi finalitatea socială a defectelor constatate în psihologia poporului român.
În cadrul acestor preocupări, o tentativă de depăşire a dificultăţilor metodologice este
apariţia la Sibiu, tot în anul 1941, a primei cercetări experimentale asupra atitudinilor sociale,
elaborată de Anatole Chircev, cu titlul Psihologia atitudinilor sociale cu privire specială la români,
care a fost cea mai avansată cercetare diferenţială a atitudinilor din perioada interbelică,
desfăşurată în Transilvania, în mod comparativ pe grupuri de români, germani, unguri şi
evrei. În literatura română de specialitate, cu acest autor, intra în utilizare pentru prima dată
şi sintagma abordare psiho-socială cu referire la fenomene, realităţi, procese, de exemplu: ,,Din
punctul de vedere al psihologiei sociale nu se poate susţine existenţa unei instituţii în afara
atitudinilor trăite faţă de ea … Nicăieri nu se găseşte o instituţie, ca realitate psiho-socială care să
existe dincolo de conştiinţele membrilor grupului social‘’ (pg.11). El va prelua şi definiţia
superficială a opiniei publice dată de Symonds P.20 şi Thurstone L. L.21 ca ,,expresie verbală a
atitudinilor‘’ (pg. 43). De asemenea, ca specialist al acestei teme, el va plasa în mod corect
trăsăturile de personalitate în domeniul valorilor sociale, în cadrul cărora toate formele de
manifestare materială şi spirituală, în măsura în care pot devenii motive de acţiune pentru
individ, grup sau popor, de la mâncare, instrumente muzicale, carte sau biserică, etc.,
toate sunt valori sociale, pe diferite grade de semnificaţie, cu efecte de direcţionare a
atitudinilor, fie spre, fie contra unor realităţi. Iar această orientare energetică,
mobilizatoare, valorică, reglatorie, polarizată, mai mult sau mai puţin stabilă a
comportamentului individual sau de grup, către anumite realităţi, o numeşte atitudine
socială
De fapt, după clasificarea atitudinilor după interese şi orientări valorice realizată în
1923 de Ed. Sprager22 în cele 6 tipuri de personalitate (teoretic, economic, estetic, social,
politic şi religios), dar mai ales după apariţie în anul 1931 a lucrării Studiul valorilor a lui
G.W. Allport şi P. E. Vernon23, s-a generalizat ideea că între atitudini, interese şi valori
există relaţii de complementare. Privitor la aceste raporturi, A. Chircev face un recurs al
cercetărilor din timpul său cu observaţii pertinente, astfel: ,,Aceste tipuri [de valori] nu au
o existenţă pură, în configuraţia lor intra toate valorile din configuraţia celor şase, însă
sunt diferit ierarhizate. Analiza factorială făcută de Duffy şi Crissy24, Lurie25, Thurstone,
etc, a dus la descoperirea unor factori, în cazul fiecărui autor în parte, în ce priveşte corelaţia
pozitivă între diferitele valori ... Primul factor arată o corelaţie pozitivă ridicată cu valorile
economice şi politice şi o corelaţie negativă cu valorile religioase şi estetice. Acest factor se
caracterizează prin interesul pentru problemele de utilitate imediată, pentru putere (autorita-
te şi conducere) sau prestigiu. Lurie îl numeşte factorul filistin, ca atare îl acceptă şi Duffy şi
Crissy, iar Thurstone îl numeşte interes pentru comerţ. Al doilea factor arată o corelaţie pozitivă
79
ridicată cu valorile sociale şi o corelaţie negativă cu valorile teoretice. Acesta este factorul
social, după Lurie, Duffy şi Crissy, sau de interes pentru oameni după Thurstone. Al treilea
factor are o corelaţie pozitivă cu valorile teoretice şi o corelaţie negativă cu valorile
religioase. El este numit factor teoretic de Lurie, Duffy şi Crissy (interes pentru problemele
abstracte de adevăr şi frumos) şi interes pentru ştiinţă de Thurstone. Pe lângă aceşti factori,
Duffy si Crissy pun problema existenţei unui factor religios, păstrând unele rezerve în lipsă de
date suficiente pentru confirmarea lui. Se constată totuşi, o corelaţie ridicată între valorile
religioase şi cele anti-filistine şi anti-teoretice. În tot cazul, existenţa acestui factor este mai
mult ca probabilă, întrucât privind problema şi în lumina altor cercetări, întreprinse de
Carlson26, Nelson27, Thurstone se constată că atitudinile şi valorile religioase variază în
raport cu confesiunea, având în acelaşi timp o corelaţie pozitivă ridicată cu valorile
conservatoare şi una negativă cu valorile radicale‘’(pag. 42).
De fapt orice societate normală are un standard ierarhic de valori la care aspiră
membri săi; cu cât o persoană reuşeşte a se ridica la trepte superioare, cu atât mai mult va fi
recunoscută ca valoare, ea devine ceea ce numim o ,,personalitate socială’’ cu atitudini tot
mai favorabile din partea celorlalţi, cadrul social de valori având asupra trăsăturilor de
personalitate un efect de filtru, de modelare şi de structuralizare a lor.
Pentru acest studiu experimental de atitudini asupra populaţiei româneşti, A. Chircev28
sub îndrumarea lui M. Draser 29 şi N. Mărgineanu30, va reunii 3 teste de atitudini ,,faţă de
anumite valori sociale‘’, respectiv faţă de biserică, naţionalism-internaţionalism şi tradiţie-progres,
toate elaborate în cadrul Institutul de Psihologie din Cluj. Aceste teste de atitudini le va
aplica pe 1300 de cazuri, elevi, studenţi, profesori, în perioada anilor 1937–1941, prin
investigaţii de teren desfăşurate la Cluj, Timişoara, Iaşi, Târgul Mureş şi Sibiu. De
asemenea, aceleaşi teste au fost aplicate şi pe grupuri de români, germani, unguri, evrei,
de diferite confesiuni, vârste, condiţii sociale şi economice. Dar metodologia lui a depăşit
cadrul unui anchete de opinii. Pentru cercetări diferenţiale, el adoptă procedura
sondajelor de opinii în 4 faze a lui L. L. Thurstone, la numai un deceniu de la publicarea lor,
cu reducerea unei scale de atitudini din 111 opinii selecţionate, la 11 clase şi dispunerea ei pe
un continuu psihologic. Clasa a VI-a fiind în zona de mijloc. Redăm mai jos un extras din
modul de întocmire a scalei de atitudine faţă de tradiţie şi progres, la modul următor:
I II III IV V VI VII VIII IX X XI
Tradiţie Progres
±5 ±4 ±3 ±2 ±1 ±O ±1 ±2 ±3 ±4 ±5
Pentru elaborarea unei astfel de scale se parcurg următoarele faze :

1. alcătuirea setului de opinii /păreri / enunţuri / judecăţi de valoare cu
parcurgerea listei de criterii / recomandări din partea autorului pentru
prezentarea lor,
2. aprecierea / sortarea opiniilor de către un grup de evaluatori, de preferinţă
persoane cu orientare în domeniu, în cazul lui A. Chircev grupul de evaluatori a
fost compus din 150 de studenţi (pag. 114). în condiţiile în care alţii autori
precum S. Chelcea31 recomandă între 25 şi 50 de cazuri (2004, pag. 355), a fost
un prilej pentru elaborarea celor 2 scale paralele în forma A şi B pentru fiecare
tip de atitudine, publicate în final la anexa lucrării.
3. calcularea valorii de scală a enunţurilor, moment la care L. Thurstone
recomandă utilizarea în calcul formula medianei, dar la care A. Chircev renunţă
80
Mictat A.GÂRLAN
la recomandarea lui N. Mărgineanu32, pentru a aplica formula mediei aritmetice

simple cu aceleaşi rezultate.
4. redactarea finală a scalei în ordine crescătoare, cu rangarea itemilor pe câte două
scări paralele (una suplimentare de sinceritate şi validare) cu calcularea
coeficienţilor de fidelitate, de eroare etalon, de validitate teoretică, etc .
Dar după tot acest travaliu, A. Chircev constată că asemenea construcţii de scale
necesită mult timp, iar clasificările evaluatorilor sunt rareori identice, din care motive şi
predicţia acestor scale este mai slabă. De aceea, pentru consolidarea lucrării şi valorificarea
materialului adunat va recurge la procedee statistice suplimentare, recent publicate în timpul
său, precum Statistics in Psychology and Education a lui Garret H. apărută în editura Green &
Co. (1935) şi mai ales din lucrarea Elemente de Psihometrie a lui N. Mărgineanu (1938).
Astfel, după obţinerea celor 3 scale tip Thurstone (faţă de biserică, tradiţie-progres,
naţionalism-internaţionalism) el continuă fundamentarea cu un studiul suplimentar privitor
la gradele de normalitate şi abatere faţă de o curba Gauss normală, cu redistribuţii
comparative pe următoarele subgrupuri de studenţi:
I. de la medicină, agronomie, litere, politehnică, drept şi comerţ,
II. de confesiuni: ortodoxă, greco-catolică, romano-catolică, reformată şi
mozaică,
III. de origine etnică: români, germani, unguri şi evrei,
IV. de sex, bărbaţi, femei,
V. de vârstă, 19–20, 19-21, 19-26, 20-23 şi 20-26 ani,
Pentru aceste evaluări A. Chircev va apela la următoarele operaţiuni statistice:
- calcului sigmei, notată σ,
- calculul coeficientului de variaţie - notat cu V,
- calculul coeficientului de asimetrie – notat As,
- calculul coeficientului de ,,îndoitură", kurtozis – notat Ku,
pentru abateri platikurtice sau leptokurtice,
- eroarea standard a mediei – notată σM şi
- eroarea standard a sigmei – notată σ σ.
Tabelul nr. 1
Reprezentarea grafică după Graham şi A. Chircev a patru
tipuri de curbe în raport cu distribuţia normală (extras pg. 94)
81
De fapt, pe baza acestor demersuri el căuta răspunsuri la întrebările: pe ce norme de

distribuţie se constituie aceste atitudini, corespund ele sau nu, unor curbe normale de
distribuţie? Cu alte cuvinte, atitudinile sunt variabile cu caracter continuu, sau nu? Se
pot ele constitui într-o distribuţie gausiană normală, în baza unor cote aranjate după
rang? Distribuţia atitudinilor este sau nu similară altor trăsături fizice, psihologice, ca cele
de atenţie, memorie, inteligenţă, temperament, aptitudini? Şi de fapt, atitudinile ca mod
de exprimare a trăsăturilor de personalitate pot fi ele cuprinse în distribuţii normele,
cât de cât predictibile? Sau mai intervin şi alţi factori de genul unor constrângeri sociale
exterioare cu efecte de anulare a distribuţiei ,,naturale‘’ a atitudinilor?
În această privinţă la nivelul anului 1940 în spaţiul american se adunaseră o serie
de cercetări ilustrative. Astfel, Allport şi Hariman (citaţi de Rice33,1928) măsurând
atitudinea americanilor faţă de Liga Naţiunilor au găsit distribuţii anormale, în sensul că
frecvenţele maxime se adunau la extreme şi nu la mijloc sub forma unei curbe de tip-U.
Schanck34 prin investigaţii asupra atitudinii methodiştilor faţă de doctrinele bisericii lor, a
obţinut o distribuţie atitudinală extrem de asimetrică, în forma curbei tip-J (pag. 36-37).
Frecvenţa maximă de 92 %, fiind la extrema favorabilă a bisericii, proporţie care exprimă o
ridicată consistenţă a atitudinilor la methodiştii examinaţi. La fel, prin măsurarea atitudinilor
faţă de divinitate, Allport şi Katz35 constată că la studenţii catolici se obţin distribuţii de tip-J,
pentru că majoritatea cazurilor de 89,8 % se plasează la extrema stângă, favorabilă credinţei
într-o realitate divină. În cazul lucrării sale, la volumul mare de grafice distribuite pe grupe si
subgrupe de lucru, pentru interpretarea şi analiza lor, va publica o reprezentare grafică a
diferitelor tipuri de curbe Gauss normale şi anormale, cu caracter orientativ pe 7 clase de
frecvenţă, pe care o prezentăm mai jos, în extras tabelul nr. 1
Pentru toate subgrupele de studiu modul de prezentare al rezultatelor pentru fiecare din
cele 3 teste de atitudini este identic. De aceea, din acest evantai de distribuţii comparative, ne
rezumăm numai la o prezentare a rezultatelor privitoare la atitudinea studenţilor români,
germani, unguri şi evrei, faţă de biserică, tradiţie-progres şi naţionalism-internaţionalism,
evident la nivelul perioadei 1936 – 1940.
Tabelul nr. 2
Reprezentare grafică comparativă a atitudinilor faţă de naţionalism / internaţionalism
pe grupuri de români, germani, unguri şi evrei, realizată de A. Chircev
în perioada 1937–1938, pe 1300 de cazuri (extras pag. 144 )
82
Mictat A.GÂRLAN
Astfel, în privinţa atitudinilor faţă de naţionalism / internaţionalism în tabelul nr. 2

întocmeşte o reprezentare grafică a lor cu următoarele observaţii. Distribuţia celor patru
grupuri etnice nu se face în mod identic. În primul rând se constată o asimetrie negativă
foarte pronunţată la curbele 1 şi 2, cu o tendinţă ,,leptokurtică" apropiată de distribuţia de
tip-J. În al doilea rând, la distribuţiile 3 şi 4, curbură este mai puţin ridicată, mai puţin
omogenă şi mai slab consistentă. La primele două curbe frecvenţa maximă este în unitatea 8
de variaţie şi anume la grupul de români cu 56.84%, iar la germani cu 61.79%.
Cu alte cuvinte, studenţii români şi germani sunt într-o proporţie ridicată mai
favorabili naţionalismului. Iar studenţii unguri, dar mai ales evrei, la care se constată o mare
împrăştiere a cazurilor în procente aproximativ egale şi în toate unităţile de variaţie sunt
într-o măsură mai redusă favorabili naţionalismului. Practic la studenţii evrei prima
jumătate a cazurilor favorabile naţionalismului este egală cu cea de a doua jumătate
favorabilă internaţionalismului.
În privinţa atitudinii faţă de biserică, la studenţii români, germani şi unguri, el constată o
accentuată asimetrie spre dreapta, favorabilă bisericii, în curbe de tip-J, mai omogene la
studenţii români şi unguri, mai puţin omogenă la germani şi mai slab consistentă la cei evrei,
printr-o mai mare ,,împrăştiere platikurtică a opiniilor‘’, cu prezentare grafică în tabelul nr.2.
Aceeaşi prezentare grafică din tabelul nr. 2 a fost transpusă în unităţi / cote de variaţie şi în
tabelul nr. 3, iar în acesta se poate vedea cum frecvenţa din ultimele două unităţi de variaţie
este aproximativ egală la români (40,42% şi 42.35%) şi unguri (36.74% şi 40,96%).
În schimb între români / unguri pe de-o parte şi germani /evrei pe de altă parte,
există diferenţe ceva mai pronunţate. El face observaţia că aceste diferenţe sunt semnificative
şi prin eroarea standard a diferenţelor dintre mediile aritmetice ale grupelor comparate, cu
prezentare în tabelul nr. 4. Cu alte cuvinte, studenţii români şi maghiari sunt mai favorabili
bisericii, decât cei de origine germană şi cu atât mai mult decât cei evrei. Iar concluzia sa este
că origine etnică se confirmă ca un factor de diferenţiere a atitudinilor.
Tabelul nr. 3
Controlul diferenţelor de atitudini etnice la români, germani, unguri şi evrei
realizată de A. Chircev în perioada 1937–1938, pe 1300 de cazuri (extras pag. 143)
D = diferenţa dintre mediile grupurilor respective,

σD = eroarea standard a diferenţelor dintre cele doua medii,
Valorile semnificative au fost notate cu plus.
În privinţa atitudinilor etnice faţă de tradiţie-progres, în toate cele 4 grupuri
cercetate tendinţa de grupare a majorităţii cazurilor, nu a fost nici spre dreapta şi nici spre
stânga, ci spre mijloc. Distribuţia atitudinilor celor patru grupuri are un pronunţat caracter
83
,,leptokurtic‘’ ; apropiindu-se de tipul curbei de tip-I, având un centru foarte ridicat. Astfel,
la mijloc, între unităţile de variaţie 5 – 6, în grupul de români se plasează: 89,97% din cazuri,
în cel german: 90,58%, în cel maghiar: 86.05% din cazuri, iar la evrei: 72.91% din cazuri, din
totalul studenţilor examinaţi, cu prezentare în tabelul nr. 3.
Dar cu diferenţe semnificative între studenţii maghiari şi români, aceştia fiind ceva
mai tradiţionalişti decât cei maghiari; diferenţă pe care A. Chircev o susţine cu o eroare
standard a diferenţelor dintre medii ca semnificativă la români, de .025, consemnată cu plus
în tabela nr. 4, pag.143. De asemenea, diferenţe semnificative există şi între studenţii evrei
de o parte şi celelalte grupuri etnice, pe de altă parte.
Tabelul nr. 4
Controlul diferenţelor de atitudini etnice la români, germani, unguri şi evrei
realizată de A. Chircev în perioada 1937–1938, pe 1300 de cazuri (extras pag. 143)
D = diferenţa dintre mediile grupurilor respective,

σD = eroarea standard a diferenţelor dintre cele doua medii,
Valorile semnificative au fost notate cu plus.
În mod similar au fost prezentate şi celelalte scale defalcate pe subgrupuri confesionale,
de facultăţi, de vârstă, învăţători şi profesori, în urma cărora ajunge la următoarele concluzii:
a) Distribuţia statistică a atitudinilor sociale nu este o distribuţie gaussiană
normală, ele se prezintă în diferite tipuri de curbe mai mult sau mai puţin
asimetrice.
b) Se pot contura două tendinţe generale care determină variaţia lor, acestea sunt:
(a) tendinţa de omogenizare-similitudine şi (b) tendinţa de diferenţiere-polarizare. În
primul caz, atitudinile sociale tind să devină extrem de apropiate, cu repre-
zentări grafice apropiate celor asimetrice, cu o concentrare a claselor de frec-
venţă spre extreme sau la mijloc. În acest sens avem curbele tip - J şi tip - I.
În al doilea caz, atitudinile au tendinţa să se diferenţieze, luând forma
distributivă a unor curbe cu nuanţe bimodale, mai mult sau mai puţin
pronunţate. De această natură sunt curbele tip-U şi tip-P.
c) Factorii care determină distribuţia atitudinilor sunt multipli. Aceşti factori au
legătură fie cu tendinţele comune ale membrilor unui grup social dat, orientate
spre acelaşi obiect, de unde rezultă omogeneitatea şi uniformitatea
comportamentului atitudinal; fie cu tendinţe atitudinale diferite, de unde rezultă
eterogenitatea lor. În primul caz putem avea o distribuţie de atitudini în forma
curbelor tip-J sau de tip-I; în al doilea caz, apar distribuţii tip-U sau de tip-P.
84
Mictat A.GÂRLAN
d) Se confirmă faptul că şi originea etnică a fost un factor de puternică

diferenţiere, în toate cele 3 teste de atitudine aplicate.
Fără a subestima meritul lui A.Chircev, cu tot efortul său în premieră românească de
încadrare ,,psihometrică‘’ a unor trăsături etnice de personalitate, în melanjul complex al
atitudinilor sociale, trebuie de făcute şi câteva observaţii critice.
Tabelul nr. 5
Distribuţia comparativă a unităţilor de variaţie din cadrul atitudinilor faţă de
naţionalism / internaţionalism, tradiţie / progres şi biserică, pe grupuri de români, germani,
unguri şi evrei, realizată de A. Chircev în 1937–1938, pe 1300 de cazuri (extras pag. 142)
După opinia noastră cele două scale de naţionalism / internaţionalism şi de tradiţie /

progres, ar fi trebuit secţionate de la bun început, în 4 scale mai mici, întrucât fiecare din ele
reprezintă o atitudine socială distinctă, ele fiind prea mari şi prea divergente, pentru a fi
cuprinse în două scale cu caracter continuu. Analiza valorică primară a acestor ,,instituţii
sociale‘’, după cum erau ele numite în terminologia timpului, a fost insuficientă. Ea trebuia
operată încă din faza de proiectare a cercetării. Aceeaşi mare divergenţă există şi între
atitudinile tradiţionalist / conservatoare, pe de-o parte şi cele progresist / radicale, pe de
altă parte, greu de reunit într-o scală continuă, cu distribuţii normale. Dar aceste diferenţe
social-valorice de atitudini nu au fost sesizate la timp, cu atât mai puţin teoretizate. În cazul
reunirii unor atitudini extreme, sunt foarte probabile riscurile de apariţie a unor curbe
asimetrice sau bimodale. Ceea ce s-a şi întâmplat. Într-un capitol final, pe teme de fidelitate
şi validitate, autorul, preocupat de extremismul unor atitudini, face următoarele observaţii:
,,Astfel stând lucrurile răsare în mod legitim întrebarea, dacă nu cumva distribuţia mai mult
sau mai puţin simetrică şi mai ales intermediară a atitudinilor faţă de tradiţie / progres, este
datorată unor insuficienţe metodologice, întrucât scara de atitudini a fost construită în
forma unui singur continuu artificial, care în realitate poate este compusă din două variabile
deosebite ca natură ? Cu alte cuvinte, distribuţia gaussiană a atitudinii faţă de tradiţie /
progres nu cumva datorită tocmai faptului că am contopit două moduri opuse de adaptare
atitudinală, într-un continuu linear, în loc să avem două scări deosebite: una pentru
măsurarea atitudinii faţă de tradiţii şi alta pentru măsurarea atitudinii faţă de progres?‘’
(pag.119). Dar sesizarea acestei erori metodologice a fost târzie, abia spre finalul lucrării, cu
referire numai la testul atitudinilor faţă de tradiţie /progres, în condiţiile în care aceste
observaţii erau perfect valabile şi pentru scala atitudinilor faţă de naţionalism /
internaţionalism, dar la care autorul nu mai face referinţe.
85
De notat că Anatole Chircev (1914-1990) a publicat această lucrare în anul 1941, la

vârsta de 26 de ani, iar după ce şi-a dat doctoratul a devenit un renumit profesor universitar
la Catedra de Psihologie a Universităţii Cluj-Napoca. Dar în lunga sa carieră universitară,
din timpul perioadei postbelice, nu a mai publicat nici o lucrare pe această temă, fiind
cunoscut numai ca un reputat specialist în probleme de orientare şcolară şi profesională36.
După cel de al doilea război în România toate aceste preocupări vor dispare. O cauză
de pierderea până la lichidare a acestei direcţii de clarificare ştiinţifică, a fost intrarea
României în spatele ,,cortinei de fier” cu toate consecinţele care au urmat. În timpul
regimului comunist studiile de etnicitate au fost condamnate ca ,,relicve mic burgheze” iar
promotorii lor, practic toată pleiada spiritualităţii româneşti, a fost pusă la index. Presiunile
în vederea degradării ei au mers până la lichidarea fizică a fostei elite, situaţie faţă de care
mulţi intelectuali vor pleca din ţară. În emigraţie au rămas Emil Cioran (1911-1995) autorul
lucrării Schimbarea la faţă a României (1936). La fel, Mircea Eliade (1907-1986) va ajunge în
Statele Unite în anul 1948 unde la Universitatea din Chicago va deveni şeful de neegalat al
catedrei de istoria religiilor, până la adânci bătrâneţe. Sau, Bazil Munteanu (1897-1972),
autorul lucrării Panorama a literaturii române contemporane, publicată în 1938, care va rămâne la
Paris ca profesor universitar şi va devenii primul referent român la premiul Nobel pentru
literatură, iar lista acestor personalităţi lista poate continua. Pentru cei rămaşi în ţară, viaţa
lor va fi un dezastru. Mircea Vulcănescu (1904-1952), filozof, sociolog şi economist de
renume mondial, moare în puşcăriile comuniste. C. R. Motru (1868-1957), după anul 1950
are domiciliu forţat în propria casă. Comuniştii i-au refuzat pensia de profesor universitar
pe motiv că ar fi fost moşier şi toate marile lui lucrări ştiinţifice au fost scoase din circuitul
cultural-ştiinţific. De Ştefan Odobleja, un precursor de talie mondială în cibernetică şi
informatică, autorul unei psihologii consonantiste, 50 de ani nu se va mai pomenii.
Singura lucrare, cu oarecare semnificaţie din acest timp, ca un ecou al perioadei
interbelice, este un articol apărut în perioada când tema etnicităţii era încă sensibilă, cu titlul:
Profilul spiritual al poporului român al lui Athanase Joja (1904 -1972), un filozof, logician,
profesor la Universitatea Bucureşti, fost preşedinte al Academiei Române, în perioada 1959-
1963. De notat că, pentru a nu atrage atenţia autorităţilor, Ath. Joja şi-a publicat articolul
numai în limba franceză, în anul 1965. Editarea şi traducerea sa în limba română se va face
mai târziu, în volumul Athanase Joja–Filozofie apărut în anul 1978, într-o ediţie postumă a
Editurii Minerva. În prima parte a acestui studiu, autorul dezvoltă ample comentarii despre
,,formarea conştiinţei poporului român” cu analize de origine în vechile populaţii geto-dace
şi de întindere geografică a lor în toată zona munţilor Carpaţi, spre ambele laturi ale
Dunării, până la Marea Neagră. În a doua parte autorul caracterizează ,,fizionomia morală a
poporului român” prin următoarele componente: precumpănirea raţiunii, raţionalismul,
realismul, sentimentul viu al naturii, melancolia doinei, sentimentul naţional adânc dar
sobru, un spirit de largă toleranţă, putere remarcabilă de absorbţie, spirit de măsură şi
înţelegere corectă a situaţiilor, cu un refuz al misticismului“. În acest registru sunt şi unele
trăsături contradictorii. Ne referim la melancolia şi simţul umorului, pe care el le asociază cu
,,vivacitatea dansurilor populare”. Autorul pune problema contradicţiei pe seama ,,puterii
armonizatoare” a unei – cum mente latine, respectiv a unei cuminţenii specifice, prezente în
judecata dreaptă a lucrurilor, în raţiunea şi limpezimea minţii, pe considerentul că românilor
nu le plac excesele şi au un simţ dezvoltat al măsurii. Iar acest spirit al măsurii a dezvoltat o
capacitate specifică de toleranţă şi receptivitate la ideile altora, cu o forţă deosebită de
absorbţie spirituală.
86
Mictat A.GÂRLAN
În acest studiu, în numai două decenii de la instaurarea societăţii comuniste în

România, sunt de remarcat marile mutaţii şi discontinuităţi faţă de viziunea unor
predecesori. Ath. Joja, într-un studiu fundamental de formare a poporului român, exclude
momente remarcabile privitoare la asimilarea creştinismului din secolul I sau preluarea
alfabetului slavon din secolele VIII-IX, care reprezintă piese spirituale obligatorii în orice fel
de etnogeneză. De asemenea, în profilul psihologic al românilor conturat de el, constatăm o
totală absenţă a defectelor etnice, aceasta fiind o caracteristică comună pentru toţi analiştii
perioadei comuniste. Toate observaţiile lor fiind orientate numai către calităţi, acest gen de
lucrări fiind mai puţin ştiinţifice, cu mai puţine scopuri de îndreptare socială şi mai mult
nişte studii de propagandă politică. Ca o dovadă suplimentară, în studiul său, Ath. Joja nu
face nici o trimitere la lucrările unor predecesori, ca B.P. Haşdeu, D. Drăghicescu, C.
Rădulescu Motru, sau din alţi autori români, indiferent de opiniile lor. În schimb, există la
el o observaţie pertinentă, referitoare la influenţa spaţiului geografic, căruia nu îi conferă un
caracter determinant. În opinia sa, geografia poate imprima unele trăsături, dar nu este o
condiţie sine qua non în personalizarea unor trăsături de specific naţional. În raport cu spaţiul
de origine, naţionalul nu trăieşte în mod pasiv; el se manifestă prin potenţiale de
autodepăşire ca un factor viu şi independent al istoriei, cu drept de influenţă activă şi efecte
modelatoare atât asupra evoluţiei sale cât şi asupra cadrului geografic.
În privinţa tuturor acestor cerecetări, o concluzie generală asupra lor, constă în faptul
că toate aceste observaţii s-au realizat numai pe temeiul unor metode intuitive şi au
reprezentat numai puncte de vedere personale. Nici unul din ele nu prezintă un sistem de
verificare a aserţiunilor avansate şi nu depăşesc valoarea unor studii filozofice sau literare,
realizate pe baza unui plus de cultură psihologică.
87
2.3. Imagini externe despre români:

Hermann von Keyserling, Ruth Benedict, Klaus Heitmann
Oportunitatea analizelor de imagine asupra românilor din perspectiva altor neamuri

se impune măcar pentru faptul că ele oferă puncte de vedere bazate pe alte repere morale,
culturale sau politice, dar întotdeauna specifice, pentru că indiferent din care perspectivă
etnică s-ar trata această problemă în mod obligatoriu trebuie să existe şi un sistem
metodologic de argumentare a constatărilor operate.
De fapt, însăşi conceptul de identitate nu se poate defini fără o raportare la un
alter-ego. Identitatea etnică de orice fel, se personalizează şi se defineşte numai printr-o
acţiune de raportare continuă în timp şi spaţiu, de delimitare şi distanţare faţă de specificul
altor popoare. În suita acestor analize se constată existenţa unei modalităţi sensibile de
configurare a unor valori, din perspectiva altor sisteme etno-culturale sau dintr-o altă
perioadă istorică. De asemenea, construcţia specificului identitar diferă după punctele de
vedere adoptate de autori, dar este şi în funcţie de calitatea informaţiilor deţinute de ei.
În această privinţă, în mod inevitabil se deschide o zonă imagologică de
subiectivitate greu de argumentat, motiv pentru care tentativele reuşite în acest domeniu
merită a fi mediatizate, tocmai pentru raritatea lor. De exemplu, din perspectivă franceză
autori cu lucrări recente sunt Michel Dion şi Claude Karnoouh. Primul are un articol de 18
pag. intitulat: L’identite etnique en Roumanie, publicat în anul 1992, în volumul: Cahiers
Internationaux de Sociologie, vol. XCIII pg. 251–268. Al doilea autor publică un eseu turistic
trecut prin toate miturile culturii româneşti, tradus şi în limba română de Editura
Humanitas, anul 1994, cu titlul: ROMANII – Tipologie şi mentalităţi. Dar prin accentele mai
bine marcate pe trăsături de personalitate colectivă şi prin mutaţiile apărute în reprezentările
Occidentului despre poporul român din epoci diferite, mai interesante considerăm a fi
opiniile lui Hermann von Keyserling, Benedict Ruth şi Klaus Heitmann.
Analiza spectrală a Europei a lui Hermann von Keyserling este o lucrare celebră din
perioada interbelică, editată la Heidelberg în 1929 şi republicată în traducerea lui Victor
Dunea, în anul 199337. În cadrul ei, autorul a căutat să surprindă specificul şi rolul fiecărei
naţiuni europene în unitatea de stil a acestui continent, în marea miză pan-europeană care se
anunţa încă de la începutul sec. XX. În viziunea sa, etnicitatea şi interetnicitatea popoarelor
europene sunt noţiuni complementare, în care calităţile şi defectele lor coexistă în virtutea
unei legi a compensaţiei. Dar cu tot paneuropenismul său, geografia de stiluri
etnopsihologice ale continentului nostru apare ca o hartă foarte limitată. Pentru el, la acea
dată, Europa nu se întindea de la Atlantic până la Ural. Ea avea o mărginire occidentală, pe
o ,,frontieră“ numai din Anglia până spre Suedia şi Ungaria, restul popoarelor europene
fiind tratate la capitolul ţări baltice sau balcanice. De exemplu, în Das spektrum Europas,
pentru ruşi nu s-a rezervat nici un capitol de tratare distinctă, deşi lucrarea abundă în
referinţe la istoria, specificul şi cultura lor. La fel pentru Polonia şi polonezi. Concluziile sale
sunt de o manieră foarte personală, cu aceleaşi accente subiective, atât în privinţa
portretizării românilor, cât şi în privinţa portretizării altor popoare. La aceste limite, autorul
oferă unele justificări. De exemplu, pentru perioada din jurul anului 1928, el constată că:
,,în Rusia spiritul european a fost măcelărit în chipul cel mai detestabil ” (1993, pg. 329).
88
Mictat A.GÂRLAN
De pe poziţii personaliste, faţă de Rusia din epoca ,,tezelor leniniste”, notăm la acest autor
de cea mai tipică cultură europeană, acuzaţiile formulate împotriva bolşevismului pentru
ideologia sa de reprimare a individului şi de dizolvare a lui într-un tot colectiv şi
nediferenţiat. Referitor la români, perspectiva lui H. Keyserling este eminamente
geopolitică, cu plasarea Românie în Balcani. Autorul îi vede pe românii de la începutul
acestui secol ca fiind mai apropiaţi de ruşii şi greco-bizantinii meridionali, decât de latinii
vest-europeni. El consideră argumentele de origine latină ale românilor drept pură fantezie
şi notează că: ,,toate manifestările culturii româneşti pe care le-am cunoscut, poartă cu ele
un caracter bizantin. Bucătăria este aproape identică cu cea rusească, de unde rezultă că
amândouă îşi au obârşia în Bizanţ ... de la spirit până la poezie” (1993, pag. 281). Doar
ţăranul român este văzut într-o viziune pozitivă cu atribute spirituale de ordine şi onestitate,
respectiv: ,,numai ţărănimea este perfect sănătoasă precum rasele vechi [ale Europei] şi
conservatoare până în măduva ei....“(1993, pag. 281).
În privinţa calităţilor, el vede răspândirea lor numai pe la sate, pe când în lumea
oraşelor din epoca Principatele Unite, autorul constată că onestitatea nu mai are aceeaşi
forţă de atracţie. La oraşe ,, este mai răspândită corupţia, ca o expresie normală ori măcar
primitivă a circumstanţei, precum amabilitatea, aşadar ceva omenesc şi personal...”(1993,
pag. 281). În acest mod el surprinde câteva elemente de specificitate românească cărora le
conferă cauzalităţi inegale din care cităm: ,,Witzul [spiritul] românesc cel mai bun este
realmente bizantin. Şi astăzi mai există în România o artă a epigramei care din antichitate nu
mai înfloreşte nicăieri altundeva. Poezia lirică, importantă pentru această ţară, ca pentru nici
una dintre cele moderne, … ar putea fi definită ca o expresie a specificului slav sau neogrec,
dacă un anume simţ al voioşiei…n-ar recomanda insistent o comparaţie cu lirica germană şi
chiar cea havaiană. Aici se află, cu siguranţă, ceva caracteristic românesc, care, ca orice
unitate de stil, ar fi prost înţeleasă dacă am privi departe înapoi“. Dar, în continuare autorul
se dezminte şi plasează spiritul liric al românilor în origini traco-scite (1993, pg. 278).
În privinţa viitorului României Mari, deşi Analiza spectrală a Europei apare în anul 1929
autorul apreciază ca Tratatul de la Versailles a fost numai o ,,cârpăceală” (1993, pg. 278).
Presa vremii, cu referire la acest Tratat, mediatizase suficient formula potrivit căreia vechiul
Imperiu Austro-Ungar nu a fost decât o ,,închisoare a popoarelor“, dar în comentariile sale
asupra românilor el aminteşte numai de recuperarea Basarabiei, pe care o consideră normală
din punct de vedere etnic. H. von Kayserling nu comentează întregirea României cu
Transilvania. Faţă de acest moment cu ample consecinţe social-istorice, severul analist al
culturii pan-europene s-a abţinut să facă prognoze. De aceea, mult timp intelectualitatea
românească a pus sub semnul întrebării obiectivitatea sa. El nu a negat funcţia şi caracterul
european al românilor, dar pe baza unei fundamentări creştin-ortodoxe a latinismului lor, le-
a văzut viitorul numai într-o renaştere a spiritului slavo-bizantin, într-un total contratimp cu
o întreagă direcţie social - politică a societăţii româneşti.
Într-o altă etapă istorică, în cadrul unei teme de etnopsihologie, peste România
interbelică nu se poate trece fără a aminti de o lucrare la fel de celebră, chiar dacă mult timp
a rămas cunoscută numai între specialişti (Luminţa M. Iacob38). Ne referim a studiul:
Rumanian Culture and Behavior, al dnei. Ruth Benedict, sociolog consilier în cadrul serviciilor
americane FBI, elaborată în anul 1943, în perioada dramatică a celui de al doilea război
mondial. De curând, această lucrare a devenit accesibilă publicului larg, în traducerea lui
Gabriel Stănescu, în anul 200239.
89
Este evident că motivele întocmirii acestei lucrări despre români şi România, când
această ţară se afla într-o situaţie extremă, de război împotriva SUA, ca aliaţi ai ,,Axei
germane Berlin- Roma- Tokio”, au fost mai mult politico-militare, decât ştiinţifice, dar
metodologic este necesar a nota modul de elaborare a ei, pentru descrierea unui popor ,,de
la distanţă”, aceasta fiind o concepţie specifică acestei autoare. Încă din 1934, Ruth Benedict
publicase o lucrare, cu titlul: Patterns of Culture apărută în anul 193440, în care considera
cultura ca fiind o întinsă hartă a personalităţii / personality writ large – cu relaţii izomorfe între
ele, prin care tipurile de personalitate ar fi predeterminate de modelele etnoculturale.
Acestea fiind analizate într-o viziune structurală, gestaltist– configuraţionistă, tipic germană,
(gestalt/ pattern), prin preluarea unitară a unor fapte de comportament, prin care
respectivul model cultural elaborat să fie un întreg, puternic integrat şi coerent. Iar aceste
fragmente de comportament, trebuieau să pună în evidenţă faptul că în fiecare cultură există
pattern-uri distincte, concentrate în jurul unei teme de etnopsihologie familiară.
Această concepţie pozitivă s-a dezvoltat în diferite direcţii. De exemplu, în aceeaşi
perioadă interbelică Franziska Baumgarden41 elabora în Elveţia pentru activităţi de orientare
şcolară, un test psihologic de caracter şi interese profesionale prin selecţia tematică a unor
lecturi preferate. Tot în acel timp, Ralp Linton publica la New York în anul 1945 o lucrare,
cu titlul: The Cultural Background of Personality. În colaborare cu Ruth Benedict, studentele
care i-au continuat activitatea au dezvoltat acest model de abordare indirectă a unor
comunităţi etnoculturale, prin documente, filme, producţii literare, creaţii artistice, inclusiv
eşantioane de informaţii prelevate de la grupurile minoritare, au fost Margaret Mead şi
Rhoda Metraux, care au prezentat această metoda în lucrarea: The Study of Culture at a
Distance, apărută la Editura Universităţii Chicago, în anul 1953.
Astfel, pentru R. Benedict baza documentară a cercetării de faţă, realizată ,,de la
distanţă”, s-a constituit din relatările a 25 de români aflaţi în SUA, împreună cu fotografiile
de familie, plus o serie de lucrări bibliografice, ale lui Dimitrie Gusti, respectiv Sociologia
românească 1937-1938; ale prinţesei Bibescu prin lucrarea: lzvor, Ţara Rândunicii, a lui Hector
Bolitho, cu titlul: România sub Regele Carol, apărută la New York în 1940, Moses Gaster:
Pasărea România şi cele mai bune poveşti, apărută la Londra în 1915, John Donald Hall : Brazda
românească, apărută la Londra în 1933, al lui David Mitranyi, intitulat: Pământul şi ţăranii în
România, apărut la Yale University Press în 1930, sau studiul lui Paul Morand, intitulat:
Bucureşti, apărut la Paris în 1935 şi altele.
Lucrarea sa cuprinde 5 capitole privitoare la: Istoria, aşa cum o văd românii, Pământul şi
oamenii, Viaţa adulţilor, Creşterea copiilor şi Unele caracteristici româneşti.
În partea de Prefaţă, autoarea doreşte să se distanţeze în mod semnificativ de alţi
autori, faţă de care notează că: ,,anumiţi observatori mai severi, care s-au spălat pe mâini de
întreaga chestiune, unii declarând că România ar fi o operă comică, alţii numind-o vizuină a
ticăloşiei, dar România reprezintă o cultură în propriul ei drept, cu o fılozofıe fundamental diferită de cea
a Europei Occidentale [sublinierea noastră]. Ca toate celelalte culturi, are şi părţi slabe şi părţi
tari, care nu coincid neapărat cu cele recunoscute din alte culturi” (pag.8).
În cazul nostru, ceea ce oferă R. Benedict este o altă imagine externă, cu alte date
pozitive şi negative, despre România legionară de atunci, aflată în plin război, astfel:
,,acestea au fost condiţiile în care s-a dezvoltat în România o mare mişcare, susţinută prin
descendenţa sa ţărănească – Garda de Fier. Aceasta este cunoscută în Anglia şi America
drept marele partid pro-Axă, într-o ţară a cărei clasă superioară şi al cărei rege erau
fılofrancezi. Dar Garda de Fier contrastează puternic cu nazismul din Germania şi Crucea
90
Mictat A.GÂRLAN
de Fier din Franţa. Eroul şi idolul Gărzii de Fier a fost Corneliu Zelea Codreanu. Era o
persoană calmă, puternică, cu un chip blând care a purtat întotdeauna haine populare
româneşti .... şi a câştigat o enormă simpatie în rândurile ţăranilor prin prezenţa sa pe cal, la
adunările lor. În decursul timpului Garda de Fier a ajuns să includă reprezentanţi ai celor
mai buni români, unii atraşi de ea datorită faptului că era pro-Axă şi era anticomunistă...
Prin programul ei cerea îndreptarea nedreptăţilor monarhice şi a abuzurilor - în acelaşi timp
a fost o mişcare monarhistă. A fost pro-Axă, dar care a propovăduit denigrarea lui Hitler şi
lupta împotriva Ungariei pentru redobândirea părţii din Transilvania cedată Ungariei în
1940..... Legionarii erau împotriva englezilor mai mult decât Hitler. De asemenea, ei au propovăduit
o Românie mai bună şi au construit case şi cămine comunitare, au reparat biserici, case
ţărăneşti şi au realizat activităţi comerciale în domeniul public. Au mărşăluit, împuşcat şi
demonstrat, însă au oferit populaţiei un simţ al scopului comun şi al puterii de grup.
Crimele puse pe seama Căpitanului (Codreanu) nu au dăunat niciodată prestigiului său
printre români. ... A fost asasinat în timpul epurărilor întreprinse de Carol al II-lea şi a
Gărzii de Fier în noiembrie 1938, împreună cu sute de discipoli ai săi. Dar partidul său a
câştigat în anul electoral următor sufıciente voturi pentru a deveni al doilea partid puternic
din ţară, şi Carol a contracarat abolind Constituţia şi sistemul pluripartit. I-a fost uşor să se
opună Gărzii de Fier denunţând-o drept adunătură de iresponsabili, nedemni de guvernare
şi să dovedească faptul că aceştia s-au folosit de violenţe împotriva adversarilor. În plus, aşa
cum spusese Codreanu, dacă ar fı ajuns la putere Garda de Fier ar fı făcut alianţă cu
Germania în 48 de ore. Este totuşi important să recunoaştem Mişcarea Legionară ca pe o
mişcare populară autentică înăbuşită de rege. Odată cu căderea Franţei, doi ani mai târziu,
politica externă fılofranceză a lui Carol nu a mai fost posibilă, şi Generalul Antonescu a
devenit dictator, colaborând cu Germania, împărţind puterea cu resturile Gărzii de Fier.
Carol şi Lupeasca au părăsit ţara şi în timp de câteva luni jandarmeria Gărzii a arestat şi ucis
pe cine a vrut în Bucureşti şi în multe părţi ale ţării. România a fost îngrozită de excesele lor.
Nimeni nu ştia cine avea să fıe următorul.... De acum încolo, România depindea de
Germania ”. (pag. 25 - 26). În continuare, se fac referinţe pozitive la situaţia pământului,
după marea împroprietărire din 1921, la fel situaţia ţăranilor în cadrul cărora procentul celor
săraci care locuiesc într-o singură camera este estimat la 30% după date din anul 1906 (pag.
38) şi notează faptul că: ,,mâncarea ţărănească tradiţională este mămăliga, care este exact
poleta italiană, un terci tare din porumb…răsturnată pe un fund de lemn şi fiind destul de
tare este tăiată cu un fir de aţă ”.
Pe de altă parte, din cele 18 minorităţi etnice a România de atunci, ia în analiză
numai două din ele, respectiv ţiganii şi evreii. Despre atitudinea românilor faţă de ţigani,
face următoarele observaţii: ,,Poziţia socială şi obiceiurile acestor grupuri diferă în România
comparativ cu caracteristicile lor din ţările învecinate, mai ales în privinţa ţiganilor. Ei nu
apar niciodată în istoria României altfel decât ca sclavi. S-au emancipat în 1844 şi 1855, dar
fac munci domestice de zugravi, spălători şi alte corvezi care le permit să obţină un salariu
modest - ceea ce îi şochează, de exemplu pe ruşi, care nu-i cunosc pe ţigani sub acest aspect
muncitoresc; în Rusia ţiganii au fost întotdeauna liberi. Românii motivează că dispreţuiesc
ţiganii deoarece ar fi nişte sclavi buni doar la treburi mărunte şi locul lor este mult mai
prejos decât al celor ce se îndeletnicesc cu munca onorabilă a agriculturii. Sărăcia îi
stigmatizează … ţiganii încă mai locuiesc în renumitele bordeie, un fel de adăposturi săpate
în pământ cu acoperişul la nivel pământului, în care au trăit numai românii din zonele cele
mai sărace. Este o insultă gravă să-i spui cuiva că eşti ţigan şi dacă vrei să zici de o fată sau
91
femeie că este urâtă, zici urâtă ca o ţigancă ; în acest sens contrastul cu Rusia este izbitor căci
mai ales în Ucraina, cea mai mare laudă este să fi frumoasă ca o ţigancă " (pag. 48). În schimb,
pe evrei îi vede într-o imagine pozitivă, faţă de care constată şi antiseminismul românilor
din acel timp, astfel: ,, Evreii reprezintă celălalt grup şi sunt mai numeroşi în Moldova.
Nu muncesc niciodată ca servitori, ţin magazine şi uneori cârciumi. Sunt priviţi de ţărani ca
trăind pe seama ţăranului, întocmai boierilor şi orăşenilor. Bineînţeles, trăiesc în general la oraş
şi sunt oameni de afaceri, iar când se îmbogăţesc devin ca şi ţiganii, români ... Profesional au
deţinut mereu poziţii înalte"(pag. 49).
În plan comportamental, autoarea dezvoltă în aceleaşi pagini, comentarii despre
oportunism, agresiune şi simţul onoarei, deşi aceste trăsături sunt foarte diferite valoric, de
exemplu: ,,oportunismul românesc este o expresie a hedonismului. Este acceptat şi aprobat,
şi nu este obiectul indignării morale ca în alte culturi. Există, desigur amărăciune de partea
celui nedreptăţit din cauza actelor oportuniste ale altuia, însă Dreptatea abstractă nu este
invocată. Nici maniera românească de a face afaceri nu ridică un oprobiu per sine. Faptul că
cel mai bun mod de a cumpăra bilete la o gară nu este să mergi la ghişeu şi să ungi palma
conductorului; că la o serată se merge plătindu-se un preţ maestrului de ceremonii: că pentru a
intra în audienţă la un ministru trebuie dai bacşişuri de la mic la mare - de la portar, până la
secretar - nimeni nu protestează la aceste lucruri. Românii sunt toţi de acord ca până şi în
cazurile cele mai grave de furt fınanciar public ar fı zadarnic raportate, căci nimeni nu s-ar
sinchisi. Întrucât românii acceptă oportunismul fără cenzură, rezervându-şi dreptul de a se
plânge doar de faptul că ocaziile de exercitare a acestei libertăţi nu sunt sufıcient de
frecvente, sunt lipsiţi de conceptul de onoare, concept atât de important în ţările din jur"
(pag. 96). Iar în acelaşi context, în privinţa agresivităţii, comentează faptul că românii ,,se
exprimă numai prin înjurături".
De fapt, ea asociază trăsături în contrast, tocmai pentru ale pune în evidenţă. La fel
procedează şi în prezentarea credinţei în noroc, analizată în paralel cu hotărârea de caracter;
întrucât în filozofia occidentală aceste două trăsături sunt diametral opuse, astfel: ,,credinţa
românească în noroc se opune credoului [american] unde respectul de sine impune fıecărui
om să îşi câştige succesul prin munca sa grea şi efort susţinut. Americanii zic ei, că nu ştiu să
trăiască. Omoară plăcerea de a trăi. Românii ştiu mai bine cum să se descurce. Iar norocul e bun cu
românii. În România, dacă ştii să tragi sforile, ai şi noroc. N-aduce anul ce aduce ceasul. Adică de ce să
munceşti tot anul, când o singură zi norocoasă poate să îţi aducă mai mult ?" (pag. 101).
Procedeul asocierii unor trăsături etnice de mare contrast, este de factură descriptiv-
literară şi aplicat pe o paletă largă, uneori în mod forţat, de exemplu în comentarii asociate
despre atitudinile de violenţă pe de-o parte, cu cele din ,,actul iubirii", pe de altă parte, cu
citarea proverbului românesc ,,sărută mâna pe care nu o poţi muşca" şi cu observaţii de genul:
,,Românii îndură multe situaţii de violenţă pentru a păstra ceea ce li se cuvine, dar asta
dovedeşte mai puţin caracterul care li se atribuie în general, acela de indivizi supuşi – un
popor de la care nu se poate aştepta violenţa. Nu doar că sunt în stare să omoare cu vorba,
dar nu dezaprobă crima ca mijloc de finalizare [sublinierea noastră]… Teroarea instaurată de
Garda de Fier în 1940 a depăşit cu mult ceea ce s-a întâmplat în alte regimuri fasciste din
Germania, Italia şi Iugoslavia - a fost probabil mai criminală decât în orice altă ţară din
Europa. Dar la fel a fost şi eliminarea Gărzii de către stat. Numărul morţilor nu transmite
imaginea reală, deşi unii observatori susţin că România se distinge de ţările vecine şi prin
numărul de morţi ; violenţa însă a însemnat ucideri în masă la sate, jaf şi alte excese. ....
92
Mictat A.GÂRLAN
Românii pot accepta pasiv multe nedreptăţi, după vorba aceea Doamne, nu-i da omului tot ce
poate îndura, dar ar fı superfıcial să se creadă că populaţia este lipsită de violenţă" (pag. 103).
După opinia noastră, aceste observaţii realizate de Ruth Benedict în anul 1943, au
fost corect fundamental şi chiar prognostice faţă de ceea cea s-a întâmplat ulterior, prin
condamnările la moarte ale lui Ion Antonescu în 1946, ale lui Iuliu Maniu în 1953, Lucreţiu
Pătrăscanu în 1954, cu puşcăriile care au umplut România în perioada lui Ghe. Gheorghiu
Dej, până la punerea la zid a lui Nicolae şi Elena Ceauşescu în anul 1989.
În privinţa atitudinilor de solidaritate socială, acestea sunt tratate pe faţete la fel de
diferite. Pe de-o parte constată că la români solidaritatea în orice grup social apare, fie din
familiaritate, fie din hedonism, fie din interes, dar în contrast cu alte ţări ale Europei de est
la sate ea este relativ slabă, cu constatări de genul: ,,Chiar şi în Carpaţi unde nu a existat o
condiţionare impusă de cultivarea porumbului şi a grâului pe largi suprafeţe, şi unde te-ai
putea aştepta să găseşti solidaritate în satele bazate pe creşterea animalelor, nu există
sentimentul profund de într-ajutorare din satele greceşti şi nici loialitatea cu mândria
competitivă din satele italieneşti, de pildă. Chiar şi obiceiul că un sat să învingă un altul şi să
arunce la fıgurat cu ouă stricate în localnici, nu există în România, pur şi simplu nu există
gradul de solidaritate între săteni, care sa justifice aceste acţiuni .... Într-o altă sferă a fost
C. Zelea Codreanu, fostul conducător al Gărzii de Fier, care era foarte plăcut maselor... îl
idolatrizau ca pe un conducător, ce nu voia să îi convingă să-l aleagă în Parlament sau să îi
domine…Şi un alt tip de solidaritate, oarecum pe sub mână, este cea în oportunism. Se zice,
Corb la corb nu îşi scoate ochii, iar România este într-adevăr un paradis al aranjamentelor de tot
felul." (pag.107 – 108).
În finalul lucrării, se pune întrebarea ce valoarea metodologică pot avea procedeele
utilizate în această tehnică a cercetării de la distanţă ?. Dar este evident că din perspectivă
externă, în condiţiile crunre ale războiului de atunci, pentru instruirea şi desfăşurarea unor
acţiuni de spionaj ,,în spatele frontului", valoarea informativă a lucrării a fost incontestabilă.
Pe de altă parte, din perspectiva noastră, trebuie să subliniem utilitatea comparaţiilor
imagologice ale spaţiului românesc cu cel occidental american, pentru că toate observaţiile
autoarei s-au realizat numai de pe această poziţie, de unde au rezultat şi alte nuanţe de
specific naţional. Iar în aceste diferenţe, cu tot efortul unei poziţii neutrale şi de echilibrare a
punctelor tari cu cele slabe, în final constatăm că în viziunea autoarei, ponderea trăsăturilor
pozitive la români este mai mare decât a celor negative. Astfel, în mod global această
metodă de cercetare, chiar indirectă faţă de realităţile studiate, dacă este aplicată în mod
profesionist poate conduce la un spor considerabil de cunoaştere. Ca o confirmare a
metodei, cât şi a talentului analitic al autoarei, Ruth Benedict va mai publica în anul 1946 o
lucrare similară, elaborată tot în timpul celui de al doilea război, în interesul serviciilor FBI,
despre etnopsihologia poporului japonez, cu titlul: The Chrysanthemum and the Sword, Patterns
of Japanese Culture, prin care va deveni celebră42.
La mare distanţă faţă de aceşti autori, germanul Klaus Heitmann, introduce o
schimbare majoră în optica occidentului faţă de români. Lucrarea sa privitoare la Imaginea
românilor în spaţiul lingvistic german, are o primă ediţie la Stuttgart în anul 1985 şi o traducere în
limba română în anul 1995, prin efortul lui Dumitru Hîncu43.
În această lucrare, autorul a realizat un studiu foarte analitic, cu o amplă bibliografie
de peste 6oo de titluri, cu autori germani, români şi străini, cu tot ce s-a găsit la această temă
despre români în spaţiul german, de la Titu Maiorescu şi Mite Kremitz, până la Peter R.
Hofstätter (1960)44.
93
Ca şi H. von Kayserling, K. Heitmann se limitează la perioada dintre anii 1775-1918,

deşi unele concluzii sunt valabile şi pentru perioada României Mari. Dar faţă de H.
Kayserling într-o schimbare semnificativă, autorul îi are în vedere pe toţi românii din spaţiul
lor istoric. Pentru noi, un alt aspect semnificativ este că, deşi filolog la bază, el se încadrează
bine în direcţiile actuale ale etnopsihologiei de orientare culturală. K. Heitmann apelează la
un limbaj profesional, aminteşte de concepţiile lui P. R. Hofstätter (1973) şi consideră că în
analiza specificului naţional, termenii de ,,modal“ şi ,,basic personality” reprezintă un fond
comun de personalitate [modală] definită cultural (1995, pag. 29).
În cadrul acestei concepţii, autorul tratează şi numeşte caracterele etnice ca trăsături
populare şi le analizează ca pe ,,un sistem interdependent compus din mai multe variabile”
potrivit viziunii lui P. Hoftättter. Dintre acestea, cele mai importante ar fi : numărul
populaţiilor, structura de vârstă, stadiul dezvoltării tehnologice, rolul politic jucat de ele pe
plan regional şi internaţional, tradiţiile religioase şi culturale, plus toate celelalte trăsături care
conferă fiecărui popor o amprentă unică şi particulară. În acest context, tehnica sa de lucru
este de a verifica prezenţa sau absenţa unor trăsături româneşti, pe mai multe decade de
timp, raportându-se la o seamă de autori germani şi vest europeni care au publicat referinţe
despre ele. Aceasta fiind o modalitate culturală, dar ştiinţific corectă.
Astfel, la capitolul de virtuţi sociale el plasează la români pe primul loc ,,ospitalitatea
împreună cu o strictă respectare a sărbătorilor şi a altor obiceiuri” (1995, pag. 214) şi o
susţine în acord cu observaţiile lui Gebhari din anul 1782, cu referinţe la Geographia lui
K.F.V. Hoffman, apărută în 1832. ,,Cota“ acestei virtuţi, în jurul anului 1880 se pare că a
fost într-o oarecare scădere, ceea ce K. Heitmann încearcă să explice sprijinindu-se pe un
citat din L. Wechsler, potrivit căruia ,,virtutea naţională atât de generală şi de caracteristică la
moldoveni şi valahi, …care făcea ca la toate casele înstărite să existe mereu câte un tacâm
pentru musafirii neaşteptaţi, să dispară în timpurile din urmă,… din cauza introducerii
obiceiurilor moderne, fiind socotită chiar ridicolă ” (1995, pag. 218). Dar în anul 1909
Netzhammer, arhiepiscopul bisericii romano-catolice din România, împreună cu Salzer,
apreciază din nou această ,,rară ospitalitate“ românească (1995, p. 220).
La fel de bine sunt marcate urbanismul şi toleranţa românilor, citate din G. Griselini
în anul 1780 şi din E. Fischer în anul 19o4 (1995, pag. 220). Ultimul fiind un medic german
stabilit la Sibiu, cu doctorat obţinut la Bamberg, care nota că: ,,românii, ca de altfel şi ceilalţi
sud-europeni, suportă greu imixtiunile care să le reglementeze viaţa privată. În domenii în
care noi germanii vrem ca autorităţile să ne comande pas cu pas; ei lasă frâu liber la
arbitrariul indivizilor”(1995, pag. 225). Aici există o aluzie la mentalitatea nemţilor,
comentată şi de Paul Zarifopol în lucrarea Din registrul ideilor gingaşe45 cu observaţii cu privire
la mulţimea de tăbliţe, reguli, restricţii, inhibiţii, existente întotdeauna în lumea germană.
De asemenea, din anul 1920 este citat confesorul militar Breunlich, potrivit căruia:
,,românul trece, pe drept cuvânt, un soldat viteaz”. El este de acord cu E. Fischer (1911) şi
cu H. Kayserling (1929) după opinia cărora ,,la români numai sâmburele lor ţărănesc este
bun şi viteaz, pe când pătura de sus este coruptă”(1995, pag. 304).
În privinţa vitejiei, K. Heitmann culege aserţiuni din anul 1777 de la Griselini şi Cara,
autori italieni de istorii şi monografii ale Moldovei şi Valahiei care amândoi apreciau la
români ,,curajul până la temeritate“(1995, pag. 299).
Referitor la defecte, el se ocupă în mod special de ,,indolenţa relativă a românilor faţă
de muncă”, într-un capitol intitulat: De ce nu sunt românii harnici ? (1995, pag. 274). Iar în
această formulare interogativă trebuie să remarcăm delicateţea, spiritul diplomatic, dar şi
94
Mictat A.GÂRLAN
nota de simpatie a autorului faţă de români. Pentru a găsi răspunsuri la această întrebare, el
culege opinii emise pe tot parcursul secolului trecut şi rezumă cauza lor în repetatele situaţii
istorice de opresiune, atât externe cât şi interne. Pentru susţinere face apel la I. Jenne, un alt
analist de popoare sud-est europene din jurul anului 1810, cu explicaţii de ce la moldoveni şi
valahi nu exista, nici o industrie şi nici un meşteşug: ,,ei fug de muncă pentru că aceasta este
doar o cale de a-şi atrage dări din ce în ce mai mari. În aceste condiţii, cum poate să existe o
industrie… De aceea toate meseriile sunt pe mâna ţiganilor şi a străinilor din ţinuturile
învecinate, care pot oricând beneficia de mai multă ocrotire decât localnicii, pentru că ei nu
sunt victime atât de sigure ale jafului şi tiraniei cârmuirii ţării ca supuşii celor două
principate”(1995, pag. 275). Astfel, în opinia lui K. Heitmann, românii au devenit leneşi din
cauza împrejurărilor. Această situaţie o constată şi în cazul valahilor transilvani, pentru care
îl citează pe Raicevich, prezent la Curtea din Viena în anul 1790 pe vremea lui Frantz Iosef.
Acesta, semnala faptul că ,,valahii transilvani au fost la fel de înjosiţi de cuceritorii unguri ca
şi ceilalţi [români] de către turci şi greci. Ba mai mult, în Transilvania ungurească există
codice de legi în care valahii sunt puşi pe acelaşi picior de egalitate cu animalele“ (1995, pag.
266). Observaţii similare sunt colecţionate şi de la von Moltke din anul 1835, după care:
,,valahul a învăţat de la părintele său sa nu mai cultive pământul, decât atât cât să-i ajungă
pentru viaţa sa mizeră, surplusul ar fi doar o pradă a stăpânitorilor sau a vrăşmaşilor
săi“(1995, pag. 276). Această situaţie se întinde până în anul 1921, an în care autorul citează
un alt analist în persoana lui Schaffnit, care pe baza unor cercetări proprii găseşte ,,absolut
de înţeles de ce ţăranii români trebuie să fie mânaţi la muncă prin ameninţări sau viclenie” .
După opinia sa: ,,ţăranul român se află într-o asemenea stare de dependenţă şi trăieşte în
asemenea condiţii, încât astăzi ele sunt o ofensă la adresa oricărui simţ de omenie “ (1995,
pg. 279). K. Heitmann, ca şi H. von Kayserling, va dezvolta un capitol final de prognoză
etnopsihologică asupra evoluţiei naţionale a românilor. Dar, faţă de Kayserling, la peste o
jumătate de secol distanţă, îi vede pe români într-o maniera pozitivă . Astfel, subliniază că :
,,în ciuda ipotecilor istorice românii sunt un popor cu viitor, … admirabilele lor pre-
dispoziţii şi talente lasă să se întrevadă progresul naţiunii… Printre promiţătoarele lor
predispoziţii se fac remarcate via lor inteligenţă şi via lor mobilitate spirituală.” (1995, pag.
397). Am citat îndelung din K. Heitmann, pentru că, după opinia noastră el oferă cel mai
reuşit model de alteritate etnonoculturală a românilor din perspectivă externă.
Pe lângă alte consideraţii teoretice, din punctul nostru de vedere, tehnica lui de lucru
a fost de a selecta şi verifica din opiniile altor autori cca. 20 de trăsături precum, onestitatea,
cinstea, sensibilitatea artistică, inteligenta generală, mobilitatea spirituală, vitejia militară,
temeritatea, corupţia şi demnitatea funcţionarilor publici, lipsa de hărnicie, spiritul
gospodăresc, toleranţa etnică, dragostea de ţară a liderilor, credinţa lor religioasă,
patriotismul şi dorinţa de unitate geopolitică a românilor, urbanismul, spiritul comercial,
inclusiv tactul şi diplomaţia, care toate sunt analizate de-a lungul unei perioade evolutive de
cca 150 ani. Procedural, aproape fiecare trăsătură este trecută prin filtrul unei analize a
minimum 2-3 publicaţii referitoare la români, recoltate din tot spaţiul cultural german. La H.
von Keyserling, dar mai ales la K. Heitmann, există aceeaşi preocupare metodologică pentru
problema validării aserţiunilor, de unde reiese şi lista foarte mare al autorilor citaţi.
De aceea şi cercetarea lui K. Heitmann a durat cca. 10 ani. Cu toate acestea, ea s-a rezumat
numai la un studiu de bibliotecă asupra românilor, realizat numai până în preajma primului
război mondial. Volumul documentelor parcurse a fost atât de mare, încât în anul următor
autorul va mai publica la Köln (Böhlau) un volum cu lucrarea: Das Rumänenbild im deutschen
95
Sprachraum, Eine imagologische Studie, tradusă în limba română de Florin Manolescu cu titlul:
Oglinzi paralele. Studii de imagologie româno-germană, apărută în 199646.. Dar şi această lucrare
cuprinde documente despre români, tot din perioada anilor 1775 – 1918.
Faţă de studiile acestui autor de o incontestabilă valoare, mai există o concluzie care
trebuie menţionată. Pe baza metodei sale etnoculturale, o altă analiză de profil al românilor
efectuată pentru o epocă istorică următoare, de exemplu una limitată la cea interbelică,
cercetarea şi redactarea ei s-ar prelungii pe cel puţin 10 ani de studiu, tocmai datorită
dificultăţilor ridicate de aplicarea unei asemenea metode etnoculturale.
96
Mictat A.GÂRLAN
2.4. Anexe
Tabelul nr. 2. 4.
Date dintr-un sondaj de opinii realizat la Bucureşti în anul 1900 de ziarul Noua Revistă Română
pe baza unui Chestionar de psihologie a poporului român
97
Tabelul nr. 2. 4. Continuare I

Date dintr-un sondaj de opinii realizat
la Bucureşti în anul 1900 de ziarul Noua Revistă Română pe baza
unui Chestionar de psihologie a poporului român
98
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 2. 4. Continuare II

Date dintr-un sondaj de opinii realizat
la Bucureşti în anul 1900 de ziarul Noua Revistă Română pe baza unui
Chestionar de psihologie a poporului român
99
Bibliografie
1 Joseph Arthur de Gobineau (1816-1882), Eseu asupra inegalităţii raselor umane, Paris, 1855
2 Georges Vacher de Lapouge (1854 -1936), Les Sélections sociales, Paris, 1896;
L’Aryen. Son rôle social, Paris, 1899; Race et milieu social: Essais d'anthroposociologie, Paris, 1909
3 Wundt M. Wilhelm (1832-1920), Völkerpsychologie (Vols. 1–10), Engelmann, Leipzig, 1900
4 Murăraşu Dumitru, Comentarii eminesciene, Editura pentru literatură, Bucureşti, 1967
5 Haşdeu P. Bogdan Scrieri filozofice, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică , Bucureşti , 1985
6 Haşdeu P. Bogdan, Obiceiurile juridice ale poporului roman – Programă, Librăria Socecu, Bucureşti, 1882
7 Câmpineanu Ion, Discurs de recepţiune la Academia Română şi răspunsul d-lui B. P. Haşdeu,
în şedinţa publică din 28 martie 1880, Bucureşti

8 Drăghicescu Dumitru, Din psihologia poporului român, Editura Albatros, Bucureşti, 1995
9 Fouillee Alfred , Psychologie du peuple francais Paris 1898,Esquissse psychologique des peuples europeenes
din anul 1902, Le mouvement positiviste et la conception sociologiquie des peuples européens, Paris 1903
10 Nicolae Iorga, Istoria românilor prin călătorii, vol. III –IV, Editura Eminescu, Bucureşti, 1981
11 Emil Cioran, Schimbarea la faţă a României, Editura Vremea, Bucureşti, 1936
12 Blaga Lucian, Trilogia culturii, Fundaţia regală pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1936
13 Ralea D. Mihai, Explicarea omului, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1946
14 Ralea D. Mihai, Fenomenul românesc, Editura Adam, Seria Biblioteca Socială, Bucureşti, 1934
15 Rădulescu Motru C., Etnicul românesc, Naţionalismul, Editura Casa Şcoalelor, Bucureşti 1944
16 Rădulescu Motru C. , Personalismul energetic şi alte scrieri ,Editura Eminescu, Bucureşti, 1984
17 Rădulescu Motru C., Psihologia poporului român, Editura PAIDEA, Bucureşti, 1998
18 Rădulescu C. Motru: Etnicul românesc ·Naţionalismul, Editura Albatros, Bucureşti, 1996.
19 Sigmunt Freud , Zur Psychopathologie des Alltagsleben / Psihopatologia vieţii cotidiene, S. Karger-Verlag,
Basel 1904 iar lucrarea Abriß der Psychoanalyse / O privire asupra Psihanalizei, apare în 1940
20 Symonds M. Percival : Diagnosting Personality and Conduct , New York, Century Co. 1931
21 Thurstone, L. L ouis: Theory of attitude measurement , Psychology Rev. 1929 / 36 , 222-241
22 Sprager Eduard, Lebensform , Niemeyer, Halle , 1923
23 Allport, W. Gordon and Vernon, P.E. : A study of values, Boston , Houghton Miflin, 1931
24 Duffy, E. and Crissy, W. J. : Evaluative attitudes releted to vocaţional interests and academic achievement ,
Journal of Abnormal and Social Psychology

25 Lurie A. Walter : A study Spranger’s value-types of by the method factor analysis,
Journal of Social Psychology, 1937

26 Carlson, H. S. : Attitudes of undergraduate students, Journal of Abnormal and Social Psychology, 1934/5
27 Nelson Erland and Nelson Naida, Student attitudes and vocational choices,
Journal of Abnormal and Social Psychology, 1940

28 Chircev Aanatole, Măsurarea atitudinii faţă de tradiţie şi progres, Revista de Psihologie, Cluj, 1938
29 Draser Maria, Atitudinea faţă de naţionalism şi internaţionalism.
Test Forma A şi B. Institutul de Psihologie Cluj, 1938

30 Mărgineanu Nicolae: Atitudinea faţă de biserică, Test Forma A şi B, Institutul de Psihologie Cluj, 1938
31 Septimiu Chelcea, Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică, Bucureşti, 2004
32 Mărgineanu Nicolae: Elemente de Psihometrie , Institutul de Psihologie Cluj , 1938
33 Rice A. Stuard, Quantitative methods in politics , New York , Knopf, 1928,
34 Schanck, R. L. : A study of change in institutional attitudes in a rural community
Journal of Social Psychology, 1934 / 5

35 Allport W. Gordon, Personality , Henry Holt. & Comp. New – York, 1937
36 Chircev Anatole : Psihologia copilului preşcolar, Editura Pedagogică, Bucureşti, 1970, Chircev Anatole şi
Salade Dumitru: Studii de orientare şcolară şi profesională, Editura Didactică, Bucureşti, 1971, Chircev
Anatole, Roşca Alexandru şi alţii, Psihologie generală, Editura Didactică, Bucureşti, 1976, Chircev
Anatole, Roşca Alexandru şi alţii, Psihologia educaţiei şi a dezvoltării, Editura Academiei, Bucureşti, 1983
100
Mictat A.GÂRLAN
37 Hermann von Keyserling, Analiza spectrală a Europei, Editura Institutului European

pentru Cooperare Cultural-Ştiinţifică, Iaşi , 1993
38 Iacob L. Mihaela, Etnopsihologie şi Imagologie, Sinteze şi Cercetări, Editura Polirom , Bucureşti, 2003
39 Ruth Benedict, Cultura şi comportamentul la români, Editura Criterion Publishing, Bucureşti, 2002
40 Ruth Benedict, Patterns of Culture, Houghton Mifflin, New York, 1934
41 Baumgarden Franziska, Orientation et selection profesionelles, Paris, Dunod , 1954
42 Ruth Benedict, The Chrysathemum and the Sword, Charles E.Tuttle, Tokyo, Vermont, 1997
43 Heitmann Klaus, Imaginea românilor în spaţiul lingvistic german, Editura Univers, Bucureşti, 1995
44 Hofstätter R. Peter, Das Denken in Stereotypen, Gottingen, 1960
45 Zarifopol Paul, Din registrul ideilor gingaşe, Editura Cultura Naţională, Bucureşti, 1926
46 Heitmann Klaus, Oglinzi paralele. Studii de imagologie româno-germană,
Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996
101
Metodologica cercetării etnopsihologice
Capitolul III.
METODOLOGICA CERCETĂRII
ETNOPSIHOLOGICE
3.1. Probleme metodologice în etnopsihologie
Diferenţele culturale şi etnopsihologice între popoare reprezintă un fapt evident,

inclusiv la nivelul observaţiei empirice. În timp s-au impus în optica populară, ulterior în cea
instituţională, opinii şi norme generale şi stabile pentru a caracteriza din ,,interior“ şi din
,,exterior” personalitatea unor popoare. Convieţuirile etnice cu atracţiile şi respingerile lor, au
generat în mod permanent o varietate de opinii despre alţii, deşi în toate aceste cazuri a
funcţionat aceeaşi operaţie - criteriu a comparaţiei dinspre sine. La scară temporal-istorică,
atâta timp cât numai empirismul a stat la baza generalizării experienţelor comune, rezultatele
obţinute au fost departe de a oferi jaloane indubitabile de evaluare. Subiectivitatea
constatărilor nu a putut fi depăşită decât în mod relativ prin forţa unor personalităţi
excepţionale, care pe baza unor sancţiuni de speţă teoretică, au ghidat într-o măsură sau alta
înţelegerea relaţiilor etnice pe perioade îndelungate de timp.
Astăzi, cercetarea etnopsihologică din România, după o întârziere de cca. o jumătate de
secol, însoţită de deformări conceptuale şi lipsită de efectele benefice ale relaţiilor (normale)
cu lumea ştiinţifică, se evidenţiază printr-un efort de recuperare ştiinţifică. Pe această direcţie
încercăm prezentarea unui model metodologic coerent, operaţional şi valid de investigaţie a
realităţilor etnice şi a trăsăturilor psihologice de specific naţional. Dacă cea mai bună metodă
este tocmai o teorie bine făcută, atunci putem considera că şi reciproca acestei aserţiuni este
valabilă, pentru că o metodă bine elaborată este fără îndoială o cale generatoare de înnoire
teoretică, mai ales în măsura în care satisface exigenţele unei gândiri experimentale.
Modelul unei cercetări etnopsihologice, cu toate particularităţile sale legat de obiectul
cercetat, rămâne în esenţă o variantă a celui psihosociologic. Principalele probleme privesc
plasarea factorului uman în cadrul unor situaţii modelate, repetabile, controlabile în cea mai
mare măsură, prin adoptarea unor indicatori cantitativi care să poată verifica un corpus de
ipoteze în mod permanent. Un set de exigenţe metrologice speciale devin obligatorii pentru o
corectă analiză statistică, pentru selecţia subiecţilor evaluatori pe criterii etnice şi pentru
adaptarea procedeelor matematice de prelucrare / interpretare a datelor. În principal, un
astfel de model are datoria de a asigura un grad cât mai ridicat de obiectivitate în recoltarea şi
raportarea datelor, ştiut fiind că în plan social întotdeauna vor mai rămâne diferite procente
de subiectivitate, greu de eliminat.
În principiu, în orice domeniu de activitate, a face un experiment constă în a plasa
fenomenul studiat sub un control riguros, în aşa fel încât să se pună în evidenţă condiţiile de
apariţie, manifestare, modificare, cu aspectele lor cauzale, ca şi raporturile dintre variabila
102
Mictat A.GÂRLAN
dependentă prin care se precizează dimensiunea fenomenului studiat şi variabila sau

variabilele independente, prin care se precizează condiţia sau condiţiile controlate de
experimentator. De altfel, orice tip de experiment, inclusiv cel psihologic, presupune o
problemă de plecare sau o ipoteză, o definire a variabilelor dependente şi independente, o
punere în acţiune de procedee, instrumente sau tehnici adecvate atât pentru controlul
variabilelor cât şi pentru înregistrarea şi prelucrarea datelor, toate subordonate unei strategii a
planului experimental adoptat. Se mai fac şi alte precizări. După T. Cook şi D. T. Campbell
(1976)1 , un model experimental ,,ideal“ presupune cel puţin 3 condiţii principale :
a. între variabilele independente şi cele dependente să existe o relaţie temporală
de antecedenţă, potrivit principiului cauza precede efectul ;
b. între variabilele proiectate să existe o covarianţă teoretic plauzibilă, care în urma
experimentării, se probează prin consonanţă structurală sau prin diferenţe
minimal semnificative;
c. să nu existe altă alternativă de explicare a modificării ,,dispoziţiilor”
interacţioniste
ale variabilelor dependente decât pe baza şi prin intermediul celor independente.
Prima condiţie vizează consistenţa teoretică a modelului experimental, cea de a doua
se referă la exigenţele de fidelitate şi validitate, iar ultima are în vedere consistenţa internă.
De semnificaţie capitală este problema validităţii modelului elaborat. Nu este cert
că, de exemplu, consistenţa internă ar reprezenta o condiţie suficientă a validităţii. În acest
sens, D. T. Campbell formulase mai de mult cerinţa validităţii externe în psihologia socială
prin generalizarea metodei şi a rezultatelor obţinute, ori aici sunt necesare câteva precauţii.
Se ştie că semnificaţia unor rezultate experimentale este relativă la situaţia modelată
metodologic în care respectivele rezultate au fost obţinute (vezi S. Chelcea,1982)2.
Generalizarea, extrapolarea lor se realizează numai în limite bine trasate referitoare la
reprezentativitatea eşantionului, la gradul de cuprindere a ,,montajului experimental“, la
gradientul integrării rezultatelor în teoriile deja cunoscute, natura variabilelor luate în
considerare etc. De exemplu, este contrar spiritului metodologic o extrapolare a
atitudinilor religioase ale unui eşantion de musulmani la altul de catolici etc.
În general, variabilele prezente într-un experiment etnopsihologic pot fi de 4 feluri :
a. variabile independente, prin factori introduşi de cercetător cum ar fi parametrii
de intensitate, durată, frecvenţă sau alte valori care se modifică puţin în timp ;
b. variabile dependente, care suportă influenţa celor independente. Poziţia de
dependenţă sau independenţă a unei variabile este relativă, ele fiind într-o
relaţie cauzală numai în funcţie de cadrul general al experimentului. De pildă,
în relaţiile cauzale existente între 4 persoane sau 4 fenomene oarecare, fiecare
persoană sau fenomen are o poziţie independentă faţă de următoarea şi
dependentă faţă de cea anterioară ;
c. variabilele condiţionale exterioare şi controlabile care exprimă o serie de
permisivităţi exterioare relaţiilor cauzale presupuse, dar care trebuie menţinute
la un nivel constant. De exemplu, în investigaţia de faţă, care plasează în
centrul cadrului de cercetare conceptul de relaţie interetnică ca relaţie
interpersonală, o variabilă exterioară este reprezentată de gradul cunoaşterii
interpersonale (între membrii comunităţilor conlocuitoare de pe acelaşi areal
geografic). Acest gen de variabile exterioare sunt destul de numeroase şi au o
importanţă relativă : de exemplu, coeziunea internă a diferitelor comunităţi sau
103
modul de mediatizare a relaţiilor interetnice de către diferite mijloace (mass

media) pe plan local ş.a. ;
d. variabilele condiţionale exterioare şi necontrolabile care în condiţiile
cercetărilor de teren sunt cele mai numeroase, fiind reprezentate de mulţimea
unor factori secundari ca, de exemplu starea generală de sănătate a populaţiei
investigate etc.
Şi această clasificare este relativă pentru că la nivelul socialului este imposibil de
imaginat un fenomen care să epuizeze întreaga cauzalitate a producerii unui alt fenomen.
Cu toate acestea, cadrul metodologic al analizei cauzale se asimilează la regula
clasică a analizei epistemologice. În privinţa ei, E. Durkheim (1974, pag.199)3, care a
teoretizat canonul variaţiei concomitente, preciza că: ,,orice fenomen care variază într-un
fel, ori de câte ori un alt fenomen variază în mod particular în acelaşi fel, este fie cauză, fie
efect în raport cu cel de-al doilea fenomen, dacă sunt legate printr-un fapt de cauzalitate”.
Pe scurt, putem spune că relaţia cauzală dintre variabilele independente şi dependente se
manifestă atunci când acestea cresc sau descresc în mod concomitent.
Pe acest canon s-au conturat majoritatea cercetărilor cu două grupuri de lucru - unul
experimental şi altul de control, în care acţiunea de măsurare are loc înainte şi după
introducerea factorului experimental. În general, introducerea uneia sau mai multor
variabile într-un montaj experimental pune problema modului de prezentare a
instrucţiunilor pentru comportamentul persoanelor cuprinse într-o eşantionare. Aceste
instrucţiuni trebuie să fie bine înţelese de către toţi subiecţii investigaţi, indiferent de
şcolaritate sau de experienţa lor. În cazul cercetării noastre, pentru eliminarea unor
tendinţe de deformare semantică şi pentru egalizarea gradului de înţelegere a itemilor, am
adoptat un vocabular explicativ sub forma unor întrebări mai simple.
Dicţionarele de specialitate mai operează cu o clasificare în experimente provocate şi
experimente invocate. M. Richelle (2001, pag. 308)4, după o distincţie care ajunge până la
părerile lui Claude Bernard, notează că: ,,experimentul provocat este cel pe care
experimentatorul îl face în mod deliberat, oferindu-şi mijloacele de al realiza, în vreme ce
experimentul invocat este acela într-un fel furnizat lui de către natură şi din care poate
profita’’. Dar există situaţii, în care prin caracterul de provocare a modificărilor induse şi
prin consecinţele sale asupra fenomenului cercetat, mai ales în rândul oamenilor,
cercetătorul se poate expune unor implicaţii de ordin moral, situaţii care în domeniul
psihologiei sociale sunt numeroase întrucât asupra mediului uman nu se poate acţiona cu
orice fel de intervenţii (A. Cosmovici, 1996, pag. 40)5.
Pe de altă parte, nu toate procesele psihosociale se pot încadra în experimente
provocate, datorită fie complexităţii, fie unicităţii lor. De asemenea, experimentele provocate mai
ales în domeniul relaţiilor etnice, uşor inflamabile, cu consecinţe dintre cele mai neprevăzute, rămâne sub
semnul restricţiilor de ordin moral, fiind contraindicate pentru cercetarea acestui domeniu.
Mai frecvente şi mai accesibile sunt experimentele invocate, (Cl. Bernard) numite şi
indirecte (E. Durkheim), produse în condiţii social- istorice existente care şi ele permit o
analiză sistematică de rezultate. Experimentele invocate descrise şi de M. Golu (1981, pag. 96-
97)6 au mai fost denumite şi ex post facto, pentru că variabila independentă, numită
convenţional şi variabilă-stimul este non–experimentală întrucât, după Al. Roşca:
,,experimentatorul nu o modifică, ci o utilizează ca dată de la natură sau de condiţiile
existenţei sociale ale omului, cum sunt vârsta, sexul, pregătirea şcolară, relaţiile maritale dintre
părinţii subiecţilor’’(1971, pag. 35)7. De aceeaşi opinie este şi P. P. Neveanu la care
104
Mictat A.GÂRLAN
caracteristica de bază a experimentului psihologic este aceea ,,de a discrimina, pe căi

indirecte, fapte de ordin subiectiv şi de a degaja relaţiile dintre subiectiv şi obiectiv, nu
numai sub aspect cantitativ ci şi calitativ’’(1978, pag. 255)8.
În cadrul studiilor de atitudini - trăsături – valori, notăm importanţa experimentului
invocat în etnopsihologie întrucât, prin caracterul lor interiorizat, în acord cu observaţiile
lui G. W Allport, aceste manifestări sunt în primul rând o problemă de deducţie, întrucât
ele nu se pot cerceta în mod direct. Din aceste motive considerăm că acest tip de
experiment se adaptează cel mai bine cercetărilor de personalitate individuală sau
colectivă, pe cel puţin două niveluri de complexitate.
Pe lângă problema abordării indirecte, la fel de complexă este şi problema
procedurii de diagnoză a caracteristicilor de existenţă, stabilitate, tărie, intensitate a
trăsăturilor etnice, în a căror confirmare / infirmare este obligatoriu a varia un mare
număr de condiţii - situaţii sociale care în final, să facă proba acestor caracteristici. Fără un
câmp cât mai larg de situaţii invocate, variate şi concomitente, pe direcţia unor manifestări
de relaţie, ar fi imposibilă estimarea acestor trăsături.
Conceptual se mai operează distincţii între experimentele de laborator, de teren şi natural.
În cazul celor de laborator există o mai mare posibilitate de control, cu o izolare mult mai
precisă a variabilelor exploratorii, putându-se nota mai uşor comportamentele asociate pe
care le dezvoltă. În laborator se pot experimenta situaţii care urmăresc acţiunea unei
variabile în condiţii speciale, cu sau fără corespondenţă în realitatea înconjurătoare. Dar, în
realitate situaţiile din teren nu se pot studia printr-o simplă suprapunere care să le
identifice cu cele din laborator. Din acest motiv, mulţi autori cum ar fi L. Festinger9 sau
F. H. Giddings10, folosesc pentru experimentele de laborator termenul de pur, adevărat
sau de experiment ştiinţific. De fapt, există unele situaţii care nu pot fi studiate decât în
laborator (de exemplu, efectele unui cutremur asupra populaţiei), pe când altele pot fi
cercetate numai în condiţii de teren (de exemplu, situaţiile de risc ce impun antrenarea
persoanei pentru a supravieţui în condiţii de periculozitate ridicată). În acest context,
amintim experimentele devenite clasice asupra mărturiei, efectuate de Al. Roşca (1973),
care deşi s-au desfăşurat în condiţii de laborator, sunt de fapt experimentate autentice de
teren. Din aceste motive, unii specialişti resping experimentul de laborator. De exemplu,
A. Chapanis (1967)11 afirmă în acest sens: ,,Teoriile care pot prezice numai ceea ce se
petrece în cadrul celor patru pereţi ai laboratorului sunt teorii insuficiente”. Deşi această
formulare poate părea cam dură, ea este amintită pentru a sublinia trăsăturile principale ale
experimentului de teren (J. R. French, 1963)12 Aceasta este o cercetare bazată pe
cunoştinţe teoretice, în care experimentatorul introduce o variabilă independentă într-o
situaţie socială reală, în vederea verificării unei ipoteze. În acest caz, caracterul artificial
este eliminat prin faptul că subiecţii sunt observaţi în condiţii cu caracter cotidian, fiecare
din variabilele independente este dimensionată prin caracteristici specifice. În aceste
situaţii, de cele mai multe ori, experimentatorul caută să nu influenţeze subiecţii cuprinşi în
eşantion pentru că aceştia, conform scopurilor urmărite, sunt în totalitate motivaţi de o
situaţie reală. De asemenea, generalizările rezultate din experimentele de teren au un mai
mare temei de extindere a concluziilor faţă de cele din laborator. În privinţa
experimentului natural, unii autori precum J. R. French, îl asimilează celui de teren, de care
se apropie foarte mult pentru că se desfăşoară tot în condiţii obişnuite de viaţă. Numai că
într-un experiment natural se pot avansa ipoteze şi probleme în domenii încă nelămurite.
105
După autori ca M. Duverger (1961)13 experimentele de teren pot fi pasive sau

active. În cele pasive, cercetătorul nu face apel la manierea variabilelor, ci se mărgineşte
doar la notarea reacţiilor din partea subiecţilor cu înregistrarea schimbărilor din situaţia
experimentată. O situaţie de experiment pasiv este şi aceea în care se caută a stabili o
înlănţuire a factorilor care au generat anumite situaţii. Experimentul activ de teren are o
variantă directă atunci când factorii cercetaţi sunt introduşi în mod nemijlocit şi controlat
de către cercetător, iar subiecţii sunt puşi într-o situaţie cu totul nouă. Există şi variante de
experiment activ indirect, în care factorii studiaţi nu sunt introduşi de cercetător, ci de alte
centre de decizie sau pur şi simplu sunt generaţi de situaţii naturale provenite din tradiţii
sau sisteme cultural-tradiţionale specifice, cu caracter zonal.
Din această analiză, pentru tema noastră de cercetare va rezulta următorul cadru
experimental: vor trebui invocate şi prezentate pe cale orală sau scrisă, un set de condiţii
sociale generatoare, orientate spre manifestări de relaţie, atitudine - trăsături - valori etnice,
administrate identic pe grupuri etnice diferite, în mod comparativ, cuantificabil şi
concomitent. Aceste grupuri etnice coabitante, vor fi cuprinse într-o acţiune de auto- şi
retroevaluare reciprocă, în care grupul martor va fi cel de control şi va desfăşura o
acţiunea de retroevaluare, iar grupul experimental va fi cel de referinţă şi va desfăşura o
acţiunea de autoevaluare.
În aceste investigaţii, tocmai pentru că nu avem de-a face cu fenomene observabile
în mod direct dificultatea cea mai mare apare la înregistrarea datelor. În domeniul
psihologiei sociale nu sunt măsurate persoane individuale ca atare, ci mai ales calităţi
lăuntrice precum statutul social, coeziunea, starea de spirit, convingerea, trăsăturile de grup
etc. De aceea, dublarea posibilităţilor de măsurare şi prin alte căi decât cele ,,clasice”,
reprezintă o direcţie metodologică importantă. Una dintre ele se referă la studiul dublei
perspective, prezentat de autori ca W. Berry şi P. Dasen (1974)14, St. Jones (1978)15 sau I.
Radu (1994)16. Utilitatea sa este deplină atunci când, pentru experimentarea fenomenului
analizat, putem folosi acelaşi instrument, atât din perspectiva internă a grupului de
referinţă, cât şi din perspectiva externă a grupurilor-martor, ceea ce permite o dublă
cuantificare de procese, fenomene, inclusiv trăsături etnice, constatate în teren. Măsurarea,
intersecţia, compararea, influenţa acestor planuri - interne şi externe, ca o covariaţie a
variabilelor de cercetare pentru probarea ipotezelor avansate, fac în continuare obiectul
acestui capitol.
106
Mictat A.GÂRLAN
3.2. Obiective, ipoteze, principii
În lumina unor proprietăţi generale precum cele de limbă, credinţă, rudenie,

teritoriu, sistem de educaţie, istorie, tradiţii, etc, comunitatea etnică se defineşte ca o
entitate socială vie, un personaj colectiv, cu o viaţă proprie, recunoscută de toţi membri ei,
sub o triplă fiinţare temporală: trecut, prezent şi viitor. Iar în acest ansamblu de proprietăţi
etnice, cu manifestări generale şi particulare de natură social-politică, istorico-culturală sau
internaţionale, există şi suficiente elemente de factură psihologică.
În acest evantai fenomenolgic, ipoteza de bază a cercetării noastre vizează
posibilitatea decelării unor trăsături-valori şi distanţe sociale cu intensităţi variabile de
manifestare între comunităţi conlocuitoare, prin intermediul unui model special adaptat, în
vederea punerii în evidenţă a unor diferenţe specifice de factură etnopsihologică. În cazul
de faţă problema metodologică este de a verifica într-un subdomeniu de psihologie
socială, o procedură derivată din evaluarea interpersonală a personalităţii, adaptată sub
forma interevaluării comunităţilor coabitante, într-un spaţiu geo-politic şi etno-cultural
determinat.
Astfel, din varietatea manifestărilor de specific naţional, ne-am limitat la zona
Dobrogei, cu focalizarea cercetării pe două direcţii principale :
a. cadrul axiologic-intern privitor la configuraţiile de trăsături-factori, valori-
atitudini, caracteristice fiecărei comunităţi din spaţiul mai sus amintit şi
b. cadrul relaţional-extern al acestor comunităţi sub forma distanţelor etnice
dintre ele.
În mod programat, încă din faza de alcătuire a proiectului, se impunea verificarea
unui model metodologic congruent, cu posibilităţi de aplicare în condiţii de teren, dar
constituit pe baza unor rigori metodologice proprii unor experimente de laborator.
Modelul proiectat are anumite similitudini cu ceea ce numim cercetare-acţiune fiind
unul care, pentru a-şi atinge obiectivul de investigaţie, provoacă manifestări (reacţii) de
răspuns, în limite anticipate şi controlate destinate să asigure obţinerea din teren a cât mai
multor date parţial in vivo. Referitor la acestea, reamintim o observaţie anterioară,
prezentată poate prea laconic, faţă de care precizăm că fenomenul de provocare a unor
situaţii etnice la scara relaţiilor reale între astfel de comunităţi poate fi cel mult un model
absolut teoretic imaginabil, dar niciodată aplicabil, pentru că urmările cu deznodămintele
posibile, nu ar putea fi nici măcar anticipate, cu atât mai puţin controlate. Gradul de
intervenţie / provocare presupus de modelul nostru de investigaţie a fost restrâns numai la
modalităţile de răspuns ale subiecţilor de cercetare care devin simultan şi judecători.
Condiţiile restrictive pentru includerea lor în grupurile de cercetare, concomitent cu
,,selecţia” pe regula aleatorului, sunt cele de conlocuitor în spaţiul geografic de un număr
suficient de ani, de cunoaştere avansată a comunităţilor locale, la un nivel de instruire cel
puţin mediu (cu unele excepţii de neocolit asupra cărora vom reveni cu explicaţii la timpul
potrivit). Avem convingerea că, în acest fel, asigurăm un grad sporit de acurateţe şi
obiectivitate manifestărilor (răspunsurilor) obţinute, fără a declanşa reacţii perturbatoare,
nici în viaţa comunităţilor şi nici în activitatea de experţi a subiecţilor examinaţi.
107
Această condiţie metodologică restrictivă determină unele completări în procedura

de aplicare a probelor-test, asupra cărora vom reveni în descrierea metodelor de lucru. În
legătură cu probele-test, o exigenţă metodologică de prin rang se impune: instrumentele
de cercetare trebuie să fie suficient de apte pentru a surprinde diferenţe etnice reale,
garantând certitudinea asupra obiectivităţii rezultatelor.
Pe de altă parte, spre deosebire de etnicitate, interetnicitatea este un domeniu
dominat de problemele câmpului de relaţii, reale şi posibile, care se pot multiplica spre
forme de investigaţie supra extinse în timp şi spaţiu. De exemplu, în cazul unei diade de
relaţii limitate la români / unguri, se vor analiza cel puţin 4 categorii de imagini etnice,
respectiv 2 autoevaluate x 2 retroevaluate. În cazul unei investigaţii relaţionale pe 3
comunităţi conlocuitoare, se vor analiza cel puţin 9 categorii, rezultate din 3 autoevaluate x
3 retroevaluate. În acelaşi model de investigaţie, în cazul cercetării unui teritoriu cu 4
comunităţi conlocuitoare (de exemplu, români, unguri, germani, ţigani), volumul progresiv
al cadrului relaţional creşte exponenţial, la 16 categorii de imagini şi distanţe etnice,
rezultate din 4 autoevaluate x 4 retroevaluate. În cazul Dobrogei cu o populaţie compusă
din români plus 8 comunităţi coabitante, volumul total al unei cercetări pe dublete în
permutări de relaţii supuse investigaţiei, creşte la 81 de imagini şi distanţe, reale şi posibile,
rezultate din 9 autoevaluate x 9 retroevaluate. În acest model de metodologie clasică, dacă
se acorda câte un an pentru cercetarea fiecărei diade, unui singur analist, până la epuizarea
acestui cadru relaţional, ar avea nevoie de 81 de ani ! Iar dacă, mărim colectivul de
cercetare şi reducem timpul de investigaţie, chiar şi la studiul unei diade pe lună, timpul
total tot se va întinde la 81 de luni ! De aceea, sunt explicabile costurile şi durata mare a
cercetărilor din acest domeniu realizate prin procedee clasice.
În cazul de faţă, configurarea unui alt model metodologic operativ, cuprinzător
pentru tot cadrul relaţional regional, la costuri minime, colectate pe cât posibil într-o
singura investigaţie de teren, fără a sacrifica nici un procent din calitatea cercetării, în
primul rând a exigenţelor ştiinţifice, a fost dificultatea principală a acestei cercetări, valabilă
pentru orice investigaţie similară. Montajul experimental a trebuit să includă probe-test
care să permită obţinerea unei multitudini de răspunsuri în aproximativ acelaşi interval din
timpul afectat examinării. După cum vom vedea în subcapitolul următor, referitor la
prezentarea metodelor de cercetare, noi ne-an inspirat şi am adaptat o parte din tehnicile
de lucru ale lui R. F. Bales, cu o transpoziţie a modelului de evaluare interpersonală a
personalităţii, într-unul de evaluare interetnică a comunităţilor coabitante.
Deosebirea esenţială dintre cele două modele, rezidă în aceea că subiecţii cercetării
nu sunt simple persoane fizice ci 9 comunităţi etnice unitare sub un anumit unghi.
Respectiv, 9 grupuri etnice de cercetare, formate pe principiul judecătorului colectiv
(concept dezvoltat şi de Gh. Neacşu şi Delia Bantea, 1976)17, numai din cunoscători reali
ai relaţiilor de convieţuire între grupurile studiate. Aceste persoane sunt posesoare a unei
instruiri satisfăcătoare pentru rolul de ,,judecători / evaluatori“ şi au calitatea de a fi
membri reprezentativi în comunităţile de români, armeni, greci, italieni, turci, tătari, ţigani,
ruşi-lipoveni şi ucraineni, din zonă. Acest calificativ necesar privitor la subiecţi (evaluatori)
rămâne valabil doar cu condiţia unui grad de intercunoaştere etnică cât mai avansat; altfel
spus, acest gen de investigaţie rămâne valabil cu condiţia unor contacte directe şi variate,
chiar istorice, între grupurile comunitare cercetate, până la nivelul unor relaţii psihologice
între ele. Se înţelege că, în cursul cercetării, acele chestionare care din diverse motive, nu
sunt completate în totalitate, au fost excluse şi investigaţia a fost continuată cu alte
108
Mictat A.GÂRLAN
persoane din ,,lista de aşteptare” care au făcut proba competenţei în evaluarea

comunităţilor studiate. Evident, chestionarele au fost astfel elaborate încât rezultatele lor
să poată fi introduse precis şi operativ în baza de date, pe cele două secvenţe proiectate:
diagnoza de trăsături şi valori, în paralel cu diagnoza de relaţii (distanţe) etnice.
3.3. Constituirea grupurile etnice de cercetare
Constituirea unor grupuri etnice comparabile a reprezentat o problemă aparte

acestei lucrări. Desigur, pentru un proiect de cercetare orientat numai spre conturarea unui
model metodologic, ar fi fost de ajuns investigaţia a două - trei ,,extrase” de grupuri,
pentru a proba câteva din valenţele sale. Dar în condiţiile unei finanţări pe baza unui grant
acordat de Ministerul Cercetării, prilejul unei cercetări extinse în condiţii de teren, nu
putea fi ratat, chiar cu preţul prelungirii relative a perioadei de investigaţie şi a termenului
de finalizare a lucrării. De asemenea, în cadrul unei regiuni cu 9 grupuri etnice istoric
conlocuitoare, a lua în cercetare numai 2-3 dintre ele, putea conduce cu uşurinţă la
acuzaţia de cercetare incompletă.
Pe de altă parte, în mod curent, în cadrul cercetărilor de teren se apelează la
metodologia eşantionării, dar în cazul de faţă aceasta reprezintă o operaţiune plină de
dificultăţi. Pentru o eşantionare reprezentativă de grupuri etnice, dificultatea principală
constă în faptul că ponderea pe ţară a populaţiei româneşti majoritare (cu excepţia
judeţelor Harghita şi Covasna) în România este de cca. 90 % faţă de 10 % a tuturor
minorităţilor conlocuitoare. Reprezentativitatea face ca metoda eşantionării să fie
nepotrivită cercetării noastre din următoarele motive. Din punct de vedere teoretic, un
astfel de raport transformă cercetarea de faţă, referitoare la un model generic de diagnoză
relaţională şi de trăsături etnice, într-un caz particular de relaţii inter-etnice, dintre
majoritatea românească şi minorităţi. Pe când relaţiile intra-etnice, cu extensie la diagnoza
celor dintre minorităţi, inclusiv cu partea comparată de trăsături ale fiecărei comunităţi, la
fel de importantă pentru fundamentarea modelului nostru, ar fi avut o pondere secundară.
Însă cele mai mari dificultăţi de eşantionare în domeniul interetnicităţii, se referă la marea
varietate a situaţiilor demografice proprii fiecărei comunităţi dintr-un spaţiu geografic şi
cultural-istoric determinat. De exemplu, în zona Dobrogei, la data cercetării (vezi tabelul
nr. 3.1.) ţinând seama de proporţiile diferitelor comunităţi locale, dacă luăm în raportare
un procent de reprezentare, chiar şi de numai 0,5 % din populaţia etnică a regiunii,
eşantionul total s-ar compune din 5.098 persoane, respectiv din: 4.633 români, 138 turci,
130 ruşi-lipoveni, 120 tătari, 30 romi (ţigani), 20 ucraineni, 8 maghiari, 6 greci, 4 germani,
3 armeni, 2 bulgari, 1 evreu şi zero procente pentru alte minorităţi locale (de exemplu
italieni din jud. Tulcea). Dar acest proiect de eşantion, cu tot realismul reprezentativităţii
sale nu acoperă obiectivele metodologice ale cercetării de faţă, care ţin de domeniul
etnopsihologiei, care nu se referă numai la români şi nici nu poate fi realizat în timpul cu
posibilităţile materiale ale unei singure persoane. De fapt, în literatura de specialitate, atât
românească, cât şi străină, nu este menţionat nici un model de cercetare cu o eşantionare
reprezentativă, zonală sau subzonală, care să cuprindă toate comunităţile etnice din
regiunea examinată. Cercetările efectuate până în prezent s-au realizat numai pe principiul
diadelor şi numai în legătură cu românii, respectiv relaţii români-ţigani, români-maghiari,
români-germani, etc. Motivul principal al acestui gen de investigaţii constă în faptul natural
109
al prezenţei româneşti majoritare în toate regiunile istorice ale României; cu menţiunea că

această realitate nu exclude din etnologie sau etnopsihologie, posibilitatea altor direcţii de
cercetare comparată.
Eşantion
DOBROGEA Jud. Constanţa Jud. Tulcea Total reprezentativ
populaţie 0,5 %
Tabelul Populaţie din care: 748.769 270.997 1.019.766 5.098
nr. 3.1 Români şi Aromâni 686.294 240.314 926.608 4.633
Recensământul Turci 24.295 3.390 27.685 138
populaţiei Ruşi-lipoveni 5.720 20.434 26.154 130
din 1992 Tătari 24.011 174 24.185 120
zona Ţigani 4.620 1.363 5.983 30
Dobrogei Ucraineni 257 3.847 4.104 20
Maghiari 1.369 176 1545 8
Greci 466 764 1230 6
Germani 542 135 677 4
Armeni 532 36 568 3
Bulgari 184 127 311 2
Evrei 79 46 122 1
Polonezi 57 13 70 0
Alte minorităţi 313 178 491 0
(Italieni etc.)
În aceste condiţii, din motive de operativitatea, în primul rând statistică, am recurs

la constituirea unor grupuri de cercetare comparată, compuse din 50 persoane, în cazul
comunităţilor mai mari şi 30 persoane, din rândul comunităţilor locale mai mici, pe
următoarele şapte criterii de alegere:
1. să fie rezidente în zonă de cel puţin 15 ani ;
2. nivelul de instruire al persoanei selectate să fie mediu spre superior ;
3. în zona de rezidenţă a persoanei selectate, alături de populaţia majoritară
să mai conlocuiască cel puţin alte 2-3 minorităţi etnice ( sau chiar mai multe) ;
4. persoana selectată să cunoască cât mai multe aspecte din specificul şi
manifestările atât ale comunităţii sale, cât şi din cele ale comunităţilor
coabitante;
5. persoanele apartenente minorităţilor să fie din rândul celor membre
ale unei organizaţii etnice locale cu sediu în regiunea cercetată ;
6. în zona de rezidenţă a persoanei selectate, organizaţia etnică locală să-şi dea
acceptul la sprijinirea acestei cercetări prin alocarea temporară de spaţiu în
sediul social pe care îl au ;
7. în zona de rezidenţă a persoanei selectate organizaţiile etnice regionale, să-şi
dea acceptul la delegarea unui responsabil pentru listarea nominală a cel puţin
100 membri rezidenţi pentru identificarea, programarea şi chestionarea lor.
La aceste criterii, în care toate obligatorii pentru succesul unor astfel de investigaţii,
în zona Dobrogei, corespund numai grupurile etnice de români, ruşi-lipoveni, turci, tătari,
greci, armeni, italieni, ucraineni şi romi (ţigani).
Dacă prin caracterul majoritar, constituirea şi cercetarea grupului de români, nu a
ridicat probleme, situaţii specifice au apărut numai la constituirea grupurilor etnice din
110
Mictat A.GÂRLAN
partea minorităţilor conlocuitoare. De aceea, condiţia existenţei unui sediu de organizaţie

etnică, ca şi cea a prezenţei unui responsabil local din partea ei, pentru identificarea,
planificarea subiecţilor şi organizarea acţiunii, în baza unei ,,liste de aşteptare’’, au fost
foarte importante. De exemplu, pentru grupul ,,cel mai greu”, al romilor (ţiganilor),
proiectat cu 30 de subiecţi, acesta s-a constituit după parcurgerea a peste 6o de cazuri în
condiţii de sprijin nemijlocit la completarea chestionarelor. În acest fel, investigaţiile
noastre s-au realizat pe colective mici de câte 2-3 persoane la sediul organizaţiilor etnice
respective 18. În acest fel ambele chestionare (PPN-50 şi Bogardus-95), au fost aplicate în
mod controlat şi colectiv, cu explicaţii permanente pe diferiţi itemi. În plus, la fiecare
chestionar de completat s-a ataşat o listă tip vocabular, în care unii din termenii utilizaţi au
fost explicaţi într-un limbaj mai simplu, uneori cu exemplificări intuitive. Aceste
completări procedurale s-au impus din faza de pretestare.
Tabelul nr. 3.2
Distribuţia populaţiei majoritare şi minoritare
din România în anul Recensământului din 1992
Populaţia totală din care: 22.760.559 100 %
1. Români (1) 20.352.980 89,4 (1) Inclusiv persoane care s-au
2. Maghiari (2) 1.620.199 7,1 declarat Aromâni (21.089)
3. Ţigani 409.723 1,8 şi Macedoneni (6.999)
4. Germani (3) 119.436 0,5 (2) Inclusiv persoane care
5. Ucraineni (4) 66.833 0,35 s-au declarat Secui (831)
6. Ruşi-lipoveni (5) 38.688 0,21 (3) Inclusiv persoane care
7. Turci 29.533 0,19 s-au declarat Saşi (843)
8. Sârbi 29.080 0,19 şi şvabi (6.292)
9. Tătari 24.649 0,14 (4) Inclusiv persoanele care
10. Slovaci 20.672 0,10 s-au declarat Ruteni (350)
11. Bulgari 9.935 0,00043 (5) Inclusiv persoane care
12. Evrei 9.107 0,00040 s-au declarat Ruşi (8.914)
13. Cehi 5.800 0,00025 (6) Inclusiv persoane care s-au
14. Polonezi 4.247 0,00018 declarat Caraşoveni (2.775)
15. Croaţi 4.180 0,00018 şi Ceangăi (2.165)
16. Greci 3.897 0,00017
17. Armeni 2.023 0,00008
18. Alte naţionalităţi (6) 8.420
19. Origine etnică 1.047
nedeterminată
Trebuie consemnată, o situaţie specială în cazul romilor (ţiganilor), mai ales al
femeilor-subiecţi care în principiu ,,ştiau carte”, dar nu avea abilitatea necesară completării
unor chestionare aparent complicate. Pentru a suplini acest neajuns cu unii subiecţi,
investigatorul a lucrat în mod nemijlocit la completarea probelor asigurându-se că aceştia
au înţeles perfect sarcina de evaluare.
După cum se observă, din cadrul grupurilor de lucru constituite de noi în Dobrogea
la data cercetării nu apar macedonenii. Faptul că la acea dată, ei au refuzat statutul de
minoritari în România cu declaraţii colective pe baza cărora se consideră o ramură
neo-latină a românilor a fost de ajuns pentru a-i cuprinde în grupul de români.
Importantă, în continuare, apare problema structurii grupurilor etnice dobrogene.
Această distribuţie de subiecţi evaluatori pe subcategorii de populaţie s-a operat în
funcţie de răspândirea lor de facto în teren şi pe criterii de ,,compoziţie“. Astfel:
111
- s-a putut recurge la proporţii egale pe subcategorii de bărbaţi şi femei;

- s-au păstrat proporţiile pe criteriul vârstei (34% tineri sub 30 ani, 47% adulţi până
în 55 ani şi 19% vârstnicii peste 55 ani)
- s-au respectat proporţiile pe criteriul gradului de instruire şcolară (32% persoane
cu pregătire generală şi profesională, 44% cu pregătire medie şi 24% cu pregătire
superioară).
Prin specificul cercetării, în această formare a grupurilor de lucru a contat mai puţin
distribuţia populaţiei majoritare, bine cunoscută de minoritari, cu răspândire uniformă în
zona cercetată. Prioritară şi dificultatea acestei investigaţii a fost distribuţia persoanelor din
minorităţile mici şi mai puţin cunoscute. Pentru a suplini gradul de cunoaştere mai restrâns
al acestor minorităţi, în localităţile cu oarecare concentrare multi etnică, s-au încadrat cât
mai multe persoane, din cât mai multe grupuri etnice de contact.
Distribuţia finală pe loturi şi subloturi de cercetare o prezentăm în tab. 3.3 şi 3.4.
În Dobrogea au fost declarate şi alte minorităţi, de exemplu, maghiari, germani,
bulgari, care nu au fost luate în studiu pentru că nu au acoperit criteriile de mai sus.
Pentru evidenţa, programarea, intervievarea şi urmărirea recoltării datelor,
responsabili nominalizaţi din partea organizaţiilor etnice locale în anul 1995, au fost
următoarele persoane :
- d-na Ecaterina Stan din Constanţa şi d-nul Cintian Bărbuleanu din Babadag,
pentru tot grupul de români din Dobrogea;
- d-ra Luiza Benlian de la Uniunea Armenilor din România, filiala Constanţa;
- d-nul Anastase Panbucoglu din Constanţa şi d-na Irina Adela Aurora din
Tulcea, membrii ai Uniunii Elene din România, filialele Constanţa şi Tulcea;
- d-ra Neriman Molali din Constanţa şi d-na Reşit Minever din Tulcea, de
la Uniunea Democrată Turcă din România, cu sedii la Constanţa şi Tulcea;
- d-rele Ismail Gulşen din Medgidia şi Gemal Fatme din Basarab de la Uniunea
Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, cu sediu la Constanta;
- d-nul George Mihăilă din Constanţa şi d-nul Preda Constantin
de la Partida Romilor, filialele Constanţa şi Tulcea;
- d-nii Fortunatov Iosif din Tulcea şi Ivan Vitizov din Constanţa,
de la Comunitatea Ruşilor -Lipoveni din România, filiala Tulcea;
- d-nul Damianov Grigore de la Uniunea Ucrainenilor, filiala Tulcea ;
- d-nul Vals Salvatore din Comunitatea Italienilor din Tulcea cu sediul la Tulcea
Tuturor acestor colaboratori le adresăm cea mai aleasă gratitudine. Fără sprjinul lor
această investigaţie nu ar fi fost posibilă.
112
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 3.3.

Structura loturilor de cercetare dobrogene pe localităţi şi comunităţi etnice în anul 1995
Comunităţi 1 2 3 4 5 6 8 Ruşii 9
Localităţi Români Armeni Greci Italieni Turci Tătari Romi Lipov Ucrai Total
1. Constanţa 9 28 11 20 12 13 7 2 102
2. Tulcea 9 2 9 10 7 2 10 20 16 85
3. Basarabi 5 1 5 11
4. Cobadin 9 4 11 24
5. Medgidia 4 7 15 2 28
6. Sulina 2 2
7. SlavaRusă 2 9 2 13
8. Babadag 3 5 3 1 12
9. Murighiol 1 1 10 12
10 Sarichioi 2 10 12
11.Izvoarele 2 5 2 9
12.Greci 1 17 1 19
13.Măcin 1 3 3 3 10
14.Isaccea 2 5 2 9
15.Castelu 2 2
TOTAL 350 50 30 30 30 50 50 30 50 30 350
Tabelul nr. 3.4

Distribuţia loturilor de cercetare dobrogene pe subcategorii de populaţie etnică
Sub - Rusi
categorii Total Români Armeni Greci Italie Turci Tătari Romi Lipo- Ucra
populaţie veni
Pe Femei 175 31 13 13 15 28 31 5 22 17
sexe Bărbaţi 175 19 17 17 15 22 19 25 28 13
Tineri
sub 119 22 6 10 8 24 30 3 8 8
30 ani
Pe
Adulţi
grupe
între
de
31-55 166 23 17 10 16 20 13 23 31 13
vârste
ani
Peste
65 5 7 10 6 6 7 4 11 9
56 ani
Scoală
Gen. şi 113 20 3 9 7 14 14 23 8 15
profes.
Pe
Studii
nivele 156 22 13 15 13 26 26 6 23 12
medii
de
studii Post
81 8 14 6 10 10 10 1 19 3
liceale
Total 350 50 30 30 30 50 50 30 50 30
113
3.4. Gruparea, ordonarea şi manevrarea bazei de date
Dezvoltarea în ritm rapid a tehnicii de calcul de la generaţia calculatoarelor integrate

la cele personale din ce în ce mai performante, a făcut posibilă constituirea unor mari
baze de date cu numeroase facilităţi de manevrare. În planul cercetării noastre, Chestionarul
Bogardus-95 fiind de mică întindere, cu numai 7 întrebări nu a ridicat probleme de
prelucrare. Alături de acest aspect, dar şi pentru faptul că în literatura de specialitate acest
instrument este bine cunoscut, am preferat ca partea de prelucrare date la acest instrument
să se realizeze manual.
În cu totul altă direcţie a evoluat prelucrarea datelor la Chestionarul PPN-50.
Fiind un instrument conceput pentru estimarea simultană a 50 de atitudini, cu
aplicare pe 9 grupuri etnice, cantităţile de date obţinute de la un singur chestionar sunt de
50 x 9 = 450 note / răspunsuri / evaluări. La rândul lor, formularele fiind de la 350 de
persoane, în final se obţine o bază de date cu 350 x 450 de note fiecare, cea ce conduce la
un total cu 157.500 note / răspunsuri pe 5 trepte de evaluare. În mod evident, un astfel de
instrument nu poate fi prelucrat manual.
Deşi această direcţie de prelucrare automată a datelor a fost clară încă din faza de
proiectare, totuşi, datorită evoluţiei sistemelor informatice, s-au produs repetate eşecuri de
încadrare a acestei mari baze de date în limbajele informatice utilizate. De exemplu, deşi la
nivelul anului 1995 sistemul informatic Word-6 părea cel mai performant, acesta avea o
parte de memorie insuficientă cu un sistem de operare / întabelare slab dezvoltat. Totuşi
pentru a nu se pierde timp şi pentru o trecere a datelor pe suport magnetic s-a realizat o
primă faza de introducere a datelor pe calculator chiar şi în acest sistem impropriu. Între
anii 1996 -1997 sistemul Word s-a perfecţionat spre o variantă Word – 2000 cu o mai bună
capacitate de operare, cel puţin prin faptul că fiecare notă din cadrul bazei noastre, se
putea cuprinde într-un spaţiu (câmp) propriu, cu posibilităţi distincte de procesare pe
fiecare notă şi pe fiecare spaţiu. Dar partea de memorie şi volumul operaţiilor necesare au
rămas în continuare insuficiente. Datorită acestor slăbiciuni, trecerea automată a datelor
din sistemul Word-6 în Word-2000 s-a realizat cu pierderi de date care au presupus alte
etape de reconstituire. Abia după anul 1999, prin dezvoltarea sistemului Excel, mai bine
adaptat pentru întabelare baze date, cu o memorie mai bună şi un mai mare număr de
operaţii, a devenit posibilă o inventariere unitară a datelor obţinute cu acest chestionar.
Dar şi în cursul acestei treceri de la sistemul Word la Excel, au a avut loc pierderi de
memorie, care au impus etape suplimentare cu verificări şi completări de date. De aceea,
pentru aceste verificări repetate este obligatorie păstrarea chestionarelor din teren şi pe
suport – hârtie.
Întabelarea datelor pe calculator se face în funcţie de construcţia chestionarului
PPN. Pus în pagină acesta se prezintă cu 50 itemii pe fiecare rând şi 9 rubrici pentru 9
neamuri nominalizate în dreptul fiecărui item (model formular anexă capitolul următor).
114
Mictat A.GÂRLAN
Model de întabelare a datelor în sistem Excel pentru Chestionarul PPN-50
De aceea, în limbaj Excel, într-o primă formă de întabelare, toate cele 450 de note
ale fiecărui chestionar s-au trecut pe un singur şir de date, ceea ce a însemnat 450 de
coloane, iar chestionarele s-au înregistrat pe rânduri, în număr de 350. Dar pentru că
sistemul Excel este limitat la 250 de coloane, această bază s-a împărţit în două ,,pagini’’.
Această împărţire reprezintă principala dificultate a acestui limbaj pentru că ea a însemnat
un dublu set de operaţiuni pe două pagini separate cu etape ulterioare de asamblare a lor.
În această bază, ordinea de înregistrare a chestionarelor pe grupe etnice a fost
următoarea : de la 1 la 50 - românii, de la 51 la 80 - armenii, de la 81 la 110 - grecii , de la
111 la 140 - italienii, de la 141 la 190 - turcii, de la 191 la 240 - tătarii, de la 241 la 270 –
romii (ţiganii), de la 271 la 320 - ruşii-lipoveni şi de la 321 la 350 - ucrainenii.
115
În acest sistem de întabelare şi pe un calculator PC - Pentium III, noi am realizat

următoarele tipuri de manevre statistice: inventarul datelor pe note brute, procente, medii
aritmetice, abateri standard, studiul probei de fidelitate split-half (pe baza testului Z),
analiza distribuţiei normale şi analiza gradului de semnificaţie a datelor (prin testului T).
De exemplu, în prima fază, la primul item, dominativitate, distribuţia notelor brute la
români, furnizate din toate cele 350 chestionare, pe cele 5 trepte de evaluare au fost
următoarele: 1 / 11; 2 / 11; 3 / 37; 4 / 73; 5 / 218, cu procentele corespunzătoare ( vezi
tabelul 3.5).
Tabelul nr. 3.5
Inventarul de răspunsuri la chestionarul PPN-50 în note brute şi procente
Nr. cazuri : 350 din 9 grupuri etnice ; anul 1995 ; zona Dobrogea (extras Anexa 4)
Itemi 1 Dominativitatea - note brute
note Ro Ar Gr It Tr Ta Ti Ru Uc
1 11 22 31 34 21 18 167 45 39
2 50 63 83 72 72 71 106 110
3 37 90 79 80 96 101 26 75 59
4 73 95 99 93 76 84 17 79 97
5 218 92 78 60 85 75 69 44 44
total 350 350 350 350 350 350 350 350 350
Itemi 1 Dominativitatea - %
1 3,14. 6,29. 8,86. 9,71. 6,00. 5,14. 47,71. 12,86. 11,14.
2 3,14. 14,29. 18,00. 23,71. 20,57. 20,57. 20,29. 30,29. 31,43.
3 10,57. 25,71. 22,57. 22,86. 27,43. 28,86. 7,43. 21,43. 16,86.
4 20,86. 27,14. 28,29. 26,57. 21,71. 24,00. 4,86. 22,57. 27,71.
5 62,29. 26,29. 22,29. 17,14. 24,29. 21,43. 19,71. 12,57. 12,57.
total 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Itemi 2 Prietenia - note brute

1 1 12 6 5 10 16 190 33 31
2 6 33 43 45 25 32 48 76 76
3 23 88 65 42 71 77 33 51 42
4 62 97 109 86 95 90 36 77 85
5 258 120 127 172 149 135 43 113 116
total 350 350 350 350 350 350 350 350 350
Itemi 2 Prietenia - %
1 0,29. 3,43. 1,71. 1,43. 2,86. 4,57. 54,29. 9,43. 8,86.
2 1,71. 9,43. 12,29. 12,86. 7,14. 9,14. 13,71. 21,71. 21,71.
3 6,57. 25,14. 18,57. 12,00. 20,29. 22,00. 9,43. 14,57. 12,00.
4 17,71. 27,71. 31,14. 24,57. 27,14. 25,71. 10,29. 22,00. 24,29.
5 73,71. 34,29. 36,29. 49,14. 42,57. 38,57. 12,29. 32,29. 33,14.
total 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
116
Mictat A.GÂRLAN
Dar şi la acest mod de operare în sistem Excel au apărut dificultăţi în special la

analiza probei de fidelitate split - half. La acest test, se compară media aritmetică totală a
unui şir primar de date cu mediile altor 2 şiruri secundare separate faţă de şirul primar.
Astfel, şirul S-1 este şirul tuturor notelor acordate de un grup unui item ; S-2 şi S-3 sunt
şirurile rezultate din împărţirea în două a notelor iniţiale, respectiv cele cu număr de ordine
impar şi cele cu număr de ordine par. În calcul se operează comparaţia S-2 şi S-3 cu
reţinerea diferenţelor medii a căror valoare este dată de tabela ,,t’’ a lui Student (testul Z).
Datorită cantităţii mari de date faţă de posibilităţile limbajului Excel, se recomandă fie
calculatoare mai puternice, fie alte limbaje, fie rotaţia din când în când a acestei baze de
date, pentru că acest limbaj este foarte inegal (cu numai 250 coloane pe verticală, faţă de
65.000 rânduri pe orizontală cu menţinerea cadrului de operare pe două pagini) .
Operaţiile necesare pentru split–half se pot observa în tabelul nr.3.6 în care itemii
chestionarului PPN-50, împreună cu cele 9 grupuri etnice studiate, se prezintă pe verticală.
De exemplu, în tabel nr. 3.6. în cadrul itemului de dominativitate, studiat pe fiecare
grup etnic, s-au trecut sumele a 3 şiruri de note, respectiv: a primul şir primar cu note din
toate cele 350 chestionare, al doilea şir secundar în număr de 175 note / scoruri numai din
rândul chestionarelor pare şi al treilea şir secundar tot în număr de 175 note / scoruri numai
din rândul chestionarelor impare. În dreptul acestor sume s-a operat media aritmetică a
fiecărui şir de date, iar într-o coloană separată s-a făcut diferenţa mediilor la şirurile pare şi
impare. În cazul grupului de români, la itemul dominativitate, prin metoda par-impar,
diferenţa estimată pe 350 de note / evaluări dintre cele două medii a fost de 0,09. Iar prin
aceeaşi procedură, la itemul prietenie, tot în grupul de români, diferenţa dintre cele două
medii pe acelaşi grup total de 350 de note / evaluări, a fost de 0,07.
117
Tabelul nr. 3.6.

Rezultatele analizei de item la proba de fidelitate split-half a Chestionarului PPN-50 aplicat pe 9
grupuri etnice. Numărul de note / evaluări pe fiecare item şi pe fiecare grup etnic a fost de 350
Itemi PPN-50 DIFERENŢE Itemi PPN-50
SUMA MEDIA MEDIA SUMA
pe grupuri etnice par / impar pe grupuri etnice
1. Dominativitatea Ro 1.527 4,36 4,64 1.623 Ro 2. Prietenia
valori impare Ro 761 4,35 4,60 805 Ro valori impare
valori pare Ro 777 4,44 0,09 0,07 4,67 818 Ro valori pare
Ar 1.235 3,53 3,81 1.333 Ar
valori impare Ar 627 3,58 3,83 670 Ar valori impare
valori pare Ar 608 3,47 0,11 0,04 3,79 663 Ar valori pare
Gr 1.183 3,38 3,89 1.360 Gr
valori impare Gr 602 3,44 3,88 679 Gr valori impare
valori pare Gr 581 3,32 0,12 0,01 3,89 681 Gr valori pare
It 1.115 3,19 4,08 1.427 It
valori impare It 567 3,24 4,06 711 It valori impare
valori pare It 548 3,13 0,11 0,03 4,09 716 It valori pare
Tr 1.184 3,38 4,00 1.401 Tr
valori impare Tr 583 3,33 3,99 699 Tr valori impare
valori pare Tr 601 3,43 0,10 0,02 4,01 702 Tr valori pare
Ta 1.174 3,35 3,85 1.349 Ta
valori impare Ta 576 3,29 3,78 662 Ta valori impare
valori pare Ta 598 3,42 0,13 0,14 3,93 687 Ta valori pare
Ti 806 2,30 2,12 742 Ti
valori impare Ti 421 2,41 2,14 374 Ti valori impare
valori pare Ti 385 2,20 0,21 0,03 2,10 368 Ti valori pare
Ru 1.019 2,91 3,46 1.211 Ru
valori impare Ru 507 2,90 3,50 613 Ru valori impare
valori pare Ru 512 2,93 0,03 0,09 3,42 598 Ru valori pare
Uc 1.044 2,98 3,51 1.229 Uc
valori impare Uc 517 2,95 3,55 621 Uc valori impare
valori pare Uc 527 3,01 0,06 0,07 3,47 608 Uc valori pare
Noi am optat pentru analiza de fidelitate prin metoda par-impar din două motive.
În primul rând, după J.P. Guilford (1954, pag. 377)19 această metodă se recomandă atunci
când subtestele care compun instrumentul reprezintă părţi paralele cu itemi de egală
dificultate sau prezintă o egală împrăştiere a dificultăţilor cu un timp de lucru alocat în
mod egal pentru fiecare item, faţă de care chestionarul PPN-50 corespunde acestor
condiţii. De asemenea, majoritatea itemilor au avut distribuţii normale, ceea ce a eliminat
utilizarea unor formule de calcul specifice unor distribuţii asimetrice şi neparametrice, ca
de exemplu testul U preconizat de Man-Witney (Al.Roşca,1975, pag.550).
În al doilea rând, la proba fidelităţii, majoritatea analiştilor recomandă formule mai
complicate de calcul cu metode test-retest numai pentru grupuri mici de studiu (de tip
şcolar, industrial ) de până la 30 subiecţi. Pe când în baze mari de date cu câte 350
subiecţi, care au furnizat în cazul nostru un volum total de 157.500 de note / evaluări;
aplicarea, verificarea şi reexperimentarea unor formule complicate pentru verificarea
fidelităţii devine prea dificilă.
118
Mictat A.GÂRLAN
3.5. Diagnoze de valori, trăsături şi stiluri etnice

cu ajutorul Chestionarului PPN -50
Opţiunea pentru cercetarea unor trăsături modale, alături de tipologia distanţelor

etnice a fost determinată de cerinţa îmbinării componentelor interne, de conţinut cu cele
externe, de relaţie proprii comunităţilor conlocuitoare dintr-un spaţiu geo-politic şi socio-
cultural delimitat. Mai mult, se conturase supoziţia că printr-o serioasă analiză comparativă
de componente interne pe criterii etnopsihologice (pe trăsături, valori şi stiluri de
manifestare) cercetarea noastră poate accede la obţinerea unor informaţii esenţiale de
diagnoză a specificului naţional.
Chiar dacă în axiologie problema valorilor este încă un spaţiu de dispută, mai ales în
privinţa genezei lor obiective sau subiective, totuşi de la Ed. Spranger (1923)20 şi T. Vianu
(1942)21 acest domeniu a intrat într-o clasificare pe specii de valori teoretice, estetice,
juridice, economice, politice, religioase etc, astăzi unanim acceptată. În cadrul unor
expuneri mai largi, noi nu am dezvoltat distincţii suficiente între aceste noţiuni, din cel
puţin trei motive. În primul rând, aspectul generic al conceptului de valoare este evident
faţă de cel de trăsătură. În al doilea rând, cel puţin din a doua jumătate a sec. XX, în
psihologie şi sociologie s-a acreditat ideea că orientările valorice cuprinse în atitudini,
împreună cu trăsăturile de caracter ca elemente suplimentare de portretizare psihologică,
exercită asupra comportamentului o serie de funcţii axio-reglatorii. În al treilea rând,
pentru o deplină clarificare a acestor raporturi se impune o analiză separată, pe noţiuni
conexe de ideal, norme sociale, atitudini, interese sau trebuinţe. Astfel, în cadrul acestor
conexiuni, idealul la Petre Andrei (1945)22 reprezenta o valoare generală de realizare a
persoanei, spre care individul tinde să ajungă din toate puterile sale. Chiar dacă acest
sociolog avea în vedere numai personalităţile de excepţie, faptul că idealul, ca nivel de
aspiraţie este o năzuinţă supraordonată, care orientează şi alimentează energetic eforturile
persoanei către anumite valori, reprezintă o aserţiune psihologică general-valabilă.
De asemenea, fiecare specimen de valoare este legat de diferite norme sociale, ele
reprezentând în expresie durcheimiană un alt set de dimensiuni supraindividuale. În acest
sens, sunt de amintit o serie de observaţii efectuate de M. Rokeach (1970)23, care în
structura personalităţii a operat disocieri între valori cu funcţii centrale, ca un ansamblu
minimal de ,,convingeri rezistente” şi atitudini, ca modalităţi de raportare la realitate,
obiecte concrete sau categoriale, care prin modele culturale şi experienţe personale, pot fi
de ordinul miilor. El a formulat distincţia dintre valorile instrumentale, cu accent pe mijloace
şi modalităţi de conduită şi valorile finale, cu accent pe scopurile majore ale existenţei. Iar
aceste două linii valorice implantate în structura personalităţii, determină la nivel individual
permanente alegeri, între două sau mai multe moduri de comportament sau între două sau
mai multe condiţii finale de existenţă.
Ulterior, M. Rokeach va mai face şi alte distincţii. De exemplu, el va disocia valorile
de normele sociale, care chiar însuşite sau practicate de un individ, ele rămân exterioare lui, pe
când valorile apar acestuia mai adânc şi mai intim ancorate în structura personalităţii sale.
Sau în cadrul raporturilor valoare şi interes, M. Rokeach (1973)24, notează că: ,,Un interes
119
este doar una dintre manifestările valorii şi prin urmare are numai câteva din atributele
acesteia. Un interes poate…ghida acţiuni... poate servi unor funcţii de adaptare, apărare,
cunoaştere şi actualizare ale eului. Dar interesul nu este clasificabil ca un mod ideal de
comportament sau ca o stare ultimă a existenţei. Ar fi dificil de argumentat că un interes
este doar un standard sau că are caracterul de ,,trebuie’’ (pag.22).
Dar în domeniul strcturilor de personalitate cele mai complexe relaţii sunt în cadrul
raporturilor valoare-atitudine pentru că din perspectivă socioculturală valorile apar ca fapte
sociale supraindividuale, în cadrul cărora ele reprezintă doar un obiect al atitudinilor, iar
acestea la rândul lor apar ca o reacţie a indivizilor faţă de valori. Iar acest nivel este numai
un aspect al relaţiei. Dacă ne referim la principii şi valori interiorizate – care reprezintă
principala zonă de interes în psihologie – aici diferenţele dintre atitudine şi valoare devin
mai greu de realizat. La acest nivel autorul citat constată că diferenţele dintre aceste
noţiuni decurg din faptul că atitudinea este un complex de convingeri, pe când valoarea în
atitudine se referă la o singură convingere, dar de mare generalitate – la care cu adăugirea
noastră, notăm că ea este şi de mare stabilitate, inclusiv etnologică.
La acest nivel interiorizat, valorile apar ca principii fundamentale sau scopuri ultime
ale existenţei reduse la un număr foarte restrâns, apropiat decalogului, pe când atitudinile
se prezintă sub forma unei pluralităţi de manifestări. Pentru ordonarea lor, de la G. W.
Allport (1981)25 avem o ierarhie pe trei niveluri:
- la primul nivel sunt situate cele cardinale, considerate a fi de ordinul unităţilor;
- la al doilea nivel autorul plasează atitudinile principale, considerate a fi de ordinul
zecilor
- pe un al treilea nivel sunt plasate atitudinile secundare care pot fi de ordinul
sutelor şi miilor de forme.
Dintre aceste atitudini cele mai apropiate de zona valorilor sunt numai cele
cardinale. Astfel, cu funcţiile lor de ghidare a atitudinilor, acţiunilor şi judecăţilor umane,
valorile au un loc central în structura personalităţii, atât individuale cât şi a celei colective.
De asemenea, tot prin atitudini se exprimă şi unele trăsături de personalitate, care se
aseamănă cu valorile numai pe criteriul gradului de generalitate. Cu menţiunea că în
psihologia personalităţii valorile reprezintă niveluri de aspiraţie cu un vizibil efort spre care
se tinde, fiecare din ele putând fi un scop în sine, pe când la majoritatea trăsăturilor
psihologice caracteristica majoră este de neutralitate axiologică, întrucât manifestările
derivate, de exemplu din tipologia particularităţilor introversie / extroversie pot fi
dominante comportamentale dar fără a fi un scop în sine. În acest fel chiar dacă în
psihologie termenul de trăsătură circulă în mai multe sensuri, el este echivalat cu cel de
particularitate relativ stabilă a unui proces, dar mai ales ca element descriptiv în diagnoza
personalităţii. Acesta este şi sensul prin care G.W. Allport defineşte trăsăturile ca elemente
de stabilitate şi consistenţă ale unui portret, a căror existenţă numai se deduc, fără a se
putea observa în mod direct. Iar dacă în redarea lor unii autori procedează mai nomotetic
prin observaţii generale, iar alţii mai ideografic prin particularizarea unor trăsături până la
singularizare, acesta este numai o chestiune de stil. Prin W. Stern26, K. Lewin27 şi G. W.
Allport s-a ajuns la împărţirea în trăsături direcţionale (motivaţionale, atitudinale) şi trăsături
stilistice (instrumentale, aptitudinale). R.B. Cattell (1950)28 a făcut diferenţe între trăsăturile de
adâncime şi cele de suprafaţă, iar în analiza factorială a personalităţii H. Eysenck (1985)29
tratează fiecare trăsătură ca pe un factor distinct. În privinţa inventarelor cu trăsături de
personalitate, întocmite pe criterii lexicale, după G.W. Allport acestea se întind la cca.
120
Mictat A.GÂRLAN
17.000, după L. Klages (1943)30 ele ar fi de 4000, iar după F. Baumgarten (1954)31 de cca.
1000; marile variaţiuni se explică prin opţiunea autorilor către o nominalizare a lor în
trăsături simple sau în combinaţii complexe.
Dar toate aceste clarificări au un marcat caracter teoretic, pentru că la nivelul unor
cercetări aplicative graniţele dintre aceste concepte se topesc în realităţi fluide. Atât la nivel
individual, cât şi la nivel grupal, inclusiv etnic, realitatea este că aceste noţiuni sunt greu de
distins, cu multe manifestări coexistente, interferente sau suprapuse.
În această privinţă, în practica sondajelor de opinie S. Chelcea (1982)32 acuză cu
realism existenţa unui mare grad de polisemie între aceste noţiuni. Pentru că un ideal odată
constituit poate devenii el însuşi valoare, iar astfel unele trăsături de personalitate, mai ales
din cele pozitive, precum harnic, cinstit, conştiincios, etc, prin educaţie şi specializare se
pot constitui ca trăsături-valori. Numai în acest fel se poate înţelege şi sistemul atitudine-
valori formulat de R. Linton (1968)33 în care diferenţele dintre atitudinile generalizate şi
valorile interiorizate se dizolvă până la identitate totală; autorul notează că ,,odată fixate în
individ, sistemele atitudine-valoare acţionează automat şi în cea mai mare parte la nivel
subconştient’’. Acelaşi autor mai afirmă că: ,,importanţa funcţională a sistemelor valoare-
atitudine derivă iniţial din conţinutul loc emoţional’’. În acest fel, un mare număr de
analişti precum A. Kardiner (1939)34, G. H. Mead (1934)35, R. Linton (1968), I Radu, P.
Iluţ, L. Matei (1994), au demonstrat importanţa structurilor axiologice în formarea
atitudinilor prin însuşirea modelelor culturale. De aceea, fără a neglija necesitatea
clarificărilor conceptuale, în mod real aceste diferenţe se percep în funcţie de perspectivă
şi accent. De exemplu, pentru un observator din afară, un întreg ansamblu de trăsături,
interese sau nevoi, pot fi considerate valori, convingeri şi scopuri de urmărit. Pentru că pe
plan individual, în retorta subiectivităţii umane aceste noţiuni nu numai că se absorb şi se
filtrează în modalităţi şi trăsături particulare, dar se şi topesc cu conversiuni şi sublimări în
funcţie de propriile calităţi fizice, intelectuale sau emoţionale ale persoanei. Din această
cauză, în cadrul studiilor de atitudine şi comportament în mod permanent vom constata
un câmp întreg de relaţii contradictorii. Dacă ţinem seama de faptul că atitudinile, inclusiv
etnice, se măsoară prin sondaje de opinii, atunci transcrierea metodologică a problemei se
rezumă la atitudini, care au în vedere ceea ce oamenii simt şi gândesc, la opinii declarate, în
funcţie de ceea ce spun şi la comportamente, prin ceea ce fac. Din sutele de cercetări
efectuate asupra acestor raporturi, pe lângă caracterul probabilistic al relaţiei atitudine-
comportament au ieşit în evidenţă şi factorii răspunzători de convergenţă sau divergenţă.
Astfel, după I. Radu şi colaboratorii (1994) situaţiile de convergenţă apar atunci când
atitudinea este o forţă motivaţională care generează o acţiune specifică. În această calitate ea
apare ca o cauză a comportamentului care se multiplică în toate actele sale. Acelaşi
paralelism atitudine-comportament, se explică şi prin teoria disonanţei cognitive cu
tendinţa de a realiza convergenţe între evaluări şi comportamente atunci când atitudinea
apare ca un act de autoajustare (sau raţionalizare) a acţiunilor noastre. În aceste cazuri
comportamentul devine instrumentul, iar atitudinea reprezintă efectul. Dacă concordanţa
atitudine-comportament poate fi considerată mai naturală, discrepanţele dintre ele au fost
cele mai studiate. Din mulţimea cauzelor decelate vom aminti numai câteva, cele mai
multe fiind în zona interacţiunilor personalitate-situaţie, faţă de care este obligatoriu a
pune în discuţie prezentarea şi dezvoltarea sistemului metodologic implicat. Pentru că
interpretarea primară, cea mai evidentă este aceea că există atitudini adevărate sau specifice
domeniului în cauză, numai că instrumentele metodologice de depistare şi măsurare a lor nu
121
au fost suficient de rafinate pentru a le surprinde. Numai faptul că domeniul studiilor de

valori, trăsături şi atitudini, se reduc în esenţă la instrumente verbale, validitatea lor este
privită cu multă precauţie. Aceasta întrucât, între respectiva trăsătură-valoare ca variabilă
latentă şi opinia declarată a persoanei se interpun atâtea alte variabile (ce ţin de
personalitatea subiectului, a anchetatorului, a temei de cercetare, a instrumentului folosit, a
situaţiei de teren sau laborator, etc) încât probabilitatea unei situaţii de divergenţă între ele,
este cu mult mai mare decât a uneia de convergenţă. De exemplu, s-a constatat a fi foarte
important gradul de specificitate al răspunsurilor - atitudine şi a celor comportamentale. M. Fischbein
şi I Ajzen (1974)36 au arătat că această relaţie funcţionează în măsura în care se respectă
gradul de corespondenţă dintre elementele atitudinii şi cele comportamentale. Ei au pornit
de la ipoteza că atât pentru atitudine cât şi pentru comportamentul deschis se pot formula
4 entităţi: acţiunea, obiectul înspre care acţiunea este îndreptată, contextul în care acţiunea
are loc şi timpul (momentul) efectuării ei. În acest cadru metodologic, cu cât investigaţiile
atitudine - comportament respectă mai mult simetria entităţilor considerate cu atât
concordanţa dintre răspunsurile atitudinale şi cele comportamentale este mai mare,
precum şi invers. Lipsa de corelaţie dintre atitudine-comportament se poate explica şi prin
faptul că un comportament poate depinde de mai multe atitudini, din care noi nu o luăm în
calcul pe cea mai relevantă. Alte discordanţe mai pot apare şi în urma unor diferenţe de timp,
când distanţa temporală dintre cele două genuri de răspunsuri este prea mare. Timp în care
au apărut alte modificări fie de atitudine, fie de comportament, fie din amândouă. Faţă de
aceste aspecte metodologice, cel puţin de egală importanţă sunt şi factorii de personalitate
cu referire în special la tăria atitudinii respective. Aspect care se referă la importanţa ei în
sistemul atitudinal al personalităţii, dacă respectiva atitudine a fost însuşită prin experienţă
directă sau are ca suport informaţii şi păreri venite de la alţii. Este clar că atitudinile
periferice, bazate pe informaţii sărace, fără experienţe personale sau fără contacte directe
au o slabă putere predictivă. Alături de tăria atitudinii trebuie de adăugat şi gradul de
accesibilitate, fie din partea instrumentului folosit, fie din partea subiectului respondent, cu
referire la uşurinţa cu care unele persoane îşi reamintesc diferite atitudini, date, informaţii
(faţă de ei sau faţă de alte neamuri coabitante) cu care pot opera pe plan cognitiv.
Cercetările întreprinse arată că un indicator valid de accesibilitate este şi timpul de răspuns
cât mai scurt la respectivele sondaje, alături de un chestionar conceput cât mai simplu.
De asemenea, factorii de personalitate, atât de natură individuală, cât şi colectivă, în cadrul
raporturilor atitudine-comportament, contează prin încadrarea lor în constelaţii de atitudini
specifice, selecţionate cel puţin pe criteriul unor orientări apropiate. În cadrul lor, studiile de
laborator, dar mai ales cele de teren, arată că pentru conduite complexe şi de durată,
inclusiv etnice, planul valorilor - în calitatea lor de standarde apreciative pentru norme,
trăsături şi atitudini - sunt un predictor comportamental mai bun. (M. Rokeach, 1979)37.
De asemenea, după părerea noastră, asocierea trăsături-valori este şi mai accentuată
în etnopsihologie pentru că gradul de generalitate la care trebuie să se opereze este mai
ridicat în cercetările de personalitate colectivă faţă de studiul celei individuale. Ba chiar, în
diagnoza trăsăturilor psihologice de specific naţional sunt mai uşor de sesizat diferenţe de
orientare valorică, decât particularităţi din domeniul trăsăturilor etnice; poate tocmai
datorită unei mai mari inerţii şi a unei mai mari stabilităţi a valorilor în timp.
De exemplu, în plan european sunt uşor de observat diferenţele de orientare
valorică către competiţie şi concurenţă la popoarele din partea occidentală a Europei, faţă
de orientările conservatoare şi de cultivare a tradiţiilor, cel puţin folclorice la cele
122
Mictat A.GÂRLAN
balcanice. De aceea, în raport cu varietatea acestor situaţii, pentru chestionarul nostru de

diagnoză a unor trăsături psihologice de specific naţional, am considerat mai oportună o
abordare conexă a cuplului trăsături-valori.
Iniţial, în faza de proiectare a modelului nostru, s-a formulat opţiunea de utilizare a
cel puţin 2 instrumente complexe de tip Berkeley şi PPN-50.
Pentru chestionarul de personalitate Berkeley, cunoscut şi sub denumirea de
Big-Five, a existat un interes crescut. Apărut acum un deceniu într-un studiu semnat de
psihologii Ketty şi Eillen Dohane (Psychology Today, III, 1990) împreună cu sistemul de
cotare a răspunsurilor şi de articulare a 5 stiluri de personalitate propuse de L. Goldhors
(Universitatea Oregon SUA), acest nou instrument va beneficia de un mare număr de
studii publicate în reviste de prestigiu cu ar fi : Journal of Personality, Journal of Personality
Disorders, European Journal of Personality, Journal of Personality Assessment sau Psychological Inquiry.
Big-Five a cooptat şi atenţia unor psihologi români precum S. Chelcea, (1992)38, M. Zlate
(1994)39, I. Puiu Vasilescu (1997)40, Tinca Creţu (1997)41, Mihaela Minulescu (1997)42,
P. P. Neveanu şi colaboratorii(1997)43 şi alţii. Ultimul studiu al lui P. Popescu Neveanu,
cuprinde o analiză metodologică din cele mai pertinente cu o tentativă de adaptare a
acestui instrument la o cercetare etnopsihologică a poporului român. Dar investirea
acestui Big-Five cu o vocaţie diagnostică pentru cercetări de psihologie socială s-a dovedit
a fi anevoioasă şi costisitoare. De fapt, după părerea noastră, între cel două instrumente
există câteva asemănări, dar şi mai multe deosebiri. La asemănări, notăm sistemul de
scalare pe 5 trepte cu posibilitatea de structurare a celor 5 stiluri de personalitate, chiar cu
unele posibilităţi de echivalare. Astfel, la nivelul unor itemi se pot constata câteva
corespondenţe psihologice între stilurile social (PPN) şi interpesonal (Big-Five); activ
(PPN) şi de muncă (Big-Five) ; afectiv (PPN) şi emoţional (Big-Five); cultural (PPN) şi
intelectual (Big-Five). La capitolul deosebiri, acestea s-au dovedit a fi mai numeroase :
- Big-Five o este probă de personalitate cu variabile individuale fără valenţe
etnologice ;
- PPN-50 este o probă psihosocială, cu variabile transculturale specifice unor
cercetări de etnopsihologie ;
- analiza celor 4 selfuri din Big-Five, respectiv personal (inner-self), social (outer-self),
imaginat (ideal-self) şi anxios (feared-self) vizând media aritmetică a tuturor
acestora, pentru obţinerea ,,eului real”, nu are echivalent în PPN-50 ;
- prin construcţia sa, chestionarul PPN-50, spre deosebire de Big-Five, poate
dezvolta o diagnoză multiplă a fenomenelor de dublă perspectivă etnică. Planurile
intern şi extern ale fiecărei comunităţi etnice introduse în cercetare, pot fi
examinate prin auto- şi retro-evaluare de către fiecare grup de studiu. De aceea,
şansele ca acest instrument să surprindă diferenţe etnotipice sunt mai mari ;
- Chestionarului Big-Five este redus la 35 de itemi şi tot atâtea variabile, faţă de 50
de variabile ale chestionarului PPN. Prin această extindere, unele trăsături de
exemplu, inteligenţa, dominativitatea, spiritul întreprinzător etc. apar mai bine
reprezentate.
Aceste aspecte au motivat un plus de fundamentare a Chestionarului PPN, încă din
faza de documentare. Iniţial, pe concepţia lui M. Rokeach, dintr-o probă de personalitate
elaborată de P.P. Neaveanu şi Florica Luţescu, aplicată pe cadre didactice în 1983, s-a
extras o documentaţie cu 20 de valori instrumentale şi 20 de valori finale44. Pentru că ,,lista
trăsăturilor fundamentale de caracter variază mult de la un psiholog la altul’’
123
(A. Cosmovici, 1972, pag. 13)45, după dezbateri prelungite, în care numărul lor a variat de
la 40 la 75 itemi, s-a ajuns în final la o listă cu 50 trăsături (vezi tab. nr. 3.7).
Tabelul nr. 3.7 Trăsături şi valori etnice cuprinse în Chestionarul PPN-5o
De exemplu, în aceste dezbateri prelungite, itemul iniţial ,,spiritul satiric” a fost

înlocuit cu cel de ,,simţul umorului” sau variabila ,,simţ diplomatic“ a fost descompusă în
două coordonate, respectiv : ,,capacitatea de evitare a conflictelor” şi ,,receptivitatea faţă
de ideile altora”. La fel, propunerea de variabilă ,,practicismul“ a fost descompusă în două
manifestări, respectiv: ,,spiritul întreprinzător” şi ,,spiritul comercial”. În timpul acestor
dezbateri, o formulă intermediară asupra acestui instrument a fost anunţată de P. P.
Neveanu într-un studiu din anul 199446, dar fără partea structurii interne al analizei de stil,
încă în dezbatere la acesa dată. Ulterior, au fost adăugate / modificate şi alte trăsături în
completarea unor direcţii stilistice, de exemplu, variabila ,,simţul onoarei” a intrat în seria
celor 10 itemi din cadrul stilului moral. Le fel, variabila ,,sincerităţii” a fost asociată cu
actul comunicării, în polaritate cu comportamentele de ,,minciună” şi disimulare, ca
dimensiuni general-umane, la fel de prezente în orice act de comunicare, formulă din care
a rezultat itemul ,,comunicării cu sinceritate“, etc.
De fapt, criteriul principal de construcţie şi selecţie cu care s-a operat a fost cel de
generalitate şi reprezentativitate transculturală, prin alocarea unor trăsături suficient de
generice, de sorginte psihologică pentru a fi aplicabile pe orice entitate etnică.
Tabelul nr. 3. 8. Chestionar de pretestare PPN-50 (extras)
INSTRUCŢIUNI În chestionarul de mai jos veţi aprecia ceea ce este tipic în comunităţile
româneşti şi conlocuitoare cunoscute de dvs. La fiecare trăsătură aveţi 5 alternative de răspuns : 1 /
dezacord total ; 2 / dezacord parţial ; 3 / şi da şi nu ; 4 / acord parţial şi 5 /acord total
Itemi şi comunităţi etnice Români _______ _______ _______
1. DOMINATIVITATEA
2. INCREDEREA ÎN FORŢELE PROPRI
3. PRIETENIEA
4. SENTIMENTUL NATURII
5. MODERNISMUL
6. etc.
Cu aceste variabile - item s-a întocmit un model de formular de genul unei liste de
124
Mictat A.GÂRLAN
atribute, cu un instructaj succint, fără explicaţii asupra trăsăturilor şi fără nominalizarea

comunităţilor etnice din zona de aplicare. Pentru notarea intensităţii trăsăturilor la
minorităţile locale au fost lăsate câteva spaţii libere, care se completau în mod opţional.
Oferim mai jos în tabelel nr. 14, lista de variabile - item cu un extras în tabelul nr. 15 din
primul model de chestionar PPN-50 utilizat în faza de pretestare.
În a doua fază s-a trecut la pretestarea ambelor chestionare, Big-Five şi PPN-50
folosind acelaşi sistem de scalare cu 5 trepte, astfel: treapta 1 / dezacord total; treapta 2/
dezacord parţial; treapta 3/ şi da şi nu; treapta 4/ acord parţial şi treapta 5/ acord total.
În această fază s-au constat următoarele defecţiuni :
- în ambele chestionare centrul scalei din treapta III a cumulat toate
răspunsurile nesigure atât din spre treptele superioare cât şi din spre cele
inferioare. Fenomenul de ,,fugă la centru a răspunsurilor nesigure”, constatat
şi cu ocazia aplicării chestionarului Bogardus, s-a acumulat într-un procent de
cca. 55 - 65 % din scorurile (răspunsurile) recoltate ;
- la o analiză mai atentă, cauzele acestui fenomen la cele două chestionare au
fost sensibil diferite. În cazul chestionarului PPN-50 mulţi itemi nu au fost
accesibili persoanelor intervievate sau persoanele cercetate nu aveau suficiente
cunoştinţe pentru evaluarea unor comunităţi etnice. În cazul chestionarului
Big-Five, aplicarea sa în condiţii de teren, în afara unui laborator calificat de
psihologie, care să poată oferi asistenţa şi consultanţa necesară la întrebările
mai complicate a condus la o completare superficială a chestionarului.
De exemplu, în coloana III privitoare la selful imaginat (proiectat),
răspunsurile ,,cum aţi dori să fiţi“, au fost tratate numai ca un echivalent
negativ al coloanei IV privitoare la selful anxios (problematic) pentru
întrebările ,,cum nu v-ar plăcea să fiţi“. Tendinţele psihologice din selful
imaginat nu reprezintă reversul matematic al celui anxios din ,,sectorul”
nemulţumirilor individuale faţă de propria persoană. Astfel, diferenţele de
sens dintre coloanele III şi IV care reprezentau 50 % din acest chestionar, nu
s-au înţeles ;
- în cazul chestionarului PPN multe trăsături, de exemplu la fatalism,
dominativitate, imitativitate, inteligenţă, adaptabilitate sau chiar individualism,
nu au fost înţelese şi au fost estimate tot la treapta III, respectiv prin formula
,,şi da şi nu” ;
- în ambele chestionare (PPN-50 şi Bogardus-95) în evaluarea trăsăturilor etnice
la minorităţi, datorită spaţiilor goale, la libera opţiune a subiecţilor, a rezultat
acelaşi câmp de date lacunar asupra comunităţilor locale. Cu acest mod de
investigaţie în afară de români şi de romi (ţigani), imaginea comparativă asupra
altor entităţi etnice a fost atât de incompletă sau de inegală, încât datele de
prelucrare nu au putut fi introduse la calculator.
În urma acestor dificultăţi, în privinţa Chestionarului Big-Five concluzia noastră a
fost că acest instrument este prea ,,sofisticat” pentru a fi aplicat în condiţii de teren.
De asemenea, după părerea noastră, pentru studii de etnopsihologie, nu este relevantă
orice fel de variabilă psihologică. În acest domeniu, are prioritate numai o relaţie bine
clarificată metodologic între conceptul de trăsătură şi criteriul apartenenţei etnice. Dacă
această relaţie nu este vizibilă încă din faza de proiectare, este foarte puţin probabil ca ea
să se mai contureze ulterior. Faţă de un profil individual de personalitate obţinut prin
125
aplicarea chestionarului Big-Five, personalitatea modală este o structură ideală,

reprezentativă pentru o colectivitate care se obţine numai prin selecţia trăsăturilor de mare
frecvenţă dintr-o comunitate omogenă psihologic. În acest caz, prin frecvenţă maximă se
înţelege nu neapărat un procent de 100 %, ci o frecvenţă situată empiric mai sus
comparativ cu alte frecvenţe. O diagnoză etnopsihologică a personalităţii modale devine
mai veridică, numai dacă se obţin mai multe frecvenţe (etnice) comparabile pentru aceeaşi
trăsătură. Pentru cercetarea noastră aceasta însemna un model de investigaţie prin care
experimentatorul să intervină în mod limitat, în stimularea / manifestarea unor reacţii
cuantificabile faţă de aceeaşi variabilă - trăsătură, introdusă de cercetător ca proprie mai
multor grupuri etnice, care au posibilitatea de a se inter-evalua în mod simultan. Aceste
concluzii au impus refundamentarea cadrului metodologic cu eliminarea probei Big-Five şi
introducerea unor modificări în Chestionarul PPN-50, comune metodologic cu ale
Chestionarului Bogardus-95, astfel :
- s-a păstrat evaluarea pe 5 trepte de intensitate ;
- scala de evaluare a fost modificată în zona de mijloc, respectiv, treapta III din
formula ,,şi da şi nu” a fost schimbată cu instrucţiunea de ,,acord în mică
măsură” ;
- treapta II, din ,,dezacord parţial” a fost schimbată cu instrucţiunea ,,nu sunt
sigur”;
- a fost simplificat instructajul cu accent pe intensitatea manifestării fiecărei
trăsături ;
- s-au nominalizat în chestionar comunităţile etnice conlocuitoare din zona de
aplicare ;
- s-a introdus principiul dublei perspective prin instrucţiunea dublei evaluări. Prin
instructaj, pentru fiecare grup etnic din teren aflat în relaţii de conlocuire, s-a
creat posibilitatea de manifestare/ evaluare succesivă, dar în timp continuu şi
determinat, a trăsăturilor psihologice ale propriului grup, comparativ cu
reacţiile /manifestările de intensitate ale altor comunităţi coabitante ;
- pentru uniformitatea gradului de înţelegere a trăsăturilor etnice şi eliminarea
impreciziei unor termeni, ,,vechea” formulă a listei de atribute fără explicaţii a
fost completată cu un vocabular - anexă sub forma unui set de întrebări mai
simple şi mai explicite (vezi Anexa 1). Astfel, inteligenţa a fost exprimată prin
formula: ,,Este un criteriu general pentru înţelegerea mai uşoară şi rezolvarea
mai rapidă a problemelor curente. În ce măsură apreciaţi că respectivele
comunităţi dispun de această trăsătură care le ajută în viaţă ?“. Dominativitatea a
fost exprimată prin întrebarea: ,,În ce măsură există un interes deosebit pentru
ocuparea de funcţii publice, pentru activităţi de conducere, cu manifestări de
autoritate la următoarele comunităţi?” Adaptabilitatea s-a exprimat prin
întrebarea: ,,În situaţii generale de tranziţie, cum este cea pe care o parcurge în
prezent România, care dintre aceste comunităţi etnice se adaptează mai uşor
(se integrează mai repede) la dificultăţile economiei de piaţă şi în general la
nou?“. Agresivitatea, a fost prezentată prin formula: ,,În ce măsură aceste
comunităţi prezintă manifestări agresive prin fapte sau expresii verbale care
împiedică buna convieţuire cu celorlalte comunităţi”. Tăria de caracter a fost
exprimată prin următoarea formulă: ,,În ce măsură comunităţile etnice de mai
jos dovedesc fermitate în manifestările lor obişnuite?“. Spiritul comercial a fost
126
Mictat A.GÂRLAN
reformulat astfel: ,,În ce măsură se manifestă la aceste comunităţi spiritul

comercial, sau cum se spune, fac afaceri şi au mirosul banului ?“. Imitativitatea
a fost exprimată prin întrebarea: ,,În ce măsură respectivele comunităţi imită şi
copiază cu uşurinţă manifestările altor neamuri?“. Modernismul, se prezintă prin
formula: ,,În ce măsura sunt orientate aceste comunităţi către schimbare şi
modernism?“. Solidaritatea, a fost exprimată prin întrebarea: ,,În acţiunile lor
comune, în ce măsură aceste comunităţi manifestă sprijin şi solidaritate în
rezolvarea problemelor comune ale localităţilor în care trăiesc împreună?“.
Simţul onoarei, a fost exprimat prin întrebarea: La care comunităţi etnice se
manifestă respectarea cuvântului dat, a punctualităţii şi seriozităţii faţă de
promisiunile făcute?“, etc. (vezi Anexa 1) .
Tot în partea finală a fazei de pretestare a chestionarului PPN-50, s-a realizat şi
analiza de articulare a 5 dimensiuni stilistice.
Principiul analizei stilistice a fost introdus în culturologie în perioada interbelică de
către H. von Keyserling (1929), potrivit căruia toate popoarele europene, cel puţin din
perspectiva civilizaţiei creştine, se cuprind în aceeaşi unitate de stil. La acest autor conceptul
de stil este considerat o tendinţă sintetică, comună şi unificatoare, dar mai ales dominantă,
faţă de alte manifestări etnopsihologice secundare. La această versiune va adera şi L. Blaga
(1935) cu dezvoltarea ei în sensul unei matrice stilistice genuine, specifică unor colectivităţi, cu
referire specială la românii din ,,spaţiul mioritic”. În accepţiunea sa, matricea stilistică are
un plasament subconştient, nu în sensul ,,ortodox“ al unor instincte freudiene, ci la nivelul
unor potenţe şi particularităţile creatoare. Cu tot stilul său poetico-filozofic, pentru unii
prea vag, pentru alţii prea ermetic, ideea unităţii în diversitate a manifestărilor stilistice
rămâne valabilă, mai ales la nivelul unor personalităţi reprezentative pentru cultura unor
comunităţi. În estetică deosebim un stil clasic, baroc, antic sau rococo, în psihologia
socială avem ample studii asupra stilurilor de conducere autoritare, democratice sau
permisive, astfel încât în orice domeniu s-ar plasa, conceptul de stil exprimă acelaşi grad înalt de
sinteză a unor trăsături comune.
Astfel, Chestionarul PPN este o procedură de abordare a temelor de cercetare în
etnopsihologie pe baza căreia se pot întocmi structuri matriciale transculturale, pentru
diagnoza unor convingeri, aspiraţii, orientări etnice similare, etc. Direcţiile stilistice ale
acestui chestionar se compun dintr-o ,,grilă” cu câte 10 trăsături-pivot, aflate în relaţii de
consonanţă, la modul următor:
1. stilul tolerant, orientat spre sociabilitate cu o variaţie de la atitudini de solidaritate
socială până la forme de intoleranţă cuprinde următoarele trăsături : dispoziţia spre
dominare (1), sentimentul istoriei (6), adaptabilitatea (11), imitativitatea (16), solidaritatea
(21), ataşamentul faţă de România (26), obedienţa şi supuşenia (31), preţuirea propriei
identităţi etnice (36), comunicativitatea şi sinceritatea (41) precum şi toleranţa faţă de alte
etnii (46) ;
2. stilul moral, orientat spre valorile cinstei şi onestităţii, cu o variaţie de la tăria de
caracter până la individualism şi lipsă de omenie cuprinde următoarele trăsături : prietenia
(2), dispoziţia spre întrajutorare (7), tăria de caracter (12), scepticismul (17), simţul onoarei
(22) individualismul (27) omenia (32) fatalismul (37) spiritul de sacrificiu (42) cinstea (47);
3. stilul activ, dimensiune din sfera muncii cu o variaţie de la hărnicie şi organizare
până la indisciplină cu fugă de răspundere ; cuprinde următoarele trăsături : încrederea în
forţele proprii (3) independenţa (8) spiritul comercial (13) disciplina şi organizarea (18)
127
spiritul întreprinzător (23) perseverenţa în sensul capacităţii de finalizare (28) capacitatea

de iniţiativă (33) profesionalismul (38) hărnicia (43) şi simţul răspunderii (48) ;
4. stilul afectiv, în plan social şi interetnic, orientat spre relaţii paşnice, de evitare a
conflictelor, cu o variaţie de la bunătate şi ospitalitate până la diferite forme de agresivitate
cuprinde următoarele trăsături: sentimentul naturii (4), ospitalitatea (9), simţul frumosului
(14), bunătatea şi blândeţea (19), capacitatea de evitare a conflictelor (24), agresivitatea
(29), simţul umorului (34), ambiţia (39), mândria (44), cutezanţa şi curajul (49) ;
5. stilul cultural, orientat în sensul unor predispoziţii culturale spre valori intelectuale,
el variază de la atitudini scăzute până la cele ridicate faţă de nou şi inventivitate; cuprinde
următoarele trăsături : modernismul (5), curăţenia şi igiena (10), optimismul (15),
inteligenţa (20), spiritul critic (25), tradiţionalismul (30), realismul (35), inventivitatea (40),
credinţa (45) şi receptivitatea la ideile altora (50).Se observă amplasamentele itemilor în
paşi din 5 în 5.
În mod suplimentar, prin faptul că fiecare item se scalează pe 5 trepte, există
posibilitatea unei variante de cuantificare în note brute, a fiecărei dimensiuni stilistice, pe o
plajă de intensitate a manifestărilor de la min. 10 puncte la un max. 50 puncte.
Cu aceste ultimele modificări şi în conformitate cu grupurilor etnice planificate, s-a
trecut la faza anchetei de teren, într-o nouă formă pe principiul dublei perspective, în care
prin instructajul de aplicare se impunea existenţa unei acţiuni de retroevaluare din partea
unor grupuri-martor, şi a unei acţiuni de autoevaluare din partea grupului de referinţă. Astfel,
estimarea intensităţii unor manifestări etnopsihologice s-a operat pe fiecare grup de
cercetare pe baza unei duble acţiuni de auto- şi retroevaluare. Iar în final, fiecare grup de
cercetare, constituit de români, armeni, greci, italieni, turci, tătari, rromi (ţigani), ruşi-
lipoveni şi ucraineni, a fost succesiv şi grup martor şi grup de referinţă.
De asemenea, investigaţia diferenţelor de relaţii şi trăsături etnice, pe baza celor
două Chestionare Bogardus-95 şi PPN-50, s-a operat în acelaşi timp pe aceleaşi perechi de
grupuri etnice. Precizările sunt necesare întrucât toate etapele ulterioare de prelucrare date
şi redactare vom ţine seama de diferenţele specifice generate de acest montaj metodologic,
constituind un studiu al fenomenelor de ecleraj prin jocul perspectivelor de auto şi
retroevaluare. Aceste fenomene sunt inerente oricărei abordări relaţionale. În
interetnicitate, fenomenele de ecleraj sunt asemănătoare cu efectul de mutiplicare din cazul
oglinzilor paralele, în care fiecare tablou presupune o analiză imagologică separată. Astfel,
în relaţiile dintre două comunităţi aflate în contact, fiecare grup poate prezenta câte două
feluri de imagini etnotipice, una despre sine, alta despre altă comunitate. Nici una din
aceste imagini nu este identică cu cealaltă.
Dacă această analiză continuă cu relaţiile dintre 3 comunităţi aflate în contacte
directe, prin evaluare interetnică se obţin 9 categorii de imagini etnotipice. Iar pentru 9
comunităţi, în conformitate cu modelul interetnic dobrogean utilizat de noi, numărul de
imagini etnotipice creşte la 81. Pe această cale, în caracterizarea etnopsihologică a unei
comunităţi, prin sondarea circulară a fenomenelor de ecleraj şi a relaţiilor infra-etnice din
jurul ei, rezultă un ansamblu de diferenţe specifice care permit personalizarea
(individualizarea) comunităţii respective cu trăsături valabile pentru o diagnoză de specific
naţional. După părerea noastră, această fenomenologie de diferenţe naţionale obţinute
numai prin PPN-50, nu se puteau cerceta prin chestionarul Big Five. Pentru ordonarea lor,
introducem în mod obligatoriu trei concepte care desemnează trei tipuri de obiective-
128
Mictat A.GÂRLAN
rezultat, cu menţiunea că toate aceste 3 categorii de profiluri servesc în diagnoză pentru

una şi aceeaşi comunitate, respectiv :
- profiluri auto-evaluate, cu caracter intern, din datele comunităţii de referinţă ;
- profiluri retro-evaluate, cu caracter extern, din datele comunităţii-martor ;
- profiluri integrate, cu caracter de reper, din media statistică a celor de mai sus.
Toată ordonarea şi prelucrarea acestui câmp de date impune un sistem de operare
automată pe calculator. Softul este conceput în limbaj informatic Excel sub forma unui
tabel cu dublă intrare, în conformitate cu datele din chestionar. Respectiv, există spaţii pe
verticală pentru cele 50 de trăsături repartizate cu date factuale, inclusiv de apartenenţă
etnică pentru cele 9 comunităţi de români, armeni, greci, italieni, turci, tătari, ţigani, ruşi-
lipoveni şi ucraineni. Iar pe orizontală au fost înregistrare datele fiecărui chestionar.
La întabelare am avut în vedere următoarele dimensiuni: 50 de note de la fiecare
item x 9 comunităţi înregistrate, plus 10 spaţii de date factuale de identificare, totalul
unităţilor informaţionale pe chestionar fiind de 460. Astfel, fiecare chestionar în cadrul
soft-ului de prelucrare automată a fost introdus în calculator, pe un şir cu 450 + 10 de
câmpuri, câte unul pentru fiecare unitate de informaţie. Pe coloane s-au trecut toate cele
350 de chestionare, respectiv 50 pentru lotul de români, 30 de armeni, 30 de greci, 30 de
italieni, 30 de ţigani, 30 de ucraineni, 50 de turci, 50 de tătari şi 50 de ruşi-lipoveni. În
această bază de date foarte mare, limbajele informatice de tip Excel prezintă avantajul unor
prelucrări automate, fie pe tot tabelul, fie pe fişiere selective de eşantioane sau
subeşantioane în funcţie de criteriile (reperele) folosite. Dar efortul de circumscriere şi
personalizare ilustrativă a trăsăturilor specifice, decelate pe câteva din comunităţile etnice
ale Dobrogei, va fi obiectualizat într-un capitol viitor.
129
Tabelul nr. 3. 9. Model completat de Chestionar PPN-50 de o persoană armeană

Localitatea Constanţa, Jud. Constanţa INSTRUCTIUNI: Chestionarul următor nu se mai referă la propria persoană. Pe
Locul naşterii urban, Pregătirea şcolară Liceu baza lui veţi aprecia ceea ce este tipic în toate aceste comunităţi. Pentru unii termeni
Sexul feminin, Religia ortodoxă, utilizaţi puteţi folosi vocabularul anexat. Se notează cu o singura cifră din 5
Stare civilă Necăsătorită, Vârsta 26 ani
Profesiunea Funcţionară
alternative posibile: 5 pentru acord în foarte mare măsură; 4 pentru acord în mare
Apartenenţa etnică Armeancă măsură 3 acord în mică măsură; 2 pentru nu sunt sigur; 1 pentru nu sunt de acord.
ITEMI SI COMUNITĂTI Român Arm Grc Ital Tur Tăt Romi Ruşi Ucra
1. DOMINATIVITATEA 5 4 4 3 3 4 2 4 3
2. PRIETENIEA 5 5 5 5 4 4 2 3 3
3. INCREDEREA ÎN FORŢELE PROPRII 4 4 4 3 4 4 1 2 2
4. SENTIMENTUL NATURII 3 3 3 3 3 3 4 2 2
5. MODERNISMUL 5 4 5 5 5 4 3 2 2
6. SENTIMENTUL ISTORIEI 5 4 4 2 3 3 1 2 2
7.DISPOZŢIA SPRE INTRAJUTORARE 5 4 4 4 3 3 2 3 3
8. INDEPENDENŢA 4 4 5 5 3 3 2 2 2
9. OSPITALITATEA 5 5 5 4 2 2 1 2 3
10.CURĂTENIA SI HIGIENA 4 4 4 4 3 3 1 2 2
11. ADAPTABILITATEA 4 4 4 4 4 4 4 4 4
12.TÂRIA DE CARACTER 4 3 4 3 2 2 1 2 2
13.SPIRITUL COMERCIAL 3 5 5 4 4 3 2 2 2
14.SIMTUL FRUMOSULUI 4 4 5 5 5 3 1 2 2
15.OPTIMISMUL 3 3 2 2 3 3 2 2 2
16.CAPACITĂTI DE IMITATIE 4 3 3 3 3 3 2 2 2
17.SCEPTICISMUL 3 4 4 3 3 3 1 2 2
18.DISCIPLINA SI ORGANIZAREA 4 4 4 4 3 3 1 2 2
19.BUNĂTATEA SI BLĂNDETEA 4 4 4 4 3 3 1 1 2
20.INTELIGENŢA 3 4 5 5 5 4 1 3 2
21.SOLIDARITATEA 4 4 4 4 3 3 2 2 2
22.SIMTUL ONOAREI 4 4 4 4 3 3 1 2 2
23.SPIRITUL INTREPRINZĂTOR 4 4 5 5 5 4 2 3 3
24.EVITAREA CONFLICTELOR 4 5 5 4 4 4 1 2 3
25. SPIRITUL CRITIC 3 4 4 4 3 4 1 3 3
26.ATASAMENT FAŢĂ DE ROMÂNIA. 5 5 5 4 4 4 5 4 4
27. INDIVIDUALISMUL 5 4 3 3 4 4 5 3 3
28. PERSEVERENŢA 4 5 5 4 5 4 2 4 4
29.AGRESIVITATEA 3 3 3 3 4 4 5 2 2
30.TRADITIONALISMUL 4 4 4 4 4 4 3 4 4
31.SUPUSENIA SI OBEDIENTA 4 4 4 4 4 3 1 2 3
32.OMENIA 4 5 5 5 4 3 1 3 3
33.CAPACITATEA DE INIŢIATIVĂ 4 4 5 4 5 4 3 3 3
34.SIMŢUL UMORULUI 5 4 5 5 3 3 2 4 3
35.REALISMUL 5 4 5 4 3 3 2 2 2
36. PREŢUIREA PROPRIEI IDENTITAŢI 3 4 4 4 5 5 1 2 2
37.FATALISMUL 3 3 3 3 3 3 3 3 3
38.PROFESIONALISMUL 4 4 5 4 4 3 1 4 4
39.AMBIŢIA 4 4 4 4 5 4 2 4 4
40.INVENTIVITATEA 5 3 4 3 2 2 1 2 2
41.COMUNICATIVI CU SINCERITATE 3 4 4 4 3 3 2 2 3
42. SPIRITUL DE SACRIFICIU 4 3 4 5 5 4 3 2 2
43.HĂRNICIA 4 4 5 4 3 3 1 4 3
44.MĂNDRIA 4 4 4 4 4 4 3 4 4
45. CREDINŢA RELIGIOASĂ 4 5 5 4 5 5 2 4 4
46.TOLERANŢA 3 5 5 5 3 3 1 3 3
47.ONESTITATEA 3 4 4 4 4 3 1 3 3
48.SIMTUL RĂSPUNDERII 3 4 4 4 4 4 1 4 4
49.CURAJUL SI CUTEZANŢA 4 3 4 4 4 4 2 3 3
50.RECEPTIVI LA IDEILE ALTORA 5 5 4 4 3 3 1 2 2
130
Mictat A.GÂRLAN
Tabel 3.10. Chestionarul Berkeley (Big Five) - adaptat

Chestionarul cuprinde 35 de trăsături grupate în 4 aspecte ale Eului dv. La fiecare trăsătură aveţi 5 alternative
de răspuns : A. dezacord total ; B. dezacord parţial ; C. şi da şi nu ; D. acord parţial ; E. acord total.
Veţi încercui o singură alternativă cu orientare numai după grade de acord / dezacord şi nu după cifrele înscrise.
CUM VĂ CUM CREZI CĂ CUM AŢI CUM NU V-AR PLĂCE ŞI
INSTRUCŢIUNI
VEDETI DV. TE VĂD ALTII DORI SĂ FIŢI CHIAR V-AR NEMULŢUMI SĂ
Fire deschisă A B C D E A B C D E A B C D E Fire închisă A B C D E
1
şi sociabilă 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 nesociabilă 1 2 3 4 5
2 Preocupat de Indiferent la
greşelile altora 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1
greşelile altora
3 Harnic şi Comod,
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
de nădejde delăsător
4 Calm în orice Neliniştit,
5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 frământat 5 4 3 2 1
situaţie
5 Sensibil la Insensibil
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
frumos la frumos
6 Rezervat şi Deschis,
5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1
reţinut expansiv
7 Politicos 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Nepoliticos 1 2 3 4 5
8 Nepăsător Grijuliu,
indiferent 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1
preocupat
9 Relaxat, stăpân Încordat şi
5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1
pe sine nestăpânit
1o Preferinţă Adversar
5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1
către rutină al rutinei
11 Activ şi energic 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Fără energie 1 2 3 4 5
12 Fire rece, Afectuos,
5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1
distantă apropiat
13 Eficient în Ineficient
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
acţiuni în acţiuni
14 Uşor iritabil 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Calm 1 2 3 4 5
15 Dotat cu 5 Cu redusă
multă imaginaţie 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 imaginaţie 1 2 3 4 5
16 Timid, inhibat 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 Îndrăzneţ 5 4 3 2 1
17 Cooperant Necooperant
în activitate 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 în activitate 1 2 3 4 5
18 Dezordonat 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 Ordonat 5 4 3 2 1
19 Liniştit,stabil 1 Instabil
emoţional 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 emoţional 5 4 3 2 1
20 Preferinţă 1 Fără preferinţe
5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 5 4 3 2 1
pentru tradiţie pentru tradiţie
21 Vorbăreţ 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Tăcut 1 2 3 4 5
22 Neatent şi ne- 1 Atent şi delicat
5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 5 4 3 2 1
delicat cu alţii cu oamenii
23 Sârguincios şi 5 Neserios
serios în muncă 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 în muncă 1 2 3 4 5
24 Depresiv şi Activ şi
melancolic 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 optimist 1 2 3 4 5
25 Înclinaţie Nepăsător
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
pentru artă faţă de artă
26 Tăcut 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 Vorbăreţ 5 4 3 2 1
27 Încrezător în alţii 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Neîncrezător 1 2 3 4 5
28 Înclinat 1 Înclinat
5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 spre hărnicie 5 4 3 2 1
spre lene
29 Mereu îngrijorat 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Lipsit de griji 1 2 3 4 5
30 Înclinat spre Înclinat spre
lucruri clare 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 complicaţii 5 4 3 2 1
31 Fire plină de Incapabil de
entuziasm 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 entuziasm 1 2 3 4 5
32 Iertător 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Neiertător 1 2 3 4 5
33 Nestatornic 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 Perseverent 5 4 3 2 1
34 Capabil de efort Incapabil de
îndelungat 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
efort susţinut
35 Inventiv 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Neinventiv 1 2 3 4 5
131
3.6. Analiza de fidelitate a Chestionarului PPN-50
Fidelitatea unui instrument de investigaţie psihologică pune problema stabilităţii

rezultatelor şi se poate efectua prin mai multe modalităţi între care : metoda test – retest şi
metoda par – impar sau split-half. În legătura cu metoda split-half, J. P. Guilford, (1954, pag
376) face câteva precizări: şirurile de date supuse acestei analize paralele, să posede pe cât
posibil o anumită egalizare a gradului de împrăştiere a valorilor, testul să fie de o dificultate
precizată şi deci să presupună o dificultate consonantă cu nivelul de instruire al subiecţilor.
În studiul fidelităţii chestionarului PPN-50 se pun întrebările obişnuite, respectiv :
ce consistenţă prezintă instrumentul sub raportul rezultatelor oferite, ce capacitate de
cuprindere prezintă ţinând seama de gradul de cunoaştere al subiecţilor utilizaţi şi faţă de
situaţiile reale la care se adresează. În raport cu aceste întrebări metoda par / impar
reprezintă de fapt o altă modalitate comparată de investigaţie pe direcţia a două aplicaţii
efectuată pe cele 2 jumătăţi egale de date, pare şi impare ale instrumentului de lucru, cu
stabilirea de abateri între ele. În analiza de semnificaţie a diferenţei dintre cele două medii
se aplică raţionamentul ,,ipotezei specifice’’ alături de principiul ,,ipotezei nule’’ care
funcţionează pe principiul întâmplării. Ipoteza specifică având în vedere un grad cât mai
mare de asemănări între cele 2 aplicaţii până la identitate faţă de şirul primar al datelor
obţinute în teren. Aceasta întrucât, pentru distribuţii normale se are în vedere reperul 1,96
la un prag p < 0,05; după care dacă Z este mai mic decât 1,96 atunci diferenţa constatată
între cele două şiruri poate fi considerată nesemnificativă. Din alt punct de vedere,
instrumentul nostru fiind aplicat pe principiul dublei perspective, cu ajutorul său se
realizează două modalităţi de bază în evaluarea grupurilor de cercetare, respectiv:
retroevaluarea şi autoevaluarea lor. Practic, aceste modalităţi pot fi considerate ca două
teste, primul fiind esenţial. În calculul fidelităţii chestionarului în discuţie, pentru
modalitatea retroevaluării vom supune analizei ,,notele’’ (între 1 şi 5) ale celor 8 grupuri etnice
investigate, date grupului de referinţă cercetat. În unele cazuri, cele 8 grupuri etnice
investigate cuprind 300 de note cu cele de români, lipoveni, turci şi tătari, iar în alte cazuri
cuprind 320 de note cu cele de : armeni, greci, italieni, ucraineni şi romi. Pentru modalitatea
autoevaluării grupurile de lucru se compun din 50 cazuri (la români, lipoveni, turci şi tătari)
şi 30 cazuri ( la armeni, greci, italieni, ucraineni şi de romi). Tot pe aceste grupuri restrânse
vom realiza şi un studiu de fidelitate pe modalitatea interevaluării etnice. Deşi aceste grupuri
par restrânse, noi credem că în acest mod suplinim o mai bună recoltare a datelor printr-o
mai bună selecţie de subiecţi. În calcule vom aplica formula coeficientuluiZpentru a
releva semnificaţiei diferenţei dintre mediile primei jumătăţi pare şi a celei de a doua
jumătăţi impare, per item utilizând ,,testul T’’ al lui Student.
În toate cazurile, analiza noastră va avea în vedere numai diferenţele maximale dintre medii,
pentru că la limita abaterilor minimale ambele jumătăţi de şiruri, pare şi impare, vor prezenta rezultate
identice în toate acţiunile de notare; fapt valabil pentru oricare altă aplicare. Pentru aceasta vom
opera cu formula de mai jos (după A. Novak, 1974)47 :
132
Mictat A.GÂRLAN
( m1 − m 2 ) - m1 şi m2 sunt mediile celor două şiruri de date ;

Z = în care
σ 2
σ 2
- σ 12 şi σ 22 sunt dispersiile celor două şiruri
1
+ 2
- N1 şi N2 sunt volumele la cele două şiruri de date
N1 N2
Pentru operaţiile de calcul s-au realizat un număr necesar de decupaje şi întabelări
din baza primară de date pentru cele trei modalităţi: retroevaluare, autoevaluare şi
interevaluare. În plus, prima modalitate – cea mai semnificativă pentru obiectul analizei de
faţă – aceasta s-a operat studii succesive pe fiecare grup etnic. În acest fel, analiza
aspectelor de fidelitate apare ca o decelare a semnificaţiei diferenţelor dintre (sub) mediile
notelor provenite din împrăştierea a două sub-şiruri (split-half) de evaluări, efectuată pe
fiecare item, în următoarele trei ipostaze.
A. Semnificaţia celor mai mari diferenţe pentru modalitatea
retroevaluării ;
În retroevaluarea românilor de către celelalte 8 grupuri etnice, diferenţa maximă
par /impar a fost de 0,33 la itemul 31-Obedienţa, cu un coeficientZ= 1,17,
pe baza următoarelor date
Retroevaluarea românilor de 8 grupuri etnice cu 300 chestionare / evaluări
Item PPN
Suma Media Diferenţa Dispersia σ 2
Ab. Stan. σ
(Extras din 300 M -total S1 Total S-1 Total S-1
Anexa 5.2.) 150 M- impar S2 par / impar Impar S-1 impar S-2
150 M -par S3 par S-1 par S-3
31- Supuşenie
1070 3,57 1,45 1,20
şi obedienţă
impare 510 3,40 1,46 1,21
pare 560 3,73 0,33 1,39 1,18
N1= 150 m1 = 3,40 σ 12 = 1,46 3 , 40 − 3 , 73 0 , 33
Z = = = 1,17
N2= 150 m2 = 3,73 3 , 40 3 , 73 0 . 49
σ 22 = 1,39 150
+
150
În retroevaluarea armenilor de către toate grupurile cercetate, diferenţa maximă

par / impar a fost de 0,22 ; la itemul 35-Realismul, cu un coeficientZ= 1,10
Retroevaluarea armenilor de 8 grupuri etnice cu 320 chestionare / evaluări
Ab. Stan. σ
Item
PPN 320 M -total S1 Total S-1 Total S-1
160 M- impar S2 par / impar Impar S-1 impar S-2
35 - Realismul 1061 3,32 3,33 1,82
impare 513 3,21 3,23 1,80
pare 548 3,43 0,22 3,45 1,86
3 , 23 − 3 , 45
N1= 160 m1 = 3,21 σ = 3,23
2
1 Z = =
0 , 22
= 1 ,10
N2= 160 m2 = 3,43 3 , 23 3 , 45 0 , 20
σ = 3,45
2
2 160
+
160
În retroevaluarea romilor (ţiganilor) de către toate grupurile cercetate, diferenţa

par / impar a fost de 0,16 ; la itemul 44-Mândria, cu un coeficientZ= 0,88 ;
133
Retroevaluare rromilor (ţiganilor) de 8 grupuri etnice cu 320 chestionare / evaluări

Ab. Stan. σ
Item
44 - Mandria 965 3,32 2,79 1,67
impare 456 3,21 2,80 1,67
pare 509 3,43 0,16 2,76 1,66
N1= 160 m1 = 1,43 σ = 2,80
2 1 , 43 − 1 , 59 0 ,16
1 Z = = = 0 , 88
N2= 160 m2 = 1,59 2 , 80 2 , 76 0 ,18
σ = 2,76
2
2 160
+
160
Prin urmare, nici una din diferenţele celor două medii (maximale) nu atinge reperul
limită de 1,96 din tabela valorilorta lui Student. Ceea ce înseamnă că ambele jumătăţi
au aceeaşi consistenţă cu cea a şirul primar de note.
B. Semnificaţia diferenţelor maximale dintre sub-medii pentru
modalitatea autoevaluării, pe grupuri restrânse ;
În autoevaluarea românilor cea mai mare diferenţă par / impar a fost de 0.60
la itemul 31- Supuşenia şi obedienţa, cu un coeficient Z= 1,93 ;
Români – Autoevaluare cu 50 chestionare / răspunsuri / evaluări
Item PPN
Ab. Stan. σ
(Extras din 320 M -total S1 Total S-1 Total S-1
Anexa 5.1.) 160 M- impar S2 par / impar Impar S-1 impar S-2
31. Supuşenia
193 3,86 1,31 1,14
şi obedienta
impare 89 3,56 1,09 1,04
pare 104 4,16 0,60 1,39 1,18
3 , 56 − 4 ,16
N1= 25 m1 = 3,56 σ 12 = 1,09 Z = =
0 , 60
= 1 , 93
N2= 25 m2 = 4,16 1 , 09 1 , 39 0 , 31
+
σ 22 = 1,39 25 25
În autoevaluarea armenilor, diferenţa maximă par / impar a fost de 0.53

la itemul 37- Fatalism, cu un coeficientZ = 1,76 astfel :
Armeni – Autoevaluare cu 50 chestionare / evaluări
Ab. Stan. σ
Item
37 - Fatalismul 86 2,87 0,74 0,86
impare 39 2,60 0,97 0,99
pare 47 3,13 0,53 0,41 0,64
N1= 15 m1 = 2,60 σ 12 = 0 ,97 2 , 60 − 3 ,13 0 , 53
Z = = = 1 . 76
N2= 15 m2 = 3,13 0 , 97 0 , 41 0 , 30
σ 22 = 0 , 41 15
+
15
134
Mictat A.GÂRLAN
În autoevaluarea romilor (ţiganilor) diferenţa maximă par / impar a fost

de 0,87 la itemul 1- Dominativitate, cu un coeficient Z = 1,58 ;
Romi (ţigani) – Autoevaluare cu 30 chestionare / evaluări
Ab. Stan. σ
Item
1 - Dominativitatea 101 3,37 2,45 1,56
impare 44 2,93 2,35 1,53
pare 57 3,80 0,87 2,31 1,52
N1= 15 m1 = 2,93 σ = 2,35
2 2 , 93 − 3 , 08 − 0 , 87 0 ,87
1 Z = = = = 1, 58
N2= 15 m2 = 3,80 2 , 35 2 , 31 0 , 3106 0 , 55
σ = 2,31
2
2 15
+
15
În nici unul din cazurile autoevaluării etnice, diferenţe par / impar nu au atins limita
inferioară a reperului 1,96. Prin urmare, de fiecare dată, cele două şiruri de note pare şi
impare, chiar şi la acest număr relativ redus de subiecţi, nu se prezintă semnificativ
diferenţiate. Rezultă că, în absenţa unei semnificaţii, fie şi la pragul limită inferior al
diferenţelor dintre medii, trebuie acceptată consecinţa potrivit căreia cele două ,,jumătăţi’’
de şiruri au aceeaşi consistenţă şi aceeaşi stabilitate similară cu cea a şirului primar de note,
în cadrul general al evaluării etnice cu acest instrument.
C. Semnificaţia diferenţelor maximale dintre sub-medii în cazul

interevaluării grupurilor etnice, pe loturi restrânse ;
În retroevaluarea românilor de către armeni, diferenţă maximă par / impar
a fost de 0,60 la itemul 8- Independenţa, cu un coeficientZ= 1,50:
Retroevaluarea românilor de către armeni cu 30 chestionare / evaluări
Ab. Stan. σ
Item PPN 30 M -total S1 Total S-1 Total S-1
8 - Independenta 127 19,83 4,45
impare 59 3,93 1,92 1,39
pare 68 4,53 0,60 0,55 0,74
3 , 93 − 4 , 53
N1= 15 m1 = 3,93 σ 12 = 1,92 Z = =
0 , 60
= 1 , 50
N2= 15 m2 = 4,53 1 , 92 0 , 55 0 , 40
+
σ 22 = 0,5 15 15
135
În retroevaluarea românilor de către rromi (ţigani) diferenţa maximă par / impar

a fost de 0,40 la itemul 5 - Modernism, cu un coeficient Z= 1,29 ;
Retroevaluarea românilor de către rromi (ţigani) cu 30 chestionare / evaluări
Ab. Stan. σ
Item
5 - Modernismul 112 3,73 0,75 0,87
impare 53 3,53 0,41 0,64
pare 59 3,93 0,40 1,07 1,03
N1= 15 m1 = 3,53 σ 12 = 0,41 3 , 53 − 3 , 93 0 , 40
Z = = = 1 . 29
N2= 15 m2 = 3,93 0 , 41 1 , 07 0 , 31
σ 22 = 1,07 15
+
15
În retroevaluarea armenilor de către români diferenţa maximă a fost

de 0,60 la itemul 8-Independenţa , cu un coeficient Z= 1,93 ;
Retroevaluarea armenilor de către români cu 50 chestionare / evaluări
Ab. Stan. σ
Item
8 -Independenta 127 4,23 1,29 1,14
impare 59 3,93 1,92 1,39
pare 68 4,53 0,60 0,55 0,74
3 , 93 − 4 , 53
N1= 15
N2= 15
m1 = 3,93
m2 = 4,53
σ = 1,92
2
1 Z = =
0 , 60
0 , 31
= 1 . 93
1 , 92 0 , 55
+
σ = 0,55
2
2 25 25
În retroevaluarea armenilor de către romi (ţigani) diferenţa maximă a fost de

0,80 la itemul 7-Dispoziţia spre întrajutorare cu un coeficient Z= 1,77 ;
Retroevaluarea armenilor de către rromi (ţigani) cu 30 chestionare / evaluări
Ab. Stan. σ
Item
7 -Dispoziţia spre 104 3,47 14,07 3,75
întrajutorare
impare 58 3,87 1,27 1,13
pare 46 3,07 0,80 1,78 1,33
3 , 87 − 3 , 07
N1= 15 m1 = 3,87 σ 12 = 1,27 Z = =
0 , 80
= 1 . 77
N2= 15 m2 = 3,07 1 , 27 1 , 78 0 , 45
+
σ 22 = 1,78 15 15
136
Mictat A.GÂRLAN
În retroevaluarea rromilor (ţiganilor) de către români, diferenţa maximă a fost

de 1,00 la itemului 21- Solidaritatea ; cu un coeficient Z= 2,20 :
Retroevaluarea rromilor (ţiganilor) de către români cu 50 chestionare / evaluări

Ab. Stan. σ
Item
21-Solidaritatea 135 2,7 2,79 1,67
impare 80 3,2 2,83 1,68
pare 55 2,2 1,00 2,33 1,53
3 , 20 − 2 , 20
N1= 25 m1 = 3,20 σ 12 = 2,83 Z = =
1,0
= 2 , 22
N2= 25 m2 = 2,20 2 , 83 2 , 33 0 . 45
+
σ 22 = 2,33 25 25
Sau în retroevaluarea romilor de către armeni, s-au constatat 3 diferenţe maximale

cu aceeaşi valoare 0,80 la itemii : 22-Simţul onoarei ; 32-Omenia şi 39-Ambiţia. Dar cu un
coeficientZdiferit. În cazul itemului 32-Omenia, coeficientulZa fost de 2,10:
Retroevaluarea rromilor (ţiganilor) de armeni cu 30 chestionare / evaluări
Ab. Stan. σ
Item
32- Omenia 44 1,46 1,22 1,11
impare 28 1,87 2,12 1,46
pare 16 1,07 0,80 0,07 0,26
1 , 87 − 1 , 07
N1= 15 m1 = 1,87 σ 12 = 2,12 Z = =
0 , 80
= 2 . 10
N2= 15 m2 = 1,07 2 ,12 0 , 07 0 , 38
+
σ 22 = 0,07 15 15
Pe când în cazul itemului 39-Ambiţia la aceeaşi diferenţă max. 0,80 coeficientulZa

fost 1,17:
Retroevaluarea romilor (ţiganilor) de armeni cu 30 chestionare / evaluări
Ab. Stan. σ
Item
39-Ambiţia 80 2,667 3,68 1,92
impare 34 2,27 3,21 1,79
pare 46 3,07 0,80 4,07 2,02
N1= 15 m1 = 2,27 σ = 3,21
2 2 , 27 − 3 , 07 0 ,80
N2= 15 m2 = 3,07 1 Z = = = 1 . 17
3 , 21 4 , 07 0 , 68
σ = 4,07
2
2
+
15 15
În această ipostază, în primele 4 exemple, semnificaţia diferenţelor dintre cele două

sub-medii este absentă chiar în condiţiile unui număr mic de note, respectiv a unui număr
mic de subiecţi evaluatori. Doar în ultimele 2 exemple, referitoare la unele evaluări ale
romilor despre români şi armeni, a rezultat un coeficientZmai ridicat, între reperele
137
1,96 şi 2,58. Acest fenomen nu se produce în alţi itemi din retroevaluările romilor, dar mai
ales nu apare în nici un alt grup etnic.
În concluzie, dacă punem în relaţie rezultatele constatate în retroevaluările loturilor
mari (care cuprind 300 şi 320 note /evaluări) cu interevaluările loturilor mici (respectiv cu
50 şi 30 note /evaluări) se impune încheierea că determinările cauzale nu se regăsesc nici
în caracteristicile chestionarului şi nici în calităţile sau defectele evaluatorilor, ci numai în
unele caracteristici probabile ale grupului de romi (ţigani). Astfel, analiza noastră exprimă
cu claritate că fidelitatea acestui instrument este cel puţin convenabilă şi pe ansamblul
datelor obţinute prezintă o suficientă stabilitate interioară pe domeniul de aplicare iniţiat.
3.7. Alte date de prelucrare statistică
Problema inferenţei statistice este de a şti în ce măsură trăsăturile modale obţinute

pe baza unei cercetări reflectă în mod fidel trăsăturile populaţiei din care a fost selectat
eşantionul. Pentru aceasta am operat o analiză dispersională (în alţi termeni analiza
varianţei) pe fiecare item în parte. Statistic, se ştie că, potrivit legii numerelor mari, dacă
volumul eşantionului este suficient de mare, atunci mediile de sondaj se distribuie potrivit
unei funcţii Gauss-Laplace cunoscută şi sub denumirea de distribuţie normală.
O distribuţie normală, cu caracteristici de relativă simetrie, are avantajul că media
performanţelor de sondaj coincide pe centru (mediană) cu media populaţiei din care s-a
extras eşantionul. Faţă de această probabilitate centrală, care este cea mai mare, celelalte
probabilităţi de apariţie a unor coincidenţe, între mediile de sondaj şi mediile populaţiei
cercetate, descresc proporţional şi simetric spre cele două capete ale distribuţiei. În cazul
nostru, analiza distribuţiei normale este semnificativă atât pentru stabilirea gradului şi a
modului de răspândire în rândul populaţiei a unor trăsături psihologice, cât şi pentru
modul de prezentare şi includere a itemilor în chestionar. Amintim că în construcţia
eşantionului nostru cele 350 cazuri proiectate au fost cuprinse într-un montaj experimental
de estimare a diferenţelor etnopsihologice, prin introducerea a 50 variabile independente
pentru 9 grupuri etnice care s-au interevaluat pe 5 trepte de intensitate. Din acest
experiment volumul de evaluări interetnice a fost următorul :
- de la fiecare subiect prin administrarea celor 50 variabile, distribuite în 9 eşantioane,
totalul performanţelor etnice obţinute prin interevaluare a fost de 350;
- pe total eşantion pentru fiecare variabilă/item s-au recoltat 9 x 350 = 3.150 evaluări
Acest volum de diferenţe specifice pe fiecare item este suficient de ridicat pentru a
fi cuprins în programe ANOVA de procesare a datelor în patru paşi de prelucrare
statistică. În primul pas a fost necesară stabilirea variabilităţii lor psihologice şi implicit,
posibilităţile de cuantificare a trăsăturilor analizate, indiferent de structura etnică a
eşantionului. Pentru aceasta oferim, în Anexa 1, distribuţiile gaussiene pentru toate cele 50
de variabile / trăsături ale chestionarului PPN-50. În aceste reprezentări, alăturat fiecărui
item mai sunt trecute şi alte date privind media, mediana, abaterea standard, înclinaţia /
deplasarea spre dreapta / ,,plus” sau stânga /,,minus” (respectiv skewness) şi gradul de
extensie a intervalului de distribuţie de la baza graficului (respectiv kurtosis), împreună cu
formulările explicative din vocabularul utilizat de noi în cursul investigaţiilor de teren.
138
Mictat A.GÂRLAN
Din histograme putem observa că majoritatea distribuţiilor sunt relativ normale,

prin faptul că între cele 2 părţi ale curbei s-a conturat o vizibilă simetrie. S-au constat
distribuţii normale pentru 39 de variabile, respectiv, dominativitatea, sentimentul naturii,
modernismul, dispoziţia spre întrajutorare, tăria de caracter, spiritul comercial, simţul
onoarei, curăţenia şi higiena, adaptabilitatea, imitativitatea, chiar inteligenţă, scepticismul,
spiritul întreprinzător, capacitatea de evitare a conflictelor, spiritul critic, profesionalismul,
omenia, perseverenţa, individualismul, comunicativitatea cu sinceritate, simţul răspunderii,
inventivitatea, spiritul de sacrificiu, obedienţa şi supuşenia, fatalismul, cinstea şi hărnicia,
onestitatea, realismul, prietenia, cutezanţa şi receptivitatea la ideile altora.
O mai slabă distribuţie avem în cazul a 6 variabile privitoare la sentimentul istoriei,
independenţa, ospitalitatea, optimismul, agresivitatea şi ambiţia. În cazul altor 5 variabile
s-au constatat distribuţii anormale, respectiv: tradiţionalismul, credinţa religioasă,
ataşamentul faţă de România, mândria şi preţuirea propriei identităţi. După cum putem
observa, (în tabelele din anexe) distribuţiile anormale prezintă o masivă grupare a
performanţelor spre dreapta scalei de evaluare (cu o mare pondere a cotărilor spre treptele
ridicate de intensitate).
Cu aceste distribuţii, părerea noastră este că aceste variabile sunt mai mult valori
etnopsihologice şi mai puţin trăsături. Prin proprietăţile lor aceste variabile -item au un
profund conţinut axiologic, ca dimensiuni definitorii, cu caracter normativ, în afara cărora
ideea de identitatea etnică nu poate exista. Fără un efort de conservare a credinţei
religioase, a unui corp de tradiţii sau fără manifestări de preţuire a propriei identităţi etnice,
grupul de referinţă nu are specificitate etnică.
Modelul de specificitate naţională rezultă din combinaţia particulară dintre trăsături
şi valori, dominante / subdominante, modale / premodale, principale / secundare, proprii
fiecărei comunităţi etnice. În cazul itemilor cu distribuţii anormale, mai semnificativă
poate fi absenţa decât prezenţa lor în topul atributelor dominante. Întotdeauna aceste
valori apar în suita proprietăţilor de conţinut ale comunităţilor etnice, chiar dacă ponderile
de intensitate înregistrează oscilaţii de la o comunitate la alta. În etnicitate multe trăsături
psihologice sunt dublate şi de o dimensiune axiologică, de aceea, spunem că acest
chestionar este şi de valori şi de trăsături etnice. Iar faptul că unele nu se înscriu într-o
variabilitate psihologică normală poate fi o discuţie de natură taxonomică în cadrul unei
alte cercetări. Ar fi util să analizăm, de exemplu, existenţa unor trăsături ,,simple”, a unor
foarte probabil valori psihice (să spunem trăsături generale) care se ,,comportă” ca şi
trăsăturile ,,simple”), cel puţin sub unghiul distribuţiei evaluărilor, a unor trăsături-valori
care se comportă diferit de trăsăturile ,,simple” şi de valori, în sensul că le sunt proprii
distribuţiei anormale.
În al doilea pas s-au operat medii aritmetice şi abateri standard pe fiecare eşantion
numai în funcţie de specificul etnic al performanţelor. Scopul lor a fost de a verifica
posibilitatea de cuantificare a trăsăturilor şi variabilitatea etnopsihologică a itemilor
utilizaţi. Pentru că numărul total al graficelor rezultate este prea mare, respectiv, câte 50 de
grafice pentru fiecare din cele 9 grupuri etnice, am preferat formula prezentării numerice a
performanţelor ,,modale”, în Anexa 2 ( cu medii aritmetice şi abateri standard ordonate pe
fiecare eşantion etnic). Semnificaţia lor va fi analizată separat, pe capitole de diagnoză a
particularităţilor etnice specifice fiecărei comunităţi.
139
Pentru o corectă fundamentare în perspectiva generalizării unor observaţii pe

comunităţile studiate, numai simpla constatare a unor diferenţe etnopsihologice nu este
suficientă. Metodologic, ceea ce ar putea pune sub semnul întrebării mărimea redusă a
unor grupuri de cercetare, se compensează cu siguranţă prin abilitatea evaluativă a
subiecţilor-judecători, astfel încât caracterul obiectiv al rezultatelor au un mare grad de
probabilitate.
Ne putem da seama de faptul că această premiză a fost corectă din cel de al treilea
pas al analizei statistice, referitoare la gradul de reprezentativitate al grupurilor de lucru,
prin analiza pragurilor de semnificaţie a diferenţelor dintre medii. Pentru acest obiectiv,
teoria verificării ipotezelor statistice are la bază principiul ipotezei nule (întâmplătoare) în
raport cu ipoteza (specifică) de cercetare; în calcule se supune verificării numai ipoteza
diferenţei nule pe următorul raţionament : dacă diferenţele de medii dintre două
eşantioane a şi b întrec o anumită limită (care trebuie estimată, întrucât b-1 nu coincide cu
b-2 ), atunci putem accepta existenţa unor diferenţe certe între cele două populaţii pe baza
cărora putem respinge ipoteza nulă.
Dar, dacă aceste diferenţe sunt mai mici decât valoarea calculată, atunci ipoteza nulă
nu mai poate fi respinsă. Astfel, după norme general acceptate în cercetarea psihologică:
,,dacă probabilitatea obţinerii rezultatului dat în afara ipotezei nule este foarte mică - de
pildă, mai mică decât 0,05 ceea ce se scrie: p. < 0.05, atunci respingem această ipoteză şi
arătăm toată încrederea ipotezei specifice. Dacă însă, probabilitatea determinată în lumina
ipotezei nule este mai mare - de pildă p. > 0.05, atunci admitem ipoteza nulă şi
considerăm diferenţele efectiv obţinute ca nesemnificative“ (Al. Roşca, 1975, pag. 544).
Din diferitele teste statistice pentru stabilirea gradului de semnificaţie, noi am aplicat
tot formula clasică a testului T pentru loturi independente corelate (perechi), folosind
mijloacele de prelucrare automată a datelor, din limbaj EXCEL, în conformitate cu
specificul cercetării noastre.
Astfel, pentru fiecare din cele 50 de variabile independente totalul ,,N” de
performanţe marcate în chestionare se compune din 350 evaluări efectuate în 350 de
cazuri, pe 5 trepte de intensitate. Aceste date permit constituirea pentru fiecare variabilă
independentă a unor perechi de medii din fiecare eşantion etnic cercetat (vezi tabelul nr.
17 extras din Anexa 3).
S-au calculat mediile aritmetice şi abaterile standard pe 9 comunităţi, pe fiecare item
din chestionar. De exemplu, mediile aritmetice pe 5 trepte de intensitate la variabila
dominativităţii pe loturile cercetate au fost: 4,36 pentru români; 3,52 pentru armeni; 3,37
pentru greci; 3,18 pentru italieni; 3,38 pentru turci; 3,35 pentru tătari; 2,29 pentru romi
(ţigani); 2,90 pentru ruşii-lipoveni şi de 2,98 pentru ucraineni. Din 400 teste de
semnificaţie efectuate pentru 50 de variabile repartizate în 350 cazuri din 9 eşantioane
etnice, în final, în 380 de teste s-au constatat existenţa unor diferenţe semnificative la un
p.< 0.05 după modelul de mai jos. (vezi Anexa 3).
140
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 3.14. ( Extras Anexa 3)
În ordinea de completare a coloanelor, tabelul de mai sus cuprinde următoarele rubrici :

1. perechile de date pe eşantioane etnice 6. abaterea standard a diferenţei dintre medii
în raport ce cel de români; 7. valoarea T obţinută ;
2. perechile de medii aritmetice ale treptelor de 8. cuprinde numărul gradelor de libertate
intensitate pentru variabila / item considerată (df. = degrees of freedom) stabilit în funcţie
cu 6 zecimale) ; de numărul de subiecţi minus unul ;
3. perechile de abateri standard pentru
variabila / item considerată 9. în funcţie de gradul de libertate în mod
4. numărul de cazuri (şi evaluări) pentru fiecare automat se compară t calculat cu t tabelar
variabilă prin marcarea cu asterisc a diferenţelor
5. diferenţa de medii între perechile de eşantioane semnificative la un p < .05.
Pentru cele 20 de teste, în care diferenţele de medii nu au fost semnificative putem
face unele observaţii secundare. De exemplu, 6 teste cu praguri neconcludente se referă
numai la lotul italian pentru variabilele de adaptabilitate, spirit întreprinzător, modernism,
disciplină şi organizare. Pentru aceşti itemi, prezentăm alăturat, un extras din Anexa 3.
141
După opinia noastră, principala cauză de distribuţie anormală a diferenţelor statistic

semnificative de specific naţional, în lotul italian, rezultă din gradul de izolare şi de
,,ignorare” a acestei comunităţi, limitată numeric la comuna Greci, jud. Tulcea. Concluzia
care se impune este că diferenţele între mediile trăsăturilor care nu au fost semnificative,
nu permit generalizări asupra ei. Intr-un astfel de caz, este de reţinut sensibilitatea variantei
de Chestionar PPN-50, prin faptul că datele obţinute pe o insuficientă eşantionare, nu
permit extrapolarea lor la nivelul întregii comunităţi cercetate.
Au existat şi alte câteva situaţii disonante sub raportul semnificaţiei diferenţelor
dintre medii. De exemplu, în privinţa spiritului comercial la români: mai slab faţă de
armeni şi italieni, mai ridicat faţă de tătari, dar nesemnificativ în 3 teste (de semnificaţie)
din cele 8 efectuate (extras din Anexa 3). Este posibil ca la români să existe o tendinţă de
subevaluare majoră la această trăsătură, dar nu este exclus ca aici să se anunţe un rezultat
plauzibil.
142
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul 3.18. Spiritul comercial (Extras, Anexa 3 )
O altă situaţie întâlnim în studiul diferenţelor de medii la itemii 44 şi 45, respectiv

mândria şi credinţa religioasă, care au dat cele mai multe diferenţe fără semnificaţie
statistică. Aceste trăsături sunt cele care nu au prezentat o distribuţie psihologică normală.
Reproducem mai jos graficele lor de repartiţie statistică. Aici observăm o deformare
puternică a curbei spre dreapta, un fenomen de ,,fugă a răspunsurilor" spre cote ridicate şi
foarte ridicate, valabil pentru toate comunităţile studiate.
IT44
Distribuţia variabilei 44
mândria etnică
pe total eşantion 350 evaluări.
În ce măsură respectivele comunităţi
sunt mândre că aparţin etniei lor ?
Mean 4.31
Median 4.00
Standard deviation 0.76
Skewness - 0.617
Kurtosis - 0.891 2.0 3.0 4.0 5.0
143
IT45
Distribuţia variabilei 45
credinţa religioasă
pe total eşantion 350 evaluări.
În ce măsură aceste comunităţi
depun eforturi pentru păstrarea
credinţei lor confesionale ?
Mean 4.36
Median 4.00
Skewness - 0.796
Kurtosis - 0.178 2.0 3.0 4.0 5.0
În interpretarea noastră, aceste forme grafice semnifică faptul că cele 2 dimensiuni

sunt mai puţin trăsături psihologice şi mai mult trăsături generice (valori posibile).
Cu aceste cazuri izolate pe care le putem considera excepţii, în metodologia de faţă
din cele 400 de teste de semnificaţie efectuate, în 380 de teste s-a putut respinge ipoteza
nulă, cu confirmarea concomitentă a ipotezei de cercetare, privind existenţa unor diferenţe
specifice între variabilele etnopsihologice analizate.
În consecinţă, modelul nostru experimental se probează ca fiind valabil şi sensibil
metodologic în majoritatea variabilelor considerate, urmând ca prin cercetări ulterioare, să
aducă alte corecturi, către varianta unei posibile ,,metode” obiective de investigaţie pentru
relaţii (distanţe) şi trăsături etnice.
Iar al patrulea pas din etapele prelucrărilor statistice, este cel în care pe criterii etnice
s-au operat grupări de date care permit o analiză finală de circumscriere a unor
particularităţi specifice fiecărei comunităţi cercetate, a căror analiză descriptivă o vom
efectua într-un capitol viitor.
144
Mictat A.GÂRLAN
3.8. Diagnoza distanţelor inter- şi intraetnice,

Chestionarului Bogardus -1995
Pentru diagnoza relaţiilor etnice am recurs la Chestionarul Bogardus, conceput de autor

pentru determinarea distanţelor sociale. Acest instrument a fost lansat în anul 1925, într-
un articol al revistei Journal of Applied Sociology din SUA şi reeditat în anul 196748. Din
această reeditare, noi am extras un model de formular aplicat în S.U.A cu prezentare în
tabelul nr. 11 din anexa acestui paragraf.
În principal, scala distanţei sociale elaborată de Bogardus cuprinde 7 trepte şi tot
atâtea categorii de relaţii şi distanţe sociale cu aplicare pe orice fel de grupuri sociale,
inclusiv etnice. Primele cinci trepte se referă la scala distanţelor de apropiere ; ultimele
două la scala distanţelor de respingere. Pe scala de apropiere sunt cuprinse relaţiile de
căsătorie, considerate de gradul I, relaţiile de prietenie considerate de gradul II, cele de
vecinătate de gradul III, cele de colegialitate profesională de gradul IV şi de acordare a
cetăţeniei considerate de gradul V.
De la această treaptă, autorul continuă scalarea cu încă două categorii. O categorie
(de gradul VI) referitoare la acordarea sau neacordarea statutului de turist / vizitator în
ţara respectivă şi ultima categorie (de gradul VII) referitoare la acordul sau dezacordul
pentru expulzarea din ţară a comunităţii respective. Pentru răspunsuri se prezintă numai
două alternative, de acord sau de dezacord, cu notarea în formular numai a scorurilor ,,de
acord”. Dacă semantic toate categoriile utilizate sunt relativ bine definite, din punct de
vedere psihologic, în ultimele două trepte orice răspuns afirmativ reprezintă o situaţie de
dezacord total, cu efecte de anulare, faţă de oricare poziţie din răspunsurile anterioare.
De aceea, deşi notarea rezultatelor părea foarte simplă, numai prin acceptare / respingere,
inversiunea psihologică de sensuri din ultimele două întrebări a ridicat serioase dificultăţi
în sistemul de cuantificare.
În privinţa indicatorilor pentru determinarea distanţelor etnice, în final, toţi indicii
sunt medii aritmetice de acorduri (scoruri) marcate prin însumarea succesivă a notelor, mai
întâi pe fiecare chestionar, apoi pe fiecare grup de persoane şi, în fine, prin împărţirea la
numărul de răspunsuri considerate. Astfel, în sistemul de notare primul indicator prezentat
de autor este indicele distanţei de contact social (prescurtat IDCS), cuprins între 0 şi maximum 5
puncte prin luarea în calcul a marcajelor până la întrebarea 5, chiar dacă chestionarul are 7
întrebări, pentru că orice marcaj afirmativ la întrebările 6/7 are efecte de anulare asupra
acestui indice. Al doilea indicator este indicele de contact social (ICS). El reprezintă gradul de
deschidere al evaluatorului faţă de alte grupuri etnice. În alt sens el indică numărul
contactelor sociale acordate sau respinse, marcate sau nemarcate de subiect, în dreptul
fiecărui grup etnic prezentat în chestionar. Dar şi în cazul acestui indicator, dacă la
întrebarea VII apar în chestionare marcaje referitoare la excluderea din ţară, atunci şi acest
indice se reduce la zero. Al treilea indicator este indicele de calitate a contactelor sociale, (ICCS).
Acesta are în vedere distanţa socială estimată prin intensitatea contactelor. Prin specificul
său indicele ICCS poate fi considerat cel mai relevant, prin faptul că valorile lui sunt medii
aritmetice, rezultate din însumarea marcajelor (scorurilor) asociate itemilor, în funcţie de
intensitate estimată a contactelor. Astfel, E. S. Bogardus acordă 7 puncte pentru primul
145
item privitor la rudenie şi căsătorie, cu reducerea treptată a punctajului până la 1 (punct)

pentru ultimul item privitor la expulzare (care reprezintă cea mai redusă intensitate de
contact). şi în cazul indicelui ICCS suntem datori a formula observaţii. Este adevărat că
prin acordarea unor punctaje minime de 1 (punct) şi respectiv 2 (puncte) la ultimii 2 itemi,
are loc o atenuare a manifestărilor contradictorii de respingere, dar prin prezenţa lor în
chestionare, efectele de distorsionare a răspunsurilor anterioare nu dispar.
Datorită acestor dificultăţi din sistemul de punctare, instrumentul a suscitat cele mai
multe discuţii faţă de care chiar autorul a recomandat utilizarea restrictivă a chestionarului
său. Intr-o variantă adaptată, această metodă de cercetare a fost introdusă în România prin
Universitatea Bucureşti de către prof. S. Chelcea (1994)49, cu aceeaşi formulă de calcul şi
pe acelaşi model de punere în pagină respectiv, cu itemii pe orizontală şi grupurile etnice
pe verticală. Eşantionul acestei cercetări a cuprins 1024 de persoane din 7 regiuni istorice
româneşti în care, alături de români, au fost nominalizate şi 11 minorităţi conlocuitoare de
armeni, bulgari, evrei, germani, maghiari, sârbi, turci, tătari, romi, ruşi-lipoveni şi ucraineni.
Conform tradiţiei, cu acest instrument, S. Chelcea şi colaboratorii oferă date numai pentru
atitudinea românilor faţă de minorităţi, fără partea de reciprocitate etnică. În planul dublei
perspective o excepţie în premieră este reprezentată de o diagnoză pe zone istorice de
distanţe etnice a românilor faţă de români, în paralel cu atitudinea lor faţă de alte neamuri
(vezi tabelul nr. 3.10)
Din cei 3 indicatori, S. Chelcea a dezvoltat numai indicele de calitate a contactelor
sociale (ICCS) care a fost calculat până la limita superioară de 25 (puncte), fără marcajele
(acordurile) de la ultimele 2 întrebări; dacă şi acestea ar fi fost însumate, scala maximă
rezultată ar fi fost de 28 de puncte. În acest fel, marcajele de la ultimele 2 întrebări au fost
scoase din calcul, tocmai pentru a se evita distorsiunile posibile. Precizările sunt necesare
pentru că în chestionarul Bogardus coexistă practic 2 scări de distanţă socială pe direcţii
divergente de manifestare: una cu 5 itemi pe sensul de apropiere şi alta inversă cu 2 itemi
pe sensul de respingere. Dacă aceste scări ar fi însumate, în orice medie, întotdeauna
scorul rezultat va conduce la o anulare cu efecte distorsionante asupra distanţelor sociale
obţinute. Ca urmare, se impun câteva precizări cu caracter general-valabil:
- la aplicarea chestionarului în teren, pentru o completă investigaţie se
recomandă obţinerea de date din ambele direcţii de sens, folosind toţi cei 7
itemi ai instrumentului ;
- la prelucrarea datelor ,,în laborator“ pentru obţinerea unor distanţe reale pe
direcţia itemilor de apropiere / respingere, pentru evitarea situaţiilor de
anulare se recomandă scăderea marcajelor (scorurilor) de la ultimele 2
întrebări. Aceasta se realizează fie prin eliminarea lor din calcul, fie ulterior,
printr-o însumare cu semnul minus pe argumentul că sensul psihologic din
ultimele 2 întrebări este invers faţă de celelalte 5 întrebări anterioare.
În urma acestei cercetări, S. Chelcea formulează concluzia că românii nu au
prezentat distanţe negative cu manifestări xenofobe faţă de nici o minoritate din România.
Pe baza indicatorului utilizat (ICCS), el notează că intensitatea contactelor a fost slabă,
respectiv scăzută la nivelul relaţiilor cu romii (ţiganii) şi foarte puternică, respectiv, ridicată
la nivelul contactelor cu germanii (vezi tabelul nr. 3.10 şi 3.11). După părerea noastră, pe
baza datelor acestei cercetări, concluziile autorului pot fi mai nuanţate, deoarece, în cadrul
intervalului utilizat, nivelul de atitudine a românilor faţă de rromi (ţigani) a fost la o
distanţă de 7,32 (puncte) care semnifică o zonă critică. În sistemul de notare folosit, pragul
146
Mictat A.GÂRLAN
de expulzare este de 5,00 faţă de care nivelul de atitudine a românilor faţă de rromi
(ţigani) la o valoare de 7,32 reprezintă o distanţă etnică la limita de suportabilitate. Faţă de
celelalte 10 minorităţi, românii din eşantion s-au manifestat în mod nuanţat faţă de fiecare
minoritate etnică menţionată (vezi tabelul nr. 9); pe un interval puternic pozitiv (de
apropiere) faţă de germani, întrucât distanţa estimată faţă de ei a fost peste jumătatea
intervalului de variaţie, respectiv peste 15,oo (puncte) ; pe un interval mediu de la o
distanţă identică de 14,99 (puncte) faţă de bulgari, maghiari şi ucraineni sau de 12,99
(puncte) faţă de tătari; precum şi unul negativ (de respingere) faţă de rromi (ţigani) la o
distanţă de sub 11 (puncte).
În privinţa cercetării noastre aceasta s-a desfăşurat în 3 faze; prima a fost de analiză
critică a chestionarului Bogardus, inclusiv în forma adaptată de S. Chelcea, a doua fază a
cuprins pretestarea şi elaborarea unei noi variante, iar a treia fază a fost de aplicare şi
valorificare a rezultatelor obţinute.
Referitor la acest instrument, critica noastră faţă de modul de utilizare şi concepţia
altor autori, are în vedere următoarele aspecte :
- modul de structurare a itemilor reprezintă partea pozitivă a acestui instrument;
- în diagnoza distanţelor etnice reale, în privinţa scalei de evaluarea şi a
sistemului de notare al autorului există dificultăţi cu riscuri de distorsionare în
estimarea realităţilor sociale
- în unele studii de relaţii etnice realizate cu acest instrument se fac evaluări de
distanţe ficţionale, fiind supuse evaluării distanţele faţă de peste 30 de naţiuni
în absenţa unor condiţii concrete şi vitale de cunoaştere între comunităţi, adică
fără contacte şi fără nici o legătură directă între ele, ca în cercetarea lui R. F.
Park (vezi tabelul nr. 3.19 din anexa acestui paragraf);
- în mod curent acest instrument s-a aplicat restrictiv numai pentru estimarea relaţiilor etnice
directe dintre majoritate şi minorităţi, fără studiul relaţiei de reciprocitate între ele;
- în concepţia autorului american grupurile minoritare sunt asimilate celor de
emigranţi, concept puternic discriminativ, puţin utilizabil pentru minorităţile
naţionale din Europa, în marea lor majoritate grupuri etnice conlocuitoare şi
nu de emigranţi. Precizarea este necesară întrucât într-un fel se manifestă o
relaţie etnică între comunităţi istoric conlocuitoare şi altele vor fi distanţele
estimate între emigranţi, spre exemplu de profesori, oameni de afaceri sau alte
grupuri profesionale.
147
Tabelul nr. 3.19. Tabelul nr. 3.20.

Valoarea indicelui ICCS privind calitatea Atitudinea românilor faţă de grupurile etnice din
contactelor sociale din atitudinea românilor faţă România dintr-o cercetare pe 1024 cazuri din 1993
de români, cu distribuţie pe regiuni istorice ————————————————————
stabilită de Chelcea Septimiu şi colaboratorii, în ATITUDINE ATITUDINE
anul 1994 pe un eşantion cu 1024 de cazuri. <———— ———————————>
negativă pozitivă
FOARTE FOARTE
Regiunea Număr Valoare Deviaţia SLABĂ SLABĂ PUTERNICĂ PUTERNICĂ
istorică cazuri ICCS standard (I) (II) (III) (IV)
între 3 - 6 între 7-11 între 12-17 între 18 -25
Armeni 15,47
Moldova 219 24,52 2,4828 Romi Sârbi / Evrei Germani
Muntenia 169 24,07 3,5078 (Ţigani) 15,12 18,46
Dobrogea 47 24,85 1,0211 7,32 Bulgari,
Oltenia 118 24,14 3,7383 Maghiari
Transilvania 155 24,73 1,3547 Ucraineni 14,99
Crisana - 73 24,62 1,6041 Ruşi 14,02
Maramureş Turci 13,11
Banat 46 24,46 2,8261 Tătari 12,99
Mun.Buc. 105 24,88 2,2687
Cu aceste observaţii, cercetarea noastră a trecut la faza de pretestare a unui nou

model de chestionar, planificat de P. P. Neveanu cu intenţia de a fi mai discriminativ (vezi
tabelul nr. 12 din anexa acestui paragraf). Spre deosebire de formulele ,,ortodoxe” aplicate
de majoritatea autorilor (Bogardus, R. F. Park, S. Chelcea şi alţii), în variantă ,,Neveanu”
scala de intensitate a răspunsurilor a fost extinsă de la două la cinci trepte, cu inversarea
punctajelor la ultimele două întrebări. De asemenea, s-au deschis noi rubrici, cu spaţii
libere pentru a fi completate cu scoruri (marcaje) ale altor comunităţi etnice la libera
apreciere a subiecţilor chestionaţi. Dar şi cu acest model de pretestare au apărut o serie de
dificultăţi, care ne-au convins de necesitatea altor ameliorări . Dificultăţile constatate în
această fază au fost următoarele:
- pentru cetăţenii din România, întrebarea V, privitoare la acordarea cetăţeniei
române pentru minorităţi, a fost neclară şi surprinzătoare. În România, spre
deosebire de alte state europene cum ar fi Grecia, Franţa sau Germania,
cetăţenia şi apartenenţa etnică sunt recunoscute oficial, distincţia dintre ele
fiind o stare de fapt. Pentru orice interlocutor român, întrebarea V conduce la
o stare de derută, întrucât trebuie să acorde sau să refuze, ceea ce în mod
constituţional în România este deja acordat, ca drept oficial recunoscut. În
aceste cazuri, subiectului trebuie să i se explice că pentru el situaţia din
chestionar este numai una ipotetică, la libera sa apreciere, pentru că în alte ţări
europene la acordarea statutelor de cetăţenie şi apartenenţa etnică există şi
practica excluderii lor ;
- pentru minoritarii din România o altă neclaritate apare la întrebarea VI,
privitoare la statutul de turist/ vizitator prin care se solicită subiectului un
răspuns de acordare/ neacordare a dreptului de reşedinţă. Mulţi minoritari, în
mod constant şi surprinzător au răspuns afirmativ la acest item pe
considerentul că statutul de turist în România ar fi mult mai convenabil pentru
ei. Numai după discuţii suplimentare s-a observat că, de fapt, persoanele
respective se raportau mai puţin la situaţiile interetnice din zonă şi mai mult la
148
Mictat A.GÂRLAN
situaţia economică de sărăcie din România de azi, în ipoteza unor rezidenţe în

ţara de origine;
- situaţiile de inversiune a treptelor de la ultimii 2 itemi au dus la dezorientare în
rândul subiecţilor, la reacţii de suspendare cu efecte deformante în sistemul de
notare a răspunsurilor, indiferent de apartenenţa etnică a subiecţilor ;
- la toate întrebările a apărut o dificultate semnificativă de estimare în cazul
treptei III de intensitate. Opţiunea indecisă de răspuns ,,şi Da şi Nu” a
dezvoltat un fenomen de ,,fugă a răspunsurilor spre centru“ prin cumularea
unui mare număr de răspunsuri nesigure, atât din spre partea treptele
superioare cât şi din spre cele inferioare. Prin teoria diferenţiatorului semantic
a lui C. E. Osgood (1970)50 se recomandă ca la elaborarea scărilor bipolare să
se treacă obligatoriu şi printr-un punct zero sau printr-o zonă neutră, pentru
echilibrarea sistemului de evaluare. În aplicaţii această zonă poate include până
la 40% din marcaje (scoruri). Dar, în cazul variantei ,,Neveanu” de chestionar
Bogardus, procentele de cumulare a răspunsurilor pe treapta III, prin formula
de răspuns ,,şi Da şi Nu“, au fost de peste 60%. În plus, prin prelucrarea
datelor pe medii aritmetice, împreună cu această tendinţă de ,,fugă spre
centru”, printr-un alt efect cumulativ, diferenţele rezultate s-au concentrat şi
mai mult, distanţele etnice rezultate devenind foarte mici. Din aceste motive
acel scop iniţial de discriminare a răspunsurilor, nu a fost atins;
- în varianta Neveanu prin notarea opţională a minorităţilor locale în chestionar,
după prelucrarea datelor a rezultat o imagine atât de inegală (incompletă)
asupra realităţilor etnice, încât nu puteau fi introduse în prelucrare la
calculator.
În toate variantele Bogardus există o insuficienţă majoră. Nici una dintre ele nu se angajează
dincolo de studiul distanţelor directe şi unilaterale. Chestionarele Bogardus actuale nu au în vedere relaţii
bilaterale, de raporturi majoritate / minoritate sau minorităţi între ele. Concluzia noastră a fost că nici
una din formele actuale ale acestui chestionar nu satisface criteriul dublei perspective şi nu individualizează
satisfăcător diferenţele specifice de distanţe sociale pe fiecare comunitate studiată. Aceste concluzii au
permis depăşirea fazei de pretestare, cu trecerea la faza anchetei de teren prin construcţia
unui nou instrument, denumit Bogardus –1995 cu următoarele caracteristici:
- s-a păstrat egalizarea pe 5 trepte pentru studii de distanţă socială pe intensităţi
diferite;
- s-a eliminat inversiunea punctajelor la ultimele două întrebări din varianta
,,Neveanu”;
- întreaga scală de evaluare a fost parţial modificată, mai ales în zona de mijloc,
respectiv, treapta III unde răspunsul ,,şi da şi nu” a fost deplasat spre treapta
II într-o nouă formulare, respectiv, ,,nu sunt sigur“ (vezi model în tabelul nr.
3. 15) ;
- a fost simplificat instructajul de aplicare cu accent pe intensitatea contactelor ;
- s-au nominalizat în chestionar comunităţile etnice conlocuitoare din zona
Dobrogei;
- grup etnic localizat pentru fiecare în teren s-a creat posibilitatea de
manifestare/ evaluare succesivă a unor distanţe sociale bilaterale, faţă de
149
propriul grup şi faţă de fiecare comunitate conlocuitoare existentă pe plan

local, introdusă de noi în cercetare.
Prin această modalitate de lucru valoarea indicelui de calitate a contactelor etnice are
o limită superioară este de 25 puncte şi o limită inferioară la 5 puncte. Acest interval este
comparabil cu cele din procedurile frecvente pe plan mondial, în toate variantele
,,ortodoxe” ale acestui instrument, inclusiv cele româneşti realizate de S. Chelcea (1995)51
ş.a. Acest nou model de investigaţie are câteva avantaje, astfel :
- există posibilitatea de probare, experimentare şi comparare a rezultatelor
obţinute din alte aplicaţii Bogardus, intervalul de scală fiind comparabil ;
- subiecţii fiecărui eşantion, constituiţi în grupuri etnice sunt stimulaţi la o dublă
scalare de atitudini: una din perspectivă etică / internă, faţă de propria comunitate,
alta din perspectivă emică / externă, faţă de comunităţile conlocuitoare introduse în
cercetare ;
- un plan mai larg de evaluare a distanţelor inter- şi intraetnice într-un mod
individualizat pe fiecare comunitate studiată: cele inter-etnice referitoare la relaţiile
dintre majoritate şi minorităţi , iar cele intra-etnice referitoare numai la minorităţi
între ele ;
- sistemul unităţilor de măsură fiind unitar, toate distanţele etnice obţinute devin
comparabile ca expresii ale relaţiilor dintre comunităţile în cauză ;
- sistemul de cuantificare utilizat permite studiul fenomenelor de dublă
perspectivă ;
- evidenţierea distanţelor critice dintre comunităţi din mai multe puncte de vedere
- ansamblul adaptărilor enunţate, inclusiv programul adiacent de prelucrare a
datelor fac trimitere la un model de maximă operativitate.
Pentru sistematizarea rezultatelor obţinute cu această variantă s-a folosit numai
indicele de calitate a contactelor sociale (ICCS), prelucrat pe fiecare grup etnic în toate
formele de reciprocitate. Pentru ordonarea întregului câmp de diferenţe specifice în mod
obligatoriu vom folosi câteva concepte noi începând cu o primă ordonare a lor realizată de
Luminiţa Iacob şi Stela Teodorescu (1987)52 respectiv cu conceptele de imagini
autoevaluate, retroevaluate şi heteroevaluate. Conceptul de autoevaluare este folosit în cazul
grupurilor sociale, inclusiv etnice care pe baza unui instrument oarecare fac aprecieri
numai asupra propriei comunităţi. Pe baza indicilor de autoevaluare se determină
atitudinea comunităţii faţă de ea însăşi. Conceptul de heteroevaluare este folosit în cazul unor
comunităţi la aprecieri pe adresa altor comunităţi. În aceste situaţii, grupul de referinţă face
aprecieri directe asupra comunităţii-martor. Indicii de heteroevaluare determină atitudinile
directe ale grupului de referinţă, faţă de grupurile-martor. Conceptul de retroevaluare este folosit
pentru cazul în care alte grupuri sociale fac diferite aprecieri asupra comunităţii de
referinţă. În cazul nostru grupul de referinţă spunem că este retroevaluat de alte
comunităţi. Evident că operaţiunea de retroevaluare se va face numai din perspectiva
externă a grupului-martor. Indicii de retroevaluare prezintă atitudinea reciprocă a grupului-
martor faţă de cel de referinţă. Pentru analiza sinoptică a întregului ansamblu de distanţe
etnice regionale, cu toate cele 3 tipuri de evaluări (81 de indici ICCS), am sistematizat
prelucrările de date în tabelul nr. 3.21. cu prezentarea indicilor de calitate ai contactului
social la modul următor:
- indicii de autoevaluare au fost haşuraţi pe diagonală şi au o valoare de referinţă;
150
Mictat A.GÂRLAN
- indicii de heteroevaluare sunt grupaţi pe orizontală şi reprezintă atitudinile

directe ale comunităţii din prima coloană faţă de toate celelalte grupuri etnice ;
- indicii de retroevaluare se parcurg pe verticală şi reprezintă atitudinile reciproce
ale altor comunităţi faţă de cea nominalizată în coloană.
Prima informaţie este evidentă pe diagonala atitudinilor faţă de propria comunitate,
respectiv, la nivelul indicilor de autoevaluare. Astfel, indiferent cărui grup etnic aparţin,
aceşti indici sunt întotdeauna cei mai ridicaţi. După părerea noastră, indicele autoevaluat,
fiind constant ridicat, este mai slab diferenţiat, dar are o valoare de reper. Datele cele mai
semnificative sunt cele privitoare la indicii ICCS, de heteroevaluare care, în tabelul alăturat
se parcurg pe şiruri de comunităţi. Aceşti indici prezintă distanţele directe ale grupului de
referinţă în relaţiile sale cu alte comunităţi. În tabel se mai poate observa variabilitatea
acestui indice de la grup la grup. Dintr-o perspectivă mai largă, notăm faptul că în indicii
de auto-evaluare se manifestă tendinţe de supraestimare, pe când în cei de heteroevaluare
pot apărea tendinţele de subestimare. Într-o cercetare etnopsihologică este de interes
modul de personalizare a acestor indici pe fiecare comunitate etnică în parte, respectiv,
modalitatea de individualizare a diferenţelor specifice constate pe baza modelului de
cercetare experimentat.
Astfel, prin distanţele manifestate grupul românilor îi consideră pe italieni şi armeni
ca fiind cei mai apropiaţi de ei, cu un indice de 20,20 şi respectiv 18,46. La o distanţă mică
apar localnicii turci cu un indice de 17, 37; apoi ucrainenii cu un indice de 16,65; urmează
tătarii cu 16,41 apoi grecii cu 16,06 şi lipovenii la un indice de 15,92. Pe ultimul loc în lotul
românilor, apare distanţa lor faţă de romi (ţigani) la o valoare de 9,96.
Tabelul nr. 3.21.
Valorile indicelui de calitate şi distanţă a relaţiilor etnice bilaterale, între comunităţile
(majoritară şi minoritare) din Dobrogea, obţinute prin aplicarea variantei Bogardus -95
Comunităţi 1 2 3 4 5 6 7 Ruşi- 9
dobrogene Români Armeni Greci Italie Turci Tătari Romi Lipov. Ucraine
Români 24,46 18,46 16,06 20,20 17,37 16,41 9,96 15,92 16,65
Armeni 24,62 24,82 23,60 23,38 18,67 16,67 16.00 19,43 19,56
Greci 23,89 18,89 24,11 18,75 14,79 15,68 8,17 16,20 15,86
Italieni 23,83 17,20 19,60 24,43 16,10 14,93 8,60 14,86 15,86
Turci 19,23 16,o5 16,61 17,20 23,88 22,35 11,85 15,31 15,28
Tătari 20,27 17,26 16,19 17,43 23,69 24,53 12,50 14,69 14,83
Romi (Ţigani) 23,10 20,26 20,40 21,10 17,76 18,73 24,50 18,66 18,80
Ruşi-Lipoveni 23,36 20,o4 20,72 20,86 18,38 19,94 10,o6 24,42 22,14
Ucraineni 22,41 20,13 20,72 22,44 17,93 16,96 10,04 20,25 24,86
În grupul comunităţii armene media aritmetică a distanţei etnice fată de propria

comunitate a fost de 24,82. În raport cu această medie, în planul indicilor de
heteroevaluare, armenii au prezentat un maximum de apropiere mai întâi faţă de români,
cu un indice de 24,62. Această valoare este atât de ridicată încât, psihologic, poate exprimă
o tendinţă activă de identificare cu comunitatea românească. La un nivel mediu ridicat
urmează grecii şi italienii cu indici de 23,60 şi, respectiv, de 23,38. La un nivel mediu
scăzut, apar ucrainenii şi turcii cu indici de 19,56 şi, respectiv, de 18,67. Pentru armeni, cel
mai scăzut indice de heteroevaluare, pe scala intensităţii gradelor de apropiere, se
manifestă (tot) faţă de romi (ţigani) la o distanţă de 16,00. În general, indicii armeni de
distanţă etnică au un plafon ridicat, ceea ce sugerează o mobilitate surprinzătoare cu
tendinţe active de integrare în diverse comunităţi. Din aceleaşi motive indicele armean faţă
151
de romi exprimă cel mai ridicat nivel de toleranţă din toate comunităţile dobrogene. Dar o
prezentare pe fiecare comunitate cercetate, a acestui câmp circular de distanţe etnice o
vom realiza în capitolele următoare. Intenţia noastră a fost de a dezvolta pe larg cadrul
analizei de relaţii inter-etnice dintre români şi minorităţi, comparativ cu cele intra-etnice dintre
minorităţi, tocmai pentru a pune în evidenţă valenţele metodologice ale acestui model de
diagnoză pe baza unor rezultate în premieră. Un fapt important este că prin procedura
noastră cantitativă s-au confirmat unele expectaţii cu caracter global, ca de exemplu :
- prioritatea acordată de minoritari majorităţii,
- prezenţa unui tonus mai ridicat de mobilitate etnică la armeni şi rromi (ţigani),
- distanţarea mare faţă de romi (ţigani) constatată în toate comunităţile studiate.
Din alte puncte de vedere, şi în varianta noastră putem nota o serie de limite.
Cu tot efortul de aprofundare a psihodiagnozei în mod personalizat pe fiecare comunitate
în parte, indiferent sub ce formă s-ar aplica acest instrument, el îşi menţine caracterul
extensiv, cu o ofertă de date numai pe cadrul extern de relaţii din afara comunităţilor, fără
acces la motivaţiile interne ale grupurilor de studiu. În conformitate cu trăsăturile oricărui
test, pe baza acestei variante de chestionar Bogardus -95, în planul relaţiilor etnice se poate
constata o mare varietate de diferenţe specifice, dar fără posibilităţi explicative asupra
originii lor. Din aceste motive, în capitolele următoare, suntem datori a ne continua
construcţia modelului experimental cu explorări şi pe alte planuri, de factură statistică
152
Mictat A.GÂRLAN
3.22. Anexe
Model de Chestionar Bogardus-1925

aplicat de Robert E. Park într-o cercetare americană pe 110 cazuri (1967)
Numărul
itemilor 1 2 3 4 5 6 7
Intensitatea 7 6 5 4 3 2 1
contactelor
Naţiuni În relaţii În clubul Pe Ca angajat Ca Numai ca I-am
şi categorii de meu ca strada în ţara şi cetăţean vizitator în exclus
de distanţe rudenie şi prieteni mea ca profesiunea în ţara ţara mea din ţara
etnice căsătorie apropiaţi vecini mea mea mea
Armeni x
Bulgari x
Canadieni x x x x x
Chinezi x
Cehoslovaci x
Danezi x x
Olandezi x x
Englezi x x x x x
Francezi x x x x x
Finlandezi x x
Germani x x x x x
Greci x
Hinduşi x
Unguri x
Irlandezi x x x x x
Italieni x x
Japonezi x
Evrei- x
Evrei-ruşi x
Coreeni x
Mexicani x
Mulatri x
Negri x
Norvegieni x x x x x
Portughezi x
Filipinezi x
Polonezi x x
Români x x
Ruşi x
Sârbi x
Scoţieni x x x x x
Spanioli x
Sirieni x
Suedezi x x
Turci x
Velşi x x x x x
153
Model de Chestionar Bogardus planificat şi pretestat în 1993

de P. P. Neveanu pentru o cercetare pe populaţie românească
INSTRUCTIUNI 1 2 3 4 5 6 7
La fiecare întrebare V-aţi Aţi fi Aţi fi de Aţi fi de Aţi Aţi Aţi
vă rugăm să daţi câte căsători de acord acord admite prefera prefera
un singur răspuns din membri acord să aveţi să se să aibă să vină în să fie
5 alternative posibile. familiei să-i vecini angajeze aceiaşi România daţi
Numărul alternativei dvs aveţi ca de în cetăţenie numai afara
alese se va încercui. cu ? prieteni locuinţă profes. ca a ca din
pe ? dvs. pe ? dvs.? dvs.? turişti ? ţară ?
Dezacord total 5 5 5 5 5 1 1
Dezacord
Români parţial 4 4 4 4 4 2 2
Şi da şi nu 3 3 3 3 3 3 3
Acord parţial 2 2 2 2 2 4 4
Acord total 1 1 1 1 1 5 5
Dezacord
------- parţial 4 4 4 4 4 2 2
Şi da şi nu 3 3 3 3 3 3 3
Dezacord
------- parţial 4 4 4 4 4 2 2
Şi da şi nu 3 3 3 3 3 3 3
Dezacord
-------- parţial 4 4 4 4 4 2 2
Şi da şi nu 3 3 3 3 3 3 3
Dezacord
------- parţial 4 4 4 4 4 2 2
Şi da şi nu 3 3 3 3 3 3 3
Dezacord
-------- parţial 4 4 4 4 4 2 2
Şi da şi nu 3 3 3 3 3 3 3
154
Mictat A.GÂRLAN
Model completat de Chestionar Bogardus - 95

DATE PERSONALE : INSTRUCTIUNI
Localitatea Constanţa Vă rugăm să consemnaţi cum vă raportaţi dvs. la diversele comunităţi
Judeţul Constanţa etnice din Dobrogea. Aprecierile dvs. vor avea un caracter general,
Locul naşterii urban fără a vă referi la cei buni sau la cei răi din cadrul lor. La fiecare
Sexul feminin întrebare veţi trece cifra unui singur răspuns din 5 alternative
Vârsta 26 ani posibile, astfel :
Stare civilă necăsătorită 5 pentru acord în foarte mare măsură
Pregătirea şcolară liceu 4 pentru acord în mare măsură
Profesiunea funcţionară 3 acord în mică măsură
Religia ortodoxă 2 pentru nu sunt sigur
Apartenenţa etnică armeancă 1 pentru nu sunt de acord.
Ruşi
Întrebări Români Armeni Greci Italieni Turci Tătari Romi Lipov Ucra
I. V-aţi căsători membri
familiei dvs. cu ? 5 4 5 2 1 1 1 1 2
II. Aţi fi de acord să
aveţi prieteni apropiaţi 5 5 5 5 4 3 1 2 2
pe ?..
III. Aţi fi de acord să fie
vecini de locuinţa dvs.? 5 5 5 4 4 4 1 3 3
IV. Aţi admite angajarea
în profesiunea dvs? 5 5 5 4 4 4 2 3 3
V. Care comunităţi
etnice aţi admite să fie 5 5 5 5 5 5 5 5 5
de aceeaşi cetăţenie
română cu a dv.?
VI. Aţi admite ca unele
comunităţi locale să
vină numai ca turişti şi 1 1 1 2 1 1 1 2 2
vizitatori, fără reşedinţă
în această regiune ?
VII.Care comuniţăţi
locale aţi prefera să 1 1 1 1 1 1 4 1 1
fie date afară din ţară ?
Modalitatea de calcul
Distanţa etnică globală
obţinută prin însumarea 27 26 27 23 20 19 15 17 18
pe verticală a marcajelor
de la toţi itemii din
chestionar.
Indice ICCS individual
de apropiere, obţinut 25 24 25 20 18 17 10 14 15
prin scăderea scorurilor
de la itemii 6 şi 7 de
respingere.
155
Bibliografie
1 Thomas D. Cook, Donald T. Campbell, The desing and conduct of quasi-experiments in field setting.
În M.D. Dunnettte, Handbook of industrial and Organizaţional Psychology, Chicago: Rand McNally
College Publishing Company, 1976
2 Chelcea Septimiu, Experimentul în psihosociologie, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982
3 Emile Durkheim, Regulile metodei sociologice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1974
4 Richelle Mark şi Francoise Parot, Introducere în psihologie. Istoric şi metode,
Editura Humanitas, Bucureşti 2001

5 Cosmovici Andrei, Psihologie generală, Editura Polirom, Iaşi, 1996
6 Golu Mihai, Dicţionar de psihologie socială, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1981
7 Roşca Alexandru (coordonator), Psihologie Generală, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1975
8 Paul Popescu Neveanu, Dicţionar de psihologie, Editura Albatros, Bucureşti, 1978
9 Festinger Leon şi Katz Daniel, Les Methodes de recherche dans les sciences sociales , P.U.F., Paris , 1963
10 Franklin Henry Giddings, Studies in the Theory of Human Society , New York, I922).
11 Chapanis Alphonse, The relevance of laboratory studies to practical situations, Ergonomics nr. 10 / 1967
12 French P. John, Les experiences sur le terrain , în Festinger Leon şi Katz Daniel: Les Methodes de recherche
dans les sciences sociales , P.U.F., Paris , 1963

13 Duverger Maurice, Methodes des sciences sociales, PUF, Paris, 1961
14 Berry W. John and Dasen R. Pierre, Culture and Cognition , Ed. Methuen & Co. Ltd. London, 1974
15 Jones E. Stanley, Integrating Etic and Emic Approaches in the Study of Intercultural Communication
în Handbook of intercultural Communication, London Sage Publications, 1978

16 Radu Ioan, Iluţ Petre şi Matei Liviu, Psihologie socială, Editura EXE, Cluj Napoca, 1994
17 Gheorghe Neacşu şi Delia Bantea , Metoda judecătorilor în evaluarea disponibilităţilor scenice,
Revista de Psihologie – Academia Romana, nr. 1/ 1976

18 La data cercetării, în anul 1995 a existat o excepţie pentru comunitatea italiană din jud. Tulcea, care
încă nu avea un sediu social constituit. Motiv pentru care examinările s-au realizat la Tulcea în casa d-lui
ing. Vals Salvatore, preşedinte al acestei comunităţi la acea dată. Această comunitate prezintă o
concentrare de cca. 200 de familii, în comuna Greci din care o parte s-au mutat spre oraşele Tulcea şi
Măcin. Localizarea lor în acest judeţ este de peste 100 de ani. Italienii dobrogeni afirmă o origine
friulană (veniţi din regiunea Friuli, din Italia pe la mijlocul sec. XIX-lea). Astăzi, în comuna Greci, jud.
Tulcea ei deţin o biserică romano-catolică, o grădiniţă pentru instruirea copiilor în limba italiană şi un
cimitir. Italienii din România, în anul 1994 au înfiinţat două organizaţii non-guvernamentale, una cu
sediul în municipiul Tulcea sub titlul Comunitatea Italienilor din judeţul Tulcea şi alta cu sediul la Iaşi sub
denumirea Uniunea Italienilor din România
19 Guilford Joy Paul, Psihometric metods, Mac Grow – Hill Book Company , New York – London , 1954
20 Spranger Eduard, Lebensformen, Niemeyer, Halle, 1923
21 Tudor Vianu , Introducere în teoria valorilor, Editura Cugetarea, Bucureşti, 1942
22 Petru Andrei, Filosofia Valorii, (Ediţia 1) Fundaţia Regele Mihai I, Bucureşti, 1945
23 Milton Rokeach, Atitudes and values, San Francisco, 1970
24 Milton Rokeach, The nature of human values, Free Press, New York, 1973
25 Allport W. Gordon, Structura şi dezvoltarea personalităţi,
Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981

26 Stern William, Die differentiele psychologie in ihren methodischen Grundlagen, A. Barth, Leipzig, 1921
27 Lewin Kurt , Principles of Topological Psychology, McGraw-Hill, New York, 1936
28 Cattel B. Raymond, Personality, McGraw-Hill, New York, 1950
29 Eysenck J. Hans şi Eysenck W. Michael, Personality and Individual Difference: A Natural Science Approach,
Plenum Pres, New York, 1985

30 Klages Ludwig, Handschrift und Charakter, A.Barth, Leipzig 1943
31 Baumgarden Franziska, Orientation et selection profesionelles, Paris, Dunod, 1954
156
Mictat A.GÂRLAN
32 Chelcea Septimiu, Experimentul psihosociologic, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982

33 Linton Ralp , Fundamentul cultural al personalităţii, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1968
34 Kardiner Abram, The individual and His Society. The Psychodynamics of Primitive Social Organisation,
Columbia University Press, New York, 1939

35 Mead George Herbert, Mind, Self, Society, The University of Chicago Pres, 1934
36 Fischbein Martin şi Ajzen Icek , Attitudes toward objects as predictors of single and multiple behavioral criteria,
în Psychological Reciew , nr. 91 / 1974

37 Rokeach Milton, Understanding human values: Individual and societal, New York: Free Press, 1979
38 Chelcea Septimiu, Chestionarul de personalitate Big Five , Revista Preţul succesului, nr. 3 /1992
39 Zlate Mielu, Big Five – O tendinţă accentuată în cercetarea personalităţii,
Revista de Psihologie –Academia Romană nr. 4 / 1994

40 Vasilescu Ilie Puiu Românii despre ei înşişi – Studiu de teren, în volumul Psihologia vieţii cotidiene,
Mielu Zlate (coordonator), Editura Polirom, Iasi, 1997

41 Creţu Tinca, Componentele orientative ale personalităţii şi sistemul social şi personal de valori, în volumul
Psihologia vieţii cotidiene, Mielu Zlate (coordonator) , Editura Polirom, Iasi, 1997
42 Minulescu Mihaela Replicarea modelului Big Five în limba română, Specificul sociocultural exprimat în conţinutul
factorilor, în volumul Psihologia vieţii cotidiene, Mielu Zlate (coordonator) , Editura Polirom, Iasi, 1997
43 Neveanu Paul Popescu şi colaboratorii, O abordare teoretică şi metodologică a etnopsihologiei poporului român,
Revista de Psihologie - Academia Romana, nr. 3-4 / 1997

44 Neveanu Paul Popescu şi Luţescu Florica, Sisteme de valori în structura personalităţii la cadre didactice,
Revista de pedagogie, nr. 2 / 1983

45 Cosmovici Andrei (coordonator), Metode pentru cunoaşterea personalităţii,
Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1972

46 Neveanu Paul Popescu, Etnopsihologia populaţiilor din România,
Revista de Psihologie–Academia Romana, nr.4 / 1994

47 Novak Andrei, Metode statistice în pedagogie şi psihologie , Editura didactică, Bucureşti. 1977
48 Bogardus S. Emory, Measuring social distance, în lucrarea Attitude, theory and measurement,
Ed. John Wiley & Sons Inc. NewYork, 1967
49 Chelcea Septimiu, Atitudinile etnice şi măsurarea lor, de asemenea Atitudinile etnice ale românilor: ,,distanţa socială“
în Revista Sociologia românească, nr. 2 / 3 din 1994

50 Osgood Charles, Suci J. George and Tannenbaum H. Percy, Attitude Measurement ,
G.F. Summers (ed.) Rand McNally, Chicago, 1970

51 Chelcea Septimiu şi colaboratorii, Reprezentarea socială a identităţii naţionale a românilor,
Revista de Psihologie – Academia Romana, nr. 1 / 1995

52 Iacob L. Mihaela şi Teodorescu Stela, Etnoimaginea,
Revista de Psihologie – Academia Romana, nr. 2/ l987
157
Din specificul naţional ala românilor dobrogeni
Capitolul IV.
DIN SPECIFICUL NAŢIONAL
AL ROMÂNILOR DOBROGENI
4.1. Dobrogea, istoria unui ţinut românesc
Într-o diagnoză etnopsihologică, perspectiva istorică împreună cu cea de formare a

specificului lingvistic, au o importantă funcţie explicativă. Modul de intrare / ieşire a unor
comunităţi etnice în spaţiul geopolitic al altor popoare, cu momentele lor de dezvoltare
sau recul, oferă un câmp de diferenţe fundamentale privitoare la originea, evoluţia sau
revendicările teritoriale ale unor comunităţi. La fel, modul de formare a limbii, care
reprezintă primul produs spritual al unui popor, cu influenţele ei externe, oferă alte
trăsături distincte, pe baza cărora i se recunoaşte un anume specific, în concertul celorlalte
popoare. De aceea, o scurtă încursiune în aceste domenii, o considerăm necesară.
Dobrogea, prin poziţia geografică la Gurile Dunării cu ieşire la Marea Neagră, a
atras un mare număr de comunităţi etnice, fiind locuită din cele mai vechi timpuri. Muzeul
de Istorie din Constanţa păstrează 2 dovezi de străveche spiritualitate cu denumirea
Gânditorul de la Hamangia şi Femeia lui. În aceste figurine de cca.15 cm, Bărbatul este cu capul
între mâini într-o atitudine de profundă meditaţie, iar Femeia cu un tors mai mare este
aşezată pe jos, cu mâinile adunate într-o atitudine surprinzător de calmă. Aceste statuete
au fost găsite în zona localităţii Cernavoda, sunt confecţionate din lut ars, cu o vechime de
peste 3.000 ani şi sunt deosebit de expresive1.
Cele mai îndepărtate date despre locuitorii acestei regiuni le avem de la Strabon,
marele geograf al antichităţii, care între sec. IV – II î.Hr. îi pomenea pe daci ca fiind aşezaţi
în partea superioară a Dunării – denumită Danubius, până la Drobeta Turnu Severin şi pe
geţi spre partea inferioară a Dunării - denumită Istru, cu ieşire la Marea Neagră. Tot el
spune că ,,dacii au aceeaşi limbă cu geţii" şi că ,,elenii i-au socotit pe geţi de neam tracic",
afirmaţie din care înţelegem că aceste triburi erau din acelaşi neam. Într-o altă relatare,
acelaşi autor povesteşte despre campania perşilor la Marea Neagră, dintre anii 514 - 512
î.Hr., desfăşurată sub conducerea lui Darius I, ca învingător al geţilor care ,,se credeau
nemuritori”. Iar despre faptul că aceştia au pierdut în luptele cu perşii, Herodot spune:
,,măcar că ei sunt cei mai viteji şi cei mai drepţi dintre traci".
În cazul românilor, la nivelul dovezilor materiale este necesar a consemna primele
lor însemne de romanitate. În această privinţă, evenimente importante în istoria acestei
regiuni au loc pe la anul 15 e.n., în timpul domniei împăratului roman Augustus, când
dintre toate regiunile românilor de astăzi, Dobrogea a fost prima provincie romanizată sub
denumirea de Moesia. Iar primul ei guvernator a fost Pomponius Flaccus. Ulterior, un alt
158
Mictat A.GÂRLAN
guvernator roman pe nume Tiberius Silvanus, între anii 57-67 e.n. a colonizat această
regiune cu 100.000 de geţi, traci şi alte neamuri, aduse din tot cuprinsul Imperiului, pentru
a munci pământul, a plăti impozite şi pentru romanizare. Din acel timp stau mărturie
numărul mare de localităţi şi piese istorice descoperite la: Histria (azi Histria), Tropaeum
Traiani (azi Adamclisi), Tomis (azi Constanţa), Aegyssos (Tulcea), Noviadunum (Isaccea),
Callatis (Mangalia), Argamum (azi Jurilovca), Axiopolis (Cernavoda), Capidava (Capidava),
Dinogeţia (Garvăn), Halmyris (Murighiol), Odessos (Varna), Durostorum (Dârstor, azi
Ostrov), Dionysopolis (Balcic) şi altele2. De asemenea, cu o jumătate de secol înainte de
această perioadă renumitul poet roman, Publius Ovidius Naso (43 î.Hr.– 17 d.Hr.), născut
la Sulmona în Italia, a fost exilat la Tomis în anul 10 d.Hr. de împăratul Augustus, unde a
rămas până la sfârşitul vieţii. Din exilul său fără întoarcere s-a păstrat ciclul de versuri
intitulate Triste şi Pontice.
Tot în această regiune, în cadrul celei de a două campanii romane de cucerire a
Daciei (101–102 d.Hr şi 105–106 d.Hr.) s-a consumat momentul unei mari bătălii la Adam
Clisi, soldată cu victoria împăratului Traian, împotriva trupelor aliate de daci, geţi, buri,
sarmaţi şi carpi, conduşi de regele Decebal. Din însemnările cronicarului Dio Cassius, în
această bătălie pierderile romane au fost de 4800 de centurioni3. În cinstea lor, împăratul
Traian va ridica un grandios mausoleu şi va bate monedă cu acest monument. Construcţia
triumfală de la Adam Clisi, asemănătoare Columnei lui Traian de la Roma, denumită Tropeum
Traiani, s-a păstrat până în zilele de astăzi. Din epoca romană şi bizantină a Dobrogei,
permanent se fac noi descoperiri arheologice de amfore, opaiţe, monede, fibule feminine,
bazoreliefuri funerare, din care multe s-au valorificat în piese celebre precum, Şarpele
fantastic (Glykon), zeiţa Hecate, Dyonisos, Hermes, zeul Pontos, etc, expuse la Muzeul de
Arheologie din Constanţa4.
La fel se semnificativă pentru istoria acestui petic de pământ este şi perioada
cuprinderii sale în aria creştinismului răsăritean. Pentru spaţiul pontic, acest mare moment
este consemnat în Acta Apostolorum Apocrypha de la Vatican5 şi Sinaxarul Bisericii Ortodoxe de
la Constantinopole. Ambele documente fac referinţe la teologii Origen din Alexandria
(†254) şi Tertulian din Cartagena (160-220 d.Hr.), de la care notăm afirmţia: „Cristos
stăpâneşte în ţinuturile sarmaţilor, dacilor şi sciţilor”6. Chemarea la apostolie a lui Andrei
este scrisă în Evanghelia după Sf. Matei, prin cuvintele: ,,Pe când [Isus] umbla pe lângă
Marea Galileii, a văzut doi fraţi, pe Simon ce se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui,
care aruncau mreje în mare, căci erau pescari. Şi le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face
pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele şi au mers după El." (Matei 4, 18-20).
Iar despre plecarea în lume a apostolilor va scrie Eusebiu din Cezareea (†340), episcop al
Palestinei în Istoria bisericească, astfel: ,,Sfinţii Apostoli ai Mântuitorului, precum şi ucenicii
lor, s-au împrăştiat în toată lumea locuită de atunci. După tradiţie, lui Toma i-au căzut la
sorţi să meargă în Parţia, lui Andrei în Sciţia, lui Ioan în Asia, ...".
De asemenea, se ştie că toate Evangheliile s-au scris după prima distrugere a
Iesusalimului din anul 70 d.Hr. Mai târziu, în secolul VIII monahul Epifanie în lucrarea
Viaţa Sfântului Apostol Andrei, notează episoade din viaţa acestuia cu un drum făcut spre
triburile din Sciţia, aceasta fiind prima denumire istorică al Dobrogei. Astfel, din cei 12
apostoli ai creştinătăţii, Sf. Andrei - ,,cel dintâi chemat la apostolie", a realizat evanghelizarea
popoarelor de la Pontul Euxin şi în orice calendar creştin este pomenit în fiecare an la 30
noiembrie. De notat că trecerea geto-dacilor de la cultul lui Zamolxis la religia creştină,
s-a produs într-un timp relativ scut, în primele două secole d.Hr, după care acest proces a
159
continuat cu perioada martirilor din timpul persecuţiilor romane împotriva creştinismului.

Din această perioadă, în anul 1971, în localitatea Niculiţel (judeţul Tulcea) în zona cetăţii
Noviodunum, s-a descoperit o asemenea criptă - martyrion cu osemintele şi înscripţiile în
limba greacă a patru ,,martiri ai lui Hristos, Zotikos, Attalos, Kamasis şi Philippos”.
Originea celor 4 martiri de la Niculiţel poate fi din timpul persecuţiilor împăratului
Diocliţian (303-304). Ulterior, larga răspândire a creştinismului în Dobrogea a fost
confirmată în peste o sută de inscripţii paleocreştine şi 35 de bazilici, descoperite între
secolele IV-VI.7
După împărţirea Imperiul roman din anul 286, partea apuseană cu capitala la Roma
se va prăbuşii în secolul V sub loviturile popoarelor migratoare, iar cel de răsărit va mai
dăinui încă 1000 de ani sub forma Imperiului bizantin cu capitala la Constantinopole.
În această lungă perioadă, viaţa Dobrogei va fi şi ea devastată de năvălirile altor popoare.
Se ştie că vizigoţii înainte de migraţia lor spre Spania, au zăbovit între secolele III – IV şi
în Moesia. La fel hunii, popor din Asia centrală, au fost în trecere prin Dobrogea între
secolele IV-V, după care s-au stabilizat în câmpia panonică. Avarii trec şi ei prin Dobrogea
prin secolele VI – VII cu vandalizarea localităţilor romane. Dar cea mai mare şi mai
semnificativă invazie a fost cea a slavilor, care în secolul VI - VII va ocupa toată peninsula
balcanică, iar dialectele lor vor înlocui în mod definitiv limba romană, oficială în această
parte a Europei. Prima menţiune asupra slavilor a fost făcută de Ptolomeu în secolul VI
d.Hr. Urmaşii lor de astăzi, cca. 35 milioane de oameni, sunt bosniacii, bulgarii, croaţii,
macedonenii, muntenegrenii, sârbii şi slovenii, în majoritate creştini ortodocşi, o
minoritate sunt catolici şi o mai mică parte sunt musulmani.
Harta politică a Europei de Sud – Est în anul 1340,

The Atlas To Freeman's Historical Geography,
Edited John B. Bury, Longmans Green and Co, London, 1903
160
Mictat A.GÂRLAN
După anul 900 cronicile bizantine menţionau existenţa în această regiune a

domnitorului Jupan Dimitrie (943) ca vasal al Imperiului bizantin Iar în secolul XIV pe o
hartă a acestei regiunii apare Ţara Cavarnei sau Carvunei condusă de voivodul Balica sau
Balică. După el, urmează la tron fratele său, despotul Dobrotici sau Dobrotiţă, şi el vasal al
Imperiului Bizantin. Tot de la el s-a păstrat în Europa actuala denumire a Dobrogei, cu
abandonarea celei de Scythia Minor. Urmaşul lui Dobrotiţă a fost Ivancu, care în faţa noilor
valuri de popoare turce, va accepta în anul 1388 încorporarea Dobrogei la Ţara
Românească a lui Mircea cel Bătrân (1386-1418). Iar acest domnitor, după câteva victorii
asupra turcilor (Rovine, 1395; Ialomiţa, 1400) se va intitula pentru un timp, drept: ,, domn
de amândouă părţile ale Dunării, până la Marea cea Mare şi al cetăţii Dârstorului stăpânitor’’. Cu tot
acest efort în anul 1417, Dobrogea va fi cedată turcilor în urma unei campanii militare a
sultanului Mehmet I împotriva Ţării Româneşti8. Ridicarea turcilor la rangul de mare
putere în Balcani va reprezenta o piatră de hotar în istoria europeană, precum şi a acestei
regiuni, cu un moment de răscruce prin înfrângerea unei cruciade în bătălia de la Varna
(1444). Dar acest nou Imperiu, spre deosebire de cel roman, nu a continuat modelul
culturii romano-bizantine. Imperiul otoman nu a preluat nimic din codul juridic al lui
Justinian, din creştinismul Capadociei, din vocaţia pentru opulenţă, construcţii şi
arhitectură, care au făcut din Constantinopol, mult timp considerat noul Ierusalim, un centru
mondial de artă şi cultură. Administraţie otomană a fost numai o structură militară, care a
adus cu ea o altă religie, o altă civilizaţie de tip oriental, total diferită de cea europeană.
De exemplu, în acest Imperiu, taxele fiscale asupra pământului se împărţea după
următoarele forme de proprietate: miriye era un gen de proprietetate a statului, has-urile
erau feude mari cu un venit anual de peste 100.000 de aspri alocate unor funcţionari de
rang înalt, zeamet-urile erau feude mici cu venit anual între 20.000 şi 100.000 de aspri,
alocate unor funcţionari inferiori şi timar-uri, ca loturi de pământ acordate soldaţilor, cu
obligaţia de a venii la oaste. Spre sfârşitul Imperiului timarurile au căpătat şi de numirea de
cift-licuri. O altă formă de proprietate erau wacuf-urile, ca domenii acordate instituţiilor
religioase pentru întreţinerea de geamii / biserici sau şcoli coranice. În aceste denumiri pot
fi înţelese relatările cronicarului otoman Evlia Celebi, călător prin Dobrogea prin anul
1651, care nota că localitatea Babadag (azi Babadag) era un hass cu un venit anual de peste
100 de pungi (la care nu specifică valoare lor), satul Ghiuiumlu (azi Chirnogeni) era un
zeamet compus din 100 de case şi o geamie, iar Mangalia (azi Mangalia) era un wacuf al
principesei Esmahan Sultan, înfiinţat pe la 1525. Iar toate aceste unităţi administrative erau
în subordinea paşei de Silistra. Un alt wacuf a funcţionat la Babadag, înfiinţat la 1610, în
jurul unei Geamii cu datare din anul 1522. Acest wacuf se va dezvolta în timpul lui Gazi Ali
Paşa, perioadă în care pentru scurt timp reşedinţa paşei de Silistra s-a mutat în această
localitate (1677 – 1678)9.
În Dobrogea şi în tot timpul acestui Imperiu a existat o mare problemă între
fiscalitate şi religie. Încă de la instalare, minorităţile nemusulmane faţă de cele musulmane,
plăteau o serie de taxe suplimentare. Dar prin trecerea la mahomedanism a unor persoane
sau a unor populaţii de altă religie, ele erau şterse de la plata acestor taxe. De aceea,
otomanii nu au favorizat atitudinile de prozelitism, care pentru administraţia imperială
însemna o pierdere la bugetul de stat. Din această cauză islamul, cel puţin în variată
otomană, a fost mai tolerant faţă de alte religii. Astfel, în Hrisovul lui Alexandru Ipsilante
Vodă, din anul 1777 se pomeneşte cum acest domn muntean plăteşte repararea mitropoliei
de la Silistra. De asemenea, prin anii l660-1664 se pomeneşte de ridicarea unei biserici
161
creştine în cetatea Dârstorului din Caliacra, zidită de Grigore Ghica Vodă cel dintâi,
mitropolie care cu timpul s-a ruinat. Peste 80 de ani, între anii 1748-1752 va fi refăcută de
Grigore Ghica al II-lea. În acelaşi Hrisov, în anul 1777, Alexandru Ipsilante Vodă de Sf.
Gheorghe şi de Sf. Dumitru face o danie bisericii de la Boazköy (Cernavoda).
Sub administraţie turcească, românii au construit în Dobrogea cinci mânăstiri, din care
până în zilele de azi s-a păstrat doar trei, cea de la Celiku (Celik-Dere) şi Cocoşu din jud.
Tulcea, ambele ridicate în anul 1844 şi mânăstirea Corvinu din jud. Constanţa, a cărei
vechime de pe vremea Sf. Andrei, nu se mai cunoaşte.
Etnografia Dobrogei realizată de Ion Ionescu de la Brad în lucrarea
Excursion agricole dans la plaine de la Dobroudjea, apărută la Istanbul în anul 1850
şi republicată în traducerea lui Florin Mihăilescu în Analele Dobrogei din anul 1922
Total familii
Lipoveneşti
Româneşti
Armeneşti
Bulgăreşti
Germane
Căzăceşti
Egiptene
Tătărăşti
Greceşti
Evreeşti
Turceşti
JUDEŢE
Arabe
Sate
Numele
cazalei
-
Tulcea 9 105 1209 200 250 787 200 20 - 50 30 30 2962
-
SILISTRA
Isaccea 11 183 363 - - 163 29 23 - - 20 20 786

15
Macin 18 501 591 92 93 25 20 23 - 1 - - 1364
688
Hârşova 33 165 496 - - - - 6 - 8 - - 1404
107
Babadag 71 557 674 871 40 117 1 100 - - 69 69 3928
5
-
Küstenge 37 352 442 242 26 364 - - - - - - 1068
VARNA
-
Mangalia 36 405 5 - 5 - - - - - - - 415
2
Balcic 84 620 - - 482 - - - - - - - 1104
14
Bazargic 69 912 - - 538 - - 50 40 - .50 - 2733
3
15.761
4.800
2.225
3.656
2.214
1.092
Total familii
747
300
212
145
126
119
59
pe naţionalităţi
În privinţa românilor băştinaşi în Dobrogea, la 1850 aceştia erau consideraţi raia,

respectiv supuşi otomani, şi ca toţi creştinii, respectiv ghiaurii, plăteau haraciul ca impozit.
În timp ce românii veniţi din ale părţi ale Ţărilor Române, erau consideraţi mocani şi erau
parţial scutiţi de impozite10. O imagine multietnică a Dobrogei, din ultima fază a
administraţiei otomane o avem din două lucrări ale lui Ion Ionescu de la Brad. Prima sa
lucrare este intitulată Românii din Dobrogea şi a fost publicată în gazeta ,,România literară”,
de la Iaşi în anul 1855, în care nota că de-a lungul Dunării şi până la Silistra sunt 71 de sate
româneşti. A doua lucrare a fost publicată la Istanbul, în anul 1850, în gazeta Journal de
Constantinopole, intitulată Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodjea. Care a fost bine
primită de autorităţi şi chiar premiată de sultan. Ea cuprinde un tabel etnografic cu 12
comunităţi, într-o Dobrogea de la Balcic şi Bazargic până la gurile Dunării, cu 368 de
sate11 pe care şi noi îl redăm alturat.
În secolele XVIII şi XIX, această regiune a fost teren al războaielor ruso-turce.
În anul 1812, prin Tratatul de la Bucureşti, regiunea Basarabiei din nordul Dunării a fost
preluată de Imperiul rus. Un alt război pustiitor între ruşi şi turci are loc între 1828 -1829,
încheiat cu pacea de la Adrianopole, prin care Rusia obţinea o liberalizare a comerţului pe
Dunăre şi Marea Neagră. Războaiele Crimeii din perioadate anilor 1853 – 1856, vor aduce
în Dobrogea mari valuri de populaţie tătară. La 1864 se înregistrează şi o mare migraţie de
162
Mictat A.GÂRLAN
populaţie cercheză venită din Caucaz12. După 1870 au luat amploare mişcările de
independenţă ale popoarelor creştine din Balcani şi în acest cadru s-a ajuns la ,,criza
orientală” cu războaiele ruso-turce din 1877-1878, la care se vor alătura Serbia,
Muntenegru şi Ţările Române. Marile bătălii s-au dat pe teritoriul Bulgariei de azi, la
Smârdan, Rahova, Vidin, cu lupte grele la Griviţa şi Plevna, o cetate apărată de 50.000 de
soldaţi otomani, conduşi de generalul Osman Paşa. După căderea Plevnei, trupele
româneşti au asediat Vidinul, iar cele ruseşti au cucerit oraşele Pilipopol şi Adrianopol,
situaţie la care Imperiul otoman în ianuarie 1878, a cerut armistiţiu. Au urmat două tratate
de pace, unul la San Ştefano lângă Constantinopol, pe care Occidentul l-a considerat
nesatisfăcător şi altul prin Congresul de la Berlin. Pacea de la San Ştefano a fost numai în
favoarea Rusiei şi a Bulgariei Mari, care obţineau din defunctul Imperiu, cea mai mare
parte a teritoriilor balcanice. În urma dezechilibrului care s-a creat, puterile occidentale au
impus reluarea negocierilor în iulie 1878 pentru încheierea Tratatului de Pace de la Berlin, în
care a fost recunoscută independenţa României, Serbiei şi Muntenegrului, iar Bulgaria a
devenit un stat autonom. României i-au mai fost recunoscute Dobrogea cu Delta Dunării
şi Insula Şerpilor, dar în compensaţie cu cedarea către Rusia a părţii de sud a Basarabiei.
Această cedare, efectuată la schimb cu Dobrogea a produs o mare indignare din partea
oficialităţilor româneşti, cu acuzaţia că Rusia nu şi-a respectat promisiunile încheiate
înainte de război. De aminit că pentru victoria de la Plevna, în Bulgaria s-a amenajat un
Mausoleu – Muzeu, unde în fiecare an de Sf. Gheorghe, sunt pomeniţi ,,eroii români şi ruşi
căzuţi în luptele pentru eliberarea Bulgariei”. Tot de la acest eveniment, Muzeul Naţional
de Istorie Bucureşti păstrează coroana de oţel a Principelui Carol I, confecţionată dintr-un
tun inamic, capturat la Plevna. Dupa război, chiar şi Osman Paşa va scrie memoriile
acestei înfrângeri, în lucrarea: Défense de Plevna, d'après les documents réunis par Mouzaffer Paşa et
Taalat Bey, apărută la Paris în 1889.
La început, această noua regiune a Românie a fost administrată de Parlament prin
dispoziţii administrative, emise în 13 noiembrie 1878, cuprinse în Regulamentul pentru
împărţirea şi organizarea administrativă a Dobrogei. Spre exemplu, în această lege se garanta
libertatea învăţământului în limba minorităţilor, inclusiv turco-musulmane, cu condiţia ca
aceste şcoli să treacă sub controlul Ministerului Instrucţiunii Publice. Legea a făcut
precizarea ca în fiecare din ele, pe lângă limba minoritară, predarea limbii române să fie
obligatorie (art. 20). În spiritul acestei dispoziţii, un seminar musulman, cu întreţinere din
partea statului român, a fost înfiinţat la Babadag pentru predarea religiei islamice şi
formarea de hogi, respectiv preoţi, pe baza art. 21 din aceleiaşi Regulament. De asemenea,
prin Legea de organizare a Dobrogei, din 9 martie 1880 s-au reglementat drepturile politice şi
culturale ale populaţiei turco-tătare. De exemplu, art. 3 din această lege prevede că: ,,toţi
locuitorii din Dobrogea care, în ziua de 11 aprilie 1877, erau cetăţeni otomani, devin şi
sunt cetăţeni români”.
Cu aceste noi comunităţi, administraţia românească şi-a concentra eforturile şi către
dezvoltarea economică a acestei zone. Un mare obiectiv a fost construirea podului de la
Cernavoda, proiectat în anul în 1888 şi construit între 1890-1895, sub conducerea
inginerului Anghel Saligny. La data realizării lui, acest pod a reprezentat cea mai mare
traversare tehnologică la Dunărea de jos. Al doilea mare obiectiv, realizat de acelaşi inginer
constructor, a fost amenajarea portul Constanţa, cu dane de acostare, silozuri de cereale şi
staţii de petrol, inaugurat la 27 septembrie 1909. Industria locală în jurul anului 1900 era
reprezentată de 15 fabrici, 12 mori de cereale şi 4 tăbăcării. Cele mai importante erau:
163
Fabrica de ciment Cernavoda (1900); Fabrica de ciment Ernest Manuel, Murfatlar (1902);
Fabrica de articole, tinichea şi ambalaje Steaua Română, Constanţa (1897); Fabrica de
bidoane şi ambalaje Solomon Israel, Constanţa (1906); Atelierele CFR Constanţa (1860);
Moara Murelli, Constanţa (1880); Moara Sarchis şi Ovaries Agopcian din comuna Sibioara,
jud. Constanţa (1897); Fabrica de bere Gruber, Constanţa; Rafinăria de petrol Hagianoff din
Cumpăna, jud. Constanţa (1901); Rafinăria de petrol franco-română Aquila, Constanţa
(1904); Fabrica de lacuri şi culori din satul Defcea (1900); Uzina electrică Take Manikatide,
Constanţa; Întreprinderea E. Wolf, pentru exploatarea piritei cuprifere de la Altîn Tepe,
judeţul Tulcea (1914)13.
Distribuţia locuitorilor dobrogeni pe unităţi administrative (plăşi) în anul 1900,
după Marin Ionescu Dobrogeanu, în lucrareaDobrogea în pragul secolului XX
Judeţul Tulcea (plăşile) Total Judeţ Judeţul Constanţa (plăşile)
Silistra Nouă
Dobrogea
Total Judeţ
Constanţa
Medgidia
Babadag
Mangalia
Hârşova
Naţio-
Total
Tulcea
Măcin
Sulina
nalităţi
Români 9.246 17.858 2.126 15.993 45.223 22.409 9.004 177 71 8.370 17.238 74.792 120.015
Bulgari 17876 1.473 103 6.722 26.174 317 3.086 343 771 8.148 12.665 38.839
Tătari 962 265 22 1.240 2.489 1.466 7.352 6.461 8.827 1.704 25.810 28.299
Ruşi 978 1.374 3.642 7.431 13.425 21 93 7 98 3 222 13.647
Lipoveni 5.889 1.964 1.486 2.442 11.781 843 399 3 173 1.418 13.199
Turci 1.968 1.749 269 410 4.396 1.143 1.561 748 1.847 2.601 7.900 12.296
Germani 2.860 24 70 1.329 4.283 58 2.576 361 1.483 40 4.518 8.801
Greci 171 350 2.214 1.473 4.208 192 3.383 339 318 125 4.357 8.868
Evrei 456 287 311 1.993 3.047 53 1.071 103 3 38 1.268 4.31.5
Găgăuzi 1.977 1.517 5 333 3.832 - - - - - - 3.832
Armeni 303 105 447 305 1.160 18 1.146 96 70 114 1.444 2.604
Ţigani 259 490 0 829 1.578 - - - 13 - 13 1.591
Italieni 1 348 45 448 842 55 411 83 - - 549 1.391
Unguri - 29 211 29 269 37 263 50 41 15 406 675
Albanezi 24 70 117 353 564 - - - 2 - 2 566
Francezi - 13 11 - 24 8 74 14 - 1 97 121
Muntenegreni - 3 31 39 73 - 28 1 - 2 31 104
Sârbi - - - - 0 8 27 17 - 6 58 58
Polonezi - 12 17 - 29 - - - 7 - 7 36
Alţii - 12 34 - 46 120 685 2 - 129 936 982
Total 42.970 27.943 11.161 41.369 123.443 26.748 31.159 26.399 22.023 30.164 136493 259.936
În anul 1913 are loc primul război balcanic între Imperiul otoman şi Alianţa
Balcanică, compusă din Bulgaria, Muntenegru, Grecia şi Serbia. În acest război România
s-a declarat neutră. Pentru încheierea ostilităţilor şimediererea problemelor teritoriale s-a
deschis Conferinţa internaţională de la Petersburg, în urma căreia Bulgaria a cedat României
oraşul Silistra cu un mic teritoriu în sudul Dobrogei. Dar această conferinţă a stârnit
multe nemulţumiri cu suspendarea ei şi declanşarea unui al II-lea război balcanic, în
care Bulgaria a fost împotriva Greciei, Serbiei, Muntenegrului, României şi Turciei.
După înfrîngerea ei, Bulgaria a pierdut majoritatea teritoriilor obţinute în primul război,
inclusiv sudul Dobrogei (Cadrilaterul) în favoarea României14. Dar toate aceste înţelegeri
au fost temporare, în anul următor a început Primul Război Mondial, în care România a
luptat de partea puterii învingătoare ale Antantei, compusă din Franţa, Italia, Imperiul
britanic, Imperiul rus, S.U.A., la care se vor alătura Belgia, Spania, Grecia, Portugalia,
Muntenegru şi Serbia, împotriva Puterilor Centrale compuse din Germania, Austro-Ungaria,
164
Mictat A.GÂRLAN
Imperiul otoman şi Bulgaria. Ostilităţile ,,Marelui Război” s-au încheiat prin Conferinţa de
Pace de la Paris. În cadrul ei, prin Tratatul de la Trianon din iunie 1919, fostul Imperiu austro-
ungar a fost desfiinţat, iar Ungaria a renunţat în favoarea României, la toate drepturile şi
titlurile fostei monarhii austro-ungare asupra Transilvaniei. În noiembrie 1919, s-a semnat
şi Tratatul de pace de la Neuilly, prin care Bulgaria a pierdut posesiunile de la Marea Egee în
favoarea Greciei, toată Macedonia în favoarea Iugoslaviei şi a cedat României toată
Dobrogea. După anul 1918, România împreună cu noile teritorii avea o suprafaţă de
295.049 km², faţă de 137.000 km² înainte de 1914 şi circa 18.052.000 locuitori, faţă de
circa 8.000.000 locuitori înainte de unire. Iar Dobrogea, era o regiune întinsă peste
Gurile Dunării până la Balcic, cu o populaţie de 811.332 locuitori, împărţită în 4 judeţe:
Tulcea, Constanţa, Durostor şi Caliacra, toate cu mare potenţial economic. În pragul
anului 1940, în Dobrogea existau 64 de fabrici cu perspectiva deschiderii de noi
întreprinderi. De exemplu judeţul Tulcea avea: 13 mori, 2 fabrici de biscuiţi şi covrigi, una
de tors lână, 2 de postav, 2 de frânghii, 2 de talpă şi pielărie, 3 de cherestea, o mină de
cupru şi 4 exploatări de piatră şi granit, întreprinderi de export animale, peşte şi cherestea
prin portul Sulina15. În judeţul Constanta, se găseau: 10 mori de cereale, o fabrică de
unelte agricole, una de postav ţărănesc, o tăbăcărie, 9 fabrici de ţigle şi cărămizi, cariere de
caolin, argilă, nisip, piatră calcar, cretă, pentru fabricile de var şi ciment de la Cernavoda,
Saligny şi Topalu, iar prin portul Constanţa se exporta cea mai mare parte din producţia
României de cereale, cherestea şi produse petroliere16. La nivelul anului 1927 producţia de
cereale a României a fost cu 300 % mai mare faţă de anul 1877, din care 1/3 s-a exportat.
Iar după anul 1935 a intrat în funcţiune conducta Ploieşti - Constanţa realizată pentru
exportul de petrol brut. Industria judeţului Caliacra era mai slab dezvoltată cu excepţia a 4
mori sistematice la Bazargic, Balcic, Carasular şi 74 de mori ţărăneşti la Bazargic, Balcic,
Cavarna şi în comunele rurale. În Bazargic funcţionau: 6 fabrici de uleiuri, 3 fabrici de
bomboane şi rahat, una de gheaţă artificială, una de postav, una de pânzeturi, 4 de covoare
manuale, una de mobilă, una de pielărie, 3 turnătorii, 4 de cărămizi şi un depozit de
fermentarea tutunului. Caracteristica acestui judeţ era procentul cel mai mare din ţară al
ovinelor pe cap de locuitor. La fel, jud. Durostor avea 6 mori (2 la Silistra şi câte una la
Lipniţa, Alfatar, Ghiurghencii şi Hadjichioi), o fabrică de pânzeturi de bumbac, una de
pielărie, una de lumânări şi una de săpun, toate la Silistra. În judeţ, în anul 1935 s-au
inregistrat: 36.136 cai, 31.489 boi, 11.615 bivoli, 213.363 oi, 13.469 capre, 16.583 porci,
1375 stupi sistematici şi 5.262 stupi primitivi17. După anul 1923, judeţele Cadrilaterului,
denumite şi Dobrogea Nouă, au fost un pol de atracţie pentru mai multe valuri de sosire a
românilor macedoneni (aromâni, meglenoromâni). Cauza deplasării lor a fost războiul
greco-turc (1920-1922) care a antrenat mari migraţii de populaţie. După anul 1922, din
Grecia au fost expulzaţi peste 350.000 de turci. În acelaşi timp din Anatolia au fost
expulzaţi peste 200.000 de greci. Astfel, între 1920 – 1930 peste un milion de persoane au
sosit în Grecia, care a fost obligată la o reformă agrară de mari proporţii. Numai că
reforma agrară grecească s-a realizat numai pe criterii etnice, cu exproprierea tuturor
proprietarilor absenţi, în primul rând turci, şi reîmproprietărirea pe loturi mici a miilor de
familii greceşti nou venite. Pentru românii macedonenii, indezirabili în Grecia, singura
soluţie a fost migraţia câtre ţările care puteau oferii sprijin şi protecţie18. Astfel, din datele
Oficiului Naţional al Colonizării, funcţional în România interbelică, reiese că între 1927 –
1935, în judeţul Caliacra s-au împroprietărit 1945 de familii macedo-române şi 1690 de
familii în judeţul Durostor19.
165
Motonava Transilvania pentru croaziere de lux, construită în 1938 la Copenhaga.

S-a scufundat la mal în portul Galaţi în anul 1979
Împreună cu aceste noi comunităţi, România a continuat dezvoltarea acestei regiuni.
În fiecare plasă de judeţ s-a extins reţeaua sanitară şi s-au înfiinţat noi oficii de poştă,
telegraf şi telefonie. După anul 1935, în localurile publice şi casele mai înstărite a apărut
radioul, considerat o mare noutate în acel timp. De asemenea, în rândul locuitorilor din
această zonă, pe tot litoralul românesc, apare o nouă vocaţie turistică, balneară şi de
agrement. În anul 1923 la Techirghiol se deschid camerele de lux ale Sanatoriului Speranţa,
în 1925 se construieşte Cazinoul din Constanţa, iar în anul 1936 apare la Mamaia hotelul
Rex. În anul 1936 se termină alegerea ,,cuibului singuratic” ca loc de refugiu al reginei
Maria, pentru amenajarea Castelului princiar de la Balcic, cu memorii rămase în Analele
Dobrogei20. Tot în acel timp se vor amenaja şi plajele de la Mamaia, Carmen Silva (Eforie)
şi Schitu-Costineşti. În Balcic şi Bazargic se dezvoltă o puternică viaţă culturală21, cu studii
de mare valoare, efectuate de Alexandru P. Arbore22, Constantinescu Mirceşti23 sau
Constantin Brătescu24. În anul 1927, într-un Balcic cu numai 6.500 de locuitori, din care
jumătate era musulmană, se înfiinţa Universitatea Coasta de Argint, unde au conferenţiat
personalităţi de renume, precum: Nae Ionescu, Ion Marin Sadoveanu, Camil Petrescu,
Pamfil Şeicaru, Ion Pillat, Ştefan Neniţescu, Perpessicius, Oscar Walter Cisek şi alţii.
În această epocă, într-o regiune cu vocaţie maritimă, statul român a achiziţionat 26 de
nave comerciale, plus 2 superbe motonave de pasageri, Transilvania în 1938 şi Basarabia în
1939, ambele construite în Danemarca, cu capacităţi de cazare pentru 400 pasageri fiecare,
destinate croazierelor de lux din Marea Neagră şi Mediterana. Dar aceste nave au avut o
soartă tristă. Din flota comercială 2/3 s-au pierdut în timpul războiului. În anul 1946, nava
Basarabia a fost luată de Rusia Sovietică drept captură de război. Motonava Transilvania, cea
mai modernă şi mai luxoasă navă de pasageri a României, s-a scufundat la mal, în portul
Galaţi, în septembrie 1979, dintr-un act de crasă neglijenţă. În toată această perioadă,
166
Mictat A.GÂRLAN
oficiile de turism au distribuit cu ea o frumoasă carte poştală, pe care o redăm şi noi în

imaginea alăturată. Singura navă care a rezistat vicisitudinilor timpurilor până în zilele de
azi, este nava-şcoală bricul Mircea, un splendid velier cu trei catarge, construit în anii
1938-1939 într-un şantier naval din Hamburg, cu o capacitate de 200 persoane25.
Dar după 1938, norii negri ai războiului s-au adunat din nou deasupra Europei şi au
gonit acele timpuri de înflorire economică. Cauzele lui au apărut încă de la începutul
perioadei interbelice, prin extinderea în Europa a curentelor politice totalitare, atât în
variantele extremei drepte din Italia, Spania, Germania, cât şi ale extremei stângi din Rusia
Sovietică. În România acest curent a început după anul 1933 prin ascensiunea Mişcării
legionare şi a Gărzii de Fier care va continua cu o lungă serie de manifestări criminale.
În 1938 sunt împuşcaţi în închisoare liderii mişcării legionare. O contra acţiune se va lansa
în 1939, când este asasinat de legionari Armand Călinescu, un prim ministru ostil
Germaniei naziste. La 1 sept. 1939 Germaniei invadează Polonia, cu declanşarea celui de-
al doilea război mondial. În anul următor, la numai o săptămână după căderea Franţei
(17 iunie 1940), România primeşte nota ultimativă a Rusiei Sovietice de cedare a
Basarabiei în suprafaţă de 44.500 km² cu 3.200.000 de locuitori şi a Bucovinei cu Ţinutul
Herţa de 6.300 km² cu 500.000 locuitori. În plus, pentru că relaţiile dintre dictatorii
Europei erau bine planificate, la 15 iulie 1940 regele Carol al II-lea mai primeşte un
ultimatum şi din partea lui A. Hitler, care cerea concesii teritoriale în favoarea Ungariei,
din nordul Transilvaniei în suprafaţă de 43 492 km2 cu 2.667.000 locuitori, în majoritate
români. Au fost momente decisive de o tensiune extraordinară. Pentru formularea unei
decizii politice, în noaptea de 29-30 august 1940, regele Carol al II-lea a instituit un
Consiliu de Coroană, care după lungi dezbateri a hotărât, cu 19 voturi pentru, 10 contra
şi o abţinere, „acceptarea arbitrajului internaţional". Cu aceeaşi susţinere germană, în 7
septembrie 1940 Bulgaria a pretins României şi cedarea Cadrilaterului, de 7.726 km² cu
282.000 locuitori26. Pe fondul tulburărilor care au apărut, Carol al II-lea discreditat politic
şi presat de legionari a abdicat în septembrie 1940, lăsând tronul fiului său Mihai, iar
România a basculat în tabăra Germaniei naziste cu proclamarea ţării ca Stat naţional-
legionar27. După înfrângerea trupelor germane în bătăliile de la Moscova în ian. 1942,
Stalingrad dintre iulie 1942 – ian. 1943 şi Kursk în aug. 1943, Rusia Sovietică a trecut la o
mare ofensivă, care se va întinde până la Berlin, cu tot cortegiul consecinţelor militare şi
politice pentru Europa. România, deşi la 23 august 1944 a întors armele împotriva
Germaniei naziste şi a continuat războiul alături de trupele sovietice pentru eliberarea
Ungariei, Cehoslovaciei, cu pierderea a 58.330 de ostaşi (morţi, răniţi şi dispăruţi), nu a
reuşit obţinerea statutului de cobeligerant, fiind tratată de Rusia ca o pradă de război.
Odată cu intrarea trupelor ruseşti, a sosit în ţară şi o garnitură de comunişti, alţii din
diviziile Tudor Vladimirescu şi Horia, Cloşca şi Crişan, recrutate din rândul prizonierilor
români, care au fost promovaţi în funcţii de stat, cu sprijinul tancurilor ruseşti staţionate în
România (1944-1956). Cu această garnitură de infractori, la presiunea lui Andrei Vişinski,
comisar al poporului pentru afacerile externe al Rusiei Sovietice, la 6 martie 1945 s-a
instalat în Bucureşti, un nou guvern pro-rus, condus de Petru Groza. Însărcinările primite
de la Moscova prin A. Vişinski de acest guvern, au fost următoarele: abdicarea regelui şi
exilarea familiei regale, misiune înfăptuită la 30 decembrie 1947; desfiinţarea armatei şi
crearea uneia noi armate ,,muncitoreşti”, acţiune realizată de noul ministru al apărării Emil
Bodnăraş, un fost spion condamnat în Bucureşti la 10 ani muncă silnică în 1935;
desfiinţarea poliţiei şi întemeierea unei ,,miliţii populare" de tip sovietic, misiune realizată
167
până în 1948 de colonelului NKDV Alexandru Nicolski (născut Boris Grünberg), fost
spion sovietic condamnat la Bucureşti în 1941 la muncă silnică pe viaţă; suprimarea
partidelor istorice şi lichidarea liderilor politici, acţiune realizată într-o lungă serie de
asasinate, din care amintim executarea mareşalului Ion Antonescu în 1946, a lui Iuliu
Maniu, fost preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, mort în 1953 în închisoare, George
Grigorovici, fost preşedinte al Partidului Social Democrat în 1938 lichidat în închisoare în
1950, Constantin Brătianu, fost preşedinte al Partidului Naţional Liberal, lichidat în
închisoarea de la Sighet în 1952, şi alţii. Alte sarcini au fost: lichidarea proprietăţii
industriale prin acţiunea de ,,naţionalizare” de la 11 iunie 1948; lichidarea sistemului
bancar prin acţiunea de etatizare a băncilor din 1946-1948; desfiinţarea gospodăriilor
ţărăneşti prin acţiunea de ,,colectivizare”, misiune realizată între anii 1949-1962;
interzicerea intrării străinilor din ţările capitaliste; lichidarea firmelor de export-import şi
orientarea exportului numai către Rusia şi ţările satelite, care au influenţat soarta României,
până în zilele de azi28. Având ca reprezentaţi în guvern personaje pro-ruse ca Petru Groza,
România s-a alăturat ţărilor învinse: Germania, Italia, Finlanda, Ungaria, Bulgaria şi a
participat la Conferinţa de Pace de la Paris din 1946 pentru încheierea ostilităţilor, unde ea a
primit înapoi Transilvania de nord prin anularea Dictatului de la Viena, dar cu pierderea
Basarabiei şi a Bucovinei de nord în favoarea Uniunii Sovietice, precum şi a Dobrogei de
sud (Cadrilaterul) în favoarea Bulgariei. Datoria de război a României faţă de Rusia
Sovietică, s-a stabilit la suma de 300.000.000 doll/$. La scurt timp, la aceste pierderi s-a
mai adăugat încă una, prin cedarea tot în favoarea Rusiei, a Insulei Şerpilor, aflată într-o
poziţie strategică la gurile Dunării în Marea Neagră, de către Ana Pauker (născută Hanna
Rabinsohn), numită în 1947 ministru de externe a noii Republici Populare România, o altă
spioană din aceeaşi ,,facţiune moscovită" a trădătorilor de ţară.
În acelaşi timp şi în toată perioada regimului Gheorghe Georghiu-Dej, a început un
val de propagandă pro-sovietică, străină de cultura şi tradiţiile acestei ţări, cu tot felul de
ideologii proletcultiste, de mare aversiune faţă de ţărani şi intelectuali, acestea fiind
categoriile sociale care trebuiau eliminate din structura ,,noii societăţi”. Ca urmare a
atitudinii de rezistenţă a populaţiei faţă de ,,marea revoluţie socialistă a fratelui de la
răsărit”, mulţi cetăţeni au intrat în puşcării, răspândite în toată ţara. Dintre cei condamnaţi
au fost numeroase personalităţi, precum: universitari, magistraţi, preoţi de toate
confesiunile, oameni de ştiinţă, militari de toate gradele, industriaşi din toate domeniile,
ţărani simpli sau înstăriţi, pe atunci denumiţi ,,chiaburi”, etc. După evaluările lui Cicerone
Ioniţoiu, în toată România acelor anii au fost trimişi în puşcării, cca. 2.000.000 de oameni,
din care 200.000 au murit executaţi în condiţii sumare de judecată 29. În Dobrogea astfel
de închisori au funcţionat la Periprava, Delta Dunării şi Capul Midia. Dar cea mai mare
puşcărie a fost Canalul Dunăre - Marea Neagră, lucrare începută în 1949 şi sistată în anul
1955. Prin toate cele 15 unităţi penitenciare înşirate de-a lungul ei, scopul principal al
acestei lucrări a fost numai de eliminare a adversarilor politici. În 6 ani de funcţionare aici
au fost aduşi cca. 130.000 de condamnaţi. Cifre exacte asupra celor morţi nu s-au
consemnat, dar se apreciază că numai în puşcăria de la Poarta Albă şi-au pierdut viaţa cel
puţin 30.000 de oameni 30.
În perioada anilor 1948-1958, împotriva colectivizărilor forţate, care nu erau decât
acţiuni de confiscare a pământului, a animalelor din curte, a produselor agricole de
subzistenţă şi a drepturilor de proprietate asupra lor, operaţiune care a ruinat ţărănimea, a
existat o mişcare de rezistenţă cunoscută sub denumirea haiducii Dobrogei. Ea a fost
168
Mictat A.GÂRLAN
comandată de fraţii Nicolae şi Dumitru Fudulea în nord, Puiu Gogu în sud şi Nicolae
Ciolacu, în partea de centru. În această perioadă, în cursul mai multor operaţiuni ale
serviciile de securitate din Constanţa au fost arestaţi 2.430 de partizani, în majoritate
aromâni, dar şi români, turci şi tătari. Din aceştia 113 au fost executaţi fără judecată ori
s-au sinucis pentru a nu fi prinşi, 220 au murit în detenţie, alţi 38 de haiduci au fost
executaţi prin judecată, iar restul au primit ani grei de închisoare. Acţiunile de represiune
au fost conduse de maiorul Nicolae Doicaru, sub coordonarea lui Nicolaie Ceauşescu, pe
atunci general - locotenent, locţiitor al ministrului forţelor armate31.
Astfel, în prima fază de sovietizare a României, realizată prin cele mai crunte
procedee de represiune, regimul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965) a reuşit
achitarea datoriei externe şi consolidarea ,,dictaturii proletare”, sub conducerea totalitară a
Partidului Muncitoresc Român (1954–1964), prin desfiinţarea oricăror forme de
proprietate privată şi transformarea populaţiei într-o turmă total dependentă de autorităţile
comuniste. A doua fază de sovietizare s-a realizat în aceeaşi manieră de unică dictatură a
Partidului Comunist Român (1965-1989), etapă care corespunde cu regimul ,,societăţii
socialiste multilateral dezvoltate” a lui Nicolaie Ceauşescu, un alt puşcăriaş din perioada
interbelică, coleg de celulă cu Ghe. Gheorghiu-Dej. Această perioadă a fost una de avânt
economic, impusă de numărul mare al celor dependenţi de regim, plecarea din ţară a forţei
de muncă fiind puternic restricţionată, precum şi de ruinarea clasei ţărăneşti, gonită spre
lumea oraşelor. Formula economică a ,,socialismului ştiinţific” a fost una de control al
raportului preţuri-salarii la un nivel cât mai scăzut, cu dezvoltarea industriei de export, în
primul rând către ţările ,,lagărului socialist”. Scopul întreprinderilor comuniste, era cu
prioritate social, în primul rând pentru ocuparea forţei de muncă, chiar dacă funcţionau în
pagubă, ele fiind subvenţionate de la bugetul de stat. În acest gen de economie nu a
existat conceptul de ,,faliment”. Aceste realizări s-au bazat pe un raport al salariilor de 1 la
5, respectiv salariul minim era de cca. 1000 lei, iar cel maxim de cca. 5000 lei, în condiţiile
în care în anul 1985 o pâine costa 2 lei şi cu 10 lei se cumpăra un dolar /SUA, ele fiind
dintre cele mai mici din Europa. De notat că, deşi aceste principii de conducere ,,socialist-
ştiinţifice” erau tot de tip sovietic, politica lui N. Ceauşescu a fost una de distanţare faţă de
U.R.S.S. prin care a beneficiat de susţinere pe plan mondial.
În acest fel, în perioada anilor 1965–1990, în judeţul Constanţa s-au înfiinţat
numeroase unităţi economice, din care amintim: Întreprinderea electro-centrale Constanţa,
Întreprinderea de reţele electrice, Şantierul Naval Constanţa de proporţii gigantice,
Întreprinderea de mecanică navală, Întreprinderea minieră Dobrogea, Fabrica de mobilă şi
furnire estetice Constanţa, Întreprinderea integrata de lână, Întreprinderea de textile
,,Dobrogeana”, Întreprinderile de industrializare a laptelui, a berii, de ulei, de morărit şi
panificaţie, a cărnii, a viei şi vinului, de industrializare legume-fructe, Frigoriferul Portuar
Constanta, Întreprinderea de celuloză şi hârtie Palas - Constanţa, Şantierul Naval
Mangalia, etc32. În zona Medgidia funcţionau: Întreprinderea mecanică de utilaje IMUM,
Cimentul Medgidia, Combinatul pentru lianţi şi azbociment, Întreprinderea de
prefabricate din beton şi materiale de construcţii. La Năvodari s-au înfiinţat: Combinatul
petrochimic şi Combinatul pentru îngrăşăminte chimice, Întreprinderea mecanică pentru
agricultură şi industriei alimentară. La Ovidiu, Poarta Albă şi Negru Vodă funcţionau
întreprinderi de producţie a nutreţurilor combinate. De asemenea, aproape în fiecare oraş
şi comună dobrogeană mai mare exista câte o cooperativă meşteşugărească ca Deservirea
– Mangalia; Drum Nou – Constanta; Micii Meseriaşi – Ostrov; Progresul– Hârşova şi
169
altele. Cele mai semnificative unităţi ale acestui judeţ, au fost: Flota maritimă NAVROM
cu 345 de nave la nivelul anului 1989, cu mineraliere de câte 25.000 tdw, nave petroliere de
câte 55.000 şi 150.000 tdw, toate construite la Şantierul Naval Constanţa, Centrala
atomoelectrică Cernavoda, chiar dacă la nivelul anului 1989 încă nu intrase în funcţiune. În
1975 s-a reluat construcţia Canalului Dunăre - Marea Neagră, acţiune terminată în 1985, care
a permis dezvoltarea sistemului de irigaţii Karasu pentru 200.000 hectare teren arabil. Dar
această realizare are o istorie mai veche. Proiectul acestui Canal a fost realizat de inginerul
Jean D. Stoienescu, gândit cu o bază navala la lacul Taşaul şi publicat în Analele Dobrogei
în anul 193033.
Poduri peste Dunăre construite la Cernavoda, al lui Anghel Salignyîntre

1890 - 1895 şi de la Giurgeni – Vadul Oii construit între 1966 - 1970
O mare întreprindere era Centrala de Turism ONT – Litoral care cuprindea cca.
300 de hoteluri în 1989, plus 170 de restaurante / braserii, 160 baruri de zi / de noapte, 99
de bufete, 35 de cofetării, discoteci, terenuri sportive, etc. Dezvoltarea turismului litoral a
fost favorizată prin deschiderea aeroportului internaţional Mihail Kogălniceanu în anul
1962 şi de noi staţiuni turistice la Olimp, Neptun, Venus, Saturn, Jupiter, 2 Mai şi Vama
Veche. O realizare de excepţie a fost construcţia la Cernavoda, lângă podul lui Anghel
Saligy, a unui al doilea pod rutier peste Dunăre între localităţile Giurgeni şi Vadul Oii
(1966-1970). În judeţul Tulcea, alte unităţi economice ale perioadei comuniste, au fost:
Întreprinderea pentru industrializarea cărnii, a laptelui, a peştelui din Centrala Delta
Dunării, de legume-fructe, de morărit şi panificaţie, Întreprinderea pentru exploatarea
agregatelor minerale, Cooperativele Piscicola - Măcin, Unirea - Măcin, Avicola - Babadag,
Fabrica de zahăr Babadag, Întreprinderea minieră Altân Tepe. Cele mai semnificative
unităţi din acest judeţ au fost: Întreprinderea de pescuit oceanic Tulcea cu 62 de nave în
1990, compusă din trailere, petroliere, nave de întreţinere şi reparaţi, Şantierul Naval
Tulcea, Întreprinderea de utilaje şi reparaţii nave, Combinatul de alumină şi Combinatul
Metalurgic Tulcea.
170
Mictat A.GÂRLAN
În toată Dobrogea s-au înfiinţat Complexe agro-zootehnice pentru creşterea şi

îngrăşarea de păsări, ovine, suine, cabaline, la Nălban, Topalu, Palas-Constanţa, Cobadin,
Mangalia, Măcin, Rândunica în Delta Dunării. De exemplu Complexul de la Cobadin avea
în 1988 o fermă de export pentru cornute mari cu o capacitate de 12.000 de capete.
Dar costurile acestor acţiuni de dezvoltare, extinse în toată România, a însemnat
după anul 1980, acumularea unor mari datorii externe, de cca. 10 miliare $/usd, la care N.
Ceauşescu a impus o achitare rapidă a lor. Ceea ce a condus după anul 1983, la un proces
de restricţionare şi raţionalizare a alimentelor, a benzinei şi a unor bunuri de consum, cu o
scădere generală a nivelului de trai. În Dobrogea, ca şi în restul ţării, se confecţionau
antene proprii din aluminiu pentru a prinde programe de televiziune străine din Bulgaria,
Turcia au Rusia. Toate produsele din ţară au devenit de cea mai proastă calitate, pentru că
cele de calitate superioară mergeau numai la export.
În anul 1989 toate regimurile comuniste din Europa de Est s-au prăbuşit.
Manifestaţiile populare din decembrie ‘89 de la Timişoara, Bucureşti şi alte oraşe mari, au
produs 1.116 morţi şi peste 4.000 de răniţi. La 25 decembrie 1989 cuplul ,,prezindenţial”
Ceauşescu a fost judecat şi împuşcat. România a revenit la ansamblul democratic al
statelor europene şi a demarat un proces de liberalizare şi restructurare către o economie
de piaţă. Dar, în această tranziţie, situaţia economică a fost scăpată de sub control şi
evoluţia ei a devenit mai gravă decât s-a prevăzut.
După anul ‘90, viaţa social-economică a înregistrat o mare deschidere, prin intrarea
în vigoare a unor hotărâri de liberalizare a preţurilor34, de extindere legală a proprietăţii
private, de înfiinţare şi transformare a fostelor întreprinderi de stat în societăţi comerciale
şi regii autonome (1990 şi 1991), domenii în care românii nu aveau nici cunoştinţe, nici
experienţă şi nici capital necesar pentru susţinerea lor. Foarte repede, în anul 1991 a mai
venit o lege, prin care toţi cetăţenii au primit dreptul de a achiziţiona, pe bază de acţiuni /
cupoane, 30 % din capitalul de stat al societăţilor comerciale nou înfiinţate. Ideea părea
pozitivă, dar, în condiţiile în care nu exista o experienţă în funcţionarea economie de piaţă,
fără o piaţă de capital, fără o bursă de valori, fără o evidenţă a acţionarilor majoritari /
minoritari, cu o slabă informare financiară, în condiţiile unor valori imense, această acţiune
a ajuns la dezastru. Proporţia de 30 % către populaţie a fost repartizată către 5 fonduri ale
proprietăţii private, iar 70 % a rămas în gestiunea unui Fond al Proprietăţii de Stat (FPS).
Acest Fond urma să se desfiinţeze în 1998, dar sub diferite denumiri funcţionează până în
prezent. Ultima denumire este Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS.
Amestecul permanent al partidelor politice în activitatea acestui FPS-AVAS a dat naştere
la tot felul de scandaluri şi procese pentru privatizări frauduloase. În anul 1997,
preşedintele FPS a fugit din ţară. Un alt preşedinte al Comisiei Naţionale de Valori
Mobiliare în anul 2000 a intrat la puşcărie. Între anii 1997– 2000 un milion de hectare
pământ arabil au rămas nelucrate, zece mari bănci au intrat în faliment, iar inflaţia a crescut
cu 150 %. Astfel, în locul unei privatizări controlate, România deceniului ’90 s-a ales cu o
situaţie de haos economic şi un milion de şomeri. A fost prima mare criză economică,
după cel de al doilea război mondial.
În Dobrogea, majoritatea marile întreprinderi ale epocii comuniste au intrat în ruină.
Cauza principală fiind incapacitatea de adaptare la concurenţa de piaţă. O mică parte din
ele s-a privatizat şi numai cu ajutorul capitalului străin. Este cazul întreprinderii Cimentul
Medgidia care a fost cumpărată de Societatea Lafarge din Franta. Îngrăşăminte Chimice
Năvodari care a devenit Marway Fertilchim SA, societate cu patronat italian. La fel
171
Şantierul Naval Mangalia a devenit Daewoo Mangalia Heavy Industries SA, societate cu
patronat corean. Combinatul de alumină Tulcea a intrat într-un patronat rusesc. Dar flota
comercială şi de pescuit oceanic, au dispărut în totalitate. Dosarele lor încă se mai judecă
prin tribunale. La marele Şantier Naval Constanţa, nave de peste 100.000 tdw nu se mai
fac. Au dispărut şi complexele agro-zootehnice împreună cu întreprinderile de prelucrare
carne, peşte, lapte sau legume-fructe. În schimb, astăzi, în România, 70 % din necesarul de
produse alimentare este de import.
După anul 2000, a existat o revenire, când produsul naţional brut l-a egalat pe cel
din 1990, dar fără 5,8 milioane locuri de muncă, care s-au pierdut. În acelaşi timp raportul
mediu între salariul minim / maxim a crescut la 1/100, în situaţii marginale el fiind cu
mult mai mare.
În ultimul deceniu, deşi România a intrat în NATO (2004) şi a devenit o ţară
membră a Uniunii Europene (2007), cel mai caracteristic fenomen al ei în aceste timpuri
este marea migraţie a forţei de muncă către Europa apuseană, care a ajuns la cca. 3
milioane de persoane în anul 2008. Dar în acelaşi timp trebuie de adăugat că aceşti români
migranţi plecaţi la muncă, au trimis în ţară 8,7 miliarde euro.
Astăzi, în Dobrogea există o tendinţă generală de depopulare, pentru că cei apţi de
muncă pleacă din ţară pentru un câştig mai bun, spre Italia, Spania, în general spre vestul
Europei. În România, lipsa locurilor de muncă a devenit atât de gravă, încât între anii 2009
- 2010 numărul celor fără un o loc de muncă a ajuns la un milion de persoane. În privinţa
acestei situaţii, care a provocat o cădere economică de minus 7,4 %, autorităţile recunosc
că s-a ajuns din nou la cea mai mare criză de la al doilea război mondial şi dau vina pe
conjunctura externă. Iar aceste crize în numai două decenii de la căderea comunismului, în
România s-au petrecut de două ori, prima criză tot cu un milion de şomeri fiind în
perioada1997-1999.
Iar în aceeaşi criză mondială din anii 2009 – 2010, o ţară ca Polonia, tot din estul
Europei, cu o istorie, suprafaţă, economie şi populaţie comparabilă cu cea a României,
aceasta nu a intrat în recesiune, reuşind să menţină o creştere de plus 3,1 % (2009,
trimestrul IV). Situaţie care s-a realizat prin promovarea achiziţiei de produse interne şi
mai ales prin absorbţia de fonduri europene pentru dezvoltare.
Astfel, Dobrogea ca regiune litorală Mării Negre, din toate timpurile a fost o
realitate multietnică, pe baza căreia s-a format un model de educaţie tolerantă, cu o
înţelegere mai largă a diversităţii civice, favorabilă convieţuirii şi dezvoltării sociale. Dar în
condiţiile liberalismului economic al zilelor de azi, putem susţine existenţa la români a
unui deficit al managementului de vârf, atât în întreprinderile de stat cât şi cele private, cu
politici nefavorabile şi inadecvate pentru a dezvolta mica şi marea producţie de mărfuri.
Valorificarea resurselor social-economice pe măsura posibilităţilor geografice ale regiunii,
respectiv ale agriculturii, transportului maritim şi turismului, sunt integral dependente de
voinţa elitelor conducătoare. În diferite epoci, când această elită şi-a manifestat voinţa de
afirmare, atunci întreaga regiune a făcut dovada unor reale posibilităţi de înflorire
economică.
172
Mictat A.GÂRLAN
4.2. Trăsături etnopsihologice în formarea limbii române

prin naţionalizarea influenţelor străine
Într-o diagnoză de specific naţional, alături de istoria materială a unui teritoriu, la fel
de semnificativă este şi partea de evoluţie lingvistică, corelativă celei etnopsihologice,
limba ca produs spiritual fiind principala formă de exprimare a unui univers de imagini,
sentimente şi atitudini. În orice limbă, fiecărui cuvânt are o amprentă de semnificaţie în
conformitate cu particularităţile de simţire, gândire şi acţiune, caracteristice fiecărui popor.
Astăzi, Dobrogea este o regiune bine integrată în spaţiul carpato-ponto-danubian,
cu cea mai semnificativă perioadă de formare lingvistică a ei în epoca romano-bizantină.
În urma războaielor daco-romane, Dacia a fost transformată într-o provincie latină timp
de 165 de ani (106-271 e.n.). Romanizarea băştinaşilor geto-daci, din multe motive s-a
desfăşurat fără dificultăţi,. Din partea Imperiului roman a existat o certă superioritate în
culturală şi civilizaţie, care a impus un nou standard de calitate a vieţii, repede acceptat de
populaţie. Din partea dacilor, un sistem specific de scriere geto-dacă nu se cunoaşte.
Există fragmente de inscripţii, ştampile descoperite pe cioburi de vase, care indică o scriere
combinată de semne dace, greceşti, latine. Unele monede dace au folosit inscripţii greceşti.
Cea mai cunoscută şi mai discutată inscripţia dacică a fost descifrată de Constantin
Daicoviciu pe un vas de la Sarmisegetusa, dar şi această inscripţie este tot în litere latine,
cu enunţul „Decebalus per Scorilo”, descifrat ca fiind „Decebal fiul lui Scorilo”. Se mai
ştie de o scrisoare trimisă de Decebal împăratului Domiţian, prezentată în senat, dar care a
fost scrisă tot în limba latină. Această ştire a fost comentata de Dio Cassius în Istoria
romană de la Nero până la Alexandru. De asemenea, geto-dacii reprezentau o populaţie
redusă numeric. Chiar capitala Sarmisegetusa şi acele ,,dave” în care trăiau, erau aşezări de
mici dimensiuni. În schimb, după cucerirea romană a Daciei pe acest teritoriu sunt atestate
peste 2600 de inscripţii latine. În aceste condiţii, toată sintaxa şi morfologia limbii române
a fost preluată din latina populară (latina vulagaris), de factură ,,dunăreană”35, cu
substantivul în cele trei declinări; articolul; adjectivul cu gradele de comparaţie; pronumele;
numeralul şi verbul cu cele patru conjugări36. O dată cu venirea de meseriaşi, agricultori,
negustori şi colonişti romani au intrat în circulaţie şi termenii latini utilizaţi în aceste
domenii, din care unii s-au păstrat până în zilele de azi, precum: a ara (arare), a semăna
(seminare), grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), in (linum), legume (legumen),
cânepă (canepa), aur (aurum), argint (argentum), sare (salem), vacă (vaca), cal (caballus),
vie (vinea), viţă (vitea), poamă (poma), cale (callis), oală (olla). O altă mare influenţă a fost
răspândirea creştinismul răsăritean prin moştenirea directă a unor termeni latini, precum:
Dumnezeu (din domine, deus), creştin (din christianus), biserică (din basilica), botez (din
baptism), nuntă (nuptiae), cruce (din crucem), jurământ (juramentum), rugăciune (din
rogationem), preot (din presbiterius), păcat (din pecatum), altar (altare), înger (angelus),
păgân (paganus), a comunica (comunicare), a serba (serbare), a inchina (inchinari), etc.
Astfel, perioada primară de formare a limbii române a fost aceeaşi ca în toate celelalte
limbi romanice: italiana, spaniola, portugheza, catalana, occitana, retoromana, franceza sau
albaneza, care au adaptat şi au naţionalizat structura de bază a limbii latine, pe specificul
173
condiţiilor regional–istorice. La români, această etapă primară se va încheia în secolul VII,

iar invaziile popoarelor migratoare de mai târziu, cu toate influenţele aduse de ele în
cuvinte noi, nu au modificat fondul principal al limbii şi nici partea gramaticală de origine
latină. Moştenirea romană a fost atât de puternică încât chiar şi după 2000 de ani de
evoluţie, fondul lingvistic actual al românilor de cca. 30.000 de cuvinte, este de 60 %
În raport cu popoarele migratoare de mai târziu, prima şi cea mai interesantă relaţie
lingvistică a fost cu slavii, analizată de mulţi autori, printre care: N. Iorga37, S. Puşcariu38,
Alex. Rosetti39, I. Bogdan40, O. Desunşianu41, O. Pandele42 şi alţii. Aceste popoare cu
numeroase dialecte, în secolele VI–VII, în marea lor migraţie spre estul Europei vor
traversa şi spaţiul carpato-dunărean, iar după secolul VI în timp de alte cinci secole,
comunităţile daco-romane autohtone vor asimila valurile de triburi slave, foarte variate
devreme ce denumirea de ,,vlăsii” a locurilor de coabitare, sensul de păduri uriaşe, sunt
foarte răspândite: Vlăşcuţa (jud. Argeş), Vlaha (jud. Cluj), Vlăsceni (jud. Dâmboviţa),
Vlaşin (jud. Giurgiu), Vlăhiţa (jud. Harghita), Moara Vlăsiei (jud. Ilfov), Vlaşca (jud.
Ialomiţa), Voloşcani (jud. Vrancea), etc. Ovid Desunşianu apreciază că influenţa slavă „a
fost mult mai intensă şi mai variată decât ceea germanică asupra limbii italiene sau
franceze”. Denumirile slave de sate româneşti sunt cele cu terminaţia în –iţa, de exemplu:
Topolniţa, Topliţa, Dâmboviţa, Bistriţa, Ialomiţa, sau în –ov / –ova, de exemplu: Snagov,
Rasova, Rahova, Cucova, Dranov, Nanov, etc. Râuri cu denumiri slave sunt: Târnava,
Crasna, Putna, Milcovul, Teleajănul, Neajlovul, etc. Iar dintre oraşe cităm: Craiova,
Râmnic, Târgovişte, Slatina, Zlatna, etc. Slavii au fost între primele popoare care au
recunoscut în comunităţile daco-romane un al neam, cu un alt specific, răspândit în tot
spaţiul carpato-danuabian, cărora le-a dat şi denumirea de vlahi, cu pluralul slav de vlas, sau
în alte pronunţări: blahi, valahi, olahi, iflak. Această primă denumire europeană a daco-
romanilor a fost preluată în toate scrierile bizantine, începând cu cronica lui Ioannes
Skylitzes de la 976. Iar după acest moment, istoricul şi slavistul Ion Bogdan susţine că
procesul de etnogeneză a românilor se poate considera încheiat numai după asimilarea
triburilor slave. Pe de altă parte, chiar dacă denumirea de vlahi / valahi a fost una slavă şi
externă românilor, întrucât ea nu avea legătură nici cu limba dacă şi nici cu limba romană,
ea rămâne importantă prin recunoaşterea şi individualizarea lor într-o regiune europeană
bine definită. Mai târziu, prin răspândirea în lume a acestei denumiri, geograful şi istoricul
de cultură arabă Abdul Feda (1273-1331), trecător prin Dobrogea în anul 1321, face o
menţiunea la Isaccea, în care aminteşte de o ţară a Vlahilor / Alaulak. Iar din spaţiul nord
german, în perioada secolelor XII-XIII, în ultima versiune din epopea Nibelungilor / Der
Nibelunge Nôt, în cântul XXII, se face aceeaşi menţiune despre ,,un duce Ramunc din ţara
valahilor”. Influenţa slavonei va căpăta un nou impuls în secolele VIII-IX, când alfabetul
chirilic a fost preluat ca limbă bisericească şi de cancelarie domnească (până la decretul din
1860), cu primele atestări arheologice descoperite în judeţul Constanţa, localitatea Mircea
Vodă sub forma unor inscripţii slavone din anul 943 şi în localitatea Basarabi (Murfatlar),
sub forma unor inscripţii murale de prin secolele X–XI43. Cauzele acestei preluări au fost
răspândirea liturghiei şi afirmarea slavonei în tot spaţiul est-european, dar şi ca reacţie
împotriva presiunilor catolice. Acest fapt trebuie notat ca moment major, întrucât faţă de
alte limbi romanice, prin această preluare comunităţile est-europene de origine daco-
romană, şi-au consolidat specificul confesional cu o fermă opţiune către creştinismul
ortodox. Odată cu acest alfabet au intrat în folosinţă un mare număr de termeni, fără de
care acest domeniu ar fi de neconceput, ca cei de: rai, iad, utrenie, vecernie, sfeştanie, a
174
Mictat A.GÂRLAN
blagoslovi, etc. Tot pentru uz teologic, prin intermediul slavonei vor fi preluate şi multe
cuvinte greceşti: aleluia, amin, osana, acatist, amvon, apostol, arhanghel, arhiereu,
arhimandrit, azimă, canon, catapeteasmă, călugăr, chilie, chivot, colivă, disc, enorie,
fariseu, felon, hirotoni, icoană, iconostas, idol, lavră, liturghie, mantie, mănăstire, mir, mirt,
mitră, metanie, parastas, potir, prescură, psalm, psaltire, rasă, satană, sărindar, smirnă,
tartar, tipic, triod, etc. Dar în limbajul popular procentul acestor termeni a rămas foarte
mic, deşi procesul de asimilare a unor cuvinte slave a continuat, până spre secolul XX.
În perioada comunistă s-a încercat introducerea unor cuvinte noi, slavo-ruse, precum:
colhoz, sovhoz, cvartal, etc, care au rămas nefolosite şi istoric nu au rezistat. În plin secol
XX slaviştii O. Desunşianu44 şi I. Bogdan estimau că ,,o şesime din cuvinte sunt de origine
slavă”, precum: jupân, stăpân, stâncă, boală, cleşte, cocoş, deal, pivniţă, muncă, noroc,
vorbă, milă, a iubi, glas, prieten, nevoie, scump, drag, etc, alături de multe nume, ca: Bratu
/ Brătescu/ Brătianu, Dan/ Dobre/ Dobrescu, Dragomir/ Dobromir/ Dragomirna /
Dragomirescu, Neacşu, Neagu / Negulescu, Nedelcu, Radu / Rădulescu / Răducanu, Stan
/ Stănescu, Stoica / Stoican, Vlad / Voicu / Voiculescu, Voinea, Pârvu, etc.
La fel de interesantă este influenţa oriental-turcească, cel mai bine analizată de Lazăr
Şăineanu45. Această influenţă, care în decursul a cinci secole de coabitare cu turcii a avut
numeroase istorii tensionate, bătălii sângeroase, jafuri, întronări, detronări, maziliri de
domnii, dar şi acte de supunere prin biruri sau capitulaţii, toate sub semnul opresiunilor
Imperiului otoman, a dat majorităţii turcismelor un caracter peiorativ. Astăzi, astfel de
termeni sunt: mangafa, haimana, zevzec, chior, tembel, sanchiu, saşiu, fistichiu, moftangiu,
palavragiu, farfara, pişicher, babalâc, sictir, etc. Unele cuvinte sunt din cele cu sufixe giu
sau liu, ca: papugiu, geamgiu, cafegiu, lefegiu, etc, sau: misirliu, hazliu, diliu, etc. Cele mai
multe sunt ieşite din circulaţie, precum: hatişerif, peşcheş, haraci, ceauş, zabit, paşă, fanar,
şalvari, etc, sau denumirea unor monede ca: mahmudeaua, irmilicul, firfirica, leşcaia. Dar
sunt şi cuvinte intrate în fondul activ, mai ales în domeniul preparatelor culinare: ghiveci,
chebab, ciorbă, ciulama, musaca, sarma, pilaf, pastramă, baclava, halva, susan, telemea,
trufanda, sarailie, şerbet, magiun, ienibahar, etc, sau de uz general ca: acaret, amanet, atlas,
tutun, cafea, caldarâm, cântar, odaie, duşumea, saltea, cearşaf, perdea, geam, lighean,
muşama, mucava, bidinea, tejghea, giurgiuvea, liman, divan, borangic, bumbac, bursuc,
chibrit, cişmea / Cişmigiu, giuvaer / giuvaergiu, habar, halal, bacşiş, etc. În perioada
fanariotă (1716–1821) când au apărut noi cuvinte şi noi meserii de: cafegii, bragagii,
sacagii, cherestegii, ceaprazării, etc, mulţi autori au remarcat un întreg fenomen de
,,aculturaţie otomană”, prin care odată cu importul de turcisme au fost preluate şi clişee de
comportament din obiceiurile modei ,,alla turca”46.Călători occidentali din această perioadă,
cu descrieri publicate de N. Iorga47, M. Cărtărescu48, N. Djuvara49 şi alţii, descopereau cu
surprindere în lumea oraşelor o societate moldo-valahă în care boierii şi cocoanele lor se
afirmau cu o îmbrăcăminte ,,de lux oriental", cu blănuri cazaclii, şaluri şi giuvaeruri aduse
de la Stanbul, fumau din narghilea aşezaţi turceşte pe divanuri şi sofale cu picioarele
adunate, cu un trai în zaiafeturi, în condiţiile în care ţăranii sufereau sub ceauşi, arnăuţi şi
zapcii. Iar faptul că acest model a fost promovat şi de familiilor domnitoare greco-
fanariote, cu beizadele care purtau turbane, reprezintă un alt aspect specific acestei
perioade. După anii 1840 -1850, cu o forţă de afirmare dezvoltată pe mai bine de un secol,
noua generaţie de ,,paşoptişti” şi ,,bon jurişti” şcoliţi în vestul Europei, vor răspândii în
România un alt mare fenomen de ,,aculturaţie franceză”, prin noua modă ,,alla franga” cu o
puternică acţiune de restrângere a influenţelor greco-turco-fanariote. Procesul de eliminare
175
a lor a fost unul paralel celui de europenizare. De exemplu, la 1870 când apărea lucrarea
Dictionnaire d’étymologie daco-roumaine a filologului Alexandru Cihac, acesta aprecia că
ponderea în limba română de turcisme şi grecisme era de cca. 20 %, pentru ca la nivelul
anului 2000 acestea să scadă la sub 1 %.
Cu toate acestea, într-o analiză de specificitate, influenţa lingvistică a elenismului
atât clasic, cât şi a celui modern, nu poate fi ignorată, având un rol fertil în limba română.
Studii recente, din diferite puncte de vedere au fost efectuate de V. Arvinte50,
G. P. Filitti51, H. Mihăilescu52 şi L. Rados53. O amplă lucrare de analiză a elementelor elene
în limba română a fost realizată de Adela Manoli în anul 2008, în cadrul unei teze de
doctorat apărută la Chişinău54, în care autoarea a analizat pe larg prezenţa lor, din perioada
bizantină până la cea contemporană. Termenii din perioada bizantină a fost ordonaţi pe
domenii de activitate, respectiv: terminologie biblică (a boteza, înger, egumen, liturghie,
călugăr, episcop, mânie, etc); de comerţ (arvonă, mătase, a agonisi, etc); artă militară (cort,
flamură, etc); faună (omidă); organizare socială (chelar, argat, logofăt, kir, etc); cancelarie şi
diplomaţie (hârtie, a zugrăvi, etc). Dar cea mai mare contribuţie a limbii elene constă în
formarea terminologiilor ştiinţifice, prin utilizarea de prefixoide şi afixoide, atât în limba
română cât şi în alte limbi.
Astfel, prefixoidele de genul: piro, poli, micro, mini, tetra, etc, se deosebesc de prefixe,
prin faptul că au un oarecare grad de autonomie funcţională şi mai păstrează ceva din
conţinutul semantic grecesc. Acestea cu ajutorul unor vocale de legătură produc o
varietate de formaţiuni stabile, ca: pirogravură, poligon, micromoleculă, minisubmarin,
tetralogie, cardiologie, cosmologie, televizor, telejurnal, teleghidare, teleindicator, etc; sau
de la grecescul fito– / plantă, s-au format sensurile: fitoplancton, fitopatolog, fitosanitar,
fitofag, fitoterapie, etc. Unele s-au desprins din formaţiunile lor şi au devenit substantive
sau adjective de sine stătătoare, de exemplu: auto contemplare, inspecţie auto, disc micro,
atelier foto, fuste mini, ambalaje tetrapak, etc.
Faţă de sufixe, afixoidele elene de genul logo, fono, filo, crono, drom, etc, nu au un loc
stabil, dar tot cu o vocală de legătură produc cuvinte noi prin diferite amplasări, de
exemplu: logoped, fonograf, bibliofil, filolog, filologie, etc, sau: cronofag, rachetodrom,
cosmodrom, etc. Majoritatea sufixoidelor au un singur sens, de exemplu din –antrop/ fiinţă
umană, se obţin derivatele: filantrop, mizantrop, pantrop, etc; sau din sufixul –gramă
(literă; inscripţie) se formează: pictogramă, criptogramă, cablogramă, etc.; sau cu sufixul –
scop (observator, supraveghetor) se formează: baroscop, osciloscop, fosforoscop, etc.
Există şi sufixoide cu mai multe sensuri, precum –fob/ frică („căruia îi este teamă
de...") cu derivatele: claustrofob, cromofob, talazofob, agorofob, etc. Acesta este în
antinomie cu sufixul –fil/ iubitor (care iubeşte pe...), din derivatele: anglofil, germanofil,
etc. Alte sufixoide pot devenii cuvinte independente, de exemplu, din –grafie/ scriere pot
rezulta: monografie, stenografie, litografie, etc, sau din substantivul –terapie/ tratament, se
pot obţine derivatele: radioterapie, fototerapie, organoterapie, sau din sufixul –manie/
nebunie, rezultă: latinomanie, grafomanie, atomomanie, etc.
Astfel, putem spune că elementele elene, fie vechi fie noi, sunt inerente
individualităţii romanice a limbii române. Romanitatea românilor se înscrie în cultura
europeană, dar şi cu o lărgire de orizonturi spre spaţiul balcanic, fără a fi o noutate. Pentru
un timp, pe întinderea spaţiului pontic, până şi Veneţia - cetatea lagunelor, a avut
manifestări asemănătoare. Românii prin structura istorică şi inflexiunile vorbirii, nu fac
decât să-şi îndeplinească menirea şi specificul de Romania Orientalis.
176
Mictat A.GÂRLAN
După anul 1800, în cadrul marelui val de europenizare a limbii române, studii
despre influenţa limbii germane au fost realizate de N. Drăganu55, J. Wolf56, I.Oprea57 şi
Cornelia Cujbă58, autori care luat în vedere şi influenţa regională a coloniştilor saşi din
Transilvania, mai ales în perioada înglobării acestei regiuni în Imperiul austro-ungar (1968-
1918). Cuvintele de origine germană aparţin unor domenii variate, precum: milităria,
meserii, viaţă urbană şi socială, îmbrăcăminte, dar foarte multe din domeniul terminologie
tehnice59, de exemplu: aclimatizare/ akklimatisierung, alpaca/ alpaka, alaun/ alaun,
aparat/ apparat, ax/ achse, atestat/ attest, bliţ/ blitz, boiler/ boiler, bolţ/ bolz, bandă/
band, bormaşină/ bohrmaschine, cocs/ kocs, canistră/ kanister, clapă/ klappe, claviatură/
klaviatur, doză/ dose, duză/ duse, flanşă/ flansche, folie/ folie, furnir/ furnier, gater/
gatter, ghivent/ gewinde, hală/ hale, holendru/ holländer, inductivitate/ inductivität,
ladă/ lade, klinker/ klinker, magnet/ magnet, maistru/ meister, maşină/ maschine,
maşinist/ maschinist, motor/ motor, nit/ niet, niplu/ nippel, oberlicht/ oberlicht, patent/
patent, plombă/ plombe, şpan/ şpan, şpalt/ spalt, ştift/ stift, ştuţ/ stutz, şubler/
schublehre, şurub/ schraube, etc. Într-o lucrare publicată în anul 1988, sub coordonarea
lui Marius Sala60, se stabileşte fondul principal de cuvinte într-un capitol distinct sub
denumirea alte influenţe cu o pondere de 11,53%, iar din acestea consideră că cele de origine
germană sunt de 2,47%.
În acelaşi val de europenizare influenţa franceză a fost a doua mare sursă de
terminologie romanică, după cea latină. Pentru români, mirajul limbii franceze va începe
pe la 1800, cu masive influenţe în toată perioada ,,la belle epoque”, cu crize de franţuzomanie
(1900), într-o continuitate până în zilele de azi. Cauza principală a acestei influenţe a fost şi
a rămas, prestigiul cultural-european al Franţei, împreună cu relaţiile pozitive, de susţinere
politică şi economică, între cele două ţări. În acest domeniu există un mare volum de
studii, referinţe, autori, din care amintim pe B. Cazacu şi A. Rosetti61, A. Graur62, G. Ana
Poalelungi63, D. Macrea64, G. Giuglea65, Th. Hristea66, P.G. Bârlea şi R. Magdalena
Bârlea67, Doina Butiurcă68 şi alţii. Cele mai multe neologisme franceze s-au adunat în
domeniul terminologiei tehnico-ştiinţifice, după D. Macrea procentul lor fiind de 27 %.
De exemplu, Th. Hristea oferă o listă a cuvintelor compuse numai cu termenul
radio, respectiv: radiocomunicaţie, radioconductor, radiodifuza, radiodifuziune,
radioelectricitate, radioelement, radiofar, radioemisie, radioemiţător, radiofrecvenţă,
radiojurnal, radiolocator, radiolocaţie, radioterapie, radionavigaţie, radiotehnică,
radiotelefonie, radioreceptor, radiorecepţie, radioreportaj, radioreporter, radiotelegrafia,
radiotransmisiune, radiotelegrafist, radiotelegramă.
O serie de neologisme s-au preluat prin aceleaşi proceduri de adaptare şi
românizare, precum: eroare/ l'erreur, filozofie/ la philosophie, eveniment/ l'événement,
sentiment/ le sentiment, formă/ la forme, idee/ l'idée, imagina/ l'imagination, logică/ la
logique, sensibilitate/ la sensibilité, metodă/ la méthode, birou/ bureau, ofensă/ offenser,
a convoca/ convoquer, a provoca/ provoquer, axiomă/ axiomatique, fluenţă/ l'influence,
independenţă/ l'indépendance, a consfinţi/ consacrer, complace/ complaire, ciocolată/
chocolat, bijuterie/ bijoux, geniu/ génie, stil/ style, etc.
Alte cuvinte au intrat în fondul principal într-o pronunţie identică, de exemplu:
pension/ pension, analogie/ analogie, stilou/ stylo, contemporan/ contemporain,
reprezentant/ représentant, interesant/ interessant, coloană/ colonne, consoană/
consonne, document/ documenter, pardesiu/ pardessu, influenţă/ influence, dirija/
diriger, proteja/ protege, tendinţă/ tendance, ideal/ idéal, moral/ moral, social/ social, a
177
contribui/ contribuer, a coabita/ cohabiter, a defini /définir, preludiu/ prélude, incendiu/

incendie, agricultură/ agriculture, captiv/ captif, docil/ docile, afectiv/ affectif, explicatie/
explication, invalid/ invalide, operează / operer, caracter / caractere, total/ total, etc.
Lingviştii mai fac observaţia că în situaţiile în care termenii de origine latină erau deja
existenţi în franceză, chiar într-o formă schimbată, ei au fost împrumutaţi a doua oară.
De exemplu: naţiune/ nation, ambele cuvinte provin de la latinescul natio; sau concluzie/
conclusion, la fel a propune/ proposer, ambii termeni provin din lat.- conclusio, respectiv
lat.- proponere.
Alte cuvinte tot de origine latină, s-au preluat din franceză prin derivare, de exemplu
termenii: a insufla/ inspirer, provin din latinescul insuflare. Sau latinescul fragilis, care în
franceză cunoaşte şi forma fragile, a fost preluat cu acelaşi sens de fragil. Sau latinescul
gradus, are în franceză o variantă populară în (de)gré, precum şi una savantă în grade, în limba
română a fost preluat pentru formarea de noi cuvinte, de exemplu: grade de comparaţie,
grade militare, etc. Astfel, dintr-un vocabular total de 49.642 cuvinte româneşti, estimat de
D. Macrea, la nivelul anului 1982, în opinia lui M. Sala, cele de origine franceză erau
într-un procent de 22,12 %.
Sarbo-croate,
0.85
Franceze, 22.12 Onomatopee,
Origine incerta,
0.19
Rusesti, 1.12 2.71
Latinesti Englezesti, 0.07
savante, 15.26
Turcesti, 0.73
Italiene, 3.95 Maghiare, 1.43

altele
Formatii interne, Traco-dacice,
11.53
3.91 , 0.96
Slava veche,
9.18 Neogrecesti,
1.70
Bulgaresti, 2.60 Ucrainiene, 0.23
Latinesti Germane, 2.47
mostenite,
30.33 Poloneze, 0.19
Ponderea influenţelor externe în vocabularul limbii române

după Marius Sala şi colaboratorii (1988)
La fel de caracteristic acestor timpuri este marea ,,aculturaţie anglo-americană”,
apărută după cel de al doilea război ca un fenomen mondial, explicabil pe de-o parte prin
progresul economic şi tehnico-ştiinţific anglo-saxon, cât şi prin facilităţile oferite în cadrul
schimbului internaţional de date şi informaţii. Fiind un fenomen recent, mulţi lingvişti din
acestui domeniu (Mioara Avram69, Cristina Călăraşu70, Ciobanu Georgeta71, Th. Hristea,
Adriana Stoichiţoiu Ichim72, ş.a.) au preluat împărţirea lui Sextil Puşcariu în două categorii;
anglicisme ,,necesare”, din cele care nu au corespondent în limba română şi cele ,,de lux”,
care nu s-au adaptat acestei limbi. De exemplu, din cele necesare menţionăm: broker, dealer/
ca intermediari, non-profit/ care nu caută să obţină profit, rating/ categorie, clasa, rang,
178
Mictat A.GÂRLAN
hard/ soft/ web/ e-mail/ termeni din informatică, banner/ un mesaj scris, slogan, videoclip/
film publicitar difuzat la televizor, curriculum/ programă şcolară, grant/ sumă de bani
nerambursabilă, master/ studii aprofundate, grill/ grătar, laptop/ calculator portabil, etc.
Dintre acestea unele au intrat chiar în fondul principal de cuvinte, spre exemplu: blugi
de la blue jeans sau geacă/ giacă/ jachetă de la jachet, fotbal/ football, penalty, pentru lovitură
de la 11 metri, baschet/ basketball, karate/ karate, meci/ match, sponsor/ sponsor, etc.
Dar din perspectiva noastră mai interesante sunt anglicismele ,,de lux”, respectiv
acele cuvinte caracterizabile drept ,,snobisme” sau ,,barbarisme”, tocmai pentru că nu s-au
integrat în fonetica, topica şi specificul limbii. De exemplu, pentru limba română avem
cuvintele: advertising/ publicitate, band/ orchestră, fashion/ modă, toast/ pâine prăjită,
briefing/ conferinţă de presă, training/ instruire, modeling/ meserie de manechin, showroom/
magazin de expoziţie, etc. Alte cuvinte sunt atât de străine foneticii româneşti, încât cu
toată frecvenţa lor, au slabe speranţe de a devenii norme de exprimare, de exemplu: lobby,
hobby, thriller, brandy, western, agreement, snaks, etc.
Cu aceste numeroase exemple, mulţi autori susţin că limba română, asemenea altor
limbi, ar fi un amestec amorf de influenţe lingvistice din diferite epoci, teză la care nu
subscriem, cel puţin pentru faptul evident că toate preluările efectuate, indiferent din ce
limbă, sunt adaptate, particularizate, regionalizate şi naţionalizate, într-un mod specific,
uşor de recunoscut. În aceste preluări, în mod evident criteriul utilităţii este prioritar, dar şi
el funcţionează tot în funcţie de conjunctura unor condiţii economice, politice sau social-
istorice. Dacă apar termeni noi, de utilitate superioară, atunci cei vechi încep a se cuprinde
în arhaisme, până la eliminarea lor din fondul principal de cuvinte. De asemenea, în nici o
limbă preluarea de influenţe lingvistice nu este nici lineară şi nici egal răspândită. În
totdeauna, procesul etnogenezei se realizează într-o combinaţie diferită de procente şi
influenţe externe, variabilă atât de la o epocă la alta, de la o limbă la alta, chiar de la o
regiune la alta. Din acest punct de vedere nici o epocă şi nici o generaţie nu este similară
celei anterioare. Fiecare epocă şi fiecare generaţie aduce în moştenirea oricărui popor
elementele sale de specific şi particularităţi, care în mod inerent au şi o conotaţie
psihologică, cel puţin pentru faptul că atât limba cât şi particularităţile psihologice se
cuprind în acelaşi domeniu de spiritualitate. Numai că aspectele lingvistice se pot cerceta
cu relativă uşurinţă, cea mai la îndemână procedură fiind analiza comparată a unor
dicţionare publicate în epoci diferite, din aceeaşi limbă. Pe când în cazul cercetării
etnopsihologice, problemele metodologice sunt mai dificile, odată pentru că lipseşte
posibilitatea examinării simultane de date şi oameni din epoci diferite, iar pe de altă parte
există şi o instabilitate internă trăsăturilor etnopsihologice, cu mult mai mare decât a
elementelor cu caracter lexical.
În acest caz, singura perspectivă de examinare comparabilă, în metodologie şi
rezultate, este numai abordarea simultană a mai multor popoare sau comunităţi etnice,
cercetate în acelaşi moment istoric şi pe cât posibil în acelaşi cadru regional, ceea ce se
practică în mod curent. O astfel de procedură o vom prezenta şi noi în cele ce urmează.
179
4.3. Structura grupurilor de cercetare a românilor
În procedura noastră, cu începere de la faza de proiectare a instrumentelor de

investigaţie, până la cea de formare a grupurilor de cercetare şi modul de prelucrare a
rezultatelor, trebuie de constituit două mari categorii de date, respectiv cele de
autoevaluare, comparative celor de retroevaloare etnică.
În privinţa românilor, constituirea acestui grup de lucru nu constituie o problemă;
aceasta fiind populaţia majoritară, de largă răspândire, peste tot caracterul multietnic al
localităţilor dobrogene.
De aceea, criteriul principal în alegerea evaluatorilor români a constat în cunoaşterea
într-un grad cât mai ridicat al minorităţilor dobrogene, la nivelul contactelor directe, cu o
cât mai lungă durată a relaţiilor de coabitare, faţă de care formarea grupurilor de cercetare
trebuia să favorizeze acest criteriu. Astfel s-a impus ca alegerea evaluatorilor români să se
facă în primul rând din cadrul localităţilor cu cel puţin 3-4 comunităţi etnice, în mod
istoric conlocuitoare. Pe aceste principii, grupul de referinţă românesc s-a constituit din 50 de
cazuri / chestionare, selectate din 13 localităţi dobrogene, distribuite la modul următor:
- 9 din municipiul Constanţa,
- 9 din municipiul Tulcea,
- 9 din comuna Cobadin,
- 5 din Murfatlar (Basarabi),
- 4 din Medgidia,
- 2 din comuna Slava Rusă,
- 3 din Babadag,
- 2 din comuna Sarichioi,
- 2 din comuna Izvoarele,
- 2 din Isaccea,
- 1 din comuna Murighiol,
- 1 din comuna Greci,
- 1 din Măcin.
Numim acest grup de referinţă, întrucât cu ajutorul lui, pe aceleaşi dimensiuni,
valori, trăsături, distanţe, relaţii, cuprinse în chestionare şi angajate în cercetare, vor fi
procesate din perspectiva ,,internă” a românilor evaluatori. Pe acelaşi principiu al dublei
perspective, retroevaluarea românilor s-a realizat prin formarea a opt grupuri etnice martor, cu
un total de 300 cazuri / chestionare, selectate din 15 localităţi dobrogene, distribuite astfel:
- 24 din Medgidia,
- 15 din comuna Cobadin,
- 11 din comuna Slava Rusă,
- 11 din comuna Murighiol,
- 10 din comuna Sarichioi,
- 9 din Babadag,
180
Mictat A.GÂRLAN
- 9 din Măcin,
- 7 din Isaccea,
- 7 din comuna Izvoarele,
- 6 din Murfatlar (Basarabi),
- 2 din Sulina,
- 2 din comuna Castelu.
Aceste opt grupuri-etnice-martor, formate din armeni, greci, italieni, turci, tătari, ruşi-
lipoveni, ucraineni şi romi, cu un total de 300 cazuri / chestionare, au oferit o perspectivă
,,externă” de date asupra românilor. Pe aceleaşi dimensiuni supuse investigaţiei, aceste
grupuri – martor, constituite în cazul nostru din minorităţi locale, au oferit o varietate a
punctelor de vedere, de la cele de opoziţie, până la cele de identitate. De amintit că în
formularul de răspunsuri, cu administrare în acelaşi timp în toate grupurile de cercetare, au
fost nominalizate toate cele 9 comunităţi dobrogene şi a cuprins, pe o pagină Chestionarul
Bogardus-95 de distanţe etnice în varianta noastră de aplicare, iar pe verso a fost prezentat spre
completare / recoltare date: Chestionarul de trăsături şi valori PPN-50. Pe această cale s-a
realizat tot procesul de interevaluare reciprocă, extins pe 9 x 9 grupuri etnice regionale,
urmând ca partea de prelucrare, ordonare şi redactare a datelor să se realizeze ulterior, în
condiţii ,,de laborator”.
4.4. Diagnoza relaţiilor etnice ale românilor dobrogeni
Încărcarea bazei de date cu rezultatele a 350 de chestionare pe 9 comunităţi

coabitante, pe criterii de interevaluare reciprocă, a permis verificarea cadrului metodologic
pe fiecare relaţie şi comunitate etnică în parte. Prin tehnica Chestionarului Bogardus-95, se
pot disocia distanţe sociale bilaterale. La nivelul analizei de relaţii, cu ajutorul celor 7
întrebări din Chestionar, fiecare subiect a estimat 9 tipuri de distanţe etnice, una faţă de
comunitatea sa şi 8 tipuri de distanţe, faţă de cele 8 comunităţi conlocuitoare.
În prelucrarea datelor, noi am avut în vedere numai indicele de calitate a contactului social
(ICCS). Cu acest instrument, alte cercetări prezintă şi alţi indicatori, precum indicele
distanţei de contact social prescurtat, IDCS, cu referire la o sumă a marcajelor numai
până la întrebarea a V-a, sau indicele contactului social, prescurtat ICS, cu referire la gradul
de deschidere faţă de alte grupuri etnice. În alt sens, acest ICS indică numărul contactelor
sociale acordate sau respinse, marcate sau nemarcate de subiect, în dreptul fiecărui grup
etnic, prezentat în chestionar.
Dar din aceşti indicatori, noi am dezvoltat numai indicele de intensitate şi calitate a
contactelor sociale (ICCS) pe care l-am considerat cel mai relevant.
În tabelul nr.1 s-au ordonat toate tipurile de indicatori ICCS privind distanţele inter-
şi intra-etnice, estimate de noi în zona Dobrogei. Aceşti indicatori provin din următoarele
trei categorii de atitudini. Pe diagonală, s-au marcat indicii de autoevaluare. Ei reprezintă
atitudinea, cu gradul de apropiere al fiecărui grup etnic faţă de propria comunitate. Indicii
de distanţă faţă de propria comunitate apar în mod constant la cote maxime şi pot fi
consideraţi indici de reper. Pe orizontală am trecut indicii de heteroevaluare, ei reprezintă
atitudinea cu distanţele grupului de referinţă faţă de alte grupuri etnice-martor. Iar pe
181
coloane sunt prezentaţi indicii de retroevaluare, respectiv atitudinea cu distanţele sociale ale
grupului-martor, faţă de cel de referinţă. Cu alte cuvinte, în precizarea acestor nuanţe de
atitudini, indicii de hetero-evaluare reprezintă atitudini directe, iar cei de retro-evaluare
reprezintă atitudini reciproce. Din ordonarea acestor indicatori într-un tabel cu dublă
intrare, cu 9 x 9 comunităţi etnice cercetate, rezultă un total cu 81 de indici şi tot atâtea
distanţe cu relaţii atitudinale; în care fiecare indice reprezintă media aritmetică simplă pe
fiecare grup de cercetare.
În acest paragraf vom comenta numai indicii referitori la români, prezentaţi în
tabelul nr. 1 în cadrul spaţiilor haşurate.
Tabelul nr. 1
Distanţele etnice auto-, hetero- şi retroevaluate dintre comunităţile româneşti şi
minoritare din Dobrogea, stabilite prin varianta de aplicare Bogardus-1995
Grupuri 1 2 3 4 5 6 7 8 Rusi- 9
de Români Armeni Greci Italieni Turci Tătari Rromi Lipoveni Ucraine
cercetare
Români
24,46 18,46 16,06 20,20 17,37 16,41 9,96 15,92 16,65
50
Armeni
24,62 24,82 23,60 23,38 18,67 16,67 16.00 19,43 19,56
30
Greci
23,89 18,89 24,11 18,75 14,79 15,68 8,17 16,20 15,86
30
Italieni
23,83 17,20 19,60 24,43 16,10 14,93 8,60 14,86 15,86
30
Turci
19,23 16,05 16,61 17,20 23,88 22,35 11,85 15,31 15,28
50
Tătari
20,27 17,26 16,19 17,43 23,69 24,53 12,50 14,69 14,83
50
Romi
23,10 20,26 20,40 21,10 17,76 18,73 24,50 18,66 18,80
30
50 Ruşi-
23,36 20,o4 20,72 20,86 18,38 19,94 10,06 24,42 22,14
Lipoveni
Ucraineni
22,41 20,13 20,72 22,44 17,93 16,96 10,04 20,25 24,86
30
Astfel, pe primul plan, ordonat pe orizontală, pe primul rând de date, lotul

românilor prezintă o atitudine de autoevaluare cu cea mai mare cotă de apropiere, faţă de
propria lor comunitate la o valoare de 24,46 (puncte). În accepţiunea noastră, acest indice
reprezintă atitudinea ,,emică”, internă faţă de propriul grup. Valoarea ridicată a indicelui are un
caracter normal, cu valori maximale, la orice neam. De exemplu, în acelaşi tabel indicele de
autoevaluare al armenilor faţă de armeni este de 24,82 sau al grecilor faţă de greci este de
24,11; etc. De aceea, considerăm această estimare ca un indice-reper şi indicator global de
grup etnic. Remarcăm, în continuare, atitudinile ,,etice” de hetero-evaluare, cu distanţele externe
ale românilor, în raport cu alte comunităţi etnice, respectiv: faţă de italieni la un indice de
20,2o; faţă de armeni de 18,46; faţă de turci 17,37; faţă de ucraineni de 16,65; faţă de tătari
de 16,41; faţă de greci 16,o6; şi faţă de ruşi-lipoveni la o cotă de 15,92.
Cea mai scăzută cotă de apropiere a grupului românesc s-a manifestat faţă de rromi
(ţigani), la o cotă de 9,96. Această cotă se înscrie în prima jumătate a intervalului nostru,
respectiv până la valoarea de 12,5 şi de aceea are semnificaţia unei tendinţe de respingere.
În acelaşi tabel, studiul comparativ al atitudinii de respingere a rromilor, oferă şi alte date
182
Mictat A.GÂRLAN
din partea altor comunităţi. În atitudinea de respingere faţă de rromi (ţigani), putem nota şi
alte distanţe etnice, chiar mai scăzute, faţă de cele româneşti. De exemplu, în condiţiile în
care acest instrument are un prag minim posibil de 5.00 puncte, atitudinea faţă de rromi
(ţigani) a grupului italian este la o cotă de 8,60; iar a celui grec este la o cotă de 8,17.
Pe un al doilea plan, ordonat pe verticală, la prima coloană haşurată, pot fi urmărite
atitudinile de retroevaluare, cu caracter extern şi de reciprocitate, ale grupurilor de minorităţi
locale, faţă de români. În acest domeniu, notăm faptul că în psihologia atitudinilor etnice
bilaterale, cele de reciprocitate sunt foarte rare. Astfel, distanţa cu atitudinea reciprocă a
armenilor faţă de români, este la o valoare surprinzător de ridicată, la o cotă de 24,62;
ceea ce poate semnifica o tendinţă de identificare psihologică cu profilul şi opţiunile
românilor din această regiune. Pe când atitudinea directă a românilor faţă de armeni este
estimată la o cotă pozitivă, dar de numai 18,46.
Atitudinile altor grupuri faţă de români au fost la următoarele distanţe; italienii la o
cotă de 23.83; lipoveni 23,36; romii 23,1o; ucrainenii 22,41; tătarii 20,37; turci 19,23.
De remarcat că toate cotele depăşesc în intensitate a doua jumătate a intervalului
nostru, respectiv la valori de peste 12,5o. Din acest motiv, putem spune că retroevaluările
grupurilor minoritare din Dobrogea au semnificaţia unor manifestări intense, de
conlucrare şi apropiere faţă de români. Numai în cadrul grupurilor turc şi tătar, cu cote de
retroevaluare de 19,23 şi respectiv 20,37 există slabe tendinţe de distanţă. Dar în general
caracteristica dominantă a retroevaluărilor minoritare a avut un ,,efectul de halou”, faţă de
populaţia majoritar - românească.
Pentru că efectul pozitiv de ,,halou” poate avea un caracter de mascare, s-a operat o
analiză suplimentară de distanţe /atitudini, în tabelul nr. 2, cu un studiu intensiv de
atitudini / distanţe etnice pe subcategorii de populaţie din grupul românesc, numai pe
indicii de distanţă şi atitudine a românilor faţă de ei înşişi şi faţă de alte minorităţi
dobrogene. Ca reper de diagnoză în interpretarea abaterilor, pe primul rând s-au trecut
indicii cu caracter global pentru tot lotul celor 50 de români.
În privinţa indicatorilor de autoevaluare, cu tot caracterul lor ridicat, observăm un
prag maxim în rândul persoanelor cu studii superioare (25,00) şi un prag minim în rândul
adulţilor între 31-55 de ani (23,93). Semnificativi sunt indicii de heretoevaluare faţă de
italieni şi rromi (ţigani). Astfel, din perspectiva românilor dobrogeni, cea mai mare
intensitate de contact s-a manifestat faţă de comunitatea italiană, la o cotă de 20,20 iar cel
mai scăzut nivel de apropiere s-a manifestat faţă de ţigani, la o cotă de 9,96.
Suplimentar, cea mai ridicată cotă de apropiere faţă de italieni se constată în rândul
românilor cu studii superioare, la o valoare de 23,14; iar cea mai scăzută cotă de 19,66 o
constatăm în rândul adulţilor, cu vârste cuprinse între 31-55 ani. În privinţa acestor
atitudini, menţionăm că grupul italienilor dobrogeni fiind o comunitate foarte mică, alte
date obţinute au fost slab semnificative. Această comunitate nu depăşeşte cca. 300 de
persoane, cu o localizare istorică numai în comuna Greci, cu un grad scăzut de împrăştiere
în jud. Tulcea. După părerea noastră, estimarea atitudinilor rezultate numai pe baza
contactelor directe româno-italiene este insuficientă pentru a explica cotele ridicate de
apropiere dintre ele. Este foarte probabil că în evaluarea românilor faţă de italienii din
zona Dobrogei să intervină şi alţi factori, fără a exclude posibilitatea unor clişee cu caracter
mai larg.
183
Tabelul nr. 2
Indici de calitate şi distanţă pe sub categorii de românii dobrogeni,
faţă de ei înşişi şi faţă de alte minorităţi dobrogene
Nr. Sub- 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Ruşi 9.
cazuri categorii Români Armeni Greci Italieni Turci Tătari Rromi Lipov Ucra.
50 Indice
24,46 18,46 16,06 20,20 17,34 16,41 9,96 15,92 16,65
români global
Pe grupe de sex
31 Femei 24,48 18,54 18,77 20,12 16,74 15,19 8,93 15,32 16,41
19 Bărbaţi 24,42 18,42 13,36 20,29 18,oo 17,63 11,oo 16,52 16,89
Pe sub grupuri de vârste
Tineri sub
22 24,51 17,08 18,04 20,69 16,26 16,o4 9,91 14,86 15,47
30 ani
Adulţi
23 23,93 19,oo 19,33 19,66 18,06 16,53 8,40 17,o6 18,46
31-55 ani
Peste
5 24,91 20,oo 19,58 21,50 18,oo 15,8o 9,83 15,75 16,50
56 ani
Pe sub grupuri de studii
Scoală
20 generală şi 24,18 19,37 19,37 19,93 17,25 16,56 11,75 15,oo 15,25
profes.
Studii
22 24,46 17,53 18,23 20,19 14,15 14,53 8,50 15,34 16,57
liceale
Studii
8 post 25,oo 20,25 22,oo 23,12 22,62 21,75 7,62 18,75 19,5o
liceale
Atitudinea de respingere a rromilor (ţiganilor) de către români, este prezentă în

toate sub categoriile de populaţie. În această relaţie, nici o cotă nu depăşeşte 12,5 respectiv
prima jumătate a intervalului nostru. Indicele global de distanţă a fost la o cotă de 9,96. În
jurul acestei atitudini, deosebim o distanţă etnică, la valoarea cea mai scăzută în rândul
persoanelor cu studii superioare de 7,62 , comparativ cu distanţa de 11,75 , cota cea mai
ridicată se află în rândul celor cu pregătire şcolară generală.
Din tabelul de mai sus se pot nota şi diferenţe etnice pe grupe de sex. La români,
atât bărbaţii cât şi femeile prezintă aceleaşi atitudini comparabile faţă de armeni şi italieni.
Astfel ,distanţele bărbaţilor faţă de armeni sunt la o cotă de 18,42 iar faţă de italieni la cota
de 20,29. Atitudinile româncelor faţă de armeni sunt la o cotă de 18,54 şi de 20,12 faţă de
italieni. Dar, faţă de alte grupuri etnice, bărbaţii români prezintă cote mai ridicate de
apropiere faţă de: turci la o cotă de 18,oo; faţă de tătari la o cotă de 17,63 şi lipoveni 16,52.
Pe când femeile au o intensitate de contact mai slabă faţă de aceste comunităţi. Astfel, la
femei, distanţele lor etnice faţă de aceste grupuri sunt de 16,74 faţă de turci, de 15,19 faţă
de tătari şi de 15,32 faţă de ruşii-lipoveni. Observaţia globală este că toate distanţele
românilor faţă de minorităţile locale, fără cea a rromilor (ţiganilor), s-au înscris la valori
peste media de 12,50, ceea ce reprezintă cote normale de colaborare, simpatie şi apropiere.
De asemenea, în planul manifestărilor etnice româneşti, se constată cel mai extins
interval de variaţie. Cota cea mai ridicată de apropiere este de 3 ori mai mare faţă de
italieni, respectiv de 23,12 comparativ cu cea faţă de ţigani la o cotă de 7,62. După părerea
noastră, această plajă de variaţie, cu o atitudine destul de largă a românilor faţă de
minorităţi, indică prezenţa unui comportament flexibil, tolerant, cu mari resurse de
sensibilitate, dar şi cu posibilităţi de absorbţie.
184
Mictat A.GÂRLAN
4.5. Analize de trăsături şi valori etnice
Pentru diagnoza trăsăturilor modale ale comunităţii româneşti, s-au utilizat datele
obţinute cu ajutorul Chestionarul PPN-50, prin aceeaşi metodologie de interevaluare
reciprocă. Fiecare trăsătură din cadrul acestui Chestionar a fost analizată pe 3 planuri
comparative, din care au rezultat următoarele 3 tipuri de profiluri :
- un profil auto-evaluat, cu caracter ,,intern”, rezultat din auto-evaluările grupului de
români,
- un profil retro-evaluat, din perspectiva ,,externă” a celor 8 minorităţi conlocuitoare,
- un profil integrat, rezultat din media aritmetică pe total evaluări, cu valoare de reper.
Tabelul nr. 3
Structura ierarhică de valori etnice, auto şi retro-evaluate la românii dobrogeni
Datele cuprind media aritmetică şi abaterea standard pe 5 trepte de intensitate
Profil Profil
Retro-evaluarea românilor dobrogeni pe fiecare item,
Profiluri Români auto-
de către alte comunităţi etnice din regiune
integrat evaluat
Trăsături şi Total Români Arm Grec Italie Turci Tătari Romi Ruşi Ucr
valori etnice 350 50 30 30 30 50 50 30 50 30
4,75 4,66 5,00 4,90 4,80 4,88 4,64 4,48 4,67 4,77
1. Ospitalitatea
o,6o o,63 o,oo o,40 o,92 o,48 o,75 o,51 o,59 o,43
2. Ataşamentul 4,68 4,66 4,93 4,73 4,90 4,30 4,46 4,93 4,69 4,87
faţă de România o,82 o,88 o,37 o,58 o,31 1,18 1,o7 o,37 o,8o o,56
3. Sentimentul 4,67 4,64 4,97 4,83 4,63 4,62 4,30 4,62 4,71 4,97
istoriei o,7o o,8o o,18 o,46 o,67 o,78 1,o2 o,49 o,6l o,18
4. Simţul 4,66 4,76 4,90 4,73 4,53 4,54 4,38 4,97 4,67 4,65
frumosului o,67 o,48 o,31 o,69 o,68 o,71 o,9o o,19 o,63 o,84
4,63 4,65 4,86 5,00 4,62 4,68 4,36 4,34 4,61 4,65
5. Prietenia
o,71 o,66 o,35 o,oo o,82 o,68 o,94 o,64 o,61 o,88
4,57 4,64 4,80 4,23 4,60 4,50 4,28 4,90 4,63 4,74
6. Mândria
o,74 0,63 o,48 1,o4 o,5o o,74 o,97 o,41 o,64 o,68
7. Simţul 4,53 4,46 4,80 4,70 4,47 4,58 4,46 4,03 4,55 4,77
umorului o,71 o,81 o,41 o,7o o,82 o,67 o,93 o,19 o,58 o,56
Preţuirea propriei 4,52 4,42 4,87 4,30 4,73 4,42 4,28 4,69 4,49 4,77
8. identităţi etnice o,87 0,93 0,43 1,26 o,45 1,o9 o,90 o,54 o,87 o,5o
9. Credinţa 4,52 4,68 4,87 4,77 4,60 4,38 4,18 4,86 4,43 4,19
religioasă 0,81 0,68 o,43 o,63 o,5o 0,88 1,o4 o,44 o,76 1,11
4,51 4,42 4,23 4,30 4,53 4,68 4,66 4,59 4,45 4,65
10.Independenţa
o,86 o,99 1,14 o,95 o,86 o,77 o,72 o,5o o,68 1,o5
Pe baza profilului integrat, s-a realizat o scalare a celor 50 de itemi în 2 tabele; de la

trăsăturile cele mai active, cu media aritmetică cea mai ridicată, spre cele mai puţin active,
cu media aritmetică cea mai scăzută. Într-o interpretare corectă, acest ,,top” de trăsături
etnice româneşti se întinde de la cele mai cunoscute manifestări existente în conştiinţa
publică, plasate în primul tabel, spre cele mai puţin active şi mai puţin cunoscute, plasate
în cel de-al doilea tabel. (vezi tabelele din anexa acestui paragraf). Amintim că, deşi aceste
eşantioane sunt de volum redus, în analiza de item a pragurilor de semnificaţie statistică, în
185
50 de teste la un prag p. < 0,05; în raport cu eşantionul românesc au rezultat numai 3

trăsături nesemnificativă, respectiv :
- agresivitatea (itemul 29) cu un prag p. < 0,55.
- individualismul (itemul 27) cu un prag p. < 0,26
- spiritul comercial (itemul 13) cu un prag p. < 0,32
Toate celelalte 47 de trăsături cuprinse în chestionarul PPN-50 sunt semnificative
pentru 95 % din populaţia zonei (vezi Anexa III ). De asemenea, trebuie subliniată
importanţa analizei structurale, întrucât simpla valorizare a unei cote cifrice nu este
concludentă. O diagnoză corectă de profil se obţine numai din ponderarea trăsăturilor în
ansamblul datelor studiate.
În acelaşi tabel, în raport cu comunitatea românească, pentru analiza dualităţii
perspectivelor, rezultate din autoevaluarea românilor, considerat grup de referinţă şi toate
retro-evaluările loturilor minoritare, considerate grupuri-martor au fost ordonate sinoptic, cu
posibilităţi de comparare de la o comunitate la alta.
Tabelul nr. 4
Primele 10 poziţii de trăsături modale dominante la români
determinate pe baza chestionarului PPN-50
Extras de trăsături din profilul etnic Extras de trăsături din profilul etnic
românesc integrat pe 350 de cazuri românesc auto-evaluat 50 de cazuri
Trăsături Medii Trăsături Medii Trăsături
şi valori etnice aritmet. şi valori etnice aritmet. comune
1.Ospitalitatea 4,75 1 Simţul frumosului 4,76 X
2.Ataşamentul faţă de România 4,68 2. Credinţa religioasă 4,68 X
3. Sentimentul istoriei 4,67 3. Ospitalitatea 4,66 X
4. Simţul frumosului 4,66 4.Ataşamentul faţă de România 4,66 X
5. Prietenia 4,63 5. Prietenia 4,65 X
6. Mândria 4,57 6. Mândria 4,65 X
7. Simţul umorului 4,53 7. Sentimentul istorie 4,54 X
8. Preţuirea propriei identităţi 4,52 8. Tradiţionalismul 4,62 -
9. Credinţa religioasă 4,52 9. Încrederea în forţele proprii 4,61 -
10. Spiritul de independenţă 4,51 10 Inteligenţa 4,56 -
Astfel, la românii dobrogeni, pe primele 10 locuri, în cadrul profilului integrat apar

în ordine (la o cotă trecută în paranteze), următoarele trăsături modale: ospitalitatea (4,75);
ataşamentul faţă de România (4,68); sentimentul istoriei (4,67); simţul frumosului (4,66);
prietenia (4,63); mândria (4,57) simţul umorului (4,53), preţuirea propriei identităţi etnice
(4,52), credinţa religioasă (4,52) şi spiritul de independenţă (4,51).
O comparaţie suplimentară a fost realizată între profilul integrat şi cel auto-evaluat
al românilor. Singura repoziţionare specifică este la poziţia 10, unde în locul itemului de
inteligenţă din profilul auto-evaluat, apare spiritul de independenţă din cadrul profilului
integrat. Din suprapunerea sau intersecţia acestor planuri putem realiza confirmarea şi
validarea unor concluzii.
Faptul că profilurile retro-evaluate nu sunt unitare dovedeşte existenţa unor puncte
de vedere specifice, cu caracter particular. Ele cuprind fenomenele specifice de ecleraj, din
perspectiva fiecărei comunităţi. Dar confirmarea a 7 poziţii în ambele profiluri indică
faptul că 70 % din trăsături sunt bine cunoscute în toate grupurile etnice de studiu.
De exemplu, în analiza românilor, comunitatea armeană din ,,perspectivă externă”, a
dezvoltat în mod constant retro-evaluări peste media de frecvenţă, la toate trăsăturile
186
Mictat A.GÂRLAN
româneşti. La celelalte minorităţi, chiar dacă în scara de valori există subaprecieri variabile,
,,topul’’ trăsăturilor dominante româneşti rămâne acelaşi, indiferent de grupul care face
evaluarea. Cu alte cuvinte, în analiza de poziţii la primele 10 trăsături dominante există un
mare grad de siguranţă în caracterizarea românilor, atitudine prezentă în toate grupurile-
martor. Chiar în sistemul denivelat de evaluare al rromilor (ţiganilor), în aprecierea
trăsăturilor dominante la români, pe primul loc, acest grup a plasat simţul frumosului
(4,97) şi ospitalitatea (4,48) pe locul 7. Dar, spre deosebire de rromi (ţigani), ospitalitatea la
români este confirmată, de toate minorităţile conlocuitoare, la cote ridicate, peste
frecvenţa medie pe total cazuri cercetate (350). Astfel, armenii şi grecii, acordă acestei
trăsături cote maxime de 5,oo puncte şi respectiv 4,9o. Media maximă de 5,oo puncte a
armenilor face ca şi omogenitatea lor de opinie, să fie maximă. Din acest motiv, la această
trăsătură, abaterea standard a opiniilor acestui grup, devine zero.
În acelaşi fel este caracterizată şi trăsătura prieteniei. Ea se află în poziţia 5, cu o
frecvenţă medie pe total eşantion de 4,63 plus una auto-evaluată ,,din perspectivă internă”
de 4,65. Faţă de ea, grupurile de greci (5,oo); armeni (4,86) sau turci (4,68); fac aprecieri
la un nivel superior. Faţă de această medie aritmetică integrată, numai grupurile de tătarii
(4,36) şi ţiganii (4,34), prezintă opinii la cote ceva mai scăzute. În acest fel, dacă valorile
ataşamentului faţă de România, ale preţuirii propriei identităţi, mândriei şi credinţei confesionale, apar pe
primele locuri şi din perspectiva altor comunităţi etnice, atunci acestea împreună cu ospitalitatea, simţul
frumosului, prietenia, independenţa şi simţul umorului, putem spune că formează un contur de trăsături
psihologice dominante, specifice românilor, fără echivalent la alte neamuri.
Psihodiagnoze suplimentare se pot face asupra spiritului întreprinzător, aflat la
români într-o poziţie 37, de slabă intensitate. În vocabularul anexat chestionarului nostru,
spiritul întreprinzător a fost definit prin capacitatea de a trece la acţiuni pe cont propriu.
Acest item a prezentat o medie pe total număr de cazuri (350) de 4,12 şi cu medie de auto-
evaluare la o cotă de 4,1o. Opiniile altor grupuri etnice privitoare la gradul de răspândire la
români a acestei trăsături, sunt împărţite. În privinţa acestui item, se constată o estimare
peste frecvenţa integrată în grupurile de ucraineni (4,65) armeni (4,57) şi greci (4,2o).
Tendinţe de subestimare a acestei trăsături la români, au fost exprimate în grupurile de
rromi (4,o3); tătari (3,86) şi italieni (3,63). În schimb, loturile de turcii (4,1o) şi ruşii-
lipoveni (4,1o) s-au dovedit a fi mai realişti, cu valorizări foarte apropiate faţă de profilul
integrat (4,12) şi cel autoevaluat (4,10).
În orice psihodiagnoză de însuşiri specifice de factură etnopsihologică un al doilea
mare plan de examinare este reprezentat de analiza trăsăturilor modale cu slabă intensitate,
din care redăm un extras din acelaşi tabel anexă acestui paragraf.
Din acest grup, 6 trăsături respectiv: agresivitatea, scepticismul, spiritul comercial,
fatalismul, perseverenţa şi simţul răspunderii corespund cu profilul etnic auto-evaluat, care
permit a formula asupra lor următoarele observaţii :
- din perspectiva a 9 comunităţi etnice asupra lor există un acord de 60 %;
- prezenţa unor trăsături comune în ambele tabele, exprimă faptul că
slaba lor manifestare este bine cunoscută, atât de români, cât şi de minorităţi;
- apariţia unui grup de însuşiri ,,din perspectivă internă “ numai din auto-
evaluarea românilor, indică la nivelul unor trăsături, prezenţa unor acuze
specifice, referitoare la lipsa de solidaritate, manifestare slabă a spiritului
întreprinzător sau lipsa spiritului de sacrificiu;
- în profilul etnic integrat apar 2 trăsături fără semnificaţie statistică,
187
respectiv individualismul la poziţia 46 şi agresivitatea la poziţia 50;

- şi în profilul etnic auto-evaluat apar 2 trăsături fără semnificaţie statistică,
respectiv spiritul comercial din poziţia 48 şi agresivitatea tot la poziţia 50.
În cazul cercetării de faţă, trebuie de spus că dimensiunile pozitive sau negative, au
o conotaţie morală şi reprezintă un alt nivel de analiză, cu caracter ulterior. De exemplu, în
aceste poziţii de slabă manifestare, lipsa fatalismului, a scepticismului sau a agresivităţii la
români, pot fi considerate pozitive, mai ales când au confirmare şi din partea altor
neamuri. Fatalismul, prin vocabularul anexat a fost apreciat în sensul gradului de acceptare
a ideii de soartă şi predestinare. Din această evaluare a rezultat o frecvenţă medie integrată
de 3,30 prin care s-a plasat în poziţia 48. Această cotă, conform instructajului nostru, este
în apropierea treptei de răspuns ,,acord în mică măsură“. Dar, diferenţele de atitudini
etnice în jurul acestei frecvenţe modale au fost relativ mari. Astfel, la media auto-evaluată a
românilor de 3,56 majoritatea minorităţilor locale au subestimat la români prezenţa acestei
trăsături. În opiniile grupurilor de italieni (2,8o); greci (2,97); turci (3,08); armeni (3,13);
ruşi (3,14); ucraineni (3,42) sau chiar de rromi (3,45), frecvenţele modale au fost sub
nivelul auto-evaluat al românilor. De la aceste subestimări numai grupul tătar (3,88), a
făcut excepţie. De aceea, putem afirma că românii se consideră chiar mai fatalişti, faţă de
cum apar în percepţia altor neamuri.
La români, pe ultima poziţie 50 s-a situat trăsătura agresivităţii (itemul 29), care
trebuie prezentată, sub rezerva unui prag p. < 0,55. La acest prag de semnificaţie se
adaugă o medie aritmetică în profilul integrat de 2,59 cu cea mai mare abatere standard
1,31. Pe lângă pragul de semnificaţie nesatisfăcător şi faţă de acest decalaj între medie
aritmetică foarte scăzută şi o abatere standard foarte ridicată, merită un plus de comentarii
întrucât, aceeaşi abatere ridicată la o valoare de 1,63 a rezultat şi din auto-evaluarea lotului
de români. În acest studiu, semnificaţiile statistice ale abaterii standard în cazul valorilor
mici, cu caracter subunitar, se referă la gradul de omogenitate al unor atitudini, iar în cazul
valorilor mari, cu caracter supraunitar, ele exprimă gradul lor de eterogenitate.
Tabelul nr. 5
Ultimele 10 poziţii de trăsături modale subdominante la români
determinate pe baza chestionarului PPN-50
Extras de trăsături din profilul Extras de trăsături din profilul
românesc integrat pe 350 de cazuri românesc autoevaluat pe 50 de cazuri
Medii Medii Trăsături
Trăsături şi valori Trăsături şi valori
aritmetice aritmetice comune
41. Disciplina şi organizarea 3, 98 41. Simţul răspunderii 4, 16 X
42. Spiritul comercial 3, 97 42. Spiritul întreprinzător 4, 10 -
43. Spiritul critic 3, 95 43. Spiritul de sacrificiu 4, 06 -
44. Initativitatea 3, 93 44. Perseverenţa 4, 04 X
45. Perseverenţa 3, 89 45. Comunicativi cu sinceritate 3, 96 -
46. Individualismul 3, 61 46. Solidaritatea 3, 92 -
47. Supuşenia / obedienţa 3, 61 47. Fatalismul 3, 56 X
48.Fatalismul 3, 3o 48. Spiritul comercial 3, 46 X
49. Scepticismul 3, 12 49. Scepticismul 2, 86 X
50.Agresivitatea 2, 59 50. Agresivitatea 2, 74 X
În cazul agresivităţii abaterile standard de tip 1,31 din profilul integrat comparativ cu
cele de 1,63 din profilul auto-evaluat, arată cu claritate o subîmpărţire a atitudinilor
existente la nivelul grupurilor de studiu. Aceste cote, în structura grupurilor martor şi de
188
Mictat A.GÂRLAN
referinţă, indică caracterul neomogen al agresivităţii, atât în opinia românilor cât şi a

minorităţilor locale Atitudinile împărţite asupra agresivităţii la români sunt mai clar
exprimate în profilurile retro-evaluare. Astfel, armenii (1,60); grecii (1,80); italienii (2,30)
sau ruşii-lipoveni (2,43); prezintă subevaluări semnificative. Pe când turcii (2,82); tătarii
(2,96); rromii (3,07) şi ucrainenii (3,19), acordă acestei trăsături la români o cotă ceva mai
ridicată de manifestare. Faţă de agresivitatea românilor, atitudinea cea mai omogenă, cu
cea mai mică abaterea standard (o,65) o constatăm în grupul ţiganilor. Atitudinea cea mai
eterogenă, cu cea mai mare abaterea standard (1,34) apare în grupul turcilor. După
părerea noastră, existenţa acestor subgrupuri care acordă agresivităţii româneşti
semnificaţii foarte diferite, a dus la scăderea pragului de semnificaţie a acestei trăsături
spre valoare p. < 0,55.
Faţă de aceste percepţii inegale, concluzia noastră este că, această trăsătură ar poate
fi negată, cel puţin pentru faptul că în mod global apare pe ultimul loc. Dar, prin existenţa
unor abateri standard ridicate, cu opinii separate pe subloturi secundare, se pot exprima
rezerve, faţă de slaba ei intensitate. De fapt, toate câmpurile de atitudini interne şi externe,
din jurul acestui item, sunt prea eterogene pentru formularea unei diagnoze ferme.
În sprijinul acestei afirmaţii, putem nota distanţa relativ mare dintre poziţia 50 a
agresivităţii şi poziţia 21 a dominativităţii. Întotdeauna, dominativitatea are un suport
psihologic stabil în agresivitate, de aceea aceste trăsături ar trebuit să se poziţioneze în
zone psihologice de apropiere. Dar, în acest tablou, ele apar în poziţii foarte îndepărtate.
Astfel, putem concluziona că dominativitatea românilor este mai slab agresivă.
Alte însuşiri precum inteligenţa şi adaptabilitatea, care, în sfera valorilor umane fac
parte din aceleaşi zone limitrofe, au fost mai bine percepute. Ele au fost plasate în prima
parte a tabelului, în poziţii succesive, respectiv 17 şi 18, localizate în mod corect în
imediata lor vecinătate.
Trăsături cu slabă manifestare mai sunt disciplina cu organizarea din poziţia 41 şi spiritul
comercial din poziţia 42. Dar, ele se încadrează în alte interpretări. De exemplu, spiritul
comercial la români, cu un prag de semnificaţie p < 0,32, are o frecvenţă modală integrată
de 3,97 şi o abatere standard de 0,97. În glosarul anexă din aplicarea acestui chestionar,
spiritul comercial a fost definit ca o trăsătură caracteristică pentru cei care fac afaceri şi au
mirosul banului. În privinţa acestei trăsături, patru comunităţi de rromi (4,52); ucraineni
(4,45); armeni (4,37) şi lipoveni (4,18); oferă estimări la cote de supra-evaluare. Pe când, în
grupurile de turci (3,88); tătari (3,78); italieni (3,80) şi greci (3,67); oferă cote de sub-
evaluare. Dar, cea mai scăzută notă de subevaluare, apare chiar în autoevaluarea grupului
de referinţă românesc, la o cotă de 3,46. Această atitudine autoevaluată, exprimă la români
cel puţin existenţa unei percepţii deformate asupra acestei trăsături. Această divergenţă de
atitudini, exprimată într-un prag ridicat de semnificaţie statistică, după opinia noastră, face
din spiritul comercial al românilor o trăsătură de slabă consistenţă. Astfel, faţă de primul contur
de trăsături specifice profilului etnic la români, putem adaugă şi câteva însuşiri de slabă manifestare
precum: perseverenţă, simţul răspunderii, a spiritului întreprinzător, inclusiv disciplina şi organizarea, din
care numai lipsa fatalismului şi a unei agresivităţii mai reduse pot fi considerate pozitive.
189
4.6. Analiza matricială a stilurilor etnice
Dar, analiza de item pentru conturarea unor tendinţe globale are un caracter prea
analitic. De aceea, în tabelul de mai jos, toţi itemii chestionarului PPN-5o au fost regrupaţi
în direcţia unor orientări stilistice, în cadrul unei analize matriciale de sinteză.
Pentru reîntabelarea datelor în vederea analizei de stil, amintim structura bazei de
date, în care pe orizontală s-au trecut performanţele la cei 50 de itemi, iar pe verticală s-au
trecut cele 350 de chestionarele, codificate pe 9 comunităţi. Pentru analiza de stil, pe baza
grilei de itemi din Chestionarul PPN-50 se întocmeşte un soft de culegere, selecţie şi calcul,
pentru media aritmetică şi abaterea standard. Pasul de culegere a performantelor, în
Chestionar este din 5 în 5 itemi.
Pentru obţinerea profilului stilistic integrat, indiferent la ce comunitate, se vor
însuma toate cele 350 de performanţe ale comunităţii de referinţă. Pentru obţinerea
profilului stilistic auto-evaluat, operaţiunea se limitează numai la datele şi numărul de
cazuri din eşantionul comunităţii studiate. Iar pentru obţinerea profilurilor etnice retro-
evaluate se culeg numai itemii cu performantele referitoare la comunităţile respectiv, din
cadrul grupurilor-martor.
Softul analizei de item este identic cu cel al analizei de stil, deosebirea esenţială
conform grilei Chestionarului PPN este numai pasul din 5 în 5 itemi. De asemenea, nu toate
operaţiunile sunt automatizate. Prima extragere a datelor, cu medii aritmetice pe fiecare
trăsătură, se prezintă ca un tablou identic cu structura itemilor din Chestionar. Departajarea
şi scalarea valorică a trăsăturilor modale, de la mediile cele mai ridicate spre cele mai
scăzute, într-un tablou final, atât în cazul analizei de item, cât şi a celei de stil, este o etapă
ulterioară care se realizează manual .
Mai trebuie de notat că, analiza matricială este superioară celei de item, întrucât
oferă o siguranţă sporită în interpretarea datelor. De exemplu, în cazul analizei de stil toate
abaterile standard sunt la nivel subunitar, aspect ce indică prezenţa în cadrul orientărilor
valorice, a unui grad mai mare de omogenitate a atitudinilor exprimate.
Astfel, în matricea stilistică a românilor remarcăm o prevalenţă a stilului cultural şi
afectiv pe primele locuri, urmate de manifestările stilului social pe un plan intermedian, iar
pe un al treilea plan apar manifestările de stiluri activ şi moral.
Anticipând din analiza stilistică a altor comunităţi, remarcăm la români, italieni, turci şi
ucraineni, dominanţa pe primul loc a stilului cultural, dar şi prezenţa pe ultimele locuri a stilului moral la
toate neamurile studiate. Aceste extreme valorice sunt o caracteristică mai largă, comună atât spaţiului
cultural dobrogean, cât şi acestui sfârşit de secol XX, cu valori morale pe ultimele locuri.
De asemenea, în cadrul fiecărei dominante stilistice, poziţia itemilor diferă
semnificativ de la un neam la altul. De exemplu, dominanta culturală este comună la
românii, italienii şi turcii din Dobrogea. Ea apare din aprecierea superioară a
tradiţionalismului din poziţiile 14, 4, respectiv 14 şi a credinţei religioase din poziţiile 9, 3
respectiv 1, cu toate diferenţele confesionale ortodoxe, catolice şi mahomedane, dintre ele.
(vezi anexa acestui paragraf), Pe diferite grupuri etnice, alte valori culturale precum
inteligenţa şi modernismul, au prezentat alte distribuţii. Respectiv, la italieni acestea s-au plasat
în poziţiile 4 şi 7; la români în poziţiile 17 şi 24; iar la turci în poziţiile 19 şi 38.
190
Mictat A.GÂRLAN
În privinţa stilului afectiv, aceste este plasat la români pe planul al doilea. Această
poziţie reprezintă o diferenţă specifică fără precedent la alte neamuri. De exemplu, stilul
afectiv la italieni şi turci apare pe planul trei, după cel activ. La români, în orientările
specifice ale predispoziţiilor afective notăm următoarele trăsături: ospitalitatea (poziţia 1),
simţul frumosului (poziţia 4), sau simţul umorului (poziţia 7), la care se adaugă o notă
foarte scăzută de agresivitate (poziţia 5o).
În comparaţie cu datele altor comunităţi, aceste valori apar pe alte poziţii.
De exemplu, ospitalitatea, simţul frumosului, simţul umorului sau agresivitatea la italienii
apar în poziţiile 24, 1, 16 şi 50, iar la turcii dobrogeni în poziţiile 25, 9, 36 şi 50 (vezi anexa
de la sfârşitul acestui paragraf).
Tabelul nr. 6
Matricea stilistică a românilor dobrogeni determinată prin auto şi retro-evaluare
Datele cuprind media aritmetică şi abaterea standard.
Profil Profil
Retro-evaluarea stilistică a românilor dobrogeni
Profiluri Stilistic stilistic
de către eşantioanele-martor din zona de contact
Români Auto-
Stilurile de Integrat evaluat Ruşi-
relaţionare Total Români Arm Greci Itali. Turci Tăt. Romi Lipov Ucr
cu itemii lor 350 50 30 30 30 50 50 30 50 30
CULTURAL
5-10-15-20- 4,31 4,4o 4,65 4,41 4,43 4,22 4,02 4,01 4,36 4,41
25-30-35- 0,89 0,86 0,80 0,78 0,73 0,98 1,oo 0,65 0,70 0,84
40-45-50
AFECTIV
4-9-14-19- 4,29 4,33 4,51 4,32 4,23 4,29 4,17 4,18 4,25 4,38
24-29-34- 0,83 0,82 0,47 0,76 0,85 0,86 0,94 0,59 0,75 0,77
39-44-49
SOCIAL
1-6-11-16- 4,28 4,26 4,69 4,29 4,39 4,16 4,08 4,22 4,31 4,36
21-26-31- 0,93 0,97 0,57 0,89 0,77 1,07 1,06 0,63 0,81 0,8o
36-41-46
ACTIV
3-8-13-18- 4,2o 4,22 4,58 4,23 4,14 4,19 4,oo 4,04 4,16 4,35
23-28-33- 0,88 0,95 0,74 0,83 0,8o 0,9o 0,95 0,58 0,75 0,87
38-43-48
MORAL
2-7-12-17- 4,oo 4,03 4,29 4,01 3,9o 3,95 3,92 3,92 3,96 4,08
22-27-32- 0,96 0,99 0,76 0,84 0,93 0,93 1,06 0,64 0,87 0,99
37-42-47
Un alt plasament specific românilor, constatat în planul trei, a fost stilul social.
De exemplu, comparativ cu alte neamuri, în grupurile turc şi italian acest stil s-a plasat în
planul patru. La români, orientările principale de fundamentare ale acestui stil, au fost:
ataşamentul faţă de România (2); sentimentul istoriei (3) şi preţuirea propriei identităţi
etnice (8). Alături de ele, cu unele nuanţe specifice, în orientarea acestui stil la români, se
poate nota cota mai ridicată de dominativitate din poziţia 21, comparativ cu cea a turcilor
din poziţia 45 sau a italienilor conlocuitori din poziţia 47.
În privinţa stilului activ la români, care este caracteristic muncii şi productivităţii, el se
înscrie pe o orientare mai restrânsă, pe direcţia unor manifestări terţiare. Pentru acest stil,
din prima jumătate a tabelului nostru provin puţine trăsături active cu caracter dominant,
respectiv numai independenţa din poziţia 10 şi hărnicia din poziţia 15. Majoritatea
191
valorilor stilului activ, figurează în a doua parte a tabelului final, spre poziţii slabe şi foarte
slabe, în tendinţe precum: capacitatea de iniţiativă (29), spiritul întreprinzător (37), simţul
răspunderii (40), spiritul comercial (42), disciplina şi organizarea (41) sau perseverenţa
până la finalizare (45).
În privinţa stilului moral, cu o frecvenţă modală integrată la cota 4,00; acesta s-a plasat
pe ultimul loc. Dar, după cum menţionam anterior, ultima poziţie a acestui stil a fost
constatată în toate comunităţile cercetate. După opinia noastră, unele componente cu
manifestare restrânsă din cadrul său, cum ar fi individualismul (46), fatalismul (48), sau
scepticismul (49), pot avea un aspect pozitiv. De exemplu, scepticismul şi fatalismul aflate
pe ultimele locuri, în opoziţie cu optimismul şi încrederea în forţele proprii, au o
încărcătură psihologică mai mare, faţă de pesimism sau predestinare. Dar, semnificative
sunt alte componente morale. Astfel, cu toate că prietenia şi omenia sunt preţuite la nivele
superioare (poziţiile 5 şi 11), restul valorilor echivalente acestui stil, respectiv tăria de
caracter (31) simţul onoarei (32) dispoziţia spre întrajutorare (34) cinstea şi onestitate (35)
spiritul de sacrificiu (39) la românii dobrogeni ocupă poziţii secundare, în cadrul sistemului
nostru axiologic.
Pe de altă parte, la fel de semnificativă este şi ultima poziţie ocupată de stilul moral în
toate comunităţile cercetate, care nu poate fi întâmplătoare. Decăderea generală a
atitudinilor morale o punem pe seama situaţiei confuze de tranziţie a valorilor,
caracteristică perioadei de tranziţie de după revoluţia din decembrie, cu ample manifestări
atât în România, cât şi în toate ţările Europei de Est. De aceea, atribuirea ei ca dominantă
negativă unei singure comunităţi poate fi o formulare riscantă.
În concluzie, deşi s-au aprofundat diferenţele de specific naţional la români, prin
diagnoze de relaţii, trăsături şi manifestări de stil - accentul principal al cercetării a fost
organizarea şi focalizarea cadrului metodologic de psihodiagnoză, pe principiul dublei
perspective, într-o comparaţie circulară a datelor grupului de referinţă, pe aceleaşi
dimensiuni, evaluate de mai multe grupuri-martor. Rezultatele obţinute au avut numai o
valoare demonstrativă faţă de acest model. În experimentul nostru, rămâne să verificăm în
continuare dacă aplicarea invariantă a cadrului metodologic avansat, va stimula cu aceeaşi
acurateţe şi alte diferenţe etnice, din alte grupuri naţionale. Temă pe care vom încerca să o
dezvoltăm în capitolele următoare.
192
Mictat A.GÂRLAN
4.7. Anexe
Tabelul nr. 7
Datele cuprind media aritmetică şi abaterea standard pe 5 trepte de intensitate.
Profil Profil
Profiluri Români Auto-
de către alte grupuri etnice martor din regiune.
Integrat Evaluat
Valori si Total Români Arm Greci Italie Turci Tătari Romi Ruşi Ucr
trăsături etnice 350 50 30 30 30 50 50 30 50 30
4,75 4,66 5,00 4,90 4,80 4,88 4,64 4,48 4,67 4,77
1. Ospitalitatea
o,6o o,63 o,oo o,40 o,92 o,48 o,75 o,51 o,59 o,43
2. Ataşamentul 4,68 4,66 4,93 4,73 4,90 4,30 4,46 4,93 4,69 4,87
faţă de România o,82 o,88 o,37 o,58 o,31 1,18 1,o7 o,37 o,8o o,56
3. Sentimentul 4,67 4,64 4,97 4,83 4,63 4,62 4,30 4,62 4,71 4,97
istoriei o,7o o,8o o,18 o,46 o,67 o,78 1,o2 o,49 o,6l o,18
4. Simţul 4,66 4,76 4,90 4,73 4,53 4,54 4,38 4,97 4,67 4,65
frumosului o,67 o,48 o,31 o,69 o,68 o,71 o,9o o,19 o,63 o,84
4,63 4,65 4,86 5,00 4,62 4,68 4,36 4,34 4,61 4,65
5. Prietenia
o,71 o,66 o,35 o,oo o,82 o,68 o,94 o,64 o,61 o,88
4,57 4,64 4,80 4,23 4,60 4,50 4,28 4,90 4,63 4,74
6. Mândria
o,74 0,63 o,48 1,o4 o,5o o,74 o,97 o,41 o,64 o,68
4,53 4,46 4,80 4,70 4,47 4,58 4,46 4,03 4,55 4,77
7. Simţul umorului
o,71 o,81 o,41 o,7o o,82 o,67 o,93 o,19 o,58 o,56
8.Preţuirea propriei 4,52 4,42 4,87 4,30 4,73 4,42 4,28 4,69 4,49 4,77
identităţi etnice o,87 0,93 0,43 1,26 o,45 1,o9 o,90 o,54 o,87 o,5o
9. Credinţa 4,52 4,68 4,87 4,77 4,60 4,38 4,18 4,86 4,43 4,19
religioasă 0,81 0,68 o,43 o,63 o,5o 0,88 1,o4 o,44 o,76 1,11
4,51 4,42 4,23 4,30 4,53 4,68 4,66 4,59 4,45 4,65
10.Independenţa
o,86 o,99 1,14 o,95 o,86 o,77 o,72 o,5o o,68 1,o5
4,48 4,34 4,93 4,83 4,60 4,58 4,20 3,62 4,59 4,68
11. Omenia
0,79 o,92 0,25 o,46 o,93 o,7o 0,95 o,49 o,64 o,48
12. Bunătatea 4,46 4,52 4,90 4,87 4,30 4,48 4,40 4,14 4,22 4,39
şi blândeţea o,81 o,86 o,31 o,43 o,99 o,84 o,86 o,99 o,74 o,72
13.Increderea în 4,42 4,61 4,66 4,60 4,40 4,40 4,48 4,00 4,27 4,34
forţele proprii o,75 o,64 o,55 o,81 o,72 o,95 o,68 o,27 o,7o 1,o1
4,42 4,62 4,07 4,10 4,73 4,18 4,26 4,93 4,41 4,68
14.Tradiţionalismul
0,91 o,75 o,78 1,37 0,45 o,98 1,o5 o,26 o,91 o,6o
4,38 4,46 4,87 4,60 4,57 4,36 4,32 3,62 4,45 4,10
15. Hărnicia
o,82 0,84 o,43 o,62 o,57 o,85 o,91 o,56 0,74 1,o1
16. Curăţenia 4,38 4,18 4,77 4,67 4,13 4,40 4,34 4,14 4,45 4,39
şi higiena o,83 o,96 o,94 o,55 1,04 o,86 o,77 o,35 o,61 1,o2
4,47 4,56 4,77 4,87 4,67 4,46 4,08 3,66 4,51 4,81
17. Inteligenţa
o,76 o,79 o,50 o,35 o,48 o,84 1,o1 o,55 o,58 o,4o
4,39 4,26 4,70 4,53 4,37 4,42 4,08 4,28 4,61 4,39
18. Adaptabilitatea
o,88 o,96 o,47 o,94 o,76 o,88 1,18 o,59 o,53 1,o2
19.Sentimentul 4,37 4,33 4,70 4,47 4,33 4,49 4,29 4,07 4,39 4,29
naturii o,87 o,94 o,65 1,o7 1,o6 o,87 o,94 o,26 o,7o o,97
4,36 4,38 4,83 4,57 4,40 4,36 3,98 4,00 4,41 4,45
20.Profesionalismul
0,83 o,92 o,46 o,9o o,72 o,8o o,96 o,27 o,81 o,93
4,36 4.50 4,45 4,43 4,57 3,71 4,20 4,52 4,47 4,66
21.Dominativitatea
o,99 0,66 o,95 1,28 o,63 1,26 1,18 o,63 o,77 o,61
22. Curajul şi 4,35 4,28 4,83 4,43 4,40 4,40 4,04 4,10 4,37 4,45
cutezanţa o,82 o,78 o,46 o,73 o,67 0,78 1,o1 o,98 o,81 o,77
23. Toleranţa 4,35 4,12 4,83 4,83 4,37 4,42 4,16 4,14 4,37 4,16
interetnică o,89 1,o6 o,53 o,38 1,oo 0,88 0,87 0,99 o,76 1,oo
4,34 4,52 4,59 4,60 4,47 4,20 4,04 3,79 4,33 4,61
24.Modernismul.
o,90 o,93 o,84 o,86 o,68 1,12 1,o4 o,82 o,56 o,62
4,32 4,16 4,80 4,83 4,37 4,14 3,90 3,93 4,47 4,61
25.Inventivitatea
o,89 1,oo o,48 o,38 0,81 o,99 o,89 1,1o o,58 o,92
193
Tabelul nr. 7 (continuare)

Datele cuprind media aritmetică şi abaterea standard pe 5 trepte de intensitate.
Profil Profil
Profiluri Români Auto-
de către alte grupuri etnice martor din regiune
Integrat Evaluat
Trăsături si Total Români Arm Gre Itali Turci Tătari Romi Ruşi Ucra
valori etnice 350 50 30 30 30 50 50 30 50 30
4,31 4,16 4,63 4,13 4,43 4,34 4,02 4,41 4,41 4,48
26.Optimismul
o,87 o,87 o,61 o,9o o,57 1,oo 1,17 o,5o o,67 o,96
4,30 4,52 4,73 4,43 4,20 4,16 3,90 4,14 4,29 4,58
27.Ambiţia
o,87 o,76 0,52 o,82 o,89 1,oo o,99 o,99 o,71 o,76
28.Evitarea 4,28 4,34 4,80 4,67 4,33 4,02 4,34 3,90 4,27 3,97
conflictelor o,86 o,72 o,48 o,66 o,88 1,13 o,72 o,77 o,91 o,87
29.Capacitate 4,26 4,30 4,67 4,27 4,13 4,36 3,88 4,14 4,14 4,61
de iniţiativă o,89 1,11 o,61 o,74 o,82 o,9o 1,o2 o,99 o,74 o,56
28.Receptivitate 4,25 4,40 4,80 4,53 4,37 4,14 4,28 3,34 4,29 4,00
la ideile altora o,99 o,93 o,55 0,63 0,93 1,28 o,97 o,94 o,71 1,13
31. Tăria de 4,22 4,34 4,67 4,17 4,20 4,04 3,86 4,48 4,27 4,19
caracter o,86 o,82 0,66 1,o2 o,76 o,83 1,o5 o,63 o,7o o,91
32.Simţul 4,21 4,22 4,73 4,37 4,37 4,24 3,84 4,03 4,12 4,23
onoarei o,88 0,89 o,52 o,96 o,67 o,96 1,o8 o,19 o,83 o,96
34.Comunicativi 4,19 3,96 4,77 4,43 4,10 4,30 3,94 3,93 4,29 4,16
cu sinceritate o,95 0,99 o,57 o,68 1,24 0,97 1,11 o,88 o,71 o,90
35. Dispoziţia 4,16 4,28 4,60 4,00 4,30 4,22 4,04 3,52 4,16 4,26
de întrajutorare o,88 o,73 o,72 1,o2 o,7o o,84 1,o1 o,57 o,9o 1.o3
4,16 4,20 4,80 4,50 3,93 4,22 3,92 4,21 4,14 3,68
35.Onestitatea
0,95 0,95 o,55 0,82 o,91 o,82 o,99 0,98 o,79 1,33
4,13 3,92 4,73 4,07 4,30 4,12 4,04 4,10 4,04 4,06
36. Solidaritatea
o,91 1,o7 o,53 o,87 o,53 1,o4 o,90 o,98 o,79 1,oo
37.Spiritul 4,12 4,10 4,57 4,20 3,63 4,10 3,86 4,03 4,10 4,65
întreprinzător o,83 o,91 o,73 o,66 o,85 o,79 o,93 o.91 o,68 o,49
4,11 4,42 4,60 3,83 4,43 4,24 3,80 3,17 4,10 4,32
38.Realismul
o,92 o,78 o,5o 1,21 o,82 o,77 o,93 o,97 o,8o o,7o
39.Spiritul 4,10 4,06 4,63 4,03 4,10 3,96 3,92 4,41 4,12 3,90
de sacrificiu o,98 1,o8 1,o3 0,85 1,o9 1,o1 o,97 o,73 0,83 1,o4
40. Simţul 4,09 4,16 4,70 4,13 4,00 4,00 3,82 4,24 4,08 3,94
răspunderii o,9o o,93 0,65 1,14 o,79 o,97 o,85 0,64 o,73 1,o6
41.Disciplina 3,98 4,30 4,60 3,97 4,10 4,10 3,62 3,62 3,65 4,00
şi organizarea o,99 o86 o,81 o,96 o,88 o,89 1,21 o,56 o,95 1,13
42. Spiritul 3,97 3,46 4,37 3,67 3,80 3,88 3,78 4,52 4,18 4,45
comercial o,97 1,11 1,oo o,66 0,71 1,02 1,22 o,57 o,7o o,68
3,95 4,26 4,60 3,73 4,07 3,72 3,32 3,86 4,20 4,03
43.Spirit critic
0,98 o,9o o,62 o,91 1,o5 1,11 1,o8 o,58 o,82 o,91
3,93 4,14 4,17 3,67 4,07 3,58 3,96 3,93 4,02 3,87
44.Imitativitatea
1,o6 1,o9 0,99 o,84 1,o8 1,26 1,14 o,59 1,o3 1,o6
3,89 4,04 4,30 4,00 3,83 3,62 3,64 3,66 3,88 4,32
45.Perseveranţa
0,98 1,19 1,07 o,83 1,o5 1,o7 0,96 o,55 o,81 o,75
3,61 3,76 3,57 3,13 3,33 3,44 3,54 4,17 3,39 4,35
46.Individualism
1,19 1,22 1,68 1,07 1,12 1,o5 1,25 0,97 1.,oo o,8o
47.Supuşenia 3,61 3,86 4,50 3,07 3,83 3,74 3,34 3,07 3,43 3,68
şi obedienţa 1,21 1,14 o,63 1,62 o,99 1,37 1,19 0,26 1,26 1,14
3,30 3,56 3,13 2,97 2,80 3,08 3,88 3,45 3,14 3,42
48.Fatalismul
1,18 1,07 1,o4 1,13 1,13 1,21 1,24 0,69 1,35 1,18
3,12 2,86 3,00 3,13 2,77 3,02 3,64 2,97 3,08 3,48
49. Scepticismul
1,18 1,59 o,83 1,11 1,19 1,19 1,1o o,5o 1,o6 1,29
2,59 2,74 1,60 1,80 2,30 2,82 2,96 3,07 2,43 3,19
50 Agresivitatea
1,31 1,63 1,o4 1,10 1,12 1,34 1,29 0,65 1,17 1,08
194
Mictat A.GÂRLAN
Bibliografie
1 Istoria României – Moştenirea Timpurilor Îndepărtate, volumul I, Academia Română;

Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologice, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001
2 Suceveanu, Alexandru, Viaţa economică în Dacia romană, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1977
3 Dio Cassius , Istoria romană , Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1973
4 Constantinescu, Dinu-Teodor - Construcţii monumentale,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989,

5 Lipsius R.A. and M. Bonnet, Acta Apostolorum Apocrypha, 3 vol. Leipzig, 1891–1903.
6 Tertulian , Tratate dogmatice şi apologetice , Editura Polirom , Bucureşti, 2007
7 Lungu Virgil, Creştinismul din Scythia Minor în contextul vest-pontic,
Sibiu-Constanţa, Editura Tenis Club Sen, 2001
8 Giurescu C. Constantin, Ştiri despre populaţia românească din Dobrogea în hărţi medievale şi moderne,
Muzeul de Arheologie Constanţa, 1975
9 Mehmet Ali Ekrem - Din istoria turcilor dobrogeni, Editura Kriterion, Bucureşti 1994.
10 Slăvescu, Victor Corespondenţă între Ion Ionescu de la Brad şi Ion Ghica 1846-1874
Editura Academiei Române , Studii şi Cercetări, Bucureşti , 1943
11 Tufescu Victor, Însemnări dintr-o corespondenţă de la 1850,
Extras din revista Balcania, V1, Bucureşti, 1942
12 Arbore Alexandru, Însemnări asupra cerchezilor, grecilor şi arabilor din Dobrogea ,
Analele Dobrogei, anul III, 1922.
13 Dobrogea, Cincizeci de ani de viaţă românească, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2003.
14 Dabija A. Grigore, Cadrilaterul bulgar de un Român,
Atelierele Socec, Societate Anonimă, Bucureşti, 1913
15 Voicu T. şi Constantinescu P., Monografia oraşului Tulcea, Institutul de Arte Grafice al
ziarului ,,Dobrogea Jună”, Constanţa, 1928
16 Borodi Elena şi Popa Iona, Monografia Constanţei, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1980
17 România interbelică, internet
18 Djuvara Neagu (coordonator), Aromânii. Istorie. Limbă. Destin,
Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996
19 Muşi Th. Vasile, Un deceniu de colonizare în Dobrogea -Nouă, 1925-1935, 1935
20 Regina Maria de România, Cum am ajuns la Tenha Juvah , în Analele Dobrogei,
anul IX, vol. II, Editura Glasul Bucovinei, Cernăuţi, 1928

21 Arbore Constantin, La culture roumaine en Dobroudja, Extrait Dobroudja , Bucarest, 1938
22 Arbore P. Alexandru, Caracterul etnografic al Dobrogei sudice (Din epoca turcească până la 1913)
Editura Glasul Bucovinei, Cernăuţi, 1938
23 Constantinescu Mirceşti - Ezibei un sat dobrogean, Editura Bucovina, 1935
24 Brătescu Constantin, Populaţia Dobrogei, Analele Dobrogei, nr. 9, anul 1928
25 Ciorbea Valentin, Atanasiu Carmen: Flota maritimă comercială română: un secol de
istorie modernă (1895-1995), Editura Fundaţiei "Andrei Şaguna", Constanţa, 1995
26 Mătăsaru Aurel Preda , Tratatul între România şi Bulgaria, semnat la Craiova
la 7 septembrie 1940, trecut şi prezent, Editura Lumina Lex , Bucureşti, 2004
27 Constantin C. Gurescu (coordonator), Istoria României în date,
Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1972

28 Ioniţoiu Cicerone, Cartea de aur a rezistenţei româneşti împotrivă comunismului,
Revizuită Florin Ştefănescu Vol. I–II Tipografia Hrisovul, Bucureşti, 1995.
29 Ioniţoiu Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, ucişi. Vol. I–X
195
Coordonator - Domniţa Ştefănescu, Editura Maşina de Scris, Bucureşti, 2000

30 Mihai Pelin (coordonator), Cartea Albă a Securităţii, Serviciul Roman de Informaţii,
Editura Presa Românească, Bucureşti, 1996
31 Constantin Ionaşcu, Rezistenţa anticomunistă în Dobrogea, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2000
32 Elena Borodi şi Ioan Popa, Monografia Constanţei, Editura Sport – Turism , Bucureşti, 1980
33 Jean Stoenescu Dunăre, Canalul navigabil de la Dunăre la Mare (Cernavoda – Constanţa)
şi perspectiva unei baze navale la lacul Taşaul, în Analele Dobrogei,

anul XI, facs. 1-12, pag. 175-180, Ed. Glasul Bucovinei, Cernăuţi, 1930
34 Hotărârea Guvernului nr. 1109 din 18.X. 1990, cu privire la
liberalizarea preţurilor şi măsuri de protecţie socială
35 Fischer Iancu, Latina dunăreană, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985
36 Sala Marius, De la latină la română, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998
37 Iorga Nicolae, Românii şi slavii. Românii şi ungurii,
Editura Institutului sud-est european, Bucureşti, 1922
38 Sextil Puşcariu, Istoria limbii române, Epoca veche, Sibiu, 1921,
reeditare Bucureşti, Editura Eminescu, 1987
39 Rosetti Alexandru, Istoria literaturii române. De la origini până la începutul secolului al XVII-lea,
Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1986
40 Ion Bogdan, Cronicile slavo-române din secolele IV – XVI, Editura Academiei R.P.R. Bucureşti , 1959
41 Densuşianu Ovid Istoria limbii române, vol. I –II, Editura Socec, Bucureşti, 1901 – 1938,
reeditata de Editura Paralela 45, Bucureşti, 2006

42 Olteanu Pandele (coord.), Slava veche şi slavona românească,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975
43 Păcurariu Mircea, Sfinţi daco-români şi români,
Trinitas Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 1994.
44 Densuşianu Ovid, Candrea I. Aurel, Dicţionarul etimologic al limbii române, Elemente latine,
Editura SOCEC, Bucureşti, 1907-1914
45 Şăineanu, Lazăr Influenţa orientală asupra limbii şi culturii române,
vol. I-II, Editura Socec, Bucureşti, 1900
46 Muşina Alexandru, O ţară turcită, Revista România Literară, nr. 19 / 2003
47 Iorga Nicolae, Istoria românilor prin călătorii, Editura Eminescu, Bucureşti, 1981
48 Cărtărescu Mircea, Levantul, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003.
49 Neagu Djuvara, Între Orient şi Occident: Ţările Române la începutul epocii moderne, 1800 – 1848,
Editura Humanitas, Bucureşti, 2005
50 Arvinte Vasile, Influenţa greacă asupra limbii române. Împrumuturile directe din greaca bizantină,
Analele Universităţii Al. I. Cuza - Iaşi, Secţiunea III, Limbă şi literatură, XII, fasc. 1, Iaşi, 1966
51 Filitti Georgeta Penelea, Memoriile Principelui Nicolaie Suţu, Mare logofăt al Moldovei, 1789-1871,
Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997
52 Haralambie Mihăescu, Influenţa grecească asupra limbii române până în secolul al XV-lea
Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1966
53 Leonidas Rados, Societatea Junimea şi interesul pentru studiile bizantine,
Anuarul Institutului de Istorie A.D.Xenopol – Iaşi, XLI, 2004
54 Manoli Adela, Căile de pătrundere a elementelor de origine greacă în limba română,
Teză de doctorat, Institutul de Filologie, Chişinău, 2008
55 Drăganu Nicolae, Elemente germane şi săseşti, în revista Dacoromania nr. III, Cluj, 1922/1923
56 Wolf, Johann Kleine Banater Mundartenkunde, Editura Kriterion, Bucureşti, 1975
57 Oprea Ioan, Rolul limbii germane la formarea terminologiei filozofice româneşti, Interferenţe culturale
româno-germane, Rumänisch-deutsche Kulturinterferenzen, Editura Universităţii „Al. I. Cuza, Iaşi, 1986,
196
Mictat A.GÂRLAN
58 Cujbă Cornelia, Influenţa germană asupra vocabularului limbii române literare contemporane,
Editura Paideia, Buc, 1999
59 Mic dicţionar enciclopedic, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, l972
60 Sala Marius (coord), Mihaela Bîrlădeanu, Maria Iliescu, Liliana Macarie, Maria Theban,
Ioana Rădulescu, Ioana Nichita, Mariana P. Hanganu, Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988
61 Boris Cazacu şi Rosetti Alexandru, Istoria limbii române literare, Editura Minerva, Bucureşti, 1971
62 Graur Alexandru, Tendinţe actuale ale limbii române, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1968
63 Goldiş Ana Poalelungi, L’influence du francaise sur le roumain, Belles Lettres, Paris, 1973
64 Dimitrie Macrea, Probleme ale structurii şi evoluţiei limbii române,
Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982
65 Giuglea George, Cuvinte româneşti şi romanice. Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1983
66 Theodor Hristea, Sinteze de limba română, Editura Albatros, Bucureşti, 1984
67 Bârlea Petre Gheorge, Bârlea Roxana Magdalena,
Lexicul românesc de origine franceză, Ed. Bibliotheca, Buc. 2000
68 Butiurcă Doina, Influenţa franceză, în vol. Conferinţă internaţională:
Integrarea europeană între tradiţie şi modernitate, Târgu Mureş, 2005
69 Avram Mioara, Studii de morfologie a limbii române, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005
70 Călăraşu Cristina, Globalizare lingvistică si anglicizare, în Aspecte ale dinamicii limbii române actuale vol. II
(coordonator Gabriela Pană Dindelegan), Editura Universităţii Bucureşti, 2003
71 Ciobanu Georgeta, Anglicisme în limba română, Editura Amphora, Timişoara, 1996
72 Stoichiţoiu Ichim Adriana, Aspecte ale influentei engleze în româna actuală, în vol.
Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influente, creativitate, Editura ALL, Bucureşti, 2001
197
Diagnoze de specific etnic în comunitatea turcă
Capitolul V.
DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC
ÎN COMUNITATEA TURCĂ
5.1. Scurt istoric
Turcii din România şi mai ales cei din Dobrogea, sunt o comunitate veche cu peste
şapte secole de descendenţă, care în peisajul de astăzi al minorităţilor din ţara noastră face
o notă aparte prin cultura lor islamică. Prima consemnare documentară a prezenţei unor
turci preotomani pe actualul teritoriu al României este în anul 1264 după Hristos,
respectiv 662 după anul Hegirei (din calendarul islamic), când în urma unor atacuri
mongole asupra Imperiului selgiucid, sultanul Izzeddin Keykavuz al II-lea s-a retras cu
trupele sale din Anatolia spre Gurile Dunării. Ei vor traversa Bosforul şi vor trece în
Balcani cu acordul lui Mihail al VIII-lea Paleologul, mare împărat al Imperiului Bizantin,
pentru apărarea graniţelor din nordul acestui imperiu. Noua aşezare a turcomanilor a fost
numită Babadag, după numele liderului musulman Sari Saltuk Baba, decedat în această
localitate în anul 1304 cu un mauzoleu venerat până în zilele noastre pentru rolul
covârşitor în islamizarea popoarelor turanice de la Marea Neagră, până în Caucaz. Dar,
colonizarea intensivă a acestei regiuni are loc după anul bătăliei de la Varna (1444), după
care Dobrogea va rămâne otomană până în momentul păcii de la Berlin (1878). În acest
timp localitatea Babadag, mulţi ani a fost garnizoană militară, dar şi important centru
cultural, prin deschiderea unui Medrese / Epitropie de instruire hogi şi învăţători precum şi a
unui Kadiat / Judecătorie pentru litigii de drept islamic şi privat. Pe plan regional, specific
acestor secole de administraţie turcească a fost funcţionarea unor wakîfuri ca fundaţii
neguvernamentale, confesional-islamice, non-profit cu mare contribuţie la dezvoltarea
identităţii culturale. Cele mai cunoscute au fost wakîful de Mangalia, înfiinţat de principesa
Esmahan Sultan (1590) şi wakîful de Babadag înfiinţat de Gazi Ali Paşă (1610), cel care
alături de domnitorii Ghica Vodă şi Şerban Cantacuzino au participat sub comanda
vizirului Kara Mustafa Paşa la asediul Vienei (1683). Date despre activitatea acestor
vakîfuri au fost consemnate în sec. XVII de cronicarul otoman Evlia Celebi, tradus şi în
lb. română (Mustafa A. Memet, 1965). După pacea de la Berlin din anul 1878, Dobrogea
se desprinde de Imperiul otoman şi trece la Principatul României care va prelua şi
problemele administrative ale acestei populaţii. În acele vremuri, deşi statul român a emis
foarte repede o Lege specială de organizare a Dobrogei (1878) prin care toţi cetăţenii otomani au
devenit cetăţeni români, problemele confesionale şi mai ales cele de proprietate nu s-au
putut reglementa. Traducerea actelor de proprietate ale turcilor localnici din osmana veche
în limba latină a românilor nu s-a putut realiza din lipsa funcţionarilor calificaţi. La adresa
funcţionarilor s-au formulat mai multe acuzaţii de rea – credinţă. De aceea între anii 1880 -
1910 se va ridica un prim exod de populaţie turcă din România. În numai 30 de ani
198
Mictat A.GÂRLAN
numărul comunităţii scade rapid de la 134.662 persoane în anul 1879, la 40.626 persoane
în anul 1910 (Mehmet A. Ekrem, pag. 103). Pentru a mai tempera migraţia turcă din
Dobrogea şi mai ales a stăvili tendinţele de colonizare bulgară a regiunii, statul român va
trece la o politică de deschidere culturală faţă de minoritatea turcă. În anul 1891, la
iniţiativa ministrului Spiru Haret se redeschide Seminarul Musulman de la Babadag, care se
va muta într-o clădire nouă la Medgidia în anul 1910. În anul 1906, Casa Regală va
construi 2 mari Moschei musulmane, una la Constanţa şi alta la Bucureşti. Cea de la
Constanţa s-a păstrat până în zilele noastre ca cea mai frumoasă piesă de arhitectură
islamică din ţară. În Parlamentul României de atunci pentru această minoritate se vor
stabili patru locuri, două pentru deputaţi şi două pentru senatori. Deschiderile pentru
turcii din România din preajma primului război mondial, într-un moment în care statele
europene atacau din toate părţile vechiul Imperiu otoman, ajuns într-o stare de haos, a
permis chiar apariţia unei emigraţii din Imperiu spre România. În anul 1923, în urma
tratatului de pace de la Lausanne, România va mai prelua de la fostul Imperiu şi mica
insula Ada – Kaleh de pe Dunăre cu cca. 500 de locuitori turci (Ahmet Ali, 1937).
Cu aceste evenimente, la Recensământul din anul 1930 în România se consemna
prezenţa a 154.772 de turci musulmani şi a 105.750 de turci creştini (găgăuţi). În perioada
interbelică, în România, autorul Mehmet A. Ekrem prezintă date pentru cca. 40 de
publicaţii turceşti, cu difuzare redusă şi mai ales de redusă longevitate. Interesant este că
până în perioada anilor 1925, publicaţiile apărute în România, erau scrise într-o limba turcă
din osmana veche. După anul 1930, apar scrieri de lb. turcă cu litere latine, inclusiv ziare
bilingve cu lb. română. Din presa vremii Mehmet A. Ekrem notează ziarul Hayat / Viaţa
apărut în anul 1921 la Constanţa. Un ziar bilingv a fost Halk / Poporul (1936) editat de dl.
Hamdi Nusret, la Medgidia cu articole din partea lui Mehmet Niyazi, Iusuf Isa Halim,
Ismail Ziyaeddin, Ulkusal Mustecip, iniţiator al ziarului Turk Birligi / Uniunea Turcă (1930)
şi al revistei Emel / Idealul (1935). Alţi publicişti şi editori de presă au fost Mustafa Lutfi,
Habib Hilmi fondator al ziarului Hak Ses / Vocea Dreptăţii (1929), Ismail Ergun editor al
ziarului Tuna / Dunărea (1936) şi alţii. Dar pentru perioada interbelică, ca scriitor de limbă
turcă, o figura emblematică rămâne dr. Ibrahim Temo. Născut la 1865 în Ohrida (azi în
Macedonia) este absolvent al facultăţii de medicină militară din Istanbul (1889) cu un
doctorat în oftalmologie obţinut la Sorbona (1902). În 1889 ca medic militar este membru
fondator al Asociaţiei Uniune şi Progres, cu un program de laicizare şi modernizare a statului
turc-otoman, care a avut un rol major în Revoluţia Junilor Turci de mai târziu şi în urmă
căreia în 1895 va fi declarat duşman al Imperiului otoman şi condamnat la moarte în
contumancie. Va emigra în Dobrogea, unde protejat de autorităţile româneşti deschide
cabinete medicale la Medgidia, Constanţa, Babadag şi Hârşova. La Medgidia ridică o vilă
cu 20 de camere care va fi locuinţă, spital şi cabinet de consultaţii în acelaşi timp. Pe la
1900 este autor de articole la gazeta Peninsula Balcanică editată de Ştefan Mihăileanu,
asasinat de comitangiul bulgar Stoian Dimitrov, după care şi el va suporta o tentativă de
otrăvire din partea unui alt comitangiu (Tahsin Gemil, 1970). În 1901, va muta vechiul
Seminar musulman de la Babadag la Medgidia, cu refacerea programei şcolare pentru a
forma nu numai preoţi islamici, ci şi învăţători de limbă turcă pe plan local. Ca intelectual
de înaltă ţinută, vorbitor de turcă, română, franceză şi albaneză, va întreţine la Medgidia
două reviste: Tevsik/ Îndrumarea (1910-1912) şi Işik/ Lumina (1914-1916) perioadă în care
va publica primul dicţionar româno-turc în două volume şi primul manual de limbă turcă
din România. De notat că Ibr. Themo va milita pentru trecerea limbii turce de la alfabetul
199
arab la cel latin, insistenţă pentru care va fi poreclit şi ,,Themo latinistul”. În primul război
mondial luptă alături de trupele române cu gradul de căpitan medic militar. După război
este ales, mai întâi primar de Medgidia şi mai apoi deputat liberal în Parlamentul României
până în 1940. Se stinge din viaţă în anul 1945 şi este înmormântat la Cimitirul musulman
din Medgidia, regretat ca o legendă vie de o întreagă generaţie. Dar lucrarea sa cea mai
interesantă, cu caracter autobiografică este Ittihad ve terakki cemiytinin teşekkurlu ve hidemati
vataniye ve inkilabi milliyedair hatiratim / Amintirile mele privind înfiinţarea Asociaţiei Uniune şi
Progres şi serviciile mele în slujba revoluţiei naţionale, editată la tipografia sa din Medgidia în anul
1939. Lucrarea este semnificativă pentru cuprinderea unor mari evenimente din sud-estul
Europei între anii 1880 – 1940, dar care a rămas netradusă în limba română până în
prezent, deşi în spaţiul turc a avut mai multe ediţii. Un exemplar al acestei cărţi ci litere
latine, din ediţia anului 1939, se mai păstrează la Biblioteca Academiei Române din
Bucureşti. Faţă de schimbările care aveau loc în Turcia noile publicaţii aducea în România
evenimente kemaliste, cu reforme revoluţionare în acel timp care au schimbat până şi
îmbrăcămintea oamenilor cu renunţare la fes, văl, şalvari şi prin care lumea turcă se va
integra treptat în moda europeană. La fel de semnificativ pentru momentul de atunci este
faptul că turcii din România erau absolvenţi cu două certificate şcolare, unul de 4 sau 7
clase de la şcoala românească şi altul similar de 4 sau 7 clase de la şcoala turcească. Iar
între anii 1935 – 1940 în aceeaşi zonă, tot vara, la Bazargic a funcţionat un teatru turc.
După al doilea război mondial acest sistem de învăţământ va dispare.
După anul 1935, când în Europa au apărut semnele celui de al doilea război
mondial, cu apariţia unor legi rasiale împotriva evreilor, a fost un moment care au speriat
toate minorităţile. Faptul că în marea conflagraţie Turcia a rămae neutră, iar după război
tot estul Europei a intrat sub ocupaţie sovietică, acestea au fost motive pentru un al doilea
val de migraţie. Majoritatea celor plecaţi s-au aşezat în Turcia europeană, în preajma
oraşelor Edirne, Ceanakkale, Tekirdag, Ciorlu, Istanbul, etc. În urma acestor migraţii, în
anul de Recensământ 1956, în România mai erau 14.329 de turci, ceea ce faţă de perioada
Recensământului din anul 1930 reprezintă un exod de cca. 130.000 de persoane plecate, în
condiţiile în care toate bunurile acumulate în generaţii au fost lăsate în proprietatea statului
român. După război, instaurarea regimului comunist din anii 1945 – 1990 pentru toate
minorităţile inclusiv cea turcă a însemnat un dezastru. Între anii 1954 – 1956 s-au închis
toate şcolile cu predare limbă turcă maternă. În anul 1959, biserica turcească din parcul
Carol, remarcabil monument istoric şi arhitectural pentru oraşul Bucureşti, a fost
demolată. Reconstrucţia ei în anul 1969 s-a realizat numai în urma unor reclamaţii
internaţionale. În anul 1963 s-a desfiinţat şi Seminarul Musulman de la Medgidia, iar mulţi
imami şi hogi pentru convingerile lor islamice au suportat ani grei de închisoare. Sali
Regep, imam al comunităţii din Bucureşti a stat la închisoare 14 ani. Ali Becmambet hoge
în comuna Valu lui Traian a fost condamnat la 20 ani muncă silnică, Yusuf Irismambet,
hoge de Constanţa, a fost condamnat în anul 1952 la muncă silnică pe viaţă (C. Ionaşcu,
2004). În anul 1968 insula Ada – Kaleh a fost scufundată în lacul de acumulare al
hidrocentralei din cotul Dunării, iar populaţia turcă a fost risipită şi expropriată de casele şi
terenurile ei în favoarea statului comunist român. În anul 1975 s-a închis şi secţia de limbă
turcă a Universităţii Bucureşti, astfel că după anul 1980 toate gradele de învăţământ de
limbă turcă maternă au fost desfiinţate. În urma presiunilor, după anul 1980 s-a ridicat al
treilea val de plecări, în majoritate ilegale, în care familii întregi au fugit din ţară cum au
putut. Această situaţie nu a fost specifică doar minorităţii turce pentru că în toată perioada
200
Mictat A.GÂRLAN
comunistă la fel au migrat ilegal din România multe alte familii de evrei, saşi, greci, numai
cu valiza în mână. Astfel, la Recensământul din 1992 în România mai erau 29.832 de turci.
Cele mai interesante evenimente în viaţa comunităţii apar după anul 1990, odată cu
deschiderile sociale şi politice care s-au produs. În acel an, în urma liberalizării vizelor
vamale dintre Turcia şi România a apărut un mare tranzit turistic care s-a menţinut ridicat,
în ambele sensuri până în prezent, cu rol important pe direcţia unei schimbări pozitive în
imaginea publică a turcilor din România. După anul 1995, s-a reînfiinţat Seminarul
Teologic Musulman de la Medgidia, cu aceleaşi atribuţii sub forma liceului pedagogic
Mustafa Kemal Ataturk. În anul 1990 s-a înfiinţat organizaţia Uniunea Democrată Turcă din
România cu sediul central la Constanţa. Această organizaţie în cursul a 3 legislaturi a trimis
în Parlament 3 deputaţi. Obiectivele declarate ale organizaţiei nu diferă de cele ale altor
uniuni etnice, respectiv: păstrarea aspectelor de identitate prin manifestări neîngrădite de
limbă şi religie, menţinerea unei coexistenţe paşnice cu populaţia majoritară, menţinerea cu
Turcia a unor relaţii de tranzit liberalizat şi fără vize. De asemenea, în acest timp s-au
înfiinţat un mare număr de firme mici şi mijlocii turceşti care s-au reunit în 3 organizaţii,
respectiv: Camera de Comerţ şi Industrie România – Turcia (1992), Asociaţia Oamenilor de Afaceri
Turci din România (1997) şi Asociaţia Investitorilor Turci din România (2001) toate cu sediul în
Bucureşti. Astfel, la Recensământul din anul 2002 în România erau înregistraţi 32.596 turci,
din care în Bucureşti se notează existenţa a 2.473 de persoane declarate turce în mod
oficial, faţă de 700 turci în anul 1992. De asemenea, după anul 1995, la cererea
Inspectoratelor şcolare teritoriale din Tulcea şi Constanţa au început să se publice şi
manuale de limbă turcă pentru clasele I–VIII. De notat, reapariţia presei minoritare turce
în România, cu circulaţie restrânsă, dar semnificativă pentru comunitate. În anul 1993 la
Constanţa apare gazeta Hak Ses / Vocea Dreptăţii. În anul 1997 la Galaţi apare revista Tuna
Mektuplarî / Scrisori Dunărene. La Bucureşti se publică revista Zaman / Timpul din anul
1998, ziarul Hayat / Viaţa din anul 1999, ziarul Gurbetci / Pribeagul din anul 2004 şi ziarul
Anayurt / Patria din anul 2005. În jurul acestor publicaţii s-a format o nouă generaţie de
redactori şi intelectuali. La fel de specifice sunt şi manifestările de viaţă religioasă. Turcii
din România sunt musulmani suniţi şi în mod oficial au un Muftiat, respectiv Episcopie,
membră a Secretariatului General al Cultelor din România. Ei sărbătoresc venirea
primăverii, respectiv Nevruzul în luna martie, timp de 3 –7 zile şi leagă acest moment de
naşterea lui Ali, fiul profetului Mohamed. Alte sărbători sunt Ramazan Bairamul şi Kurban
Bairamul, care în terminologia creştină sunt Postul Paştelui şi Sărbătoarea Paştelui. În
Dobrogea, sărbătoarea se mai numeşte şi Şeker Bairamul / Bairamul cel dulce, pentru că la
momentul ei în orice familie se servesc o varietate de dulciuri. Sărbătoarea ţine 3 zile şi
este prilej de vizite şi împăcare pentru toţi credincioşii cultului. Cele 30 de zile
premergătoare de post negru nu au relevanţă dacă în cursul Ramazanului / Postului,
musulmanii nu s-au împăcat între ei. La 70 de zile după această sărbătoare urmează Kurban
Bairamul / Ziua Sacrificiului, echivalent în lumea creştină cu Crăciunul. În ultima săptămână
dinaintea Ramazanului, copiii practică colinde la casele membrilor comunitari cu recitări de
cântece sacre din Coran, precum: Luna Ramazanului Sfânt, Slujba de Seară sau Slujba de Rămas
Bun. Un eveniment confesional important este şi obligaţia de pelerinaj la Mecca, îndatorire
sfântă specifică şi pentru turcii din România. Cel întors din pelerinaj capătă titlul
confesional de hagiu şi are dreptul moral de a ţine slujbe liturgice (dar numai în absenţa
unui hoge / popă) şi de a rezolva conflicte familiale / patrimoniale sau tentative de divorţ,
cuvântul lui fiind considerat sfânt.
201
5.2. Structura grupurilor de cercetare a comunităţii turce
Studiile de teren mai ales pe comunităţi mici, care teritorial pot fi foarte răspândite
sau în localităţi greu accesibile, reprezintă o mare problemă de acces, de timp şi costuri,
mai ales când acest aceste minorităţi sunt de altă religie, faţă de cea a populaţiei majoritare.
În cazul comunităţilor turce şi tătare din Dobrogea acestea au fost condiţiile de ansamblu
ale cercetării noastre, situaţie care a impus o largă documentare. O primă sursă este
lucrarea Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor - Structura Etnică şi Confesională - Comisia
Naţională pentru Statistică, Bucureşti, 1995, dar care oferă date numai până la nivel de
judeţe, oraşe şi municipii. Pe baza acestei lucrări, localităţile din România cu densitate de
peste 100 persoane turce sunt următoarele: Constanţa – 18.355, Medgidia – 3977,
Mangalia –1691, Babadag – 1155, Hârşova – 750, Bucureşti – 927, Cernavoda – 622,
Călăraşi - 469, Măcin - 422, Ovidiu – 343, Isaccea –160, Eforie -155, Brăila – 126,
Năvodari – 122. Această amplă lucrare cu Recensământul Populaţiei 1992 nu oferă date de
structură etnică până la nivel de sate şi comune. De notat că la recensământul următor din
anul 2002, cu date publicate în lucrarea Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor – martie 2002,
vol. IV - Structura Etnică şi Confesională, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2004 a fost
eliminat tot capitolul cu privire la structura etnică şi repartizarea teritorială pe localităţi.
În datele acestui Recensământ 2002 repartizarea teritorială şi structura etnică a României se
prezintă numai la nivel de judeţe, fără localităţi.
Astfel, în lipsa altor surse, pentru o informare asupra locuitorilor turci din comune,
sate şi cătune ne-am adresat şi Uniunii Democrate Turce din România, asociaţie cu sediul la
Constanta, de la care pe acelaşi criteriu al localităţilor cu densitate peste 100 persoane
turce în zona Dobrogei, suplimentar faţă de datele de mai sus, am primit următoarea
distribuţie pentru anul 1995: Constanţa-9.018, Medgidia – 4056, Mangalia – 1709, Eforie -
212, Harşova -983, Cernavoda - 546, Băneasa – 100, Osmancea – 770, Fântâna Mare –
363, Făurei – 854, Dobromir – 1326, localitate 563 * Lespezi 253 * Valeni 510) ,
Tehirghiol – 361, Cobadin - 1148, Ovidiu – 356, Tuzla – 244, Castelu – 610 şi Agigea –
150. Din toate aceste date, după cum se observă, minoritatea turcă din România are o
concentrare de cca. 80 % în spaţiul dobrogean. Această răspândire a servit la constituirea
grupului de referinţă turc, care a oferit o perspectivă internă asupra acestei comunităţi,
compus din 50 persoane / evaluatori, distribuite la modul următor :
- 20 din municipiul Constanţa
- 7 din municipiul Tulcea
- 7 din Medgidia, jud. Constanţa
- 5 din oraşul Isaccea, jud. Tulcea
- 4 din oraşul Cobadin, jud. Constanţa
- 3 din oraşul Babadag, jud. Tulcea
- 3 din oraşul Măcin, jud. Tulcea
- 1 din Murfatlar (Basarabi) jud. Constanţa
202
Mictat A.GÂRLAN
Pe principiul dublei perspective, pe care s-a proiectat întreaga cercetare,

comunitatea turcă a fost retro-evaluată de opt grupuri etnice martor, compus din 300 de
persoane, atât din localităţile conlocuitoare, cât şi din alte localităţi dobrogene, respectiv :
- 82 din municipiul Constanţa
- 78 din municipiul Tulcea
- 10 din Murfatlar (Basarabi) jud. Constanţa
- 20 din oraşul Cobadin
- 19 din comuna Greci
- 13 comuna Slava Rusa
- 12 comuna Murighiol
- 12 din comuna Sarichioi
- 9 din oraşul Babadag
- 9 din comuna Izvoarele
- 7 din oraşul Macin
- 4 din oraşul Isaccea
- 3 din oraşul Medgidia
- 2 din comuna Castelu
- 2 din Sulina.
Această structură a grupurilor-martor pentru retro-evaluarea turcilor dobrogeni, s-a constituit
din subloturi de: români, armeni, greci, italieni, tătari, ruşi-lipoveni, ucraineni şi romi, care
fiecare au oferit variante de evaluare, din diferite perspective externe.
În perioada anilor 1995 – 1996, pentru constituirea grupului de referinţă turc am
primit un mare sprijin din partea Uniunii Democrate Turce din România – UDTR, cu sediul
central la Constanţa, prin preşedintele ei, dl. ing. Osman Fetbi, ulterior ales şi deputat
UDTR. Prin această Uniune ne-au fost puse la dispoziţie date de teren, sediu de adunare a
datelor şi membri evaluatori, motiv pentru care pe această cale ţinem să le mulţumim în
mod deosebit.
Ca mod de punere în pagină şi de administrare în condiţii de teren, oferim în anexe
două modele de Chestionare Bogardus – 1995 şi PPN – 50, completate de un subiect turc.
203
5.3. Analiza relaţiilor etnice ale turcilor dobrogeni
La nivel de rezultate, pe această temă a analizei de relaţii, în susţinerile mele am

suportat multe întrebări, tocmai pentru că principiul dublei perspective mai ales în partea
sa de aplicaţie, nu a fost înţeles. De fapt, în interetnicitate, principiul reciprocităţii exprima
o realitate evidentă, pentru că fie minoritate, fie majoritate, ambele genuri de comunităţi
etnice primesc, oferă şi întreţin în jurul lor, în mod istoric, un întreg câmp de relaţii directe
şi reciproce, indiferent că sunt mai bune sau rele, dar care toate se individualizează pe
neamurile coabitante respective. Procedeele de cercetare concepute numai pentru
atitudinea directă a populaţiei majoritare faţă de minorităţi, fără partea de reciprocitate,
după cum se manifestă la majoritatea analiştilor sunt după părerea noastră, cel puţin
nerealiste. De aceea insistăm pe partea procedurală a diagnozei, pentru că principiul dublei
perspective nu se aplică numai la rezultate, ci la toată partea de proiectare a
instrumentelor, a modului de formare a grupurilor de lucru, la modul de aplicare în
condiţii de teren, până la sistemul final de prelucrare automată a datelor. Astfel, după etapa
recoltării formularelor, prelucrarea lor în condiţii de ,,laborator” trece prin două faze:
a. pe fiecare formular se procedează la o însumare a notelor acordate pe baza
cărora se stabileşte un indice individual de calitate şi distanţă etnică, faţă de
toate grupurile etnice menţionate în formular
b. pe baza indicelui individual împreună cu toate chestionarele din acelaşi grup
de cercetare, se stabileşte la o medie aritmetică colectivă.
În cazul cercetării de faţă, pentru analiza relaţiilor etnice ale turcilor dobrogeni,
indicii sunt de trei feluri, cu ordonare în tab. nr. 1 şi provin din 3 categorii de atitudini, cu
localizare pe rândul V /coloana V, ambele referitoare la comunitatea turcă, astfel :
- pe diagonală s-a marcat indicele de auto-evaluare al grupului turc la o cotă medie
de 23,88 care reprezintă gradul de apropiere al grupului de referinţă turc faţă
de comunitatea sa. În studiul grupului turc indicele auto-evaluat se află la o
cotă maximă de 23,88 cu valoare de reper ;
- pe orizontala V sunt trecuţi indicii de hetero-evaluare care reprezintă atitudinea
grupului turc faţă de celelalte comunităţi aflate în studiu ;
- pe coloana V sunt trecuţi indicii de retro-evaluare, respectiv atitudinile cu
distanţele sociale ale celor 8 grupuri martor, faţă de comunitatea turcă.
Amintim că în acest montaj, cu acelaşi instrument, grupul de referinţă turc oferă
date din perspectivă internă, iar grupurile – martor, pe cele din perspectivă externă.
Indicii de auto şi hetero-evaluare cu întabelare pe orizontală V reprezintă atitudinile
cu relaţiile directe ale grupului turc. Indicii de retro-evaluare cu întabelare pe coloana V
reprezintă atitudinile cu relaţiile reciproce ale grupurilor martor faţă de comunitatea turcă.
În tabelul nr. 1, de la 9 x 9 grupuri etnice angajate în investigaţii, au fost ordonate toţi cei
81 de indicatori de atitudini rezultate. În acest capitol vom comenta numai datele
referitoare la comunitatea turcă.
În privinţa comunităţii turce, cota cea mai ridicată de apropiere a fost faţă de
204
Mictat A.GÂRLAN
membrii săi, la o valoare de 23,88. Comparativ cu ceilalţi indici de autoevaluare se poate

nota că indicele turc este ceva mai scăzut cu câteva zecimale faţă de alte comunităţi,
întrucât în toate grupurile de studiu în mod obişnuit cota de auto-evaluare trece de 24
puncte din 25 posibile.
În planul distanţelor directe pe şirul V, grupul turc, prin hetero-evaluările sale a
prezentat o apropiere maximă mai întâi faţă de comunitatea tătară la o cotă de 22,35 şi
apoi faţă de români la cotă de 19,23. Celelalte comunităţi pe criteriul gradului de
apropiere s-au scalat astfel : faţă de comunitatea italiană la cotă de 17,20 ; faţă de
comunitatea greacă la cotă de 16,61 şi faţă de comunitatea armeană la cotă de 16,05.
Tabelul nr. 1
Indicii de intensitate a contactelor directe şi de distanţă socială
între comunităţi etnice dobrogene, cu referite turcii dobrogeni,
stabiliţi prin aplicarea variantei de Chestionar Bogardus 1995.
Comunităţi I II III IV V VI VII Ruşii IX
dobrogene Români Armeni Greci Italieni Turci Tătari Romi Lipoveni Ucra.
I
Români 24,46 18,46 16,06 20,20 17,37 16,41 9,96 15,92 16,65
II
Armeni 24,62 24,82 23,60 23,38 18,67 16,67 16.00 19,43 19,56
III
Greci 23,89 18,89 24,11 18,75 14,79 15,68 8,17 16,20 15,86
IV
Italieni 23,83 17,20 19,60 24,43 16,10 14,93 8,60 14,86 15,86
V
Turci 19,23 16,o5 16,61 17,20 23,88 22,35 11,85 15,31 15,28
VI
Tătari 20,27 17,26 16,19 17,43 23,69 24,53 12,50 14,69 14,83
VII
Romi 23,10 20,26 20,40 21,10 17,76 18,73 24,50 18,66 18,80
VIII Ruşi
Lipoveni 23,36 20,o4 20,72 20,86 18,38 19,94 10,o6 24,42 22,14
IX
Ucraineni 22,41 20,13 20,72 22,44 17,93 16,96 10,04 20,25 24,86
Atitudinea grupului turc faţă de ruşii-1ipoveni şi ucraineni s-a plasat pe un interval

mediu la cotă de 15,31 şi respectiv de 15,28.
Pe ultimul loc, pe scara gradelor de apropiere faţă de alte neamuri, grupul turc a
plasat comunitatea romilor la o cotă de 11,31. Acest nivel este sub prima jumătate a
intervalului de varianţă, poate fi considerat la nivel de respingere.
În privinţa cotelor de retro-evaluare, privitoare la atitudinea altor neamuri faţă de
turci, notăm că nu toate aceste distanţe sunt echivalente. Cea mai ridicată cotă de
apropiere faţă de comunitatea turcă a fost din partea grupului tătar la o cotă de 23,69;
acest indice fiind aproape egal cu cel al turcilor faţă de turci (23,88).
Şi în restul indicilor de retro-evaluare, gradele de apropiere din partea altor neamuri
faţă de comunitatea turcă sunt ceva mai ridicaţi. Astfel faţă de turcii cotele de apropiere ale
armenilor au fost de 18,67 ; ale ruşilor-lipoveni au fost de 18,38; ale ucrainenilor de 17,93;
ale rromilor de 17,76 şi ale românilor la o cotă de 17,37.
Cele mai scăzută apropiere faţă de turci a rezultat din partea grupului italian la o
cotă de 16,10 şi din partea grupului grec la o cotă de 14,79.
205
Pentru că nici una din aceste cote nu se află sub prima jumătate a intervalului de
varianţă, respectiv de 12,50 puncte, putem spune că nici unul din grupurile martor nu
au situat comunitatea turcă la cote de respingere sau de antipatie. Dar pentru că indicele
global turc auto-evaluat a fost la cea mai mică valoare, de numai 23,88 puncte, am
considerat oportun dezvoltarea unei analize suplimentare pentru a stabili pe care
subcategorii se manifestă (vezi tabelul nr. 2). În această dezvoltare, s-au regrupat toate
evaluările grupului turc atât faţă de comunitatea sa, cât şi faţă de celelalte comunităţi
locale, dar pe subcategorii turce de persoane. Astfel, indicele turc cel mai slab auto-evaluat
a fost şi la femei la cota de 23,13, la turcii în vârstă de peste 56 ani la cota de 23,10, caz
mai greu de interpretat dar cu siguranţă pe aceste subcategorii de populaţie turcă există o
zonă de fragilitate etnică mai rar întâlnită.
Tabelul nr. 2
Indicii de calitate şi distanţe etnice pe subcategorii de persoane ale grupului turc
faţă de ei şi faţă de grupurile etnice martor stabiliţi prin prelucrarea datelor din
Chestionarul Bogardus 1995
Nr Sub- 1. 2. 3. 4. 5 6. 7 Ruşi - 9
cazuri categori Turci Români Arm. Greci Italie. Tătari Romi Lipov Ucr.
50 Indice
23,88 19,23 16,05 16,66 17,20 22,35 11,85 15,31 15,28
Turci global
Pe grupuri de sex
28 Femei 23,16 19,40 15,70 19,83 17,16 22,30 12,50 15,46 15,43
22 Bărbaţi 24,63 19,06 16,40 16,40 17,25 22,40 11,20 15,16 15,13
Pe grupuri vârste
Sub 30
24,29 20,60 16,70 17,00 17,90 23,38 14,25 15,25 15,25
24 ani
Adulţi
24,30 17,93 15,10 15,55 16,25 22,75 11,10 15,10 14,60
20 31-55 ani
Peste
23,10 19,10 16,30 17,30 17,55 21,00 10,20 16,10 16,00
6 56 ani
Pe grupuri de studii
Sc.
generală 24,00 18,35 13,90 14,10 15,90 22,30 7,30 13,75 14,30
14
şi profes.
Studii
24,00 20,60 17,10 17,60 16,60 23,00 12,50 15.5o 15,30
26 liceale
Studii.
post 24,5o 20,70 16,40 13,20 17,10 22,90 10,00 16,10 16,10
10
liceale
În tabelul nr. 2, se pot aprofunda detalii privind atitudinile de apropiere ale

subcategoriilor de turci faţă de români şi tătari, precum şi de respingere faţă de romi.
Astfel, toate sııbcategoriile de turci au cote mai ridicate de apropiere faţă de tătari,
comparativ cu cele faţă de români. De exemplu apropierea turcilor de sub 30 ani faţă de
români este la o cotă de 20,60, pe când cota de apropiere faţă de tătari este de 23,3.
În raport cu alte comunităţi etnice, toate sugrupurile turce au prezentat atitudini de
apropiere peste media de 12, 50. De exemplu, cea mai mare cotă de apropiere faţă de
armeni o putem nota în rândul turcilor cu studii liceale la o cotă de 17,10. Cotă mai
scăzută faţă de armeni a fost la femei la o cotă de 15.70. Alta a fost atitudinea turcilor faţă
de romi. Cea mai mare respingere a comunităţii rromilor (ţiganilor) a apărut la persoanele
turce de şcoală generală şi profesională, la o cotă de 7,30.
206
Mictat A.GÂRLAN
5.4. Analiza de valori şi trăsături etnice
Pentru diagnoza trăsăturilor etnopsihologice ale turcilor dobrogeni, prin Chestionarul

PPN–50 amintim că şi în grupul turc s-au operat 50 teste de semnificaţie la un prag p <
0,05 faţă de care au existat două trăsături nesemnificative, respectiv la itemul 27 al
individualismului, la care s-a constatat un prag p < 0.06 şi itemul 44 al mândriei la un prag p
< 0,14. Dacă acest prag convenţional al lumii ştiinţifice ar fi fost mai puţin sever, cu doar
o zecimală, atunci am fi avut 49 de trăsături şi în acelaşi timp 49 instrumente de evaluare
semnificative. Cu aceste instrumente, concepţia de elaborare a bazei de date pe calculator
are în vedere posibilitatea de a extrage, prelucra, aduna şi de a prezenta din mai multe
perspective, toate datele referitoare la grupul cercetat.
În acest fel, procesarea datelor cuprinde trei momente. În primul moment, din baza
principală de date elaborată pe 9 comunităţi etnice, se extrage o bază secundară referitoare
numai la comunitatea turcă pe 350 de cazuri. În al doilea moment se obţin datele de auto-
evaluare cu acelaşi soft aplicat numai pe evaluările grupului turc cu 50 de cazuri. În al
treilea moment, pentru datele de retro-evaluare, acelaşi program se aplică pe fiecare din
cele 8 grupuri martor, numai la datele referitoare la comunitatea turcă.
Tabelul nr. 3
Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la turcii dobrogeni
Profil Profil
Retro-evaluarea turcilor dobrogeni pe fiecare
Profiluri Turc Auto-
item de către grupurile martor din zona de contact
Integrat evaluat
Trăsături 350 Turci Români Arm Gre Ital. Tăt. Romi Ruşi Ucr.
etnice cazuri 50 50 30 30 30 50 30 50 30
1. Credinţa 4,63 4,62 4,72 4,97 4,73 4,50 4,78 4,59 4,37 4,42
religioasă 0,82 0,73 0,76 0,18 0,45 0,94 0,58 1,21 0,83 1,20
identităţi etnice 0,92 0,74 1,05 0,25 0,73 1,04 0,79 0,77 1,05 1,20
4,42 4,76 4,48 4,57 4,37 3,57 4,56 4,90 4,20 4,23
3. Mândria 0,90 0,56 0,89 1,07 0,81 1,17 0,70 0,41 0,89 0,99
4,38 4,30 4,70 4,23 4,50 4,53 4,46 4,10 4,18 4,32
4 Tradiţionalismul
0,93 0,91 0,76 1,01 0,78 0,73 0,93 1,18 0,91 1,14
5. Sentimentul 4,21 4,60 3,82 4,60 4,10 3,87 4,62 4,48 3,78 4,06
istoriei 1,08 0,76 1,37 0,93 0,88 1,07 0,88 0,69 1,16 1,24
6.Spiritul 4,18 4,32 3,68 3,67 4,33 4,33 4,56 4,31 4,16 4,23
comercial 0,93 0,94 1,15 0,66 0,71 0,80 0,76 0,60 0,99 0,99
7. Ataşamentul 4,11 4,12 4,00 4,70 4,10 3,50 4,72 4,14 4,06 3,39
faţă de România 1,08 1,15 1,23 0,88 0,55 1,20 0,67 0,95 1,03 1,09
4,08 4,40 3,88 4,20 3,93 3,50 4,56 3,97 3,98 3,97
8.Independenţa 1,10 1,05 1,07 0,81 0,50 0,97 1,20
1,04 1,01 1,15
9. Simţul 4,06 4,50 4,20 4,07 3,73 3,43 4,50 4,34 3,86 3,35
frumosului 0,97 0,68 1,01 0,94 0,87 0,86 0,91 0,61 0,91 1,14
4,01 4,66 4,04 3,86 3,62 3,41 4,66 3,97 3,59 3,61
10.Prietenia 1,17 0,88 1,24 1,05 0,63 1,21 0,96 1,20
1,07 0,59
207
Astfel, din aceste prelucrări rezultă 3 tipuri de profiluri:

I. un profil integrat turc cu valoare de reper, rezultat din media aritmetică pe
total număr de cazuri, respectiv 350
II. un profil auto-evaluat turc, realizat din perspectiva ,,internă” pe 50 cazuri
III. opt profiluri retro-evaluate realizate pe numărul de cazuri al fiecărui grup etnic
martor care, fiecare va furniza o perspectiva ,,externă” specifică faţă de
comunitatea turcă .
Programul de prelucrare pe calculator are în vedere aceleaşi operaţiuni de însumare
şi calculare a unor medii aritmetice şi abateri standard pe fiecare trăsătură şi din fiecare
profil. Media aritmetică conferă trăsăturii respective un caracter ,,modal” şi colectiv, iar
abaterea standard s-a impus pentru analiza de omogenitate pe fiecare item. Abaterea
standard se apreciază în funcţie de valoare unitară. O estimare subunitară indică faptul că
în grupul de evaluatorii există mici diferenţe de opinii, ceea ce înseamnă un plus de
consistenţă pentru respectiva trăsătură. Pe când o abatere standard supraunitară poate
indica existenţa unor mari diferenţe de opinii, cea ce înseamnă elemente de inconsistenţă
în manifestările ei. De asemenea, noi am luat ca bază de comparaţie numai trăsăturile
cuprinse în profilul turc integrat. Aceasta întrucât numărul de cazuri pe care s-a construit
acest profil este cel mai mare. Profilul turc integrat, cu abaterile standard şi mediile sale
aritmetice, realizează o scalare a celor 50 de variabile - itemi, de la cele mai active cu media
aritmetică cea mai ridicată, spre cele mai puţin active, cu media aritmetică cea mai scăzută.
Dar şi comparaţiile etnice tot ale turcilor, din profilurile retro-evaluate efectuate de
grupurile martor - chiar dacă au fost elaborate numai pe 30 sau 50 cazuri - pot fi şi ele o
altă direcţie de analiză. Oferim în tabelul nr. 3 un extras din primele 10 trăsături cu
caracter dominant, ordonate numai pe baza datelor din profilul turc integrat. În funcţie de
datele profilului turc integrat, pe primele 10 locuri apar în ordine următoarele trăsături
modale :
- credinţa religioasă , la o medie aritmetică de 4,63
- preţuirea propriei identităţi etnice, de 4,63
- mândria, de 4,42 ( cea nesemnificativ la testul T)
- tradiţionalismul, de 4,38
- sentimentul istoriei, de 4,21
- spiritul comercial, de 4,18
- ataşamentul faţă de România, de 4,11
- simţul frumosului, cu o medie de 4,08
- independenţa cu o medie de 4,06 şi
- prietenia la o medie aritmetică de 4,01
Privitor la itemul mândriei, cel care în cazul grupului turc a fost nesemnificativ la
testul T, suntem datori al retrage din concluziile finale, indiferent de ce poziţii va ocupa în
diferite ,,topuri” de profiluri. În tabelul nr. 4 realizăm o comparaţie suplimentară dintre
profilul turc integrat, obţinut pe 350 cazuri şi profilul turc auto-evaluat obţinut pe 50
cazuri în care putem nota faptul că 7 din 10 trăsături sunt comune. Procentul de 70 %
trăsături etnice turceşti coincidente şi ,,acceptate” de toate grupurile martor, indică o bună
cunoaştere a lor pe plan local. Această aserţiune se susţine şi prin faptul că în ambele
profiluri (integrat şi autoevaluat) cota minimă a fost de 4,01 corespunzătoare treptei de
răspuns ,,acord în mare măsură”.
208
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 4
Studiu comparativ de trăsături modale turceşti,
integrate şi autoevaluate în primele 10 poziţii de manifestare
Extras de trăsături din Medii Extras de trăsături din Medii Trăsături
profilul turc integrat Aritm. profilul turc auto-evaluat aritm. comune
1. Credinţa religioasă 4,63 1. Mândria 4,76 X
2. Preţuirea propriei identităţi etnice 4,43 2. Preţuirea propriei identităţi etnice 4,70 X
3. Mândria 4,42 3. Prietenia 4,66 X
4. Tradiţionalismul 4,38 4. Ospitalitatea 4,66 -
5. Sentimentul istoriei 4,21 5. Credinţa religioasă 4,62 X
6. Spiritul comercial 4,18 6. Sentimentul istorie 4,60 X
7. Ataşamentul faţă de România 4,11 7. Hărnicia 4,58 -
8. Independenţa 4,o8 8. Simţul frumosului 4,50 X
9. Simţul frumosului 4,06 9. Independenţa 4,40 X
10. Prietenia. 4,o1 10 Inteligenţa 4,34 -
De asemenea, putem nota şi diferenţe semnificative de valorizare. De exemplu, în

profilul turc integrat ataşamentul faţă de România este situat în poziţia 7, dar în cel
autoevaluat este absent din primele 10 poziţii. Această trăsătură modală, cu o cotă de
intensitate în profilul turc integrat de 4,11 a fost apreciată de alte grupuri la trepte
superioare de manifestare: eşantionul armean îi conferă o cotă de 4,70; eşantionul tătar
cota 4,56 ; romii cota 4,14 şi chiar turcii o prezintă la cota de 4,12.
În autoevaluarea grupului turc, între însuşirile comune mai preţuite au fost
ospitalitatea, hărnicia şi inteligenţa generală, însuşiri absente din profilul integrat, ceea ce poate
avea şi semnificaţia unor ,,contestaţii” din partea grupurilor martor
Din autoevaluările turcilor, este surprinzătoare absenţa spiritului comercial. Deşi este
o trăsătură activ confirmată de toate comunităţile coabitante (poziţia 6 în profilul integrat
la o cotă de 4,18), totuşi, în autoevaluarea turcilor spiritul comercial apare la o poziţie 11
îndepărtată, cu o cotă de intensitate 4,32. La această trăsătură, în valorizarea grupului turc,
am putea spune că există elemente de nesiguranţă, De aceea, în alegerea unor trăsături
dominante, verificarea lor prin mai multe grupuri martor este obligatorie.
După opinia noastră, trăsăturile care exprimă un deplin acord asupra primei laturi a profilului
etnic turc din Dobrogea sunt numai cele referitoare la preţuirea propriei identităţi etnice, simţul
frumosului, sentimentul istoriei, credinţa religioasă, independenţa, prietenia, spiritul comercial şi
ataşamentul faţă de România. Şi în cazul acestui profil este de remarcat configuraţia sa de unicat.
La fel de semnificativă pentru această comunitate este analiza trăsăturilor cu
intensitate redusă cu o mai slabă manifestare în conştiinţa publică. Pentru analiză sinoptică
oferim în tabelul nr. 5 un studiu comparativ de trăsături modale turceşti, integrate şi auto-
evaluate, aflate în ultimele10 poziţii de manifestare.
Pe acest registru al trăsăturilor de slabă intensitate din perspectiva a 8 grupuri etnice,
precum şi a celei turceşti, pe 8 itemi există un acord deplin. Acest acord în proporţia de 80
% asupra unor trăsături turceşti de slabă manifestare arată că ele sunt bine cunoscute în
toate grupurile de lucru, şi în general există o bună cunoaştere a comunităţii. Din
trăsăturile submodale cu caracter consensual, unele sunt specifice precum slaba capacitate de
inventivitate, slaba receptivitate la ideile altora şi slaba manifestare a spiritului critic, sau a simţului de
răspundere, iar altele au un caracter general cu slabe manifestări de fatalism, agresivitate şi
dominativitate.
209
Tabelul nr. 5
Studiu comparativ de trăsături modale turceşti,
integrate şi autoevaluate în ultimele 10 poziţii de manifestare
profilul turc integrat aritm profilul turc auto-evaluat Aritm. comune
40. Simţul răspunderii 3,61 40. Simţul răspunderii 4.16 X
41. Comunicativitate cu sinceritate 3,58 41. Receptivitatea la ideile altora 3,92 -
42. Inventivitatea 3,86 42. Inventivitatea 3,86 X
43. Individualismul 3,30 43. Perseverenţa până la finalizare 3,84 -
44. Spiritul critic 3,44 44. Supuşenia şi obedienţa 3,84 X
45. Dominativitatea 3,76 45. Dominativitatea 3,76 X
46. Supuşenia / obedienţa 3,84 46. Spiritul critic 3,60 X
47. Imitativitatea 3,38 47. Fatalismul 3,36 X
48. Fatalismul 3,36 48. Individualismul 3,30 X
49. Scepticismul 3,18 49. Scepticismul 3,18 X
După cum notam şi cu alte ocazii, conotaţiile etice ale acestor trăsături, pozitive sau
negative nu se suprapun celor cu caracter psihologic. De aceea apariţia agresivităţii şi chiar a
fatalismului pe ultimele locuri pot fi privite drept calităţi. În cazul itemului de slabă asumare a
responsabilităţii, putem nota la grupul turc existenţa unui defect major confirmat în ambele
profiluri la poziţia 40.
În tabelul nr. 5 pe coloana trăsăturilor din profilul integrat trebuie să notăm şi
prezenţa slabă a individualismului, chiar dacă statistic a fost nesemnificativă. De asemenea,
sunt şi unele situaţii contradictorii. De exemplu, prezenţa comunicativităţii cu sinceritate pe
ultimele locuri în profilul integrat, nu coincide cu poziţia acesteia în cel autoevaluat, ceea
ce poate însemna o tendinţă de contestaţie sau de negare din partea grupului turc. La acest
grup, într-o altă interpretare apare itemul slabei perseverenţe până la finalizare prezent numai în
autoevaluarea grupului turc la poziţia 43 la cota de 3,84 , în ultimele poziţii ale profilul
integrat itemul fiind absent (cu amplasare la o poziţie mediană 37). În acest caz de slabă
manifestare la turci a perseverenţei până la finalizare stabilită numai prin autoevaluare,
putem spune că asistăm numai la o recunoaştere ,,internă”, neremarcată sau mai puţin
cunoscută de către grupurile martor.
Se constată un acord deplin, până la identitate între ambele profiluri pentru poziţia
45 de foarte slabă manifestare la trăsătura dominativităţii turcilor dobrogeni. Acest acord
deplin poate indica o stare de fapt, confirmată din mai multe perspective, privitoare la
slaba capacitate de ocupare a funcţiilor publice din partea comunităţii.
Astfel, pe ansamblu, la nivelul comunităţii turce slaba manifestare a agresivităţii, a
scepticismului, a fatalismului, a imitativităţii pot fi considerate calităţi, dar alte trăsături precum lipsa de
inventivitate, slaba asumare a răspunderii, slaba perseverenţă până în finalizare, pot constitui defecte. Ele
alcătuiesc cea de-a doua latură în planul diferenţelor etnice specifice a turcilor dobrogeni, cel puţin la
momentul cercetării noastre.
210
Mictat A.GÂRLAN
5.5. Analize matriciale de stiluri etnice turceşti
Alături de analiza variabilelor-item, o perspectivă de sinteză ne oferă întocmirea

matricei stilistice turceşti, cu unele elemente de prognoză.
Pentru obţinerea profilului stilistic integrat (indiferent de comunitatea studiată)
procedăm la calculul mediei aritmetice şi al abaterii standard, din 5 în 5 itemi pe toate cele
350 de chestionare în care a fost trecută şi comunitatea turcă. Pentru obţinerea profilului
stilistic turc autoevaluat, acelaşi ,,soft” se aplică numai la cele 50 de cazuri ale grupului turc.
Pentru obţinerea de profiluri turceşti retro-evaluate, acelaşi ,,soft” se aplică succesiv în toate
grupurile-martor în dreptul evaluărilor referitoare la turci.
Redăm alăturat în tabelul nr. 6 o sinteză cu matricea stilistică a turcilor dobrogeni.
În matricea stilistică a turcilor dobrogeni din tabelul nr. 6 se remarcă prevalenţele
stilului cultural şi activ pe primele locuri, urmate de manifestările stilului afectiv pe un plan
median, iar pe planul trei apar manifestările de stil social şi moral.
Indiferent de matricea stilistică şi de corespondenţele lor cu planurile altor neamuri,
care sunt frecvente, tehnica analizei de stil constă în analiza comparată între principalele
trăsături-pivot ale fiecărei direcţii stilistice. Întrucât, într-o verticală cu 50 trăsături
integrate, aflate în poziţii variabile de la un neam la altul, în mod corespunzător şi
compoziţia structurală a fiecărui stil va fi diferită. De asemenea, este interesant a compara
aceleaşi manifestări stilistice pe diferite comunităţi etnice cu caracteristici apropiate
(religioase, lingvistice, istorice, regionale, etc), caz în care pentru direcţionarea atenţiei
suntem datori a introduce şi conceptul de nuanţă stilistică.
De exemplu, la stilul cultural al turcilor din datele de analiză ale profilului integrat,
putem observa că are în compunere 4 trăsături-pivot cu credinţa religioasă în poziţia 1 şi
tradiţionalismul în poziţia 4. Alte două trăsături, optimismul şi inteligenţa sunt de nivel mediu
apropiat, în poziţiile 18 şi 19. Şi stilul cultural al tătarilor are aceleaşi trăsături pivot, ba
chiar credinţa religioasă este tot în poziţia 1 şi tradiţionalismul tot în poziţia 4. Dar la tătari
inteligenţa şi optimismul sunt preţuite la o treaptă ceva mai ridicată, în poziţiile 16 şi 17.
Aspecte similare putem constata şi în stilului activ turc, referitor la muncă şi
productivitate. Acesta are în compoziţie următoarele trăsături pivot: spiritul comercial în
poziţia 6, spiritul întreprinzător în poziţia 13 şi încrederea în forţele proprii în poziţia 15. Pe când
în activismul tătar, trăsătura încrederii în forţele proprii, este mai vie aflându-se în poziţia
10, pe când tătarii în activismul lor preţuiesc mai mult profesionalismul, aflat în poziţia 20
şi hărnicia aflată, în poziţia 21.
Stilului afectiv turc are o manifestare generică într-un plan median, cu trăsături-pivot
în mândria etnică, aflată în poziţie 3, simţul frumosului aflat în poziţia 9 şi ambiţia în poziţia 11.
Dar în cele două comunităţi turcă şi tătară, elementele de susţinere ale acestui stil sunt uşor
diferite. Astfel şi la tătari, mândria etnică ocupă primele poziţionări (2). Dar în afectivitatea
tătară ambiţia este o trăsătură-pivot cu caracter dominant aflată pe locul 6, pe când simţul
frumosului este deplasat pe un plan inferior aflat la poziţia 15. Stilul afectiv al turcilor
prezintă un plus de receptivitate estetică, cu un simţ mai dezvoltat al frumosului, pe când stilul
afectiv tătar prezintă un plus de ambiţie.
211
O configurare similară constatăm şi în cazul stilului tolerant sau social ; la ambele

comunităţi orientarea principală acestui stil este către preţuirea propriei identităţii etnice aflată
în poziţia 2 la turci şi în poziţia 3 la tătari. Dar pe sensul specificităţii, comunitatea turcă
este mai marcată de un viu sentiment al istoriei prezent în poziţia 5, pe când stilul social al
tătarilor se asociază cu un plus de ataşament faţă de România aflat în poziţia 7.
Tabelul nr . 6
Matricea stilistică a turcilor dobrogeni determinată prin auto şi retro-evaluare
datele cuprind media aritmetică şi abaterea standard pe 5 trepte de intensitate
Profil Profil Profilurile stilistice retro-evaluate ale turcilor
Stilistic Stilistic
Profiluri
Auto
dobrogeni rezultate din estimările grupurile etnice
Turci
integrat evaluat martor din zona de contact
Total Ruşi
Stilurile de
cazuri Turci Români Arm Greci Itali Tăt. Romi Lipov Ucra
relaţionare 350 50 50 30 30 30 50 30 50 30
CULTURAL
5-10-15-20 3,87 4,22 3,9o 4,11 3,72 3,54 4,16 3,38 3,75 3,69
25-30-35 1,06 0,89 1,08 0,91 0,98 1,01 0,99 0,83 0,91 1,14
40-45-50
ACTIV
3-8-13-18 3,85 4,29 3,69 3,9o 3,74 3,67 4,23 3,3o 3,79 3,63
23-28-33 1,02 0,83 1,13 1,02 0,91 1,01 0,91 0,64 0,94 1,11
38-43-48
AFECTIV
4-9-14-19 3,81 4,26 3,86 3,78 3,68 3,3o 4,23 3,53 3,64 3,47
24-29-34 1,08 0,85 1,1o 1,12 1,oo 1,07 0,92 0,75 0,98 1,13
39-44-49
TOLERANT
1-6-11-16 3,8o 4,19 3,7o 4,12 3,63 3,55 4,16 3,29 3,66 3,61
21-26-31 1,1o 0,98 1,2o 0,93 0,95 1,05 1,oo 0,79 1,09 1,13
36-41-46
MORAL
2-7-12-17 3,65 4,03 3,56 3,75 3,41 3,17 4,09 3,3o 3,56 3,53
22-27-32 1,09 0,93 1,12 1,07 1,04 1,05 1,oo 0,79 0,94 1,15
37-42-47
Aceleaşi tip de similitudini şi de diferenţe sensibile se pot nota şi în cazul stilului

moral. Astfel, deşi majoritatea trăsăturilor de compoziţie ale acestui stil se află în poziţii
secundare, chiar terţiare în structura stilistică generală la ambele comunităţi, el se bazează
pe relaţii de prietenie care la turci a avut un rang în poziţia 10, iar la tătari au avut un rang
foarte ridicat în poziţia 12. Dar, prietenia din stilul moral al tătarului se completează cu un
plus de respect pentru cuvântul dat, bazat pe un sentiment al onoarei ceva mai activ cu un
rang aflat la poziţia 14. Pe când în prietenia turcului principalul pivot de susţinere este un
plus de omenie cu un rang aflat la poziţia 17.
În studiul de faţă, alegerea a 2 comunităţi musulmane a avut în vedere ipoteza unor
similitudini accentuate, faţă de care s-a pus întrebarea dacă modelul metodologic avansat
va putea realiza ,,disocierea” lor. Concluzia noastră este că aceste diferenţe pot fi
surprinse, chiar până la nivelul unor detalii. Succesul acestei diagnoze se bazează cu
prioritate pe organizarea cadrului experimental prin inter-evaluarea comunităţilor de studiu
dar, în egală măsură şi prin desfăşurarea nuanţată a analizei comparate.
212
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 8
Datele cuprind media aritmeticã şi abaterea standard pe 5 trepte de intensitate
Profil Profil
Profiluri Retro-evaluarea turcilor dobrogeni pe fiecare item
Turc Turc
etnice de către grupurile etnice martor din zona de contact
integrat auto
Valori şi cazuri evaluat Român Arm. Grec Itali Tătari Romi Ruşi Ucr
trăsături 350 50 50 30 30 30 50 30 50 30
1. Credinţa 4,63 4,62 4,72 4,97 4,73 4,50 4,78 4,59 4,37 4,42
religioasă 0,82 0,73 0,76 0,18 0,45 0,94 0,58 1,21 0,83 1,20
2. Preţuirea 4,43 4,70 4,30 4,93 4,50 4,43 4,52 3,90 4,18 4,35
4,42 4,76 4,48 4,57 4,37 3,57 4,56 4,90 4,20 4,23
3. Mândria
0,90 0,56 0,89 1,07 0,81 1,17 0,70 0,41 0,89 0,99
4,38 4,30 4,70 4,23 4,50 4,53 4,46 4,10 4,18 4,32
4.Tradiţionalismul
0,93 0,91 0,76 1,01 0,78 0,73 0,93 1,18 0,91 1,14
5. Sentimentul 4,21 4,60 3,82 4,60 4,10 3,87 4,62 4,48 3,78 4,06
istoriei 1,08 0,76 1,37 0,93 0,88 1,07 0,88 0,69 1,16 1,24
6. Spiritul 4,18 4,32 3,68 3,67 4,33 4,33 4,56 4,31 4,16 4,23
comercial 0,93 0,94 1,15 0,66 0,71 0,80 0,76 0,60 0,99 0,99
7. Ataşamentul 4,11 4,12 4,00 4,70 4,10 3,50 4,72 4,14 4,06 3,39
faţă de România 1,08 1,15 1,23 0,88 0,55 1,20 0,67 0,95 1,03 1,09
4,08 4,40 3,88 4,20 3,93 3,50 4,56 3,97 3,98 3,97
8. Independenţa
1,04 1,01 1,15 1,10 1,05 1,07 0,81 0,50 0,97 1,20
9. Simţul 4,06 4,50 4,20 4,07 3,73 3,43 4,50 4,34 3,86 3,35
frumosului 0,97 0,68 1,01 0,94 0,87 0,86 0,91 0,61 0,91 1,14
4,01 4,66 4,04 3,86 3,62 3,41 4,66 3,97 3,59 3,61
10. Prietenia
1,07 0,59 1,17 0,88 1,24 1,05 0,63 1,21 0,96 1,20
4,02 4,18 4,00 4,30 4,23 3,80 4,34 2,93 4,12 3,87
11. Ambiţia
1,07 0,98 1,11 0,79 0,94 1,10 1,04 0,96 0,88 1,23
12. Curajul si 3,97 4,28 3,90 3,83 3,93 3,63 4,24 3,55 3,92 4,10
cutezanţa 0,96 0,90 0,99 1,05 0,91 1,10 1,00 0,51 1,00 0,83
13. Spiritul 3,97 4,36 3,92 3,83 4,20 3,87 3,98 3,59 3,92 3,90
întreprinzător 0,94 0,72 0,94 0,79 1,06 1,07 1,04 0,73 0,91 1,08
3,95 4,18 3,44 4,67 3,60 4,37 4,26 3,66 3,69 3,84
14.Solidaritatea
1,05 0,96 1,34 0,71 0,81 0,85 0,94 0,72 1,06 0,97
15.Increderea în 3,94 4,42 3,98 3,86 3,90 3,43 4,56 3,59 3,73 3,31
forţele proprii 1,08 0,64 1,31 1,09 1,06 1,17 0,79 0,78 1,04 1,11
3,93 4,42 4,06 3,83 3,60 3,47 4,56 3,14 4,00 3,45
16. Adaptabilitatea
1,03 0,70 1,04 1,05 1,10 0,97 0,67 0,74 0,87 1,36
3,89 4,26 4,08 4,43 3,47 3,50 4,22 3,38 3,67 3,55
17. Omenia
1,00 0,80 0,83 0,86 1,38 1,11 0,82 0,49 0,92 1,18
3,89 4,30 4,02 4,57 3,70 3,33 3,82 3,38 3,73 3,87
18. Optimismul
1,13 1,04 1,02 0,77 0,95 0,92 1,38 1,47 0,88 1,09
3,88 4,34 3,90 3,90 3,43 3,67 4,42 3,72 3,53 3,58
19. Inteligenţa
0,99 0,85 1,04 1,11 1,10 0,99 0,78 0,59 0,92 0,92
20. Tăria de 3,87 4,26 3,64 3,57 3,83 3,33 4,34 3,76 3,98 3,68
caracter 1,00 0,80 1,08 1,04 0,95 1,09 0,96 0,64 0,88 1,11
21. Simţul 3,85 4,42 3,88 4,00 3,70 3,87 4,26 3,17 3,59 3,29
onoarei 1,05 0,91 1,02 1,02 0,95 1,11 1,01 0,60 0,96 1,22
22. Spiritul de 3,83 4,28 3,80 4,23 3,33 2,97 4,36 4,21 3,53 3,39
sacrificiu 1,07 1,95 1,20 1,28 0,80 1,00 0,83 0,82 0,74 1,15
23. Dispoziţia 3,82 4,16 3,72 4,33 3,57 3,07 4,34 3,34 3,80 3,58
spre întrajutorare 1,19 0,93 1,33 1,03 1,10 1,26 1,02 1,45 0,91 1,23
24. 3,80 4,26 3,78 3,77 3,87 3,77 4,10 3,24 3,73 3,23
Profesionalismul 1,02 0,78 1,17 1,04 0,86 1,10 0,99 0,74 0,93 1,15
3,80 4,66 3,92 3,30 3,50 3,30 4,72 3,24 3,45 3,03
25. Ospitalitatea
1,21 0,52 1,16 1,15 0,86 1,32 0,61 1,60 1.02 1,33
213
Tabelul nr. 8 (continuare )

Profil Profil
Retro-evaluarea turcilor dobrogeni pe fiecare item
Profiluri Turc Turc
de către grupurile etnice martor din zona de contact
Valori şi integrat auto
trăsături cazuri evaluat Român Arm. Grec Itali Tătari Romi Ruşi Ucr
etnice 350 50 50 30 30 30 50 30 50 30
3,79 4,36 3,90 4,37 3,53 3,07 3,66 3,21 3,92 3,61
26. Realismul
1,07 0,66 1,11 0,81 0,86 1,46 1,06 0,90 0,84 1,23
27. Curăţenia 3,79 4,70 3,80 3,93 3,50 3,27 4,62 2,62 3,47 3,19
şi higiena 1,24 0,46 1,31 1,34 1,22 1,23 1,01 0,62 0,96 1,30
28. Capacitatea 3,77 4,32 3,50 3,70 3,60 3,67 4,00 3,21 3,80 3,71
de iniţiativă 0,94 0,84 1,04 1,02 0,92 0,84 0,88 0,49 0,82 1,07
29.Sentimentul 3,77 4,45 3,71 3,97 4,07 3,10 4,24 3,10 3,49 3,32
naturii 1,11 0,79 1,26 1,13 1,01 1,09 0,97 0,41 1,00 1,22
30. Evitarea 3,74 3,96 3,66 3,63 3,93 3,47 4,24 3,41 3,67 3,26
conflictelor 1,07 1,09 0,96 1,67 1,01 0,90 0,82 0,63 1,11 0,96
31. Bunătatea 3,73 4,44 4,04 3,87 3,13 3,33 4,48 2,93 3,33 3,10
şi blândeţea 1,11 0,76 1,19 1,04 1,07 0,99 0,65 0,96 0,94 1,08
3,72 4,42 3,58 3,83 3,73 3,10 3,92 3,07 3,69 3,61
32.Onestitatea
1,00 0,76 0,99 0,99 0,87 0,92 1,08 0,37 0,89 1,20
33. Disciplina 3,72 4,20 3,60 4,07 3,37 3,63 4,34 2,97 3,49 3,35
şi organizarea 1,01 0,78 0,95 0,94 0,72 1,16 0,87 0,94 0,89 1,11
3,72 4,58 3,70 3,77 3,33 3,33 4,32 2,48 3,55 3,52
34. Hărnicia
1,11 0,61 1,23 1,19 0,80 0,99 0,91 0,57 0,91 1,23
35. Toleranţa 3,72 4,22 3,58 4,07 3,50 3,30 4,20 2,72 3,67 3,68
interetnică 1,19 1,06 1,09 1,39 1,48 1,02 1,07 0,70 1,11 1,14
36. Simţul 3,71 4,36 3,94 4,30 3,43 2,80 4,00 3,31 3,33 3,35
umorului 1,03 0,75 1,00 0,88 0,90 1,03 0,93 0,66 0,97 1,14
3,70 3,84 3,44 4,13 3,43 3,63 4,02 3,17 3,84 3,61
37.Perseveranţa
1,09 1,17 1,20 1,36 1,14 0,96 0,96 0,38 0,87 1,23
3,69 4,22 3,76 3,11 3,27 3,43 4,40 3,17 3,50 3,58
38.Modernism
1,08 0,84 1,15 1,12 1,11 1,01 0,88 0,80 0,85 1,23
39.Receptivi la 3,66 3,92 3,34 3,93 3,70 3,30 4,36 2,93 3,57 3,55
ideile altora 1,14 1,26 1,33 1,14 1,18 0,92 0,92 0,37 0,91 1,21
40. Simţul 3,61 4,16 3,38 3,97 3,47 3,53 3,88 2,45 3,73 3,42
răspunderii 1,07 0,82 1,19 1,00 0,68 0,94 1,10 0,63 1,11 0,96
41Comunicativ 3,58 4,36 3,46 3,50 3,63 3,13 4,06 2,72 3,41 3,29
cu sinceritate 1,04 0,75 1,01 1,01 0,67 0,90 1,08 0,59 1,14 0,94
42.Inventivitate 3,57 3,86 3,42 3,43 3,83 3,10 3,88 3,07 3,65 3,48
1,07 1,09 1,14 0,94 1,05 0,99 1,14 0,70 0,90 1,21
43. 3,50 3,30 3,62 3,67 3,43 3,33 3,64 2,76 3,78 3,77
Individualismul 1,22 1,13 1.35 1,73 1,28 1,09 1,21 0,74 0,98 1,09
44. Spiritul critic 3,44 3,60 3,48 4,63 3,00 3,23 3,18 2,97 3,59 3,26
1,09 1,03 1,22 0,61 1,11 0,90 1,24 0,42 1,06 0,89
45.Dominativitat 3,40 3,76 3,35 3,55 3,50 3,27 3,72 2,17 3,22 3,69
ea 1,21 1,25 1,36 1,09 0,97 1,28 1,14 0,66 1,21 0,97
46. Supuşenia 3,36 3,84 3,46 4,10 2,70 3,20 3,26 3,03 3,18 3,23
şi obedienţa 1,25 1,22 1,16 0,96 1,18 1,16 1,45 0,94 1,30 1,15
3,35 3,66 3,56 3,23 3,10 2,97 3,66 2,90 3,39 3,10
47. Imitativitatea
1,18 1,22 1,33 1,04 1,09 0,96 1,26 1,11 0,98 1,25
3,05 3,36 3,04 2,63 2,63 2,67 3,56 2,66 3,00 3,35
48. Fatalismul
1,11 1,19 1,09 0,93 0,93 1,06 1,21 0,90 1,06 1,02
2,94 3,18 2,18 2,90 2,83 2,47 3,62 2,69 2,94 3,48
49. Scepticismul
1,14 1,24 1,12 0,96 0,87 0,82 1,19 0,71 1,11 1,06
50. Agresivitatea 2,85 3,04 2,72 1,93 2,43 2,60 2,94 3,55 3,06 3,10
1,39 1,43 1,44 1,51 1,57 1,10 1,53 0,74 1,09 1,37
214
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 9
în anul 1995 de o persoană de origine turcă
Localitatea Constanţa Vă rugăm să consemnaţi cum vă raportaţi dvs. la
Judeţul Constanţa diversele comunităţi etnice din Dobrogea. Aprecierile
Locul naşterii urban dvs. vor avea un caracter general, fără a vă referi la cei
Sexul bărbătesc buni sau la cei răi din cadrul lor. La fiecare întrebare
Vârsta 21 ani veţi trece cifra unui singur răspuns din 5 alternative
Stare civilă necăsătorit posibile, astfel : 5 pentru acord în foarte mare măsură
Profesiunea student 3 acord în mică măsură
Religia islamică 2 pentru nu sunt sigur
Apartenenţa etnică turcă 1 pentru nu sunt de acord.
Ruşi
Intrebări Români Arm. Greci Ital. Turci Tătari Romi Ucra
Lipo.
I. V-aţi căsători
membri familiei 1 1 1 1 5 3 1 1 1
dvs. cu ? …..
II. Aţi fi de acord
să aveţi prieteni 5 4 4 4 5 4 2 4 4
apropiaţi pe ? …
III. Aţi fi de acord
să fie vecini de 5 4 4 4 5 5 4 4 4
locuinţa dvs.?
IV. Aţi admite
angajarea în 5 4 4 4 5 5 4 4 4
profesiunea dvs ? …
etnice aţi admite să
fie de aceeaşi 5 5 5 5 5 5 5 5 5
cetăţenie română
cu a dvs.?
VI. Aţi admite ca
unele comunităţi
locale să vină numai
1 1 1 1 1 1 2 1 1
ca turişti şi vizitatori,
fără reşedinţă
VII. Care comunităţi
locale aţi prefera să
1 1 1 1 1 1 2 1 1
fie date afară
din ţară ?
215
Tabelul nr. 10. Model completat de Chestionar PPN-50 de o persoană turcă

Localitatea Constanţa Jud. Constanţa INSTRUCTIUNI: Chestionarul nu se mai referă la propria persoană. Pe
Locul naşterii Urban Vârsta 21 ani baza lui veţi aprecia ceea ce este tipic în toate aceste comunităţi. Pentru
Sexul bărbătesc unii termeni utilizaţi vă rugăm să folosiţi vocabularul anexat Se notează cu
Stare civilă necăsătorit
o singura cifră din 5 alternative posibile, respectiv: 5 pentru acord în foarte
Pregătirea şcolară liceu
Profesiunea student Religia islamică mare măsură; 4 pentru acord în mare măsură; 3 acord în mică măsură; 2
Apartenenţa etnică turcă pentru nu sunt sigur; 1 pentru nu sunt de acord.
ITEMI SI COMUNITĂTI Români Arm Greci Itali Turci Tătari Romi Ruşi Ucra
2. PRIETENIEA 5 4 4 4 4 4 1 4 4
3. INCREDEREA ÎN FORŢELE PROPRI 5 5 5 2 4 5 5 2 4
5. MODERNISMUL 5 4 4 4 4 5 5 3 3
7. DISPOZŢIA SPRE INTRAJUTORARE 5 4 4 4 4 5 3 3 4
8. INDEPENDENŢA 5 4 4 4 5 5 4 3 4
9. OSPITALITATEA 5 3 3 3 5 5 2 2 2
1o.CURĂTENIA SI HIGIENA 5 5 5 5 5 5 1 2 2
15.OPTIMISMUL 5 5 4 5 5 5 5 2 2
17.SCEPTICISMUL 3 4 4 4 2 2 2 2 2
20.INTELIGENŢA 5 5 4 4 5 5 3 2 2
21.SOLIDARITATEA 4 5 4 4 5 5 5 2 2
22.SIMTUL ONOAREI 5 4 4 5 5 5 2 2 2
24. EVITAREA CONFLICTELOR 5 4 4 4 4 5 2 2 2
25. SPIRITUL CRITIC 4 5 4 4 4 5 2 2 2
26.ATASAMENT FAŢĂ DE ROMÂNIA 5 5 5 5 5 5 5 2 2
28. PERSEVERENŢA 4 5 5 4 5 5 2 2 2
29.AGRESIVITATEA 2 4 4 2 2 2 4 2 2
32.OMENIA 5 2 2 3 5 5 2 2 2
34.SIMŢUL UMORULUI 5 2 4 5 5 5 4 2 2
35.REALISMUL 4 2 4 3 4 5 4 2 2
37.FATALISMUL 2 4 3 2 2 2 2 2 2
39.AMBIŢIA 4 5 5 3 5 5 4 2 2
43.HĂRNICIA 5 4 4 4 5 5 2 2 2
44.MĂNDRIA 5 4 4 4 5 5 2 2 2
46.TOLERANŢA 5 2 2 4 4 5 2 2 2
47.ONESTITATEA 5 2 3 4 5 5 2 2 2
50. RECEPTIVI LA IDEILE ALTORA 5 2 2 2 5 5 5 2 2
216
Mictat A.GÂRLAN
Bibliografie
Ion Ionescu Excursiune agricolă în Dobrogea în anul 1850, traducere de Florin Mihailescu,
de la Brad în Analele Dobrogei, anul III, nr. 1, Editura Glasul Bucovinei ,Cernăuţi,
1922
Arbore P. Contribuţiuni la aşezărilor Tătarilor şi Turcilor în Dobrogea,
Alexandru Extras din Arhiva Dobrogei, vol. II, 1919, Editura
Tipografia Curţii Regale F. Göbl, Bucureşti, 1920
Roman Mihai Studiu asupra populaţiei turceşti din Dobrogea şi sudul Basarabiei, Analele
Dobrogei, anul XVII, Editura Glasul Bucovinei, Cernăuţi, 1936.
Dimitrie Cantemir Istoria Imperiului Otoman , Editura Hodoş, Bucureşti, 1876
Ahmet Ali Monografia insulei Ada – Kaleh, Turnu Severin, 1937
Constantin C. Probleme controversate în istoriografia română, Despre caracterul
Giurescu relaţiilor dintre români şi turci. Editura Albatros, Bucureşti, 1975
Mustafa A. Memhet Istoria turcilor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976
Mustafa A. Memhet Aspecte din istoria Dobrogei sub dominaţie otomană sec. XIV – XVII
Mărturiile călătorului Evlia Celebi, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1965
Mihail Guboglu şi Cronici turceşti privind ţările române,
Mustafa A. Mehmet Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1966
Aurel Decei Istoria Imperiului Otoman, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1978
Aurel Decei şi Relaţii româno – orientale, capitolul : Problema colonizării turcilor selgiucizi
Tahsin Gemil în Dobrogea secolului al XIII-lea, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1978
Ibrahim Themo Ittihat ve Terakki Anilari / Amintirile mele despre Junii Turci,
România - Medgidia, 1939, lucrare în limba turcă
Tahsin Gemil Asociaţia din România a Junilor Turci (The Young Turks Association in
Romania) în Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie
A.D. Xenopol, vol. VII, Iaşi, 1970
Halil Inalcik Imperiul Otoman Epoca Clasică, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1996
Halil Inalcik Dobrudja, în Encyclopedie de l’Islam,
Nouvelle edition, vol II, Leinden-Paris, 1963
Bărbuleanu Cintian Monografia oraşului Babadag, Editura Porto – Franco, Galaţi, 1992
Grigore George Problematica traducerii Coranului în limba română,
Editura Ararat, Bucureşti, 1997
Alecu Alexandru Istoricul Seminarului Musulman din Medgidia,
în Analele Dobrogei, vol. II, 1928
Mehmet A. Ekrem Civilizaţia turcă, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1981
Anglelescu Nadia Introducere în Islam , Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1993
Ghiaţă Anca Condiţiile instaurării dominaţiei otomane în Dobrogea, în
Studii istorice sud-est europene, volumul I, Bucureşti, 1974
Ghiaţă Anca Yuzyilda Osmali Imparatorlugu Zamaninda Dobruca’da Turk Musluman
Kulturu, în Balkanlarda Turk Kulturu Dergisi, Ankara, 1993
Suliţeanu Ghizela Recherche sur le folclore de minorites nationales tatares et turques de la Dobroudja
în Studia et Acta Orientalia, nr. 6, vol. V-VI, Bucureşti, 1967
Bodea Cornelia Românii şi otomanii în folclorul românesc,
Călin Editura Kriterion, Bucureşti, 1998
Laurenţiu Vlad Turcu. Un personaj al imaginarului popular, în Caietele Laboratorului
de Studii Otomane, nr. 2, Tipografia Universităţii Bucureşti, 1993
Theodorescu Contacte artistice româno-otomane, în Caietele Laboratorului de Studii Otomane,
Răzvan nr. 1, Tipografia Universităţii Bucureşti, 1990
Maxim Mihai Pentru o abordare interdisciplinară şi comparatistă a relaţiilor româno- otomane
în Caietele Laboratorului de Studii Otomane, nr. 1, Bucureşti, 1990
Maxim Mihai Ţările Române şi Înalta Poartă , Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1993
Panaite Viorel Pace, Război şi Comerţ în Islam, sec. XV – XVIII,
217
Editura ALL, Bucureşti, 1997
Gârlan A. Mictat Comunitatea turcă din România. Diagnoze de relaţii etnice şi specific naţional
în vol. Identitate, Alteritate, Multiculturalitate, Ed. Muzeum Arad, 2001
Dulciu Dan Toma Statutul juridic al cadiatelor din România,
Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2001
Mehmet Naci Onal Din folclorul turcilor dobrogeni , Editura Kriterion, Bucureşti 1997
Abdula Gulten Mevlana - Spirit universal, Editura Elvan, Galaţi, 2000
Ionaşcu Constantin Despre rezistenţa turco – tătară anticomunistă în Dobrogea, în Tătarii în
istoria românilor, Universitatea Ovidius, Ed. Muntenia, Constanţa, 2004
Ziarul TÜRK BIRLIG /Unitatea Turcă,
Periodic bilingv al comunităţii turce din Dobrogea, Bazargic, 1934 - 1938
Ziarul HAKSES / Vocea Dreptăţii,
Periodic bilingv al Uniunii Democrate Turce din România, Constanţa, 1995- 2008
218
Mictat A.GÂRLAN
Capitolul VI.
ÎN COMUNITATEA TĂTARĂ
6.1. Scurt istoric
Tătarii din România îşi au originea în Crimeea, regiune aflată în nordul Mării Negre,
cu ramuri etnice apropiate în uzbeci, azeri, kazahi, turkmeni, kirghizi ş.a. toţi aflaţi în aria
de influenţă a lumii turco-musulmane. Etnonimul de tătar apare pentru prima dată în anul
732 pe muntele Orhon, în nordul Mongoliei cu preluare în toate izvoarele istorice despre
imperiul lui Genghiz Han (1204 – 1241) prin care tătarii vor deveni cunoscuţi în toată
lumea. În decurs de numai 50 de ani acest întins imperiu va avea efecte devastatoare
asupra lumii chineze, creştine şi islamice în acelaşi timp. Într-o rapidă succesiune de bătălii,
acelaşi eveniment care în Asia a fost numit invazia mongolă şi a dus la căderea dinastiilor
Jing (Beijing, 1215), Song (China de sud,1223) şi Tang (Tibet,1225), în Europa a fost
numit invazia tătară care a dus la prăbuşirea Rusiei kievene (Kalka, mai 1223), a statului
ungar (Mişcoltz, aprilie 1241) ajungând până la Viena (Neustadt, iulie 1241). De notat că
toate aceste campanii au fost pline de atrocităţi medievale, pentru că în concepţia
căpeteniilor tătare o victorie era definitivă numai după decimarea completă a inamicului.
Din această perioadă este consemnată o interesantă tentativă de creştinare a tătarilor
venită din partea papei Inocenţiu al IV – lea cu trimiterea la curtea lui Ginghis Han a două
misiuni celebre, prin Ioan de Plano Carpini în anul 1246 şi a lui Wilhelm de Rubrukuis în
anul 1256 (P. Bergeron, 1732)1. Inocenţiu al IV – lea fiind acelaşi papă care a cerut
Europei în Conciliul de la Lyon (1245), ridicarea unei o cruciade împotriva invaziei tătare.
Chiar dacă tentativa creştinării nu a reuşit, demersul lor a fost remarcabil şi la un moment
oportun. Peste 5 decenii toţi tătarii vor trece la islamism. În zona Mării Negre acest proces
de cotitură istorică, valabil pentru toate culturile musulmane se va realiza prin influenţa
unul alt mare misionar, a hagiului Sarî Saltuk Baba (1210 - 1304) de care se leagă şi
colonizarea turcească a Dobrogei (1263). Acest hagiu s-a format la şcoala sunită a unor
renumiţi cărturari islamişti din timpul Imperiului selgiucid din Asia Mica. A fost
contemporan cu Mevlana (m.1273), cu Haçi Bektaş (m.1270), Yonus Emre (m.1320) şi
Ahmet Yasevi toţi umanişti mahomedani, traducători în limba turcă a versetelor arabe din
Coran. Convertirea tătarilor se va realiza prin hanii Berke din Crimeea (1263) şi Kazan din
Buhara (1295) care vor da o serie de proclamaţii în acest sen. Semnificaţiile acestui
moment au fost majore prin apropierea popoarelor turce şi mai ales pentru că a salvat
naţiunea tătară de la marea presiune panslavistă de mai târziu.
La gurile Dunării este semnificativă şi istoria hanului Nogay (1259 – 1299) care
pentru administraţie şi campaniile sale va face capitală şi va bate monedă la Saqcî - azi
Isaccea, cu circulaţie în Crimeea, Dobrogea şi Bulgaria. În timpul lui Nogay tătarii vor
219
Diagnoze de specific etnic în comunitatea tătară
dezvolta a treia şi ultima tentativă de cucerire a Europei printr-o serie de campanii

împotriva Lituaniei (1270), a Poloniei (1279) şi a Ungariei (1285), iar în Balcani cnejii
bulgar Gheorghe Terter (1280 –1292) şi sârb Miljutin (1282 –1321) îl vor recunoaşte pe
Nogay ca ţar. Dar odată cu moartea lui imperiul său nu va dura, ca toate imperiile tătare.
Astăzi din monetăria de la Isaccea (Saqcî) la Muzeul de Istorie din Constanţa, se mai
păstrează un bănuţ de bronz, exemplar unic, care în mod curios are pe avers pecetea în
arabă a hanului Nogay şi pe revers imaginea bizantină a vulturului bicefal cu o cruce în
cioc. Nu se cunosc motivele unui asemenea producţii, dar s-au emis unele ipoteze
(E. O. Târnoveanu,1997)2. Una din ele poate fi căsătoria hanului Nogay cu principesă
Eufrosina de Bizanţ, una din fetele bazileului Mihail al VIII-lea Paleologul. Un alt
reviriment al tătarilor va avea lor în spaţiul caucazian prin ridicarea unui nou Imperiu în
timpul lui Timur Lenk (1336 - 1405) numit de europeni şi Tamerlan, devenit celebru prin
victoria asupra lui Bayazid I – zis Fulgerul, cuceritorul Balcanilor, înfrânt în marea bătălie
de la Ankara (1402). Se mai ştie că sultanul Bayazid în urma acestei umilitoare înfrângeri se
va sinucide de ruşine, iar europenii îl vor elogia pe Tamerlan pentru amânarea cu o
jumătate de secol a cuceririi Constantinopolului (1453) de către Imperiul otoman
(J. P. Roux, 1991 şi1998). După destrămarea Hoardei de Aur în lupte fraticide, toate
hanatele de pe Volga, Caucaz, Samarkant şi Buhara vor fi cucerite rând pe rând de
Imperiul rus până la jumătatea sec. XV. Hanatul de Crimeea a mai rezistat un timp numai
pe baza alianţelor de vasalitate cu Imperiul otoman, alături de care vor participa la toate
campaniile sale militare. Prăbuşirea acestui hanat va veni mai târziu din partea Rusiei,
prevăzută în Testamentul lui Petru cel Mare (1682 – 1725) şi realizat de Ecaterina a II–a între
anii 1762-1796. După pacea de la Passarowitz (1718), care a însemnat şi momentul de
declin al Imperiului otoman în Europa, soarta Crimeii s-a jucat între crizele acestui
Imperiu, devenit ,,omul bolnav” de prea mare întindere teritorială şi crizele periodice ale
,,echilibrului european”, tratate cu tot felul de compensaţii teritoriale. Pentru acapararea de
noi teritorii pe direcţia sud-estului european şi scoaterea unor state din starea de vasalitate
faţă de Înalta Poartă, Rusia cerea diplomatic ,,independenţa Crimeii şi a statelor dunărene”.
După lupte grele, în noiembrie 1772 ruşii obţin de la tătarii din Crîm semnarea unui astfel
de tratat de secesiune. A fost primul şi cel mai grav moment prin care s-a legiferat
secesiunea Crimeii de sub autoritatea otomană (Mustafa A. Mehmet, 1976, pag. 286)3.
În anul următor cetatea Caffa (1773) va fi cucerită de ruşi, iar după semnarea păcii de la
Kuciuk – Kainergi (iulie 1774) hanatul tătar de Crimeea va dispare ca stat de pe harta
Europei. Pe aceeaşi direcţie a presiunilor ruseşti spre Balcani, tătarii vor mai avea o şansă
de recuperare istorică a ,,ulusului’’ lor în războiul Crimeii dintre anii 1853 – 1855. Dar cu
toate eforturile alianţei anglo – franco – otomane împotriva Rusiei, cu lupte grele şi
victorii notabile la Alma, Balaklava, Inkerman, Sevastopul, etc, totuşi diplomaţia rusă la
Congresul de pace de la Paris (1856) va pierde la masa tratativelor numai sudul Basarabiei
cu protectoratul asupra Moldovei şi a Ţării Româneşti, dar în compensaţie va obţine
Crimeea – perla Mării Negre, care va rămâne Rusiei. După aceste momente, tătarii din
nordul Mării Negre vor înregistra un lung exod de populaţii cu întindere din anii 1785
până în 1946. A. Fisher, citat de Ekrem Menlibay (1997)4, apreciază că în această perioadă
au fost 6 valuri de emigraţie cu un total de peste un milion de persoane. Acest proces a
continuat şi după anul 1900 pentru că după cucerire, ruşii au trecut cu forţa la creştinism o
parte însemnată a tătarilor de pe Volga. Între anii 1919 – 1945 se va înfiinţa Republica
Autonomă Crimeeană, repede desfiinţată după cel de al doilea război mondial. În această
220
Mictat A.GÂRLAN
perioadă un model de intelectual tătar a fost Ulkusal Mustecep Hagi Fazil (1819 –1996)
născut în Dobrogea în comuna Tătaru (fostul Azaplar), absolvent al Seminarului
Musulman de la Medgidia în anul 1915. Pentru că în Dobrogea exista un nucleu care milita
pentru cauza crimeeană – condusă spiritual de Geafer Seydamet Karamer, fost ministru al
Republicii Crimeene (Amet Gemal, 1999)5, din iniţiativa lor la Bazargic, în România, va
apare revista Emel (1930) timp de 11 ani. După război, din anul 1980 apariţia acestei
reviste se va muta la Ankara. Dar în anul 1941 când armatele germane trecuseră de
România şi invadaseră Uniunea Sovietică o buna parte din popoarele răsăritene ale URSS
s-au dat de partea nemţilor cu declaraţii de independenţă. Printre acestea au fost şi tătarii
din Crimeea, calmucii de pe Don, cecenii şi inguşii din Caucaz, la fel letonii şi estonienii
din nordul URSS. În anul 1941 când se aştepta căderea Moscovei, Ulkusal M. a sperat că
va profita de conjunctură şi va obţine sprijin la cauza tătară din partea Germaniei. Din
Dobrogea el va veni la Bucureşti cu cereri şi intervenţii la guvernul Antonescu pentru
trimiterea pe front a unor trupe de voluntari tătari, alături de armatele Axei. Cerere care i-a
fost refuzată. Dar Ulkusal M. foarte perseverent, trece peste reţinerile autorităţilor din
Bucureşti şi în fruntea unei delegaţii tătare cu aceleaşi cereri pleacă la Berlin, la cancelaria
Reichului. Acolo va fi primit de înalţi funcţionari şi se vor purta discuţii, dar care în final
cererea lor a fost respinsă. Demersurile sale le va prezenta ulterior în lucrarea Amintiri de la
Berlin (Istanbul, 1976) în care deplânge aroganţa înalţilor funcţionari germani. Chiar şi fără
aceste înţelegeri azi se ştie că după seria înfrângerilor de la Moscova (1941), Stalingrad
(1942) şi Kursk (1943) soldate cu mari pierderi în trupe şi materiale, unităţile germane au
preluat în cadrul lor din rândul prizonierilor ruşi şi cca. 15.000 de tătari crimeeni (Tahsin
Gemil,1992)6. Dar înfrângerea Germaniei naziste cu revenirea trupelor sovietice în nordul
Mării Negre această nouă situaţie a avut un efect nimicitor cu dizlocarea populaţiilor tătare
din această regiune. Pe data de 18 mai 1944, întreaga populaţie a Crimeei de cca. 250.000
persoane a fost adunată şi urcată în vagoane de marfă cu transportarea ei în Siberia. Din
această deportare cel puţin jumătate, cca. 193.000 de tătarii au murit pe drum (după Tahsin
Gemil,1992). Ziua de 18 mai a rămas de doliu la tătari şi este pomenită în fiecare an.
Urmare acestor evenimente un alt mare val de refugiaţi tătari se va înregistra la Constanţa
în anul 1945. După ocuparea Europei de Est de către trupe ruseşti persecuţiile asupra
tătarilor au continuat şi în România. Constantin Ionaşcu (2004), într-o lucrare despre
rezistenţa turco – tătară anticomunistă din Dobrogea7. aminteşte de asasinarea în anul
1948 a lui Negip Hagi Fazil, muftiu şi licenţiat al Academiei de Studii Comerciale
Bucureşti sub motivul ascunderii de securitatea română de atunci a unor refugiaţi tătari.
De asemenea, prezintă condamnarea la ani de puşcărie a unui lot de 16 fruntaşi tătari în
anul 1952 de către Tribunalul Militar Constanţa. În România postbelică, istoria tătarilor va
fi comună cu cea a turcilor localnici. Din ambele comunităţi se vor înregistra migraţii spre
Turcia şi vor suporta împreună desfiinţarea în anul 1957 a Seminarului Teologic
Musulman de la Medgidia, precum şi a sistemului de învăţământ primar în limba turcă din
anul 1960, urmat din anul 1972 şi de desfiinţarea secţiilor de filologie turcă şi tătară din
cadrul Universităţii Bucureşti. Practic la nivelul anului 1975 au fost desfiinţat în mod
oficial învăţământul etnic şi confesional de toate gradele în limba turcă şi tătară din
România.
După revoluţia din ’89 din România, odată cu prăbuşirea comunismului în Europa
pe plan continental a învins un mare curent unionist cu un amplu program de reforme
politice şi economice fără precedent, inclusiv în privinţa minorităţilor. Astfel, România va
221
accepta Documentele Finale ale Reuniunii de la Copenhaga (iunie, 1990) în care se precizau
drepturile minorităţilor cu transpunerea lor în legislaţii naţionale. Ea va semna Carta de la
Paris pentru Noua Europă (noiembrie 1990) care afirma protecţia identităţii etnice şi va adera
la Deciziile Comisiei Europene de la Helsinki pentru respectarea angajamentelor cu privire la problemele
minorităţilor naţionale (iulie, 1992) în vederea rezolvării lor ,,într-o manieră constructivă şi pe
cale paşnică’’, etc. Pe baza acestor angajamente noul Guvern al României va instituii în
aprilie 1993 organizarea şi funcţionarea Consiliului pentru Minorităţi Naţionale. În cadrul
acestui Consiliu toate cele 17 minorităţi, prezente în România la acea dată, s-au constituit
în organizaţii etnice locale şi au trimis reprezentaţi în Parlament. Tătarii din România tot în
anul 1993, se vor organiza sub denumirea Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulman din
România şi vor trimite în Parlament primul lor deputat postbelic în persoana d-lui prof. dr.
Tahsin Gemil. Noul deputat a militat activ pentru o Lege a Învăţământului cu articole
referitoare şi la minorităţile naţionale, care în final a fost votată cu nr. 84 în anul 1995,
completată ulterior cu Legea 151 / 1999. Cu aceste ultime completări, la cererea
comunităţilor turcă şi tătară prin organizaţiile lor, inspectoratele şcolare din judeţele
Constanţa şi Tulcea, au înfiinţat din anul 2000, grupe şi clase de studiu pentru limba turcă
în următoarele localităţi: Constanţa, Medgidia, Cobadin, Mangalia, Valu lui Traian, Fântâna
Mare, Tuzla, Castelu, Basarabi, Tulcea şi Babadag. În acest fel, în anul şcolar 1998 –1999
numărul celor care au studiat limba turcă în România a fost de 2.443 elevi, care au fost
asistaţi de 66 cadre didactice şi 6 metodişti. Dar la data închiderii acestui studiu în anul
2007, în Dobrogea nu existau cadre de învăţământ pentru predare în limba tătară. Această
limbă fiind apropiată limbii turce, sub denumirea şi de turcă crimeeană, învăţământul liceal
prin Liceul Teologic Musulman Kemal Ataturk de la Medgidia şi două licee particulare din
Bucureşti şi Constanţa cu profil de informatică se realizează parţial în limba turcă. La cele
două licee particulare programele şcolare fiind şi în limbile română şi engleză.
În privinţa Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, la nivelul anului
1995 această asociaţie avea 22 de filiale cu sedii în 22 de localităţi în judeţele Constanţa,
Tulcea şi Municipiu Bucureşti. Această Uniune publică la Constanţa ziarul Kara Deniz /
Marea Neagră , într-o ediţie bilingvă în română şi turcă de dialect tătar. Statistic,
minoritatea tătară din România a înregistrat o evoluţie demografică constantă. Astfel, după
datele Recensămintelor dintre anii 1930 - 2002 populaţia tătară din România a fost în creştere
de la 15.580 persoane în anul 1930, la 20.469 în anul 1956, la 24.596 persoane în anul
1992, cu stabilizare la 23.934 persoane în anul 2002.
222
Mictat A.GÂRLAN
6.2. Structura grupurilor de cercetare a tătarilor
În general studiul minorităţilor suferă o lipsă de date cu dificultăţi de documentare

teritorială. De obicei sursele oficiale referitoare la minorităţi în mod constant şi în orice
ţară sunt incomplete. Astfel, în cele două lucrări principale de statistica populaţiilor din
România referitoare la Recensămintele din anii 1992 şi 2002, numai cel publicat în anul 1995
are un capitol de carte privitor la structura etnică şi repartizarea teritorială pe localităţi,
până la nivel de judeţe, oraşe şi municipii. Pe când din datele Recensământul – 2002,
publicate în anul 2004, această amplă lucrare prezintă date teritoriale de populaţie etnică
numai pe judeţe. Astfel, într-un studiu pe localităţi cu peste 10 persoane tătare, numai din
datele publicate ale Recensământului – 1992, comunitatea tătară din România avea
următoarea răspândire: Constanta – 8581, Medgidia – 4020, Mangalia – 1551, Basarabi (azi
Murfatlar) – 794, Techirghiol – 818, Ovidiu – 553, Eforie – 426, Bucureşti – 267,
Năvodari – 138, Cernavoda – 14 şi Negru Vodă – 68. Pentru o informare suplimentara
asupra numărului de locuitorilor tătari pe comune, sate şi cătune, în lipsa altor surse ne-am
adresat şi Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România - UDTTMR, cu sediul la
Constanta, de la care am primit o listă de locuitori pe localităţi în tabelul nr. 1 de mai jos.
Tabelul nr. 1
Localităţi în România cu peste 30 de persoane tătare
într-o investigaţie realizată în Dobrogea în perioada 1995 – 1996
Localităţi în Localităţi în
Persoane Persoane
judeţul Constanţa judeţul Constanţa
1. Oraşul Constanţa 8.509 13. Eforie 446
2. Oraşul Medgidia 4.140 14. Independenta 374
3. Cobadin (turci şi tătari) 1.662 15. Agigea 337
4. Valul lui Traian 1.455 16. Valea Dacilor 326
5. (cu Valea Seacă ) ,, 17. Lumina 305
6. Oraşul Mangalia 1.545 18. Năvodari 288
7. Techirghiol 822 19. Târguşor 82
8. Basarabi 838 20. Grădina 82
9. Dulceşti 616 21. Poarta Albă 78
10. Castelul 607 22. Siliştea 75
11. Ovidiu 873 23. Nisipari 32
12. Ciocârlia 415 14 Tătaru 30
Localităţi în oraşul Persoane Municipiul Persoane
Tulcea, jud. Tulcea 138 Bucureşti 207
Pe baza acestor date putem spune că minoritatea tătară din România are o
concentrare de cca. 85 % în zona Dobrogei, faţă de care grupul de referinţă tătar, pentru
autoevaluarea acestei comunităţi, a avut 50 de cazuri a avut următoarea distribuţie:
223
- 15 din oraşul Medgidia ,

- 12 cazuri din municipiul Constanţa,
- 11 din oraşul Cobadin, jud. Constanţa ,
- 5 comuna Basarabi
- 3 din oraşul Măcin, jud. Tulcea.
- 2 din oraşul Isaccea, jud. Tulcea ,
Iar pe principiul dublei perspective pe care s-a proiectat toată această investigaţie,
comunitatea tătară a fost retro-evaluată din perspectivă externă de opt grupuri-etnice-martor,
cu un total de 300 persoane, selectate pe cât posibil din aceleaşi localităţi, astfel :
- 90 municipiul Constanţa ,
- 83 municipiul Tulcea,
- 13 Cobadin,
- 19 Comuna Greci ,
- 13 Medgidia,
- 13 Comuna Slava Rusă,
- 12 Babadag,
- 12 comuna Murighiol,
- 12 Comuna Sarichioi,
- 9 Comuna Izvoarele,
- 7 din oraşul Macin,
- 7 din oraşul Isaccea ,
- 6 din comuna Basarabi,
- 2 Comuna Castelu,
- 2 Sulina.
Iar acest total de 300 cazuri / chestionare, grupurile martor s-au constituit din
loturile de români, armeni, greci, italieni, turci, ruşi-lipoveni, ucraineni şi romi.
La formarea grupului de referinţă tătar am fost sprijiniţi cu spaţiu pentru interviuri,
îndrumare şi număr de cazuri de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România
cu sediul la Constanta, motiv pentru care ţinem să le mulţumim în mod deosebit. Ca mod
de punere în pagină şi mod de administrare în condiţii de teren a chestionarelor noastre
oferim în anexe două modele completate de un subiect tătar.
224
Mictat A.GÂRLAN
6.3. Diagnoza relaţiilor etnice ale tătarilor dobrogeni
În analiza relaţională dificultatea principală constă în modul de aplicare şi de

recoltare a datelor. Iar în cadrul acestor diagnoze cercetările de interetnicitate reprezintă
un caz special. În acest sens, Chestionarului Bogardus în varianta noastră de aplicare permite
acest studiu de relaţii etnice atât directe cât şi reciproce, indiferent de cadrul regional al
comunităţilor anchetate. Fără a revenii asupra modului de prelucrare a datelor, întrucât
explicaţii au mai fost prezentate şi cu alte ocazii, pentru partea de redactare a rezultatelor
privitoare la grupul de referinţă tătar este important de înţeles modul de interpretare al
tabelului final de indicatori. Pentru analiza relaţiilor etnice ale tătarilor dobrogeni,
indicatorii utilizaţi cu ordonare în tabelul nr. 2, aceştia provin din trei categorii de atitudini
cu localizare pe rândul VI şi coloana VI, toţi cu referire la comunitatea tătară, astfel :
- pe diagonală s-a marcat indicele de auto-evaluare al grupului tătar la o cotă medie
de 24,53 care reprezintă gradul de apropiere al grupului de referinţă tătar faţă
de comunitatea sa. În studiul grupului tătar acest indice auto-evaluat se află la
o cotă maximă de 24,53 cu valoare de reper .
- pe orizontala VI sunt trecuţi indicii de hetero-evaluare care reprezintă atitudinea
grupului tătar faţă de celelalte comunităţi dobrogene.
- iar pe coloana VI sunt trecuţi indicii de retro-evaluare, respectiv atitudinile cu
distanţele sociale ale celor 8 grupuri martor, faţă de comunitatea tătară.
Tabelul nr. 2
între comunităţi etnice dobrogene, cu referite tătarii dobrogeni,
stabiliţi prin aplicarea variantei de Chestionar Bogardus 1995
dobrogene Români Armeni Greci Italieni Turci Tătari Romi Lipov. Ucra.
I
24,46 18,46 16,06 20,20 17,37 16,41 9,96 15,92 16,65
Români
II
24,62 24,82 23,60 23,38 18,67 16,67 16.00 19,43 19,56
Armeni
III.
23,89 18,89 24,11 18,75 14,79 15,68 8,17 16,20 15,86
Greci
IV
23,83 17,20 19,60 24,43 16,10 14,93 8,60 14,86 15,86
Italieni
V
19,23 16,05 16,61 17,20 23,88 22,35 11,85 15,31 15,28
Turci
VI
20,27 17,26 16,19 17,43 23,69 24,53 12,50 14,69 14,83
Tătari
VII
23,10 20,26 20,40 21,10 17,76 18,73
Romi 24,50 18,66 18,80
VIII Ruşii -
19,94 10,06 24,42 22,14
Lipoveni 23,36 20,o4 20,72 20,86 18,38
IX
22,41 20,13 20,72 22,44 17,93 16,96 10,04 20,25 24,86
Ucraineni
225
În acest montaj, cu acelaşi formular de aplicaţie, grupul tătar oferă date din
perspectivă internă, iar grupurile martor regionale oferă date tot despre comunitatea tătară,
dar din perspectivă externă.
În tabelului nr. 2 orizontala VI cuprinde indicatorii cu evaluările grupului tătar, unul
cel mai ridicat de auto-evaluare la o cotă de 24,53 şi alţi opt indicatori de hetero-evaluare
care reprezintă atitudinea grupului tătar faţă de celelalte comunităţi dobrogene.
Astfel, în planul distanţelor directe pe această orizontală VI, grupul tătar a prezentat
o maximă apropiere mai întâi faţă de comunitatea turcă la o cotă de 23,69 şi apoi faţă de
români la cotă de 20,27, apoi faţă de italieni la o cotă de 17,43 şi faţă de armeni la o cotă
de 17,26. Pe aceeaşi orizontală VI, pe registrul mediu al atitudinilor / distanţelor directe,
gradul de apropiere al grupului tătar faţă de greci a fost la o cotă de 16,19 şi faţă de
ucraineni şi ruşi lipoveni la cote de 14,83 şi respectiv de 14,69.
Cea mai scăzută atitudine directă (din cadrul celor hetero-evaluate) la grupul tătar s-
a manifestat faţă de comunitatea romilor la o cota de 12.50. Aceasta cotă fiind exact la
jumătatea intervalului nostru de varianţă.
O observaţie interesantă comparativ cu indicatorii grupului turc au în vedere o mai
ridicată apropiere a grupului tătar, faţă de comunitatea turcă, la o cotă de 23,69 şi apoi faţă
de cea română, la o cotă de 20,27. De asemenea, pe coloana VI a tabelului 2, se prezintă
indicatorii cu retro-evaluările comunităţii tătare realizate din perspectivă externă de către
grupurile martor.
Cele mai ridicate atitudini faţă de comunitatea tătară au fost, mai întâi din partea
grupului turc la o cotă de 22,35 , apoi a grupului de ruşi-lipoveni la o cotă de 19,94; apoi
din partea grupului de romi la o cotă de 18,73 şi a grupului de ucraineni la o cotă de 16,96.
Într-o a doua parte a cestui registru de distanţe sociale faţă de comunitatea tătară s-a plasat
grupul de armeni la o cotă de 16,67 ; apoi de români la o cotă de 16,41 şi apoi de greci la o
cotă de 15,68.
226
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 3
Indicii de calitate şi distanţe etnice pe subcategorii de persoane
ale grupului de referinţă tătar, faţă de ei şi faţă de grupurile etnice martor
stabiliţi prin prelucrarea datelor variantei de Chestionar Bogardus 1995
Nr. Sub- 1. 2. 3. 4. 5 6. 7 Ruşi - 9
cazuri categorii Tătari Români Arm. Greci Italie. Turci Romi Lipov Ucr.
50 Indice
24,53 20,27 17,26 16,19 17,43 21,69 12,50 14,69 14,83
Tătari global
Pe grupuri de sex
31 Femei 24,80 21,19 16,58 15,96 17,29 24,03 11,70 14,61 14,83
19 Bărbaţi 24,26 19,36 17,94 16,42 17,57 23,36 13,31 14,78 14,84
Pe grupe de vârstă
Sub
24,62 20,51 16,44 14,87 16,25 19,92 11,16 13,93 13,85
30 30 ani
Adulţi
31-55 24,66 21.19 17,88 15,91 16,58 24,48 8,63 14,69 15.25
13
ani
Peste
25,00 23,00 23,00 23,00 23,00 25,00 16.5o 23,00 23,00
7 56 ani
Pe grupe de studii
Şcoală
generală
25,oo 21,00 14,91 15,25 15,91 25,oo 11,33 15,25 15,25
14 şi
profes.
Studii
24,77 20,94 16,2o 15,90 17,62 24,21 10,24 14,35 14,37
26 liceale
Studii
postlice 24,66 23,25 20,91 20,50 21,00 23,00 12,58 19,83 19,33
10
ale
Trebuie de remarcat toţi indicii, la toate cotele de manifestare au fost peste

jumătatea teoretică a intervalului nostru de varianţă, respectiv peste valoare medie de
12,50; ceea ce în interpretarea datelor semnifică faptul că în jurul comunităţii tătare nu
există relaţii de respingere în raport cu nici o comunitate etnică regională.
Din alt punct de vedere, tabelul general cu indicatorii de intensitate a contactelor
directe şi reciproce, exprima pe medii aritmetice numai în cadrul raporturilor de la grup la
grup. Pentru o analiză de detaliu privitoare la subcategoriile constitutive de referinţă, cu
aceeaşi procedură de operare a mediilor aritmetice, am realizat o prelucrare suplimentară a
datelor pe subcatgorii de persoane, cu model în tabelul nr. 3.
În acest studiu suplimentar al relaţiilor directe, efectuat numai pe sııbcategoriile de
persoane ale grupului tătar, constatăm câteva aspecte de mare specificitate, mai ales în
comparaţie cu datele din tabelul similar al comunităţii turce. Pentru uşurinţa observaţiei în
tabel nr. 3, pe prima coloană s-au trecut datele de autoevaluare ale subgrupurilor tătare, iar
pe celelalte coloane se prezintă în ordine atitudinile / distanţele fiecărui subgrup faţă de
grupurile martor.
Astfel pe toate subcategoriile tătare sunt de remarcat cote maximale de intensitate
faţă de propria comunitate. Faţă de indice global de autoevaluare pe total cazuri la o
cotă de 24,53 un prag ceva mai scăzut de intensitate se constată în categoria bărbaţilor la o
cotă de 24,26. Dar toţi ceilalţi indici se prezintă la nivel superior, chiar maximal peste cota
de 24,00 din 25 de puncte posibile. Cu asemenea adeziune ridicată pe toate subgrupurile
227
de referinţă tătare, putem afirma că această comunitate prezintă un mare grad de

stabilitate.
La nivelul indicilor de hetero-evaluare, grupul tătar prezintă un specific aparte prin
cea mai ridicată cotă de contact, mai întâi faţă de comunitatea turcilor din zonă şi abia
apoi faţă de români ca populaţie majoritară. Cu turcii dobrogeni, contactele tătare sunt
mai intense, bazate pe o fermă reciprocitate pe toate subcategoriile studiate. Cotele cele
mai ridicate de apropiere faţă de turci apar în categoria tătarilor cu studii medii la o
valoare de 24,21 apoi în cea a adulţilor cu o valoare de 24,42 iar în categoria tătarilor de
peste 56 de ani precum şi a celor cu pregătire şcolară generală valoarea acestui indice a
fost maximă respectiv 25. Un prag ceva mai scăzut este de semnalat numai în rândul
tinerilor de sub 30 de ani la o valoare de 19,92. Singura excepţie apare numai la categoria
tătarilor cu studii superioare, care acordă românilor un indice de apropiere superior celui
faţă de turci, la o valoare de ?3,25 faţă de români şi de respectiv 23,00 faţă de turci. În
planul distanţelor de apropiere faţă de romi, ca la toate comunităţile locale, şi tătarii de azi
au prezentat cea mai redusă cotă. Acest indice a avut o valoare globală de 12,50. Pragul cel
mai scăzut s-a constatat în categoria adulţilor de 31-55 de ani la o cotă de 8,63. Iar cel mai
ridicat indice la tătari faţă de romi a fost în rândul persoanelor de peste 56 de ani la o cotă
de 16,50 . În concluzia acestui capitol, putem nota caracterul discriminativ al acestui
procedeu de întabelare date, prin care se obţin diferenţe specifice chiar în cazul unor
comunităţi cu multe elemente asemănătoare.
6.4. Analiza de trăsături şi valori etnice
În analiza de trăsături etnopsihologice ale comunităţii tătare prin Chestionarul PPN–

50 amintim că şi în grupul tătar s-au operat 50 teste de semnificaţie la un prag p < 0,05
din care au rezultat trei trăsături nesemnificative respectiv :
- itemul 45 al credinţei religioase la un prag p < 0,06 ;
- itemul 13 al spiritului comercial la un prag p < 0.08 şi
- itemul 27 al individualismului la un prag p < 0.09.
Dacă în privinţa credinţei religioase eroarea ne aparţine şi a fost din fundamentare,
pentru că trebuia scalată ca atitudine şi nu ca un act de valoare. Întrucât credinţa în sine
este o dimensiune valorică, indiferent de confesiune, pe când o părere sau oarecare alte
manifestări vis - a - vis de credinţă, reprezintă un set de atitudini care se pot scala.
Iar această eroare teoretică a fost gravă pentru că s-a răsfrânt pe toate cele 9 grupuri de
lucru. În cazul de faţă, neconcludenţa itemului 45 al credinţei religioase nu aparţine
grupului tătar şi nici celorlalte grupuri etnice. Dar când alţi itemi precum spiritul comercial
(13) şi individualismul (27) sunt nesemnificativi numai în raport cu grupul tătar şi nu se
cuprind în sita testelor de semnificaţie referitoare la această comunitate, situaţie în care
suntem datori ai scoate din analiză. Ca urmare la o decizie finală de preluare / eliminare
din analize a unor trăsături cu elemente de nesiguranţă se recomandă o argumentare pe
mai multe criterii.
228
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 4
Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la tătarii dobrogeni
Profil
Profil
Profiluri tătari Retro-evaluarea tătarilor dobrogeni pe fiecare item
Tătar
etnice auto de către grupurile etnice martor din zona de contact
integrat
evaluat
Trăsături total Tătari Român Arm. Grec Itali Turci Romi Ruşi Ucr
etnice 350 50 50 30 30 30 50 30 50 30
1. Credinţa 4,53 4,70 4,56 4,90 4,60 4,03 4,72 4,76 4,20 4,29
religioasă 0,93 0,89 1,03 0,55 0,56 1,33 0,57 0,83 0,91 1,16
4,44 4,76 4,56 4,70 4,1 7 4,70 4,76 4,90 4,20 3,87
2. Mândria 0,90 0,62 0,84 0,84 0,87 1,02 0,52 0,41 0,89 1,28
3 Preţuirea 4,42 4,48 4,24 4,93 4,40 4,50 4, 66 4,03 4,20 4,39
4. 4,32 4,60 4,46 4,30 4,50 4,43 4, 32 4,00 3,94 4,23
Tradiţionalismul 0,99 0,93 1,03 1,02 0,78 0,57 0,94 1,13 1,09 1,12
5. 4,06 4,62 3,98 4,20 3,77 3,50 4,48 3,83 3,88 3,84
Independenţa 1,09 0,90 1,25 1,10 1,19 0,97 0,97 0,71 0,95 1,29
4,05 4,48 4,00 3,80 4,13 3,80 4,62 3,14 3,98 3,87
6. Ambiţia 1,13 0.99 1.20 1.35 1.o1 3,80 0,99 0,99 0,96 1,09
7. Ataşamentul 4,05 4,68 3,94 4,70 4,07 3,20 4,10 4,31 3,92 3,26
faţă de România 1,16 0,78 1,25 0,88 0,64 1,42 1,13 0,81 1,19 1,15
8. Sentimentul 4,04 4,74 3,72 4,53 3,90 3,13 4,42 4,48 3,57 3,65
istoriei 1,22 0,80 1,46 1,01 1,06 1,20 0,97 0,74 1,21 1,233
9. Curajul şi 4,02 4,44 3,92 3,80 3,80 3,87 4,50 3,69 3,84 3,90
cutezanţa 0,96 0,91 1,05 1,03 0,92 0,90 0,71 0,60 1,11 091
10. Încredrea în 3,94 4,72 3,82 3,90 3,87 3,33 4,62 3,52 3,65 3,31
forţele proprii 1,13 0,54 1,39 1,11 ,11,1 1,18 0,73 0,87 1,09 1,07
Amintim pe scurt procedura de procesare a datelor la Chestionarul PPN – 50 cu

referire la comunitatea tătară. În prima etapă din baza principală cu toate datele introduse
la calculator, se extragere o bază secundară referitoare numai la comunitatea tătară pe 350
de cazuri. Separat, pe această bază se calculează mediile aritmetice si abaterile standard cu
referite la tătari, pe toţi cei 50 de itemi ai chestionarului. În a doua etapă, pentru obţinerea
datelor de auto-evaluare acelaşi soft de prelucrare (tot pe medii aritmetice şi abateri
standard) se aplică numai pe datele grupul tătar cu 50 cazuri. Iar în a treia etapă, pentru
datele de retro-evaluare ale comunităţii tătare, acelaşi program se aplică pe fiecare din cele
8 grupuri martor. Astfel, din interevaluarea grupurilor de lucru şi din aceste etape de
prelucrare a primei serii de date, se obţin 3 tipuri de profiluri:
- un profil tătar integrat cu valoare de reper, rezultat din media aritmetică pe
total număr de cazuri, respectiv 350.
- un profil tătar auto-evaluat, realizat din perspectiva internă pe total 50 cazuri.
- opt profiluri tătare retro-evaluate realizate pe numărul de cazuri al fiecărui
grup martor.
După aceste etape de prelucrare automată a datelor, se trece la o a doua serie de
prelucrări dar cu caracter ,,manual’’ prin care toţi itemii chestionarului PPN –50 care s-au
obţinut pe toate cele 350 cazuri, se ierarhizează de la mediile aritmetice cele mai mari spre
cele mai mici (indiferent de abaterile standard aferente). În acest fel, pentru comunitatea
tătară, se obţine o listă de trăsături etnice ,,modale’’ de la cele mai active şi mai bine
229
cunoscute plasate în prima parte a tabelului, spre cele mai puţin active şi mai puţin
cunoscute din a doua parte.
Acestei liste de trăsături ierarhizate îi spunem ,,profil tătar integrat” pentru că se
referă la comunitatea tătară şi a fost întocmită pe toate cele 350 de cazuri , respectiv cu
toate evaluările celor 9 grupuri anchetate. În continuare, tot manual, cu raportare la lista
trăsăturilor din profilul tătar integrat – cu valoare de reper, se vor ordona şi întabela pe
coloane, în mod paralel, toate celelalte profiluri auto şi retro-evaluate, indiferent de mediile
lor aritmetice, fiecare cu abaterile sale standard. Pentru exemplificare în anexa acestui
capitol prezentăm tabelul final al structurii ierarhice de trăsături auto şi retro-evaluate a
tătarilor dobrogeni. Trebuie de spus că această a doua parte de asamblare ,,manuală’’ a
itemulor este destul de laborioasă şi nu poate fi ,,automatizată’’ pentru că în mod constant
toată această serie de tabele adiţionate necesare pentru a verifica acelaşi profil comunitar,
va fi diferită de la o comunitate la alta. Astfel, primele 10 trăsături active ale profilului
tătar integrat au fost următoarele
- Credinţa religioasă la medie aritmetică de 4,70
- Mândria la medie aritmetică de 4,44
- Preţuirea identităţi etnice la medie 4,42
- Tradiţionalismul la medie 4,32
- Independenţa la medie 4,06
- Ambiţia la medie 4,05
- Ataşamentul faţă de România la medie 4,05
- Sentimentul istoriei la medie 4,04
- Curajul şi cutezanţa la medie 4,02
- Încrederea în forţele proprii la medie de 3,94
În tabelul nr. 5 realizăm o comparaţie suplimentară dintre profilul tătar integrat, şi
profilul tătar auto-evaluat, în care numai 6 din 10 trăsături sunt comune, ceea ce indică o
bună cunoaştere a acestei comunităţi. De asemenea în acest tabel comparativ, trebuie de
observat diferenţele de valorizare între trăsături. De exemplu trăsătura prieteniei care în
autoevaluarea grupului tătar este la nivelul primei poziţii cu o medie de 4,80, dar care nu
figurează în cele 10 prime poziţii ale profilului tătar integrat, în cadrul căruia se află pe la
poziţia 12.
La fel trăsătură ospitalităţii are în autoevaluarea grupului tătar este în poziţia a 2-a la o
medie de 4,76, dar care nici ea nu figurează în cele 10 prime poziţii ale profilului integrat.
Poziţia în care se află ospitalitatea la tătari în cadrul profilului integrat fiind tocmai la
poziţia 35 cu o medie inferioară de 3,61.
De asemenea, o altă trăsătură autoevaluată în poziţia 10 la media de 4,6o grupul
tătar dar puternic contestată în profilul integrat este bunătatea şi blândeţea în care se află pe
o poziţia mediană 37 cu o medie inferioară de 3,56.
230
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 5
Studiu comparativ de trăsături tătare modale,
profilul tătar integrat Aritm profilul tătar auto-evaluat Aritm. comune
1. Credinţa religioasă 4,53 1. Prietenia 4,80 -
2. Mândria 4,44 2. Ospitalitatea 4.76 -
3 Preţuirea propriei identităţi etnice 4,42 3. Mândria 4.76 X
4. Tradiţionalismul 4,32 4. Sentimentul istoriei 4,74 X
5. Independenţa 4,06 5. Încredrea în forţele propii 4,72 X
6. Ambiţia 4,05 6. Credinţa religioasă 4,70 X
7. Ataşamentul faţă de România 4,05 7. Ataşamentul faţă de România 4,68 X
8. Sentimentul istoriei 4,04 8. Hărnicia 4,66 -
9. Curajul şi cutezanţa 4,02 9. Tradiţionalismul 4,6o X
1o. Încredrea în forţele proprii 3,94 1o. Bunătatea şi blândeţea 4,6o -
Conform observaţiilor anterioare, un caz special rămâne trăsătura credinţei religioase,

puternic confirmată în toate cel 3 profiluri etnice tătare. Această trăsătură a comunităţii
tătare a fost evaluată superior la o medie de 5,53 în profilul integrat ; la o medie de 4, 70 în
cel tătar auto-evaluat, de 4,90 în cel armean retro-evaluat ; de 4,76 în cel rom retro-evaluat
şi la o medie de 7,74 în profilul turc retro-evaluat. Ca atare această trăsătură nu se poate
exclude din nici o poziţie dominantă. Pe de altă parte, în profilul integrat există un alt set
de trăsături pozitive care se atribuie tătarilor precum curajul şi cutezanţa fără a fi trăsături
dominante în autoevaluările lor.
Astfel, în cazul comunităţii tătare, trăsăturile cu un deplin acord de manifestare activă sunt numai
cele referitoare la credinţa religioasă, ataşamentul faţă de România, independenţa, sentimentul istoriei,
tradiţionalismul, mândria etnică, curajul şi cutezanţa cu încrederea în forţele proprii. După opinia noastră
numai aceste trăsături dominante pot fi cuprinse în prima parte a specificului etnic din zilele de azi al
tătarilor din Dobrogea.
A doua parte de trăsături uşor de sesizat sunt şi cele de slabă intensitate situate pe
ultimele 11 poziţii. Oferim o prezentare sinoptică cu trăsături de profil tătar integrat şi
autoevaluat în tabelul nr. 6
În acest tabel sunt de observat că tot 8 din 11 trăsături sunt comune, ceea ce indică
o bună cunoaştere. Chiar am putea spune la nivelul trăsăturilor slabe există o mai mare
omogenitate de opinii. În planul acestor trăsături de slabă intensitate, ceea ce s-a
recunoscut specific tătarilor este lipsa de umor, a spiritului critic şi a inventivităţii.
231
Tabelul nr. 6
Studiu comparativ de trăsături tătare modale,
profilul tătar integrat Aritm. profilul tătar auto-evaluat Aritm. comune
40. Simţul umorului 3,52 40. Spiritul întreprinzător 4,12 -
41. Comunicativitate cu sinceritate 3,50 41. Inventivitatea 4.12 X
42. Receptivitatea la ideile altora 3,50 42. Simţul umorului 4.10 X
43. Inventivitatea 3,48 43. Imitativitatea 3,76 X
44. Spirit critic 3,38 44. Individualismul 3,68 -
45. Dominativitatea 3,37 45. Realismul 3,70 -
46. Imitativitatea 3,28 46. Dominativitatea 3,70 X
47. Supuşenie şi obedienţă 3,15 47. Fatalismul 3,48 X
48. Fatalismul 2,99 48. Spiritul critic 3,36 X
49. Agresivitatea 3,16 49. Supuşenie şi obedienţă 3,16 X
50. Scepticismul 2,89 5o. Agresivitatea 3,o4 X
De asemenea, în profilul tătar autoevaluat mai apar şi unele note critice -

neconfirmate şi mai puţin cunoscute grupurilor martor prin auto-evaluarea pe un plan
inferior a realismului şi a spiritului întreprinzător. Dar aşa cum menţionam şi cu alte ocazii,
unele trăsături de slabă intensitate precum scepticismul, agresivitatea, fatalismul, chiar a lipsei de
supuşenie cu obedienţă, pot fi considerate calităţi, mai ales când sunt comune în 2 tipuri de
profiluri. Ca urmare, lipsa de agresivitate, a scepticismul, a fatalismul, a lipsei de supuşenie cu
obedienţă, dar şi lipsa de umor, a spiritului critic şi a inventivităţii, reprezintă a doua direcţie
contemporană a specificului etnic la această minoritate.
232
Mictat A.GÂRLAN
6.5. Analiza matricială stilurilor etnice tătare
Analiza de stil are caracteristici proprii de dificultate rezultate tocmai din caracterul
de sinteză pe care îl presupune. Tehnica de lucru a analizei de stil constă în gruparea şi
însumarea mai multor trăsături echivalente de personalitate pe direcţia unui stil.
Dar această procedură clasică prin efectul suplimentar de comasare a direcţiilor stilistice,
unele stiluri etnice pot devenii comune până la identitate. În cercetarea noastră acest
aspect poate fi observat în cazul comunităţilor slave, ucrainene şi lipovene. Până la un
punct acest fapt este normal cu multe surse explicative în istoria regională. În cadrul unor
matrice stilistice conturate, problema etnopsihologică este de discriminare a nuanţelor de
stil variabile de la neam la neam. În aceste cazuri de identitate stilistică sau chiar
,,matricială”, trebuie operată o analiză a ,,trăsăturilor pivot”, respectiv a dominantelor de
compoziţie care susţin specificitatea respectivei direcţii stilistice. Evident că în aceste
cazuri, dezvoltarea unei diagnoze lărgite atât pe stiluri cât şi pe nuanţe stilistice, devine mai
laborioasă. Astăzi în aceste demersuri un mare avantaj provine din utilizarea tehnicii de
calcul cu ajutorul căreia şi la nivelul analizei de stil o serie de faze pot fi cuprinse în
subprograme de prelucrare automată a datelor – cca. 50 % ; dar mai rămân şi alte 50 % şi
pentru prelucrări numai pe cale ,,manuală”. În acest sens, pe fazele de prelucrare a datelor
pentru simplificarea travaliului, noi am utilizat acelaşi soft al analizei de trăsături şi pentru
întocmirea cadrului matricial al analizei de stil, respectiv pe aceeaşi direcţie cu 3 tipuri de
profiluri (integrate, auto-evaluate şi retro-evaluate) s-au întocmit şi cele 5 direcţii stilistice.
Astfel, pentru obţinerea profilului – stilistic – tătar - integrat, se procedează la un calcul de
medie aritmetică şi abatere standard din 5 în 5 itemi pe toate cele 350 chestionare în care a
fost marcată comunitatea tătară. Pentru obţinerea profilului – stilistic – tătar – autoevaluat,
acelaşi ,,soft” cu acelaşi pas se aplică numai la cele 50 de cazuri ale grupului tătar. Iar
pentru determinarea profilurilor – stilistice- retroevaluate, acelaşi ,,soft” se aplică pe datele
fiecărui grup martor, dar numai la rubrica referinţelor despre tătari. Dar de la acest
moment prelucrarea datelor devine ,,manuală” pe două faze. Una de ierarhizare a stilurilor
de la cele dominante spre cele subdominante pe crieterii modale, respectiv pe crietriul
gradului de intensitate. Iar a doilea moment este de culegere a trăsăturilor – pivot,
specifice fiecăru stil, din tabelul final al structurii ierarhice de trăsături auto şi retro-
evaluate ale tătarilor dobrogeni (vezi anexa acestui capitol),.
În acest fel a fost întocmit tabelul nr. 7 cu matricea stilitică a tătarilor dobrogeni.
În cadrul acestui tabel nr. 7, la minoritatea tătară şi nivel de sinteză remarcăm o
prevalenţă a stilului afectiv şi tolerant (social) pe nivele superioare, cu un spaţiu median
pentru orientări stilistice active şi cu mai slabe manifestări pe planuri terţiare pentru
stilurile cultural şi moral. Dar la nivelul profilului stilistic tătar integrat, o problemă
specifică a fost apariţia unor diferenţe modale foarte mici între stilurile : activ (3,66)
cultural (3,66) şi moral (3,65). Departajarea pe nivelurile III şi IV a stilurilor activ şi
cultural s-a operat numai pe diferenţele de abatere standard de la 1,15 ; la respectiv 1,19.
Abaterea standard de1,15 a stilului activ fiind mai apropiată de unitate a avut prioritate
fiind la o valoare mai consistentă.
233
Astfel, în cadrul metodologiei noastre, pe baza datelor din profilul integrat

(vezi anexele) trăsăturile pivot ale stilului afectiv tătar sunt în principal manifestări de
mândria etnică de la poziţia 2 cu o modală de 4,44 şi cu nuanţe de ambiţie de la poziţia 6 cu
o modală de 4,05. Comparativ spre exemplu cu stilul afectiv al grecilor aflat şi el tot în
primul plan de extensie, dar la care manifestările de mândrie etnică sunt dominate aflate în
poziţia 1, dar cu alte nuanţe de trăsături pivot din partea simţului frumosului aflat în poziţia 5.
Stilului tolerant (sau social) al tătarilor, aflat în al doilea plan are ca trăsături pivot:
preţuirea propriei identităţi etnice aflate în poziţia 3 cu o modală de 4,42; ataşamentul faţă de
România în poziţia 7 cu o modală de 4,05 şi sentimentul istoriei în poziţia 8 cu o modală de
4,04. Comparativ spre exemplu cu stilul tolerant al ruşilor-lipoveni, cu dezvoltare a acestui
stil tot al planul II, în care dominanta de compoziţie a fost tot ataşamentul faţă de România
dar cu o amplasare la poziţia 10, iar a doua trăsătură pivot a avut nuanţe din partea unui
plus de toleranţa interetnică aflată în poziţia 15.
Tabelul nr . 7
Matricea stilistică a tătarilor dobrogeni determinată prin auto şi retro-evaluare
Profil
Profil Profilurile stilistice retro-evaluate ale
Stilistic
Profiluri Stilistic tătarilor dobrogeni rezultate din estimările
tătar
tătar grupurile etnice martor din zona de contact
auto -
Stiluri de integrat evaluat Ruşi
relaţionare cazuri cazuri Români Arm Greci Itali Turci Romi Lipov Ucra
cu itemii lor 350 50 50 30 30 30 50 30 50 30
AFECTIV
4-9-14-19 3.81 4.41 3.74 3.96 3.60 3.28 4.31 3.53 3.54 3,47
24-29-34 1.08 0.96 1.13 1.01 0.95 1.35 0.83 0.83 1.01 1,13
39-44-49
TOLERANT
1-6-11-16 3.76 4.26 3.68 4.08 3.52 3.27 4.08 3.35 3.53 3,61
21-26-31 1.13 1.00 1.21 0.92 0.97 0.99 1.01 0.81 1.07 1,13
36-41-46
ACTIV
3-8-13-18 3.66 4.18 3.56 4.04 3.34 3.14 4.01 3.31 3.49 3,53
23-28-33 1.15 8.66 1.21 0.94 0.91 1.15 0.96 0.86 1.09 1,15
38-43-48
CULTURAL
5-10-15-20 3.66 4.17 3.50 3.84 3.42 3.13 4.11 3.19 3.51 3,69
25-30-35 1.19 1.05 1.21 1.05 1.06 1.10 0.91 0.91 1.04 1,14
40-45-50
MORAL
2-7-12-17 3.65 4.26 3.47 3.70 3.42 3.16 4.12 3.30 3.51 3,63
22-27-32 1.10 0.93 1.20 1.06 0.96 0.99 0.91 0.67 1.03 1,11
37-42-47
Stilul activ tătar aflat în planul III a avut ca principale trăsături de compoziţie
independenţa în poziţia 5 cu o modală de 4,06; profesionalismul în poziţia 20 cu o modală de
3,75 şi perseverenţa până la finalizare în poziţia 28 cu o modală de 3,66. Comparativ spre
exemplu cu stilul activ al grecilor, aflat şi el tot la nivel median, care în mod dominant se
susţine pe manifestări de spirit comercial în poziţia 5 cu nuanţe active de spirit
întreprinzător aflat în poziţia 8.
234
Mictat A.GÂRLAN
În privinţa stilului cultural tătar cu dezvoltare mediană, dar de egală intensitate cu

manifestările stilului activ, principalele direcţii au la bază trăsăturile pivot ale credinţei
religioase aflată în prima poziţie cu o modală de 4,53 şi ale tradiţionalismului aflată în poziţia
4 cu o modală de 4,32 ; dar şi pe inteligenţă aflată în poziţia 16, cu o modală de 3,79
Pe ultimul plan la tătari s-a plasat stilul moral, cu menţiunea că acest stil în toate
comunităţile cercetate se află pe ultimul plan. Iar caracteristicile principale ale acestui stil la
tătari sunt tăria de caracter (aflată în poziţia 18 cu o modală de 3,76) şi spiritul de sacrificiu
(aflată în poziţia 19 cu o modală de 3,75). Comparativ spre exemplu cu stilul moral al
grecilor, în care trăsătura pivot a fost tot tăria de caracter (aflată în poziţia20), dar cu nuanţe
stilistice de prietenie în poziţia 19 şi de simţul al onoarei în poziţia 26. Dar cum toate aceste
manifestări sunt plasate într-un al V–lea nivel stilistic comportamental, cu uşurinţă le
putem considera ca fiind foarte rare.
Totuşi prin căderea generală a stilului moral pe ultimul plan, în toate comunităţile
studiate, suntem datori a considera că o bună parte din cauzalităţile acestei direcţii de
comportament social nu se datorează doar minorităţilor de referinţă, ci provin din afara
lor, dintr-un nou val de mutaţie a valorilor care a cuprins întreaga noastră civilizaţie.
235
6.6 Anexe
Tabelul nr. 8.
Profil Profil
Profiluri Retro-evaluarea tătarilor dobrogeni pe fiecare item
valori şi Tătari Tătari
integrat auto de către grupurile etnice martor din zona de contact
trăsături
cazuri evaluat Român Arm. Grec Itali Turci Romi Ruşi Ucr
etnice
350 50 50 30 30 30 50 30 50 30
1. Credinţa 4,53 4,70 4,56 4,90 4,60 4,03 4,72 4,76 4,20 4,29
religioasă 0,93 0,89 1,03 0,55 0,56 1,33 0,57 0,83 0,91 1,16
4,44 4,76 4,56 4,70 4,1 7 4,70 4,76 4,90 4,20 3,87
2. Mândria 0,90 0,62 0,84 0,84 0,87 1,02 0,52 0,41 0,89 1,28
3 Preţuirea 4,42 4,48 4,24 4,93 4,40 4,50 4,66 4,03 4,20 4,39
4,32 4,60 4,46 4,30 4,50 4,43 4, 32 4,00 3,94 4,23
4.Tradiţionalismul 0,99 0,93 1,03 1,02 0,78 0,57 0,94 1,13 1,09 1,12
4,06 4,62 3,98 4,20 3,77 3,50 4,48 3,83 3 ,8 8 3 ,8 4
5. Independenţa 1,09 0,90 1,25 1,10 1,19 0,97 0,97 0,71 0 ,9 5 1 ,2 9
4,05 4,48 4,00 3,80 4,13 3,80 4 ,6 2 3,14 3,98 3,87
6. Ambiţia 1,13 0.99 1.20 1.35 1.o1 3,80 0 ,9 9 0,99 0,96 1,09
7. Ataşamentul 4,05 4,68 3,94 4,70 4,07 3,20 4,10 4,31 3,92 3,26
faţă de România 1,16 0,78 1,25 0,88 0,64 1,42 1,13 0,81 1,19 1,15
8. Sentimentul 4,04 4,74 3,72 4,53 3,90 3,13 4,42 4,48 3,57 3,65
istoriei 1,22 0,80 1,46 1,01 1,06 1,20 0,97 0,74 1,21 1,23
9. Curajul şi 4,02 4,44 3,92 3,80 3,80 3,87 4,50 3,69 3,84 3,90
cutezanţa 0,96 0,91 1,05 1,03 0,92 0,90 0,71 0,60 1,11 091
10. Încrederea în 3,94 4,72 3,82 3,90 3,87 3,33 4,62 3,52 3,65 3,31
forţele proprii 1,13 0,54 1,39 1,11 1,11 1,18 0,73 0,87 1,09 1,07
3,93 4,34 3,46 4,77 3,53 3,93 4,30 4,03 3,53 3,52
11. Solidaritatea 1,05 077 1,25 0,57 0,86 1,11 0,84 0,73 1,16 1,06
3,87 4,80 3,78 3,86 3,45 2,76 4,34 4,31 3,47 3,39
12. Prietenia 1,16 0,49 1,21 0,83 1,27 1,15 0,92 0,81 1,04 1,28
3,86 4,70 3,92 3,93 3,37 3,20 4,50 3,07 3,71 3,42
13. Adaptabilitatea 1,12 0,68 1,16 0,74 1,03 1,24 0,71 0,84 1,02 1,46
3,81 4,30 3,78 4,10 3,47 3,70 4,36 3,48 3,57 2,97
14 Simţul onoarei 1,09 1,05 1,06 0,96 0,97 0,92 0,92 0,78 1,08 1,2
15. Simţul 3,80 4,56 3,80 3,73 3,40 3,07 4,32 4,07 3,45 3,23
frumosului 1,09 0,67 1,18 1,08 0,97 0,94 0,71 1,07 1,06 1,23
3,79 4,50 3,82 3,83 3,30 2,93 4,66 3,86 3,29 3,13
16. Inteligenţa 1,06 0,81 1,14 1,15 0,92 0,69 0,64 0,64 0,98 0,99
3,79 3,82 3,66 4,47 3,67 3,20 4,28 3,38 3,63 3,81
17. Optimismul 1,17 1,38 1,24 0,86 0,92 1,06 0,99 1,47 0,93 1,14
18. Tăria de 3,76 4,28 3,72 3,53 3,50 2,90 4,46 3,69 3,67 3,39
caracter 1,08 1,13 0,93 1,01 1,01 1,12 0,81 0,66 0,94 1,31
19. Spiritul de 3,75 4,44 3,74 4,10 3,10 2,83 4,42 3,66 3,55 3,16
sacrificiu 1,17 0,97 1,21 1,32 0,96 0,99 0,76 1,32 0,89 1,10
3,75 4,24 3,74 3,60 3,67 3,27 4,34 3,69 3,53 3,13
20.Profesionalismul 1,05 0,87 1,14 1,13 0,88 1,11 0,72 0,66 1,08 1,15
3,74 4,66 3,62 3,83 3,27 3,17 4,64 2,52 3,57 3,39
21. Hărnicia 1,20 0,80 1,41 1,29 0,87 1,02 0,72 0,57 0,91 1,23
22. Dispoziţia spre 3,72 4,38 3,54 4,20 3,43 2,90 4,02 3,31 3,61 3,58
întrajutorare 1,23 1.14 1,39 1,06 1,01 1,09 1,02 1,44 1,02 1,26
23. Spiritul 3,69 4,34 3,40 3,23 3,53 3,03 4,04 3,76 3,57 3,90
comercial 1,02 0,77 1,07 0,68 0,78 1,35 0,90 0,44 1,06 1,19
3,68 4,14 3,38 3,80 3,57 3,40 4,26 3,00 3,57 3,52
24. Onestitatea 1,05 1,05 1,19 1,06 0,82 1,10 0,85 0,53 0,98 1,03
25. Sentimentul 3,68 4,31 3,57 4,03 4,00 2,90 4,10 3,21 3,43 3,19
naturii 1,12 1,oo 1,27 1,07 0,95 1,12 0,82 0,62 1,04 1,19
236
Mictat A.GÂRLAN

Profiluri Profil Profil
Retro-evaluarea tătarilor dobrogeni pe fiecare item
valori şi tătari tătari
integrat auto de către grupurile etnice martor din zona de contact
trăsături
cazuri evaluat Român Arm. Grec Itali Turci Romi Ruşi Ucr
etnice 350 50 50 30 30 30 50 30 50 30
3,67 3,70 3,66 4,37 3,27 3,20 4,22 3,10 3,67 3,45
26. Realismul 1,12 1.11 1,33 0,81 0,94 1,32 0,86 1,01 0,85 1,15
27. Disciplina şi 3,66 4,40 3,40 4,10 3,13 3,43 4,26 3,38 3,14 3,32
organizarea 1,06 1.97 1,09 0,84 0,94 1,10 0,75 073 0,98 1,11
28. Perseverenţa 3,66 4.18 3,36 4,27 3,37 3,20 4,06 3,28 3,37 3,65
până la finalizare 1,14 0,83 1,29 1,08 1,16 1,00 1,15 0,70 1,09 1,20
3,66 4,16 3,74 4,47 3,27 3,20 4,12 2,48 3,49 3,45
29. Omenia 1,19 1,13 1,17 0,90 o,28 1,24 0,92 0,69 1,02 1,21
30. Curăţenia şi 3,66 4,56 3,60 4,37 3,20 2,87 4,54 2,55 3,29 3,10
higiena 1,25 1,18 1,21 1,oo 1,10 1,01 0,65 0,63 1,06 1,37
31. Capacitatea 3,65 4,16 3,44 3,67 3,57 3,07 4,28 3,28 3,51 3,35
de iniţiativă 0,98 0,93 1,13 0,99 0,94 1,01 0,81 0,45 0,84 0,88
32. Evitarea 3,64 4,24 3,52 3,67 3,80 3,27 3,86 3,38 3,57 3,06
conflictelor 1,15 1,08 1,07 1,67 1,03 1,08 1,03 0,68 1,14 1,06
33. Spiritul 3,63 4,12 3,60 3,70 3,67 2,80 4,06 3,07 3,45 3,71
întreprinzător 1,02 0,98 1,03 0,79 0,99 1,24 0,91 0,80 0,89 0,90
3,62 4,51 3,68 3,11 3,17 3,23 4,26 3,07 3,25 3,52
34. Modernismul 1,10 0,88 1,17 1,05 1.02 0,94 0,80 0,92 0,86 1,26
3,61 4,76 3,66 3,13 3,40 2,47 4,42 3,31 3,22 3,00
35. Ospitalitatea 1,27 0,66 1,21 1,11 0,81 1,17 0,61 1,56 1,12 1,37
36. Toleranţă 3,60 4.30 3,32 4,03 3,37 3.03 4,00 2,66 3,59 3,58
interetnică 1,29 1,05 1,27 1,47 1,43 1,19 1,20 0,77 1.08 1,39
37. Bunătatea şi 3,56 4,60 3,92 3,80 2,93 2,67 4,14 2,90 3,12 2,97
blândeţea 1,22 0,64 1,18 1,16 1,14 0,92 0,97 1,05 1,20 1,02
38. Simţul 3,55 4,16 3,16 3,97 3,43 3,20 4,30 2,45 3,47 3,19
răspunderii 1,12 1,08 1,27 0,96 0,68 0,76 0,76 0,63 1,21 1,01
3,52 3,68 3,50 3,63 3,37 3,33 3,54 2,97 3,61 3,81
39. Individualismul 1,20 1,22 1,34 1,71 0,96 0,92 1,15 0,91 1,10 1,14
40. Simţul 3,52 4,10 3,52 4,30 2,93 2,57 4,02 3,21 3,31 3,10
umorului 1,14 0,97 1,18 0,88 0,91 1,19 1,08 0,77 0,98 1.08
41. Comunicativi 3,50 4,42 3,32 3,70 3,47 2,67 4,00 2,66 3,33 3,23
cu sinceritate 1,13 0,95 1,04 0,95 0,78 1,12 1,11 0,67 1,13 1,06
42. Receptivitate 3,50 4,44 3,16 3,80 3,37 2,80 3,94 2,55 3,51 3,19
la ideile altora 1,21 0,84 1,18 1,13 1,30 1,06 1,28 0,57 o,94 1,25
3,48 4,12 3,30 3,37 3,53 2,93 3,88 3,00 3,39 3,32
43. Inventivitate 1,07 1,08 1,13 0,72 1,14 0,91 1,08 0,71 0,98 1,17
3,38 3,36 3,30 4,67 2,87 2,97 3,74 3,03 3,31 3,06
44. Spirit critic 1,17 1,50 1,22 0,55 0,97 0,96 1,16 0,50 1,10 0,85
45. 3,37 3,70 3,28 3,55 3,10 2,97 3,65 2,79 3,27 3,62
Dominativitatea 1,17 1,13 1.38 1,12 0,80 1,03 1,32 1,05 1,06 0.98
3,28 3,76 3,46 3,37 2,90 2,83 3,68 2,90 3,06 3,00
46. Imitativitatea 1,18 1,22 1,27 0,85 1,06 1,09 1,30 1,11 0,97 1,18
47. Supuşenie şi 3,15 3,16 3,28 4,17 2,57 3,00 3,50 2,43 2,94 3,23
obedienţă 1,29 1,63 1,21 0,79 1.01 1,02 1,34 0,61 1,36 1,12
2,99 3,48 3,00 2,73 2,47 2,67 2,28 2,66 2,96 3,13
48.Fatalismul 1,14 1,22 1,12 0,74 0,94 1,18 1,21 0,90 1,21 1,18
3,16 3,04 1,97 2,53 2,70 3,06 3,28 3,18 3,42 2,97
49. Agresivitate 1,71 1,44 1,56 1,50 1,49 1,41 0,84 1,20 1,50 1,47
2,89 3,66 2,26 2,87 2,63 2,57 2,90 2,69 2,94 3,39
50. Scepticism 1,13 1,15 1,16 0,94 1,07 0,73 1,18 0,71 1,07 1,12
237
Tabelul nr. 9
în anul 1995 de o persoană de origine tătară
Localitatea Constanţa Vă rugăm să consemnaţi cum vă raportaţi dvs. la
Judeţul Constanţa diversele comunităţi etnice din Dobrogea. Aprecierile
Locul naşterii urban dvs. vor avea un caracter general, fără a vă referi la cei
Sexul bărbătesc buni sau la cei răi din cadrul lor. La fiecare întrebare veţi
Vârsta 20 ani trece cifra unui singur răspuns din 5 alternative posibile,
Stare civilă necăsătorit astfel : 5 pentru acord în foarte mare măsură
Profesiunea student 3 acord în mică măsură
Religia musulmană 2 pentru nu sunt sigur
Apartenenţa etnică tătar 1 pentru nu sunt de acord.
Ruşi
Lipo.
dvs. cu ? …..
apropiaţi pe ? …
să fie vecini de 5 5 5 5 5 5 5 5 5
locuinţa dvs.?
IV. Aţi admite
angajarea în 5 5 5 5 5 5 5 5 5
profesiunea dvs ?
etnice aţi admite
să fie de aceeaşi 5 5 5 5 5 5 5 5 5
cu a dvs.?
VI. Aţi admite ca
unele comunităţi
5 5 5 5 5 5 5 2 2
ca turişti şi vizitatori
fără reşedinţă
locale aţi prefera
1 1 1 1 1 1 1 1 1
să fie date afară
din ţară ?
238
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 10 Model completat de Chestionar PPN-50 de o persoană tătară

DATE PERSONALE: INSTRUCTIUNI: Chestionarul următor nu se mai referă la propria
Localitatea Constanţa, Judeţul Constanţa persoană. Pe baza lui veţi aprecia ceea ce este tipic în toate
Locul naşterii Urban, Vârsta 20 ani aceste comunităţi. Pentru unii termeni utilizaţi vă rugăm să folosiţi
Sexul Bărbătesc, Stare civilă Necăsătorit vocabularul anexat Se notează cu o singura cifră din 5 alternative
Pregătirea şcolară Liceu, Profesiunea Student posibile, astfel: 5 pentru acord în foarte mare măsură; 4 pentru
Religia Musulmană acord în mare măsură; 3 acord în mică măsură; 2 pentru nu sunt
Apartenenţa etnică Tătar sigur; 1 pentru nu sunt de acord.
2. PRIETENIEA 5 5 5 5 5 5 5 3 3
5. MODERNISMUL 5 5 5 5 5 5 1 4 4
8. INDEPENDENŢA 5 5 5 5 4 4 5 5 5
9. OSPITALITATEA 5 3 3 3 5 5 1 3 3
15.OPTIMISMUL 5 5 5 5 5 5 5 5 5
17.SCEPTICISMUL 5 5 5 5 5 5 5 2 2
20.INTELIGENŢA 5 5 5 5 5 5 2 4 4
21.SOLIDARITATEA 5 5 5 5 5 5 2 4 4
22.SIMTUL ONOAREI 5 5 5 5 5 5 3 3 3
24.EVITAREA CONFLICTELOR 5 5 5 5 5 5 1 2 2
25.SPIRITUL CRITIC 2 2 2 2 2 2 4 3 3
27.INDIVIDUALISMUL 3 3 3 3 3 3 4 3 3
28.PERSEVERENŢA 4 4 4 4 4 4 1 2 2
29.AGRESIVITATEA 1 1 1 1 1 1 4 1 1
32.OMENIA 5 5 5 5 5 5 1 2 2
34.SIMŢUL UMORULUI 5 4 4 4 5 5 2 3 3
35.REALISMUL 5 4 4 4 5 5 1 3 3
36.PREŢUIREA PROPRIEI IDENTITAŢI 5 5 5 5 5 5 5 4 4
37.FATALISMUL 3 3 3 3 4 4 1 1 1
39.AMBIŢIA 5 4 4 4 5 5 3 3 3
42.SPIRITUL DE SACRIFICIU 4 4 4 4 4 4 2 3 3
43.HĂRNICIA 5 5 5 5 5 5 1 3 3
44.MĂNDRIA 3 3 3 3 3 3 4 2 2
46.TOLERANŢA 5 4 4 4 4 4 2 4 4
47.ONESTITATEA 5 4 4 4 4 4 1 3 2
239
Bibliografie
1 Pierre Bergeron Voyages faits principalement en Asie, par Benjamin de Tudele, Jean du
Plani-Carpini, N. Ascelin, Guillaume de Rubriquis: Accompagnes de
l'histoire des sarasins et des tartares, Haga, Jean Neaulme, 1732 pg. 2
2 Ernest Oberlander Începutul prezenţei tătarilor în zona gurilor Dunării în lumina documentelor
Târnoveanu numismatice, în Originea Tătarilor, Editura Kriterion, Bucureşti 1997
3 Mustafa Ali Mehmet Istoria turcilor, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976, pg. 286
4 Ekrem Menlibay Situaţia demografică a tătarilor şi turcilor din Dobrogea, după anul 1878,
în Originea tătarilor, Editura Kriterion, Bucureşti, 1997, pg. 313
5 Amet Gemal Dictionarul personalitatilor turco-tătare din România,
Editura Metafora, Constanta, 1999, pg. 316
6 Tahsin Gemil Articolul Tătarii, ziarul Curierul romanesc,
nr. 58 din 21 septembrie 1992
7 Constantin Despre rezistenţa turco – tătară anticomunistă în Dobrogea, în lucrarea
Ionaşcu Tătarii în istoria românilor, autori: Uniunea Democratică a Tătarilor
Turco-Musulmani din România şi Universitatea Ovidius,
Editura Muntenia, Constanta, 2004 , pg. 67
Ionescu M. Dobrogea în pragul veacului XX.
Dobrogeanu Editura SOCEC, Bucureşti, 1904
Iakubovski A. şi Hoarda de aur şi decăderea ei, traducere,
Grekov B. Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1953
Memet Ablay Din istoria tătarilor, Editura Kriterion, Bucureşti, 1998
Mehmet Ablay şi Boztorgay /Pitulicea, Folclor tătar dobrogean,
Nuri Vuap Editura Kriterion, Bucureşti, 1980
Jean Paul Roux, Tamerlan, Librairie Antheme Fayard, Paris, 1991
Jean Paul Roux, Regele, mituri simboluri, Editura şi Meridiane, Bucureşti, 1998
Nicolae Iorga Imperiul cumanilor şi domnia lui Basarabă , Analele Academiei Române,
seria III, tomul VII , Bucureşti, 1927 -1928
Grigore Ureche Letopiseţul Ţării Moldovei ,Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1958
Miron Costin Letopiseţul Ţării Moldovei ,Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1961
Şerban Papacostea Românii în secolul al XIII-lea – Intre cruciaţi şi Imperiul mongol
Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1993
Ekrem Menlibay Situaţia demografică a tătarilor şi turcilor din Dobrogea, după anul 1878,
în Originea tătarilor, Editura Kriterion, Bucureşti, 1997
Stahl Paul Henri La dendrologie chez les turc set les tatares de la Dobroudja, în Revue des Etudes
Sud-Est Europeennes, t.III, nr. 1-2, Bucureşti, 1965
Mehmet Ali Ekrem Din istoria turcilor dobrogeni, Editura Kriterion , Bucureşti, 1994
Pugstall Hammer Geschichte der Chane der Krîm , Wien, 1856
Constantin Brătescu Cincizeci de ani de viaţă românească, în Analele Dobrogei ,
Anul IX, vol I, Editura Cultura Naţională , Bucureşti, 1928
Dumitrescu Ion Însemnări despre tătarii din Pervelia (comuna Tatlâgeac) Constanţa, în
Analele Dobrogei, anul I, nr. 1, Ed. Cultura Naţională, Bucureşti, 1920
Constantinescu Ezibei, un sat dobrogean , în Analele Dobrogei, anul XIX,
D. Mirceşti vol. II, Editura Cultura Naţională, Bucureşti, 1938
Suliţeanu Gisela Psihologia Folclorului Muzical, Contribuţia psihologiei la studierea limbajului
muzicii populare, Editura Academiei Romane, Bucureşti, 1980
Suliţeanu Gisela Importanţa etnomuzicologică a studierii folclorului tătarilor români, în Originea
tătarilor, locul lor în România şi lumea turcă, Ed. Kriterion, Bucureşti, 1997
240
Mictat A.GÂRLAN
Nuredin Ibram Comunitatea musulmană din Dobrogea ,

Editura EX PONTO, Constanţa, 1998
Nedret Ali Mahmut Literatura turco – tătară în România, (în limba turcă)
Vol. I şi II , Editura Europolis, Constanţa, 2000
Müstecip Ülküsal Dobruca ve Türkler / Dobrogea şi Turcii,
în limba turcă, Ed. Emel, Constanţa, 1940
Müstecip Ülküsal Kirim yolunda bir omur/ O viaţă în drum spre Crimeea (în limba turcă)
Editura Safac Matbaacilik, Ankara, 1999
Adrian Rădulescu şi Istoria românilor dintre Dunăre şi Mare - Dobrogea ,
Ion Bitoleanu Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979
Nilgun Ismail, Continuitatea etniei turco-tătare în spaţiul românesc,
în revista Karadeniz, anul IV, Constanţa, 1995
Revista Emel /Idealul Periodic bilingv editat de Mustecep Ulkusal, Constanta, 1931 - 1940
Ziarul Karadeniz / Periodic bilingv al Uniunii Democrate a Tătarilor
Marea Neagră Turco – Musulmani din România, Constanţa, 1990 – 2005
241
Diagnoze de specific etnic în comunitatea ruşilor-lipoveni
242
Mictat A.GÂRLAN
Capitolul VII.
ÎN COMUNITATEA RUŞILOR LIPOVENI
7.1. Scurt istoric
Lipovenii sunt în România un neam de origine slavă, veniţi în prima jumătate a

secolului al XVII-lea, în urma prigonirilor din Rusia, ca urmare a măsurilor drastice de
urmărire şi pedepsire, luate de biserica oficială rusă şi de autorităţile ţariste faţă de cei care
au respins reformele de cult ale patriarhului Nikon. Reformele religioase iniţiate de acesta
în anul 1655 şi adoptate de Sinodul ortodox de la Moscova, au stârnit o puternică
nemulţumire populară în rândul enoriaşilor ruşi. Soborul din anii 1654-1655 a hotărât
revizuirea întregului ritual bisericesc şi corectarea cărţilor vechi, iar Sinodul din data de 13
mai 1667 a reconfirmat reformele lui Nikon. Vechile cărţi necorectate au fost socotite
eretice şi interzise. Sinodul a hotărât de asemenea ca semnul crucii cu trei degete să devină
dogmă pe vecie. Creştinilor ruşi li se cerea să practice credinţa cu noile reguli impuse de
autorităţile bisericeşti, iar cei care s-au împotrivit acestor reforme au fost anatemizaţi.
Ortodocşii ruşi care s-au opus reformelor de atunci, astăzi sunt cunoscuţi sub denumirea
de staroveri (cei cu credinţă de rit vechi), cu origini din timpul creştinării Rusiei Kievene,
din anul 988 prin cneazul Vladimir, cu slujbe liturgice ţinute după calendarul iulian, stabilit
în anul 46 î.Hr. din ordinul lui Iulius Cezar şi nu după calendarul gregorian, stabilit în sec.
XVI din ordinul Papei Grigore al XIII (adoptat de întreaga lume europeană), între ele
fiind un decalaj de 14 zile. În România, calendarul gregorian a fost introdus în anul 1919.
Alături de aceste opoziţii mai sunt de menţionat şi altele precum: semnul crucii, făcut
numai cu 2 degete şi nu cu 3 (după simbolul Sfintei Treimi). În timpul precesiunilor de
înconjurare a bisericii, acestea se fac numai în sensul de rotire a soarelui (al acelor de
ceasornic) şi nu oricum, oficierea liturghiei se face cu 7 prescuri şi nu cu 5, icoanele
ruşilor staroveri se fac numai în stil bizantin pe lemn trainic sau metal şi nu pe pânză sau
hârtie, numele Mântuitorului se ortografiază numai cu un singur I, respectiv Isus şi nu
Jesus sau în alte variante, etc. Pe fondul acestor reforme, dar şi de credinţă nestrămutată,
în Imperiul Rus au avut loc răscoale cu măsuri represive din partea autorităţilor ţariste şi
bisericeşti. Printr-un ucaz (decret) din anul 1685 al regentei Sofia (sora cea mare a ţarului
Petru cel Mare) persecuţiile împotriva staroverilor au fost legalizate, pe baza lor s-a recurs
la pedepse maxime, cu arderi pe rug atât a cărţilor vechi cât şi a ereticilor care nu au
acceptat supunerea la noile decizii canonice. Mişcarea de persecuţie a ruşilor staroveri de rit
vechi a căpătat amploare, cu fenomene de migraţie şi părăsire a Rusiei spre Ucraina,
243
Turcia, Polonia, Moldova, Ţările Baltice, Finlanda, etc. De remarcat că, marea prigoană
din partea pravoslavnicei inchiziţii ţariste a continuat şi în secolul următor, chiar s-a
accentuat în perioada 1827 – 1855 din timpul ţarului Nikolae I, cu distrugerea centrelor
spirituale nou formate şi arderea pe rug sau confiscarea obiectelor de cult. Această
complicată măsură de reformare a ruşilor, iniţiată de patriarhul Nikon şi ţarul Alexei
Romanov în anul 1650, cu lunga persecuţie care a urmat, a durat peste trei secole şi s-a
potolit abia în anul 1971, când marele Sobor al Bisericii Ortodoxe Ruse a retras anatema
aruncata asupra staroverilor din secolul XVII-lea. O parte din aceşti ruşi s-au stabilit şi pe
teritoriul României, întâi în Bucovina şi Moldova, apoi în Muntenia şi Dobrogea. Astfel,
ruşii lipoveni din România fac parte din diaspora ruşilor creştini ortodocşi de rit vechi.
Primele atestări documentare ale staroverilor pe teritoriul României sunt din anii 1724 -1740.
Ei s-aıı stabilit în localităţi din Moldova, unde erau nunıiţi lipoveni, după localitatea
Socolinţi-Lipoveni, judeţul Suceava. Satul a fost întemeiat în anul 1724, pe pământurile
mănăstirii Mitocul Dragomirnei într-o pădure de tei, unde ruşii-lipoveni au găsit un
adăpost. Denumirea de lipoveni se trage de la aceasta pădure de tei. Alte localităţi din
primele aşezări au fost Dumasca, judeţul Vaslui în anul 1730 sau Manolea, Lespezi şi
Brăteşti din judeţul Suceava în anul 1740. Petriceicu P. Haşdeu (1868), în studiul Istoria
toleranţei religioase în România, consacră lipovenilor un capitol şi le foloseşte denumirea
populară de ,,scopiţi”. Deasemenea notează că ei se împart în ,,popovcina” şi
,,bezpopovcina” şi le notează sciturile din Moldova de la Manuilovca, Vorona şi Socolinţi
lângă Suceava din povestirile călugărului Partenie, astfel: "...nu departe de târgul
Fălticenilor, între apele Moldova şi Siret, se află satul Manuilovca, pe teritoriul căruia
[...] au venit aici din Rıısia ... şi sunt aici de peste 150 de ani", ceea ce cu aproximaţie ar fi
pe la anul 1700. În Dobrogea, aflată în prima jumătate a secolului XVIII în componenţa
Imperiului Otoman, s-au aşezat şi cazacii de pe Don din armata hatmanului Ignat
Nekrasov, cel care a organizat viaţa socială a cazacilor, cu reguli cuprinse în "Legământul
lui Ignat", ei fiind numiţi nekrasovţî [nekrasoviţi]. De la ei s-a păstrat până în zilele noastre
şi denumirea lacului Razelm - Razin din Dobrogea, numit aşa în memoria conducătorului
răscoalei cazace din secolul al XVII-lea, Stepan Razin ".
În privinţa denumirii lor Sevastian Fenoghen (1998) face observaţia că noii
nekrasoviţi veniţi în Dobrogea faţă de ostilitatea celor din jur, au acceptat etnonimul
de lipovean, fiind siliţi de împrejurări să-şi schimbe numele. Primii staroveri de rit vechi
apar pe teritoriul Dobrogei în a doua jumătate a secolului al XVIII–lea. Cele mai vechi
localităţi lipovene sunt la Sarichioi, Jurilovca, Slava Rusă şi Carcaliu. La începutul secolului
al XIX-lea, în pădurile din jurul aşezărilor Sarichioi şi Jurilovca au luat fiinţă şi două
schituri: unul de maici, altul de călugări. De atunci, comuna Slava Rusă are o mânăstire şi a
devenit centru bisericesc al ruşilor de rit vechi din Dobrogea. Satul Carcaliu se află pe
malul braţului vechi al Dunării, lângă oraşul Măcin în judeţul Tulcea. În zilele noastre
denumirea de lipoveni nu mai reflectă apartenenţa la confesiunea unui rit vechi, ci mai
degrabă la un grup etnic, cu o limbă şi obiceiuri specifice. Limba ruşilor lipoveni este un
grai cu desprindere din marele trunchi al limbii ruse. Dar, lexicul autohton lipovean a fost
sensibil modificat cu un strat însemnat de cuvinte preluate din alte limbi. Astăzi, în limba
lipovenilor din Dobrogea se găsesc elemente lexicale de origine ucraineană, turcă, tătară,
bulgară şi mai ales românească. La nivel fonematic, lexical şi gramatical, graiurile ruso-
lipovene au unitate deplină pe teritoriul României. Variaţiile fonetice sau lexicale locale nu
constituie un obstacol de înţelegere între lipovenii dobrogeni, cei bucovineni sau
244
Mictat A.GÂRLAN
moldoveni.
Primele studii despre lipoveni a fost realizat de Ion Ionescu de la Brad, un mare
savant român, într-un exil prin Dobrogea din vremea Imperiul otoman, într-o bine
cunoscută lucrare etnografică făcea o deosebire la 1850 între lipoveni şi cazacii zaporojeni.
Ulterior, Ştefănescu Melkisedek episcop al Dunării de Jos, într-o altă lucrare din anul
1871, intitulată: Lipovenismul adecă schismaticii sau răscolnicii şi ereticii ruşi, le scria istoria cu
obiceiurile în credinţele lor de rit vechi. Un studiu mai recent, dar greu de găsit este cel al
prof. Vasile Cocoş intitulat Lipovenii, originea şi aşezările lor în secolele XVIII şi XIX, publicat
în revista Ştiinţă şi Progres, nr. 3, din anul 1940.
Cele mai mari schimbări în viaţa acestei comunităţi din România, au avut loc după
anul 1989, când în data de 14 ianuarie 1990 (respectiv 1 ianuarie după stil vechi), ruşii-
lipoveni s-au constituit într-o organizaţie oficială sub denumirea Comunitatea Ruşilor
Lipoveni din România. Primul preşedinte al acestei comunităţi a fost prof. univ. dr. Andrei
Ivanov din Bucureşti, iar primul deputat a fost juristul Echim Andrei tot din Bucureşti.
Tot după anul 1990 a devenit posibilă reluarea limbii ruse ca limbă maternă. Astfel, în anul
şcolar 1998-1999, numărul de elevi din cadrul comunităţii lipovene care studiau limba rusă
a fost de 1.593, cu un număr de 13 cadre didactice. Localităţile reprezentative pentru
învăţământul de limbă rusă sunt Tulcea, Carcaliu, Sarichioi, Jurilovca, Ghindăreşti, Brăila,
Lipoveni, Mitocu Dragomirnei, Rădăuţi, Manolea şi altele. Inspectorate şcolare care au
organizat studiul limbii ruse materne în România se află în judeţele Tulcea, Constanţa,
Brăila şi Suceava. Iar la Recensământul din anul 2002 din România, un număr de 35.791
locuitori s-au declarat de naţionalitate ruşi-lipoveni, din care 16.350 în judeţul Tulcea şi
5.273 în judeţul Constanţa. Astăzi, datorită mişcărilor social – religioase, în cultura ruşilor
lipoveni din România coexistă două orientări confesionale. Prima şi cea mai numeroasă
este confesiunea lipovenilor starorveri de Fântâna Albă, după numele primei Mitropolii
înfiinţate în anul 1846 de mitropolitul Ambrozie la Belaia Kriniţa (localitate în Ucraina).
Această Mitropolie se va muta în anul 1949 la Brăila. Titulatura oficială a acestei confesiuni
este Biserica Creştin Ortodoxă de Rit Vechi, al cărei arhiepiscop de Fântâna Albă din
septembrie 2002 este Înalt Prea Sfinţitul Leontie. Comunităţile şi eparhiile acestei
confesiuni sunt în judeţele Brăila, Tulcea şi Suceava. A doua orientare confesională poartă
denumirea de lipoveni starorveri de Novozâbkov (localitate în Federaţia Rusă), după numele
unei Mitropolii înfiinţate în această localitate în anul 1923. După anul 1990, această
Mitropolie de Novozâbkov a deschis o episcopie la Tulcea, cu titulatura oficială de Biserica
Ortodoxă de Rit Străvechi, unde din anul 2002 arhiepiscop este Înalt Prea Sfinţitul Aleksandr.
Pe de altă parte, indiferent de meandrele istoriei, ruşii-lipoveni din România au
rămas puternic legaţi de diaspora şi marea cultură rusă prin organizarea periodică de
simpozioane, comemorări, vernisaje, aniversări, mese rotunde, traduceri şi publicaţii. După
anul 2000, autoarea Svetlana Moldovan nota într-o lucrare de prezentare a ruşilor lipoveni
(2004) evenimente marcate în gazeta Зopи / Zorile şi revista Қитҗ Град / Cetatea Credinţei,
două periodice bilingve ale acestei comunităţi, editate la Bucureşti şi Iaşi. Astfel revista
Зopи / Zorile a prezentat pe larg manifestările din Rusia, România şi diaspora rusă, legate
de anul A.S. Puşkin, anul M. Eminescu, 145 de ani de la moartea compozitorului
M.I. Glinka, 300 de ani de la întemeierea oraşului Sankt Petersburg, 330 de ani de la
naşterea domnitorului Dimitrie Cantemir, 100 de ani de la moartea prozatorului A.P.
Cehov, etc, cu o pagină permanentă de articole şi traduceri despre scriitorii români şi ruşi,
semnate de autori, precum: Feodor Chirilă, Miron Ignat, Ecaterina Martin, Alexandra
245
Fenoghen, Magdalena Nazarov, Mina Fomin, Petre Lazăr, Nichita Danilov, Ivan Evseev,
Elena Fedot şi alţii. Revista Қитҗ Град / Cetatea Credinţei din Iaşi, este o publicaţie
culturală ca supliment de literatură româno-rusă, informaţii comunitare şi de literatură
pentru copii, editată într-un tiraj de cca. 1000 de exemplare pe lună. Printre autorii de
articole ale acestei gazete menţionăm pe: Ilie Danilov, Emil Iordache, Petru Ivanov,
Adriana Nicoară, Leonte Ivanov, Svetlana Negru, Marina Vraciu Cristina Cârstea, Paula
Mihailov, Passionarie Stoicescu, Elena Lovinovski, Angara Nyiri şi alţii
De asemenea, din cultura ruşilor lipoveni mai putem aminti şi câteva lucrări
arhitectonice admirabile prin biserica Uspenia din Iaşi, Biserica Rusă din Bucureşti şi Biserica
Sf. Vasile cel Mare din comuna Slava Rusă, judeţul Tulcea.
7.2. Structura grupului de cercetare a ruşilor lipoveni
Principala dificultate a unei investigaţii de teren, desfăşurată la ,,nivelul contactelor

directe” dintre comunităţi, rămâne formarea grupurilor de studiu, cu realizare în spaţii
geografice fizice şi umane, dintre cele mai diferite. Majoritatea studiilor de interetnicitate
s-au realizat în medii universitare, pe studenţi, în spaţii comode, într-un cadru de relaţii
uşor de controlat, într-un set de condiţii pe cât de accesibile pe atât de artificiale, apropiate
celor de ,,laborator”. Cu totul alta poate fi desfăşurarea unei anchete, într-o regiune cu o
geografie potrivnică, greu accesibilă, cu condiţii minime de trai sau într-un cadru de relaţii
tensionate. În asemenea situaţii există riscuri mari, atât de ratare a investigaţiilor, chiar şi
personale pentru analist, cu o scădere a posibilităţilor de control, care impun limitarea unui
chestionar de întrebări / răspunsuri numai la obiectivele posibile, dar realitatea datelor
obţinute este evidentă. În privinţa localităţilor semnificative ale ruşilor lipoveni din
Dobrogea, acestea sunt mai puţine în judeţul Consţanţa, pe la Ghindăreşti, Constanţa,
Năvodari şi mai multe în judeţul Tulcea, la Carcaliu pe lângă Măcin; în jurul Babadagului la
Sarichioi, Slava Rusă, Slava Cercheză şi Jurilovca, cu cele mai multe dintre ele în Delta
Dunării la Chilia Veche, Mahmudia, Periprava, Sfârştovca, Mila 23 şi Sulina, localităţi unde
nu se poate ajunge decât pe calea apei, plus municipiul Tulcea. Cu aceste amplasamente
ne-am rezumat numai la localitatea Sulina, condiţiile de acces, de timp şi chiar cele de trai
din zona Deltei fiind prea dificile, cu orientare pe direcţia localităţilor Tulcea – Babadag.
Astfel, pentru constituirea grupului de referinţă al ruşilor-lipoveni din Dobrogea, cu 50 de
cazuri, ne-am adresat asociaţiei Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România CRLR - filiala
Tulcea, preşedintele de atunci al acestei filiale fiind dl. Petru Suhov, care ulterior a devenind
şi deputat CRLR. Pentru formarea acestui grup şi completarea formularelor, această
Asociaţie a pus la dispoziţie un sediu cu instruirea membrilor săi, efort pentru care le
mulţumim în mod deosebit. Selecţia membrilor acestui grup care să ofere cercetării
noastre o perspectivă ,,internă” asupra acestei comunităţi s-a realizat numai din cadrul
celor mai buni cunoscători din obiceiurile sale locale, cât şi din ale minorităţi
conlocuitoare, precum şi din localităţi pe cât posibil multi-etnice, astfel:
- 20 cazuri din municipiul Tulcea
- 10 cazuri din comuna Sarichioi, jud. Tulcea
- 9 cazuri din comuna Slava Rusă, jud. Tulcea
- 7 cazuri din municipiul Constanţa
246
Mictat A.GÂRLAN
- 2 cazuri din oraşul Sulina, jud. Tulcea

- 2 cazuri din comuna Izvoarele, jud. Tulcea.
În conformitate cu principiul dublei perspective, pentru obţinerea ,,perspectivei
externe” faţă de această comunitate, s-au recoltat date de la alte 300 de cazuri, ordonate în
opt grupuri etnice martor, cu loturi compuse din: români, armeni, turci, tătari, greci, italieni,
ucraineni şi rromi (ţigani), astfel:
- 95 persoane din municipiul Constanţa,
- 75 persoane din municipiul Tulcea,
- 28 persoane din Medgidia ,
- 24 persoane din Cobadin,
- 19 persoane din Comuna Greci,
- 12 persoane din Babadag,
- 12 persoane din Comuna Murighiol,
- 11 persoane din Murfatlar (Basarabi),
- 10 persoane din Măcin,
- 9 persoane din Isaccea,
- 7 persoane din Comuna Izvoarele,
- 4 persoane din Comuna Slava Rusă,
- 2 persoane din Comuna Sarichioi ,
- 2 persoane din comuna Castelu.
În privinţa modului de lucru şi de punere în pagină a unui formular de recoltare
date, în anexa acestui capitol prezentăm 2 modele de Chestionare Bogardus-1995 şi PPN-50,
ambele completate de acelaşi rus-lipovean.
7.3. Diagnoza relaţiilor etnice ale ruşilor lipoveni
În chestionarele noastre, respectiv Bogardus-95 şi PPN-50, fiecare subiect anchetat

a realizat o dublă acţiune de evaluare: una din perspectivă ,,internă” privitoare la valorile şi
trăsăturile ruşilor-lipoveni şi alta ,,externă”, prin operaţiuni de retro-evaluare a comunităţii
lipovene din perspectiva celor 8 grupuri etnice martor.
În ambele instrumente, scala de evaluare a fost identică, cu 5 trepte de răspunsuri la
alegere, cu aplicare în acelaşi timp şi pe acelaşi formular.
În privinţa chestionarelor deşi treptele de răspunsuri au fost aceleaşi, în partea de
prelucrare a datelor se observă câteva diferenţe, mai ales la nivelul unităţilor de măsură.
Faţă de chestionarul PPN-50, în care s-a utilizat numai media aritmetică şi abaterea
standard, în chestionarul Bogardus s-au folosit adunări şi scăderi de note brute, în acord
cu toate studiile realizate cu acest instrument. Astfel, după prelucrarea datelor cu acest
instrument se obţine un indicator principal referitor la intensitatea şi calitatea contactelor
sociale, prescurtat ICCS. Indicatorii respectivi se obţin prin cumularea statistică a
frecvenţelor medii pe fiecare comunitate în parte. În cazul cercetării de faţă aceşti indici
sunt de trei feluri, cu ordonare în tabelul nr. 1 şi provin din 3 categorii de atitudini cu
localizare pe rândul VIII şi coloana VIII, astfel:
- pe diagonală s-a marcat indicele de auto-evaluare al grupului lipovean cu o cotă medie
247
de 24,42, care reprezintă gradul de apropiere al grupului de referinţă faţă de

comunitatea ruşilor lipoveni. În studiul lor, indicele auto-evaluat se află la cota
maximă de 24,42, cu valoarea de reper cea mai ridicată,
- pe orizontala VIII sunt trecuţi indicii de hetero-evaluare care reprezintă atitudinea
grupului de referinţă lipovean, faţă de comunităţile aflate în investigaţie,
- pe coloana VIII s-au trecut indicii de retro-evaluare, respectiv atitudinile cu distanţele
sociale ale celor opt grupuri martor, faţă de comunitatea ruşilor - lipoveni.
Pentru acest studiu de atitudini bilaterale, pentru ordonarea conceptelor utilizate,
amintim că indicii de hetero-evaluare reprezintă suita atitudinilor directe ale ruşilor -
lipoveni faţă de alte neamuri. Indicatorii de retro-evaluare reprezintă atitudinile reciproce
din partea a opt grupuri martor faţă de lipoveni. Astfel, indicii de hetero-evaluare aparţin
grupului lipovean, pe când indicii de retro-evaluare aparţin grupurilor- martor, respectiv:
româneşti, armeneşti, greceşti, turceşti, italiene, ucrainene, tătare şi rrome din această zonă,
care reprezintă o estimare de atitudini la adresa ruşilor-lipoveni.
Din ordonarea acestui câmp de indicatori într-un tabel cu dublă intrare, rezultă un
tablou generic pentru toate tipurile de distanţe sociale din zonă, cu un total de 9 x 9 = 81
de indicatori, în care fiecare reprezintă media aritmetică simplă, pe fiecare grup cercetat.
Dar acest tablou generic, pentru capitolul de faţă, vom comenta numai datele
referitoare la comunitatea ruşilor-lipoveni. În cadrul său, intervalul de variaţie al acestor
atitudini / distanţe este de la 5 la 25 puncte; cotele mici având semnificaţia unor distanţe
etnice de îndepărtare, iar cele mari reprezentând atitudini de apropiere.
Astfel, pe şirul VIII observăm preferinţele de apropiere ale grupului lipovean, în
primul rând faţă de propria comunitate, la o cotă de 24,42, după care urmează în ordine
preferinţele faţă de români la o cota de 23,36; ucraineni cu o cotă de 22,14; italieni cu o
cotă de 22,86; greci cu o cotă de 2o,72; armeni cu o cotă de 2o,o4; tătari cu o cotă de
19,94 şi turci cu o cotă de 18,38. În ordinea atitudinilor de distanţă ale ruşilor-lipoveni
ultima poziţie a fost exprimată faţă de rromi la o cotă de 10,o6.
În privinţa atitudinilor reciproce ale grupurilor-martor (faţă de lipoveni), respectiv în
terminologia noastră atitudini de retro-evaluare, acestea apar pe coloana a VIII-a şi
reprezintă distanţele etnice ale altor comunităţi faţă de grupul şi comunitatea lipoveană de
referinţă. Din coloana VIII rezultă întâi o atitudine ridicată, de apropiere faţă de lipoveni,
din partea grupului ucrainean cu o cota de 2o,25; urmează grupul armean cu o cotă de
19,43; grupul romilor la o cotă de 18,66; cel de greci la o cotă de 16,20; cel românesc la o
cotă de 15,92; grupul de turci la o cotă de 15,31 şi cel de italieni, la o cotă de 14,86.
Atitudinea cea mai scăzută, prezentă într-o cotă mai mică de apropiere faţă de ruşii-
lipoveni s-a manifestat din partea grupului tătar la o valoare de 14,69.
248
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 1
Indicii de intensitate a contactelor directe şi de distanţă socială între comunităţi etnice
dobrogene, cu referite la ruşii lipoveni, stabiliţi prin aplicarea Chestionarlui Bogardus 1995
Comunităţi I II III IV V VI VII Ruşi IX
dobrogene Români Armeni Greci Italieni Turci Tătari Romi Lipov Ucra.
I
24,46 18,46 16,06 20,20 17,37 16,41 9,96 15,92 16,65
Români
II
24,62 24,82 23,60 23,38 18,67 16,67 16.00 19,43 19,56
Armeni
III.
23,89 18,89 24,11 18,75 14,79 15,68 8,17 16,20 15,86
Greci
IV
23,83 17,20 19,60 24,43 16,10 14,93 8,60 14,86 15,86
Italieni
V
19,23 16,o5 16,61 17,20 23,88 22,35 11,85 15,31 15,28
Turci
VI
20,27 17,26 16,19 17,43 23,69 24,53 12,50 14,69 14,83
Tătari
VII
23,10 20,26 20,40 21,10 17,76 18,73 24,50 18,66 18,80
Rromi
VIII Ruşi
23,36 20,o4 20,72 20,86 18,38 19,94 10,o6 24,42 22,14
Lipoveni
IX
22,41 20,13 20,72 22,44 17,93 16,96 10,04 20,25 24,86
Ucraineni
O primă observaţie este aceea că toate tipurile de atitudini directe şi reciproce au

fost la cote de peste 12,50 respectiv peste media intervalului nostru de varianţă, cu
excepţia relaţiilor cu rromii. Ca urmare, la momentul cercetării noastre, putem spune că în
jurul comunităţii ruşilor-lipoveni din Dobrogea nu există atitudini de respingere şi de
intoleranţă etnică din partea nici unei alte comunităţi conlocuitoare.
Observaţie de mai sus, poate părea banală, cel puţin pentru faptul că în lunga istorie
a acestei comunităţi, cel puţin în zona Dobrogei, nu s-au consemnat relaţii tensionate.
Dar interesul nostru, rămâne de natură metodologică, cu posibilitatea de evaluarea,
confirmare, infirmare, a unor atitudini etice şi dintr-o altă perspectivă, faţă de cea istorică.
Cu referire la această comunitate, a doua observaţie este una general – valabil şi are
în vedere slaba corespondenţa dintre atitudinile directe şi cele reciproce. De exemplu, pe
şirul VIII atitudinea directă / cu distanţa ruşilor-lipoveni faţă de români, se află la cota de
23,36. Pe când atitudinea reciprocă / cu distanţa grupului de români, faţă de ruşii-lipoveni,
de pe coloana VIII, este la o cotă de numai 15,92; între aceste cote / atitudini, distanţa
socială fiind foarte mare. Tot pe şirul VIII, notăm un alt exemplu cu atitudinea directă /
cu distanţa ruşilor lipoveni, faţă de greci care este la o cota de 20,2. Pe când atitudinea
reciprocă / cu distanţa grupului de greci, faţă de ruşii-lipoveni, este la o cotă de 16,20;
aceste distanţe sociale fiind la fel de mari. De asemenea pe şirul VIII, atitudinea directă /
cu distanţa ruşilor-lipoveni faţă de tătari este la o cotă de 19,94. Pe când atitudinea
reciprocă / cu distanţa grupului de tătari, faţă de ruşii-lipoveni, pe coloana VIII, este la o
cotă de 14,69. De asemenea, tot pe şirul VIII, atitudinea directă / cu distanţa ruşilor
lipoveni, faţă de rromi este la o cotă de 10,06. Pe când atitudinea reciprocă a grupului de
rromi, faţă de ruşii-lipoveni, este de 18,66: această distanţă fiind una dintre cele mai mari.
Şi astfel de exemple pot continua.
249
Suplimentar s-a realizat o aprofundare a analizei de relaţii pe subgrupuri de

populaţie lipoveană, prezentată în tabelul nr. 2. Scala şi procedura de evaluare a fost
aceeaşi, dar acest tabel cuprinde numai atitudinile directe, pe subcategorii de cazuri
lipovene faţă de grupurile martor.
Astfel, asemănător altor grupuri, nici în acest tabel nu înregistrăm variaţii
semnificative la indicii faţă de propria comunitate. Atitudinile ruşilor-lipoveni sunt
constant maximale, pe toate subcategoriile de cazuri la cote de peste 24 puncte.
În privinţa hetero-evaluărilor, atitudinea cea mai ridicată de apropiere a lipovenilor
se constată faţă de români, cu un indice global de 23,36. Acest indice are un caracter
constant ridicat, pe toate sub categoriile lipovene. A doua comunitate faţă de care lipovenii
manifestă o atitudine ridicată de apropiere este comunitatea ucraineană din Dobrogea, la
un indice integrat de 22.14.
În privinţa gradelor de apropiere faţă de alte minorităţi locale, nici pe subloturi de
populaţie lipoveană nu se constată distanţe mai mici de 12,50, sub jumătatea intervalului
nostru de variaţie. Toţi indicii de atitudine faţă de armeni, greci, turci şi tătari se înscriu la
cote ridicate şi intens pozitive. Singura excepţie de la această regulă, o constatăm în
atitudinea ruşilor-lipoveni faţă de rromi, cu diferenţe mari de opinii de la un subgrup la
altul. Astfel, faţă de cota integrată pe total cazuri de 10,06 avem un prag şi mai scăzut la o
cota de 8,8o în rândul persoanelor cu pregătire şcolară generală. De asemenea, observăm
un prag superior în rândul tinerilor lipoveni în vârstă sub 30 ani, la o cotă de 12,75.
De remarcat, că această subcategorie etnică a fost singura care a manifestat un plus de
toleranţă faţă de rromii din Dobrogea.
Tabelul nr. 2
Indici de calitate şi distanţă la ruşii-lipovenii faţă de ei înşişi
şi faţă de alte comunităţi din Dobrogea, pe subcategorii de cazuri
stabiliţi prin prelucrarea datelor variantei de Chestionar Bogardus 1995
Nr Sub- 1. Ruşi 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8 9.
cazuri categorii Lipoveni Români Arm. Greci Itali. Turci Tătari Romi Ucrai
50 Indice
24,42 23,36 20,04 20,72 20,86 18,38 19,94 10,06 22,14
lipov. global
Pe grupe de sex
22 Femei 24,50 23,51 20,94 21,18 21,27 19,72 19,45 11,81 22,18
28 Bărbaţi 24,35 23,25 19,35 20,35 20,53 17,32 18,78 10,46 22,10
Sub
24,62 22,50 17,75 19,25 21,oo 18,12 17,25 12,75 17,87
8 30 ani
Adulţi
24,48 23,76 20,16 20,72 20,94 16,36 17,72 11,16 22,44
31 31-55 ani
Peste
24,47 23,17 19,94 20,82 20,41 18,23 18,oo 9,47 23,oo
11 56 ani
Pe grupe de studii
Sc.gen.
24,60 22,80 19,oo 19,oo 19,oo 16,40 15,60 8,80 23,oo
8 şi profes.
Studii
24,37 22,91 19,50 20,25 20,33 17,58 17,20 10,54 2o,79
23 liceale
St. post
24,48 23,76 20,16 20,72 20,94 16,36 17,72 11,16 22,44
19 liceale
250
Mictat A.GÂRLAN
Pentru analiza de trăsături etnopsihologice ale lipovenilor dobrogeni prin

Chestionarul PPN–50, trebuie să amintim că, la nivelul analizei de item prin efectuarea a 50
de teste de semnificaţie statistică în raport cu grupul lipovean, la pragul clasic p < 0,05 s-a
găsit o singură însuşire slab semnificativă la itemul 45 al credinţei religioase depistată la un
prag p < 0.07. Pentru comunitatea ruşilor-lipoveni din Dobrogea, toţi ceilalţi 49 de itemi
care compus acest instrument s-au plasat peste aceste praguri de semnificaţie. În privinţa
credinţei religioase, rămânem la convingerea că acesta este un item generic, de domeniul
valorilor şi nu o trăsătură cu o variabilitate psihosocială normală. Scala de evaluare pe 5
trepte a Chestionarului PPN-50 şi tehnica de recoltare a datelor este identică cu cea a
Chestionarului Bogardus-95. Iar determinarea unor trăsături pe principiul dublei perspective,
se obţine şi în acest caz, prin interevaluarea grupurilor-martor.
În prima etapă de prelucrare a datelor se obţin cele 3 tipuri de profiluri, respectiv:
- un profil auto-evaluat elaborat pe 50 cazuri din perspectiva internă a grupului
lipovean,
- opt profiluri lipovene retro-evaluate din perspectiva externă a celor 8 grupuri -
martor, elaborate pe 30 sau 50 de cazuri,
- un profil integrat cu valoare de reper, compus din media aritmetică pe total
350 de cazuri,
din care s-au extras în prelucrare numai datele referitoare la comunitatea
ruşilor-lipoveni.
Într-o a doua etapă de prelucrare, pe baza mediilor aritmetice din profilul integrat
s-a realizat o ordonare verticală a trăsăturilor modale de la cele mai active, cu media
aritmetică cea mai ridicată, spre cele mai puţin active, cu media aritmetică cea mai scăzută.
De fapt, prin acest procedeu realizăm o scalare paralelă a trăsăturilor, faţă de cele existente
în reprezentările sociale care se întind de la manifestările lipovene cele mai active şi mai
cunoscute, plasate în primul tabel, spre cele mai slabe şi mai puţin cunoscute, amplasate în
cel de al doilea tabel. (vezi tabelele anexă acestui capitol).
Pe de altă parte, datorită grupurilor de lucru relativ mici, fixate la 30-50 de cazuri,
trăsăturile-stimul examinate, deşi au fost semnificative pentru întreaga comunitate, se
impune o analiză a lor la nivel de zecimale. Diferenţele sensibile la nivel de zecimale, au
apărut atât datorită utilizării unor grupuri de lucru de mică mărime (cu 30 sau 50 de
cazuri), dar şi pentru că unitatea de măsură utilizată a fost media aritmetică, cu un bine
cunoscut efect de comasare a rezultatelor. De aceea în mod suplimentar, pe lângă formula
mediei aritmetice, ca indicator de trăsătură modală, noi am pus-o în asociere şi cu abaterea
standard, un alt indicator foarte util în analiza gradelor de omogenitate a unei atitudini,
mai ales când această valoare este mai mare de 1,00. În general, datele prezente la nivelul
reprezentărilor sociale, sunt realităţi fluctuante, uneori pasagere, fără sisteme de ancorare,
domeniu în care introducerea unui indicator statistic mai ferm, de consistenţă, de genul
abaterii standard, devine obligatoriu. De asemenea, în orice psihodiagnoză de profil,
semnalăm importanţa analizei structurale întrucât valorizarea separată a unei cote cifrice
251
nu oferă semnificaţii. O psihodiagnoză corectă se obţine numai din ponderarea trăsăturilor

în ansamblul datelor studiate.
În tabelul nr. 3 redăm un extras cu primele 10 trăsături active ale profilului etnic
lipovean. În acest fel, în ordinea de intensitate, primele 10 trăsături modale, obţinute din
multiple evaluări ale ruşilor-lipoveni sunt următoarele:
- credinţa religioasă, cu o cotă de 4,51
- mândria, cu o cotă de 4,10
- preţuirea propriei identităţi etnice, cu o cotă de 4,07
- hărnicia, cu o cotă de 3,74
- tradiţionalismul, cu o cotă de 4,00
- sentimentul istoriei, cu o cotă de 3,79
- omenia, cu o cotă de 3,65
- simţul frumosului, cu o cotă de 3,63
- ataşamentul faţă de România, cu o cotă de 3,63
- curăţenia şi higiena , cu o cotă de 3,62
Tabelul nr. 3
Structura ierarhică de trăsături auto şi retro-evaluate la ruşii - lipoveni
Profil Profil
Retro-evaluarea ruşilor - lipoveni pe fiecare item
Profiluri Ruşi Auto-
de către grupurile etnice martor din zona de contact
Lipov. Evaluat
Trăsături Integrat 50.Ruşi Român Arm. Grec Itali Turc Tătar Rom Ucra.
etnice 350 Lipov. 50 30 30 30 50 50 30 30
1. Credinţa 4,51 4,78 4,62 4,73 4,87 4,20 3,80 4,24 4,86 4,90
religioasă 0,96 0,42 0,90 0,78 0,35 1,03 1,41 1,13 0,44 0,30
4,10 4,47 4,14 4,53 4,30 3,50 3,70 3,58 4,86 4,19
2. Mândria
1,20 0,71 1,28 1,14 0,75 1,01 1,46 1,39 0,58 1,14
3. identităţi etnice 1,17 0,95 1,33 0,73 0,62 0,73 1,24 1,28 1,27 0,92
4,00 4,37 4,42 3,00 4,50 4,53 3,60 3,56 3,38 4,65
Tradiţionalismul
1,26 0,91 1,07 1,20 0,86 0,68 1,29 1,54 1,47 0,84
5. Sentimentul 3,79 4,02 3,58 4,47 3,97 3,47 3,36 3,58 4,38 3,74
istoriei 1,17 0,88 1,28 1,07 1,00 1,04 1,31 1,28 0,78 1,15
3,74 4,49 3,30 3,83 4,13 3,93 3,42 3,42 2,97 4,42
6. Hărnicia
1,28 0,62 1,28 1,29 0,78 1,01 1,33 1,44 1,02 1,62
3,65 4,61 3,80 4,50 4,23 3,20 2,82 2,76 2,97 4,39
7. Omenia
1,24 0,57 1,12 0,97 0,94 1,13 1,14 1,22 1,05 0,67
8. Simţul 3,63 4,51 3,54 3,97 3,77 3,07 3,28 3,00 4,10 3,58
frumosului 1,21 0,71 1,18 1,13 0,94 1,08 1,20 1,25 1,01 1,39
9. Ataşamentul 3,63 4,59 3,76 4,50 3,73 3,30 2,84 3,10 3,31 3,68
faţă de România 1,33 0,67 1,38 1,17 0,98 1,32 1,28 1,36 1,44 1,11
lo. Curăţenia 3,62 4,65 3,24 4,20 4,30 3,47 3,42 2,96 2,52 3,94
şi higiena 1,36 0,48 1,46 1,30 0,88 1,38 1,28 1,38 0,63 1,50
În tabelul nr. 4, într-o comparaţie suplimentară între profilul lipovean integrat

obţinut pe 350 cazuri şi profilul lipovean auto-evaluat obţinut pe 50 de cazuri, notăm
faptul că din 10 trăsături dominante, şase din ele sunt comune, iar acest procent de 60 %
indică o bună cunoaştere a acestei comunităţi. Se mai pot nota şi alte diferenţe
semnificative. Faţă de comunitatea ruşilor-lipoveni, diferenţele principale de percepţie a ei,
se referă la următoarele trăsături (vezi tabelul din anexe):
252
Mictat A.GÂRLAN
- ospitalitatea, care reprezintă o valoare preţuită de lipoveni în poziţia 3, este

absentă din primele 10 poziţii ale profilului integrat, în care a avut o alocare
abia la poziţia 17.
- sentimentul naturii este a 7-a trăsătură autoevaluată de lipoveni, dar cu alocare în
poziţie 13 în profilul integrat
- bunătatea şi blândeţea apreciate de grupul lipovean la poziţia 10, au fost puternic
contestate în alte grupuri-martor cu alocarea în profilul integrat la poziţia 23.
Din partea grupurilor- martor această trăsătură a lipovenilor a suportat cele
mai severe contestaţii, mai ales din partea grupurilor de tătari în care a fost
estimată la cota de 2,68 şi de romi cu estimare la cota de 2,59.
În acest fel, trăsăturile ospitalităţii, sentimentul naturii, bunătatea şi blândeţea, s-au exclus
din cadrul ,,dominantelor de bază" al specificului lipovean. În schimb, există un alt set de
trăsături ca de exemplu: mândria, preţuirea propriei identităţi etnice sau tradiţionalismul, sunt
atribuite lipovenilor, fără a fi dominante în autoevaluările lor. În acest fel, cu argumentele
de rigoare putem spune că la această comunitate există un set de 6 trăsături dominante
bine cunoscute în toate comunităţile.
Astfel, în profilul trăsăturilor specifice al ruşilor-lipoveni, remarcăm un set de trăsături active şi
fundamentale prin: credinţa religioasă, curăţenia şi higiena, omenia, ataşamentul faţă de România, simţul
frumosului şi hărnicia, la care se adaugă mândria, tradiţionalismul şi preţuirea propriei identităţi.
Menţionăm faptul că şi în acest profil sunt de semnalat elemente de unicat, întrucât o altă
configuraţie cu aceste trăsături, nu mai apare la nici o altă comunitate.
Tabelul nr. 4
Studiu comparativ de trăsături modale la ruşii - lipoveni,
Extras de trăsături din profilul Medii Extras de trăsături din profilul Medii Trăsături
ruşilor - lipoveni integrat aritm. ruşilor lipov. auto-evaluat aritm comune
1. Credinţa religioasă 4,51 1. Credinţa religioasă 4,78 X
2. Mândria 4,10 2. Prietenia 4,69 -
3. Preţuirea propriei identităţi etnice 4,07 3. Ospitalitatea 4,69 -
4. Tradiţionalismul 4,00 4. Curăţenia şi higiena 4,65 X
5. Sentimentul istoriei 3,79 5. Omenia 4,61 X
6. Hărnicia 3,74 6. Ataşament faţă de România 4,59 X
7. Omenia 3,65 7. Sentimentul naturii 4,59 -
8. Simţul frumosului 3,63 8. Simţul frumosului 4,51 X
9. Ataşament faţă de România 3,63 9. Hărnicia 4,49 X
lo. Curăţenia şi higiena 3,62 1o. Bunătatea şi blândeţea 4,45 -
Dacă sub raportul tradiţionalismului şi al credinţei confesionale putem spune că ruşii-

lipoveni sunt cel mai bine cunoscuţi, în privinţa altor trăsături putem constata percepţii
variabile. Astfel, hărnicia în profilul auto-evaluat este cu o cotă de 4,49, mult ridicată faţa de
3,74 din profilul integrat. Dar această observaţia este valabilă pentru tot sistemul
profilurilor autoevaluate. Putem confirma o regulă generală, prin supra-estimări constante
atât în auto-evaluare cât şi sub-estimare. De aceea, auto-evaluările la cote ridicate pot fi
considerate normale; la fel şi retro-evaluările la cote scăzute.
Pe când în retro-evalauarea hărniciei la lipoveni, faţă de media integrată de 3,74,
această trăsătură este confirmată prin supra-evaluare în 4 grupuri martor, dar şi sub-
evaluată în alte 4. De exemplu, ea este apreciată la nivel superior de ucraineni, cu o modală
253
de 4,42; la greci de 4,13; la italieni de 3,93 şi de armeni cu modală de 3,83. Pe când în

grupul: de români este de 3,3o, de turci este de 3,42; de tătari este de 3,42; şi de rromi este
de 2,97; cu evaluări apropiate treptei de răspuns ,,pentru acord în mică măsură“ .
La lipoveni, într-o situaţie similară este şi trăsătura privitoare la simţul frumosului de la
poziţia 8 cu o modală de 4,51; dar care în profilul integrat este de numai 3,63. Dar din
perspectiva particulară a fiecărei comunităţi şi această trăsătură a fost şi sub- şi supra-
evaluată. De exemplu, prin cote mai ridicate ea este confirmată de armeni (3,97) romi
(4,10) şi greci (3,77); dar este şi sub-evaluată în grupurile martor de turci (3,28); italieni
(3,o7); şi tătari (3,oo). Cel mai realiste evaluări privind simţul frumosului la lipoveni, s-au
constatat în grupurile de români şi ucraineni la valori modale de 3,54 şi respectiv de 3,58.
Dar după opinia noastră, aceste oscilaţii sunt normale pentru că fiecare comunitate
etnică face estimări pe baza unor scale de valori, diferite de la un neam la altul.
Pe nivele intermediare de manifestare a fost situată trăsătura disciplinei şi organizării la
poziţia 29 cu o modală integrată la valoarea de 3,35 şi a profesionalismului la poziţia 31 cu o
modală integrată la valoarea de 3,3o. De asemenea, în aceeaşi zonă mediană a mai fost
situat şi spiritul întreprinzător, la poziţia 39, cu modala de 3,o9. Iar faptul că aceste 3 trăsături
importante din sfera muncii, s-au grupat în planul median din structura ierarhică de
trăsături etnice lipovene, aceasta este un indicator general de corectă evaluare.
Dacă în privinţa trăsăturilor dominante între profilul lipovean integrat şi cel
autoevaluat procentul percepţiilor comune este de 60 %, în planul celor subdominante,
respectiv în cadrul trăsăturior mai puţin intense, acordul acestor percepţii comune în
grupurile-martor, a fost mai ridicat, la un procent de 80 %. Iar sesizarea mai facilă a
subdominantelor, faţă de dominante, situaţie prezentă şi în analiza altor grupuri, poate
indica faptul că percepţia trăsăturilor active este mai dificilă, pe când a celor pasive se
realizează mai uşor. Oferim mai jos în tabelul nr. 5 un studiu comparativ al trăsăturilor
modale sub-dominate la ruşii - lipoveni, integrate şi autoevaluate, aflate în ultimele 10
poziţii de manifestare.
La nivelul acestor trăsături pasive, în mod specific comunităţii lipovene constatăm o
lipsă a spiritului comercial, a iniţiativei şi a dominativităţii (referitoare la slaba capacitate de
ocupare a unor funcţii publice). Slăbiciunea acestor trăsături la lipoveni este recunoscută
din ambele perspective interne şi externe. Şi în cazul lor notăm faptul că nu toate
subdominantele constatate, respectiv valori de slabă intensitate, pot fi considerate defecte.
Astfel, agresivitatea etnică scăzută a lipovenilor, imitativitatea, fatalismul sau scepticismul
de slabă intensitate, pot fi considerate pozitive. Prezenţa agresivităţii la poziţia 5o, definită
în vocabularul nostru prin manifestări verbale sau faptice care împiedică buna convieţuire
cu alte comunităţi şi la lipoveni poate fi considerat un indicator al lipsei de tensiuni din
cadrul relaţiilor cu alte grupuri. Pe când alte trăsături cu manifestare redusă precum: spiritul
de iniţiativă de la poziţia 42, inventivitatea de la poziţia 4o sau spiritul comercial poziţia 48, pot
reprezenta o serie de lipsuri. De exemplu, spiritul comercial, în vocabularul anexat, a fost
definit ca o trăsătură caracteristică celor care fac afaceri şi au mirosul banului. La lipoveni,
această trăsătură modală integrată a avut cota 2,87, pe baza căreia a ocupat o poziţie
terţiară 48. Aceeaşi poziţie foarte scăzută o constatăm şi în profilul auto-evaluat, tot la
poziţia 48, chiar dacă valoarea ei modală a avut 3.20. Faţă de această trăsătură a
lipovenilor, trei grupuri-martor, de ucraineni (3,42); greci (3,3o) şi turci (2,94) au formulat
estimări apropiate treptei de răspuns: ,, acord în mică măsură”. Iar alte 5 grupuri-martor:
de români (2,82); tătari (2,72); italieni (2,57); romi (2,52) şi armeni (2,20); au formulat
254
Mictat A.GÂRLAN
estimări la cota de răspuns: ,,nu sunt sigur”.

Tabelul nr. 5
Studiu comparativ de trăsături modale la ruşii - lipoveni,
Extras de trăsături din profilul Medii Extras de trăsături din profilul Medii Trăsături
ruşilor - lipoveni integrat aritm ruşilor - lipoveni auto-evaluat aritm. comune
41. Receptivitate la ideile altora 3,08 41. Dominativitatea 3,76 X
42. Capacitatea de iniţiativă 3,05 42. Perseverenţa până la finalizare 3,63 -
43. Inventivitatea 3,04 43. Capacitatea de iniţiativă 3,59 X
44. Individualismul 3,03 44. Spiritul întreprinzător 3,55 -
45. Imitativitatea 2,96 45. Individualismul 3,43 X
46 .Dominativitatea 2,92 46. Fatalismul 3,31 X
47. Fatalismul 2,91 47. Imitativitatea 3,20 X
48. Spiritul comercial 2,87 48. Spiritul comercial 3,20 X
49. Scepticismul 2,70 49. Scepticismul 3.o4 X
50. Agresivitatea 2,42 50 Agresivitatea 2,24 X
Astfel, lipsa de agresivitate etnică, a scepticismului, a fatalismului, a imitativităţii, dar şi a lipsei

de iniţiativă, a spiritului comercial, a receptivităţii la ideile altora, reprezintă a doua direcţie de
manifestare a specificului etnic al ruşilor-lipoveni.
7.5. Analiza matricială a stilurilor etnice ale ruşilor lipoveni
Din alte puncte de vedere, dacă diagnozele de item au un caracter analitic, cele de
orientare stilistică au un caracter de sinteză, cu unele elemente de prognoză.
Tehnica analizei de stil se bazează pe regruparea trăsăturilor în direcţia a 5 orientări
stilistic, prin selecţia a câte 10 itemi din chestionarul PPN-5o pe criterii de similaritate sau
corespondenţă. În cadrul bazei de date, cu cele 50 de trăsături-valori ordonate pe verticală
şi cele 9 grupuri de cercetare ordonate pe orizontală, pentru diagnoza de stil se vor
prelucra numai scorurile referitoare la lipoveni, astfel :
- pentru profilul stilistic integrat, se procedează la un calcul de medie aritmetică şi
abatere standard, din 5 în 5 itemi pe toate cele 350 chestionare cuprinse în
această bază, la rubrica ruşilor-lipoveni,
- pentru obţinerea profilului stilistic auto-evaluat, acelaşi ,,soft” este aplicat numai la
cele 50 de cazuri din grupul ruşilor-lipoveni,
- pentru profilul stilistic retro-evaluat, acelaşi ,,soft” se aplică în toate grupurile-
martor pe coloana de retro-evaluări ale ruşilor-lipoveni.
Softul analizei de stil este conceput în acelaşi mod cu cel al analizei de item,
deosebirea esenţială conform grilei Chestionarului PPN este numai pasul de calcul care se
modifică din 5 în 5 itemi.
Întocmirea acestui soft de prelucrare automată a datelor este obligatoriu pentru că
volumul procesărilor de date este foarte mare, imposibil de realizat manual. Astăzi, cu
puţin efort, aceste proceduri au devenit posibile pe orice computer personal. Pe baza
acestor etape de prelucrare date, redăm mai jos în tabelul nr. 6, modelul matricei stilistice
255
finale a ruşilor – lipoveni. Evident că pentru desfăşurarea unei diagnoze specifice, ea va

trebui analizată comparativ cu celelalte modele stilistice matriciale, ale comunităţilor în
studiu. Astfel la ruşii-lipoveni, la nivelul matricei stilistice integrate, remarcăm o identitate a
ei cu cea a comunităţii ucrainene din Dobrogea, din analiza căreia vom anticipa unele
aspecte.
În ambele comunităţi, profilul stilistic integrat, prezintă aceeaşi ierarhie cu orientări
active spre zone superioare pentru stilurile cultural şi social, cu un plan median pentru
stilul afectiv şi o restrângere stilistică pe un plan inferior, cu manifestări de slabă intensitate
pentru stilurile activ şi moral. În mod evident, această identitate matricială din cadrul
grupurilor de ruşii-lipoveni şi ucraineni, se datorează originii slave a acestor comunităţi
Tabelul nr . 6
Matricea stilistică a ruşilor lipoveni determinată prin
auto şi retro-evaluare pe baza Chestionarului PPN – 50
Profil Profil
Stilistic stilistic Profiluri stilistice retro-evaluate despre ruşilor lipoveni
Profiluri Ruşi- auto- realizate de grupurile etnice martor din zona de contact
lipov. evaluat
integrat Ruşi-
Stiluri
cazuri lipov. Români Arm Grec Itali Turc Tătari Romi Ucra
etnice 350 50 30 30 30 50 50 30 30
50
CULTURAL
5-10-15-20 3,50 4,1o 3,43 3,86 3,88 3,33 3,14 3,03 3,03 3,91
25-30-35 1,18 0,73 1,17 1,19 0,83 1,02 1,24 1,22 0,84 1,07
40-45-50
TOLERANT
1-6-11-16 3,41 4,01 3,27 3,92 3,71 3,31 3,05 2,85 3,06 3,8o
21-26-31 1,22 0,86 1,25 1,07 0,95 1,1o 1,22 1,22 1,01 1,12
36-41-46
AFECTIV
4-9-14-19 3,41 4,12 3,22 3,67 3,75 3,25 3,04 2,85 3,18 3,81
24-29-34 1,24 0,78 1,25 1,26 1,03 1,14 1,22 1,19 0,89 1,13
39-44-49
ACTIV
3-8-13-18 3,26 3,84 2,91 3,49 3,71 3,22 3,02 2,83 2,85 3,73
23-28-33 1,17 0,86 1,2o 1,28 0,93 1,03 1,16 1,19 0,79 1,06
38-43-48
MORAL
2-7-12-17 3,26 3,91 3,16 3,52 3,47 3,01 2,86 2,79 2,83 3,95
22-27-32 1,2o 0,86 1,23 1,22 1,01 1,09 1,12 1,18 0,97 0,99
37-42-47
Astfel, elementele comune ale stilului cultural în aceste comunităţi slave, rezultă din
prevalenţa tradiţionalismului şi a credinţei ortodoxe în primele poziţii, cu caracter convergente în
ambele comunităţi. De exemplu curăţenia şi higiena în poziţiile 10 la lipoveni şi respectiv 11
la ucraineni. La fel în estimările asupra inteligenţei, această trăsătură ocupă poziţiile 18 la
lipoveni şi 20 la ucraineni. Tot în cadrul stilului cultural, la aceste comunităţi slave,
tradiţionalismul este o trăsătură-pivot cu caracter dominant, prin poziţia 4 la lipoveni şi
respectiv 3 la ucraineni, faţă de modernism, care în ambele comunităţi ocupă poziţii mai
scăzute, respectiv 36 la lipoveni şi 32 la ucraineni..
Stilul social sau tolerant, atât la lipoveni, cât şi la ucraineni, reprezintă a doua mare
dimensiune, similară în ambele comunităţi. Acest stil se susţine prin poziţionările
superioare acordate ataşamentului faţă de propria identitate etnică, din poziţiile 3 la lipoveni şi
256
Mictat A.GÂRLAN
respectiv 4 la ucraineni, dar şi prin acelaşi ataşament faţă de România din poziţiile 9 şi
respectiv 8. De asemenea, acest stil la aceste comunităţi slave, se caracterizează printr-un
plus de solidaritate, exprimat în poziţiile 11 şi respectiv 12. În schimb, o altă trăsătura-pivot
a adaptabilităţii, în plan social este mai modestă, cu o valorizare mediană în poziţia 34 la
lipoveni şi respectiv 30 la ucraineni.
A treia mare dimensiune stilistică, comună pentru ruşii-lipoveni şi ucraineni, este
stilul afectiv. Pe direcţia acestui stil, asemănările dintre ele au la bază acelaşi simţ al mândriei,
în poziţia 2, identică în ambele comunităţi. La fel, în stilul afectiv slav remarcăm
similitudini în ceea ce priveşte simţul armoniei şi frumosului prin estimări superioare şi
apropiate în ambele comunităţi, prin poziţiile 8 şi respectiv 7. Aceste observaţii asupra
unităţii slave a stilului afectiv se susţin şi prin absenţa agresivităţii etnice, prezentă şi ea pe
ultima poziţie valorică 50, cu cel mai redus grad de manifestare, tot în ambele comunităţi.
În această orientare, numai trăsătura ospitalităţii este ceva mai ridicată la lipoveni, în poziţia
17, faţă de cea a ucraineană, unde a fost evaluată în poziţia 25.
În privinţa stilului activ caracteristic muncii şi productivităţii, atât la lipoveni, cât şi la
ucraineni, s-a situat pe un al patrulea plan. Restrângerea severă a stilului activ în aceste
profiluri slave, rezultă din deplasarea în cădere, spre zone valorice terţiare a unor grupuri
importante de trăsături. În afara hărniciei, prezente în poziţia 6 pentru ambele comunităţi,
toate celelalte valori caracteristice acestui stil sunt plasate în a doua parte a tabelului
nostru. De exemplu, spiritul întreprinzător este o trăsătură secundară, slab apreciată, la
poziţia 39, identică la ambele comunităţi. Aceeaşi cădere o putem constata şi în privinţa
spiritului comercial, care la ruşii - lipoveni este în poziţia 48, iar la ucraineni este în poziţia 47.
De asemenea, simţul răspunderii, trăsătură majoră pentru manifestările stilului activ, în
ambele comunităţi este prezent în zone mediane cu caracter secundar, spre poziţiile 34 şi
respectiv 35. Ca urmare, deşi există un interes major pentru hărnicie, cu aceeaşi identitate
de poziţie (6) în ambele comunităţi, totuşi, această trăsătură nu are o susţinerea
etnopsihologică a unui câmp larg de valori echivalente, care să îi permită o manifestare
mai intensă, de largă recunoaştere în grupurile-martor.
În privinţa stilului moral, în cadrul profilului stilistic integrat, acesta s-a situat în mod
global, în ambele comunităţi, la cele mai scăzute cote de manifestare, respectiv 3,26 la
ruşii-lipoveni şi 3,25 la ucraineni. De asemenea, majoritatea componentelor structurale ale
acestui stil sunt grupate pe aceleaşi niveluri de evaluare. În acest sens, notăm omenia, din
poziţiile 7 şi 9, prietenia din poziţiile 14 şi 17, onestitatea din poziţiile 28 şi 29 sau tăria de
caracter în poziţiile 33 la lipoveni şi respectiv 35 la ucraineni. Cu toate acestea, trebuie spus
că manifestările stilului moral, în toate comunităţile cercetate, s-a situat pe ultimul loc.
Noi în acest capitol am dorit să semnalăm unele elemente de evidentă similitudine slavă.
Dar căderea generală a stilului moral reprezintă o problemă mai largă, care o separă de
specificul unei singure comunităţi. O parte din cauzalitatea sa o punem pe seama
mişcărilor de tranziţie a valorilor, cu largă manifestare în România şi toată Europa de Est.
Dar ridicăm întrebarea dacă la această cădere generală a valorilor morale nu cumva or mai
fi şi alte cauze ?
257
7.6. Anexe
Tabelul nr. 7
Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la ruşii lipoveni
Retro-evaluarea ruşilor lipoveni pe fiecare item de
şi Ruşi auto-
către grupurile etnice martor aflate în zona de contact
Trăsături Lipov. evaluat
integrat Ruşi - 50 Români Arm. Gre. Ital Tur Tăt Romi Ucra
etnice 50 30 30 30 50 50 30 30
350 Lipoveni
1. Credinţa 4,51 4,78 4,62 4,73 4,87 4,20 3,80 4,24 4,86 4,90
0,96 0,42 0,90 0,78 0,35 1,03 1,41 1,13 0,44 0,30
religioasă
2. Mândria 4,10 4,47 4,14 4,53 4,30 3,50 3,70 3,58 4,86 4,19
1,20 0,71 1,28 1,14 0,75 1,01 1,46 1,39 0,58 1,14
3.Preţuirea 4,07 4,24 4,02 4,53 4,60 4,50 3,94 3,44 3,14 4,58
1,17 0,95 1,33 0,73 0,62 0,73 1,24 1,28 1,27 0,92
propriei identităţi
4. Tradiţionalism 4,00 4,37 4,42 3,00 4,50 4,53 3,60 3,56 3,38 4,65
1,26 0,91 1,07 1,20 0,86 0,68 1,29 1,54 1,47 0,84
5. Sentimentul 3,79 4,02 3,58 4,47 3,97 3,47 3,36 3,58 4,38 3,74
1,17 0,88 1,28 1,07 1,00 1,04 1,31 1,28 0,78 1,15
istoriei
6. Hărnicia 3,74 4,49 3,30 3,83 4,13 3,93 3,42 3,42 2,97 4,42
1,28 0,62 1,28 1,29 0,78 1,01 1,33 1,44 1,02 1,62
7. Omenia 3,65 4,61 3,80 4,50 4,23 3,20 2,82 2,76 2,97 4,39
1,24 0,57 1,12 0,97 0,94 1,13 1,14 1,22 1,05 0,67
8. Simţul 3,63 4,51 3,54 3,97 3,77 3,07 3,28 3,00 4,10 3,58
1,21 0,71 1,18 1,13 0,94 1,08 1,20 1,25 1,01 1,39
frumosului
9.Atasamentul 3,63 4,59 3,76 4,50 3,73 3,30 2,84 3,10 3,31 3,68
1,33 0,67 1,38 1,17 0,98 1,32 1,28 1,36 1,44 1,11
faţă de România
1o. Curăţenia 3,62 4,65 3,24 4,20 4,30 3,47 3,42 2,96 2,52 3,94
1,36 0,48 1,46 1,30 0,88 1,38 1,28 1,38 0,63 1,50
si higiena
11.Solidaritatea 3,60 3,80 3,28 4,37 3,57 4,23 3,38 2,96 3,31 4,10
1,23 0,79 1,36 1,19 0,97 0,94 1,28 1,23 1,42 1,08
12. Optimismul 3,60 3,98 3,62 4,37 3,87 3,27 3,24 3,12 3,38 3,84
1,22 0,83 1,16 1,07 0,90 0,94 1,33 1,36 1,47 1,19
13. Sentimentul 3,50 4,59 2,86 4,00 4,27 3,30 2,98 2,67 3,24 4,13
1,33 0,57 1,26 1,44 1,05 1,18 1,27 1,25 1,02 1,20
naturii
14. Prietenia 3,47 4,69 3,43 3,72 3,72 3,07 3,06 2,50 3,21 3,94
1,37 0,51 1,32 1,10 1,25 1,19 1,36 1,39 1,50 1,15
15.Toleranţa 3,46 4,37 3,24 4,57 4,40 2,67 2,86 2,78 2,59 4,03
1,30 0,78 1,20 0,77 1,00 1,18 1,25 1,27 0,73 1,11
interetnică
16. Curajul 3,46 4,06 3,38 3,43 3,70 3,83 3,02 3,16 2,72 3,90
1,13 0,77 1,09 1,25 0,92 0,91 1,24 1,28 0,70 1,08
şi cutezanţa
17. Ospitalitatea 3,44 4,69 3,32 3,10 4,17 3,00 2,78 2,70 3,41 3,94
1,37 0,51 1,41 1,67 0,95 1,20 1,17 1,13 1,50 1,18
18. Inteligenţa 3,44 4,02 3,24 3,70 3,83 3,20 3,00 2,96 3,69 3,65
1,18 0,75 1,29 1,49 1,02 0,89 1,20 1,24 0,93 1,14
19.Independenţa 3,44 3,84 3,16 3,80 3,77 3,37 3,26 3,34 2,76 3,71
1,27 0,96 1,40 1,37 1,04 1,22 1,34 1,49 0,87 1,22
20. Realismul 3,43 4,00 3,74 4,00 3,60 2,97 3,34 2,68 2,55 3,94
1,20 0,76 1,29 1,29 0,81 1,35 1,29 1,15 0,63 0,81
21.Dispoziţia de 3,43 4,00 3,16 4,03 3,90 2,90 3,12 3,10 2,90 3,97
1,23 0,91 1,49 1,25 1,03 1,03 1,12 0,23 0,98 1,11
întrajutorare
22.Evitarea 3,42 4,31 3,18 4,17 3,80 3,47 2,90 2,82 2,55 3,84
conflictelor 1,23 0,89 1,26 1,09 1,19 1,22 1,07 1,10 0,63 1,24
23. Bunătate 3,40 4,45 3,56 4,17 3,63 2,83 2,80 2,68 2,59 3,97
şi blândeţe 1,27 0,71 1,28 1,37 1,19 1,26 1,11 1,10 0,73 0,84
24.Simţul onoarei 3,40 4,16 3,08 3,60 4,13 3,87 2,92 2,80 2,55 3,98
1,21 0,78 1,26 1,43 0,90 1,11 1,28 1,12 0,63 0,75
25. Ambiţia 3,39 4,16 3,48 4,37 3,53 2,90 2,88 2,84 2,93 3,80
1,17 0,90 1,20 1,10 0,90 1,16 1,06 1,18 1,00 0,87
258
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 7 Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la ruşii - lipoveni
(continuare) Datele cuprind media aritmetică şi abaterea standard pe 5 trepte de intensitate
Retro-evaluarea ruşilor lipoveni pe fiecare item de
şi Ruşi auto
Trăsături Lipov. evaluat
integrat Ruşi - 50 Români Arm. Gre. Ital Tur Tăt Romi Ucra
etnice Lipoveni 50 30 30 30 50 50 30 30
350
26. Spiritul 3,38 3,82 3,46 4,27 3,37 2,97 2,86 2,90 2,93 4,13
de sacrificiu 1,88 0,93 1,28 1,20 1,00 1,00 1,09 1,15 1,00 0,88
27.Încrederea în 3,37 4,06 3,16 3,41 3,93 3,50 2,98 2,56 3,55 3,72
forţele proprii 1,24 0,83 1,39 1,30 1,01 1,28 1,25 1,26 0,74 1,07
28.Onestitatea 3,36 4,14 3,16 3,67 3,53 3,30 3,18 2,74 2,62 4,06
1,19 0,84 1,13 1,42 1,01 1,06 1,22 1,19 0,82 0,96
29.Disciplina 3,35 3,84 2,94 3,80 3,83 3,30 3,00 2,56 3,55 4,06
şi organizarea 1,14 1,03 1,06 1,40 0,95 1,09 1,07 0,97 0,78 0,92
30. Simţul 3,31 3,98 3,06 4,10 3,70 2,87 3,04 2,60 2,93 3,84
umorului 1,23 0,88 1,27 1,30 1,12 1,01 1,19 1,16 1,03 1,04
31.Profesionalism 3,30 4,08 2,90 3,50 3,83 3,33 3,06 2,90 2,90 3,32
1,21 0,98 1,20 1,20 0,95 0,99 1,28 1,20 0,98 1,35
32. Supuşenia 3,26 3,88 3,38 3,87 3,43 2,77 2,88 2,54 2,93 3,87
şi obedienţa 1,22 1,03 1,16 1,14 1,17 1,10 1,30 1,11 1,03 0,96
33. Tăria de 3,26 4,10 3,04 3,03 3,67 2,80 2,88 3,02 2,59 4,13
caracter 1,17 0,82 1,23 1,30 1,76 1,21 1,06 1,22 0,73 0,92
34.Adaptabilite 3,23 4,14 3,26 3,13 3,63 3,13 3,00 2,64 2,59 3,42
1,21 0,76 1,27 1,17 1,03 1,22 1,16 1,17 0,73 1,39
35 Simţul 3,22 4,08 2,92 3,73 3,63 2,70 3,00 2,66 2,45 3,97
răspunderii 1,15 0,81 1,18 1,31 0,89 0,92 1,11 1,10 0,63 0,84
36.Modernismul 3,21 3,79 3,14 3,48 3,60 3,07 2,78 2,85 2,93 3,48
1,12 0,80 1,07 1,12 0,93 1,01 1,18 1,20 1,03 1,21
37.Comunicativi 3,16 4,06 3,08 3,33 3,70 3,00 2,74 2,48 2,52 3,74
cu sinceritate 1,11 0,77 0,92 11,27 0,79 1,14 1,05 1,11 0,57 0,93
38. Perseverenţa 3,15 3,63 2,68 4,00 3,63 3,47 2,68 2,52 2,76 3,74
până la finalizar 1,13 0,88 1,08 1,26 0,93 1,01 0,84 0,97 1,02 1,18
39. Spiritul 3,09 3,55 2,66 3,13 3,47 2,93 3,00 3,10 2,52 3,42
întreprinzător 1,10 0,77 1,22 1,36 1,04 0,91 1,16 1,15 0,57 1,06
40.Spirit critic 3,08 3,80 2,82 4,17 3,03 2,70 2,52 2,66 2,83 3,55
1,15 0,84 1,17 1,32 0,67 1,02 0,93 1,06 1,04 1,06
41.Receptivi la 3,08 3,80 2,90 3,40 3,73 3,13 2,86 2,46 2,03 3,58
ideile altora 1,19 0,74 1,22 1,43 0,94 0,86 1,32 0,89 0,33 1,41
42. Capacitate 3,05 3,59 2,60 3,53 3,60 3,10 2,86 2,50 2,55 3,55
de iniţiativă 1,17 1,81 1,43 1,31 0,72 0,96 1,25 1,07 0,63 1,09
43.Inventivitatea 3,04 3,80 2,60 3,53 3,43 3,80 2,82 2,80 2,10 3,55
1,14 0,76 1,07 1,94 0,97 0,03 1,17 1,23 0,41 1,23
44. Individualismul 3,03 3,43 3,26 3,17 3,07 3,07 2,60 2,56 2,62 3,65
1,20 0,82 1,27 1,80 1,01 1,14 1,09 1,11 0,78 1,17
45. Imitativitatea 2,96 3,20 2,58 3,37 2,77 3,00 2,84 2,94 2,90 3,26
1,17 1,02 1,30 0,96 0,94 1,26 1,17 1,27 1,11 1,26
46.Dominativitatea 2,92 3,76 2,49 3,10 3,33 3,03 2,63 2,04 2,93 3,55
1,25 0,92 1,32 1,26 0,96 1,10 1,11 1,14 1,03 1,24
47. Fatalismul 2,91 3,31 2,98 2,50 2,70 2,60 2,82 2,52 2,86 3,84
1,20 1,29 1,24 0,82 1,99 1,25 1,24 1,11 1,06 1,00
48. Spiritul 2,87 3,20 2,82 2,20 3,30 2,57 2,94 2,72 22,52 3,42
comercial 1,03 0,87 0,80 1,03 0,95 1,86 1,00 1,21 0,69 1,06
49.Scepticismul 2,70 3,04 2,16 2,80 2,77 2,57 2,36 2,76 2,69 3,48
0,98 1,04 0,93 0,89 0,94 0,90 0,69 1,06 0,71 1,03
50..Agresivitatea 2,42 2,24 2,20 1,47 2,03 2,77 2,82 2,42 2,83 2,94
1,23 1,28 1,20 0,90 1,13 1,43 1,19 1,05 1,04 1,21
259
Tabelul nr. 8
Model completat de Chestionar Bogardus – 1995 de o persoană rus-lipovean
Localitatea Tulcea INSTRUCTIUNI: Vă rugăm să consemnaţi cum vă raportaţi
Judeţul Tulcea dvs. la diversele comunităţi etnice din Dobrogea. Aprecierile
Locul naşterii Urban dvs. vor avea un caracter general, fără a vă referi la cei buni sau
Sexul Bărbătesc la cei răi din cadrul lor. La fiecare întrebare veţi trece cifra unui
Vârsta 32 ani singur răspuns din 5 alternative posibile, astfel :
Stare civilă Căsătorit 5 pentru acord în foarte mare măsură
Pregătirea şcolară Studii superioare 4 pentru acord în mare măsură
Profesiunea Inginer 3 acord în mică măsură
Religia Ortodox 2 pentru nu sunt sigur
Apartenenţa etnică Rus-lipovean 1 pentru nu sunt de acord.
Ruşi
Lipo.
dvs. cu ? …..
apropiaţi pe ? …
III. Aţi fi de
acord să fie vecini 5 4 5 5 2 2 1 5 3
de locuinţa dvs.?
IV. Aţi admite
angajarea în 5 4 4 4 4 3 1 5 4
profesiunea dvs ?
etnice aţi admite
cu a dvs.?
VI. Aţi admite ca
unele comunităţi
locale să vină
numai ca turişti 1 1 1 1 1 1 5 1 1
şi vizitatori, fără
reşedinţă în
această regiune ?
VII. Care
comunităţi locale
aţi prefera 1 1 1 1 1 1 5 1 1
să fie date afară
din ţară ?
260
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 9
Chestionar PPN -50 completat de o persoană rus-lipovean
Localitatea Tulcea, Judeţul Tulcea INSTRUCTIUNI: Chestionarul următor nu se mai referă la propria
Locul naşterii urban, Vârsta 32 ani, persoană. Pe baza lui veţi aprecia ceea ce este tipic în toate
Sexul bărbătesc, Stare civilă căsătorit, aceste comunităţi. Pentru unii termeni utilizaţi vă rugăm să folosiţi
Pregătirea şcolară studii superioare, vocabularul anexat Se notează cu o singura cifră din 5 alternative
Profesiunea inginer, posibile, respectiv: 5 pentru acord în foarte mare măsură; 4
Religia ortodox, pentru acord în mare măsură; 3 acord în mică măsură; 2 pentru
Apartenenţa etnică rus-lipovean. nu sunt sigur; 1 pentru nu sunt de acord.
2. PRIETENIEA 4 2 2 2 3 3 1 5 3
5. MODERNISMUL 3 4 4 5 3 3 1 2 3
8. INDEPENDENŢA 4 4 4 3 3 3 1 2 3
9. OSPITALITATEA 5 3 4 4 4 3 3 4 3
15.OPTIMISMUL 4 3 4 4 4 3 4 3 3
17.SCEPTICISMUL 5 3 3 5 2 2 1 4 4
20.INTELIGENŢA 5 5 5 5 4 4 3 3 3
21.SOLIDARITATEA 3 4 3 3 4 4 5 3 3
22.SIMTUL ONOAREI 3 5 4 5 3 3 1 3 3
25. SPIRITUL CRITIC 5 5 5 5 3 3 1 3 3
28. PERSEVERENŢA 3 4 3 4 4 3 4 3 3
29.AGRESIVITATEA 3 1 1 1 2 1 5 1 1
32.OMENIA 5 4 4 4 4 4 4 4 4
34.SIMŢUL UMORULUI 4 3 3 4 2 2 1 3 2
35.REALISMUL 4 4 4 4 3 3 2 3 3
37.FATALISMUL 2 1 2 2 4 3 3 3 3
39.AMBIŢIA 3 4 4 3 4 3 4 3 3
43.HĂRNICIA 3 4 4 3 3 4 1 4 3
44.MĂNDRIA 4 4 4 4 4 4 4 4 5
46.TOLERANŢA 4 4 4 4 5 4 1 4 2
47.ONESTITATEA 3 3 3 3 4 3 1 3 3
261
Bibliografie
Ion Ionescu de la Brad Excursiune agricolă în Dobrogea în anul 1850 , în traducerea
lui Florin Mihăilescu în Analele Dobrogei, Constanţa, 1922
Ştefănescu Melchisedec Lipovenismul adecă schismaticii sau rascolnicii şi ereticii ruşi
după autori ruşi şi izvoare naţionale române, Bucureşti, 1871
Bogdan P. Haşdeu Istoria toleranţei religioase în România,
Tipografia Lucrătorilor Asociaţi, Bucureşti, 1868
Dumitru C. Moruzi Ruşii şi Românii, Editura Institutului de Arte
Grafice Minerva, Bucureşti, 1906
Alexandru P. Arbore Aşezările lipovenilor şi ruşilor din România
Arhiva Dobrogei, vol. III, Bucureşti, 1920
Alexandru P. Arbore Caracterul etnografic al Dobrogei sudice, Din epoca turcească
până în anul 1913, Analele Dobrogei, Cernăuţi, 1938
Dan Demetriu Lipovenii din România , Revista Candela, Cernăuţi, 1894
Nicolae Iorga România cum era până la 1918, vol. I, capitolul La lipovenii
din marginea Brăilei, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1972
Svetlana Moldovan Comunitatea Ruşilor Lipoveni, Editura Ararat, Bucureşti , 2004
Andrei Ivanov, Graiurile ruseşti lipoveneşti din România.
Feodor Chirila şi Probleme de dialectologie,
Theodor Olteanu Editura Universităţii Bucureşti, 1993
Feodor Chirila Minoritatea ruşilor lipoveni, originea şi aşezarea lor pe teritoriul României,
în volumul Minorităţile naţionale din România, Bucureşti , 2001
Gheorghe Antipov Monografia lipovenilor staroveri din oraşul şi
judeţul Brăila, Analele Brăilei , vol-1. 1929
P.P. Panaitescu O statistică a Dobrogei din anul 1849
Revista Graiul Românesc, nr. II , 1928
Ion I. Nistor Cercetări asupra cultului lipovenesc din România,
Analele Academiei Române, Memoriile secţiunii istorice,
seria III, Tom XXIX, Bucureşti 1947
Mihail Marinescu Cântecul istoric rusesc la lipovenii din România,
Analele Universităţii Bucureşti, Filologie, anul XXIV, 1975
George Ilinoiu Cultele din Dobrogea , în Dobrogea 50 de ani de viaţă românească,
Editura Cultura naţională ,Bucureşti, 1928
Gheorghe Bezviconi Călători ruşi în Moldova şi Muntenia , Bucureşti, 1947
Vasile Cocoş Lipovenii, originea şi aşezările lor din secolele XVIII - XIX .
Revista Ştiinţă şi Progres, anul IV, aprilie – iunie, 1940
Alexandrov Varona Tragedia schismei ruse, Editura Kriterion , Bucureşti, 2002
Filip Ipatiov Ruşii Lipoveni din România, Studiu de geografie umană,
Presa Universitară Clujană, 2002
Leonte Ivanov Imaginea rusului şi a Rusiei în literatura română. 1840-1948
Editura Cartier, Bucureşti, 2004
Sevastian Fenoghen Sarichioi – Pagini de istorie, Editura Kriterion, Bucureşti, 1998
Sevastian Fenoghen şi Sarichioi – o enigmă a secolului al XIX- lea,
Alexandra Fenoghen Editura Kriterion, Bucureşti, 2004
Ivan Evseev, Angara Cultura ruşilor lipoveni (ortodocşi de rit vechi din România) în context naţional
Nyiri şi Svetlana şi internaţional , Culegere de comunicări prezentate la seminariile
Marchelov de la Sarichioi şi Suceava, Editura Kriterion, Bucureşti, 1998
Ziarul Zori / Zorile, periodic bilingv al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, Buc. 1995 - 2009
Revista Kitej-Grad / Cetatea Credinţei, periodic al Comunităţii Ruşilor Lipoveni, Iaşi, 1998-2009
262
Mictat A.GÂRLAN
Capitolul VIII.
ÎN COMUNITATEA ELENĂ
8.1. Scurt istoric
Despre prezenţa grecilor pe teritoriul României există o varietate de opinii. Din

perspectiva acestei comunităţi, investigaţii istorice au fost desfăşurate de Stavros Manesis
şi Cornelia Papacostea Danielopolu. Studiul lui S. Manesis sub denumirea I Elliniki koinotis
Konstantzis Roumanias, apare la Athena în anul 1956 şi prezintă comunitatea elenă din
Constanţa şi Dobrogea. Cel de-al doilea studiu este intitulat Comunităţile greceşti din România
şi a apărut la Bucureşti în anul 1996. Ambele cercetări oferă date despre această
comunitate numai după perioada păcii de la Adrianopole (1820). Autorii fac referire la
faptul că în anul 1836, domnul muntean Alexandru Ghica, aflat într-o vizită prin ţară,
declară oraşul Brăila porto-fraco şi acordă străinilor permisiunea de a ridica case în acest
oraş. După eveniment, foarte repede, grecii din localitate cer întocmirea unui ,,corp
neguţătoresc, o deputăţie, o casă obştească" şi ajung la o prezenţă de 360 de greci în 1838,
care va creşte la 435 persoane în 1841.
Acest moment de debut al comunităţii elene este relativ pentru că sosirea grecilor în
România are o lungă istorie anterioară, întinsă pe o perioadă de mai bine de un secol, cu
conotaţii negative, încă din timpul domniilor fanariote. De fapt, grecii au fost printre
primii europeni, care au sesizat şi au profitat în Balcani de căderea Imperiului otoman, cu
un puternic avânt de afirmare a independenţei. În sec. al XVII-lea în sud-estul Europei, în
plină perioadă otomană, ortodoxismul călugărilor greci a avut o mare libertate de mişcare,
împreună cu un fenomen de înstrăinare naţională a lăcaşelor de cult din ţările respective.
A fost o epocă în care pe calea bisericii, a comerţului şi a cancelariilor domneşti, Ţările
Române au resimţit o severă perioadă de spoliere materială şi spirituală din partea unor
familii domnitoare de Cantacuzini, Mavrocordaţi, Ghiculeşti, Duca, Suţuleşti, toate de
origine elenă, cu domnii cumpărate pe credit, prin corupţia administraţiei otomane de la
Istanbul, în vechiul Ţarigrad şi puse pe căpătuială cu efecte dezastruoase asupra populaţiei
la sosirea lor în ţară. D. Drăghicescu (1995, pg. 245), când analizează influenţa grecilor
observă că numai între anii 1658 - 1711 din cele 19 domnii ale Moldovei 14 au fost
greceşti şi numai 8 româneşti. La fel în Muntenia, în acelaşi interval de timp se
consemnează 9 domnii din care 7 greceşti şi numai 2 româneşti. Iar pretenţia lui Şerban
Cantacuzino, ajuns domn al Munteniei, de a recuceri Bizanţul şi a reîntemeia imperiul grec
pe ruinele celui otoman este bine cunoscută. Aceasta nu era decât vechea ,,megali ideea’’ a
protipendadei elene de pe tot parcursul sec. XVII - XVIII. Dar, după anul 1830 cultura şi
civilizaţia elenă din Balcani, pe care un timp românismul o asimilase cu plăcere, îşi va
pierde caracterul de formă culturală în răsăritul Europei. În privinţa ei, marele N. Iorga are
263
Diagnoze de specific etnic în comunitatea elenă
o expresie interesantă: " Creaţiunea Eladei moderne - spune el, a făcut din ea o formă politică şi
îndată ce extensiunea sa a încetat să mai existe, ea s-a definit, dar s-a împuţinat".
Spre a doua jumătate a sec. al XIX-lea, această comunitate din România va primi un
nou impuls prin dezvoltarea comerţului pe linia Dunării, în urma tratatului de la Paris din
anul 1856 care va extinde activitatea porturilor Sulina, Tulcea, Constanţa şi Mangalia.
În anul 1860, domnitorul Cuza va recunoaşte dreptul grecilor din Principate de a înfiinţa
şcoli particulare şi de a ţine slujbe religioase în limba greacă.
După locul de origine, grecii de România sunt originari din insulele Ionice
(Chefalonia şi Itaka), Rumelia Orientală, Anhialos şi Mesemvria, dar epiroţii din zona
Ianinei sunt cei mai numeroşi. În anul 1873, Sambert, un membru al Societăţii de
Geografie de la Paris, vizitând oraşul Constanţa, a găsit 4.000 locuitori, dintre care 1000 de
greci. Spre anul 1900, oraşul va ajunge la 15.000 de locuitori cu cca. 9.000 de români şi
cca. 2.500 de greci ; la Galaţi, după o cartografie din 1885, grecii sunt în număr de 3433
suflete, sau de cca. 4000, cu cei în tranzit veniţi din Grecia ; la Brăila, în anul 1889,
reprezentau cea mai mare colonie de peste 10.000 persoane, care, în majoritate, se ocupau
cu negustoria. După semnarea acordului comercial greco-român din anul 1900, la acest
tratat se va anexa şi un protocol, prin care pentru prima dată, comunităţile greceşti din
Brăila, Galaţi, Calafat, Tulcea, Sulina, Giurgiu, Constanţa şi Mangalia erau recunoscute ,,ca
persoane juridice, morale şi legale" 28. În cadrul său se recunoştea faptul că a) aceste
comunităţi existau dinainte ; b). funcţionau prin semnătură ; c) posedau avere proprie ; d)
erau de origine greacă. Pe temeiul acestor recunoaşteri în 6 aug. 1866 se va pune temelia
bisericii greceşti de la Constanţa cu hramul Schimbarea la Faţă şi cu sfinţirea ei la 6
aug.1872. Una din cele mai vechi şi mai frumoase monumente ortodoxe ale grecilor din
România este biserica Sf. Spiridon de la Giurgiu, inaugurată în anul 1866. La fel de
frumoasă este şi biserica Buna Vestire de la Brăila inaugurată în anul 1899. Biserica Greacă
din Bucureşti se va construi în jurul anilor 1890, după modelul unui tezeion elenistic.
În privinţa învăţământului de limbă greacă, după anul 1863 s-a înregistrat o scădere bruscă
a numărului de elevi şi de şcoli particulare greceşti, fiind necesară intervenţia statului
român la întemeierea, formarea corpului didactic şi alcătuirea programei analitice pentru
aceste şcoli, în mare număr în România după anul 1865 până în perioada interbelică a
secolului XX. Dintre acestea, amintim doar câteva (C. Papacostea-Danielopolu, 1996
pag.81): Şcoala de băieţi, între anii 1869 şi 1894 când va fi închisă din lipsă de mijloace.
Ea se va redeschide în anul 1898 la iniţiativa unei epitropii formată din: F.Frangopulos şi
Ioan Katzika; Institutul elen, iniţiat şi condus de G.D. Hrisochoidis, întemeiat în anul
1883; Şcoala de fete dintre anii 1882-1887 condusă de d-na Polixenia Lampadopulos;
raportul epitropiei pentru anul 1885-1886 nota la această şcoală prezenţa a 255 de eleve;
institutul "Lumina" înfiinţat în 1886, condus un timp de P.Spetzieris, originar din
Chefalonia, faţă de care în anunţul de deschidere se menţiona faptul că şcoala îndeplinea
toate condiţiile legale româneşti şi greceşti pentru funcţionarea ei. În sept. 1887, se
inaugurează liceul de fete al comunităţii greceşti din Galaţi, sub conducerea d-nei Mariei
Volos. Tot în anul 1887, mai funcţiona şi o altă şcoală de fete cu două secţii, una
pregătitoare şi alta superioară. Fiecare secţie era formată din 4 clase. Limbile greacă şi
română se învăţau după programa Ministerelor Educaţiei din Grecia şi România. Franceza
şi germana se preda de către profesoare recunoscute de guvern. Elevii care doreau să fie
examinaţi în limba română "trebuiau să declare acest lucru la înscrierea lor" , directoarea
264
Mictat A.GÂRLAN
şcolii fiind d-na Ana P. Kardamitzi. La Constanţa, prima şcoală greacă s-a înfiinţat în anul
1867 în cadrul unei epitropii formate din Konstantinos Papasaul şi N. Tsukatos.
Un rol important în viaţa culturală a comunităţii elene de la Constanţa l-a avut
societatea Elpis - Speranţa, înfiinţată la 24 septembrie1890, cu scopul declarat de:
a) strângerea legăturilor dintre locuitorii greci, b) transmiterea cunoştinţelor folositoare
membrilor săi, c) acordarea de ajutor material şcolilor greceşti din oraş, d) ajutorarea celor
care suferă pe nedrept, indiferent de naţionalitate, rasă sau religie. În anul 1898, societatea
a primit şi o sală de teatru care se închiria pentru reprezentaţii, coruri, adunări publice,
etc. Mult timp noua societate s-a întreţinut din donaţii şi din cumpărarea de acţiuni de la
Banca Naţională a Greciei. În anul 1911, suma strânsă în folosul societăţii a fost de 22.169
franci. Această clădire a societăţii ,,Elpis’’ din Constanţa mai există şi astăzi. După primul
război mondial asistăm la o restrângere a comunităţii elene din România cu un mare exod
al membrilor ei către Grecia. Această restrângere a grecilor din România a coincis cu
extinderea teritorială spectaculoasă a statului grec în Balcani, prin anexarea insulelor Ionice
în 1864, a Tesaliei în 1881, a unor mari părţi din Epir şi a Traciei până în anul 1922, cu o
creştere a populaţiei de la 3 milioane în 1910, la 6 milioane de locuitori în anul 1925.
Cu toate dificultăţile de acomodare a noilor veniţi pe teritoriul Greciei, datorită dialectului
pontic de neînţeles pentru restul grecilor, mai apropiat de vechea elenă decât de greaca
oficială a Atenei. Cu toate acestea migraţia grecilor spre ţara de origine va continua şi în
perioada postbelică a războiului rece, până după anul 1990. Astăzi, minoritatea elenă din
România s-a stabilizat la un grup etnic de cca. 4.000 de membri cu localităţi reprezentative
în Constanţa, Tulcea, Babadag şi comuna Izvoarele din judeţul Tulcea.
În anul 1990, comunitatea elenă din Bucureşti a înfiinţat Uniunea Elenă din România
cu sedii în Bucureşti, Constanţa şi Tulcea. Primul ei preşedinte şi deputat a fost dl. Sotiris
Fotopopulos. Din anul 1993, această Uniune a reluat editarea periodicului bilingv Elpis-
Speranţa. Din anul 1999 s- lansat şi ziarul lunar Dialog cu timpul, de asemenea din anul 2000
această organizaţie mai publică şi un Buletin Informativ elen.
Datorită numărului redus de membri, din anul 1995 limba greacă, s-a studiat ca
limbă maternă numai în cadrul unor grupe organizate cu efortul comunităţii sub forma
unor cursuri de iniţiere. Numărul de copii care au studiat limba greacă în anul şcolar 1997-
1998 a fost de 95 de elevi, iar numărul de cadre didactice antrenate în predarea limbii elene
a fost 4. Periodic, pe plan cultural, Uniunea Elenă din România cu sprijinul ambasadei
Greciei la Bucureşti, acordă burse şi trimite la studii în Grecia tineri din rândul
comunităţii. În statutul acestei organizaţii se afirmă ca obiectiv permanent menţinerea şi
dezvoltarea unor relaţii pozitive între România şi Grecia.
265
8.2. Structura grupurilor de cercetare a grecilor
În cadrul cercetării noastre, concepută pe principiul dublei perspective şi la nivelul

contactelor directe, încă din faza de planificare se pune problema ca pe plan regional, în
jurul grupului etnic de referinţă să se cuprindă un număr suficient de cazuri pentru
constituirea grupurilor etnice martor, cât mai apropiate teritorial, chiar coabitante grupului
de referinţă. Acest obiectiv este important în creşterea gradului de cunoaştere între ele şi
implicit a întregului cortegiu de manifestări sociale, culturale, etnografice, folclorice,
inclusiv etnopsihologice pentru cercetarea de faţă. În absenţa unei astfel de planificări,
numărul chestionarelor recoltate din teren cu valoare nulă, poate creşte foarte mult până la
ratarea cercetării. În proiectarea cadrului de cercetare etnică, această problemă devine şi
mai importantă în studiul comunităţilor mici, precum cea a grecilor din România, care în
perioada 1996 – 1998 a investigaţiilor noastre în zona Dobrogei, era de cca. 400 – 500
persoane. În partea de recoltare a datelor de teren ale acestei cercetări un mare sprijin l-am
primit din partea Uniunii Elene din România – Filialele Tulcea şi Constanţa. Intenţia
noastră a fost de forma un grup de anchetă atât din spaţiul urban, cât şi rural. În această
privinţă, pentru grecii dobrogeni semnificative sunt localităţile Constanţa şi comuna
Izvoarele din jud. Tulcea, cu o comunitate istorică consemnată la 1829, cu un studiu
monografic realizat de Nichita Bonjug (1929), care astăzi cuprinde cca. 350 de membri.
În cursul anchetei de teren am constat că şi alte familii de greci din Babadag, Tulcea şi
judeţul Tulcea, îşi au originea tot în comuna Izvoarele din acest judeţ. Astfel pentru
această investigaţie, grupul grec de referinţă a cuprins 30 persoane declarate de origine elenă,
toate membre ale filialelor Uniunii Elene din România, din următoarele localităţi :
- 5 din oraşul Babadag, judeţul Tulcea,
- 5 din comuna Izvoarele, judeţul Tulcea,
De asemenea, pentru retro-evaluarea comunităţii elene şi formarea grupurilor-martor,
numărul cazurilor angajate de noi în zona Dobrogei, tot din zona grupului de referinţă, a
cuprins 242 de persoane, cu următoarea distribuţie pe localităţi :
- 19 din comuna Greci, jud. Tulcea,
- 13 din comuna Slava Rusă, jud. Tulcea,
- 11 din comuna Murighiol, jud. Tulcea,
- 10 din oraşul Măcin, jud. Tulcea,
- 8 din oraşul Isaccea, jud. Tulcea,
- 7 din comuna Izvoarele, jud. Tulcea,
- 7 din oraşul Babadag, jud. Tulcea.
În raport cu comunităţile mici, ucraineană, italiană, ruşi- lipoveni, inclusiv elenă,
concentrate în judeţul Tulcea, acest subgrup de cazuri a avut un caracter ,,de asigurare”,
dar prelucrarea finală a formularelor s-a operat identic pe totalul celor 350 de cazuri
recoltate. Oferim în anexe modele de chestionare Bogardus şi PPN- 50 completate de un
subiect elen.
266
Mictat A.GÂRLAN
8.3. Diagnoza relaţiilor etnice ale grecilor dobrogeni
Pentru diagnoza diferenţelor specifice pe principiul dublei perspective, montajul

experimental a cuprins toate cele 350 persoane, din care 30 au reprezentat grupul de referinţă
grec şi 320 de cazuri s-au distribuit în 8 grupuri etnice martor din 8 comunităţi conlocuitoare
din zonă. Amintim că în cadrul montajului nostru, grupul grec oferă date din perspectiva
,,internă” a comunităţii, iar grupurile martor oferă date din perspectiva ,,externă” a
comunităţilor coabitante. În tabelul nr. 1 de mai jos s-au ordonat toate tipurile de distanţe
inter- şi intraetnice din zona Dobrogei sub forma unor indici de calitate ai contactului
social (ICCS) la modul următor :
- indicii de auto-evaluare, au fost întabelaţi pe diagonală ; ei reprezintă atitudinea
fiecărui grup etnic faţă de propria comunitate. În mod constant aceşti indici
sunt la cote maxime, grupul autoevaluat prezentând o maximă apropiere faţă
de propria comunitate, motiv pentru care indicatorii pot fi consideraţi indici
de reper
- indicii de hetero-evaluare au fost întabelaţi pe orizontală ; ei reprezintă atitudinile
(distanţele) eşantionului elen faţă de alte comunităţi
- indicii de retro-evaluare cu întabelare pe coloane reprezintă atitudinile (distanţele
sociale) grupurilor etnice martor faţă de comunitatea elenă.
Cu alte cuvinte, în precizarea acestor nuanţe de atitudini, indicii de hetero-evaluare reprezintă
atitudini etnice directe, iar cei de retro-evaluare reprezintă atitudini etnice reciproce. Indicii de hetero-
evaluare aparţin grupului de referinţă elen, iar cei de retro-evaluare aparţin celor româneşti,
armeneşti, italiene, turceşti, tătare, rome, ruso-lipovene şi ucrainene din zonă.
Din ordonarea acestor cote de distanţă inter- şi intraetnică, într-un tabel cu dublă
intrare, pentru 9 x 9 comunităţi a rezultat un tabel cu 81 de indici şi tot atâtea nuanţe de
atitudini. Fiecare indice reprezintă media aritmetică simplă pe fiecare grup de lucru.
Întrucât tabelul are un caracter extensiv, studiul de faţă va comenta numai indicii
care se referă la comunitatea elenă, marcaţi pe rândul III şi coloana III. Ceilalţi indicatori
au numai un rol de suport comparativ. Plaja de variaţie a răspunsurilor, respectiv a
indicatorilor, a fost de la 5 la 25 de puncte ; cotele mari semnifică intensitatea unor
atitudini de apropiere, iar cele mici au semnificaţia unor atitudini de îndepărtare.
Astfel, în indicii de autoevaluare, grupul grec de referinţă a prezentat o apropiere
maximă, întâi faţă de propria comunitate la o intensitate cu valoare de 24,11 ; această cotă
având valoare de reper. La indicatorii de hetero-evaluare a distanţelor faţă de alte
comunităţi coabitante, grecii au prezentat cea mai mare apropiere faţă de comunitatea
majoritară a românilor, la o cotă de 23,89. Pe intervalul mediu ridicat urmează armenii şi
italienii, la o cotă de 18,89 şi respectiv de 18,75. Pe un intervalul mediu scăzut se pot
observa distanţele grecilor faţă de ruşii-lipoveni la o cotă de 16,20 ; faţă de ucraineni la o
distanţă de 15,86 ; faţă de tătari la o distanţă de 15,68 şi faţă de turci la o distanţă de 14,79.
Pe scala elenă, cea mai scăzută cotă de apropiere ( respectiv de cea mai mare distanţă) s-a
manifestat în atitudinea faţă de romi cu un indice de 8,17. La o analiză comparativă de
detaliu, putem observa faptul că faţă de romi, indicele elen a fost cel mai scăzut din toate
267
cele 9 grupuri de lucru. Practic, această distanţă socială mare ( exprimată printr-o cotă de
apropiere foarte mică) a grecilor faţă de romi în condiţiile în care pragul minim teoretic
este de 5 puncte, semnifică o ,,limită severă de în / suportabilitate‘’ faţă de ei, care într-un
cadru de condiţii favorizante poate fi chiar o sursă de conflict.
Din alte puncte de vedere , în cadrul operaţiunilor de retro-evaluare a grecilor de
către grupurile martor, distanţele etnice reciproce au cu totul altă prezentare.
Indicii de retro-evaluare s-au marcat în tabelul nr. 1 pe coloana III.
Cea mai mare apropiere faţă de greci se observă în lotul armean cu o intensitate la o
cotă de 23,60. Urmează grupul ucrainean la o cotă de 20,72 ; al ruşilor-lipoveni la o cotă
de 20,72 ; al romilor la o cotă de 20,40 ; al italienilor de 19.60 ; al tătarilor de 16,19 şi al
turcilor la o cotă de 16,61. Cea mai scăzută cotă de apropiere faţă de greci s-a remarcat în
cazul românilor cu o distanţă socială la o cotă de 16,o6.
În aceste retro-evaluări, pot fi surprinzătoare opţiunile mai ridicate ale slavilor
ucraineni şi ruşi-lipoveni faţă de greci, comparativ cu distanţa mare din partea
comunităţilor locale de români (16,06) sau de turci (16,61) , dar nu deţinem explicaţii
asupra acestor atitudini.
Tabelul nr. 1
între comunităţi etnice dobrogene, cu referite la cea elenă din Dobrogea,
stabiliţi prin aplicarea variantei de Chestionar Bogardus 1995.
Grupuri I. II III IV V VI VII VIII IX
cercetare Români Arm. Greci Italieni Turci Tătari Romi Ruşi Ucrai
I
24,46 18,46 16,06 20,20 17,37 16,41 9,96 15,92 16,65
Români
II
24,62 24,82 23,60 23,38 18,67 16,67 16.00 19,43 19,56
Armeni
III
23,89 18,89 24,11 18,75 14,79 15,68 8,17 16,20 15,86
Greci
IV
23,83 17,20 19,60 24,43 16,10 14,93 8,60 14,86 15,86
Italieni
V
19,23 16,05 16,61 17,20 23,88 22,35 11,85 15,31 15,28
Turci
VI
20,27 17,26 16,19 17,43 23,69 24,53 12,50 14,69 14,83
Tătari
VII
23,10 20,26 20,40 21,10 17,76 18,73 24,50 18,66 18,80
Romi
Ruşii
23,36 20,04 20,72 20,86 18,38 19,94 10,06 24,42 22,14
Lipoveni
IX
22,41 20,13 20,72 22,44 17,93 16,96 10,04 20,25 24,86
Ucraineni
Cu toată varietatea lor, în cazul comunităţii elene din Dobrogea, toţi indicii de
distanţă etnică obţinuţi prin operaţiuni de retro-evaluare s-au plasat peste jumătatea
intervalului de varianţă, respectiv peste 12,50 puncte, ceea ce semnifică o atitudine
pozitivă faţă de această minoritate din partea tuturor comunităţilor conlocuitoare.
268
Mictat A.GÂRLAN
În analiza de date oferite de grupul elen pe baza Chestionarului PPN - 50, în mod
corespunzător s-au operat 50 teste de semnificaţie a diferenţelor dintre medii pentru toate
cele 50 de variabile - item ale acestui instrument. În cazul grupului grec faţă de pragul p =
0.05 s-au constatat 5 variabile cu semnificaţie statistic neconcludentă, a căror analiză
trebuie operată cu rezerve, respectiv: credinţă religioasă cu un p = 0,08 ; spiritul întreprinzător
cu un p = 0,13 ; individualismul cu un p = 0,20 ; agresivitatea cu un p = 0,23 şi mândra etnică
cu un p = 0,54. Pentru comunitatea elenă cercetată, numărul variabilelor slab concludente
a fost mai mare faţă de alte comunităţi. De exemplu, în cazul romilor nu s-a semnalat nici
o variabilă neconcludentă, deşi eşantionul de cercetare a fost constituit tot din 30 de
cazuri. Acest număr ridicat de 5 variabile neconcludente, din 50 de trăsături studiate,
indică faptul că faţă de grecii dobrogeni de azi există un oarecare grad de necunoaştere a
lor, de ignoranţă faţă de ei, poate chiar fenomene de mascare a unor manifestări, sau pur şi
simplu de slabă prezenţă a acestui grup etnic în conştiinţa publică a zonei. Dar, aceste
trăsături nu se exclud din diagnoză. Semnificaţia corectă a neconcludenţei statistice se
referă numai la faptul că în structura de trăsături şi valori a respectivei comunităţii, la
nivelul celor 5 variabile menţionate se semnalează o mai slabă cunoaştere a lor, care nu
permite generalizări la nivelul întregii comunităţi. Pe de altă parte, acest prag p = 0,05 este
o convenţie limită a lumii ştiinţifice de largă acceptare, dar destul de severă. Dacă am fi
ridicat baza de calcul la un prag p = 0,08, atunci această cotă ar fi fost mai accesibilă şi în
cazul nostru am fi avut numai 4 variabile neconcludente. Cu aceste observaţii, fiecare
trăsătură a fost analizată în 3 perspective, din care au rezultat 3 tipuri de profiluri :
- un profil auto-evaluat din perspectiva internă a grupului elen,
- 8 profiluri retro-evaluate din perspectivă externă a 8 grupuri martor,
- un profil integrat cu valoare de reper rezultat din media aritmetică pe total cazuri.
Astfel, pe baza profilului integrat şi pe fiecare trăsătură modală s-au realizat
operaţiuni de scalare a celor 50 de variabile-itemi de la trăsăturile cu cea mai mare
intensitate (cu media aritmetică cea mai ridicată) spre cele cu intensitatea manifestărilor cea
mai redusă (cu media aritmetică cea mai scăzută), cu tabele de prezentare în anexele acestu
capitol. Într-o altă interpretare, acest ,,top” al trăsăturilor etnopsihologice elene se întind
de la cele mai cunoscute, plasate în prima aparte a tabelului spre cele mai puţin intense şi
mai puţin cunoscute, plasate în a doua parte. În acest fel, în primele 10 evaluări la greci,
apar în ordine de intensitate următoarele trăsături modale :
- mândria la o cotă de 4,55
- credinţa religioasă la cota de 4,45
- sentimentul istoriei, la cota de 4,38
- spiritul comercial, la cota de 4,33
- simţul frumosului, la cota de 4,28
- preţuirea propriei identităţi etnice, la cota de 4,17
- inteligenţa generală, la cota de 4,04
- spiritul întreprinzător, la cota de 3,98
- tradiţionalismul la cota de 3,96
- independenţa, la cota de 3,96
269
Tabelul nr. 2
Structura ierarhică de trăsături auto şi retro-evaluate la elenii dobrogeni
Profil Profil
Retro-evaluarea grecilor dobrogeni pe fiecare item
Profiluri etnic Auto-
greci evaluat de câtre grupurile etnice martor din zona de contact
Trăsături integrat Greci Români Arme Italie Turc Tătar Romi Ruşi Ucra
etnice cazuri 30 50 30 30 50 50 30 50 30
1. Mândria 4.55 4.75 4.46 4.94 4.71 4.30 3.75 4.87 4.53 4.56
0.82 0.46 1.06 0.25 0.47 1.03 1.14 0.46 0.82 0.51
2. Credinţa 4.45 5.00 4.50 4.88 4.07 3.90 4.58 4.83 4.37 4.25
religioasã 0.92 0.00 0.98 0.34 1.00 1.37 0.90 0.58 0.85 0.77
3. Sentimentul 4.38 5.00 4.04 5.00 4.50 4.25 4.17 4.87 4.13 3.94
istoriei 1.01 0.00 1.40 0.00 0.94 1.21 0.94 0.46 0.86 1.24
4. Spiritul 4.33 4.63 3.83 4.94 4.50 4.05 4.25 4.17 4.50 4.44
comercial 1.01 0.74 1.40 0.25 0.65 1.15 1.22 0.98 0.86 0.73
5. Simţul 4.28 4.63 4.29 4.81 4.14 4.05 3.75 4.22 4.47 4.06
frumosului 0.94 0.74 1.00 0,40 0.95 1.05 1.29 1.00 0.86 0.68
6. Preţuirea
4.17 4.50 4.25 4.69 4.79 3.65 3.83 3.61 4.37 4.13
propriei identităţi 1.12 0.76 1.15 0.48 0.43 1.57 1.27 1.08 0.96 1.15
etnice
7. Inteligenţa 4.04 4.88 3.75 4.81 4.21 3.75 3.58 4.00 3.97 4.06
generală 0.93 0.35 1.33 0.40 0.97 1.25 0.90 0.00 0.76 0.68
8. Spiritul 3.98 4.63 3.67 4.75 4.29 3.95 3.42 3.00 4.37 4.25
întreprinzător 1.07 0.74 1.24 0.45 0.83 0.89 1.16 1.09 0.81 0.86
9. Independenţa 3.96 4.50 3.75 4.31 3.71 4.40 4.00 3.13 4.07 4.25
1.10 0.76 1.29 0.87 1.20 0.99 1.13 1.06 0.87 1.00
10.Tradiţionalism 3.96 4.63 4.29 4.13 4.43 3.45 3.83 3.35 4.17 3.75
1.17 0.70 1.27 0.62 0.76 1.32 1.19 1.47 0.99 1.06
La o analiză suplimentară, între profilul elen integrat (obţinut prin evaluările a 350
subiecţi) şi profilul elen autoevaluat (obţinut prin evaluările a 30 subiecţi) se constată, că
din 10 trăsături numai 3 sunt comune. Acest procent redus de numai 30 % trăsături etnice
coincidente, respectiv ,,acceptate” în toate grupurile martor, reprezintă un alt parametru de
slabă cunoaştere a acestei comunităţi sau de slabă prezenţă a ei pe plan local. De exemplu,
procentul de trăsături comune pentru primele 10 trăsături dominante între cele două tipuri
de profiluri dobrogene a fost de 80 % în cazul comunităţii româneşti ; de 70 % în cazul
celei turce sau de 60 % în cazul celei rome.
De observat că, din structura modelului de trăsături autoevaluate lipsesc tocmai cele
active cu caracter pragmatic, semnalate în profilul integrat din retro-evaluările grupurilor
martor , respectiv spiritul întreprinzător şi cel comercial. În sistemul intern al comunităţii elene,
în locul lor s-au valorizat alte trăsături active precum ambiţia şi inventivitatea. Tot atât de
semnificativă este dorinţa grupului elen de plasare şi valorizare superioară a modernismului
în poziţia 8, faţă de poziţia 16 din profilul integrat, elaborat pe numărul total cazuri.
270
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 3
Studiu comparativ de trăsături modale elene,
profilul elen integrat Aritme profilul elen auto-evaluat Aritm. comune
1. Mândria 4,55 1. Credinţa religioasă 5,oo X
2. Credinţa religioasă 4,45 2. Ambiţia 5,oo -
3. Sentimentul istoriei 4,38 3. Sentimentul istoriei 5,oo X
4. Spiritul comercial 4,33 4. Inventivitatea 4,88 -
5. Simţul frumosului 4,28 5. Increderea în forţele proprii 4,88 -
6. Preţuirea propriei identităţi etnice 4,17 6. Sentimentul naturii 4,88 -
7. Inteligenţa generală 4,04 7. Inteligenţa generală 4,88 X
8. Spiritul întreprinzător 3,98 8. Modernismul 4,88 -
9. Tradiţionalismul 3,96 9. Comunicativi cu sinceritate 4,88 -
10. Independenţa 3,96 10. Toleranţa etnică 4,88 -
La fel, trăsătura ambiţiei, a fost foarte apreciată de greci, cu o localizare a ei foarte

avansată în poziţia a 2-a în profilul autoevaluat ; din perspectivă externă şi comună
grupurilor martor coabitante, manifestările de ambiţie ale grecilor au fost distribuite pe un
plan inferior, la poziţia 13. În acelaşi mod sever grupurile martor au contestat şi capacitatea
de toleranţă etnică a grecilor pe care grupul elen a afirmat-o pe plan intern în poziţia 10, pe
când din perspectiva profilului etnic integrat, aceste manifestări sunt cotate la un nivel
foarte scăzut, cu plasarea lor în a doua parte a tabelului, respectiv pe la poziţia 37. La fel
de sever, a fost amendată şi trăsătura inventivităţii, aflată în autoevaluarea grecilor la poziţia
4, dar care în retro-evaluarea grupurilor martor apare la un nivel foarte scăzut în poziţia
42. Pe aceeaşi atitudine de contestare a unor manifestări elene se înscrie şi trăsătura
comunicativităţii cu sinceritate, supra-apreciată de greci în poziţia 9 , dar sub-evaluată major în
profilul etnic integrat, la poziţia 41. Pe de altă parte, în această complexă analiză
etnopsihologică de valori, trebuie subliniată confirmarea la greci a unor manifestări
colective de inteligenţă generală în primele 7 poziţii, cu un puternic sentiment al istoriei în
poziţia a 3-a, alături de o valorizare a credinţei religioase pe primele 2 locuri, în ambele tipuri
de profiluri, aceste localizări confirmate având un caracter de unicat.
O notă aparte este reprezentată de subevaluarea spiritului comercial elen, localizat la
poziţia 4 în profilul integrat, dar cu trecerea sa la poziţia 11 în autoevaluarea grecilor.
Aceeaşi subevaluare observăm şi în privinţa spiritului întreprinzător, localizat la poziţia 8 în
profilul integrat, faţă de poziţia 14 în cel autoevaluat. Este foarte probabil ca subevaluările
elene să fie caracteristice fazei actuale de restrângere a acestui grup etnic din România,
simultan cu o mai slabă percepţie a trăsăturilor specifice, care apar mai clare în percepţia
altor neamuri. De asemenea, chiar dacă poziţionările au un caracter convenţional,
consemnarea unor mari diferenţe de poziţionare reprezintă un principal indicator
metodologic de sensibilitate pentru tehnica investigaţiei utilizate.
Astfel, după opinia noastră, trăsăturile care exprimă un deplin acord asupra primei primei parţi
de trăsături dominante din profilului etnic elen, sunt numai cele referitoare la credinţareligioasă, inteligenţa
generală, sentimentul istoriei, spiritul comercial şi întreprinzător, cu aceeaşi remarcă că şi această
configuraţie este fără precedent la alte neamuri. De egală importanţă este şi analiza trăsăturilor de
redusă intensitate. Astfel, cu date în tabelul 4 de mai jos, pe ultimele 10 locuri de slabă
manifestare în acelaşi tip de profil elen apar în ordine:
271
- comunicativitatea cu sinceritate
- dominativitatea
- inventivitatea
- supuşenia şi obedienţa
- individualismul
- slaba receptivitatea la ideile altora
- imitativitatea
- fatalismul
- scepticismul şi
- agresivitatea.
Faţă de aceste manifestări, putem observa că din perspectiva a 8 grupuri martor,
inclusiv a celui elen, există un acord pentru 6 ,,modale’’ de slabă intensitate, respectiv
asupra celor de individualism, imitativitate, fatalism, agresivitate, supuşenie şi obedienţă.
Acest acord, într-o proporţia consensuală de 60 % este foarte stabil întrucât 5 trăsături
coincidente au poziţii identice în ambele tipuri de profile auto şi retro-evaluate, ceea ce
exprimă o mai bună discriminare a lor.
Trebuie de adăugat că în experimentul nostru, din totalul itemilor PPN-50 unele
trăsături precum: fatalismul, imitativitatea, individualismul, scepticismul, au fost considerate mai
puţin specifice spaţiului etnocultural dobrogean, cel puţin în perioada anilor 1995-2000.
Din aceste motive, unele din aceste trăsături s-au cumulat în manifestări de slabă
intensitate. De asemenea, trăsătura agresivităţii a fost plasată în mod unanim pe ultimul loc
la poziţia 50 în toate comunităţile studiate ; cu o singură excepţie în cazul romilor.
De exemplu, în 8 grupuri martor manifestările lor de agresivitate ale romilor au fost
localizate în poziţia a 2-a, pe când în auto-evaluările rome au plasat această trăsătură tot în
poziţia 50. De aceea, examinarea trăsăturilor de intensitate scăzută trebuie operată cu
circumspecţie.
În cazul comunităţii elene, din profilul etnic integrat al trăsăturilor de redusă
intensitate, ca plasament specific reţinem numai slaba dominativitate şi slaba receptivitate la
ideile altora. O dominativitate scăzută, constatată în poziţie 43 la o minoritate foarte restrânsă
este explicabilă, mai ales când această trăsătură în vocabularul anexat chestionarului a fost
definită ca o capacitate de ocupare a unor funcţii publice. La fel de caracteristică
considerăm a fi prezenţa slabei receptivităţi la ideile altora, din poziţia 45, din motive de
asociere valorică cu slaba comunicativitate cu sinceritate, din poziţia 41.
Ca urmare, lipsa de agresivitate etnică, a scepticismului, a fatalismului - care ar putea fi
considerate şi trăsături pozitive, alături de slaba receptivitate la ideile altora, cu o redusă comunicativitate
şi deschidere redusă faţă de alte neamuri, reprezintă a doua direcţie actuală de manifestare a specificului
etnic elen, cel puţin la nivelul comunităţii elene din zona cercetată.
272
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 4
Studiu comparativ de trăsături modale elene,
profilul elen integrat Aritme. profilul elen auto-evaluat Aritm. comune
41. Comunicativitatea cu sinceritate 3.54 41. Profesionalismul 4,13 -
42. Inventivitatea 3.54 42. Disciplina şi organizarea 4,00 -
43. Dominativitatea 3.54 43. Spiritul de sacrificiu 4,00 -
44. Individualismul 3.48 44. Individualismul 4.00 X
45. Receptivitatea la ideile altora 3.45 45. Spriritul critic 3,75 -
46. Supuşenia şi obedienţa 3.28 46. Scepticismul 3,63 X
47. Imitativitatea 3.21 47. Imitativitatea 3.28 X
48. Fatalismul 3.02 48. Fatalismul 3.38 X
49. Scepticismul 2.85 49. Supuşenia şi obedienţa 3.13 X
50 Agresivitatea 2.42 50 Agresivitatea 2,13 X
8.5. Analiza matricială a stilurilor etnice elene
Prin asocierea trăsăturilor avansate în Chestionarul PPN-5o acestea se pot regrupa în 5

dimensiuni stilistice, fiecare reprezentând o suită de manifestări aflate într-o relativă
consonanţă. În raport cu analiza de item, cea stilistică are avantajul sintezei. Fiecare stil
reprezintă o medie ,,stilistică”, obţinută pe baza unei grile, urmând un pas din 5 în 5 itemi,
adică câte 10 trăsături -item de fiecare stil, astfel :
- stilul tolerant cuprinde trăsăturile cu orientări de la cele de solidaritate socială
până la forme de intoleranţă, în cazul de faţă etnică
- stilul moral cuprinde trăsături orientate spre valorile cinstei şi onestităţii cu
variaţie de la tăria de caracter până la individualism şi lipsă de omenie
- stilul activ este o dimensiune din sfera muncii şi productivităţii, cu o variaţie de
la hărnicie şi organizare până la indisciplină cu fugă de răspundere
- stilul afectiv cuprinde trăsăturile orientate spre relaţii paşnice de evitare a
conflictelor, cu o variaţie de la bunătate şi ospitalitate până la diferite forme de
agresivitate
- stilul cultural cuprinde trăsături şi valori intelectuale cu orientare de la atitudini
scăzute spre cele ridicate faţă de nou şi inventivitate.
În metodologia noastră, pentru obţinerea profilului stilistic integrat, indiferent de
comunitate, se însumează toate cele 350 de evaluări ale grupului de referinţă. Pentru
obţinerea profilului stilistic autoevaluat, operaţiunea se limitează numai la cazurile grupului de
referinţă. Pentru întocmirea celor 8 profiluri stilistice retro-evaluate, din cadrul celor 8 grupuri
martor se culeg numai datele (evaluările) despre comunitatea de referinţă.
În departajarea acestor stiluri se procedează la fel ca în cazul analizei de item cu
ordonarea lor de la intensităţile (mediile) cele mai ridicate, spre cele mai scăzute.
Cu aceste repere, în matricea stilistică a grecilor s-a constatat o dominanţă a stilului
afectiv pe planul I, urmat de cel cultural în planul II , o poziţie mediană III pentru stilul
273
activ şi valorizări în poziţiile IV şi V pentru stilurile tolerant şi moral, cu următoarele

observaţii.
În privinţa dominantelor de compoziţie ale stilului afectiv elen, aflat în primul plan - cu
caracter de unicat, acesta se susţine prin manifestări de mândrie etnică în poziţia 1, simţul
frumosului în poziţia 5 şi de ambiţie în poziţia 13 (vezi tabelele din anexe ).
Stilul cultural reprezintă a doua mare dimensiune valorică la greci şi se susţine prin
manifestări de credinţă religioasă în poziţia 2 ; inteligenţa generală în poziţia 7 şi simţul frumosului
în poziţia 14. O dominanţă a stilului cultural se constată şi la alte neamuri cercetate, dar cu
diferenţe sensibile de valorizare faţă de greci. De exemplu, în privinţa inteligenţei : această
trăsătură la italieni a fost evaluată în poziţia 4 ; la greci în poziţia 7 ; la români în poziţia 17;
la ucraineni în poziţia 18 ; la turci în poziţia 19, iar la romi în poziţia 37. La fel modernismul,
tot ca trăsătură de compoziţie a stilului cultural : la italieni a fost evaluat în poziţia 7 ; la
greci în poziţia 16 ; la români în poziţia 24 ; la turci în poziţia 38 şi la romi în poziţia 39.
Un alt element de specificitate la greci a fost plasamentul stilului activ în al 3-lea plan de
orientări fără corespondent în alte comunităţi locale, în toate celelalte comunităţi
chestionate stilistica mediană fiind de tip afectiv (la italieni, la ucraineni, la lipoveni şi turci
sau culturală la romi).
Stilul activ de nivel median al grecilor se susţine mai ales prin manifestări de spirit
comercial în poziţia 5 , spirit întreprinzător în poziţia 8 şi de hărnicie în poziţia 14. Aspectele de
individualizare etnică ale acestui stil devin vizibile în comparaţie cu manifestările altor
comunităţi. De exemplu, în profilul integrat al românilor, dominantele de compoziţie ale
stilului activ au fost numai independenţa şi hărnicia din poziţiile 10 şi 15. Spiritul întreprinzător
sau comercial la români a ocupat poziţii secundare, respectiv poziţia 37 şi 42.
Tabelul nr 4.
Matricea stilistică a grecilor dobrogeni determinată prin
auto şi retro-evaluare pe baza Chestionarului PPN – 50
Profil Profil
Profiluri stilistice retro-evaluate despre grecii dobrogeni
Profiluri stilistic stilistic
realizate de grupurile etnice martor din zona de contact
Greci auto-
integrat evaluat Ruşi-
Stiluri
cazuri Greci Român Arm. Italie Turc Tătari Romi Lipov Ucra
etnice
350 30 50 30 30 50 50 30 50 30
AFECTIV
4-9-14-19 3, 92 4,82 3,89 4,70 3,84 3,75 3,47 3,30 3,96 4,02
24-29-34 1, 06 0,43 1,17 0,53 1,04 1,06 1,12 1,12 0,91 0,72
39-44-49
CULTURAL
5-10-15-20 3, 86 4,45 2,95 4,51 3,87 3,80 3,23 3,37 4,11 4,03
25-30-35 0, 91 0,70 1,28 0,68 1,06 1,18 1,14 1,98 0,78 0,82
40-45-50
ACTIV
3-8-13-18 3, 77 4,27 3,49 4,48 4,21 3,68 3,51 2,83 4,09 3,89
23-28-33 1, 07 0,76 1,20 0,58 0,83 1,15 0,97 0,95 0,92 0,85
38-43-48
TOLERANT
1-6-11-16 3, 76 4,32 3,60 4,33 3,91 3,61 3,23 3,40 3,95 3,81
21-26-31 1, 08 0,65 1,29 0,54 0,91 1,16 1,15 0,71 0,85 0,99
36-41-46
MORAL
2-7-12-17 3, 54 4,15 3,54 4,16 3,41 3,35 3,26 3,02 3,62 3,60
22-27-32 1, 09 0,91 1,11 0,88 1,08 1,27 0,96 0,98 0,94 0,78
37-42-47
274
Mictat A.GÂRLAN
Pe un al 4 lea plan secundar de dimensiuni valorice s-a situat stilul tolerant , (sau social)
caracterizat la greci prin sentimentul istoriei în poziţia 3 şi adaptabilitate în poziţia 21.
Trăsăturile majore ale acestui stil precum solidaritatea sau capacitatea de toleranţă etnică au
poziţii nesemnificative de nivel 27 respectiv 37. În alte comunităţi manifestările de
compoziţie au fost preţuite pe trepte mai ridicate de valorizare. De exemplu, stilul tolerant
a fost situat pe acelaşi plan IV şi în cadrul comunităţilor italiană şi turcă din Dobrogea.
În cadrul stilului tolerant turc componenta solidarităţii sociale ocupă poziţia 14 ; adaptabilitatea
se află în poziţia 16, iar toleranţa etnică se găseşte la poziţia 35. Pe direcţia acestui tip de
trăsături, stilul social al grecilor este mai apropiat de cel italian, toleranţa etnică fiind
estimată la aceeaşi poziţie 27.
Pe ultimul loc la greci s-a situat stilul moral, cu o frecvenţă modală integrată de 3,54,
acest stil fiind pe ultima treaptă în toate comunităţile cercetate. Astfel, în componenţa
stilului moral elen remarcăm evaluarea în prima parte a tabelului nostru, a prieteniei şi a tăriei
de caracter în poziţiile 19, respectiv 20. Toate celelalte trăsături componente sunt plasate în a
doua partea a tabelului ; simţul onoarei în poziţia 26, cinstea şi onestitatea în poziţia 35 sau
spiritul de sacrificiu în poziţia 36.
Deşi nivelul V de manifestare al acestui stil - cel mai scăzut - a fost acelaşi în toate
comunităţile studiate, în cadrul său putem nota diferenţe sensibile de la o comunitate la
alta. De exemplu, în stilul moral al românilor prietenia prezintă niveluri mai ridicate de
manifestare şi este plasată în profilul etnic integrat în poziţia a 5-a. În schimb tăria de
caracter şi simţul onoarei au înregistrat aceleaşi niveluri scăzute, cu deplasare spre poziţia 31 şi
32. Cinstea şi onestitatea la români a fost evaluată la acelaşi nivel scăzut, ca la greci în poziţia
35. Pe de altă parte, ca şi la alte neamuri, unele variabile ale stilului moral elen pot avea un
aspect pozitiv chiar dacă sunt de intensitate redusă cum ar fi: individualismul din poziţia 44,
fatalismul din poz. 48 sau scepticismul din poz. 49.
De fapt, aceste trăsături care în mod constant s-au concentrat pe ultimele poziţii în
mai toate comunităţile studiate, au condus la o impresie falsă de uniformitate, valabilă
numai unei singure dimensiuni, de pe ultimul loc, a stilului moral. Apariţia generalizată a acestui
nivel stilistic scăzut nu este întâmplătoare şi trebuie interpretată cu mai multă reţinere.
Decăderea atitudinilor morale este un fenomen mai larg în timpurile noastre, prin situaţia
de tranziţie şi bulversare a valorilor.
275
8.6. Anexe
Tabelul nr. 6.
Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la grecii dobrogeni
Profil Profil
Retro-evaluarea grecilor dobrogeni pe fiecare item de
Profiluri Greci auto-
integrat evaluat către grupurile etnice martor aflate în zona de contact
total Greci Român Arm. Itali. Turci Tătar Romi Ruşi Ucra
Trăsături etnice 350 30 50 30 30 50 50 30 50 30
1. Credinţa 4.55 4.75 4.46 4.94 4.71 4.30 3.75 4.87 4.53 4.56
religioasă 0.82 0.46 1.06 0.25 0.47 1.03 1.14 0.46 0.82 0.51
4.45 5.00 4.50 4.88 4.07 3.90 4.58 4.83 4.37 4.25
2. Mândria
0.92 0.00 0.98 0.34 1.00 1.37 0.90 0.58 0.85 0.77
4.38 5.00 4.04 5.00 4.50 4.25 4.17 4.87 4.13 3.94
3. Tradiţionalismul
1.01 0.00 1.40 0.00 0.94 1.21 0.94 0.46 0.86 1.24
4. Preţuirea proprie 4.33 4.63 3.83 4.94 4.50 4.05 4.25 4.17 4.50 4.44
identităţi etnice 1.01 0.74 1.40 0.25 0.65 1.15 1.22 0.98 0.86 0.73
5. Sentimentul 4.28 4.63 4.29 4.81 4.14 4.05 3.75 4.22 4.47 4.06
istoriei 0.94 0.74 1.00 0,40 0.95 1.05 1.29 1.00 0.86 0.68
4.17 4.50 4.25 4.69 4.79 3.65 3.83 3.61 4.37 4.13
6. Hărnicia
1.12 0.76 1.15 0.48 0.43 1.57 1.27 1.08 0.96 1.15
7. Simţul 4.04 4.88 3.75 4.81 4.21 3.75 3.58 4.00 3.97 4.06
frumosului 0.93 0.35 1.33 0.40 0.97 1.25 0.90 0.00 0.76 0.68
8.Atasamentul 3.98 4.63 3.67 4.75 4.29 3.95 3.42 3.00 4.37 4.25
faţă de România 1.07 0.74 1.24 0.45 0.83 0.89 1.16 1.09 0.81 0.86
3.96 4.50 3.75 4.31 3.71 4.40 4.00 3.13 4.07 4.25
9. Omenia
1.10 0.76 1.29 0.87 1.20 0.99 1.13 1.06 0.87 1.00
3.96 4.63 4.29 4.13 4.43 3.45 3.83 3.35 4.17 3.75
10. Optimismul
1.17 0.70 1.27 0.62 0.76 1.32 1.19 1.47 0.99 1.06
11. Curăţenia 3.94 4.88 3.67 4.13 4.07 3.50 3.92 3.87 4.23 3.67
şi higiena 0.99 0.35 1.27 0.27 1.14 1.15 1.00 0.69 0.77 1.05
3.94 4.88 3.96 4.81 3.79 4.20 3.18 3.39 3.83 3.88
12.Solidaritatea
1.03 0.35 1.36 0.40 1.12 0.89 0.98 0.99 0.79 0.81
13. Sentimentul 3.94 5.00 3.96 4.63 4.57 3.55 3.83 2.61 4.33 3.94
naturii 1.11 0.00 1.20 0.50 0.65 1.23 1.03 0.78 0.88 0.85
14. Încrederea în 3.93 4.50 3.75 4.50 4.43 4.15 3.75 2.96 4.13 3.75
forţele proprii 1.04 0.76 1.07 0.52 0.51 1.14 1.14 1.07 0.86 0.86
3.93 4.38 3.92 4.56 4.00 3.75 2.42 3.35 4.40 4.38
15.Independenţa
1.21 0.52 1.28 0.89 0.88 1.29 1.44 1.47 0.72 0.62
16. Toleranţă 3.90 4.88 3.58 3.87 3.93 3.95 3.82 3.48 4.13 4.06
interetnică 0.98 0.35 1.14 0.92 1.21 1.10 0.98 0.95 0.57 0.85
3.90 4.13 3.75 4.63 4.50 3.85 3.50 2.87 4.27 3.88
17.Prietenia
1.04 0.83 1.19 0.62 0.65 1.18 0.90 0.97 0.78 0.72
18. Capacitatea de 3.89 4.50 3.88 4.69 3.71 3.75 3.58 3.22 4.20 3.75
evitare conflicte 1.18 0,76 1.30 0.87 1.07 1.12 1.08 1.54 0.89 1.00
19. Curajul 3.88 4.71 3.70 4.31 3.93 3.60 3.17 4.22 3.83 3.81
şi cutezanţa 1.03 0,49 1.15 0.79 1.14 0.99 1.27 0.90 0.91 0.98
3.88 4.63 3.75 4.25 3.86 3.75 3.83 3.57 3.97 3.88
20. Inteligenţa
1.09 0.52 1.33 0.58 1.17 1.25 1.19 1.31 0.89 0.81
3.87 4.50 3.71 4.13 4.21 4.05 3.58 2.87 4.23 4.00
21.Simţul onoarei
1.09 0.76 1.30 0.72 0.89 1.10 1.24 0.97 0.82 1.03
22. Realismul 3.86 4.38 3.50 4.88 4.00 3.85 3.83 2.91 4.07 4.00
1.09 0.92 1.14 0.34 1.04 1.23 1.03 1.00 0.91 0.82
23. Dispoziţia spre 3.86 4.88 3.58 4.56 4.00 3.45 3.67 3.04 4.17 4.19
întrajutorare 1.13 0.35 1.18 0.63 0.96 1.36 1.30 1.15 0.91 0.75
3.85 4.88 4.08 4.88 3.93 3.50 3.00 2.87 4.07 4.00
24. Ambiţia
1.12 0.35 0.83 0.50 1.14 1.28 1.21 0.97 0.98 0.82
3.85 4.38 3.79 4.63 3.431 3.85 3.33 3.52 3.93 4.00
25. Ospitalitatea
1.10 0.52 1.28 0.81 .16 1.04 1.23 1.20 0.94 0.89
276
Mictat A.GÂRLAN

Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la grecii dobrogeni
Profil Profil
Retro-evaluarea grecilor dobrogeni pe fiecare item de
Profiluri Greci auto-
integrat evaluat
Trăsături total Greci Român Arm Itali. Turci Tătar Romi Ruşi Ucra
etnice 350 30 50 30 30 50 50 30 50 30
26.Simţul onoarei 3.83 4.25 3.92 4.69 4.36 3.60 3.58 2.61 3.97 4.13
1.10 0.71 1.14 0.79 0.84 1.35 1.08 0.72 0.76 0.89
27. Solidaritatea 3.83 4.25 3.63 4.88 4.36 3.60 3.67 3.26 3.83 3.69
1.11 1.04 1.28 0.34 0.74 1,27 1.08 0.72 0.76 0.89
28. Disciplina si 3.79 4.00 3.79 4.06 4.07 3.20 3.42 4.00 3.87 3.75
organizarea 0.96 0.93 1.06 0.93 0.83 1.01 1.16 0.30 0.97 1.06
29. Realismul 3.79 4.13 4.00 4.50 3.79 3.85 2.92 2.52 4.27 4.13
1.17 0.99 1.25 0.52 1.31 1.14 1.24 0.59 0.87 1.02
30. Ospitaliatea 3.77 4.75 3.92 4.63 3.50 3.40 3.42 3.39 3.63 4.00
1.14 0.71 1.02 0.62 1.16 1.14 1.00 1.47 1.16 0.73
31. Bunătatea si 3.76 5.00 3.71 4.69 3.79 3.65 3.33 2.91 3.73 4.00
blândeţea 1.06 0.00 1.33 0.60 1.05 0.88 1.07 1.00 0.83 0.63
32. Curajul şi 3.74 4.38 3.50 4.44 4.07 3.70 3.17 2.91 3.93 4.06
cutezanţa 1.08 0.74 1.14 0.63 0.92 1.30 1.19 1.00 0.98 0.57
33. Perseverenţa 3.72 4.75 3.50 4.44 3.93 3.50 3.33 2.91 3.97 3.88
1.10 0.71 1.18 0.63 1.07 1.10 0.89 1.00 1.00 1.09
34. Simţul 3.71 4.25 3.46 4.56 4.07 3.50 3.25 2.83 3.97 4.00
rãspunderii 1.07 0.71 1.25 0.63 1.00 1.10 0.97 0.94 0.76 0.82
35. Onestitatea 3.70 4.50 3.63 4.63 3.71 3.35 3.33 3.04 3.90 3.75
1.00 0.76 0.92 0.62 0.83 1.39 0.89 0.82 0.84 0.77
36. Spiritul de 3.68 4.00 3.63 4.75 3.29 3.45 3.67 3.35 3.67 3.69
sacrificiu 1.04 0.76 1.21 0.58 1.27 1.28 0.78 0.93 0.84 0.79
37. Toleranţa 3.66 4.88 3.54 4.88 3.57 3.25 3.25 2.48 3.87 4.19
etnicã 1.20 0.35 1.25 0.34 0.94 1.45 1.14 0.79 0.94 0.83
38. Simţul 3.64 4.63 3.83 4.69 3.14 3.80 3.08 2.83 3.70 3.50
umorului 1.16 0.74 1.31 0.48 1.23 1.28 1.24 0.94 0.88 0.89
39. Capacitatea 3.61 3.75 3.00 4.31 4.14 3.40 3.75 2.61 4.13 3.94
de iniţiativă 1.12 0.89 1.35 0.48 0.95 1.27 0.97 0.78 0.90 0.77
40.Spiritul critic 3.60 3.75 3.58 4.44 3.21 3.70 2.50 3.13 4.00 3.69
1.27 1.39 1.44 0.89 1.12 1.03 1.38 1,49 0.91 1.14
41.Comunicativi 3.54 4.88 3.42 4.38 3.43 3.15 3.58 2.91 3.60 3.56
cu sinceritate 1.12 0.35 1.02 1.31 1.16 1.23 0.90 1.00 1.00 0.81
42. Inventivitatea 3.54 4.88 3.38 4.50 3.07 3.15 3.42 2.61 4.10 3.44
1.15 0.35 1.38 0.52 1.07 1.18 0.90 0.72 0.80 1.09
43. 3.54 4.50 3.25 3.93 3.79 3.11 2.42 3.48 3.90 3.73
Dominativitatea 1.10 0.53 1.26 1.10 1.19 1.10 1.16 0.59 0.88 1.03
44. 3.48 4.00 3.08 3.31 3.50 3.55 3.67 3.00 3.50 4.38
Individualismul 1,23 1.41 1.41 1.74 1.09 1.23 1.07 1.09 0.97 0.62
45. Receptivitatea 3.45 4.25 3.38 4.56 3.29 3.20 3.25 2.04 3.93 3.81
la ideile altora 1.20 0.71 1.24 0.63 1.27 1.36 1.06 0.37 0.94 0.75
46. Supuşenia 3.28 3.13 3.63 4.13 3.21 3.15 3.08 2.48 3.23 3.56
şi obedienţa 1.18 0.99 1.28 0.81 1.12 1.18 1.08 0.73 1.30 1.26
47. Imitativitatea 3.21 3.38 3.42 3.75 2.71 3.05 2.33 2.52 3.67 3.69
1.09 0.92 1.25 0.58 0.83 1.15 1.37 0.85 0.96 0.79
48. Fatalismul 3.02 3.38 3.29 3.25 2.64 2.90 2.67 2.87 2.97 3.25
1.10 1.30 1.20 1.00 1.08 1.21 0.89 1.10 1.10 0.93
49. Scepticismul 2.85 3.63 2.58 2.81 2.79 3.00 2.83 2.74 2.67 3.31
1.01 0.74 1.06 0.75 1.19 0.86 0.94 0.75 1.12 1.30
50 Agresivitatea 2.42 2.13 2.46 1.19 2.21 3.00 2.58 2.78 2.33 2.75
1.23 1.64 1.06 0.54 0.80 1.38 1.38 1.04 1.27 1.24
277
Tabelul nr. 7
Model completat de Chestionar Bogardus – 1995 de o persoană elenă
INSTRUCTIUNI Vă rugăm să consemnaţi cum vă
Localitatea Constanţa
raportaţi dvs. la diversele comunităţi etnice din
Judeţul Constanţa
Dobrogea. Aprecierile dvs. vor avea un caracter
Locul naşterii Urban
general, fără a vă referi la cei buni sau la cei răi din
Sexul Bărbătesc
cadrul lor. La fiecare întrebare veţi trece cifra unui
Vârsta 67 ani
singur răspuns din 5 alternative posibile, astfel :
Stare civilă Căsătorit
5 pentru acord în foarte mare măsură
Pregătirea şcolară Studii superioare
4 pentru acord în mare măsură
Profesiunea Inginer
3 acord în mică măsură
Religia Ortodox
2 pentru nu sunt sigur
Apartenenţa etnică Elenă
1 pentru nu sunt de acord.
Ruşi
Intrebări Români Arm. Greci Ital. Turci Tătari Romi Ucr.
Lipo.
dvs. cu ? …
apropiaţi pe ? …
III. Aţi fi de
acord să fie
5 5 5 5 4 4 1 3 3
vecini de
locuinţa dvs.?
IV. Aţi admite
angajarea în 5 5 5 5 5 5 4 5 5
profesiunea dvs ?
V. Care
comunităţi etnice
aţi admite
5 5 5 5 5 5 5 5 5
să fie de aceeaşi
cu a dvs.?
VI. Aţi admite ca
unele comunităţi
locale să vină
reşedinţă în
această regiune ?
VII. Care
comunităţi locale
aţi prefera să 1 1 1 1 1 1 1 1 1
fie date afară
din ţară ?
278
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 8. Model completat de Chestionar PPN-50 de o persoană elenă

Localitate Constanţa, Jud.Constanţa INSTRUCTIUNI: Chestionarul următor nu se mai referă la propria persoană.
Locul naşterii urban, Vârsta 67 ani Pe baza lui veţi aprecia ceea ce este tipic în toate aceste comunităţi. Pentru
Sex bărbătesc, Stare civilă căsătorit, unii termeni utilizaţi vă rugăm să folosiţi vocabularul anexat Se notează cu o
Pregătirea şcolară studii superioare, singura cifră din 5 alternative posibile, respectiv : 5 pentru acord în foarte
Profesiunea inginer, Religia ortodoxă, mare măsură; 4 pentru acord în mare măsură; 3 acord în mică măsură; 2
Apartenenţa etnică elenă pentru nu sunt sigur; 1 pentru nu sunt de acord.
ITEMI SI COMUNITĂTI Români Arm Greci Itali Turci Tătari Romi Ruşi Ucr.
2. PRIETENIEA 5 5 5 5 5 5 1 5 5
5. MODERNISMUL 3 4 4 5 2 2 1 4 4
8. INDEPENDENŢA 5 5 5 5 5 5 2 5 3
9. OSPITALITATEA 5 4 5 3 2 3 2 4 2
15.OPTIMISMUL 5 4 5 5 4 4 3 4 4
17.SCEPTICISMUL 3 3 2 3 2 2 2 3 2
20.INTELIGENŢA 5 5 5 4 3 3 4 3 3
21.SOLIDARITATEA 3 5 3 4 4 4 4 4 4
22.SIMTUL ONOAREI 5 5 5 5 4 3 1 4 4
25. SPIRITUL CRITIC 5 4 5 4 4 4 2 3 3
28. PERSEVERENŢA 4 4 5 4 2 2 3 3 3
29.AGRESIVITATEA 3 3 3 3 5 5 5 3 3
32.OMENIA 5 5 5 4 1 1 1 5 4
34.SIMŢUL UMORULUI 5 5 5 5 3 3 5 4 4
35.REALISMUL 4 4 4 5 5 4 4 4 4
37.FATALISMUL 3 3 2 3 3 2 2 2 2
39.AMBIŢIA 5 5 5 5 4 4 4 5 5
43.HĂRNICIA 4 4 4 4 3 3 3 3 3
44.MĂNDRIA 5 5 5 5 5 5 1 4 4
46.TOLERANŢA 5 5 5 5 1 1 1 5 5
47.ONESTITATEA 5 5 5 4 4 4 1 3 3
279
Bibliografie
Alexandru P. Arbore Câteva însemnări asupra cerchezilor, grecilor şi arabilor din Dobrogea
Analele Dobrogei, an III, Editura Glasul Bucovinei,
Cernăuţi, 1922
Nichita Bonjug Note asupra grecilor din satul Regele Ferdinand – Alibeichioi, Analele
Dobrogei, an X, Editura Glasul Bucovinei, Cernăuţi, 1929
Ion Vîrtosu Grecii din Brăila, Analele Brăilei, anul XI, 1939
Gheorghe Mihăilescu Populaţia Brăilei, Analele Brăilei, anul IV, nr. 2/3, 1932
Gheorge T. Marinescu Documente privitoare la Brăila, vol. I. Bucureşti , 1929
Nicolae Iorga, Relaţii culturale greco-române, Revista istorică,
Vol. V, Nr. 4/5, Bucureşti, 1919
Cornelia Papacostea Comunităţi greceşti în România,
Danielopolu, Editura Omonia, Bucureşti, 1996
Cicanci Olga, Presa de limbă greacă din România în secolul al XIX-lea,
Editura Omonia, Bucureşti, 1996
Paul Petrescu şi Înrăuririle vieţii sociale asupra arhitecturii ţărăneşti din Dobrogea ,
Paul Henri Stahl în Studii şi Cercetări de Istoria Artei, nr.1/2, Bucureşti, 1957
Paul Henri Stahl Triburi şi sate din sud – estul Europei,
Editura Paidea, Bucureşti, 2000
Narcisa Ştiucă Comunitatea greacă din Izvoarele (jud.Tulcea), în volumul
Procese şi contexte social - identitare la minorităţile din România,
coordonatori Jakab A. Zsolt şi Peti Lehel, Editura Kriterion
şi Editura Institutului pentru Studiul Problemelor
Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca, 2009
Assia Popova Le kourban, ou sacrfice sanglant dans les traditions balkaniques,
în revista Europae Univesita di Perugia, seria I – 1, 1995
Dimitrie Drăghicescu Din psihologia poporului român, Editura Albatros, Bucureşti, 1995
Georgios Prevelakis Balcanii cultură şi geopolitică, Editura Corint, Bucureşti, 2001
Monica Săvulescu Balkani, veşnica noastră întoarcere,
Voudouris, Editura Omonia, Bucureşti, 2004
Paula Scalcău Elenismul în România, Editura Omonia, Bucureşti, 2002
Leonidas Rodos Şcolile greceşti din România, Editura Omonia, Bucureşti, 2002
Revista ELPIS Periodic bilingv al Uniunii Elene din România,
Bucureşti, 1995 - 2005
280
Mictat A.GÂRLAN
Capitolul IX.
ÎN COMUNITATEA ITALIANĂ
9.1. Scurt istoric
Comunitatea italiană din sud-estul României reprezintă un mic grup etnic care în
anul 1995 era de numai 250-300 persoane aflate în judeţul Tulcea, comuna Greci din
Munţii Măcinului, cu formare în secolul trecut pe vremea Imperiului Otoman. Despre
această comunitate există puţine izvoare. Cele mai consistente consemnări asupra
italienilor din Dobrogea le avem prin Mihai Ionescu Dobrogeanu, în lucrarea Dobrogea
secolului XX şi în Analele Dobrogei, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la ,,alipire”.
O cercetare mai amplă privitoare la această comunitate pentru perioada 1878 – 1947, a
fost realizată de Marius L. Petre (2003) şi publicată în Revista Tomis. Autorul face referire
la datele Recensământului din anul 1899 în care totalul italienilor din Dobrogea era de
1.391 locuitori. Autorul mai indică şi o sursă bibliografică în studiul lui Grigore Dănescu,
cu titlul: La Dobroudja. Etude de geographie physique et ethnographique, apărut la Bucureşti în anul
1903, care considera la acea dată că "italienii din Dobrogea reprezentau aproape 1/5 din
totalul italienilor din România". După D. Dănescu, sosirea primilor italieni în Dobrogea
are loc în perioada1864-1865 când autorităţile turceşti de atunci au trecut la construcţia
primei linii de cale ferată din Imperiul otoman în zona Dobrogei în vederea realizării unui
drum mai scurt de la Dunăre la Marea Neagră, pentru realizarea unei legături pe ruta
Cernavodă - Constanţa via Medgidia. În acea perioadă italienii au fost chemaţi fiind
consideraţi cei mai buni constructori de căi ferate din Europa. Astfel, apar primele grupuri
de italieni în Dobrogea, veniţi din regiunea Regio-Friuli ca pietrari de drumuri şi
constructori de case. Cum pământurile de aici sufereau de uscăciune, iar în secolul trecut
regiunea fusese devastată de războaie ruso-turce, Dobrogea otomană era atât de slab
populată încât Ion Ionescu de la Brad nota pe la 1860 că un hectar de pământ se cumpăra
cu preţul unui berbec. Aceasta a făcut ca viaţa să fie ieftină cu motive suficiente pentru ca
noii veniţi să-şi aducă şi familiile cu ei. După preluarea Dobrogei la România pentru
mica comunitate italiană de aici au apărut noi motive de stabilizare. În a doua jumătate a
secolului toate neamurile românilor renunţaseră la grafia slavonă şi fuseseră cuprinse
într-un mare curent al orientării latiniste. Faptul a coincis cu depopularea masivă a satelor
dobrogene de comunităţi turceşti, aflate şi ele într-o retragere continuă spre metropolă
de la Istanbul. Acest curent latinist şi necesitatea colonizării româneşti a zonei a atras noi
grupuri de italieni, cu o inserţie lentă şi fără probleme în spaţiul dobrogean. Tot în
calitate de constructori, ei se vor face remarcaţi odată cu prima mare traversare tehnologică
281
Diagnoze de specific etnic în comunitatea italiană
a Dunării, în zona Cernavodei prin podul lui Anghel Saligni, care printru spijinul acordat la
această mare întreprindere va avea cuvinte de laudă faţă de italienii din Dobrogea.
Cu timpul, în comuna Greci va apare prima biserică catolică, ridicată în anul 1912
din chirpici şi primul cimitir italian din regiune, iar la Bucureşti în anul 1916 se va construi
o Biserică Romano - Catolică cunoscută sub denumirea de Biserica italiană, prin
contribuţia casei regale a regelui Vittorio Emmanuele al III-lea al Italiei. De asemenea la
Constanţa în anul 1922 se va deschide o Casă Italiană.
Tabelul nr. 1
Distribuţia pe judeţe a voturilor obţinute de deputatul italian Mircea
Grosaru în anul electoral 2004, cu date publicate de Modesto G.
Ferrarini în lucrarea Istorioare din viaţa etnicilor italieni în România (2005)
1 Alba 105 22 Hunedoara 396
2 Arad 111 23 Ialomiţa -
3 Arges 258 24 Iaşi 303
4 Bacău 250 25 Ilfov 25
5 Bihor 122 26 Maramureş 107
6 Bistriţa-Năsăud 97 27 Mehedinţi 90
7 Botoşani 130 28 Mureş 299
8 Braşov 158 29 Neamţ 344
9 Brăila 166 30 Olt 141
10 Buzău 107 31 Prahova 104
11 Caraş-Severin - 32 Satu Mare 95
12 Călăraşi - 33 Sălaj 104
13 Cluj 192 34 Sibiu 218
14 Constanţa 95 35 Suceava 397
15 Covasna - 36 Teleorman -
16 Dâmboviţa 346 37 Timiş 187
17 Dolj 68 38 Tulcea 114
18 Galaţi 278 39 Vaslui 167
19 Giurgiu 144 40 Vâlcea 141
20 Gorj - 41 Vrancea 124
21 Harghita - 42 Mun. Bucureşti 185
Total 6.168
În perioada postbelică, care a coincis în România cu perioada comunistă, referinţele

despre această comunitate au dispărut, deşi parohia catolică de la Greci în acest timp şi-a
menţinut activitatea. La Recensământul din anul 1992, făcut în mare grabă, deşi nu a
existat o rubrică pentru comunitatea italiană, în zona Dobrogei sunt consemnate 260 de
persoane de confesiune catolică, aflate în judeţul Tulcea. În comuna Greci se reînfiinţase
o grădiniţă de limbă italiană şi s-a zugrăvit biserica catolică din localitate. De asemenea la
Bucureşti se înfiinţase Asociaţia Italienilor din România la care, primul preşedinte a fost dl.
Modesto G. Ferrarini cu o reprezentare parlamentară în persoana dlui deputat Valentin
Iuliano pentru perioada 1992-1996. Această asociaţie a ţinut pentru scurt timp şi o
publicaţie bilingvă cu denumirea Di nuovo insieme, care nu a rezistat din lipsă de fonduri.
Tot în perioada 1995 – 1996, comunitatea italiană mai avea în Dobrogea alte două
asociaţii, una cu titlul Friulana înfiinţată de dna. Otilia Meragiu pentru italienii din
comuna Greci şi alta cu titlul: Asociaţia Italienilor din Judeţul Tulcea, unde preşedinte a
282
Mictat A.GÂRLAN
fost dl. Vals Salvatore. Cu aceste tendinţe, Asociaţia Italienilor din România între anii 1996 –
2004 a avut un sediu reprezentativ la Iaşi, unde a editat o publicaţie bilingvă bine
apreciată, cu titlul Columna. După anul 2005 până în prezent, această organizaţie şi-a
mutat sediul central de la Suceava la Bucureşti sub denumirea Asociaţiei Italienilor din
România – RO.AS.IT, unde a reluat activitatea publicistică în aceeaşi formulă bilingvă,
într-o nouă gazetă sub denumirea Siamo di nuovo insieme. Autori de articole în paginile
acestor gazete sunt: Modesto Ferrarini Gino, Virgilio Tasso, Francesco Gerardi,
Gheorghită Gorini, Gloria Gabriela Radu, Ioana Grosaru, Gita Navari, Eugenio di
Gaspero şi alţii.
Tot după anul 2000 în cadrul acestei comunităţii se observă creştere de populaţie.
La recensământul din anul 1992 minoritatea italiană nu a avut o rubrică de identificare, fiind
încadrată la categoria "alte minorităţi". Pe când în lucrarea Institutului Naţional de Statistică,
privind Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor din 18 martie 2002, în volumul IV privitor la
Structura etnică şi confesională a populaţiei, la pag. 17 exista o rubrică cu un total de 3.288 italieni
declaraţi în România.
Dar chiar şi această cifră este discutabilă. La numai 2 anii după acest Recensământ, în
urma campaniei electorale din anul 2004, Mircea Grosaru a devenit cel de al IV-lea deputat
al acestei comunităţi cu un număr total de 6.186 de voturi, cu detalii în tabelul nr. 1. Chiar
dacă datele unei companii electorale sunt relative, semnificativ în acest tabel este faptul că
baza şi fieful acestei comunităţi din România nu se află în Dobrogea, Banat sau zona
Capitalei, întrucât cele mai multe voturi au fost obţinute în regiunea Moldovei, din
judeţele: Neamţ, Suceava şi Iaşi.
De asemenea, după anul 2003 a devenit activă şi Asociaţia Patronală a Investitorilor
Italieni din România – Unimpresa, cu sediul central în Bucureşti, care a crescut de la 200 de
firme membre în anul 2004, la peste 700 de firme în prezent, italiene sau româno-italiene
cu sediul în România. Iar din anul 2009 preşedintele ales al acestei Asociaţii este dl.
Stefano Albarosa.
283
9.2. Structura grupului de cercetare
Cercetarea acestui mic grup italian, de numai 200 de familii, chiar concentrate într-o
zonă cunoscută reprezintă un risc asumat, cu o situaţie similară şi în cazul comunităţii
armene la fel de restrânse numeric în zona Dobrogei. Aspectele de risc fiind cele de a fi prea
puţin cunoscute în manifestările lor de specificitate, cu posibilitatea de apariţie a unor date
nesemnificative care nu se pot generaliza, fapt care în cazul grupului italian, s-a şi întâmplat.
În constituirea grupului italian din Dobrogea, cel mai important sprijin l-am primit
din partea organizaţiei Comunitatea Italienilor din judeţul Tulcea şi a preşedintelui acesteia din
anul 1995, în persoana d-nul ing. Vals Salvatore, căruia ţinem să aducem mulţumirile
noastre, întrucât fără sprijinul său cercetarea noastră nu s-ar fi putut realiza. Acest grup a
cuprins 30 persoane declarate de origine italiană şi membre ale acestei asociaţii, din
următoarele localităţi:
- 10 subiecţi din oraşul Tulcea,
- 3 din comuna Măcin.
Această modestă comunitate având o răspândire restrânsă, conform metodologiei
noastre pe tema dublei perspective cu interevaluări la nivelul contactelor directe dintre
comunităţi, încă din fazele de planificare a numărului necesar de cazuri, s-a urmărit o
concentrare a grupurilor etnice de studiu în zona comunităţii de referinţă. Astfel, în cazul
comunităţii italiene, pentru obţinerea unui plus de date s-a realizat un sub-grup de asigurare
cu o concentrare a subiecţilor din celelalte grupuri martor tot în zona judeţului Tulcea, la
un nivel de 147 persoane, care cunoşteau mai îndeaproape această comunitate.
Repartiţia acestui sub-grup de asigurare, din afara celui italian a fost următoarea:
- 85 persoane din oraşul Tulcea
- 13 din comuna Slava Rusă
- 12 din Murighiol
- 10 din Sarichioi
- 9 din comuna Izvoarele
- 9 persoane din comuna Măcin
- 7 din comuna Isaccea şi
- 2 persoane din comuna Greci.
Celelalte 173 de cazuri cu subiecţi din cadrul comunităţilor de români, turci, tătari,
lipoveni, ucraineni, armeni şi ţigani fiind din celelalte localităţi dobrogene. Dar prelucrarea
finală a datelor privitoare la grupul italian, s-a realizat pe toate cele 350 de cazuri. Loturile
etnice ale cercetării fiind constituite numai din experţi respectiv persoane bune şi foarte
bune cunoscătoare a românilor şi minorităţilor din zonă.
În cursul investigaţiilor din teren chestionarele persoanelor care nu au reuşit să
noteze un răspuns la cele 9 comunităţi nominalizate în formular, au fost eliminate de la
prelucrarea datelor. În general, numărul chestionarelor eliminate ca necorespunzătaore a
fost variabil de la un grup la altul. În cazul comunităţii italiene din Dobrogea numai 14
formulare au fost eliminate ca incorecte. Iar operaţiunea de identificarea a persoanelor
284
Mictat A.GÂRLAN
competente a continuat până la completarea minimului planificat cu 30 sau 50 de cazuri

pentru toate loturile etnice proiectate. Dificultatea principala acestor instrumente în
condiţii de teren fiind aceea că fiecare subiect trebuie să realizeze o scalare de distanţe şi
trăsături atât faţă de grupul său, cât şi faţă de alte opt grupuri etnice locale menţionate în
formular. Oferim în anexe modele din completate de un subiect italian.
9.3. Analiza relaţiilor etnice ale italienilor dobrogeni
Din toţi indicatorii Chestionarului Bogardus de distanţe sociale am dezvoltat numai

indicele de intensitate şi calitate a contactelor sociale (ICCS) întrucât prin specificul lor
am considerat a fi cel mai relevant. Dar, modalitatea de aplicare şi mai ales de ordonare a
rezultatelor obţinute ne aparţine integral. De asemenea, amintim că în cadrul acestui instrument
se folosesc numai însumări de scoruri şi medii aritmetice. Astfel, în tabelul nr. 2 s-au ordonat
toate tipurile de indicatori privind distanţele etnice estimate de noi în zona Dobrogei, din
care în acest capitol vom extrage şi comenta numai cele privitoare la comunitatea italiană.
Tabelul nr. 2
între comunităţi etnice dobrogene, cu referite la cea italiană,
stabiliţi prin aplicarea variantei de Chestionar Bogardus-1995
Comunităţi I II III IV V VI VII Ruşi IX
dobrogene Români Armen Grec Italieni Turc Tătar Romi Lipov Ucrai
I
24,46 18,46 16,06 20,20 17,37 16,41 9,96 15,92 16,65
Români
II
24,62 24,82 23,60 23,38 18,67 16,67 16.00 19,43 19,56
Armeni
III.
23,89 18,89 24,11 18,75 14,79 15,68 8,17 16,20 15,86
Greci
IV
23,83 17,20 19,60 24,43 16,10 14,93 8,60 14,86 15,86
Italieni
V
19,23 16,o5 16,61 17,20 23,88 22,35 11,85 15,31 15,28
Turci
VI
20,27 17,26 16,19 17,43 23,69 24,53 12,50 14,69 14,83
Tătari
VII
23,10 20,26 20,40 21,10 17,76 18,73 24,50 18,66 18,80
Romi
VIII Ruşii
23,36 20,04 20,72 20,86 18,38 19,94 10,06 24,42 22,14
Lipoveni
IX
22,41 20,13 20,72 22,44 17,93 16,96 10,04 20,25 24,86
Ucraineni
În tabelul nr. 1, pe diagonală, cu litere groase s-a marcat indicele de auto-evaluare al

grupului italian la o valoare de 24,43. În mod constant acest indice al distanţei
autoevaluate, la orice neam apare la cotele cele mai ridicate de apropiere. El este unic, cu
caracter de referinţă, pentru că în funcţie de el se vor scala toţi ceilalţi indici. Pe şirul IV
sunt ordonaţii indicii de hetero-evaluare, care reprezintă distanţele estimate ale grupului italian
faţă de alte comunităţi coabitante, prezentată de noi în rubrica din stânga şirului. Pe
285
coloana IV sunt ordonaţii indicii de retro-evaluare, respectiv distanţele altor comunităţi faţă de
cea italieană, prezentată de noi în rubrica din capul coloanei. Daca indicii de autoevaluare
au o clară destinaţie, pentru cei de tip hetero şi retro-evaluare în unele din susţinerile
noastre publice am suportat întrebări de clarificare.
Astfel, indicii de hetero-evaluare aflaţi pe orizontala IV, sunt cei prin care grupul de
referinţă, în cazul de faţă cel italian, fac evaluări cu trimitere la comunităţilor etnice
coabitante.
Pe când indicii de retro-evaluare aflaţi pe coloana IV, sunt cei prin care comunitatea
italiană de referinţă primeşte evaluări din partea grupurilor martor. În cadrul unei analize
complexe de relaţii sociale, diferenţele dintre a primii evaluări, faţă de cele prin care se fac
şi se trimit evaluări în raport cu alte grupuri, considerăm a fi esenţială ceea ce impune o clară
discriminare. Fiind un tabel cu dublă intrare compus din 9 x 9 comunităţi, totalul rezultat
al indicatorilor este de 81 şi la o analiză superficială tot acest câmp de relaţii poate fi
surprinzător de larg, dar în mod exigent fiecare din ei poartă cu sine o specificitate proprie.
Acest tabel este semnifıcativ pentru că cuprinde tot cadrul de relaţii etnice din zona
cercetată, dar în acest capitol noi vom extrage şi comentate numai datele referitoare la
grupul italian, respectiv numai cele aflate în orizontala IV şi coloana IV.
Astfel, în tabelul nr. 1 pe diagonala atitudinilor de autoevaluare , în mod marcat
putem observa că preferinţele de apropiere ale grupului italian sunt în primul rând faţă de
propria comunitate la o valoare de 24,43.
După această cotă maximală, pe orizontala IV, în ordinea preferinţelor directe ale
grupului italian, notăm în seria indicilor de hetero-evaluare, cotele de apropiere întâi faţă
de comunitatea românilor la un indice de 23,83, apoi faţă de greci la o cota 19,60, apoi faţă
de armeni la cota 17,20, faţă de turci la cota 16,20 şi faţă de ucrainenilor la cota 15,86.
Pe plan mediu, ,,preferaţii” grupului italian din Dobrogea sunt comunitatea tătară la o cotă
de 14,93 şi cea a ruşilor - lipoveni la o cotă de 14,86. La cota cea mai scăzută, pe ultimul
plan respectiv la cota de 8,60 au fost plasate estimările faţă de comunitatea romilor.
Dintr-o altă perspectivă analizată pe coloana IV, în dreptul grupului italian, au fost
sistematizate mediile aritmetice de retro-evaluare, respectiv preferinţele altor grupuri
etnice coabitante faţă de comunitatea italiană. La o cotă maximă de apropiere faţă de
italieni s-a manifestat grupul de cercetare armean la cota 23,34 ; urmat de cel ucrainean la
cota 22,44 şi a grupului de romi la o cotă de 21,10. În continuare, pe plan mediu de
apropiere faţă de italieni, s-a plasat grupul ruşilor lipoveni la o cotă de 20,86, al românilor
la o cotă de 20,20 şi al grecilor localnici la o cotă de 18,75. Ce1e mai reţinute atitudini faţă
de italienii dobrogeni au fost prezentate de grupul tătar şi grupul turc din Dobrogea, la
cote de 17,43 şi respectiv de 17,20. De menţionat că, deşi aceste distanţe sunt sensibil
diferite, toate cotele de retro-evaluare mai sus prezentate sunt pozitive, cu o înscriere a lor
în a doua jumătate a intervalului nostru de varianţă, respectiv peste valoarea medie de
12,50.
Distanţele relaţionale devin şi mai vizibile când prin aceleaşi procedee comparăm
atitudinile faţă de romi din coloana VII, în care la grupul de greci şi italieni notăm cele mai
scăzute cote de apropiere la valori de 8,17 şi respectiv de 8,60, ambele cu mult sub valoare
medie de 12,50 ; ceea ce practic au semnificaţia unor note critice cu caracter de respingere.
286
Mictat A.GÂRLAN
9.4. Diagnoze de valori şi trăsături etnice
În privinţa calităţilor metrologice ale Chestionarului PPN –50 cu date referitoare la

comunitatea italiană din Dobrogea, prin aplicarea a 50 de teste T pentru evaluarea
gradului de semnificaţie a itemilor acestui instrument, am avut surpriza a şase trăsături
nesemnificative. În ordinea depăşirii pragului de semnificaţie p < 0,05, aceste trăsături
au fost următoarele :
- modernismul la un p < 0,12
- credinţa religioasă la un p < 0,13
- adaptabilitatea la un p < 0,25
- spiritul întreprinzător la un p < 0,34
- disciplina şi organizarea la un p < 0,35
- spiritul comercial la un p < 0,55.
Practic în cazul acestei comunităţi cu un număr atât de mare de itemi
nesemnificativi, există toate motivele să spunem că rezultatele obţinute sunt slabe şi
foarte slabe, pentru că în cazul inferenţelor de caracterizare etnopsihologică, după
părerea noastră, cel puţin aceste trăsături, nu se pot generaliza pe întreaga comunitate.
De exemplu în cazul ucrainenilor sau al romilor, la acelaşi test T de semnificaţie, nu a
existat nici o trăsătură nesemnificativă, deşi grupurile constituite au fost tot de câte 30
cazuri şi întreaga procedură de recoltare a datelor a fost identică.
Până la un punct această situaţie era previzibilă pentru că respectiva comunitate
italiană din Dobrogea este prea mică şi puţin cunoscută. De asemenea, din trăsăturile
nesemnificative de mai sus trebuie retras itemul credinţei religioase (situaţie asupra
căruia am mai revenit) pentru că provine dintr-o eroare de fundamentare teoretică. El a
rămas ca o dimensiune valorică cu o insuficientă variabilitate psihologică. De aceea,
dacă la cele nesemnificative vom menţiona caracterul lor neconcludent, trăsătura
credinţei religioase trebuie menţionată la modala ei. Dar cu toate aceste dificultăţi,
intenţia noastră şi scopul principal al acestei cercetări a fost de a exersa şi de a
experimenta un model metodologic pe principiul dublei perspective chiar şi în raport
cu comunităţile mici. În cazul ucrainenilor sau al romilor, cercetarea de faţă a fost
salvată cu succes de pachetul masiv al datelor recoltate de la grupurile martor, aspect
care în cazul italienilor dobrogeni nu a funcţionat. În supervizarea acestei lucrări a
existat o observaţie severă din partea prof. univ. dr. Gheorghe Neacşu, cu formula:
,,Dacă mai trăia prof. Neveanu, comunitatea italiană din Dobrogea nu avea ce căuta în
această cercetare !”. Mustrarea sa avea substanţă, pentru că la fiecare chestionar, numai
costurilor de deplasare şi de recoltare a datelor urcă la cca. 100 euro, iar timpul
suplimentar în condiţii ,,de laborator” pentru prelucrarea, interpretarea şi mai ales
redactarea ştiinţifică a rezultatelor se poate întinde la peste 12 luni pentru o singură
comunitate. În acest timp şi la aceste costuri, se putea realiza alte lucrări importante,
fără această colecţie de rezultate slabe. Astfel, este clar că în studiul regional al
comunităţii italiene, modelul nostru metodologic a atins limita sa inferioară. În cazul
comunităţilor prea mici şi prea puţin cunoscute, de orice fel, metoda noastră de
287
explorare este contraindicată, pentru că trăsăturile etnopsihologice şi concluziile

obţinute pot devenii riscante. Ca urmare, chiar dacă procedurile de prelucrare a datelor
pe calculator şi cele suplimentare în mod ,,manual” se vor aplica, totuşi, din
caracterizările etnopsihologice finale trăsăturile nesemnificative noi le vom retrage.
Pentru grupul italian, amintim pe scurt partea de procesare a datelor. În prima
etapă, din baza principală, cu toate datele introduse la calculator, se extrage o bază
secundară referitoare numai la comunitatea italiană pe 350 de cazuri pe care se aplică un
soft pentru calculul mediilor aritmetice şi a abaterilor standard. Această listă primară de
trăsături modale integrate conform formularului de Chestionar PPN-50 trebuie păstrată în
această formă neierarhizată întrucât ne va fi utilă la realizarea analizei de stil. Separat, cu
acelaşi soft se vor calcula mediile aritmetice si abaterile standard pe toţi cei 50 itemi ai
chestionarului numai pe cele 30 cazuri ale grupului italian. În a treia etapă, pentru datele de
retro-evaluare ale comunităţii italiene, acelaşi program se aplică pe fiecare din cele 8
grupuri martor. Astfel, în primă fază de prelucrare a datelor se obţin cele 3 tipuri de
profiluri , respectiv :
- un profil italian integrat cu valoare de reper, rezultat din media aritmetică pe
total număr de cazuri, respectiv 350
- un profil italian auto-evaluat, realizat din perspectiva internă pe total 30 cazuri.
- 8 profiluri italiene retro-evaluate din perspectiva externă a grupurilor martor.
Tabelul nr. 23
Structura ierarhică cu primele 10 trăsături auto şi retro-evaluate la italienii dobrogeni
Profil Profil
Retro-evaluarea italienilor dobrogeni pe fiecare
Profiluri Italian Auto -
item de câtre grupurile etnice martor din zona de contact
Integrat Evaluat
Trăsături şi cazuri Italieni Români Arm. Greci. Turci Tătari Romi Ruşi Ucr.
valori etnice 350 30 50 30 30 50 50 30 50 30
1. Simţul (14) 4,52 4,93 4,50 4,93 4,43 4,46 4,12 4,52 4,59 4,45
frumosului 0,86 0,25 0,89 0,25 0,82 0,97 1,12 0,51 0,67 1,12
4,45 4,80 4,18 4.73 4,40 4,40 4,12 4,90 4,43 4,52
2.Mândria (44)
0,89 0,41 1,14 0,74 0,77 0,93 1,08 0.41 0,76 0,81
3. Credinţa 4,45 4,53 4,54 4,73 4,73 4,10 4,48 4 ,86 4,27 4,13
religioasă (45) 0,93 0,97 0,89 0,69 0,64 1,09 0,91 0,44 0,84 1,31
4,26 4,83 3,98 4,73 4,10 4,20 3 90 4.34 4,12 4,71
4. Inteligenta (20)
0,92 0,38 1,15 0,58 1,03 0,93 0.97 0,48 0,97 0,53
5. Sentimentul 4,26 4,60 3,82 4,73 4,37 4,12 4,02 4,86 4,12 4,32
istoriei (6) 1,08 0,81 1,29 0,78 0,85 1,10 1,25 0,58 0,97 1,11
6. Preţuirea propriei 4,26 4,70 4,06 4,60 4,47 4,26 3,90 4,17 4,18 4,45
identităţi etnice (36) 0,99 0,65 1,19 0,62 0,82 1,12 1,15 0,47 1,05 0,85
4,24 4,90 4,14 4,33 4,30 4,18 3 60 4,24 4,27 4,65
7. Modernismul (5)
1,00 0,31 0,93 0,83 1,06 1,10 128 0.91 0,84 0,71
4,17 4,40 3,92 4,17 3,83 4,40 4,14 4, 07 4 ,14 4,52
8. Independenţa (8) 1,06 0,72 1,21 1,12 1,02 0,90 1,20 1,03 0,94 1,18
4,09 4,50 4,02 4,47 3,87 4,04 3,86 3,72 4,16 4,32
9. Hărnicia (43) 0,95 0,82 1,15 0,68 0,86 1,05 1,01 0,75 0,90 0,79
10. Sentimentul 4,08 4,60 3,76 4,63 4,33 4,12 3,73 3,38 4,16 4,35
naturii (4) 1,07 0,81 1,22 0,72 0,96 1,01 1,24 1,05 0,77 1,11
288
Mictat A.GÂRLAN
După această etapă, care din cauza volumului foarte mare de prelucrări
statistice nu se poate realiza decât pe calculator, pe baza acelei liste de trăsături
integrate primare, urmează o fază ,,manuală” de ierarhizare a lor numai în funcţie de
cele ale profilului italian integrat, de la media aritmetică cea mai mare, respectiv a celor
cu intensitatea de manifestare cea mai ridicată, spre cele cu media aritmetică mai mică,
respectiv cu intensitatea de manifestare cea mai mică. Această a doua fază de ordonare
a trăsăturilor modale în dominante şi subdominate este ,,manuală”, pentru că aceste
ierarhii sunt complet diferite de la o comunitate la alta. De menţionat, că ierarhizarea
în funcţie de modalele profilului integrat se realizează pe fiecare item, dar în mod
simultan la acelaşi item, cu toate celelalte profiluri ,,martor”. (Vezi în anexa acestui
capitol tabelul final cu structura ierarhică de valori şi trăsături etnice auto şi retro-
evaluate la italienii dobrogeni ). În tabelul nr. 3 oferim un extras cu primele 10 trăsături
italiene cu caracter dominant. Astfel, în primele 10 poziţii referitoare la comunitatea
italiana din Dobrogea în funcţie de media aritmetică a celor 5 trepte de evaluare
stabilite pe total 350 de cazuri, s-au plasat următoarele trăsături etnice cu poziţii
menţionate în paranteze :
- simţul frumosului (14) cu o modala 4,93
- mândria (44) cu modala 4,45
- credinţa religioasă (45) cu modala 4,45 – nesemnificativă în testul T
- inteligenţa (20) cu modala 4,26
- sentimentul istoriei cu modala 4,26
- preţuirea propriei identităţi (36) cu modala 4,26
- modernismul (5) cu modala 4,24 – nesemnificativă în testul T
- independenţa personală (8) cu modala 4,17
- hărnicia (43) cu modala 4,09
- sentimentul naturii (4) cu modala 4,08
- curăţenia şi higiena (10) cu modala 4,08
- prietenia (2) cu modala 4,08
O obiecţie colegială, a reclamat faptul că diferenţele la aceste trăsături ar fi prea
mici, până la nivel de zecimale. Observaţia este reală, pentru că grupurile etnice luate în
studiu, datorită costurilor angajate au fost şi ele mici şi nu s-au realizat pe mari
eşantioane de populaţie statistică. De asemenea la aceste grupuri minime de populaţie
împreună cu scala de evaluare de numai 5 trepte, mediile aritmetice obţinute a fost şi ele
mai restrânse. O scală mai largă, de exemplu de 10 puncte de genul notelor şcolare, după
opinia noastră ar fi fost prea dificilă pentru o cercetare de teren (cel puţin la nivelul
anului 1995). Iar o majorare a grupurilor de cercetare la nivelul unor mari eşantioane de
populaţie etnică, selectată statistic, ar conduce corespunzător şi la majorarea volumului
de muncă în teren, a cheltuielilor de deplasare şi a timpului de cercetare, cu o creştere a
lor până la un nivel inoperant. Pentru un plus de claritate, prezentăm suplimentar în
tabelul nr. 4 o analiză sinoptică cu profilul italian integrat obţinut pe 350 cazuri şi profilul
italian auto-evaluat obţinut pe 30 cazuri, în care numai 4 din 10 trăsături sunt comune.
După părerea noastră indică o slabă cunoaştere a ei din partea altor comunităţi, simultan
cu un mare grad ridicat de subiectivitate din partea ei.
289
Tabelul nr. 4
Primele 10 poziţii de trăsături modale dominante la
italienii dobrogeni determinate pe baza chestionarului PPN-50
Extras de trăsături modale Medii Extras de trăsături modale din Medii Trăsături
din profilul italian integrat aritm profilul italian auto-evaluat aritm comune
1. Simţul frumosului 4,52 1. Simţul frumosului 4,93 X
2. Mândria 4,45 2. Prietenia 4,93 -
3. Credinţa religioasă- nesemnificativă 4,45 3. Modernismul – nesemnificativă 4,90 -
4. Inteligenţa 4,26 4. Inteligenţa 4,83 X
5. Sentimentul istoriei 4,26 5. Mândria 4,80 X
6. Preţuirea propriei identităţi etnice 4,26 6. Preţuirea propriei identităţi etnice 4,70 X
7. Modernismul – nesemnificativă 4,24 7. Curăţenia şi higiena 4,73 -
8. Independenţa 4,17 8. Omenia 4,70 -
9. Hărnicia 4,09 9. Capacitatea de evitare conflicte 4,70 -
10. Sentimentul naturii 4,08 10. Tradiţionalismul 4,67 -
De adăugat că, în partea de interpretare a datelor alături de raporturile de poziţie

dintre trăsături, la fel de importante sunt configuraţiile trăsăturilor dominante şi
subdominante, care diferă de la o comunitate la alta, într-o variaţie cel puţin semnificativă,
cu un mai mare grad de apropiere faţă de realitate. În tabelul nr. 4 este vizibil faptul că
numai 4 trăsături comune au o oarecare stabilitate (simţul frumosului, inteligenţa, mândria
şi preţuirea propriei identităţi etnice). Celelalte însuşiri din profilul auto-evaluat faţă de cel
integrat au un mare grad de ,,împrăştiere” (vezi tabelul final din anexa acestui capitol).
De exemplu, faţă de datele profilului integrat, trăsăturile italiene auto-evaluate sunt în cu
totul alte poziţii: curăţenia şi higiena sunt situate în poziţia 11, prietenia în poziţia 12,
tradiţionalismul în poziţia 15, omenia în poziţia 17, iar capacitatea de evitare a conflictelor se află în
profilul autoevaluat la poziţia 30.
În privinţa inteligenţei la italienii dobrogeni, în vocabularul explicativ din anexa
chestionarului nostru această trăsătură a fost prezentată ca un criteriu general pentru
înţelegerea mai uşoară şi rezolvarea mai rapidă a problemelor curente. Faţă de profilul
italian integrat , în care inteligenţa s-a situat la o poziţie superioară 4 cu o modala 4,26, în
auto-evaluarea lotului italian inteligenţa a fost uşor supra-estimată la o cotă de 4,83. În
raport cu acelaşi reper, această trăsătură a italienilor a fost supraevaluare de către armeni
(4,73), de ucraineni (4,71) şi de romi (4,34). În alte grupuri martor s-au înregistrat
subevaluări uşoare la turci (4,20) şi greci (4,10). Iar în grupuri subevaluările inteligenţei la
italieni au fost chiar severe, respectiv la români (3,98) şi la tătari (3,90).
În privinţa hărniciei, auto-evaluările lotului italian au fost la o modală ridicată de 4,50
; mai mare faţă de reperul integrat pe total cazuri, respectiv de 4,09. Faţă de această
modală integrată, cinci grupuri martor au prezentat evaluări (medii) de confırmare şi
supra-estimare respectiv din partea armenilor (4,47), a ucrainenilor (4,32), a ruşilor-
lipoveni (4,16), a turcilor ( 4,04) şi a românilor cu modala 4,02. Unele tendinţe de
subevaluare a hărniciei la italieni s-au constatat în retro-evaluările grupurilor martor, de
greci (3,87), tătari (3,86) şi de romi (3,72).
290
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 5
Structura ierarhică cu ultimele 10 trăsături auto şi retro-evaluate la italienii dobrogeni
Profil Profil
Profiluri Retro-evaluarea italienilor dobrogeni pe fiecare
Italian Auto-
Integrat Evaluat
valori etnice 350 30 50 30 30 50 50 30 50 30
41.Perseverenţa (28) 3,64 4,07 3,30 4,13 3,60 3,44 3,32 3,00 3 98 4,26
până la finalizare 1,10 1,05 1,27 L20 0,81 0,91 0,91 1,07 0,92 1,18
42. Receptivitate la 3,58 3,90 3,38 4,37 3,97 3,12 3,14 2,59 4,02 4,10
ideile altora (50) 1,19 1,30 1,23 0,72 0,93 1,29 1,18 0,68 0,97 0,48
43. Spiritul critic 3,52 4,00 3,36 4,33 3,50 3,26 2,74 3,28 3,80 3,97
(25) 1,26 1,02 L41 0,99 1,04 1,12 1,32 1,44 1,04 1,05
44 Individualismul 3,38 3,57 3,12 3,33 3,03 3,16 3,56 2,93 3,59 4,16
(27) 1,20 0,94 1,27 1,69 1,16 1,09 1,21 1,07 0,89 1,10
45. Imitativitatea 3,31 3,30 3,30 3,47 3>13 3,42 3.22 2.07 3.84 3,68
(16) 1,20 1,02 1,43 1,01 1,17 1,16 1,18 0,80 1,07 0,94
46. Supuşenia şi 3,26 3,70 3,42 4,07 2,80 3,16 3,00 2,52 3.33 3,45
obedienţa (31) 1,18 0,95 1,21 0,91 1,32 1,22 1,11 0,74 1,14 1,26
47.Donıinativitatea 3,21 3,93 2.90 3,66 3,37 2,94 3.28 3,10 3,35 4,28
(1) 1,23 1,05 1,19 1,14 1,00 1,11 1.03 0,98 1,23 1,16
48. Scepticismul 2,88 2,97 2,28 2,97 3,00 2,92 3,12 2,93 2,82 3,19
(17) 1,06 1,10 1,16 0,81 0,74 1,03 1,00 1,00 1,11 1,19
49. Fatalismul 2,86 2,53 3,12 2,97 2,60 2,60 2,92 2,93 3,00 2,97
(37) 1,10 1,17 1,15 0,93 0,86 1,16 1,03 1,13 1,26 0,91
50. Agresivitatea 2,45 2,07 2,58 1,50 1,67 3,08 2,68 2,83 2,39 2,68
(29) 1,26 1,14 1,21 0,94 0,99 1,34 1,20 1,07 1,26 1,22
Prietenia este o altă trăsătură estimată ca valoare dominantă, atât pe întregul volum
de cazuri, la o modală de 4,08 în profilul integrat cât şi în auto-evaluarea lotului italian la o
modală de 4,93. Faţă de italieni această trăsătură a fost bine apreciată în şase comunităţi,
respectiv de ucraineni (4,42), de români (4,29), de ruşi-lipoveni (4,29), de armeni (4,23),
greci (4,17) şi de turci (4,00). Unele tendinţe slab semnificative de sub-evaluare s-au
manifestat în grupurile martor de tătari (3,36) şi de romi (3,24) .
O trăsătură controversată la italieni a fost comunicativitatea cu sinceritate aflată la poziţia
37 în profilul integrat, cu modala 3,73. Această trăsătură este confirmată şi chiar
supraevaluată în patru grupuri martor, respectiv de armeni (4,30), ucraineni (4,13), ruşi-
lipoveni (3,96) şi greci (3,90). Pe când în grupurile de tătari (3,56), români (3,48), turci
(3,34) şi mai ales de romi (3,03) această trăsătură se prezintă în tendinţe de subevaluare.
Astfel, în studiul comunităţi italiene prin procedura prezentată cu toare restricţiile existente, s-a conturat
un nucleu de trăsături active cu caracter dominant privitoare numai la simţul frumosului, inteligenţa,
mândria şi preţuirea propriei identităţi etnice. Iar prin faptul că această configuraţie de manifestări modale
nu mai apare la nici o altă comunitate, le putem considera specifice.
291
Al doilea mare plan de manifestări se află în zona ultimelor 10 poziţii, cu cele mai
restrânse manifestări cu prezentarea unui extras în tabelul nr. 5. În acest tabel, constatăm
cu surprindere existenţa unui acord maxim pentru toate trăsăturile modale aflate pe
ultimele 10 poziţii.
Chiar dacă 4 trăsături au poziţii identice precum perseverenţa până la finalizare,
scepticismul, fatalismul şi agresivitatea, iar celelalte 6 sunt în poziţii variabile, în final toate aceste
trăsături sunt comune unor atitudini de slabă şi foarte slabă manifestare. De exemplu
trăsătura receptivităţii la ideile altora în profilul integrat este în poziţia 42, pe când în profilul
italian auto-evaluat este în poziţia 44. La fel trăsătura dominativităţii în profilul integrat este
în poziţia 47, pe când în profilul italian auto-evaluat este în poziţia 43, etc.
Dar privitor la acest acord total de trăsături slabe, chiar dacă printre ele nu se
regăseşte nici una din cele 5 nesemnificative, ele tot nesemnificative sunt tocmai prin
nivelul redus de manifestare. Faptul că modalele integrate au o variaţie de la 2, 45 (la
trăsătura agresivităţii) până la 3,71 (la trăsătura perseverenţei până la finalizare), aceste
modale corespund treptelor de răspunsuri ,,nu sunt sigur” sau ,,acord în mică măsură”.
Practic un acord atât de larg pe 10 x 10 trăsături, în planul manifestările etnopsihologice
slabe şi foarte slabe repezintă un indicator de absenţă a lor, din percepţiile şi reprezentările
sociale ale acestei comunităţi.
Tabelul nr. 6
Ultimele 1o poziţii de trăsături modale subdominante
la italienii dobrogeni pe baza Chestionarului PPN-50
Extras de trăsături modale din Medii Extras de trăsături modale din Medii Trăsături
profilul italian integrat Aritm. profilul italian auto-evaluat Aritm. comune
41. Perseverenţa până la finalizare 3,71 41. Perseverenţa până la finalizare 4,07 X
42. Receptivitate la ideile altora 3,58 42. Spiritul critic 4,00 X
43. Spiritul critic 3,52 43. Dominativitatea 3,93 X
44. Individualismul 3,38 44. Receptivitate la ideile altora 3,90 X
45. Imitativitatea 3,31 45. Supuşenia şi obedienţa 3,70 X
46. Supuşenia şi obedienţa 3,26 46. Individualismul 3,37 X
47. Dominativitatea 3,21 47. Imitativitatea 3,30 X
48. Scepticismul 2,88 48. Scepticismul 2,97 X
49. Fatalismul 2,86 49. Fatalismul 2,53 X
50. Agresivitatea 2,45 50. Agresivitatea 2,07 X
292
Mictat A.GÂRLAN
9.5. Analiza de stiluri etnice
Din perspectiva noastră, studiul acestei comunităţi a reprezentat un moment dificil,

datorită gradului redus de cunoaştere a ei, cu o pondere ridicată a trăsăturilor
nesemnificative, cu un mare număr de trăsături slabe şi foarte slabe în a doua parte din
profilul integrat pe care a trebuit să le evităm cu riscul unor deplasări de imagine, ceea ce a
suplimentat efortul de analiză.
Cu toate acestea, la nivel de sinteză, în cazul minorităţii italiene din Dobrogea pe
baza datelor sistematizate în tabelul nr. 7, remarcăm prezenţa unui prim plan de
manifestare pentru stilurile cultural şi activ, cu nivel intermediar pentru stilul afectiv, un
plan secundar pentru stilul tolerant şi pe ultimul nivel stilul moral. Elementul de surpriză
pentru această comunitate catolică un fost faptul aparent al unei matrice stilistice similare
cu cea a comunităţii turceşti islamice, din aceeaşi zonă (vezi capitolul Diagnoze de specific
etnic în comunitatea turcă), ceea ce a impus o largă analiză de detaliu cu caracter comparativ
între datele celor două comunităţi, mai ales la nivelul trăsăturilor pivot, indicator de nuanţe
pe direcţia principală a respectivului stil.
Astfel, stilului cultural integrat al italienilor, aflat în primul plan, are ca trăsături pivot :
credinţa religioasă (poziţia 3, modala 4,45) cu inteligenţa (poziţia 4, modala 4,26) şi modernismul
(poziţia 7, modala 4,24) toate în poziţii superioare. Cu menţiunea că trăsătura
modernismului la acest grup etnic nu a fost concludentă (p < 0,12). Comparativ cu stilul
cultural al turcilor la care credinţa religioasă este tot în primele locuri (poziţia 1, modala
4,63) dar cu diferenţe semnificative, la turci dominantele acestui stil fiind optimismul
(poziţia 18, modala 3,89) cu note ridicate de tradiţionalism (poziţia 4, modala 4,38).
La fel în cazul stilului activ italian în care principalele trăsături de compoziţie au fost
independenţă în gândire şi acţiune (în poziţia 8, modala 4,17), hărnicia (în poziţia 9, modala
4,09) cu nuanţe de spirit întreprinzător (poziţia 14, modala 4,05) şi comercial (în poziţia 18,
modala 4,00). Dar pentru comunitatea italiana din Dobrogea ultimele doua trăsături
sunt nesemnificative; respectiv spiritul întreprinzător este la un p < 0,34 iar cel
comercial la p < 0,55. Situaţie greu comparabilă cu stilul activ turc, care este şi el tot în
planul II al orientărilor stilistice, dar cu trăsături pivot semnificative, respectiv o
amplasare superioară a spiritului comercial (poziţia 6, modala 4,16) cu nivele scăzute
pentru independenţa în gândire / acţiune (în poziţia 8, modala 4,08) şi spiritul
întreprinzător (în poziţia 13, modala 3,97).
Stilul afectiv s-a plasat pe un plan median de manifestări în ambele minorităţi, dar şi
în acest caz cu o substanţă spirituală şi orientare valorică la fel de diferită. În stilul afectiv
italian dominatele de compoziţie sunt simţul frumosului (poziţia 14, modala 4,52), simţul
naturii (poziţia 10, modala 4,08) şi simţul umorului (poziţia 16, modala 4,04). Pe când în
stilul efectiv turc are alte orientări cu trăsături pivot în mândria etnică (poziţia 4, modala
4,42) şi ambiţie (poziţia 11, modala 4,02).
293
Tabelul nr. 7
Matricea stilistică a italienilor din Dobrogea determinată prin auto şi retro-evaluare,
pe medii aritmetice şi abateri standard obţinute cu ajutorul Chestionarului PPN –50
Profil Profil
Retro-evaluarea stilistică a italienilor din Dobrogea
Profiluri Stilistic Stilisti
de către comunităţile etnice-martor din zona de contact
Italian Auto
Stilurile de Integrat evaluat Români Arm. Greci Turci Tătari Romi
Ruşi
Ucr.
relaţionare cazuri Italieni Lipov.
50 30 30 50 50 50 50
cu itemii lor 350 30 50
CULTURAL
5٠10٠15٠20 3,99 4,46 3,87 4, 47 4,03 3, 84 3,62 3,63 4,06 4,27
٠25٠30٠35 1,09 0,81 1,16 0,71 0,98 1,14 1,12 0,96 0,93 1,04
٠40٠45٠50
ACTIV
2٠7٠12٠17 3,94 4,39 3,59 4, 34 4,90 3, 88 3,62 3,63 4,10 4,35
٠22٠27٠32 1,03 0,78 1,18 0,80 0,91 0,98 1,05 0,74 0,92 1,04
٠37٠42٠47
AFECTIV
4٠9٠14٠19 3,91 4,32 3,80 4,25 4,96 3,82 3,64 3,58 3,93 4,14
٠24٠29٠34 1,05 0,67 1,14 0,78 0,94 1,08 1,11 0,84 0,92 1,03
٠39٠44٠49
TOLERANT
1٠6٠11٠16 3,77 4,18 3,59 4,31 3,83 3,63 3,43 3,31 3,91 4,09
٠21٠26٠31 1,12 0,93 1,25 0,83 0,94 1,14 1,13 0,84 1,01 1,05
٠36٠41٠46
MORAL
2٠7٠12٠17 3,64 3,96 3,50 4,04 3,69 3,48 3,43 3,33 3,70 3,93
٠22٠27٠32 1,08 0,82 1,15 0,93 0,94 1,06 1,09 1,04 0,94 1,01
٠37٠42٠47
Stilul tolerant sau social, la italienii şi turcii au acelaşi plan IV dar cu nuanţe diferite.
Dominantele de compoziţie ale stilului social italian sunt : sentimentul istoriei (poziţia 5,
modala 4,26), ataşamentul faşă de România (poziţia 21, modala 3,97) şi adaptabilitatea (poziţia
23, modala 3,96). Cu menţiunea că itemul adaptabilităţii este nesemnificativ la un p < 0,25
; ceea ce ar putea însemna că generalizarea acestei trăsături la întreaga comunitate poate
fi riscantă. În stilul social turc, deşi sentimentul istoriei (poziţia 5, modala 4,21) este la
acelaşi nivel ridicat, o importantă trăsătură pivot este solidaritatea (poziţia 14, modala 3,95)
şi o adaptabilitate semnificativă ceva mai ridicată (poziţia 16, modala 3,93). La acest stil,
de remarcat în ambele comunităţi prezenţa slabă şi foarte slabă a dominativităţii şi a
agresivităţii pe ultimele locuri.
În privinţa stilului moral, aflat pe ultimul loc şi în cadrul grupului italian, notăm faptul
că această poziţie a fost constatată în toate comunităţile cercetate de noi la nivelul anului
1995. Din aceste motive, facem aceeaşi menţiune afirmată şi cu alte ocazii. După opinia
noastră, căderea moralităţii şi a acestui stil de comportament reprezintă o situaţie prea
generală pentru a fı atribuită unei singure comunităţi. Cauza ei nu poate fi decât una de
ansamblu, ceea ce o scoate din analiza unui specifıc etnic. În aceste timpuri, o
caracteristică globală poate fi şi situaţia de tranziţie a raporturilor valorice actuale
caracteristică generată cu o manifestare mai largă în toate ţările est-europene.
294
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 8
Structura ierarhică de valori şi trăsături etnice auto şi retro-evaluate
la italienii dobrogeni exprimate în medii aritmetice şi abateri standard
Profil Profil
Profiluri Integrat Auto
Italiani Evaluat item de câtre grupurile etnice martor din zona de contact
valori etnice 350 30 50 30 30 50 50 30 50 30
1. Simţul (14) 4,52 4,93 4,50 4,93 4,43 4,46 4,12 4,52 4,59 4,45
frumosului 0,86 0,25 0,89 0,25 0,82 0,97 1,12 0,51 0,67 1,12
4,45 4,80 4,18 4.73 4,40 4,40 4,12 4,90 4,43 4,52
2.Mândria (44)
0,89 0,41 1,14 0,74 0,77 0,93 1,08 0.41 0,76 0,81
3.Credinţa religioasă 4,45 4,53 4,54 4,73 4,73 4,10 4,48 4 ,86 4,27 4,13
(45) 0,93 0,97 0,89 0,69 0,64 1,09 0,91 0,44 0,84 1,31
4,26 4,83 3,98 4,73 4,10 4,20 3 90 4.34 4,12 4,71
4. Inteligenta (20)
0,92 0,38 1,15 0,58 1,03 0,93 0.97 0,48 0,97 0,53
5.Sentimentul istoriei 4,26 4,60 3,82 4,73 4,37 4,12 4,02 4,86 4,12 4,32
(6) 1,08 0,81 1,29 0,78 0,85 1,10 1,25 0,58 0,97 1,11
6. Preţuirea propriei 4,26 4,70 4,06 4,60 4,47 4,26 3,90 4,17 4,18 4,45
identităţi etnice (36) 0,99 0,65 1,19 0,62 0,82 1,12 1,15 0,47 1,05 0,85
4,24 4,90 4,14 4,33 4,30 4,18 3 60 4,24 4,27 4,65
7. Modernismul (5)
1,00 0,31 0,93 0,83 1,06 1,10 128 0.91 0,84 0,71
4,17 4,40 3,92 4,17 3,83 4,40 4,14 4, 07 4 ,14 4,52
8. Independenţa (8)
1,06 0,72 1,21 1,12 1,02 0,90 1,20 1,03 0,94 1,18
4,09 4,50 4,02 4,47 3,87 4,04 3,86 3,72 4,16 4,32
9. Hărnicia (43)
0,95 0,82 1,15 0,68 0,86 1,05 1,01 0,75 0,90 0,79
10. Sentimentul 4,08 4,60 3,76 4,63 4,33 4,12 3,73 3,38 4,16 4,35
naturii (4) 1,07 0,81 1,22 0,72 0,96 1,01 1,24 1,05 0,77 1,11
11. Curăţenia şi 4,08 4,73 3,76 4,93 4,07 3,82 4,02 3,59 3,96 4,32
igiena (10) 1,13 0,94 1,22 0,25 0,83 1,14 1,04 1,40 1,12 1,19
12. Prietenia (2) 4,08 4,93 4,29 4,24 4,17 4,00 3,36 3,24 4,29 4,42
1,12 0,26 1,00 0,91 1,04 1,03 1,26 1,50 0,76 0,99
13.Profesionalismul 4,07 4,67 3,76 4,50 4,13 3,90 3,80 4,00 4,27 4,00
(38) 0,99 0,48 1,22 0,73 0,94 1,02 0,95 0,27 0,78 1,51
14. Spiritul (23) 4,05 4,37 3,68 4,57 4,10 4,18 3,62 3,34 4,24 4,68
întreprinzător 1,02 0,93 1,00 0,82 0,88 0,96 1,12 1,01 0,85 0,75
15.Trationalismul 4,04 4,67 4,28 3,77 4,07 3,90 4,04 3,79 3,88 4,00
(30) 1,11 0,55 1,11 0,90 1,17 1,18 1,09 1,29 1,01 1,29
16. Simţul umorului 4,04 4,57 3,92 4,53 4,23 4,16 3,58 2,93 4,27 4,29
(34) 1,12 0,63 1,21 0,86 1,01 1,15 1,21 1,03 0,81 1,13
17. Omenia (32 ) 4,03 4,70 3,96 4,77 4,43 3,72 3,76 2,90 4,08 4,29
1,05 0,65 1,11 0,68 0,77 1,01 1,00 0,98 0,91 1,01
18. Spiritul 4,00 4,20 3,30 4,17 4,17 3,86 3,70 4,38 4.20 4,65
comercial (13) 1,06 0,85 1,23 0,38 0,75 1,14 1,28 0,56 1,02 0,75
19. Optimismul 4,00 4,40 3,94 4,60 3,83 4,14 3,44 3,38 4,22 4,19
(15) 1,17 0,93 1,22 0,72 1,02 1 , 1 4 1,34 1,47 0,80 1,22
20. Încrederea în 3,99 4,47 3,94 4,21 4,00 3,82 3,46 3,93 4,12 4,45
forţele proprii (3) 0,97 0,82 0,94 0,68 0,98 1,04 0,99 0,59 1.01 0,99
21. Ataşament faţă 3,97 4,37 3,80 4,60 4,43 3,62 3,74 3,28 4.18 4,03
de România (26) 1,17 1,00 1,36 0,97 0,68 1,28 1,12 1,53 0,91 0,87
22. Simţul onoarei 3,97 4,50 3,70 4,30 4,07 3,94 3,88 3,21 3,96 4,35
(22) 1,11 0,63 1,22 0,95 1,23 1,02 1,08 1,57 0,82 0,91
(11) 1,13 1,06 1,14 0,63 1,02 1,11 1.21 0,98 0,87 1,38
24. Ospitalitatea (9) 3,94 4,57 4,02 4,43 3,83 3,44 3,52 3,76 3.98 4,39
1,15 1,01 1,10 1,04 1,09 1,18 1,13 1,33 0,95 1,05
25. Ambiţia (39) 3,94 4,30 3,78 4,33 4,00 3,62 3,70 3,62 4,06 4,39
0,97 0,70 1,17 0,76 1,08 1,07 0.96 0,56 0,94 0, 92
295

Structura ierarhică de valori şi trăsături etnice auto şi retro-evaluate
la italienii dobrogeni exprimate în medii aritmetice şi abateri standard
Profil Profil
Profiluri Integrat Auto-
Italiani Evaluat
valori etnice 350 30 50 30 30 50 50 30 50 30
26. Bunătatea şi 3,93 4,50 3,92 4,70 4,20 3,84 3,72 2,97 3,76 4,06
blândeţea (19) 0,99 0,63 1,16 0,65 0,89 0,93 0,83 1,02 0,92 0,81
27. Toleranţa 3,93 4,20 3,60 4,77 4,63 3,46 3,26 4,00 4,10 4,26
etnică (46) 1,10 1,00 1,16 0,68 0,72 1,20 1,16 0,27 0,96 1,03
28. Disciplina şi 3,93 4,53 3,70 4,37 3,83 3,82 3,56 4,00 3,88 4,13
organizarea (18) 0,93 0,63 1,11 0,81 0,83 0,72 0,97 1,03 0,27 1,15
29. Inventivitatea 3,91 4,27 3,34 4,33 4,07 3,84 3,64 3,72 4,08 4,39
(40) 1,09 0,91 1,20 0,88 1,11 1,25 0.94 0,84 0,89 1,15
30. Capacitatea de 3,88 4,70 3.58 4,47 4,40 3,54 3,70 3,00 4,00 3,94
evitare a conflictelor 1,11 0,47 1,13 0,73 0,97 1,11 1,13 1,07 1,00 1,18
31. Dispoziţie spre 3,84 4,33 3,66 4,40 3,97 3,60 3,26 3,72 4,00 4,16
întrajutorare 1,13 0,88 1,29 1,04 0,93 1,07 1,32 1,00 0,94 1,00
32. Tărie de caracter 3,84 4,23 3,44 4,30 3,73 3,70 3,46 4,07 3,90 4,32
caracter (12) 0,89 0,86 1,13 0,79 0,69 1,05 1,07 1,00 0,82 0,75
33. Curajul si 3,83 4,13 3,72 4,20 4,13 3,54 3,50 3,90 3,65 4,32
cutezanţa (49) 1,06 0,68 1,13 1,06 0,82 1,13 1,30 0,31 1,15 0,91
34. Onestitatea 3,81 4,20 3,74 4,40 4,13 3,72 3,44 3,55 3,84 3,61
(47) 0,98 0,76 0,92 0,81 0,94 1,13 0,99 0,63 0,90 1,17
35. Solidaritatea 3,81 4,50 3,44 4,67 3,50 3,84 3,68 3,14 3,78 4,03
(2) 1,08 0,63 1,30 0,80 0,78 1,02 1,11 1,06 0,82 1,14
36. Realismul 3,80 4,33 3,96 4,53 3,70 3,84 3,18 2,55 3,98 4,23
(35) 1,10 0,80 1,18 0,57 0,95 1,11 1,16 0,63 0,83 0,96
37. Comunicativi 3,73 4,20 3,48 4,30 3,90 3,34 3,56 3,03 3,96 4,13
cu sinceritate (41) 1,08 1,13 1,18 0,75 1,06 1,08 0,95 0,98 1,08 0,76
38. Capacitatea de 3,72 4,33 2,94 4,23 3,60 3,76 3,52 2,93 4,14 4,29
iniţiativă (33) 1,14 0,71 1,41 0,90 1,04 1,08 1,04 0,84 0,87 1,07
39. Spiritul de 3,72 3,67 3>66 4,70 3,77 3,42 3,54 3.83 3,53 3,87
sacrifıciu (42) 1,01 0,96 1,22 0,70 1,01 1,03 0,91 0,47 0.94 1,09
40. Simţul (48) 3,71 4,33 3,36 4,53 3,87 3,62 3,20 2,90 3,88 4,19
răspunderii 1,08 0,80 1,26 0,68 1,01 0,97 1,01 0,98 0,93 0,98
41. Perseverenţa (28) 3,64 4,07 3,30 4,13 3,60 3,44 3,32 3,00 3 98 4,26
până la finalizare 1,10 1,05 1,27 L20 0,81 0,91 0,91 1,07 0,92 1,18
42. Receptivitate la 3,58 3,90 3,38 4,37 3,97 3,12 3,14 2,59 4,02 4,10
ideile altora (50) 1,19 1,30 1,23 0,72 0,93 1,29 1,18 0,68 0,97 0,48
43. Spiritul critic 3,52 4,00 3,36 4,33 3,50 3,26 2,74 3,28 3,80 3,97
(25) 1,26 1,02 L41 0,99 1,04 1,12 1,32 1,44 1,04 1,05
44 Individualismul 3,38 3,57 3,12 3,33 3,03 3,16 3,56 2,93 3,59 4,16
(27) 1,20 0,94 1,27 1,69 1,16 1,09 1,21 1,07 0,89 1,10
45. Imitativitatea 3,31 3,30 3,30 3,47 3>13 3,42 3.22 2.07 3.84 3,68
(16) 1,20 1,02 1,43 1,01 1,17 1,16 1,18 0,80 1,07 0,94
46. Supuşenia şi 3,26 3,70 3,42 4,07 2,80 3,16 3,00 2,52 3.33 3,45
obedienţa (31) 1,18 0,95 1,21 0,91 1,32 1,22 1,11 0,74 1,14 1,26
47.Donıinativitatea 3,21 3,93 2.90 3,66 3,37 2,94 3.28 3,10 3,35 4,28
(1) 1,23 1,05 1,19 1,14 1,00 1,11 1.03 0,98 1,23 1,16
48. Scepticismul 2,88 2,97 2,28 2,97 3,00 2,92 3,12 2,93 2,82 3,19
(17) 1,06 1,10 1,16 0,81 0,74 1,03 1,00 1,00 1,11 1,19
49. Fatalismul 2,86 2,53 3,12 2,97 2,60 2,60 2,92 2,93 3,00 2,97
(37) 1,10 1,17 1,15 0,93 0,86 1,16 1,03 1,13 1,26 0,91
50. Agresivitatea 2,45 2,07 2,58 1,50 1,67 3,08 2,68 2,83 2,39 2,68
(29) 1,26 1,14 1,21 0,94 0,99 1,34 1,20 1,07 1,26 1,22
296
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 9
în anul 1995 de o persoană italiană
DATE PERSONALE: INSTRUCTIUNI
Localitatea Tulcea Vă rugăm să consemnaţi cum vă raportaţi dvs. la diversele
Judeţul Tulcea comunităţi etnice din Dobrogea. Aprecierile dvs. vor avea un
Locul naşterii urban caracter general, fără a vă referi la cei buni sau la cei răi din cadrul
Sexul feminin lor. La fiecare întrebare veţi trece cifra unui singur răspuns din 5
Vârsta 41 ani alternative posibile, astfel :
Stare civilă căsătorită 5 pentru acord în foarte mare măsură
Pregătirea şcolară studii superioare 4 pentru acord în mare măsură
Profesiunea medic 3 acord în mică măsură
Religia catolica 2 pentru nu sunt sigur
Apartenenţa etnică italiana 1 pentru nu sunt de acord.
Ruşi
Intrebări Români Arm Greci Italieni Turci Tătari Romi Ucra
Lipo
dvs. cu ? …..
apropiaţi pe ? …
să fie vecini de 5 3 3 5 3 3 1 3 3
locuinţa dvs.?
IV. Aţi admite
angajarea în 5 5 5 5 3 3 1 3 4
profesiunea dvs ?
etnice aţi admite
cu a dvs.?
VI. Aţi admite ca
unele comunităţi
5 5 5 5 5 5 1 5 5
ca turişti şi vizitatori
fără reşedinţă
VII. Care
comunităţi locale
aţi prefera 1 1 1 1 1 1 1 1 1
să fie date afară
din ţară ?
297
Tabelul nr. 10. Model completat de Chestionar PPN-50 de o persoană italiană

Localitatea Tulcea, Jud. Tulcea, INSTRUCTIUNI: Chestionarul următor nu se mai referă la propria persoană.
Locul naşterii Urban, Sexul feminin, Pe baza lui veţi aprecia ceea ce este tipic în toate aceste comunităţi.Pentru
Vârsta 41 ani, Stare civilă căsătorită, unii termeni utilizaţi vă rugăm să folosiţi vocabularul anexat Se notează cu o
Pregătirea şcolară studii superioare, singura cifră din 5 alternative posibile, respectiv: 5 pentru acord în foarte
Profesiunea medic, Religia catolică mare măsură; 4 pentru acord în mare măsură; 3 acord în mică măsură; 2
Apartenenţa etnică italiană pentru nu sunt sigur; 1 pentru nu sunt de acord.
ITEMI SI COMUNITĂTI Români Arm Greci Italieni Turci Tătari Romi Ruşi Ucra.
2. PRIETENIEA 5 4 3 5 3 3 1 4 4
5. MODERNISMUL 5 4 5 5 4 4 1 3 3
8. INDEPENDENŢA 5 4 3 4 3 3 1 3 4
9. OSPITALITATEA 5 3 4 5 2 2 1 3 3
15.OPTIMISMUL 5 2 3 5 3 4 1 4 5
17.SCEPTICISMUL 4 3 4 4 3 3 1 3 3
20.INTELIGENŢA 5 3 4 5 4 3 1 4 5
21.SOLIDARITATEA 5 5 3 5 5 5 1 5 5
22.SIMTUL ONOAREI 5 3 5 5 4 4 1 4 5
25. SPIRITUL CRITIC 5 3 4 4 3 3 1 3 3
28. PERSEVERENŢA 5 3 4 5 4 4 1 4 4
29.AGRESIVITATEA 1 1 1 1 1 1 1 1 1
32.OMENIA 5 3 4 5 4 4 1 4 4
34.SIMŢUL UMORULUI 5 2 2 5 3 3 1 3 5
35.REALISMUL 5 2 2 5 2 2 1 2 2
37.FATALISMUL 2 3 2 2 3 3 1 2 2
39.AMBIŢIA 5 3 5 5 4 4 1 5 5
43.HĂRNICIA 5 2 4 5 3 3 1 5 5
44.MĂNDRIA 5 3 4 5 3 3 1 3 4
46.TOLERANŢA 5 2 3 5 3 3 1 4 4
47.ONESTITATEA 5 3 3 5 3 5 1 3 4
298
Mictat A.GÂRLAN
Bibliografie
Gregoire Danesco Dobroudja.Etude de geographie physique et ethnographique, Bucarest, 1903
Ionescu M. Dobrogea în pragul veacului XX,
Dobrogeanu Editura Socec, Bucureşti, 1904
Maria Iliescu Le frioulan a partir des dialectes parles an Roumanie,
Mounton, The Hague, Paris, 1972
Gârlan A. Mictat Studiul dublei perspective în cadrul relaţiilor etnice ale comunităţii
italiene din judeţul Tulcea, în volumul Minorităţile între identitate
şi integrare, Editura Complexul Muzeal Arad, 1999
Mihaiela N. Cheţan Santa Lucia şi Babbo Natale, Sărbătorile de iarnă ale italienilor
şi Cristina Gafu din Dobrogea, în Revista Datina nr. 29, anul 2002, Constanţa
Mihaiela N. Cheţan Dinamica factorilor de referinţă în structura modelului identitar, Comunitatea
şi Cristina Gafu italienilor din Dobrogea – Studiu de caz , în Anuar IEF, seria nouă,
tom.16, anul 2005, p. 111-118, Bucureşti
Marius-Liviu Petre Elemente privind evoluţia minorităţii italiene din Dobrogea, 1878-1947,
Revista Tomis nr. 11, anul 2003, Constanţa
Mihaela Pappu Italieni stabiliţi în România în Revista Columna, martie, Iaşi, 2003
Narcisa Ştiucă Interferenţe culturale în spaţiul dobrogean,
Revista Datina nr. 32, anul 2003, Constanţa
Narcisa Ştiucă Comunitatea italiană din Greci (judeţul Tulcea), în volumul
Procese şi contexte social - identitare la minorităţile din România,
coord. Jakab A. Zsolt şi Peti Lehel, Editura Kriterion şi Editura
Institutului pentru Studiul Problemelor Minorităţilor Naţionale,
Cluj, 2009
Gita Navari Cronica unei familii reunite, Revista Columna, Iaşi, februarie 2003
Mihaela Pappu Italieni stabiliţi în România, Revista Columna, Iaşi, martie 2003
Antonio S. Sandu Analiza instituţională prin cercetare acţiune - Comunitatea Italiană
din România, Editura Lumen, Iaşi, 2004
Antonio S. Sandu Orientări metodologice privind dezvoltarea culturală a
comunităţii etnice, Editura Lumen, Iaşi, 2009
Modesto Gino Istorioare din viaţa etnicilor italieni în România,
Ferrarini Editura Ararat, Buc. 2005
Marian Moise 150 de a ani de istorie comună. Italienii din Dobrogea, în ziarul
România Liberă din data de vineri 21 ianurie 2005, articol preluat
pe internet de Revista ALEF – Asociatia Lavoratori Emigrati
del Friuli Venezia Giulia
Revista Columna Periodic bilingv al Asociaţiei Comunităţii Italiene din România – CIR,
Iaşi, 1991 - 2004
Revista Periodic bilingv al Asociaţia Italienilor din România –
Siamo di nuovo insieme RO.AS.IT. Bucureşti, 2005 - 2008
299
300
Mictat A.GÂRLAN
Capitolul X.
DIAGNOZE DE SPECIFIC ETNIC ÎN
COMUNITATEA UCRAINEANĂ
10.1. Scurt istoric
Ucrainenii din România sunt o comunitate etnică recent constituită cu puţine studii
asupra lor. Dintre primii autori de lucrări efectuate asupra lor amintimpe Alexandru
P. Arbore (1920) şi Mihai Ionescu Dobrogeanu (1904). Iar după studii recente efectuate
de Bălan Corban (1991), Echim Andrei (1995), Tinca Tîrlongeanu (1999), Gârlan Mictat
(2000), Steluţa Pârâu (2000), Ion Robciuc (2002) şi Viaceslav Kuşnir (2002), ucrainenii din
Dobrogea şi România provin din trei valuri migratoare. Primul val a avut loc după anul
1798. În acel an, trupele cazacilor zaporojeni ale hatmanului Ivan Mazepa, în alianţă cu
cele suedeze ale lui Carol al XII-lea au fost înfrânte de armatele ruseşti ale lui Petru cel
Mare în bătălia de la Poltava. În urma acestei mari înfrângeri, cea mai mare parte a
cazacilor ucraineni se vor răspândi spre Dobrogea şi sudul Moldovei. O dovadă a trecerii
lor este legată de transhumarea rămăşitelor pământeşti ale hatmanului Ivan Mazepa de la
Varniţa din Dobrogea către biserica Sf. Gheorghe din Galaţi, la data de 18 martie 1810.
Al doilea val a avut loc în urma prigoanelor ruseşti din partea ţarinei Ecaterina a II-a.
Ea a lichidat oştile zaporojene cu luarea lor în iobăgie. O parte din aceste trupe au migrat
spre Dobrogea, pe atunci un ţinut al Imperiului Otoman. Pescuitul fiind ocupaţia lor de
bază, au organizat în Delta Dunării o tabără de cazaci, sub denumirea de Zadunaiskaya Sici.
Pentru serviciile de frontieră aduse Imperiului Otoman împotriva Rusiei, această tabără de
cazaci a primit un permis de aşezare (beylik) pe o suprafaţă de teren cu întindere de la
braţul Sf. Gheorghe, Lacul Razelm şi Isaceea, până la localitatea Babadag Cu timpul,
situaţia militară a acestor cazaci creştini în cadrul Imperiului otoman a devenit tot mai
grea. Ei au fost nevoiţi să participe la tot felul de campanii otomane în Balcani pentru
pedepsirea sârbilor, bulgarilor sau grecilor. O tentativă de desprindere de Imperiul
Otoman a avut loc în anul 1821, când 600 de cazaci trec Dunărea şi se alătură trupelor
ţariste. A doua manifestare a avut loc în timpul războiului ruso-turc din anul 1828.
La înţelegere cu generalul rus Tucicov, hatmanul Siciei Dunărene (Zadunaiskaya Sici),
Ostap Hladkii, cu jumătate din trupe, au trecut în Rusia în luna mai a anului 1828 pe la
localitatea Ismail. În urma acestei acţiuni, cei ajunşi la ruşi au devenit simpli soldaţi iar cei
rămaşi la turci au fost aspru pedepsiţi ca simpli trădători. Ulterior, paşa de Silistra va
desfiinţa toate organizaţiile militare căzăceşti din Dobrogea. Al treilea val migrator de
ucraineni s-a produs în perioada anilor 1828 -1861. A fost perioada când mulţi fugari de
iobăgie din Imperiul Ţarist au venit spre România pentru a scăpa de serviciul militar rusesc
(recrutcina). Fugarii ajunşi în Dobrogea au găsit pământuri libere pentru pescuit, vânat şi
agricultură, care le-au permis un trai de muncă în armonie cu alte neamuri.
301
Diagnoze de specific etnic în comunitatea ucraineană
Ucrainenii dobrogeni se recunosc cu mândrie drept cazaci ,,haholi” şi se deosebesc

de cei bucovineni, cunoscuţi sub denumirea de ucraineni ,,huţuli”. Haholii îşi trag
denumirea de la vechile dansuri zaporojene pe care şi le-au păstrat până în ziua de azi.
Bogăţia folclorică a acestei comunităţi este bine cunoscută de toate minorităţile
conlocuitoare din Dobrogea. În descrierile lui Alexandru P. Arbore ucrainenii sunt numiti
ruşi cazaci , termen prin care ii deosebeeşte de ruşii – lipoveni . O confuzie întâlnită în lucrări
istoriografice este cea de ucrainean şi rutean menţionată de dr.I.Robciuc. Rutenii nu sunt
o naţiune aparte, ei aprţin de aceleaşi neamuri ucrainene. Termenul de rutean pe timpul
Imperiului Austro-Ungar a fost dat ucraineilor din Bucovina şi are suport într-o altă
realitate naţională
Primele studii despre cazacii zaporojeni au fost realizate de Ion Ionescu de la Brad
în anul 1850 şi Căpitan M.D. Ionescu în anul 1904. O apreciere corectă privind originea şi
obiceiurile acestei comunităţi au fost făcute şi de Alexandru Arbore, cu studii publicate în
Arhiva Dobrogei, din anul 1920. În perioada 1948 -1958 minoritatea ucraineană din
România a beneficiat de şcoli cu predare în limba ucraineană în fiecare din localităţile cu
populaţie ucraineană compactă. De asemenea, au funcţionat cinci licee teoretice şi
pedagogice, din care două la Sighetul Marmaţiei şi câte unul la Siret, Suceava şi Tulcea.
După anul 1990, s-a reluat sistemul de predare a limbii ucrainene ca limbă maternă,
iniţial prin formarea personalului didactic în cadrul Şcolilor Normale de la Sighetul
Marmaţiei, Suceava şi Tulcea. În paralel, un număr însemnat de absolvenţi de liceu au fost
trimişi la studii în Ucraina. Astfel, în anul şcolar 1998 -1999 numărul total de copii şi elevi
din cadrul şcolilor cu predare în limba ucraineană la nivel de învăţământ preşcolar, primar,
gimnazial şi liceal a fost de 3.276 copii şi elevi, cu un număr de 130 cadre didactice. În anul
1997 s-a redeschis şi Liceul Taras Sevcenco de la Sighetul Marmaţiei. Inspectoratele şcolare
judeţene au organizat studiul limbii materne pentru elevii de naţionalitate ucraineană în
judeţele Maramureş, Suceava, Caraş-Severin, Timiş şi Tulcea. Localităţi reprezentative
pentru aceste şcoli sunt la Sighetul Marmaţiei, Rona de Sus, Poienile de sub Munte,
Ruscova, Crăciuneşti, Remeţi, Copăcele, Zorile, Cornuleţ-Banat, Negostina, Băcăuţi,
Şerbăuţi, Pogăneşti, Bethausenm, Suceava, Tulcea, Murighiol şi altele. De asemenea, în
cadrul Universităţilor Suceava şi Cluj-Napoca, Ministerul Educaţiei Naţionale din
România a deschis o secţie de limbă, literatură şi cultură ucraineană.
Confesional, ucrainenii din România sunt creştin ortodocşi, cu un Vicariat Ortodox
Ucrainean înfiinţat în anul 1950 la Sighetul Marmaţiei. După anul 1990 această episcopie a
fost reorganizată sub denumirea Vicariatul General Greco-Catolic Ucrainean, cu sediul tot la
Sighetul Marmaţiei, dar subordonat Diocezei Romane Unite cu Roma. Parohiile acestui
vicariat sunt în din judeţele Suceava (la Rădăuţi, Siret, Cacica) şi în Maramureş (la Sighet).
În Dobrogea, una dintre cele mai frumoase monumente de arhitectura din acest vicariat
este Biserica Ortodoxă de la Teliţa. La Recensământul din 7 ianuarie 1992, numărul
persoanelor din România care s-au declarat de naţionalitate ucraineană a fost de 65.764
locuitori din care 4.100 de persoane sunt în Dobrogea. Comunitatea ucraineană din
România are o presă proprie prin revistele de limbă ucraineană Vilne Slovo şi Naş Holos, cu
apariţie în Bucureşti din anul 1949. Din anul 1994 la aceste periodice s-a adăugat şi ziarul
bilingv Curierul Ucrainean. Toate aceste periodice sunt editare de Uniunea Ucrainenilor din
România –UUR, asociaţie înfiinţată în anul 1990, cu reprezentare parlamentară din acelaşi
an. UUR are sediul central la Bucureşti cu filiale la Suceava, Baia Mare şi Tulcea. Această
asociaţie din anul 1994 a devenit membră a Uniunii Ucrainenilor din Europa.
302
Mictat A.GÂRLAN
10.2. Structura grupurilor de cercetare
Astăzi, majoritatea localităţilor de răspândire ale comunităţii ucrainene din

Dobrogea sunt în judeţul Tulcea, cu cca. 1280 persoane în anul 2002, pe la: Somova,
Ciucurova, Câşliţa, Lunca, Teliţa, Slava Rusă şi municipiul Tulcea. Alte localităţi sunt mai
greu accesibile, situate spre Delta Dunării la: Sulina, Ceatalchioi, Chilia Veche, Periprava,
Mila 23, Letea, Partizani, Crişan, Caraorman sau spre Nufărul, Mahmudia, Murighiol,
Dunăvătul de Sus, Dunăvătul de Jos şi Sf. Gheorghe. În judeţul Constanţa sunt cca. 186
ucraineni în anul 2002, cu răspândire în comuna Vadu şi municipiul Constanta. Cu o
asemenea analiză ne-am adresat filialei din Tulcea a Uniunii Ucrainenilor din România care
ne-a sprijinit la recoltarea chestionarelor şi realizarea grupului de cercetare ucrainean.
Acest grup a cuprins 30 de persoane, membre ale acestei filiale, din următoarele localităţi :
- 10 din comuna Murighiol, judeţul Tulcea.
- 2 din comuna Slava Rusă, judeţul Tulcea.
- 2 din municipiul Constanţa.
Cu aceleaşi chestionare, comunitatea ucraineană locală a fost retro-evaluată de 320
de persoane din zona Dobrogei, dar în acest set facem menţiunea existenţei a 2 grupuri.
Unul aflat în proximitatea grupului de referinţă ucrainean, compus din 137 de persoane,
concentrat în judeţul Tulcea, care poate fi privit ca un ,,sub-grup de asigurare” şi celălalt
sub-grup de 193 persoane cu răspândire în tot spaţiul dobrogean. Repartiţia sub-grupului
de asigurare din judeţul Tulcea, din afara celui ucrainean, necesar cercetării noastre pentru
realizarea perspectivei de retro-evaluare a avut următoarea distribuţie:
- 69 persoane din Tulcea
- 12 din Sarichioi,
- 11 din Slava Rusă,
- 9 din Izvoarele,
- 9 din Măcin,
- 7 din Isaccea,
- 2 din Murighiol.
Pentru comunitatea ucraineană din Dobrogea cele 8 grupuri etnice martor sunt
compuse din români, armeni, greci, italieni, turci, tătari, ruşi-lipoveni şi romi .
În experimentul nostru de stimulare a unor evaluări etnice pe bază de chestionar,
lotul de cercetare ucrainean reprezintă grupul de referinţă şi este cel care oferă perspectiva
internă asupra acestei comunităţi. Cadrul comparativ al datelor obţinute cu modul identic
de aplicare / prelucrare a instrumentelor de lucru este raportat la cele 8 grupuri etnice
martor, compuse / selectate din cele 8 comunităţi etnice coabitante ale spaţiului
dobrogean. Grupurile martor vor oferi suita necesară de perspective externe asupra
comunităţii ucrainene. Instructajele din ambele chestionare au fost adaptate pe principiul
dublei perspective, interne şi externe, printr-o dublă acţiune de evaluare: una de auto-
303
estimare faţă de propria comunitate şi alta de hetero-estimare a distanţelor ,,externe”, faţă

de cele 8 comunităţi conlocuitoare, menţionate în formular.
Oferim în anexe modele de chestionare completate de un subiect ucrainean.
10.3. Analiza relaţiilor etnice ale ucrainenilor dobrogeni
În cazul chestionarului Bogardus-95, după prelucrarea datelor a rezultat un indicator

principal referitor la intensitatea şi calitatea contactelor sociale, prescurtat ICCS. El se
obţine prin cumularea statistică a frecvenţelor medii pe fiecare comunitate în parte.
În tabelul nr. 1 s-au ordonat toate rezultatele obţinute pe baza acestui indicator.
Indicele ICCS, de intensitate şi calitate a contactelor sociale este de 3 feluri şi
provine din 3 categorii de atitudini, ordonate în tabel nr. 1, astfel .
a. Pe diagonală, cu litere îngroşate, s-au marcat indicii de auto-evaluare. Ei
reprezintă atitudinea, cu gradul de apropiere al fiecărui grup etnic faţă de
propria comunitate. Aceşti indici de distanţă faţă de propria comunitate apar
în mod constant la cote maxime şi pot fi consideraţi indici de reper.
b. Pe orizontală, s-au trecut indicii de hetero-evaluare. Ei reprezintă atitudinea cu
distanţele grupului de referinţă, respectiv ucrainean, faţă de comunităţile
etnice nominalizate în chestionar.
c. Pe coloane sunt prezentaţi indicii de retro-evaluare. Ei reprezintă atitudinile cu
evaluările distanţelor sociale ale grupurilor etnice martor faţă de comunitatea
ucraineană locală.
În precizarea acestor nuanţe de relaţii şi atitudini, în raport cu comunitatea
ucraineană, indicii de auto şi hetero – evaluare reprezintă atitudinile directe, pe când cei de
retro-evaluare reprezintă atitudinile reciproce. Indicii de hetero-evaluare aparţin
comunităţii ucrainene, cei de retro-evaluare aparţin comunităţilor de contact (respectiv
româneşti, armeneşti, greceşti, turceşti, italiene, ruso-lipovene, tătare şi de romi din zonă).
Din ordonarea şi centralizarea acestor indicatori în tabelul nr.1 cu dublă intrare,
pentru cele 9 x 9 comunităţi etnice cercetate rezultă un total cu 81 de indici şi tot atâtea
nuanţe de atitudini, în care fiecare indice reprezintă media aritmetică simplă pe fiecare
eşantion.
Întrucât intervalul de variaţie a răspunsurilor a fost de la 5 la 25 de puncte, în mod
corespunzător şi distanţele etnice de îndepărtare (spre cote mici) şi de apropiere (spre cote
mari ) s-au înscris în această plajă de varianţă. În cadrul tabelului, indicii ICCS de auto-
evaluare sunt haşuraţi pe diagonală, cei de hetero-evaluare sunt grupaţi pe orizontală, iar
cei de retro-evaluare sunt grupaţi pe coloană.
Facem această expunere pentru că în capitolul de faţă, din acest tabel central vom
extrage pentru comentarii numai datele referitoare la comunitatea ucraineană cu
prezentare de rândul IX şi din coloana IX.
Astfel, pe rândul IX putem observa că în cadrul grupului ucrainean, cea mai
ridicată cotă de preferinţă este faţă de propria comunitate la o valoare de 24,86. După
această cotă cu valoare de reper, în ordinea hetero – evaluărilor efectuate de acest grup, pe
acelaşi rând IX urmează atitudinea de apropiere faţă de români la o cotă de 22,41; faţă de
italieni la o cotă de 22,44; faţă de greci la o cotă de 2o,72 ; faţă de armeni la o cotă de
304
Mictat A.GÂRLAN
2o,13; de ruşi-lipoveni la o cotă de 2o,25; de turci la o cotă de 17,93 şi faţă de tătari la o

cotă de 16,96. Cea mai scăzută atitudine, în ordinea distanţelor şi preferinţelor prezentate
de grupul ucrainean a fost faţă de romi la o cotă de 10,04.
Pentru analiza atitudinilor reciproce faţă de ucraineni, cotele de distanţă obţinute
din acţiunea de retro-evaluare a grupurile etnice martor, au fost grupate pe coloana IX.
Din această coloană, în proximă apropiere faţă de ucraineni, apar atitudinile
grupului de ruşi-lipoveni, la cota cea mai ridicată de 22,14. Urmează în ordine, atitudinile
grupului armean la o cotă de 19,56; a celui de romi la o cotă de 18,8o; a celui românesc
la o cotă de 16,55; a celui de greci la cotă de 15,86 ; italienii la o cotă similară de 15,86 şi a
celui de turci la o cotă de 15,28. Atitudini mai scăzute de apropiere faţă de ucraineni
provin din partea grupului martor tătar la o cotă de 14,83.
Tabelul nr. 1
între comunităţi etnice dobrogene, cu referite la cea ucraineană,
Comunităţi I II III IV V VI VII Ruşi – IX
dobrogene Români Armeni Greci Italieni Turci Tătari Romi Lipov. Ucraineni
I
24,46 18,46 16,06 20,20 17,37 16,41 9,96 15,92 16,65
Români
II
24,62 24,82 23,60 23,38 18,67 16,67 16.00 19,43 19,56
Armeni
III.
23,89 18,89 24,11 18,75 14,79 15,68 8,17 16,20 15,86
Greci
IV
23,83 17,20 19,60 24,43 16,10 14,93 8,60 14,86 15,86
Italieni
V
19,23 16,05 16,61 17,20 23,88 22,35 11,85 15,31 15,28
Turci
VI
20,27 17,26 16,19 17,43 23,69 24,53 12,50 14,69 14,83
Tătari
VII
23,10 20,26 20,40 21,10 17,76 18,73 24,50 18,66 18,80
Romi
VIII Ruşi
23,36 20,04 20,72 20,86 18,38 19,94 10,06 24,42 22,14
–Lipoveni
IX
22,41 20,13 20,72 22,44 17,93 16,96 10,04 20,25 24,86
Ucraineni
Cu excepţia relaţiilor cu romii, toate tipurile de atitudini directe şi reciproce ale

grupului ucrainean au fost la cote de peste 12,50, respectiv peste media intervalului nostru
de varianţă. Aceasta semnifică faptul că la data cercetării noastre în jurul comunităţii
ucrainene din Dobrogea nu au existat atitudini de respingere şi intoleranţă.
Cu aceleaşi date de teren ale Chestionarului Bogardus – 1995 se mai poate realiza şi
o altă formulă de aprofundare a analizei de relaţii pe subgrupuri cu prezentare în tabelul
nr. 2. Scala şi procedura de evaluare este aceeaşi. Dar, tabelul cuprinde numai atitudinile
ucrainene directe pe subcategorii de persoane, faţă de grupurile etnice martor.
În cazul acestui grup ucrainean, putem observa cote maxime de auto-evaluare şi
apropiere faţă de propria comunitate pe toate subcategoriile sale de persoane, fără variaţii
semnificative. O cotă de auto-evaluare ceva mai redusă apare la cei cu studii liceale, dar tot
la o cotă de nivel ridicat de 24,54. Aceasta semnifică faptul că în rândul tuturor membrilor
305
există o reacţie puternică de identificare psihologică şi de aderenţă fermă la propria

comunitate. În privinţa hetero-evaluărilor în toate categoriile de persoane ale grupului
prezintă cote de apropiere mai ridicate întâi faţă de români, dar şi faţă de italienii localnici.
Pragul minim de apropiere faţă de români se află în rândul adulţilor în vârstă de 31-55 de
ani cu o cotă de 19,25; cel maxim la tinerii de sub 31 ani la o cotă de 24,85. Dar, distanţele
etnice faţă de români ale celor 2 generaţii de ucraineni sunt relativ mari. Ceea ce semnifică
şi o diferenţă de opinii, cu schimbări importante de mentalitate între cele 2 generaţii.
De asemenea, putem nota şi un interes surprinzător faţă de comunitatea italiană locală pe
subgrupe de femei, cu o intensitate la o cotă de 22,88 şi la adulţi, la o cotă de 20,25.
Faţă de alte comunităţi conlocuitoare, toate subloturile ucrainene s-au înscris în cote
ridicate de apropiere şi conlucrare. Respectiv, s-au înscris pe un registru de manifestare cu
caracter mediu spre intens pozitiv, peste cota de 12,5 a intervalului nostru de variaţie .
În cadrul grupului ucrainean dobrogean de la această atitudine pozitivă semnalăm o
excepţie faţă de comunitatea romilor. Indicele de contact social cel mai scăzut faţă de romi
este prezent la nivelul adulţilor în vârstă de 31-56 ani la o cotă de 8,50, cu o toleranţă ceva
mai ridicată în rândul persoanelor cu studii superioare, la o cotă de 11,66 ; şi aceste
distanţe etnice faţă de romi se găsesc tot pe intervalul de respingere, respectiv sub cota de
12,5 a intervalului de varianţă.
Tabelul nr. 2
ale grupului ucrainean faţă de ei şi faţă de grupurile etnice martor
stabiliţi prin reprelucrarea datelor variantei de Chestionar Bogardus 1995
Nr Sub- 1. 2. 3. 4. 5 6. 7 8. Ruşi –
cazuri categorii Ucraine. Români Arm. Greci Italie. Turci Tătari Romi Lipov
30 Indice
Ucrai. global 24,86 22,41 20,13 20,72 22,44 17,93 16,96 10,04 20,25
Pe sexe
17 Femei 24,72 21,11 19,55 20,16 22,88 16,72 15,22 8,94 18,22
13 Bărbaţi 25,oo 23,71 20,71 21,28 22,00 19,14 18,71 11,14 22,28
Pe
vârste
Sub
8 24,57 24,85 22,42 22,42 23,85 22,14 19,29 9,28 22,00
30 ani
Adulţi
13 31-55 25,oo 19,25 17,50 15,62 20,25 13,62 12,75 8,50 17,87
ani
Peste
9 24,80 24,20 20,oo 17,80 23,70 17,10 16,60 10,60 18,70
56 ani
Pe nivel
de studii
Sc. genl.
15 şi 25,oo 20,72 17,63 18,45 21,45 14,36 13,45 9,54 17,54
profes.
Studii
12 24,54 22,63 21,09 21,63 23,27 18,72 16,72 9.oo 20,07
liceale
Studii.
3 Post 25,oo 24,33 23,66 23,66 23,66 23,66 23,66 11,66 23,66
liceale
306
Mictat A.GÂRLAN
10.4. Diagnoze de trăsături şi valori etnice
În utilizarea unor instrumente de psihologe socială, până a ajunge la faza unor

diagnoze cu inferenţe diagnostice privitoare la diferite comunităţi este necesar a verifica
prin diferite procedee calitatea instrumentelor utilizate. În cazul de faţă, pentru
Chestionarul PPN –50 s-au realizat 50 teste T de semnificaţie pe eşantioane perechi (vezi
volumul Fundamentări metodologice în etnopsihologie, Mictat Gârlan, editura LUMEN, Iaşi,
2004). La aceste teste de semnificaţie, cu referire la datele grupului ucrainean, trebuie să
subliniem că toţi cei 50 de itemi ai acestui instrument s-au plasat la cota de semnificaţie p
< 0,05 ceea ce reprezintă un rezultat foarte bun. La testare în datele altor grupuri au apărut
şi itemi nesemnificativi. Astfel, putem spune că în cadrul analizelor noastre cu aceste
trăsături avem siguranţa că ele vor fi semnificative pentru întreaga comunitate studiată.
După introducerea datelor la calculator, etapele de procesare se realizează în trei
momente. În primul moment, din baza principală de date elaborată pe 9 comunităţi etnice
se extrage o bază secundară referitoare numai la comunitatea ucraineană pe 350 de cazuri.
Prelucrarea primară are în vedere o formatare a datelor, cu un mod de punere în pagină
după modelul chestionarelor utilizate. În al doilea moment, pentru obţinerea datelor de
auto-evaluare ,acelaşi soft de formatare se aplică numai pe grupul ucrainean cu 30 de
cazuri. În al treilea moment, pentru datele de retro-evaluare acelaşi program de prelucrare
se aplică pe fiecare din cele 8 grupuri martor, pentru datele privitoare la rubrica
comunităţii ucrainene. Astfel, pe principiul dublei perspective, din interevaluarea
grupurilor de cercetare din aceste etape de procesare vor rezulta 3 tipuri de profiluri :
- un profil integrat cu valoare de reper, rezultat din media aritmetică pe total
număr de cazuri, respectiv 350 în cercetarea de faţă
- un profil auto-evaluat, realizat din perspectiva ,,internă” a grupului ucrainean
pe total 30 de cazuri
- opt profiluri retro-evaluate realizate pe numărul de cazuri al fiecărui grup etnic
martor. Aceste date faţă de comunitatea ucraineană vor furniza perspectiva
,,externă”.
Pe baza profilului integrat, s-a realizat o scalare a itemilor de la trăsăturile modale
cele mai active cu media aritmetică cea mai ridicată, spre cele mai puţin active cu media
aritmetică cea mai scăzută. Etapa de ierarhizare a trăsăturilor modale este destul de
laborioasă şi are un caracter ,,manual”, spre deosebire de cele anterioare, unde se poate
aplica un soft de prelucrare automată a datelor. Această fază are un caracter manual pentru
că ierarhizarea trăsăturilor modale diferă în mod constant de la o comunitate la alta.
Aceste ,,coloane” de câte 50 de trăsături etnice ucrainene reflectă un cadru lărgit de
manifestări şi tipuri de reacţii etnice, existente în conştiinţa publică a zonei cu privire la
comunitatea cercetată, de la cele mai cunoscute şi mai active trăsături, plasate în prima
parte a tabelului, spre cele mai puţin active şi mai puţin cunoscute manifestări, plasate în a
doua parte. (vezi tabelele anexă acestui capitol).
Pe de altă parte, pentru o diagnoză mai largă de profiluri etnice este obligatorie
dezvoltarea unei analize structurale, întrucât valorizarea separată a unei trăsături în cadrul
307
unei cote cifrice simple nu oferă semnificaţii. O diagnoză corectă de profiluri se obţine
numai din ponderarea trăsăturilor pe ansamblul datelor recoltate. Redăm în continuare în
tabelul nr. 3 un extras semnificativ, cu primele 10 trăsături active din profilul etnic
ucrainean. Cadrul complet de rezultate al diagnozei de valori şi trăsături al acestei
comunităţi este prezentat în tabelele anexă la acest capitol, ordonat de la mediile aritmetice
cele mai ridicate din prima parte a tabelului, spre cele mai scăzute în a doua parte (vezi
anexele ). Pe prima coloană a tabelului sunt trecute mediile aritmetice reper ale profilului
integrat obţinute pe un eşantion cu 350 de cazuri. Ele sunt cele mai echilibrate pentru că
reprezintă trăsături modale rezultate din toate aprecierile referitoare la ucraineni şi la
respectivul item. Pe celelalte coloane se prezintă un suport mare de date comparative din
partea altor grupuri-martor pentru, confirmări, infirmări, verificări, validări pe fiecare item
în parte . La ucraineni dobrogeni, pe primele 10 locuri în cadrul profilului integrat apar –
în ordin, următoarele trăsături modale;
- credinţa religioasă cu o medie aritmetică de 4,37
- mândria cu o medie de 4,11
- tradiţionalismul la o medie de 3,90
- preţuirea propriei identităţii etnice, cu o medie de 4,01
- sentimentul istoriei, cu o medie de 3,83
- hărnicia, cu o medie de 3,67
- simţul frumosului, cu o medie de 3,67
- ataşamentul faţă de România, cu o medie de 3,63
- omenia, cu o medie de 3,58
- optimismul, cu o medie de 3,57
Tabelul nr. 3
Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la ucraineni
Profil Profil
Retro-evaluarea ucrainenilor dobrogeni pe fiecare
Profiluri ucrain. Auto-
Integrat Evaluat item de câtre grupurile etnice martor din zona de contact
Trăsături cazuri Ucrain. Român Arm. Grec Ital. Turc Tăt. Romi Ruşi
etnice 350 30 50 30 30 30 50 50 30 50
1. Credinţa 4,37 4,81 4,52 4,73 4,87 3,93 3,68 4,20 4,86 4,29
religioasă 1,10 0,40 1,09 0,78 0,35 1,46 1,41 1,23 0,44 0,91
2. Mândria 4,11 4,42 4,00 4,40 4,20 3,70 3,78 3,60 4,69 4,53
1,21 0,76 1,41 1,43 0,66 1,02 1,40 1,40 1,07 0,65
3.Tradiţionalisml 3,90 4,65 4,24 3,07 4,50 4,30 3,46 3,56 3,38 4,06
1,23 0,49 1,06 1,08 0,78 1,12 1,34 1,40 1,47 0,97
4.Preţuirea proprie 4,01 4,42 3,86 4,47 4,60 4,60 3,94 3,44 3,14 4,08
5. Sentimentul 3,83 4,45 3,52 4,37 3,83 3,80 3,52 3,42 4,38 3,86
istoriei 1,25 0,77 1,47 1,27 1,15 1,10 1,34 1,43 0,78 0,98
6. Hărnicia 3,67 4,71 3,32 3,63 3,97 3,77 3,34 3,36 3,00 4,20
1,25 0,53 1,24 1,50 0,85 1,22 1,29 1,43 1,07 0,91
7. Simţul 3,67 4,68 3,48 3,90 3,67 3,17 3,24 3,10 4,10 4,18
frumosului 1,20 0,79 1,23 1,30 0,96 1,15 1,22 1,18 1,01 0,93
8.Atasamentul 3,63 4,32 3,72 4,63 3,60 3,27 2,76 3,04 3,31 4,43
faţă de România 1,35 0,83 1,40 0,89 1,28 1,34 1,29 1,34 1,44 0,82
9. Omenie 3,58 3,76 4,47 3,87 3,23 2,76 2,62 2,97 4,31 4,84
1,26 1,06 1,04 1,04 1,19 1,08 1,16 1,05 0,87 0,37
10. Optimismul 3,57 4,13 3,68 4,37 3,83 3,27 3,14 2,84 3,38 3,92
1,25 1,12 1,15 1,07 0,91 1,08 1,34 1,38 1,47 0,86
308
Mictat A.GÂRLAN
În tabelul nr. 4 realizăm o comparaţie suplimentară dintre profilul ucrainean

integrat, obţinut pe 350 cazuri şi profilul ucrainean auto-evaluat obţinut pe 30 cazuri, în
care sunt comune numai 4 din 10 trăsături. După părerea noastră aceasta arată un mare
grad ridicat de subiectivitate din partea acestei comunităţi. De asemenea, în acest tabel
comparativ, constatăm diferenţe semnificative de valorizare. Astfel, în cadrul grupului
ucrainean, diferenţele principale de percepţie şi dezacord se referă la :
- toleranţa etnică, valoare foarte preţuită de ucrainenii din Dobrogea, aflată în
poziţia 1, dar absentă din primele zece poziţii ale profilului integrat, în care se
află la poziţia 16 (vezi tabelul din anexe)
- ospitalitatea, este a 2-a valoare apreciată în eşantionul ucrainean, dar puternic
contestată de toate celelalte grupuri etnice martor. La ucraineni această
dimensiune ocupă poziţia 25 absolut mediană în profilul integrat
- sentimentul naturii este a 3-a trăsătură apreciată, dar care în profilul integrat se
contestă caracterul dominant , aflându-se pe poziţia 13 de mare distanţă,
- capacitatea de evitare a conflictelor a fost auto-apreciată de grupul ucrainean la
poziţia 6, dar cu o puternică contestaţie în alte grupuri etnice martor, fiind
plasată în profilul integrat la poziţia 18.
Tabelul nr. 4
Studiu comparativ de trăsături modale ucrainene,
Extras de trăsături din Medii Extras de trăsături din profilul Medii Trăsături
profilul ucrainean integrat Aritm. ucrainean auto-evaluat Aritm. comune
1. Credinţa religioasă 4,37 1. Toleranţa interetnică 4,97 -
2. Mândria 4,11 2. Ospitalitatea 4.90 -
3.Tradiţionalisml 3,90 3. Sentimentul naturii 4,90 -
4. Preţuirea proprie identităţi etnice 4,01 4. Credinţa religioasă 4,81 X
5. Sentimentul istoriei 3,83 5. Hărnicia 4,71 X
6. Hărnicia 3,67 6. Capacitatea de evitare conflicte 4,71 -
7. Simţul frumosului 3,67 7. Simţul onoarei 4,71 -
8. Ataşamentul faţă de România 3,63 8. Simţul frumosului 4,68 X
9. Omenie 3,58 9. Tradiţionalismul 4,65 X
10. Optimismul 3,57 10.Curăţenia şi higiena 4,52 -
În acest fel, trăsături importante precum toleranţa etnică, ospitalitatea sau

capacitatea de evitare a conflictelor se exclud din cadrul ,,dominantelor de bază” ale
specificului ucrainean. În schimb, există un alt set de trăsături relativ pozitive, cum ar fi
ataşamentul faţă de România, preţuirea propriei identităţi, simţul frumosului sau
optimismul, pe care cele 8 grupuri etnice martor le atribuie ucrainenilor, chiar fără a fi
prezente în primele 10 auto-evaluări. De aceea, putem spune că pentru ucraineni există un
set dominant de 4 trăsături mai bine cunoscute, confirmate în toate cele 9 grupuri de
cercetare, plus 6 trăsături confirmate prin 8 grupuri martor.
Astfel, în profilul însuşirilor specifice acestei comunităţi ucrainene putem nota un set de trăsături
active şi fundamentale prin credinţa religioasă, hărnicia, simţul frumosului şi tradiţionalismul, cu
adăugarea ataşamentului faţă de România, preţuirea propriei identităţi, simţul frumosului, omenia şi
optimismul.În cadrul sistemului nostru metodologic menţionăm caracterul de unicat al acestui profil,
întrucât această configuraţie de trăsături nu mai apare la nici o altă comunitate.
309
Analiza cadrului comparativ pentru diagnoza trăsăturilor comunităţii ucrainene a

avut multe elemente de dificultate.
De pildă, prin poziţionarea în profilul integrat, pe primele locuri a tradiţionalismului şi
a credinţei confesionale, putem spune că ucrainenii sunt un neam profund religios care
apreciază în mod deosebit valorile credinţei ortodoxe. Aceste estimări rezultă atât din
frecvenţa medie ridicată pe totalul de 350 cazuri ale profilului integrat la o cota de 4,37 cât
şi din auto-evaluările majorate ale grupului ucrainean la o cota de 4,81. Credinţa confesională
cu caracter dominant la ucraineni este confirmată în tendinţele de supra-evaluare prezente
în 6 grupuri martor, respectiv de greci cu 4,87; de romi cu 4,86; de armeni cu 4,73; de
români cu 4,52; ruşii-lipoveni cu 4,29 şi de tătari cu 4,20. Unele tendinţe nesemnificative
de sub-evaluare a credinţei confesionale la ucraineni provin de la grupul italian la o cota de
3,93 şi de la cel turc la o cota de 3,68.
În privinţa hărniciei, auto-evaluările grupului ucrainean la o cota de 4,71 au fost mai
mari decât cele din totalul celor 350 cazuri ale profilului integrat la o cota de 3,67.
Menţionăm că în cadrul raporturilor etnice, tendinţele de supraestimare în procesele
de auto-evaluare au loc curent în orice comunitate, indiferent de mărimea ei. Din acest
punct de vedere, toate auto-evaluările la cote ridicate pot fi considerate normale.
Pe dimensiunea hărniciei, faţă de frecvenţa integrată din perspectiva externă a
acestei comunităţi, avem pe de-o parte confirmări prin supraevaluare din partea a 4
grupuri martor, iar pe de altă parte mai sunt şi 4 grupuri martor cu tendinţe de
subevaluare.
Astfel, în cazul hărniciei ucrainenilor, această calitate a fost apreciată la nivel
superior mai întâi de grupul ruşilor-lipoveni la o cota de 4,2o ; apoi al grecilor la o cota de
3,97 ; al italienilor cu 3,77 şi al armenilor la o cota de 3,63. (vezi tabelul din anexe Structura
ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la ucrainenii dobrogeni, la poziţia 6 a hărniciei, în
retro-evaluarea lotului armean se poate observa o abatere standard supraunitară, la o cotă
ridicată de 1,50 ceea ce poate însemna un grad mai ridicat de eterogenitate şi nesiguranţă
din partea acestui lot în formularea acestei atitudini faţă de ucraineni). Alte grupuri,
precum cele de tătari, cu retro-evaluări la o cota de 3,36 ; de turci la o cota de 3,34 ; de
români cu 3,32 şi de romi la o cota de 3,oo, prezintă aprecieri omogene, dar apropiate ca
alternativă de răspuns la treapta ,,pentru acord în mică măsură“.
În mod similar simţul frumosului la ucraineni ocupă o poziţie dominantă, cu o frecvenţă
integrată ridicată pe total eşantion la o cota de 3,67 şi un nivel ridicat de auto-evaluare de
4,68 . Această trăsătură a fost supra-evaluată de 4 grupuri martor cu sub-evaluare în alte 4
grupuri. Simţului frumosului la ucraineni este confirmat în retro-evaluările ruşilor-lipoveni la
o cota de 4,18 ; de romi la o cota de 4,10 ; de armeni la o cota de 3,90 şi de greci la o cota
de 3,76. Aceeaşi trăsătură la ucraineni este subevaluată în grupurile de români la o cota de
3,48; de turci la o cota de 3,24 ; de italieni la o cota de 3,17 şi de tătari la o cota de 3,10.
O situaţie asemănătoare o constatăm şi în cazul optimismului, dimensiune care a
prezentat o frecvenţă în profilul integrat pe total 350 cazuri la o cota de 3,57 – cu valoare
de reper şi o auto-estimare la o cota de 4,13. Şi această modală dominantă a prezentat la
ucraineni dificultăţi de estimare. Optimismul ucrainean a fost confirmat de 4 grupuri
martor dar şi subestimat de alte 4 grupuri. Astfel, grupurile de armeni la o cota de 4,37;
ruşi-lipoveni la o cota de 3,92 ; de greci cu 3,83 şi de români cu 3,68 prezintă tendinţe de
supra-evaluare. Pe când la cele de romi la o cota de 3,38 ; de italieni cu 3,27 ; de turci cu
310
Mictat A.GÂRLAN
3,14 şi de tătari la o cota de 2,84 au o tendinţă de subevaluare apropiată treptei de răspuns

,,acord în mică măsură“.
După opinia noastră, aceste oscilaţii nu infirmă structura de calităţi specifice a
minorităţii ucrainene. Ele sunt numai reacţiile unui grad mai redus de cunoaştere a lor de
către alte populaţii, combinată probabil şi cu mărimea mai modestă a acestei comunităţi de
cca. 4.ooo de persoane în zona noastră de cercetare.
În planul median al trăsăturilor intermediare la comunitatea ucraineană constatăm o
poziţionare de nivel 27 a profesionismului la o cotă de 3,38; o poziţionare de nivel 30 a
adaptabilităţii la o cotă de 3,32 sau o poziţionare de nivel 39 a spiritul întreprinzător la o cotă
de 3,18 care fiind foarte apropiate alternativei de răspuns ,,pentru acord în mică măsură“ ,
prin care le putem considera ca nesemnificative.
Dacă în planul primelor 10 trăsături dominante, între profilul integrat ucrainean şi
profilul autoevaluat avem un procent scăzut de percepţii comune, respectiv de 40 %
(întrucât numai 4 trăsături din 10 listate au fost comune) , în planul ultimelor 10 trăsături
subdominante, al celor de slabă manifestare, acest procent a urcat la 80 %.
O asemenea situaţie o prezentăm comparativ în tabelul nr. 5 în care au fost extrase
trăsăturile din profilul etnic ucrainean integrat alături de cele ale profilului etnic auto-
evaluat. Faptul că în planul atitudinilor subdominante, de slabă intensitate există un acord
ridicat pentru 8 din 10 trăsături listate, acest aspect poate semnifica că trăsăturile pasive au
fost mai uşor de sesizat, cel puţin în cazul acestei comunităţi, întrucât în mod evident
itemii cu mare pondere comună semnifică un grad mai ridicat de cunoaştere a lor.
În cazul acestui tabel nr. 5, ceea ce s-a recunoscut comunităţii ucrainene specific în
ambele perspective a fost slaba manifestare a capacităţii de iniţiativă şi a perseverenţei până la
finalizare. Şi în cazul acestei comunităţi, trebuie notat că nu toate subdominantele
constatate, respectiv manifestările de slabă intensitate pot fi considerate defecte. Astfel,
atitudinea scăzută de agresivitate etnică a ucrainenilor dobrogeni, alături de imitativitatea,
fatalismul sau scepticismul, la intensităţi la fel de scăzute şi larg confirmate în toate grupurile
de cercetare pot fi considerate însuşiri pozitive.
De asemenea, trăsături opuse ca prezenţa optimismului în primele 10 locuri, în
opoziţie cu cea a scepticismului pe ultimele 10 locuri, indică faptul că această distanţă a fost
percepută corect. La fel, prezenţa agresivităţii în poziţia 5o, la o cotă în profilul integrat de
2,38, în opoziţie cu cea de bunătate şi blândeţe, aflată în poziţia 31 la o cotă în profilul
integrat de 3,38, indică faptul că între itemii acestui instrument şi în condiţii mai dificile de
teren se poate obţine o distanţare suficientă care să acopere ariile mai largi ale unor
realităţi etnopsihologice.
Dacă pe baza datelor din profilul integrat, acceptăm la ucraineni poziţia 50 de
absenţă a manifestărilor de agresivitate etnică, care rămâne un indicator de bază al lipsei de
tensiuni din cadrul relaţiilor etnice, atunci, în egală măsură, suntem obligaţi să acceptăm şi
foarte slaba manifestare a trăsăturilor din zone limitrofe cum ar fi inventivitatea din poziţia
42 la o cotă de 3,09 sau capacitatea de iniţiativă din poziţia 43 la o cotă tot de 3,09.
O situaţie de mare dezacord se constată la slaba manifestare a spiritului comercial
ucrainean din poziţie 47 a profilului integrat la o cotă de 2,97, faţă de estimările auto-
evaluate aflate la o cotă de 4,19. La trăsătura spiritului comercial ucrainean avem 3 grupuri
martor, de ruşi-lipoveni la cota de 3,43; de greci la cota de 3,23 şi de turci la cota de 2,86;
au formulat estimări corespunzătoare treptei de evaluare : ,,pentru acord în mică măsură”.
311
Tabelul nr. 5
Studiu comparativ de trăsături modale ucrainene,
Extras de trăsături din Medii Extras de trăsături din profilul Medii Trăsături
profilul ucrainean integrat Aritm. ucrainean auto-evaluat Aritm. comune
41 Perseverenţa până la finalizare 3,14 1. Modernismul 4.16. -
42.Inventivitatea 3,09 2. Perseverenţa până la finalizare 4.16 X
43.Capacitatea de iniţiativă 3,09 3. Capacitatea de iniţiativă 4.10 X
44.Imitativitatea 3,03 4. Dominativitatea 4,10 X
45.Individualismul 3,01 5. Spiritul întreprinzător 4,06 -
46.Dominativitatea 2,99 6. Scepticismul 3,90 X
47.Spiritul comercial 2,97 7. Individualismul 3,90 X
48.Fatalismul 2,81 8. Imitativitatea 3,81 X
49. Scepticismul 2,65 9. Fatalismul 3,74 X
50.Agresivitatea 2,38 10. Agresivitatea 2,71 X
Tot în raport cu spiritul comercial al ucrainenilor în alte 5 grupuri martor s-au formulat
aprecieri chiar sub această cotă, respectiv în grupul românilor la o cotă de 2,82; al tătarilor
la cota 2,72 ; al italienilor la cota de 2,70 ; al romilor la cota 2,52 şi al armenilor la cota de
2,20 ; nivel de estimare care corespunde treptei de răspuns ,,nu sunt sigur “.
Ca urmare, lipsa de agresivitate etnică, a scepticismului, a fatalismului, a imitativităţii, dar şi a
lipsei de iniţiativă, a spiritului comercial, cu lipsa de perseverenţă până la finalizare, pot reprezenta a
doua direcţie de manifestare a specificului etnic la această minoritate. De notat că şi în cazul trăsăturilor
de slabă intensitate, modelul nostru de investigaţie reuşeşte să particularizeze manifestări etnice cu caracter
de unicat.
312
Mictat A.GÂRLAN
10.5. Analiza de stiluri etnice
Remarcăm anterior că analiza de item trebuie integrată unei diagnoze de factură

structurală, tocmai pentru că acest demers poate deveni excesiv de analitic.
În compensare, întocmirea unei matrice stilistice poate avea un caracter de sinteză, chiar
cu unele elemente de prognoză. Tehnica analizei de stil se bazează pe regruparea
trăsăturilor echivalente psihologic pe direcţia a 5 orientări, prin selecţia a 10 itemi din
chestionarul PPN-5o.
Concepţia şi ordonarea analizei de stil a reprezentat o fază premergătoare dintre cele
mai dificile, cadrul teoretic fiind elaborat de prof. Paul Popescu Neveanu în anul 1995.
Noi am continuat partea de prelucrare a Chestionarul PPN-5o împreună cu softul matricei
stilistice, după acelaşi model al analizei de item cu cele 3 tipuri de profiluri integrate, auto-
evaluate şi retro-evaluate. Pentru obţinerea profilului stilistic integrat, indiferent de
comunitatea la care se adresează, se procedează la un calcul de medie aritmetică şi abatere
standard, din 5 în 5 itemi pe toate cele 350 de chestionare în care a fost trecută respectiva
comunitate etnică, în cazul nostru pe toate datele / evaluările referitoare la ucraineni.
Pentru obţinerea profilului stilistic auto-evaluat, acelaşi ,,soft” cu acelaşi pas se aplică
numai la cele 30 de cazuri ale grupului ucrainean.
Pentru determinarea profilurilor stilistice retro-evaluate, acelaşi ,,soft” se aplică pe datele
fiecărui grup martor, dar numai la rubrica referinţelor despre ucraineni, prezente în
chestionare.
Notăm faptul că softul analizei de item este identic cu cel al analizei de stil şi
conform grilei Chestionarului PPN-50, deosebirea esenţială a softului de stil este numai
pasul de calcul din 5 în 5 itemi. Pe această cale obţinem matricea stilistică a ucrainenilor
dobrogeni determinată prin auto şi retro-evaluare, cu o prezentare finală în tabelul nr. 6
313
Tabelul nr. 6
Matricea stilistică a ucrainenilor dobrogeni determinată prin auto şi retro-evaluare
datele cuprind media aritmetică şi abaterea standard pe 5 trepte de intensitate
Profil Profil
Profilurile stilistice retro-evaluate ale
Stilistic Stilistic
Profiluri ucrainenilor dobrogeni rezultate din estimările
ucrain. Auto –
grupurile etnice martor din zona de contact
integrat evaluat
Stilurile de total Ruşi
cazuri Ucraineni Români Arm. Greci Italie. Turci Tăt. Romi Lipov
relaţionare
350 30 50 30 30 30 50 50 30 50
cu itemii lor
CULTURAL
5-10-15-20 3,51 4,36 3,45 3,87 3,82 3,28 3,11 2,98 3,08 3,94
25-30-35 1,2o 0,84 1,21 1,18 0,81 1,13 1,25 1,23 0,83 0,82
40-45-50
TOLERANT
1-6-11-16 3,44 4,34 3,31 3,89 3,67 3,35 3,04 2,86 3,03 3,89
21-26-31 1,23 0,8o 1,28 1,11 0,97 1,1o 1,21 1,23 1,03 0,93
36-41-46
AFECTIV
4-9-14-19 3,42 4,41 3,25 3,65 3,69 3,2o 2,99 2,86 3,13 3,97
24-29-34 1,24 0,73 1,25 1,29 1,oo 1,19 1,21 1,18 0,97 0,88
39-44-49
ACTIV
3-8-13-18 3,31 4,29 2,98 3,4o 3,63 3,28 3,02 2,84 2,86 3,81
23-28-33 1,18 0,8o 1,2o 1,37 0,91 1,07 1,17 1,2o 0,79 0,84
38-43-48
MORAL
2-7-12-17 3,25 4,35 3,17 3,5o 3,41 2,98 2,85 2,72 2,81 3,75
22-27-32 1,2o 0,77 1,21 1,22 0,99 1,08 1,13 1,16 0,97 0,92
37-42-47
La acest nivel de sinteză şi la minoritatea ucraineană remarcăm o matrice stilistică

similară cu cea a ruşilor-lipoveni. Respectiv o prevalenţă a stilului cultural şi tolerant pe
nivele superioare, cu un plan median pentru orientări stilistice afective şi cu slabe
manifestări pe ultimul plan pentru stilurile activ şi moral. Cu diferenţe specifice de la o
comunitate la alta. În ambele comunităţi stilistică culturală comună rezultă din prevalenţa
tradiţionalismului şi a credinţei ortodoxe în primele patru nivele valorice şi din poziţiile
apropiate la ceilalţi itemi. O notă de diferenţă între datele acestor grupuri (la care le putem
spune slave) se poate observa la itemul optimismulu,i cu o manifestare ceva mai vie şi mai
intensă în stilistica culturală ucraineană, prezent în poziţia 10, faţă de cea rusă din poziţia
12.
Aceleaşi similitudini şi în privinţa stilului tolerant prezent în ambele comunităţi pe
planul al doilea. Astfel, orientarea stilistică socială la ucraineni este similară cu cea a ruşilor-
lipoveni la nivelul unor dominante precum ataşamentul faţă de România şi ataşamentul faţă de
propria identitate etnică aflate la ambele comunităţi în primele 10 poziţii. La fel itemul
toleranţei, în profilul etnic integrat ucrainean ocupă poziţia 16, pe când ruşii-lipoveni ocupă
poziţia 15 .
314
Mictat A.GÂRLAN
Aceeaşi poziţie similară, dar mediană, constatăm în profilul etnic integrat din ambele
comunităţi şi la capacitate de comunicare cu sinceritate aflată în poziţia 37.
În privinţa stilului afectiv, acesta este prezent la ambele comunităţi pe al treilea plan.
În cadrul său, elementele de asemănare dintre ucraineni şi ruşi au la bază acelaşi simţ al
armoniei, frumosului şi mândriei prezente în primele opt poziţii la ambele comunităţi.
De asemenea, în planul afectivităţii generale, mai putem nota şi un acelaşi
amplasament al agresivităţii, în poziţia 50. Alte nuanţe de orientare afectivă cum ar fi
capacitatea de evitare a conflictelor au o poziţionare ceva mai ridicată la ucraineni
respectiv poziţia 18, faţă de cea a ruşilor-lipoveni unde această capacitate se află în poziţia
22.
În privinţa stilului activ, caracteristic muncii şi productivităţii, prezent pe al patrulea
nivel, ucrainenii şi ruşii-lipoveni se caracterizează prin aceleaşi manifestări restrânse în
planul mai multor orientări. De exemplu, spiritul întreprinzător la aceste comunităţi este o
trăsătură secundară, întrucât în ambele sisteme valorice, la ucraineni şi lipoveni ocupă
aceeaşi poziţie 39. La fel în privinţa spiritului comercial, altă dimensiune caracteristică stilului
activ, în profilul etnic integrat la ucraineni se află în poziţia 47 iar la ruşii-lipoveni se află în
poziţia 48.
La stilul moral, amintim că alunecarea generală a acestui stil într-un plan secundar de
restrângere a manifestărilor sale reprezintă o tendinţă general valabilă în toate comunităţile
cercetate. Din aceste motive notăm aceeaşi concluzie prezentată cu alte ocazii. După
opinia noastră, decăderea comportamentului moral reprezintă o situaţie generică, care nu
poate fi atribuită unei singure comunităţi. Cauza ei nu poate fi decât comună şi de
ansamblu, cu influenţe şi din partea tranziţiei globale a raporturilor valorice, în toate ţările
Europei de Est.
315
Tabelul nr. 7
Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la ucrainenii dobrogeni
Datele cuprind media aritmeticã si abaterea standard pe 5 trepte de intensitate
Profil Profil
Retro-evaluarea ucrainenilor dobrogeni pe fiecare item
Profiluri ucrain. auto-
de către grupurile etnice martor aflate în zona de contact
integrat evaluat
Trăsături total Ucrain Români Arm. Greci Ital. Turci Tătari Romi Ruşi
etnice 350 30 50 30 30 30 50 50 30 50
1. Credinţa 4,37 4,81 4,52 4,73 4,87 3,93 3,68 4,20 4,86 4,29
religioasă 1,10 0,40 1,09 0,78 0,35 1,46 1,41 1,23 0,44 0,91
4,11 4,42 4,00 4,40 4,20 3,70 3,78 3,60 4,69 4,53
2. Mândria
1,21 0,76 1,41 1,43 0,66 1,02 1,40 1,40 1,07 0,65
3,90 4,65 4,24 3,07 4,50 4,30 3,46 3,56 3,38 4,06
3. Tradiţionalismul 1,23 0,49 1,06 1,08 0,78 1,12 1,34 1,40 1,47 0,97
4. Preţuirea proprie 4,01 4,42 3,86 4,47 4,60 4,60 3,94 3,44 3,14 4,08
5. Sentimentul 3,83 4,45 3,52 4,37 3,83 3,80 3,52 3,42 4,38 3,86
istoriei 1,25 0,77 1,47 1,27 1,15 1,10 1,34 1,43 0,78 0,98
3,67 4,71 3,32 3,63 3,97 3,77 3,34 3,36 3,00 4,20
6. Hărnicia 1,25 0,53 1,24 1,50 0,85 1,22 1,29 1,43 1,07 0,91
7. Simţul 3,67 4,68 3,48 3,90 3,67 3,17 3,24 3,10 4,10 4,18
frumosului 1,20 0,79 1,23 1,30 0,96 1,15 1,22 1,18 1,01 0,93
8.Atasamentul 3,63 4,32 3,72 4,63 3,60 3,27 2,76 3,04 3,31 4,43
faţă de România 1,35 0,83 1,40 0,89 1,28 1,34 1,29 1,34 1,44 0,82
3,58 3,76 4,47 3,87 3,23 2,76 2,62 2,97 4,31 4,84
9. Omenia 1,26 1,06 1,04 1,04 1,19 1,08 1,16 1,05 0,87 0,37
3,57 4,13 3,68 4,37 3,83 3,27 3,14 2,84 3,38 3,92
10. Optimismul 1,25 1,12 1,15 1,07 0,91 1,08 1,34 1,38 1,47 0,86
11. Curăţenia 3,56 4,52 3,20 4,17 3,97 3,20 3,40 2,96 2,55 4,33
şi higiena 1,31 1,29 1,36 1,32 0,96 1,21 1,23 1,32 0,63 0,80
3,56 4,06 3,22 4,33 3,53 4,10 3,22 3,04 3,31 3,86
12.Solidaritatea 1,25 0,89 1,40 1,24 0,86 0,99 1,28 1,28 1,42 0,94
13. Sentimentul 3,53 4,90 2,84 4,07 4,17 3,20 2,98 2,84 3,17 4,31
naturii 1,30 0,40 1,25 1,31 1,05 1,24 1,23 1,26 1,04 0,65
14. Încrederea în 3,52 4,34 3,31 3,41 3,93 3,67 3,14 2,82 3,55 4,08
forţele proprii 1,22 0,72 1,39 1,30 1,01 1,21 1,28 1,34 0,74 0,76
3,51 4,00 3,38 3,80 3,73 3,50 3,28 3,30 2,69 3,94
15.Independenţa 1,28 1,13 1,40 1,37 1,05 1,22 1,40 1,47 0,76 0,92
16. Toleranţă 3,51 4,97 3,26 4,50 4,40 2,83 2,88 2,74 2,59 4,06
interetnică 1,31 0,18 1,14 0,90 1,07 1,26 1,14 1,29 0,73 0,92
3,51 4,87 3,61 3,69 3,79 3,31 2,96 2,40 3,21 4,24
17.Prietenia
1,37 0,34 1,30 1,07 1,24 1,17 1,35 1,43 1,50 0,80
18. Capacitatea de 3,48 4,71 3,46 4,03 3,87 3,37 2,74 3,02 2,55 3,98
evitare conflicte 1,24 0,64 1,22 1,27 1,17 1,22 1,08 1,22 0,63 0,99
19. Curajul 3,49 4,26 3,32 3,43 3,67 3,73 3,10 3,12 2,76 4,14
şi cutezanţa 1,16 0,77 1,10 1,25 0,88 1,17 1,30 1,30 0,79 0,74
3,47 4,29 3,30 3,83 3,67 3,07 3,06 2,80 3,90 3,88
20. Inteligenţa
1,21 0,64 1,30 1,37 1,15 1,28 1,24 1,34 0,56 0,75
3,46 4,71 3,26 3,47 3,77 3,57 2,94 3,08 2,86 3,86
21.Simţul onoarei 1,27 0,82 1,37 1,46 1,14 1,28 1,24 1,12 1,06 0,91
22. Realismul 3,45 4,06 3,78 3,97 3,60 3,07 3,42 2,66 2,55 3,90
1,26 1,06 1,28 1,33 0,81 1,36 1,26 1,14 0,63 0,77
23. Dispoziţia spre 3,42 4,13 3,34 4,07 3,60 2,73 3,24 3,12 2,90 3,76
întrajutorare 1,19 0,92 1,33 1,17 1,16 1,11 1,19 1,22 0,98 0,83
3,40 4,16 3,08 3,60 4,13 3,87 2,92 2,80 2,55 3,98
24. Ambiţia
1,21 0,78 1,26 1,43 0,90 1,11 1,28 1,12 0,63 0,75
3,40 4,90 3,36 3,27 3,77 2,67 2,78 2,64 3,24 4,27
25. Ospitalitatea 1,36 0,30 1,29 1,60 1,10 1,21 1,13 1,05 1,60 0,93
316
Mictat A.GÂRLAN

Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la ucrainenii dobrogeni
Datele cuprind media aritmeticã si abaterea standard pe 5 trepte de intensitate
Profil Profil
Retro-evaluarea ucrainenilor dobrogeni pe fiecare item
Profiluri ucrain. auto-
de către grupurile etnice martor aflate în zona de contact
integrat evaluat
Trăsături total Ucrain Români Arm. Greci Ital. Turci Tătari Romi Ruşi
etnice 350 30 50 30 30 30 50 50 30 50
26. Spiritul de 3,39 4,16 3,48 4,37 3,53 2,90 2,88 2,84 2,93 3,80
sacrificiu 1,17 0,90 1,20 1,10 0,90 1,16 1,06 1,18 1,00 0,87
3,38 4,35 2,98 3,43 3,80 3,33 3,18 2,90 2,90 3,88
27. Profesionalismul
1,17 0,88 1,27 1,22 0,92 0,99 1,21 1,20 0,98 0,88
28. Simţul 3,36 4,65 3,18 4,10 3,80 3,03 2,94 2,54 2,79 3,84
umorului 1,26 0,61 1,26 1,18 0,89 1,16 1,20 1,18 1,15 1,01
3,36 4,55 3,10 3,63 3,67 3,30 3,08 2,74 2,62 3,90
29.Onestitatea 1,17 0,52 1,20 1,45 0,84 0,84 1,26 1,07 0,82 0,90
3,32 4,23 3,34 3,23 3,67 3,23 3,02 2,64 2,59 4,08
30.Adaptabilitatea
1,20 1,02 1,24 1,19 1,03 1,14 1,17 1,19 0,73 0,79
31. Bunătatea 3,38 4,68 3,56 4,20 3,47 2,70 2,72 2,76 2,62 3,98
şi blândeţea 1,28 0,94 1,23 1,19 1,11 1,34 1,18 1,10 0,73 0,88
3,31 4,16 3,12 3,52 3,60 3,17 2,90 2,89 2,93 3,79
32.Modernismul 1,10 0,73 1,21 1,09 0,77 0,95 1,23 1,15 1,03 0,74
33. Disciplina 3,31 4,35 2,82 3,63 3,67 3,27 2,92 2,50 3,55 3,84
şi organizarea 1,18 0,88 1,02 1,54 0,88 1,11 1,10 1,07 0,78 0,87
34. Simţul 3,28 4,61 2,86 3,67 3,63 2,90 3,00 2,78 2,45 3,92
răspunderii 1,16 0,56 1,14 1,37 0,89 0,84 1,07 1,15 0,63 0,84
35. Tăria de 3,27 4,71 2,96 3,03 3,43 2,90 2,94 2,96 2,59 4,02
caracter 1,16 0,59 1,12 1,30 0,68 1,09 1,08 1,16 0,73 0,88
36. Supuşenie şi 3,27 4,32 3,44 3,90 3,27 2,77 2,96 2,52 2,93 3,61
obedienţa 1,21 0,94 1,09 1,09 1,01 1,07 1,26 1,20 1,03 1,00
37.Comunicativi 3,23 4,71 3,18 3,37 3,73 2,90 2,68 2,70 2,52 3,71
cu sinceritate 1,15 0,53 1,04 1,25 0,78 1,09 1,06 0,93 0,57 1,12
3,20 4,35 3,12 4,17 3,07 2,93 2,50 2,66 2,83 3,71
38.Spiritul critic 1,19 0,75 1,30 1,32 0,69 0,98 0,93 1,14 1,04 0,84
39. Spiritul 3,18 4,06 2,88 3,20 3,37 3,13 2,92 3,10 2,52 3,57
întreprinzător 1,08 0,73 1,24 1,24 0,96 0,86 1,19 1,16 0,57 0,74
40. Receptivitatea 3,15 4,32 2,88 3,40 3,73 3,10 2,74 2,52 2,31 3,78
la ideile altora 1,21 1,05 1,24 1,43 0,83 0,92 1,35 0,91 0,54 0,80
41. Perseverenţa 3,14 4,16 2,74 3,67 3,40 3,43 2,60 2,46 2,83 3,67
3,09 4,29 2,68 3,47 3,40 2,77 2,82 2,72 2,14 3,73
42.Inventivitatea
1,13 0,82 1,06 0,97 0,86 0,97 1,16 1,25 0,44 0,78
43.Capacitatea 3,09 4,10 2,66 3,33 3,57 3,10 2,92 2,42 2,55 3,59
de iniţiativă 1,19 0,87 1,35 1,49 0,77 1,21 1,19 0,99 0,63 0,84
3,03 3,81 2,92 3,23 2,73 2,83 2,82 2,98 2,62 3,35
44.Imitativitatea 1,18 1,08 1,28 1,14 0,91 1,23 1,17 1,29 1,29 0,88
3,01 3,90 3,08 3,23 3,10 3,07 2,60 2,36 2,62 3,49
45. Individualismul
1,22 1,11 1,37 1,72 0,92 1,23 1,07 1,05 0,78 0,89
2,99 4,10 2,63 2,90 3,30 3,17 2,59 2,04 2,93 3,84
46.Dominativitatea 1,25 0,90 1,30 1,23 0,95 1,05 1,17 1,14 1,03 0,83
47.Spiritul 2,97 4,19 2,82 2,20 3,23 2,70 2,86 2,72 2,52 3,43
comercial 1,06 0,83 0,90 1,03 0,90 0,95 0,99 1,20 0,69 0,74
2,81 3,74 2,90 2,37 2,57 2,47 2,70 2,46 2,69 3,29
48.Fatalismul
1,18 1,12 1,16 0,89 1,10 0,94 1,20 1,09 1,11 1,24
2,65 3,90 2,24 2,70 2,73 2,27 2,36 2,60 2,69 2,78
49. Scepticismul
1,04 0,98 1,02 1,02 0,91 0,83 0,78 1,11 0,71 1,01
2,38 2,71 2,18 1,47 2,17 2,53 2,72 2,22 2,83 2,51
50.Agresivitatea 1,20 1,27 1,22 0,90 1,32 1,25 1,09 1,02 1,04 1,28
317
Tabelul nr. 8
Model completat de Chestionar Bogardus – 1995
de o persoană de origine ucraineană
Localitatea Tulcea INSTRUCTIUNI: Vă rugăm să consemnaţi cum vă raportaţi
Judeţul Tulcea dvs. la diversele comunităţi etnice din Dobrogea. Aprecierile
Locul naşterii urban dvs. vor avea un caracter general, fără a vă referi la cei buni sau
Sexul bărbătesc la cei răi din cadrul lor. La fiecare întrebare veţi trece cifra unui
Vârsta 59 ani singur răspuns din 5 alternative posibile, astfel :
Stare civilă căsătorit 5 pentru acord în foarte mare măsură
Profesiunea învăţător 3 acord în mică măsură
Religia ortodox 2 pentru nu sunt sigur
Apartenenţa etnică ucrainean 1 pentru nu sunt de acord.
Ruşi
Intrebări Români Armeni Greci Ital. Turci Tătari Romi Ucra
Lipo.
V-aţi căsători
dvs. cu ? …..
II. Aţi fi de
acord
să aveţi prieteni
5 5 5 5 5 5 1 5 5
apropiaţi pe ? …
III. Aţi fi de
acord să fie
vecini de
5 5 5 5 5 5 1 5 5
locuinţa dvs.?
IV. Aţi admite
angajarea în 5 5 5 5 5 5 2 5 5
profesiunea dvs ?
V. Care
comunităţi etnice
aţi admite să
fie de aceeaşi
5 5 5 5 5 5 5 5 5
cu a dvs.?
VI. Aţi admite ca
unele comunităţi
locale să vină
şi vizitatori,
fără reşedinţă în
această regiune ?
VII. Care
comunităţi locale
aţi prefera să fie 4 4 4 4 4 4 2 4 4
date afară din
ţară ?
318
Mictat A.GÂRLAN
Tabelul nr. 9 Model completat de Chestionar PPN-50 o persoană ucraineană

Localitatea Tulcea, Jud. Tulcea, INSTRUCTIUNI: Chestionarul următor nu se mai referă la propria
Locul naşterii Urban, Vârsta 59 ani, persoană. Pe baza lui veţi aprecia ceea ce este tipic în toate aceste
Sexul Bărbătesc, Stare civilă Căsătorit, comunităţi. Pentru unii termeni vă rugăm să utilizaţi vocabularul anexat
Pregătirea şcolară Liceu, Se notează cu o singura cifră din 5 alternative posibile, respectiv: 5
Profesiunea Învăţător Religia Ortodoxă pentru acord în foarte mare măsură; 4 pentru acord în mare măsură; 3
Apartenenţa etnică Ucrainean. acord în mică măsură 2 pentru nu sunt sigur ; 1 pentru nu sunt de acord.
ITEMI SI COMUNITĂTI Români Arm Greci Ital. Turc Tăt. Romi Ruşi Ucra.
2. PRIETENIEA 5 5 5 5 5 5 2 5 5
5. MODERNISMUL 5 5 5 5 5 5 2 5 5
8. INDEPENDENŢA 5 5 5 5 5 5 2 5 5
9. OSPITALITATEA 5 5 4 5 4 4 2 4 5
15.OPTIMISMUL 5 5 5 5 5 5 5 5 5
17.SCEPTICISMUL 5 5 5 5 5 5 3 5 5
20.INTELIGENŢA 5 5 5 5 5 5 3 5 5
21.SOLIDARITATEA 5 5 5 5 5 5 5 5 5
22.SIMTUL ONOAREI 5 5 5 5 5 5 2 5 5
25. SPIRITUL CRITIC 5 5 4 4 4 4 2 5 5
28. PERSEVERENŢA 5 5 5 5 5 5 2 5 5
29.AGRESIVITATEA 4 4 4 4 4 4 5 4 4
32.OMENIA 5 5 4 4 4 3 2 4 5
34.SIMŢUL UMORULUI 5 5 5 5 5 5 5 5 5
35.REALISMUL 5 5 5 5 5 5 3 5 5
36 PREŢUIREA PROPRIEI IDENTITAŢI 5 5 5 5 5 5 5 5 5
37.FATALISMUL 5 4 4 4 4 4 2 4 5
39.AMBIŢIA 5 4 4 4 3 3 3 4 5
43.HĂRNICIA 5 5 5 5 5 5 3 5 5
44.MĂNDRIA 5 5 5 5 5 5 3 5 5
46.TOLERANŢA 5 5 5 5 5 5 5 5 5
47.ONESTITATEA 5 5 5 5 5 5 3 5 5
319
Bibliografie
Ion Ionescu Excursiune agricolă în Dobrogea în anul 1850, în traducerea

de la Brad lui Florin Mihăilescu, Analele Dobrogei, Constanţa, 1922
Dănescu Grigore Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Tulcea, Bucureşti, 1896
Ioan Mihaly Istoria comitatului Maramureş , Diplome
maramureşene din secolul XIV şi XV, Sighet, 1900
Mihai Ionescu Dobrogea în pragul secolului XX
Dobrogeanu Editura Atelierele grafice SOCEC, Bucureşti, 1904
Alexandru P. Arbore Aşezările lipovenilor şi ruşilor din Dobrogea
în Arhiva Dobrogei, vol. III, Bucureşti, 1920
Brătescu Constantin Populaţia Dobrogei, în Dobrogea 50 de ani de viaţă românească,
ediţia a II-a, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2003
Mihai Costăchescu Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, Iaşi, 1931
Ion Pătruţ Fonetica graiului huţul din valea Sucevei, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1957
Boлaн B. Kopбaн Зapyбiжнi Уkpaiнцi, Ed. Уkpaiнa, Kiev, 1991
(Bălan B. Corban) (Zarubijni ucrainţi, Ed. Ucraina, Kiev, 1991 )
Echim Andrei Condiţiile populaţiei din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării,
Editura Lex, Bucureşti, 1995
Gârlan A. Mictat Ucrainenii din România. Diagnoze de relaţii etnice şi specific naţional /
Die Ukrainer aus Rumänien. Diagnosen ethnischer Verhältnisse und das
Nationaspezifikum, în vol. Modele de convieţuire în Europa Centrală şi de Est
Editura Complexul Muzeal Arad, 2000
Tîrlogeanu Tinca Ucrainenii din Dobrogea – trecut şi prezent,
revista Steaua Dobrogei nr. 3/4 Constanţa, 1999
Pârâu Steluţa Dobrogea - coordonatele unei zone de locuire interetnică,
în revista Steaua Dobrogei, Casa Corpului Didactic Tulcea,
anul II, nr. 1 şi 6-8 / 2000, Tulcea
Viaceslav Kuşnir Ukrainţi za Dunaiem / Cultura tradiţională a ucrainenilor din Dobrogea,
Editura Hermes, Odesa, 2002
(lucrare în copie xerox la Biblioteca Judeţeană Tulcea)
Ion Robciuc Ucrainenii din România, în ziarul Curierul Ucrainean,
nr. 77 – 78 / 2002, Bucureşti
Serghei Hacman Relaţii interetnice în contextul colaborării dintre Ucraina şi România,
în volumul Procese şi contexte social - identitare la minorităţile din România,
coordonatori Jakab A. Zsolt şi Peti Lehel, Editura Kriterion şi
Editura Institutului pentru Studiul Problemelor Minorităţilor
Naţionale, Cluj, 2009
Ziarul Periodic în limba ucraineană al Uniunii Ucrainenilor din România,
Ukrainski Visnyk Bucureşti, 1990 – 2009
Ziarul Periodic bilingv al Uniunii Ucrainenilor din România,
Curierul Ucrainean Bucureşti, 1994 – 2009
320
Capitolul XI.
ÎN COMUNITATEA ROMILOR
11.1. Scurt istoric
Romii din România sunt o minoritate etnică atipică culturii şi civilizaţiei europene.
Deşi se afirmă absenţa studiilor privitoare la originea lor, romii reprezintă o comunitate
conlocuitoare bine cunoscută în orice ţară. În toate culturile europene există referinţe
despre romi încă din evul mediu. În România, asupra acestei comunităţi, primele studii de
valoare au fost efectuate de Mihail Kogălniceanu într-o lucrare cu titlul Esquisse sur l’histoire,
les moeurs et ls lanque des Cigains, apărută în anul 1837 la Berlin, scrisă în perioada de robie a
comunităţii. Cele mai sistematizate cercetări asupra lor apar în perioada interbelică, sub
semnătura lui George Potra şi Ion Chelcea. Primul publică în anul 1939 la Bucureşti
lucrarea Contribuţiuni la istoria ţiganilor din România. Lucrarea etnografică de mari dimensiuni
a lui Ion Chelcea, cu titlul Ţiganii din România, Monografie etnografică apare tot la Bucureşti în
anul 1944. După cel de-al doilea război mondial, studiile asupra romilor şi în general
asupra minorităţilor au fost abandonate. După anul 1990, avem o dezvoltare fără
precedent a studiilor despre romi. Dintre acestea semnalăm Ţiganii de la ignorare la îngrijorare
publicată în anul 1993 coordonată de Cătălin Zamfir şi Elena Zamfir şi lucrarea d-lui
Viorel Achim intitulată Ţiganii în istoria României apărută în anul 1998. la Bucureşti Cu toată
insuficienţa izvoarelor scrise, documente istorice despre ţigani pe teritoriul România au
apărut după perioada năvălirilor de popoare migratoare. Această opinie a fost larg
împărtăşită de N. Iorga în anul 1930 prin lucrarea Anciens documents de droit roumain, Paris-
Bucharest la pg. 22 – 23, potrivit căreia ,,ţiganii au ajuns în Principatele Române ca robi
tătari odată cu invazia tătaro-mongolă”. Dar, cu toată autoritatea marelui N. Iorga, teza
sosirii lor în Europa, numai prin nordul Mării Negre nu a fost suficientă, pentru că cei mai
mulţi ţigani provin din spaţiul sud-est european, iar în marea lor majoritate romii sunt
creştini în confesiune ortodoxă. Chiar dacă momentul creştinării ţiganilor nu se mai
cunoaşte, deşi în istoria lor toate neamurile şi-au marcat acest moment ca piatră de hotar,
acest eveniment nu se putea realiza decât printr-o gestaţie în zona balcano-bizantină a
Europei. Pe această teză, Frantz Miklosich (1873), prin analiza raporturilor dintre
neologisme şi arhaisme din limba ţiganilor, reface traseul istoric parcurs de ei din India,
Mesopotamia, Armenia, Asia Mică şi Balcani până în Europa Centrală. Aceeaşi opinie o
are şi Viorel Achim, care din izvoare greco-bizantine extrage cea mai veche confirmare a
denumirii etnice de athinganos rămasă până în prezent sub formă de ţigani. Autorul face
referire la scrisoarea Patriarhului de Constantinopole Gregorios II Kyprios din perioada
1283-1289 e.n. în care se amintesc taxele de şedere care trebuiau ridicate de către autorităţi
321
de la egiptieni şi aţigani numiţi de el athinganos sau atsinganos. Ulterior, vor fi pomeniţi în
anul 1348 în Serbia, în perioada de domnie a lui Ştefan Duşan. În Ţara Românească, sub
aceeaşi denumire de aţigani sunt menţionaţi pentru prima dată la 3 octombrie 1385,
într-un document slavon de cancelarie domnească. În acest document voievodul Dan face
o danie mănăstirii Sf. Anton din satul Jidoştiţa cu o moară, livadă şi 40 de aţigani. Dania de
împroprietărire a fost publicată în Documente privind Istoria României, veacul XIII, XIV şi XV.
Ţara Românească (1247-1300) Editura Academiei R.P.R. în anul 1955 nr. 22 la pag. 32-33.
Autorul observă că în neamurile românilor, instituţia robiei a avut un caracter de
import şi a apărut mai ales după invazia tătară şi numai în legătură cu ţiganii. Aceasta s-a
datorat faptului că în toată perioada orânduirii feudale ţiganii sosiţi în Europa au fost
preluaţi şi încadraţi ca robi atât de români, cât şi de alte popoare pe unde au migrat.
M. Merfea notează că, în sudul Dunării, în perioada Imperiului bizantin şi otoman, ţiganii
plăteau o taxă specială, fiind trecuţi în registrele de evidenţă ca aparţinători ai moşiilor, cu
un anume proprietar. Dacă treceau dintr-o ţară în alta, acest fapt nu le schimba cu nimic
destinul. Bulibaşii şi vătafii care aveau robi [ţigani] în supraveghere beneficiau de diverse
scutiri la plata obligaţiilor fiscale, pentru efortul de organizare a comunităţii lor.
În Principatele Române, perioada post fanariotă aduce un puternic curent de mentalităţi
înnoitoare, inclusiv pentru dezrobirea ţiganilor, la care vor adera toţi intelectualii generaţiei
paşoptiste. Dezrobirea ţiganilor, începută în Moldova prin boieri precum Costache
Conachi în anul 1834 sau în Muntenia prin I. Câmpineanu şi E.Bălăceanu în anul 1835 va
însemna o mare reformă constituţională, cu schimbări fundamentale pe direcţia
modernizării atât a românilor cât şi a romilor. Ca în toate statele europene şi în Principate
s-au manifestat opoziţii în problema dezrobirii, mai ales din partea Bisericii şi a
organizaţiilor mânăstireşti. Dar, paşoptiştii au reuşit să cultive la români un sentiment de
jenă morală faţă de vânzarea la piaţă a fetelor ţigănci prin acte publice, urmate de tot felul
de drame, crime şi omoruri. Acest îndelungat proces de emancipare al romilor s-a
desfăşurat pe durata mai multor legii începute în Moldova în anul 1844 pe vremea domniei
lui Mihail Sturza şi în Muntenia în anul 1847, în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu.
Dar, situaţia dezrobirii se va prelungi cu noi reglementări favorabile în timpul domnitorilor
Grigore Ghica în anul 1855 şi Barbu Ştirbei în anul 1856. Opoziţia puternică a bisericii
faţă de eliberarea ţiganilor se va încheia abia în timpul guvernării domnitorului Al. I. Cuza,
prin legea secularizării averilor mânăstireşti. Cu toate aceste avataruri, problema segregaţiei
rasiale în România s-a rezolvat mai uşor decât la alte popoare. Dacă amintim faptul că, în
acele timpuri, pentru abolirea sclavagismului negru americanii s-au încăierat într-un război
civil şi au fost la un pas de secesiune, putem spune că inteligenţa politică românească a
depăşit cu bine dificultăţile acestui moment. În acelaşi timp, dezrobirea romilor a deschis
un proces istoric de integrare şi asimilare a lor în societatea românească, care cu episoade
diferite a continuat până în prezent. Situaţiile de criză care, au mai apărut, precum cea a
deportării ţiganilor în Transnistria între anii 1942 -1944 , nu au fost o măsură populară.
I. Antonescu în cursul procesului ,,mari trădări naţionale” din 1946, şi-a asumat această
decizie personală sub influenţa autorităţilor germane. În România nu a existat o politică
elaborată de stat precum cea germană din Zigeunerpolitik faţă de romi, cu legi rasiale,
decădere din drepturi, gheto-uri de adunare, lagăre de muncă şi centre de exterminare.
,,Acţiunea Transnistria” a afectat o mică parte a acestei populaţii, cca. 20.000 de persoane
şi a fost repede sistată.
Cel mai semnificativ moment de emancipare l-a reprezentat procesul de
omogenizare socială din perioada comunistă, desfăşurat la cele mai ridicate cote de
322
sedentarizare, asimilare şi integrare socială. Pentru romi regimul comunist a avut un debut
furtunos. Iniţial, imediat după război a existat o perioadă de rechiziţionare forţată a
metalelor preţioase de la populaţie, şatre întregi de ţigani au mâncat bătaie pentru predarea
auretului la stat, fără a primi nici măcar o chitanţă. Dar ulterior, după anii 1953-1955,
raporturile româno-ţigăneşti au intrat într-o etapă pozitivă cu momente de istorie. Din
rândul romilor au fost promovate persoane cu răspundere în aparatul represiv ca miliţieni,
cadre militare şi de securitate. Alţii, datorită ,,originii sănătoase” au făcut carieră politică de
funcţionari publici în aparatul de partid şi de stat fiind promovaţi în toate regiunile ţării.
Au fost ani la rând în care personalităţi rome precum Petre Borilă sau Gheorghe Cioară,
ţineau paginile ziarului comunist Scânteia. După anul 1970 în România s-au desfiinţat
şatrele şi nomadismul cu sedentarizarea lor definitivă. De asemenea, ţiganii au primit locuri
de muncă, iar calitatea condiţiilor de trai s-a îmbunătăţit simţitor. În toată perioada
comunistă, ţiganii au ajuns să primească case la bloc în oraşe, chiar în zone centrale. În unele
regiuni din România, emanciparea romilor în perioada comunistă a luat un avans de
nebănuit. În zona Sibiului, cu acceptul autorităţilor, romii au ocupat în număr mare casele
şi terenurile istorice ale saşilor plecaţi în Germania, devenind a doua minoritate după
români, cu cel mai ridicat nivel de trai din rândul romilor din România. Ba chiar prin unele
măsuri pronataliste, prin alocaţii şi indemnizaţii oferite de regimului Ceauşescu familii
întregi de romi şi-au asigurat condiţii minime de trai. Adevărat este şi faptul că aceste
procese nu au avut un caracter etnic, pentru că ele nu s-au desfăşurat după un plan de
discriminare pozitivă. Ele s-au înscris în cadrul mai larg al decretelor comuniste, de aliniere
forţată a populaţiei la dictatura regimului. Dar ,pentru romi, efectele social-culturale ale
comunismului, cu caracterul lor benefic nu pot fi ignorate, cu toate acuzele de asimilare
etnică. După anul 1990, procesul emancipării a continuat în acelaşi ritm cu un plus de
manifestări. Este perioada când ţiganii au format o elită politică, surprinzător de repede
acceptată, pe baza căreia s-a constituit Partida Romilor care nu a fost o simplă denumire
electorală. Această organizaţie foarte repede a devenit un fapt politic, fără precedent în
istoria lor. Dar, noua denumire a fost cultivată de liderii lor şi răspândită mai ales în medii
politice. Ea este cea care a impus denominalizarea ţiganilor în romi , eveniment fără
precedent şi fără echivalent european. toate ţările europene, aceste comunităţi indiferent
cum s-ar denumi, respectiv de ţigani în România, Ungaria sau Bulgaria, de zigeuner în
germană, tsiganes în franceză, gitanos în spaniolă sau gypsi în engleză, în aceste denumiri
toate popoarele recunosc acelaşi neam de ţigani. În cazul liderilor există intenţia vădită,
chiar onorabilă, că dacă se va schimba denumirea s-ar putea schimba ceva şi din caracterul,
imaginea, poate chiar din condiţia lor socială. Dar aici există o iluzie. Pentru că imaginea şi
mai ales condiţiile de existenţă ale unui neam nu se schimbă prin nominalizare. Orice
popor îşi conservă imaginea prin descendenţa seculară a unui set de aptitudini, talente,
calităţi şi defecte pe care le poartă şi le transmit din tată în fiu. Denumirea neamului nu
este nici pozitivă, nici negativă. În limba română, denumirea de ţigan nu a fost niciodată
peiorativă. Numai calităţile şi defectele asociate în manifestări recunoscute, pot schimba
balanţa morală a unei identităţi etnice spre bine sau rău. Stigmatizarea şi marginalizarea
ţiganilor, pentru care unii liderii solicită discriminare pozitivă este o problemă rezultată din
comportamentul social şi moral al acestei comunităţi. Pe de altă parte, această tentativă de
renominalizare, poate însemna un fenomen de mare ambiţie spre schimbare, integrare,
poate chiar un moment de maturitate şi ruptură faţă de trecut. Numai faptul că au liderii
lor, au reuşit să convingă organisme internaţionale de necesitatea unor fonduri pentru
eradicarea analfabetismului sau a sărăciei este un mare semnal moral şi pozitiv. Aceasta
323
este o dovadă că ţiganii de ieri, romii de astăzi, au intrat într-o nouă fază într-o altă generaţie,
prin care şi-au găsit un drum, dar şi o nouă responsabilitate. Este evident că această
minoritate nu are omogenitatea specifică naţiunilor europene iar redefinirea ei va fi o
mişcare pe termen lung.
După anul 1993, s-a înfiinţat şi un Oficiu pentru Romi, organism guvernamental
pentru coordonarea unor departamente ministeriale (cu posturi pentru inspectori romi în
Direcţiile de muncă şi protecţie socială din Ministerul Muncii, în Direcţia generală pentru
învăţământul minorităţilor naţionale, la ministerul sănătăţii, etc). De asemenea, în rândul
acestei comunităţi a apărut o largă mişcare asociativă. În România anului 2000 erau
înscrise peste 100 de asociaţii rome în toate judeţele ţării din care 3 şi în Dobrogea,
respectiv : Federaţia etnică a romilor din România cu sediul la Mangalia , Asociaţia Înfrăţirea şi
Uniunea Romilor din Judeţul Constanta, ambele cu sediul la Constanţa. Chiar dacă din aceste
asociaţii numai cca. 20 % sunt active, chiar şi acest procent este semnificativ.
Dar, în mod cert, trăsături specifice identităţii etnice a ţiganilor nu sunt nici limba şi
nici opţiunea confesională. La Recensământul din 1992, pe criteriul limbii materne numai
40,9 % s-au declarat ţigani. Restul de 54,3% au declarat drept limbă maternă lb. româna,
4,7 % au declarat limba maternă lb. maghiară, există şi ţigani sârbi, turci, unguri, etc.
Ca urmare, din punct de vedere lingvistic romii din România se găsesc într-o fază foarte
avansată de asimilare. În această minoritate din România, dar şi de peste tot în lume, nu a
existat niciodată o conştiinţă etnică de grup. Se poate constata o solidaritate de familii, de
clanuri, cu tot atâtea rivalităţi între ele, dar pe ansamblul populaţiei rome, o solidaritate
etnică nu există. Periodic, se încearcă în privinţa lor studii asupra identităţii etnice.
În condiţiile în care limba, credinţa confesională, conştiinţa de grup, sunt trăsături slabe,
este dificil a se stabili diferenţe de identitate etnică, comparabile cu alte neamuri. Putem
identifica la ţigani un mod comun de supravieţuire din resurse marginale, o anume
strategie tradiţională de viaţă, cu nomadism şi trai fără perspective sau o conştiinţă a
discriminării sociale.
324
11.2. Structura grupurilor de cercetare a romilor (ţiganilor)
Ca pe tot parcursul cercetării a existat un mare efort pentru formarea grupului de

romi, cu dificultăţi apărute din perspective diferite. Pe de-o parte cifrele oficiale la nivelul
anului 1995 pentru romii din Dobrogea sunt surprinzător de mici. De exemplu, din
statisticile Recensământului din anul 1992 cu privire la romi, judeţul Tulcea numără 1313
persoane din care pe localităţi, la Măcin s-au înregistrat 358 persoane, la Isaccea numai 12;
la Babadag numai 2 iar la Sulina numai una. La fel, în judeţul Constanta ele sunt de numai
4620 persoane rome, din care în oraşul Constanţa – 2251, în Basarabi – 131, în Cernavodă
– 137, în Eforie – 136, în Hârşova – 175, în Mangalia – 24, în Medgidia – 309, în
Năvodari – 227, în Negru Vodă – 30, în Techirghiol – 37, iar în Ovidiu – 49. Dar trebuie
de notat şi faptul că datele demografice consemnate sunt relative, mai ales în cazul
romilor, întrucât acestea diferă foarte mult de la un Recensământ la altul. Pe de altă parte alt
aspect important este că indiferent de cifrele oficiale această comunitate este bine
cunoscută pe plan local, în toate stratificările ei. În Dobrogea, ca în toată România, există
vizibilă o categorie superioară a romilor muzicanţi, cu manifestări mai ales pe litoral,
prezente în fiecare sezon estival. Un alt nivel este cel al romilor cu oarecare afaceri
(pe domenii de fiare vechi, aluminiu, chiar samsari în comerţul cu animale) care nu au
auzit de taxe şi impozite la stat şi nu le-au plătit niciodată, dar sunt recunoscuţi ca mici
întreprinzători în aceste produse. Aceste două subcategorii ale romilor muzicanţi şi de
afaceri au fost cele mai utilizate în cercetarea de faţă. La un alt nivel mediu, mai există o
întreagă categorie a romilor tarabagii, obligatoriu urbană, prezentă în comerţul ambulant
cu răspândire în toate târgurile şi pieţele din România. De asemenea, mai putem nota şi o
ultimă categorie a celor aflaţi în sărăcie extremă, nicăieri înregistraţi, care nici măcar acte
de identitate nu au şi din care se recoltează majoritate a infractorilor din această
comunitate. Iar aceste patru categorii sunt bine cunoscute în rândul populaţiei, în toate
manifestările lor. În asemenea condiţii, într-o minoritate cu cel mai redus nivel cultural,
este foarte greu de găsit romi cu cel puţin 7 clase, capabili de evaluări pertinente, atât faţă de
minoritatea lor, cât şi faţă de cele conlocuitoare. În acest sens, un sprijin important în
recoltarea datelor noastre de teren l-a avut organizaţia Partida Romilor, cu filialele ei din
Constanţa şi Tulcea, faţă de care ţinem să mulţumim în mod deosebit. Totuşi şi cu acest
sprijin, pentru cele 30 de cazuri proiectate a fost necesară anchetarea a cca. 80 persoane,
din care 50 chestionare s-au anulat din diferite motive de inadecvare (incomplete,
completate pe sărite, procent mare de răspunsuri la treapta ,, nu sunt sigur”, etc). Cu mari
dificultăţi s-a constituit grupul romilor de referinţă cu următoarea distribuţie :
- 13 cazuri din oraşul Constanţa,
- 10 cazuri din oraşul Tulcea,
- 2 cazuri din comuna Castelu,
- 1 caz din oraşul Babadag,
- 1 caz din oraşul Medgidia,
- 1 caz din comuna Cobadin,
- 1 caz din comuna Greci,
- 1 caz din comuna Murighiol.
325
Abia la studiul acestei comunităţi, cu mari dificultăţile de conturare a elementelor de
specific etnic, se vede cel mai bine importanţa şi necesitatea constituirii grupurilor de
cercetare martor, rolul lor fiind tocmai de validare a evaluărilor din chiar momentul
investigaţiilor de teren.
Astfel, pe acelaşi principiu al dublei perspective, această comunitate a fost retro-
evaluată de un subgrup de asigurare, amplasat pe cât posibil în aceleaşi localităţi ale grupului
de referinţă, compus din 253 persoane, respectiv :
- 89 cazuri din oraşul Constanţa,
- 85 cazuri din oraşul Tulcea,
- 20 cazuri din comuna Cobadin,
- 19 cazuri din oraşul Medgidia,
- 11 cazuri din comuna Babadag,
- 18 cazuri comuna Greci,
- 11 cazuri comuna Murighiol.
Acest număr de 253 formulare, plus cele 67 cazuri din celelalte localităţi dobrogene
au format ceea ce numim structura grupurilor martor pentru studiul comunităţii romilor,
constituit din români, armeni, greci, italieni, tătari, turci, ruşi-lipoveni şi ucraineni. Ca mod
de administrare a instrumentelor aplicate, oferim în anexe două modele de Chestionare
completate de acelaşi subiect rom.
11.3. Analiza relaţiilor etnice ale romilor dobrogeni
La Chestionarul Bogardus în varianta aplicată de noi, fără a reveni asupra modului

de prelucrare a datelor, întrucât explicaţii au mai fost prezentate şi cu alte ocazii, pentru
partea de prezentare şi de înţelegere a rezultatelor privitoare la grupului rom sunt necesare
precizări asupra modului de ordonare a indicatorii utilizaţi.
În tabelul nr. 1, aceşti indicatori sunt de trei feluri şi provin din trei categorii de
atitudini, cu localizare pe rândul VII şi coloana VII , toate cu referire la comunitatea romă
astfel:
- pe diagonală s-a marcat indicele de auto-evaluare al grupului rom prezent la o cotă
medie de 24,50, care reprezintă gradul de apropiere al grupului de referinţă
rom faţă de comunitatea sa. În studiul grupului acest indice rom auto-evaluat
este la cota maximă cu valoare de reper
- pe orizontala VII sunt trecuţi indicii de hetero-evaluare, care reprezintă atitudinea
grupului rom faţă de comunităţile etnice dobrogene
- pe coloana VII sunt trecuţi indicii de retro-evaluare, respectiv atitudinile cu
distanţele sociale ale celor 8 grupuri martor, faţă de comunitatea romă.
În acest montaj, grupul rom oferă date din perspectivă internă, iar grupurile martor
regionale oferă date din perspectivă externă.
Prin aplicarea chestionarului, plaja de variaţie a răspunsurilor a fost de la 5 la 25 de
puncte. În această plajă cotele la valori mari semnifică intensitatea gradelor de apropiere,
iar cotele la valori mici semnifică intensitatea gradelor de îndepărtare. În planul distanţelor
directe, grupul rom a prezentat o apropiere maximă, întâi faţă de propria comunitate la o
cotă de 24.50. Evident că, această cotă ridicată de adeziune a romilor se va manifesta faţă
326
de tot ce înseamnă comunitatea lor, cu atitudini de ataşament ridicate faţă de tradiţiile,
obiceiurile, modul lor de trai.
Pe orizontala VII se prezintă indicii de heteroevaluare ai grupului de romi, cu
distanţele directe faţă de alte comunităţi. Astfel, grupul rom a prezentat cea mai ridicată
apropiere întâi faţă de români la o cotă de 23,1o; apoi faţă de greci la o cotă de 20,4o; faţă
de armeni la o cotă de 20,26, faţă de italieni la cota de 21,1o; faţă de ucraineni la cota de
18,8o şi faţă de tătari la cota de 18,73. În estimările grupului rom, cele mai scăzute cote de
apropiere s-au manifestat faţă de comunitatea ruşi-lipoveni la cota de 18,66 şi faţă de cea
turcă la o cotă de 17,76. O primă observaţie constă în faptul că toate aceste atitudini
directe ale romilor sunt peste jumătatea pozitivă a intervalului nostru de varianţă.
Intervalul respectiv reprezintă distanţe sociale normale, fără semnificaţie potenţială.
Facem această menţiune pentru că, cu totul altfel se prezintă distanţele etnice
reciproce, rezultate din retroevaluarea grupurilor martor, cu indici de prezentare pe
coloana VII. Astfel, cea mai mare apropiere faţă de romi este prezentă în grupul armenilor
la o cotă de16,oo. Urmează grupul tătar cu o cotă de 12,5o; al turcilor cu o cotă de 11,85;
al ruşilor-lipoveni cu o cotă de 1o,o6; al ucrainenilor la o cotă de 1o,o6 şi al românilor la o
cotă de 9,96. Cele mai scăzute cote de apropiere faţă de ţigani s-au remarcat în cazul
italienilor, la o cotă medie de 8,6o şi al grecilor la o cotă 8,17, aceşti indici fiind la cele mai
mici cote de ,,apropiere” din toate grupurile cercetate. În cadrul plajei noastre de varianţă,
toate cotele aflate sub media de 12,50 reprezintă atitudini problematice, cu riscuri
potenţiale de conflict.
Tabelul nr. 1
între comunităţi etnice dobrogene, cu referite la romii dobrogeni,
dobrogene Români Armeni Greci Italieni Turci Tătari Romi Lipoveni Ucra.
I
24,46 18,46 16,06 20,20 17,37 16,41 9,96 15,92 16,65
Români
II
24,62 24,82 23,60 23,38 18,67 16,67 16.00 19,43 19,56
Armeni
III.
23,89 18,89 24,11 18,75 14,79 15,68 8,17 16,20 15,86
Greci
IV
23,83 17,20 19,60 24,43 16,10 14,93 8,60 14,86 15,86
Italieni
V
19,23 16,o5 16,61 17,20 23,88 22,35 11,85 15,31 15,28
Turci
VI
20,27 17,26 16,19 17,43 23,69 24,53 12,50 14,69 14,83
Tătari
VII
23,10 20,26 20,40 21,10 17,76 18,73 24,50 18,66 18,80
Romi
VIII Ruşii -
23,36 20,04 20,72 20,86 18,38 19,94 10,06 24,42 22,14
Lipoveni
IX
22,41 20,13 20,72 22,44 17,93 16,96 10,04 20,25 24,86
Ucraineni
Cu excepţia grupului armean, toţi indicii de distanţă etnică s-au plasat până la
jumătatea intervalului de varianţă, respectiv sub 12,50. Toate cotele de distanţă se află
numai pe sensul de respingere al acestei comunităţi. Astfel, din 8 grupuri martor, numai
una a avut o atitudine de apropiere, iar 6 grupuri martor au prezentat atitudini de
327
respingere faţă de romi, cu o totală lipsă de reciprocitate a relaţiilor etnice din jurul
comunităţii rome.
În mod suplimentar, s-a realizat un studiu de aprofundare a atitudinilor directe ale
romilor pe subcategorii de populaţie cu date ordonate în tabelul alăturat. Tabelul nr. 2
realizat pe subgrupuri de romi, cuprinde numai indicii din perspectivă internă, respectiv de
auto-evaluare pe prima coloană şi de hetero-evaluare faţă de alte comunităţi pe celelalte
coloane.
Tabelul nr. 2
din grupul romilor, faţă de ei şi faţă de grupurile etnice martor,
stabiliţi prin prelucrarea datelor Chestionarului Bogardus 1995
Nr. Sub- 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
caz. categorii Romi Români Arm. Greci Italie Turci Tătar Ruşi Ucra
30 Indice
romi global 24,50 23,10 20,26 20,40 21,10 18,76 18,73 18,66 18,80
Pe grupuri de sex
5. Femei 24,66 23,83 19,66 19,66 19,83 18,33 18,33 18,00 18,16
25. Bărbaţi 24,45 23,16 20,41 20,58 21,41 18,87 18,83 18,83 18,95
Sub
3. 23,33 21,66 18,66 19,oo 20,33 17,33 17,33 17,33 18,00
30 ani
Adulţi
23. 31-55 25,oo 23,15 20,50 20,55 21,05 18,75 20,05 18,85 18,95
ani
Peste
4. 25,oo 23,57 20,28 20,57 21,57 19,57 19,57 18,71 18,71
56 ani
Pe grupe de studii
Sc.gen.
23. 24,77 22,72 20,09 20,27 21,04 18,36 19,54 18,09 18,27
şi profes.
Studii
6. 25,oo 24,oo 20,57 20,57 20,71 19,57 19,42 19,85 20,oo
liceale
St. post
1.
liceale 25,oo 25,oo 22,00 22,oo 25,oo 23,oo 23,oo 23,oo 23,oo
În atitudinea faţă de propria comunitate, indicele global al romilor a fost de 24,50.

Pragul cel mai scăzut de adeziune, la o cota de 23,33 s-a înregistrat la categoria persoanelor
sub 30 ani. Dar s-au înregistrat multe praguri maxime la adulţi (25,oo); pentru persoanele
în vârstă de peste 56 de ani (25,oo) ; la cei cu studii liceale (25,oo) şi la cei cu studii post
liceale (25,oo). Indici la fel de mari s-au constatat şi în atitudinile de hetero-evaluare, care
nu au coborât sub 17,33. Aceasta poate fi dovada unui interes sporit pentru contact şi
chiar de identificare psihologică, în special faţă de români. Faptul că indicii raportaţi la alte
neamuri sunt estimaţi la o cotă ridicată, până la nivelul indicilor reper de auto-evaluare, în
accepţiunea noastră poate avea şi alte semnificaţii, respectiv o dorinţă activă de ieşire din
comunitatea lor, împreună cu un efort de integrare în alte comunităţi.
328
11.4. Analiza de valori şi trăsături etnice
În diagnoza trăsăturilor etnopsihologice ale comunităţii rome, trebuie să amintim un

reper important prin testul T de semnificaţie aplicat pe eşantioane perechi şi pe toate cele
50 de trăsături ale Chestionarului PPN–50. La aceste teste de semnificaţie, cu referire la
datele grupului de romi, trebuie să subliniem că toţi cei 50 de itemi ai instrumentului s-au
plasat la cota de semnificaţie p < 0,05. Prin acest rezultat foarte bun (faţă de alte
comunităţi unde cu acelaşi instrument au apărut şi itemi nesemnificativi), într-o altă
interpretare putem spune că în cadrul analizelor cu aceste trăsături concludente, avem
siguranţa că ele vor fi semnificative pentru întreaga comunitate studiată. De asemenea,
procentul ridicat de trăsături semnificative s-a realizat:
- prin alegerea persoanelor cu bună cunoaştere a comunităţilor locale,
- prin eliminarea chestionarelor cu peste 50 % răspunsuri ,,nu sunt sigur”,
- anexarea unui vocabular explicativ pentru toţi termenii din chestionar ,
- administrarea explicită a instructajelor cu epuizarea itemului, pe orizontală,
- scalarea identică pe 5 trepte de evaluare în ambele chestionare care a
simplificat procedura de administrare.
La un volum atât de mare de date, care se adună identic la fiecare comunitate
studiată, pentru comparabilitatea rezultatelor trebuie ordonat un cadru sinoptic. În mod
evident, pot exista mai multe proceduri, dar noi o recomandăm pe cea de faţă. În primul
moment, din baza principală de date elaborată pe 9 comunităţi etnice, se extrage o bază
secundară referitoare numai la datele comunităţii rrome pe 350 de cazuri. În al doilea
moment, cu acelaşi soft se extrag datele de auto-evaluare ale grupului rom pe 30 cazuri.
În al treilea moment, tot cu acelaşi soft se extrag datele de retro-evaluare a romilor de
către cele 8 grupuri martor. Astfel, din prelucrările respective vor rezultă 3 tipuri de
profiluri:
- un profil rom integrat rezultat din media aritmetică pe total cazuri, respectiv
350
- un profil rom autoevaluat rezultat din media aritmetică pe 30 de cazuri
- 8 profiluri rome retro-evaluate ale celor 8 grupuri etnice martor.
Toate aceste momente nu se pot realiza decât pe calculator, pe baza unor programe
de prelucrare automată a datelor, cu referite numai la mediile aritmetice şi abaterile
standard. Pe baza profilului rom integrat, a doua etapă pe care o recomandăm a fi făcută
,,manual” este de ierarhizare a trăsăturilor de la mediile cele mai ridicate spre cele mai
scăzute. Astfel, pe baza cotelor şi a denumirii trăsăturilor din profilul rom integrat se vor
ierarhiza toate celelalte profiluri etnice rome atât auto cât şi retro-evaluate. Fără această
procedură nu este posibilă compararea câmpului foarte mare de date rezultate.
Oferim în anexele acestui capitol tabelul cu structura ierarhică de trăsături etnice
auto şi retro-evaluate la romi, precum şi un extras cu primele 10 trăsături rome, cu caracter
dominant, în tabelul nr. 3. Evident, toate profilurile oferă asigurări pentru o analiză
comparată cu interverificarea trăsăturilor obţinute, mai ales sesizarea diferenţelor specifice.
Pe de altă parte o corectă diagnoză se obţine numai din ponderarea trăsăturilor în
ansamblul datelor studiate.
329
Astfel, pe primele 10 locuri din profilul integrat al romilor pe total număr de cazuri
au rezultat următoarele trăsături :
- tradiţionalismul la o cotă de 3,76
- agresivitatea, la o cotă de 3,75
- preţuirea propriei identităţi etnice, la o cotă de 3,64
- spiritul comercial, la o cotă de 3,62
- adaptabilitatea, la o cotă de 3,29
- optimismul la o cotă de 3,48
- mândria, la o cotă de 3,31
- solidaritatea, la o cotă de 3,16
- individualismul, la o cotă de 3,13
- ambiţia, la o cotă de3,06.
Tabelul nr. 3
Structura ierarhică de trăsături etnice auto şi retro-evaluate la romii dobrogeni
Profil Profil
Retro-evaluarea romilor din Dobrogea pe fiecare
Profiluri Romi auto-
item de către grupurile etnice martor din zona de contact
integrat evaluat
Trăsături total Romi Român Arm. Greci Itali Turci Tătari Ruşi Ucr.
etnice 350 30 50 30 30 30 50 50 50 30
1.Tradiţionalism 3,76 4,97 4,00 3,63 3,43 3,67 3,16 3,52 4,00 3,77
1,55 0,19 1,54 1,75 1,74 1,69 1,58 1,67 1,26 1,33
2. Agresivitatea 3,75 2,31 3,06 4,60 4,03 4,67 3,86 2,72 4,59 4,39
1,55 1,20 1,60 1,13 1,22 1,03 1,44 1,68 1,00 1,15
3.identităţi etnice 1,66 0,87 1,75 1,22 1,77 1,85 1,70 1,79 1,41 1,50
4. Spiritul 3,62 4,86 3,60 1,53 3,73 3,70 3,82 3,46 3,98 3,68
comercial 1,56 0,44 1,53 0,94 1,74 1,37 1,27 1,70 1,28 1,58
5.Adaptabilitatea 3,29 4,00 3,58 3,83 3,43 2,77 3,36 2,40 3,33 3,23
1,63 0,46 1,60 1,56 1,74 1,76 1,50 1,59 1,66 1,84
6. Optimismul 3,48 4,52 3,40 4,17 3,03 3,07 3,60 2,44 3,65 4,00
1,55 0,57 1,59 1,42 1,65 1,41 1,60 1,62 1,30 1,32
7. Mândria 3,31 4,83 3,82 3,60 2,43 2,27 2,78 2,68 3,73 3,84
1,69 0,66 1,65 1,71 1,70 1,41 1,57 1,85 1,47 1,24
8. Solidaritatea 3,16 4,79 2,70 2,70 2,13 3,23 3,38 2,66 3,59 3,48
1,76 0,82 1,67 1,80 1,48 1,91 1,65 1,56 1,71 1,81
9.Individualismul 3,13 4,17 3,34 3,20 2,70 2,87 3,06 2,26 3,57 3,26
1,56 0,93 1,67 1,69 1,70 1,66 1,43 1,29 1,37 1,57
10. Ambiţia 3,06 3,41 3,24 2,67 3,23 2,50 2,86 2,52 3,65 3,45
1,62 1,40 1,60 1,92 1,91 1,61 1,51 1,59 1,38 1,39
Dar, după părerea noastră, pentru construcţia profilului final în conformitate cu

principiul dublei perspective, profilul integrat trebuie să intre într-o dezbatere de verificare
cu celelalte profiluri ale romilor. De aceea, în tabelul de mai jos, oferim o comparaţie
suplimentară dintre profilul integrat, al romilor obţinut pe 350 cazuri şi profilul auto-
evaluat obţinut pe 30 cazuri, din care după cum se observă 6 din cele 10 trăsături sunt
comune. Acest procent, cu 60 % trăsături comune, având în vedere complexitatea
domeniului, după opinia noastră, indică o bună cunoaştere a comunităţi.
330
Tabelul nr. 4
Primele 10 poziţii de trăsături modale dominante la
minoritatea romilor determinate pe baza chestionarului PPN-50
profilul integrat al romilor Aritm. profilul autoevaluat al romilor Aritm. comune
1. Tradiţionalismul 3,76 1. Tradiţionalismul 4,97 X
2. Agresivitatea 3,75 2. Ataşamentul faţă de România 4,9o -
3.Preţuirea propriei identităţi etnice 3,64 3. Spiritul comercial 4,86 X
4. Spiritul comercial 3,62 4. Mândria 4,83 X
5 Adaptabilitatea 3,29 5. Solidaritatea 4,79 X
6. Optimismul 3,48 6. Credinţa religioasă 4,66 -
7. Mândria 3,31 7. Preţuirea propriei identităţi etnice 4,55 X
8. Solidaritatea 3,16 8. Optimismul 4,52 X
9. Individualismul 3,13 9. Dispoziţia de întrajutorare 4,45 -
10 Ambiţia 3,06 10. Ospitalitatea 4,45 -
De asemenea, se pot nota şi importante diferenţe de valorizare, întrucât există

posibilitatea ca unele trăsături autoevaluate să fie contestate până la absenţă din profilul
integrat. De exemplu, în autoevaluarea romilor, trăsătura ataşamentului faţă de România
ocupă poziţia 2 foarte apreciată, dar absentă din primele 10 poziţii ale profilului integrat , în
cadrul căruia se află pe la poziţia 12, la modală de 3,03, ceea ce corespunde treptei de răspuns
,,acord în mică măsură“. La fel, trăsătura ospitalităţii se află în autoevaluarea romilor pe locul
10, la modala 4,45, dar care, în profilul integrat este la poziţia 44, foarte scăzută, cu o
modală 2,01 corespunzătoare treptei de răspuns ,,nu sunt sigur“. La fel trăsătura credinţei
religioase, în autoevaluarea romilor este în poziţia 6 , la o modală de 4,66, pe când în profilul
integrat este pe o poziţie inferioară 14, cu o medie de 2,95, sub valoarea treptei de răspuns
,,nu sunt sigur“. Aceeaşi situaţie o avem şi în privinţa dispoziţiei spre întrajutorare,
autoevaluată de romi la modul superior, în poziţia 45 la o medie 4,45, dar care, în profilul
integrat apare pe la poziţia 20, cu o modală de 2,65 sub valoarea treptei de răspuns ,,nu
sunt sigur“.
Mai severe sunt valorizările din profilul integrat al romilor, absente din cel
autoevaluat. De exemplu, trăsătura agresivităţii din profilul integrat aflată în poziţia 2, din
primele poziţii auto-evaluate ale romilor, este plasată de acest grup în cea mai slabă poziţie,
respectiv 50. În privinţa agresivităţii romilor şi în cadrul sistemului nostru de evaluare
construit pe principiul dublei perspective, notăm faptul că acest raport de dublă percepţie
a agresivităţii romilor este cel mai contradictoriu, complet atipic, faţă de toate datele
acumulate. Itemul în vocabularul chestionarului, a fost prezentat ca o ,,manifestare verbală
sau fizică violentă care împiedică convieţuirea normală cu celelalte comunităţi’’. Cu toată
absenţa ei din valorile dominante, agresivitatea romilor a fost confirmată de 8 grupuri-
martor de italieni (4,67), armeni (4,60), ruşi-lipoveni (4,59), ucraineni (4,39), greci (4,03) şi
turci (3,86) în modale de manifestare şi intensitate ridicată. În sistemul de valori al romilor
apariţia agresivităţii pe ultimul loc, cu valoare minimă, exprimă şi faptul că elementele
negative ale trăsăturii, în raport cu alte neamuri nu sunt conştientizate suficient.
În legătură cu acest item, surprinzătoare au fost şi atitudinile grupului de români,
care au apreciat agresivitatea romilor la cote medii de manifestare, echivalente alternativei
de răspuns ,,în mică măsură“, respectiv la o cotă de 3,06 care alături de evaluările foarte
variate constatate din partea altor grupuri – martor, indică faptul că agresivitatea romilor
este privită foarte selectiv şi nu este la fel de deranjantă pentru toate comunităţile
331
coabitante. Alături de această trăsătură de identificare a romilor, o dominantă pe primul
loc în ambele profiluri a fost tradiţionalismul, cu o pondere extrem de conservatoare în
profilul comunităţii. Dominanţa trăsăturii la romi este întărită şi de faptul că oponentul ei
din tabelul nostru - respectiv modernismul a ocupat poziţia 39 la mare distanţă faţă de ea.
Aceasta reprezintă o confirmare a faptului că acţiunea de evaluare a fost bine înţeleasă şi s-
a desfăşurat satisfăcător. Alături de aceste aspecte, trebuie notat caracterul complet diferit
al sistemului de valori din comunitatea romilor faţă de comunităţile - martor din zona de
contact. Din observaţii mai vechi, realizate de Iacob Luminiţa (1987) şi Septimiu Chelcea
(1995) se ştia că raporturile dintre auto-evaluări şi retro-evaluări în mod constant nu sunt
egale. Dar, în raport cu romii, aceste discrepanţe sunt excesive. Diferenţe maximale de
perspectivă externă apar în privinţa agresivităţii. Pentru că aceste manifestări ale romilor
(ţiganilor) sunt active numai când sunt analizate din afara comunităţii.
În privinţa spiritului comercial, auto-evaluarea romilor s-a realizat la cote maximale
(4,86) comparativ cu frecvenţa integrată (3,62). Fără supra-evaluările din eşantionul
romilor, această trăsătură este confirmată prin 5 comunităţi, respectiv de ruşi-lipoveni
(3,98) turci (3,82) greci (3,73) italieni (3,70) şi ucraineni (3,68). Suplimentar, remarcăm o
contestaţie a spiritului comercial al romilor, provenită din eşantionul armean, la o cotă de
1,53, cea mai mică valoare din tot tabloul de valori al acestei comunităţi. Această
subevaluare severă rezultată din atitudinile armenilor faţă de ţigani se susţine şi cu o
abatere standard subunitară (o,94), dovada unui grad mare de omogenitate în exprimarea
ei. Adaptabilitatea este o altă trăsătură care la romi a apărut pe primele 5 poziţii. În
vocabularul nostru explicativ, acest item se referea la capacitatea unei comunităţi de a se
adapta mai uşoară la nou, la dificultăţile economiei de piaţă şi în general la situaţiile de
tranziţie din România. Adaptabilitatea romilor s-a situat la o frecvenţă integrată de 3,29,
faţă de care 5 comunităţi au prezentat cote supramedii de apreciere respectiv armenii
(3,83) românii (3,58) grecii (3,43) turcii (3,36) şi ruşii-lipoveni (3,33). Numai tătarii (2,40)
au contestat această trăsătură a romilor. Dar, opiniile comunităţilor etnice asupra
adaptabilităţii generale a romilor sunt foarte eterogene, toate cu abateri standard
supraunitare, la valori ridicate de eterogenitate. Variaţia lor a fost de la 1,50 în lotul
turcilor, până la 1,84 în cel ucrainean. Ca urmare, adaptabilitatea poate caracteriza numai o
parte a comunităţii romilor, fără a fi o dimensiune majoră pentru întreaga comunitate.
O altă trăsătură pozitivă este optimismul cu o modală integrată de 3,48 şi tendinţe de
confirmare în 5 comunităţi respectiv de armeni (4,17) ucraineni (4,00) ruşi-lipoveni (3,65)
turci (3,60) precum şi români (3,40). În privinţa optimismului la romi există şi o
contestaţie venită de la acelaşi lot tătar (2,44).
Astfel, un prim set de trăsături active din identitatea etnică a romilor este reprezentat de un
tradiţionalism şi o agresivitate fără egal în planul comunităţilor etnice locale, însoţite de solidaritate,
mândrie, spirit comercial şi adaptabilitate deosebită. Pentru modelul nostru metodologic în acest caz notăm
caracterul de unicat al trăsăturilor determinate inclusiv cu sublinierea agresivităţii în poziţia 2 din 50
posibile, întrucât această configuraţie de atitudini nu apare la nici o altă comunitate.
Cea de-a doua mare serie de trăsături ale comunităţii rome sunt cele mai puţin
răspândite, care s-au plasat în a doua parte a diagnozei noastre. Pe aceeaşi procedură a
comparabilităţii lărgite oferim în tabelul nr. 5 un extras cu ultimele 10 trăsături rome, cu
caracter subdominant. De remarcat în acest tabel acelaşi grad satisfăcător de cunoaştere
reciprocă, prin care din 10 trăsături de slabă intensitate, 6 sunt comune ceea ce reprezintă
un procent de 60 %, identic cu cel al evaluărilor de trăsături active.
332
Tabelul nr. 5
Ultimele 1o poziţii de trăsături modale subdominante
la minoritatea romilor pe baza Chestionarului PPN-50
profilul rom integrat Aritm profilul rom autoevaluat Aritm comune
41. Ospitalitatea 2,01 41. Simţul onoarei 3.24 X
42. Onestitatea 1,97 42. Capacitate de evitare conflicte 3,24 X
43. Comunicativitatea cu sinceritate 1,96 43. Curăţenia şi higiena 3,21 X
44. Simţul onoarei 1,94 44. Simţul răspunderii 3.17 X
45. Capacitate de evitare conflicte 1,85 45. Hărnicia 3.00 X
46. Simţul răspunderii 1,78 46. Inteligenţa 2,83 -
47. Bunătatea şi blândeţea 1,75 47. Disciplina şi organizarea 2,76 X
48. Disciplina şi organizarea 1,72 48. Scepticismul 2,66 -
49. Hărnicia 1,72 49. Spiritul critic 2,66 -
50. Curăţenia şi higiena 1,55 50. Receptivitatea la ideile altora 2,59 -
Astfel, în planul manifestărilor de slabă şi foarte slabă intensitate, trăsăturile

confirmate ale romilor prin profilul integrat şi acceptate în cel auto-evaluat, sunt :
- simţul onoarea
- capacitatea de evitare a conflictelor
- disciplina şi organizarea
- simţul răspunderii
- bunătatea şi blândeţea
- hărnicia
- curăţenia şi igiena
În privinţa acestor trăsături de intensitate redusă, cu tot acordul nominal existent
asupra lor sunt remarcate între ele mari diferenţe modale. De exemplu itemul privitor la
curăţenia şi higiena romilor în profilul integrat are o submodală de 1,55. Aceeaşi trăsătură a
curăţeniei şi higienei în profilul autoevaluat al romilor este la submodala 3,21. Printre
trăsăturile de slabă manifestare aflate în dezacord total, notăm evaluarea discordantă a
ospitalităţii, care, în profilul integrat apare la poziţia 42 cu o modală de 2,01; în auto-
evaluarea romilor apare la poziţia 10, cu o modală de 4,45. Aceleaşi dezacorduri există şi
în privinţa itemului bunătatea şi blândeţea, care în profilul integrat apare la poziţia 47, cu o
modală de 1,75 dar în auto-evaluarea romilor are o modală de 3,76 ceea ce ar reprezenta o
poziţie mediană. Un alt dezacord este şi în privinţa onestităţii, la poziţia 42 în profilul
integrat cu o submodala 1,97; în auto-evaluarea romilor este situată la modală 4,03 ceea ce
exprimă un nivel superior. În privinţa inteligenţei, definită în vocabularul nostru ca o
însuşire pentru înţelegerea mai uşoară şi rezolvarea mai rapidă a problemelor curente, în
autoevaluarea romilor apare plasată într-o poziţie inferioară de manifestare 46 cu o
submodală 2,83. Pe când în profilul integrat se află la poziţia mediană 37, la o cotă
submodală de 2.10. Ca urmare, privitor la inteligenţa romilor, chiar dacă acest item nu
apare în ultimele 10 locuri ale profilului integrat, există un acord de corespondenta asupra
ei la nivelul cotei submodale, apropiate unei trepte inferioare de răspuns ,,nu sunt sigur”.
Situaţii similare sunt şi la trăsătura spiritului critic sau a receptivităţii la ideile altora, cu
estimări de slabă manifestare în grupul romilor, care nu apar în ultimele 10 poziţii ale
profilului integrat, dar la modale la fel de slabe (vezi tabelele anexă ale acestui capitol).
De exemplu spiritul critic în autoevaluarea romilor are submodala 2,66. Pe când în profilul
integrat această submodală este de 2,14, la aceeaşi treaptă scăzută de manifestare. La fel
sunt şi manifestările de receptivitate la ideile altora, aflate în autoevaluarea romilor la poziţia
333
50 cu submodala 2,59. Pe când în profilul integrat al romilor submodala receptivităţii la
ideile altora este de 2,07, la aceeaşi treaptă scăzută de manifestare. Ca urmare, lipsa de
disciplină, lipsa de organizare şi de răspundere, a hărniciei şi a onoarei, a spiritului critic, a capacităţii de
evitare a conflictelor, lipsa de receptivitatea la ideile altora, cu un nivel scăzut al inteligenţei, dar mai ales a
lipsei de curăţenie şi higienă, reprezintă a doua direcţie de manifestare a specificului etnic la această
minoritate. În efortul nostru de determinare a trăsăturilor specifice identităţii romilor
subliniem caracterul de unicat al acestei contur, fără precedent la alte neamuri.
11.5. Analiza stilurilor etnice
În planul identităţii etnice analiza de item oferă elemente de detaliu cu un marcat

caracter psihodiagnostic, iar întocmirea matricei stilistice pe direcţii principale de
comportament poate contura unele elemente cu caracter de prognoză. Prin caracterul lor
de sinteză, unele stiluri pot fi similare ca poziţie cu stilistica etnopsihologică a altor
neamuri. În aceste situaţii trebuie analizat care sunt trăsăturile pivot, cu direcţii dominante
aflate din primele poziţii de susţinere din cadrul stilului respectiv.
În cazul comunităţii rome, amintim aceeaşi procedură de calcul, care ne-a permis o
analiză comparată. Astfel, pentru obţinerea profilului stilistic integrat, cu valoare de reper,
procedăm la calculul mediei aritmetice şi al abaterii standard, din 5 în 5 itemi, pe cele 350
de chestionare în care a fost trecută comunitatea romă. Pentru obţinerea profilului stilistic
autoevaluat, acelaşi ,,soft” se aplică numai la cele 30 cazuri ale grupului rom. Pentru
obţinerea de profiluri retro-evaluate, acelaşi ,,soft” se aplică succesiv în toate grupurile martor,
în dreptul evaluărilor referitoare la romi. Redăm alăturat în tabelul nr. 6 o sinteză cu
matricea stilistică a romilor dobrogeni. Astfel, în comunitatea romilor, pe direcţia
manifestărilor principale avem un stil tolerant, orientat spre solidaritate socială împreună
cu cel afectiv, orientat spre evitarea conflictelor sociale. Pe plan secundar se manifestă
stilul cultural, orientat spre nou şi inventivitate. Pe plan terţiar sunt plasate stilurile, activ
cu orientare spre domeniul activităţilor productive, şi moral pe ultimul plan.
Stilul tolerant (sau social) cu manifestare principală la romi, în cea mai înaltă poziţie,
care nu apare la nici o minoritate din cele studiate de noi. În prevalenţa stilului social al
romilor trăsăturile pivot sunt constituite din imitativitate, adaptabilitate primară şi preţuirea
propriei identităţi etnice. Din rândul trăsăturilor inactive prin poziţiile foarte slabe pe care le
ocupă, dar echivalente acestui stil, menţionăm: dominativitatea, capacitatea de comunicare
cu sinceritate şi toleranţa interetnică.
Nici stilul afectiv ,aflat pe un al doilea plan valoric, nu apare la nici o altă minoritate.
În prevalenţa stilului afectiv al romilor trăsăturile de susţinere sunt din partea agresivităţii,
aflată în poziţia 2, a mândriei aflată în poziţia 7 şi a ambiţiei aflată în poziţia 10. Din rândul
trăsăturilor inactive cu poziţii slabe sau foarte slabe echivalente acestui stil al romilor,
menţionăm : ospitalitate (41) capacitatea de evitare a conflictelor (45) sau bunătatea şi
blândeţea (47) cu manifestări restrânse până la absenţă.
Planul predispoziţiilor culturale la romi a ocupat al 3-lea nivel de manifestare, tot fără
echivalent la alte neamuri. Şi la acest nivel mediu de manifestare stilul cultural al romilor are
la bază tradiţionalismul (1), într-o poziţie slab reprezentată poate fi notată şi credinţă religioasă
(14). Alte dimensiuni precum inteligenţă (poziţia 37), receptivitate faţă de ideile altora (38)
sau higiena (50), sunt mai slabe sau inactive.
334
Tabelul nr. 6
Matricea stilistică a romilor dobrogeni, determinată prin auto şi retro-evaluare,
pe medii aritmetice şi abateri standard obţinute cu ajutorul Chestionarului PPN –50
Profilul Profil
Stilistic Stilistic Retro-evaluarea stilistică a romilor dobrogeni
Profiluri
Romilor Romi de către comunităţile etnice-martor din zona de contact
integrat Auto -
Stilurile de total evaluat Ruşii-
relaţionare cazuri cazuri Român Arm. Greci Italieni Turci Tătar Lipov Ucrai.
cu itemii lor 350 30 50 30 30 30 50 50 50 30
TOLERANT
1-6-11-16 2,73 4,oo 2,77 2,82 2,41 2,2o 2,74 2,37 2,72 2,82
21-26-31 1,55 0,93 1,6o 1,38 1,44 1,35 1,42 1,54 1,46 1,45
36-41-46
AFECTIV
4-9-14-19 2,59 3,94 2,65 2,46 2,35 2,19 2,5o 2,24 2,67 2,54
24-29-34 1,47 0,9o 1,48 1,3o 1,36 1,16 1,37 1,48 1,2o 1,09
39-44-49
CULTURAL
5-10-15-20 2,53 3,59 2,68 2,6o 2,23 2,1o 2,4o 2,21 2,58 2,55
25-30-35 1,42 1,11 1,55 1,34 1,3o 1,26 1,42 1,36 1,22 1,2o
40-45-50
ACTIV
3-8-13-18 2,5o 3,54 2,52 1,87 2,32 2,32 2,55 2,18 2,66 2,66
23-28-33 1,44 1,12 1,5o 1,08 1,39 1,35 1,34 1,38 1,34 1,37
38-43-48
MORAL
2-7-12-17 2,35 3,87 2,31 2,12 1,87 1,93 2,29 2,09 2,35 2,59
22-27-32 1,42 0,9o 1,43 1,37 1,23 1,14 1,32 1,34 1,24 1,33
37-42-47
La nivelul cel mai scăzut de manifestare s-au plasat stilurile activ şi moral.
Stilul activ al romilor, semnificativ pentru domeniul muncii, în cadrul matricei noastre
stilistice a ocupat planul 4, similar cu planul 4 al stilului activ din matricea ruşilor lipoveni
şi a ucrainenilor din cercetarea de faţă. Astfel, stilul activ al romilor are ca trăsături pivot în
profilul integrat, hărnicia în poziţia 49 din 50 şi simţul de răspundere în poziţia 46 din 50,
care după cum se observă au o atât de slabă intensitate încât practic valoarea lor este nulă.
Pe când în stilul activ al lipovenilor aceleaşi trăsături pivot au o valorizarea diferită în
profilul integrat, prin cea a hărniciei în poziţia 6 şi cea a simţului de răspundere în poziţia
35. În cazul stilului activ al ucrainenilor, aflat şi el în planul 4, dar cu o valorizare a
hărniciei în poziţia 6, în profilul integrat şi a simţului de răspundere în poziţia 34.
În matricea stilistică a romilor pe ultimul plan s-a plasat stilul moral. Cu principalele
trăsături de susţinere în tăria de caracter (26), prietenia (36) şi omenia (40). Dar, pentru că
această dimensiune morală a înregistrat o cădere generală în toate comunităţile studiate de
noi, este foarte greu a formula opinii ferme. Multe din coordonatele ale valorilor morale,
aflate în aceste timpuri într-o cădere liberă, sunt din afara comunităţii , având un caracter
mai larg.
335
Tabelul nr. 7
Profiluri ierarhice de valori şi trăsături etnice modale, auto şi
retro-evaluate la romii dobrogeni, pe medii aritmetice şi abateri standard
Profil Profil
Retro-evaluarea romilor dobrogeni pe fiecare item
Profiluri romilor auto-
de către comunităţile etnice martor din zona de contact
integrat evaluat
Trăsături Total Romi Român Arm Greci Italie. Turci Tătari Ruşi Ucr.
etnice 350 30 50 30 30 30 50 50 50 30
1.Tradiţionalism 3,76 4,97 4,00 3,63 3,43 3,67 3,16 3,52 4,00 3,77
1,55 0,19 1,54 1,75 1,74 1,69 1,58 1,67 1,26 1,33
2. Agresivitatea 3,75 2,31 3,06 4,60 4,03 4,67 3,86 2,72 4,59 4,39
1,55 1,20 1,60 1,13 1,22 1,03 1,44 1,68 1,00 1,15
4. Spiritul 3,62 4,86 3,60 1,53 3,73 3,70 3,82 3,46 3,98 3,68
comercial 1,56 0,44 1,53 0,94 1,74 1,37 1,27 1,70 1,28 1,58
1,63 0,46 1,60 1,56 1,74 1,76 1,50 1,59 1,66 1,84
6. Optimismul 3,48 4,52 3,40 4,17 3,03 3,07 3,60 2,44 3,65 4,00
1,55 0,57 1,59 1,42 1,65 1,41 1,60 1,62 1,30 1,32
7. Mândria 3,31 4,83 3,82 3,60 2,43 2,27 2,78 2,68 3,73 3,84
1,69 0,66 1,65 1,71 1,70 1,41 1,57 1,85 1,47 1,24
8. Solidaritatea 3,16 4,79 2,70 2,70 2,13 3,23 3,38 2,66 3,59 3,48
1,76 0,82 1,67 1,80 1,48 1,91 1,65 1,56 1,71 1,81
9.Individualismul 3,13 4,17 3,34 3,20 2,70 2,87 3,06 2,26 3,57 3,26
1,56 0,93 1,67 1,69 1,70 1,66 1,43 1,29 1,37 1,57
10. Ambiţia 3,06 3,41 3,24 2,67 3,23 2,50 2,86 2,52 3,65 3,45
1,62 1,40 1,60 1,92 1,91 1,61 1,51 1,59 1,38 1,39
11.Independenţa 3,09 3,28 3,50 2,63 2,40 3,37 3,28 2,38 3,24 3,65
1,72 1,85 1,67 1,77 1,73 1,77 1,59 1,63 1,60 1,62
12.Ataşamentul 3,03 4,90 3,22 3,43 2,37 1,90 3,18 2,70 2,98 2,68
faţă de România 1,62 0,41 1,71 1,91 1,22 1,24 1,51 1,67 1,49 1,25
13.Spiritul 3,02 4,14 2,90 1,93 3,57 3,00 2,98 2,54 3,27 3,16
întreprinzător 1,62 0,92 1,80 1,14 1,83 1,66 1,41 1,51 1,56 1,73
14. Credinţa 2,95 4,66 3,48 4,40 2,07 2,17 2,20 2,78 2,53 2,87
religioasă 1,71 1,04 1,83 1,40 1,39 1,56 1,48 1,67 1,42 1,36
15.Imitativitatea 2,93 4,07 2,98 1,97 2,63 2,63 3,46 2,54 2,76 3,39
1,60 0,53 1,66 1,22 1,67 1,71 1,49 1,69 1,55 1,56
16. Curajul şi 2,82 4,28 3,14 1,57 2,30 2,73 2,50 2,60 2,78 3,71
cutezanţa 1,68 1,03 1,71 1,19 1,64 1,64 1,61 1,82 1,43 1,53
17. Simţul 2,74 4,00 2,98 2,80 2,67 2,07 2,86 2,40 2,80 2,13
umorului 1,46 0,46 1,61 1,63 1,47 1,41 1,50 1,39 1,32 1,23
18.Increderea în 2,77 3,34 2,84 3,10 2,73 2,47 3,02 2,02 2,73 2,97
forţele proprii 1,62 1,20 1,75 1,59 1,86 1,61 1,72 1,48 1,52 1,50
19. Fatalismul 2,72 3,31 2,36 2,47 1,93 2,73 2,66 2,76 2,98 3,35
1,40 0,76 1,32 1,20 1,23 1,39 1,52 1,70 1,20 1,40
20.Dispoziţie spre 2,65 4,45 2,72 2,40 2,57 1,83 2,58 2,10 2,65 2,97
întrajutorare 1,65 0,57 1,80 1,61 1,74 1,12 1,63 1,56 1,54 1,66
21.Inventivitatea 2,64 3,66 2,64 1,57 2,70 2,17 2,40 2,50 3,00 3,19
1,50 1,14 1,57 1,10 1,64 1,37 1,31 1,54 1,31 1,64
22. Perseverenţa 2,60 3,07 2,44 2,50 2,30 2,17 2,36 2,24 3,24 3,23
23.Realismul 2,53 3,21 3,06 2,67 1,83 2,17 2,60 1,90 2,65 2,65
1,46 1,05 1,52 1,69 1,23 1,66 1,54 1,11 1,35 1,40
24. Capacitatea 2,50 4,03 2,54 1,83 2,37 2,03 2,48 2,20 2,39 2,87
de iniţiativă 1,55 1,05 1,72 1,29 1,81 1,43 1,52 1,36 1,27 1,61
25.Toleranţă 2,42 3,79 2,52 1,80 2,07 1,73 2,24 2,34 2,37 3,10
interetnică 1,47 1,45 1,36 1,30 1,23 0,91 1,36 1,48 1,38 1,72
336
Tabelul nr. 7 ( continuare)
Profiluri ierarhice de valori şi trăsături etnice modale, auto şi
retro-evaluate la romii dobrogeni, pe medii aritmetice şi abateri standard
Profil Profil
Retro-evaluarea romilor dobrogeni pe fiecare item
Profiluri Romilor auto-
de către comunităţile etnice martor din zona de contact
integrat evaluat
Trăsături Total Romi Român Arm Greci Italie. Turci Tătari Ruşi Ucr.
etnice 350 30 50 30 30 30 50 50 50 30
26.Tăria de 2,38 3,62 2,60 1,80 2,27 1,93 2,12 2,20 2,53 2,42
caracter 1,51 1,80 1,40 1,42 1,66 1,41 1,19 1,40 1,42 1,63
27. Sentimentul 2,32 4,24 1,82 3,73 2,33 1,43 2,27 1,94 2,22 1,68
naturii 1,05 0,83 1,07 1,62 1,75 0,94 1,64 1,48 1,43 1,48
28. Spiritul de 2,32 4,66 2,64 1,40 1,43 2,13 2,oo 1,9o 2,14 3,03
sacrificiu 1,52 0,86 1,83 1,o7 0,86 1,36 1,09 1,33 1,06 1,49
29. Supuşenia 2,31 3,10 2,56 1,87 2,57 1,67 2,60 2,26 1,86 2,32
şi obedienţa 1,41 0,56 1,57 1,38 1,87 1,06 1,43 1,51 1,12 1,25
30. 2,31 3,41 2,39 2,69 1,93 2,03 2,18 1,74 2,45 2,34
Dominativitatea 1,58 1,57 1,71 1,63 1,34 1,30 1,52 1,32 1,66 1,63
31. Simţul 2,26 4,90 2,54 1,50 1,67 1,83 2,48 1,86 1,90 1,97
frumosului 1,52 0,41 1,57 1,11 1,06 1,05 1,53 1,41 1,25 1,08
32.Scepticismul 2,26 2,66 1,68 2,63 1,57 1,73 2,10 2,52 2,37 3,26
1,22 0,72 0,94 1,22 0,94 0,87 0,97 1,40 1,25 1,46
33. Sentimentul 2,25 3,90 2,38 4,17 1,63 1,37 1,66 2,04 1,92 1,94
istoriei 1,53 1,26 1,70 1,46 1,13 0,72 0,96 1,62 1,13 1,03
32.Profesionalism 2,22 3,76 2,06 1,17 2,27 1,73 2,26 2,10 2,67 1,87
ul 1,37 0,79 1,38 0,53 1,48 1,17 1,41 1,33 1,42 0,88
35.Spiritul critic 2,14 2,66 2,18 2,87 1,53 1,77 2,04 2,04 2,39 1,74
1,38 1,47 1,49 1,66 0,73 1,19 1,29 1,40 1,51 0,93
36. Prietenia 2,11 4,48 2,04 2,21 1,79 1,90 2,24 1,66 1,67 1,65
1,46 0,51 1,40 1,72 1,32 1,26 1,48 1,22 1,11 0,75
37.Inteligenţa 2,10 2,83 1,98 1,33 2,47 1,47 2,22 2,10 2,37 2,00
1,31 1,47 1,36 0,88 1,50 1,01 1,33 1,27 1,25 1,03
38. Receptivitatea 2,07 2,59 2,20 1,97 1,83 1,67 2,24 1,56 2,31 2,23
la ideile altora 1,37 1,50 1,50 1,25 1,34 1,09 1,55 1,03 1,28 1,45
39.Modernismul 2,05 3,55 2,06 2,07 1,93 1,73 2,06 1,83 1,75 1,81
1,34 1,55 1,36 1,33 1,08 1,14 1,46 1,32 0,98 0,95
40. Omenia 2,02 4,07 2,12 1,47 1,73 1,30 2,10 1,98 1,84 1,65
1,31 0,37 1,39 1,11 1,17 0,75 1,34 1,25 1,20 0,98
41. Ospitalitatea 2,01 4,45 1,98 1,57 1,77 1,47 2,00 2,26 1,51 1,32
1,32 0,51 1,30 1,14 0,86 0,90 1,12 1,47 0,87 0,70
42. Onestitatea 1,97 4,03 1,74 1,70 1,47 1,47 1,82 1,60 1,88 2,65
1,31 1,12 1,14 1,21 0,82 0,86 1,27 1,01 1,09 1,40
43.Comunicativi 1,96 3,52 1,94 1,13 1,73 1,60 2,04 1,80 2,22 1,65
cu sinceritate 1,23 1,33 1,28 0,35 0,91 0,93 1,05 1,16 1,39 0,91
44. Simţul 1,94 3,28 1,88 1,93 1,27 1,37 2,22 1,90 1,90 1,65
onoarei 1,29 1,31 1,39 1,46 0,87 0,67 1,30 1,28 1,16 0,95
45. Capacitatea de 1,85 3,24 1,80 1,33 1,67 1,47 1,74 1,86 2,02 1,58
evitare conflicte 1,16 0,91 1,28 0,92 1,18 0,73 1,12 1,18 1,11 0,89
46. Simţul 1,78 3,17 1,82 1,40 1,30 1,60 1,90 1,58 1,71 1,65
răspunderii 1,14 1,36 1,22 0,81 0,65 0,89 1,15 1,16 0,96 0,95
47. Bunătatea 1,75 3,76 2,10 1,23 1,43 1,47 1,62 1,60 1,47 1,29
şi blândeţea 1,16 1,55 1,37 0,63 0,77 0,86 0,70 0,95 0,77 0,59
48. Disciplina şi 1,72 2,76 1,80 1,47 1,23 1,83 1,54 1,50 1,80 1,81
organizarea 1,07 1,46 1,05 0,78 0,50 1,32 0,71 0,81 1,19 1,14
49.Hărnicia 1,72 3,00 1,70 1,10 1,33 1,33 1,90 1,82 1,61 1,68
1,18 1,07 1,16 0,40 0,71 0,80 1,28 1,45 1,11 1,05
50. Curăţenia 1,55 3,21 1,78 1,27 1,50 1,10 1,52 1,44 1,18 1,19
şi higiena 1,03 1,11 1,20 0,87 0,73 0,48 1,01 0,95 0,57 0,60
337
Tabelul nr. 8
în anul 1995 de o persoană de origine romă
Localitatea Constanta INSTRUCTIUNI: Vă rugăm să consemnaţi cum vă raportaţi
Judeţul Constanţa dvs. la diversele comunităţi etnice din Dobrogea. Aprecierile
Locul naşterii urban dvs. vor avea un caracter general, fără a vă referi la cei buni
Sexul bărbătesc sau la cei răi din cadrul lor. La fiecare întrebare veţi trece cifra
Vârsta 53 ani unui singur răspuns din 5 alternative posibile, astfel :
Stare civilă căsătorit 5 pentru acord în foarte mare măsură
Pregătirea şcolară studii superioare 4 pentru acord în mare măsură
Profesiunea notar 3 acord în mică măsură
Religia ortodox 2 pentru nu sunt sigur
Apartenenţa etnică rom 1 pentru nu sunt de acord.
Ruşi
Intrebări Români Arm. Greci Italieni Turci Tătari Romi
Lipo.
Ucra
dvs. cu ? …..
apropiaţi pe ? …
să fie vecini de 5 5 5 5 5 5 5 5 5
locuinţa dvs.?
IV. Aţi admite
angajarea în 5 5 5 5 5 5 5 5 5
profesiunea dvs ? …
etnice aţi admite să
5 5 5 5 5 5 5 5 5
fie de aceeaşi cetăţenie
română cu a dvs.?
VI. Aţi admite ca
unele comunităţi locale
să vină numai ca turişti
1 1 1 1 1 1 1 1 1
reşedinţă
locale aţi prefera să 1 1 1 1 1 1 1 1 1
fie date afară din ţară ?
338
Tabelul nr. 9 Model completat de Chestionar PPN-50 o persoană romă
Localitatea Constanţa, Jud. Constanţa, INSTRUCTIUNI: Chestionarul următor nu se mai referă la propria
Locul naşterii Urban, Sexul Bărbătesc, persoană. Pe baza lui veţi aprecia ce este tipic în toate aceste comunităţi.
Vârsta 53 ani, Stare civilă Căsătorit, Pentru unii termeni utilizaţi vă rugăm să folosiţi vocabularul anexat Se
Pregătirea şcolară Studii superioare, notează cu o singura cifră din 5 alternative posibile, respectiv: 5 pentru
Profesiunea Notar, Religia Ortodoxă, acord în foarte mare măsură; 4 pentru acord în mare măsură; 3 acord în
Apartenenţa etnică Rom mică măsură 2 pentru nu sunt sigur ; 1 pentru nu sunt de acord.
ITEMI SI COMUNITĂTI Români Arm Greci Ital. Turc Tăt. Romi Ruşi Ucra.
2. PRIETENIEA 5 5 5 5 5 5 1 5 5
5. MODERNISMUL 3 4 4 5 2 2 1 4 4
8. INDEPENDENŢA 5 5 5 5 5 5 2 5 3
9. OSPITALITATEA 5 4 5 3 2 3 2 4 2
15.OPTIMISMUL 5 4 5 5 4 4 3 4 4
17.SCEPTICISMUL 3 3 2 3 2 2 2 3 2
20.INTELIGENŢA 5 5 5 4 3 3 4 3 3
21.SOLIDARITATEA 3 5 3 4 4 4 4 4 4
22.SIMTUL ONOAREI 5 5 5 5 4 3 1 4 4
25. SPIRITUL CRITIC 5 4 5 4 4 4 2 3 3
28. PERSEVERENŢA 4 4 5 4 2 2 3 3 3
29.AGRESIVITATEA 3 3 3 3 5 5 5 3 3
32.OMENIA 5 5 5 4 1 1 1 5 4
34.SIMŢUL UMORULUI 5 5 5 5 3 3 5 4 4
35.REALISMUL 4 4 4 5 5 4 4 4 4
36 PREŢUIREA PROPRIEI IDENTITAŢI 5 5 5 5 5 5 5 5 5
37.FATALISMUL 3 3 2 3 3 2 2 2 2
39.AMBIŢIA 5 5 5 5 4 4 4 5 5
43.HĂRNICIA 4 4 4 4 3 3 3 3 3
44.MĂNDRIA 5 5 5 5 5 5 1 4 4
46.TOLERANŢA 5 5 5 5 1 1 1 5 5
47.ONESTITATEA 5 5 5 4 4 4 1 3 3
339
Bibliografie
Mihail Esquisse sur l‘histoire, les moeur et la langue des Cigains connus en France sous
Kogălniceanu le nom de Bohemiens, Berlin, 1837, lucrare tradusă şi reprodusă în Opere,
Scrieri istorice, tomul I, ediţie critică Andrei Oţeţea, Bucureşti, 1946
Mihail Dezrobirea ţiganilor, Ştergerea privilegiilor boiereşti, Emanciparea ţăranilor
Kogălniceanu Discurs în aula Academiei Române. Şedinţă solemnă din 1aprilie 1881
Dimitrie Dan Ţiganii din Bucovina, Cernăuţi, 1892
Nicolae Iorga Originea lui Ştefan Răzvan, în Analele Academiei Române
Memoriile Secţiunii Istorice, s-III, tomul XI, Bucureşti, 1930,
Chelcea Ion Ţiganii din România , monografie etnografică , Bucureşti , 1944
Panaitescu Le role economique et social des Tziganes au Moyen Age en valachie et en Moldavie,
N. Petre în XVII-e Congres International d‘Antropologie Prehistorique.
VII-e Session de l’InstitutInternational d‘Antropologie.
Buch. 1-8 sept. 1937.
George Potra Contribuţiuni la istoricul ţiganilor din România, Bucureşti , 1939
Viorel Achim Ţiganii în istoria României , Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998
Nicolaescu Casa, şcoala şi biserica romilor,
C. Plopşor în revista O’ Rom, nr. 2, octombrie 1934
Ovidiu Bârlea Conservatorul de lăutari din Rociu ,
în revista Sociologia Românească, anul IV, 1942
Domnica Păun Ţiganii în viaţa satului Corcova , în
Arhiva pentru Ştiinţă şi Reformă Socială , nr. X , Bucureşti, 1932
Aurel Boia Integrarea ţiganilor din Şanţ (Năsăut) în comunitatea românească
a satului, în revista Sociologia Românească , anul III, nr. 7 –9 , 1938
Toma Ghe. Bulat Ţiganii domneşti din Moldova la 1810 în Arhivele Basarabiei,
vol. V, nr. 2, Tipografia Băncii Centrale, Chişinău, 1933
Nicolaie Grigoraş Robia în Moldova (de la întemeierea statului până la mijlocul secolului al XVIII-lea)
în Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol, vol. IV, 1967
Ion Radu Mircea Termenii de rob, şerb şi holop în documente slave şi române,
în revista Studii şi cercetări ştiinţifice, Iaşi, 1950
Liegeois Tsiganes et Voyageurs.Donnes socio-culturelles.
Jean-Pierre Donne socio-politiques, Strasburg , 1985.
John Kolsti and The Nazi Genocide of Gypsies în Germany and Eastern Europe ,
David Crowe în The Gypsies of the Eastern Europe , New York , London , 1991
Nicolae Gheorghe Roma Gypsy Ethicity în Eastern Europe,
în ,,Social Research”, 58, 1991, nr. 4
Elena Zamfir şi Ţiganii între ignorare şi îngrijorare ,
Cătalin Zamfir Editura Alternative, Bucureşti, 1993.
Mihai Merfea Despre integrarea socială a romilor. Participare şi nu asimilare
în revista Sociologia românească nr. 2-3, Bucureşti, 1994
Vasile Burtea Neamurile de romi şi modul lor de viaţă
Revista Sociologia românească nr. 2-3, 1994
Mihai P. Băcanu Ţigani – minoritate naţională sau majoritate infracţională ?
Revista Sociologia românească , p. 42-45 , 1996
Vasile Gheţău O proiectare condiţională a populaţiei României pe principalele naţionalităţi
(1992- 2025) în Revista de Cercetări Sociale, an 3, nr. 1, Bucureşti, 1996
Adrian Neculau Personalitatea modală şi caracteristicile grupului, în lucrarea
Minoritari Marginali, Excluşi, coordonatori Adrian Neculau
şi Gilles Ferreol, Editura Polirom, Iaşi, 1966
Gârlan A. Mictat Studiul dublei perspective în diagnoza identităţii etnice a romilor,
în volumul Minorităţile între identitate şi integrare,
Editura Complexul Muzeal Arad, 1999
340
Mariea Ionescu Practici pozitive în comunităţile de romi, editată de
şi Sorin Cace Agenţia de dezvoltare comunitară Împreună, Bucureşti, 2000
Ioan Bolovan Romii din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX lea ,
aspecte statistice şi demografice, în volumul Modele de convieţuire
în Europa Centrală şi de Est, Editura Complexul Muzeal Arad, 2000
Ziarul Periodic al
Glasul Romilor Uniunii Generale a Romilor din România, Bucureşti ,1934 - 1938
Ziarul Periodic al
Aven Amentza Fundaţiei pentru Emanciparea Romilor, Bucureşti , 1992 - 2001
341
Capitolul XII.
PROGNOZA RELAŢIILOR ETNICE
12.1. Un model de investigaţie între cerinţe şi posibilităţi
Etnopsihologia poporului român este un domeniu de cercetare introdus în planul

Academiei Române în anul 1992 după o absenţă tematică de aproape o jumătate de veac.
Momentul de lansare al acestei teme cu implicaţii multiple prezente şi viitoare, într-un
peisaj românesc marcat prin destructurarea orânduirii comuniste, nu a fost întâmplător.
După un regim opresiv, care a depus eforturi disperate de reprimare a multor drepturi
individuale de liberă exprimare, de emigrare, de asociere, de proprietate privată şi
intelectuală, de liberă iniţiativă, de producţie particulară, a dreptului la grevă, etc, se
puneau întrebări legitime despre ce a mai rămas din psihologia românilor şi care va fı
sensul devenirii ei. În acest peisaj, plin de dezechilibre, cu efecte pe decenii întregi de
dezvoltare economică se relua ideea de determinare, valorifıcare şi modernizare a unui
fond natural de tradiţii, aptitudini şi talente româneşti, în faţa presiunilor crescânde de
integrare europeană. Un exemplu semnifıcativ, comparativ cu vestul Europei, este
reprezentat de ponderea scăzută a clasei mijlocii, categoria cea mai dinamică în producţia
de bunuri, servicii şi mai ales cea mai receptivă la noile valori. În cazul României de azi
această categorie nu depăşeşte 10 % din populaţie, faţă de peste 50 % în ţările dezvoltate.
De aceea, se poate spune că tranziţia societăţii româneşti va trece printr-o fază de cădere a
valorilor, cu o reală integrare în timp istoric cel puţin până la egalarea acestui raport.
Dar indiferent de măsurile social-politice care se vor lua, este esenţial să se pună problema
valorificării şi maximizării fondului natural de aptitudini şi talente naţionale. Intr-un astfel
de context intenţia noastră a fost de a prezenta un model metodologic fundamentat
pentru recuperarea şi eliminarea unor lacune dintr-o perioadă de tristă amintire, odată cu
diminuarea şanselor de diletanism în cercetarea etnopsihologică.
Riscurile de eşec în acest domeniu sunt curente şi bine cunoscute. Un astfel de eşec,
citat de P. P. Negulescu (1984) s-a produs în Franţa anului 1918, când directorul revistei
La Kevue, J. Finot, a avut ideea unei anchete asupra spiritului francez în artă şi cultură. El a
plecat de la o abordare aparent simplă, respectiv, pentru a face psihologia poporului
francez, trebuia definit modul lui de a fi din punct de vedere spiritual, spre deosebire de
alte popoare. Pentru aceasta, a formulat problema şi a convocat la o dezbatere de câteva
ore 30 de fruntaşi ai vieţii culturale, politice şi sociale franceze. Rezultatul a fost conform
adagiului: „câte capete atâtea păreri". Colocviul s-a prelungit în dezbateri sterile, în urma
cărora nu s-a ajuns nici măcar la o listă de trăsături comune. De fapt, modul de punere a
problemei, fără un set de repere avansat în faţa a 30 de specialişti diferiţi, era fundamental
greşit. Ulterior, J. Finot a publicat o carte - Le prejuge des races, cu un capitol intitulat
Falimentul psihologiei popoarelor, în care trage concluzia eronată că nu există specifıc spiritual
francez. Aceasta după un întreg secol „la belle epoque" în care Franţa, în toate domeniile,
a trecut printr-o strălucitoare perioadă de la industrie şi cultură până la artă şi civilizaţie.
În mod evident eroarea sa era de natură metodologică. Grupul de „experţi" ai lui J. Finot,
nu a avut din plecare şi nici nu şi-a propus, dezbaterea unor jaloane unitare de explorare,
cu o strategie pertinentă de orientare a efortului colectiv de sinteză. „Autorii" dezbaterii au
342
fost, astfel complet depăşiţi de complexitatea temei prin absenţa unui cadru metodologic
verosimil şi adecvat scopurilor urmărite. Fără această viziune asupra temei nu se putea
realiza atingerea a două obiective corelative ale unor astfel de cercetări, respectiv:
repertorizarea raporturilor dintre poporul francez şi alte popoare, simultan cu decelarea
trăsăturilor de factură etnopsihologică, prin care din ambele direcţii se defineşte generic
specifıcul naţional. Pe scurt, definirea corectă a etnicităţii se realizează numai prin
interetnicitate, în cadrul unui set metodologic de trăsături şi valori, de sorginte psihologică,
sufıcient de cuprinzătoare şi reprezentative pentru fiecare grup, comunitate sau naţiune în
parte. Psihodiagnoza relaţiilor etnice presupune decelarea unor raporturi şi particularităţi
etnopsihologice cu personalizarea lor pe comunităţi coabitante. O relaţie socială, inclusiv
etnică, prin caracterul ei bilateral presupune individualizarea a cel puţin doi actori
participanţi. La rândul său fıecare participant, în autonomia şi interdependenţa sa, prezintă
o diadă de atitudini - directe şi reciproce; interne faţă de sine şi externe faţă de
interlocutor. Iar orice demers de individualizare şi dimensionare a unor atitudini pe criterii
etnice înseamnă realizarea unui set de diferenţe caracteristice, inevitabil de specifıc
naţional. Din punct de vedere metodologic, o diagnoză în domeniul psihologiei sociale are
un anumit caracter restrictiv. Ea poate avea o deplină semnifıcaţie ştiinţifică numai dacă
surprinde diferenţe specifıce, în manifestarea lor particulară, bilaterală, comparabilă şi
cuantificabilă pentru fıecare actor social în parte. Dacă un instrument de diagnoză nu
poate măsura în acelaşi sistem metrologic, un cadru de relaţii sociale în întreaga sa
varietate de atitudini directe şi reciproce, comensurabile între ele, atunci ea nu poate fı
considerată o metodă. În cazul nostru, în faza iniţială a cercetării, pe lângă un mare număr
de observaţii intuitive, de factură culturală, modul de lucru era incomplet prin faptul
recurgerii la un sistem de evaluare numai pentru studiul atitudinilor directe, respectiv
numai ale românilor fără posibilitatea de diagnoză a câmpului de atitudini bilaterale, din perspectiva
altor neamuri. Abia ulterior a trebuit să intervenim cu o rectifıcare majoră, în care s-a impus
cu necesitate principiul dublei perspective, într-o viziune interetnică, tocmai pentru
reconsiderarea modului de punere a problemei.
Mai pot fı operate şi alte observaţii. Astfel, perspectiva uni-etnică se rezumă la o
tratare descriptivă, monografıcă, etnografică, dar mai ales unilaterală a unor comunităţi, pe
când cea inter-etnică poate şi trebuie să ofere date cu caracter dinamic, cauzal, prin
desfăşurarea analizei într-un cadru regional şi relaţional mai larg, fiind obligatoriu
multilaterală şi multiculturală.
De fapt etnopsihologia, ca o ramură din ştiinţele diferenţelor etnice, are şanse de
manifestare, confirmare şi aprofundare în mod evident pe un teren social cu populaţii şi
probleme etnice, cât mai variate. Pentru că acolo unde există un câmp mai larg de
comparaţie pe aceleaşi teme, cu siguranţă că tot acolo va exista şi un câmp al diferenţelor
de aceeaşi natură. Aceste este şi un alt motiv prin care în această cercetare s-a optat pentru
un instrument de diagnoză a distanţei sociale, în cazul de faţă etnice, prin chestionarul
Bogardus. Pentru că apariţia unei varietăţi de distanţe între grupuri etnice diferite este
indicatorul indubitabil al unor diferenţe de atitudini caracteristice comunităţilor în cauză.
De asemenea, în dinamica cadrului de relaţii şi valori regionale, din perspectiva
trăsăturilor retroevaluate, există legături sensibile de interinfluenţă, cu caracter cauzal pe
baza cărora se pot formula şi alte direcţii de cercetare. Semnalăm o constantă nestudiată,
dar semnifıcativă: distanţele etnice (sociale) exercită influenţe specifice în aprecierea
structurii de valori şi a trăsăturilor considerate la comunităţile aflate în relaţii de coabitare;
dar este posibil ca şi reciproca să fıe valabilă, prin seturi de trăsături care pot condiţiona
343
exprimarea distanţelor etnice. Noi nu am aprofundat aceste studii statistice corelaţionale
sau de regresie, care pot face obiectul unei alte lucrări de aceeaşi amploare.
Pe de altă parte, dualitatea perspectivei este mai vizibilă în analiza de relaţii
(distanţe) etnice prin chestionarul Bogardus-95, pe când în cazul chestionarului PPN-50
accentul cercetării se deplasează către latura de ierarhizare şi corelare a variabilelor -item în
cadrul proceselor de portretizare reciprocă a comunităţilor de studiu. A devenit evident
faptul că cele 50 de trăsături analizate nu sunt unitare nici în complexitate şi nici în
omogenitate. Unii itemi au un grad de generalitate foarte ridicat, cum ar fı de exemplu,
credinţa religioasă. Atributul diferenţial al acestui item (a se vedea întrebarea: „În ce măsură
aceste comunităţi depun eforturi pentru păstrarea credinţei lor confesionale? are un marcat
caracter general, de valoare psihosocială pe care şi-o asumă orice comunitate care se
consideră „neam" şi de aceea sensibilitatea metrologică a acestei variabile a fost scăzută
(slab discriminativă). În acest caz, ca şi în alte câteva cazuri similare, mai mult decât
probabil va fı nevoie de reconsiderarea unor itemi (astfel, în loc de credinţă religioasă
recomandăm termenul de „religiozitate" sub forma întrebării: ,,Cât de religioase credeţi dvs.
că sunt aceste neamuri?"). Alte trăsături, par a avea o discriminabilitate mai scăzută prin
caracterul lor mai restrâns sau mai particular, cum ar fı de exemplu cel de asumare a
responsabilităţii. Pe de altă parte, chestionarul nostru este departe de a epuiza varietatea
domeniului etnic. În fine, nu este exclus ca în viitor să apară nevoia introducerii unor noi
trăsături (variabile-item) odată cu progresul general al societăţi, de exemplu în domeniul
capacităţilor referitoare la prelucrarea informaţiei, al celor de comunicare, etc. Nici în
analiza dimensiunilor stilistice nu au fost epuizate posibilităţile metrologice ale modelului
nostru. Investigarea lor are în vedere diagnoza a 5 dimensiuni stilistice modale pe fıecare
comunitate de referinţă. Analiza unităţii de stil ar putea fi un alt capitol, relativ nou de
psihologie etnică, un alt plan de sinteză, mai greu de anticipat la prima percepţie. De pildă,
în această privinţă, avem rezerve faţă de ideea că profılurile stilistice integrate sunt mai
puţin semnificative faţă de cele autoevaluate. În cadrul acestui gen de analiză, între profılul
stilistic integrat şi cel autoevaluat au loc fenomene subtile de „mascare"; profilul integrat
este o structură medie foarte concentrată, cu nuanţe care se estompează datorită
diferenţierilor mai slabe faţă de cel autoevaluat. Dar profılul stilistic integrat, rămâne
principalul sistem de referinţă în aprecierea celorlalte profiluri în sensul estimării unor
„abateri" cu posibilitatea obţinerii unor interpretări mai nuanţate. De asemenea, cadrul
structural al trăsăturilor decelate se reconstituie pe cel puţin două planuri: unul al
structurilor valorice variabile de la grup la grup şi un al doilea plan cu referire la relaţiile de
influenţă, de subordonare, absorbţie şi corespondenţă, între variabile. În această privinţă,
un studiu suplimentar cu ajutorul unui instrument de tip Big -Five ar putea fı benefıc.
În cazul modelului de faţă a mai existat o critică pe ideea că el realizează un studiu
de psihologie a românilor numai din perspectiva minorităţilor conlocuitoare. Dar trebuie
de reţinut că rolul grupurilor - martor este mai întâi de toate de suport comparativ.
În montajul nostru, fıecare comunitate este succesiv şi grup martor şi grup de referinţă.
Pentru noi, factorul etnic s-a constituit ca un criteriu necesar pentru studiul fenomenelor
de ecleraj cu punerea în lumină a unor trăsături evidente, care se pot ancheta în orice
comunitate coabitantă, tehnica de investigaţie fıind identică în toate cazurile cercetate. Mai
mult decât atât, relaţia generală dintre grupul de bază (de referinţă) şi grupul martor,
într-un fel se complică, dar pe alte planuri se şi specifıcă, pentru că orice eşantion de lucru
devine succesiv şi grup-martor şi de grup de referinţă, potrivit tipului de evaluare pe care îl
exercită. În acest fel, modelul de faţă a fundamentat o regulă de interactivitate, tocmai
344
pentru a maximiza obiectivitatea rezultatelor.
În acelaşi timp, studiul interetnicităţii impune şi o serie de restricţii. În acest
domeniu sunt de prevăzut două tendinţe, al autoevaluărilor etnice întotdeauna mai
favorabile, precum şi un efect de halou rezultat din retroevaluările minoritarilor faţă de
populaţia majoritară, ambele cu tendinţe de supraestimare. Chiar asimilarea dublei
perspective în construcţia modelului până la faza profilurilor modale, a avut ca scop
suplimentar contracararea acestor tendinţe, dar nu este sufıcient. Aceste tendinţe trebuie
avute în vedere şi în etapa recoltării datelor din teren. Pe tot parcursul acestei etape este
nevoie de practică şi profesionalism, cu instruirea şi avertizarea adecvată a corpului de
operatori pentru un mod de lucru cât mai neutru, fără influenţe, cu cel mult 1-2 subiecţi
simultan. Aplicarea colectivă a acestui gen de instrumente reprezintă o eroare. Situaţia
ideală este de a folosi numai cadre de specialitate, dar a utiliza la fıecare examinare, pe
regiuni întinse, numai psihologi cu înaltă califıcare, este prea costisitor.
De asemenea, astfel de cercetări, în mod necesar se fac pe grupuri sociale mari şi
foarte mari, faţă de care loturile noastre de câte 30 - 50 cazuri, reprezintă o construcţie
modestă elaborată cu prioritate pentru ilustrarea metodologiei. Pentru studii avansate de
reprezentativitate statistică este nevoie de cca. 1000 cazuri pentru fıecare grup etnic în
parte, studiat pe eşantioane multistrat, care să reducă marja de eroare, ordonate pe tot
arealul geografıc şi social-politic al manifestărilor sale. Dar un asemenea proiect impune
cel puţin două condiţii ambele de mare difıcultate. În primul rând respectarea unor
precepte de proporţionalitate şi reprezentativitate statistică, în condiţiile unor realităţi
demografıce total disproporţionate; pentru că în mod curent în toate regiunile cercetate
aceste ponderi sunt numai în favoarea populaţiei majoritare. Această realitate fıind o
normă prin faptul că această situaţie este şi cea mai răspândită. Iar în al doilea rând,
eşantionările pe categorii mari şi foarte mari de populaţie conduc obligatoriu la un număr
mare de echipe, cu necesitatea angajării mai multe institute de profıl, cu mari alocări de
fonduri şi organizare pe termen lung. În cercetarea de faţă, demarată de noi în zona
Dobrogei, pentru un studiu cu 350 de cazuri din 9 comunităţi etnice, numai pentru partea
de teren a fost nevoie de câte 2 responsabili care şi-au desfăşurat activitatea pe baza a două
contracte de cercetare pe o durată de 12 luni fıecare, cu finanţare din fonduri
nerambursabile. Dar într-o o abordare completă un studiu naţional de etnopsihologia
românilor impune investigaţii similare în cel puţin 6 regiuni istorice, respectiv: Oltenia,
Muntenia, Moldova, Dobrogea, Banat şi Ardeal, în care costurile de infrastructură ale
cercetării pot creşte cu fıecare zonă cercetată.
Un alt aspect deseori uitat, este etape de prelucrare a unui imens volum de date
acumulate, care nu mai poate fi realizată ,,manual”. Dar chiar în epoca de azi a informaticii
şi calculatoarelor, este obligatoriu o proiecta cadrul bazei de date în mod concomitent cu
faza de proiectare a cercetări. Acest aspect este de importanţă decisivă. În primul rând prin
faptul că toată activitatea de teren se va dubla ulterior cu activitatea de „laborator",
respectiv cu cea de introducere şi de prelucrare a datelor. În al doilea rând este de
importanţă majoră alegerea şi adaptarea unui program informatic cu o memorie şi o
capacitate tehnică obligatoriu mai mare decât volumul estimat al procesării datelor
acumulate, care să permită o rulare simultană a întregii baze de date, fără impedimente, în
toate direcţiile teoretic posibile. De exemplu, în cazul investigaţiilor noastre, pentru numai
350 cazuri analizate în teren programul EXCEL de prelucrare date utilizat de noi, a fost
complet insufıcient fiind limitat la 255 de coloane faţă de un necesar cu 450 de coloane, de
345
cum aveam noi nevoie, ceea ce a ridicat mari probleme de conversie. Astăzi cele mai
indicate limbaje informatice pentru astfel de operaţiuni fıind programele Acces sau Oracle.
În încheiere, pe principiile personalităţii modale şi ale dublei perspective studiul
nostru permite formalizarea unui model analitic de diagnoză etnopsihologică aplicabil în
variate condiţii sociale şi geografıce. Pe scurt, contribuţia noastră se poate sintetiza la
modul următor:
Modelul metodologic adoptat include 2 mari categorii de probe şi procedee de lucru.
Prima mare categorie include un test de distanţă sociale în varianta Chestionarului Bogardus-
1995 adaptat pentru diagnoza cadrului de relaţii etnice externe fıecărei comunităţi
anchetate şi varianta fınală a unei test de trăsături şi valori transculturale de tipul
Chestionarului PPN-50 (cu 50 variabile - item şi 5 stiluri de manifestare etnică) destinat
ierarhizării şi confıgurării trăsăturilor etnopsihologice, inclusiv pe stiluri interne
comunităţilor cercetate. Administrarea lor s-a făcut cu ajutorul unui vocabular explicativ şi
exemple sub formă interogativă, pentru a asigura la toţi itemii o maximă
comprehensivitate. A doua mare categorie de probe se referă la procedeele secundare de
portretizare istorică şi socio-culturală, precum şi elementele de analiză calitativă, care întregesc în
mod necesar studiile secvenţiale de interetnicitate. În acest fel, configuraţia modelului
nostru se prezintă economic şi adecvat scopului unor cercetări de psihologie etnică.
Principii metodologice. Fundamental este principiul dublei perspective utilizat în
interevaluarea comunităţilor coabitante. Pe baza unor procedee standard, fıecărui grup
anchetat din aceste comunităţii i se cere să producă o operaţiune de autoevaluare şi un
număr de heteroevaluări succesive faţa de celelalte comunităţi coabitante. Acest tip de
abordare este de speţă relaţională, bazat pe corelativitatea unor raporturi reale (referitoare
la neamuri, trăsături, relaţii, distanţe, stiluri sau structuri stilistice matriciale), fıecare grup
etnic de cercetare fiind succesiv şi lot martor şi lot de referinţă.
În acest cadru, interetnictatea devine un principiu de bază în defınirea etnicităţii.
De asemenea, într-o caracterizare etnopsihologică, principiul personalităţii etnice se
prezintă pe două planuri: unul cu accente pe trăsăturile comune, dar cu diferenţe relative de
confıgurare de la un neam la altul şi altul de individualizare a trăsăturilor prin diferenţe de specifıc
naţional în temeiul unor caracteristici unice.
Subiecţi şi eşantionare. Dualitatea perspectivei impune în operaţiunile de formare a
grupurilor de studiu numai subiecţi -evaluatori cu o bună şi foarte bună cunoaştere a vieţii
neamurilor conlocuitoare, cu o rezidenţă în zonă de cel puţin 15 ani şi o instruire minimă
de nivel liceal. Această exigenţă a bunei cunoaşteri fıind situată în proximitatea statutului
de expert în evaluarea de comunităţi şi relaţii etnice locale. În mod evident, este greu de
probat existenţa unui expert „absolut" în aprecierea corectă şi completă a tuturor
comunităţilor regionale, fıecare persoană putând cunoaşte 3-4 dintre ele. Dar la nivel
statistic şi prin compensaţia cunoştinţelor, baza de date acumulate devine sufıcientă pentru
a proba intensitatea unor manifestări specifıce, în condiţiile în care fıecare comunitate a
fost evaluată în mod egal de către toate celelalte comunităţi printr-un număr mare de
„judecători", care în investigaţia noastră a urcat la 350 de cazuri. Pentru scopul relativ
restrâns al investigaţiilor noastre împreună cu fondurile minime care s-au alocat pentru
realizarea ei - verosimilitatea unui model de cercetare a relaţiilor şi trăsăturilor etnice -
rezultatele obţinute au confirmat ipotezele cu valenţele diagnostice ale acestui model.
Procedee metrologice. Factura cercetării presupune procedee statistice adecvate. Astfel,
am recurs la o evaluare pe 5 trepte de intensitate, pentru distanţe, trăsături şi stiluri de
manifestare. Pe baza lor, s-au realizat calcule corespunzătoare de scoruri medii, pe grupuri,
346
sub-grupuri şi pe totalitatea subiecţilor examinaţi. S-a operat analiza dispersiei pentru a
estima omogenitatea evaluărilor precum şi semnifıcaţia diferenţei dintre medii spre a
concluziona asupra verosimilităţii datelor în general şi a valabilităţii modelului de
investigaţie în special. Toate scorurile au fost calculate prin aceeaşi tehnică statistică pentru
a fi lesne comparabile. Pentru chestionarul PPN-50 s-a întreprins şi o analiză de fıdelitate,
iar întreaga bază de date a fost înregistrată şi conservată pentru a servi unor analize
statistico-matematice de amploare.
Parametri de analiză, tipuri de rezultate. Din factura şi posibilităţile principalelor metode
aplicate, decurg următorii parametri de analiză şi tipuri de rezultate:
- distanţe etnice, pentru modalităţile de relaţionare a comunităţilor cercetate;
- ierarhii de trăsături, modale şi sub-modale, generale şi particulare ;
- tipuri de profiluri etnopsihologice (autoevaluat, retroevaluate şi integrat ) supuse
comparaţiilor în vederea decelării elementelor de specific naţional şi caracterizarea
comunităţilor cercetate ;
- stiluri de manifestare exprimând deopotrivă „fızionomii" etnice cu elemente
comune, ca rezultat al coabitării istorice, dar şi componente etnice diferenţiale, ca
rezultat al factorilor de individualizare specifıcă.
Cu toate aceste este evident că nu am epuizat substanţa acestui domeniu. În mod
cer, prin utilizarea unor alte instrumente de anchetă, precum şi a altor procedee de
prelucrare se vor obţine şi alte date, pe alte dimensiuni.
347
12.2. Anexe Chestionar PPN-50
Anexa 1 Distribuţia empirică pe total număr de cazuri
Distribuţia empirică pe total eşantion a performanţelor pe itemi, în cadrul

chestionarului PPN-50. Se prezintă media, mediana, abaterea standard,
înclinaţia (skewness ) spre dreapta / plus sau spre stânga / minus şi
gradul de extensie a intervalului de distribuţie (kurtosis ) la baza curbei.
1. Dominativitatea. IT1
În ce măsură există un interes
deosebit pentru ocuparea de
funcţii publice, pentru activităţi de
conducere, cu manifestări de
autoritate la următoarele
comunităţi ?
Mean 3,25
Median 3,00
Skewness - 0.012 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
Kurtosis 0.044
2. Prietenia. IT2
Cât de prietenoşi sunt unii fată de alţii ?
Mean 3,70
Median 4.00
Skewness + 0.106
Kurtosis 0.820
2.0 3.0 4.0 5.0
348
3. Încrederea în forţele proprii. IT3
În ce măsură apreciaţi gradul de
încredere în forţele proprii la
respectivele comunităţi etnice ?
Mean 3,76
Median 4.00
Skewness - 0.163
Kurtosis 0.529
2.0 3.0 4.0 5.0
5. Modernismul IT5
În ce măsura sunt orientate aceste
comunităţi către schimbare si modernism ?
Mean 3.60
Median 4.00
Skewness - 0.151
Kurtosis 0.031
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
6. Sentimentul istoriei. IT 6
În ce măsură respectivele
comunităţi etnice sunt legate
de propria lor istorie ?
Mean 4.00
Median 4.00
Skewness - 0.555
Kurtosis 0.346
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
349
7. Dispoziţia spre într-ajutoare. IT7
În ce măsură membri comunităţii se
ajută unii pe alţii în cadrul comunităţii ?
Mean 3.67
Median 4.00
Skewness - 0. 018
Kurtosis 0.791
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
8. Independenţa. IT8
Vă rugăm să apreciaţi în ce măsură la
aceste comunităţi se manifestă
independenţă în gândire şi acţiune ?
Mean 3.86
Median 4.00
Skewness - 0.370
Kurtosis 0.211
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
9. Ospitalitatea. IT9
În ce măsură comunităţile etnice de
mai jos sunt ospitaliere faţă de străini ?
Mean 3.62
Median 4.00
Skewness + 0.248
Kurtosis 0.647
2.0 3.0 4.0 5.0
350
10. Curăţenia şi higiena. IT10
Apreciate comparativ pe comunităţi,
în ce măsură se caracterizează ele
prin curăţenie si higienă ?
Mean 3.66
Median 4.00
Skewness - 0.161
Kurtosis 0.081
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
11. Adaptabilitatea. În situaţii generale de IT11

tranziţie, cum este cea pe care o parcurge în
prezent România, care dintre aceste comunităţi
etnice se adaptează mai uşor sau se integrează
mai repede la dificultăţile economiei de piaţă
şi în general la nou ?
Mean 3.78
Median 4.00
Skewness - 0.128
Kurtosis 0.551
2.0 3.0 4.0 5.0
12. Tăria de caracter. IT12

În ce măsură comunităţi etnice de mai jos
dovedesc fermitate în manifestările
lor obişnuite ?
Mean 3.62
Median 4.00
Skewness - 0.007
Kurtosis 0.335
2.0 3.0 4.0 5.0
351
13. Spiritul comercial. IT13
În ce măsură se manifestă la aceste
comunităţi spiritul comercial, cum se mai
spune fac afaceri şi au mirosul banului ?
Mean 3.70
Median 4.00
Skewness - 0.358
Kurtosis 0.076
2.0 3.0 4.0 5.0
14. Simţul frumosului. IT14

În ce măsură dispun aceste comunităţi
de simţul frumosului, se îmbracă decent,
înfrumuseţează casa, cumpără lucruri de
bun gust, etc.?
Mean 3.91
Median 4.00
Skewness - 0.332
Kurtosis 0.190
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
15. Optimismul. IT15

prezintă optimism cu încredere în viitor ?
Mean 3.83
Median 4.00
Skewness - 0.374
Kurtosis 0.830
2 .0 3 .0 4 .0 5 .0
352
16. Capacităţi de imitaţie. IT16
imită şi copiază cu uşurinţă
manifestările altor neamuri ?
Mean 3.23
Median 3.00
Skewness + 0.116
Kurtosis 0.494
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
17. Scepticismul. IT17

manifestă pesimism, cu interes
scăzut pentru viitorul lor ?
Mean 2.80
Median 3.00
Skewness + 0.027
Kurtosis 0.070
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
18. Disciplina şi organizarea. IT18

sunt disciplinate şi organizate în
viaţa de toate zilele.
Mean 3.51
Median 3.00
Skewness + 0.232
Kurtosis 0.255
2.0 3.0 4.0 5.0
353
19. Bunătatea şi blândeţea. IT19
În ce măsură aceste comunităţi dau
dovadă de bunătate / blândeţe în
cadrul relaţiilor dintre ele ?
Mean 3.53
Median 3.00
Skewness + 0.262
Kurtosis 0.075
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
20. Inteligenţa este un criteriu general IT20

pentru înţelegerea mai uşoară şi
rezolvarea mai rapidă a problemelor
curente. În ce măsură apreciaţi că
respectivele comunităţi dispun de această
trăsătură care le ajută în viaţă ?
Mean 3.81
Median 4.00
Skewness - 0.053
Kurtosis 0.366
2.0 3.0 4.0 5.0
21.Solidaritatea. IT21
În acţiunile lor comune, în ce măsură aceste
comunităţi manifestă sprijin si solidaritate în
rezolvarea problemelor comune ale
localităţilor în care trăiesc împreună ?
Mean 3.78
Median 4.00
Skewness - 0.239
Kurtosis 0.386
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
354
22. Simţul onoarei. IT22
La care comunităţi etnice se manifestă
respectarea cuvântului dat, a punctualităţii şi
seriozităţii faţă de promisiunile făcute ?
Mean 3.66
Median 4.00
Skewness - 0.106
Kurtosis 0.232
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
23. Spirit întreprinzător. IT23

În ce măsură comunităţile de mai jos dau
dovadă de iniţiativă, curaj în asumarea
unor riscuri, capacitate de intrare în
afaceri pe cont propriu cu mari cheltuieli
de energie şi de dinamism ?
Mean 3.64
Median 4.00
Skewness + 0.064
Kurtosis 0.387
2.0 3.0 4.0 5.0
24. Evitarea conflictelor. IT24

Indiferent de felul lor, în mod curent, între
diverse comunităţi mai apar şi unele
conflicte. În ce măsură aceste comunităţi
ştiu să evite posibile conflicte interetnice ?
Mean 3.58
Median 4.00
Skewness + 0.004
Kurtosis 0.387
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
355
25. Spiritul critic. În ce măsură IT25
dispun aceste comunităţi de capacitatea
analizei de situaţii, de verificarea a ceea ce
spun alţii, de prezentarea unor puncte
individuale de vedere şi de acţiune ulterioară
a deciziilor asumate ?
Mean 3.34
Median 3.00
Skewness + 0.125
Kurtosis 0.429
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
26. Ataşamentul faţă de România. IT26

În ce măsură consideraţi că aceste
comunităţi manifestă ataşamentul faţă
de România, ca ţară în care trăiesc ?
Mean 3.93
Median 4.00
Skewness - 0.462
Kurtosis 0.544
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
27. Individualism. IT27

În ce măsură aceste comunităţi se
caracterizează prin individualism în
sensul apărării până la egoism a
proprietăţii private ?
Mean 3.39
Median 3.00
Skewness - 0.102
Kurtosis 0.315
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
356
28. Perseverenţa până la finalizare. IT28
îşi duc cu tenacitate acţiunile lor
până la capăt şi le urmăresc până la
finalizare ?
Mean 3.53
Median 4.00
Skewness + 0.235
Kurtosis 0.085
1.0 2 .0 3 .0 4.0 5.0
29. Agresivitatea. IT29

În ce măsură aceste comunităţi prezintă
manifestări agresive prin fapte sau
manifestări verbale care împiedică buna
convieţuire cu celorlalte comunităţi ?
Mean 2.69
Median 3.00
Skewness + 0.039
Kurtosis 0.697
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
30. Tradiţionalismul IT30

În ce măsură aceste comunităţi ţin la
obiceiurile şi tradiţiile lor, care din ele
sunt mai conservatoare şi manifestă o
mai mare opoziţie la schimbări ?
Mean 4.16
Median 4.00
Skewness - 0.848
Kurtosis 0.379
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
357
31. Supuşenia şi obedienţa. IT31
În ce măsură acceptă ele situaţii
generale de nedreptate socială ?
Mean 3.22
Median 3.00
Skewness + 0.154
Kurtosis 0.331
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
32. Omenia. IT32

dau dovadă de înţelegere si omenie
în raporturile lor ?
Mean 3.72
Median 4.00
Skewness - 0.007
Kurtosis 0.296
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
33. Capacitatea de iniţiativă. IT33

dovadă de iniţiative pe plan local ?
Mean 3.51
Median 3.00
Skewness + 0.256
Kurtosis 0.344
2.0 3.0 4.0 5.0
34. Simţul umorului. IT34

manifestă detaşare si umor fată
de situaţiile curente ?
Mean 3.64
Median 4.00
Skewness - 0.032
Kurtosis 0.282
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
358
35. Realismul. IT35
În ce măsură comunităţile prezentate
dau dovadă de realism, respectiv nu
cer mai mult decât pot obţine ?
Mean 3.68
Median 4.00
Skewness -0.030
Kurtosis -0.803
2.0 3.0 4.0 5.0
36. Preţuirea propriei identităţi IT36

etnice
În ce măsură aceste comunităţi preţuiesc
faptul că aparţin unei anumite etnii, cu
depunere de efort pentru păstrarea şi
dezvoltarea identităţii lor ?
Mean 4.25
Median 4.00
Skewness - 1.037
Kurtosis + 0.488
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
37. Fatalismul. IT37

Care comunităţi din cele de mai jos au
credinţa şi acceptă mai uşor ideea de
fatalitate, predestinare, soartă sau destin ?
Mean 2.93
Median 3.00
Skewness + 0.013
Kurtosis - 0.432
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
359
38. Profesionalismul. IT38
dovadă de seriozitate şi competentă în
acţiunile lor.
Mean 3.69
Median 4.00
Skewness - 0.115
Kurtosis + 0.115
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
39. Ambiţia. IT39

În ce măsură respectivele comunităţi se
caracterizează prin ambiţie în realizarea
scopurilor pe care şi le propun ?
Mean 3.78
Median 4.00
Skewness + 0.119
Kurtosis - 0.928
2.0 3.0 4.0 5.0
40. Inventivitatea. IT40

În ce măsură aceste comunităţi dovedesc
capacitatea de a inova soluţii proprii la
situaţii noi ?
Mean 3.55
Median 3.00
Skewness + 0.248
Kurtosis - 0.502
2.0 3.0 4.0 5.0
360
41. Comunicativitatea cu sinceritate. IT41
În ce măsură aceste comunităţi manifestă
disponibilitate şi dialog sincer, faţă de alte
comunităţi ?
Mean 3.41
Median 3.00
Skewness + 0.364
Kurtosis + 0.037
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
42. Spiritul de sacrificiu. IT42

În ce măsură aceste comunităţi dovedesc
spirit de sacrificiu în folosul comunităţii lor.
Mean 3.53
Median 3.00
Skewness + 0.113
Kurtosis - 0. 358
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
43. Hărnicia. IT43

În ce măsură aceste comunităţi sunt
recunoscute ca harnice în acţiunile lor ?
Mean 3.72
Median 4.00
Skewness + 0.101
Kurtosis - 0.582
2.0 3.0 4.0 5.0
361
44. Mândria. IT44
sunt mândre că aparţin etniei lor ?
Mean 4.31
Median 4.00
Skewness - 0.617
Kurtosis - 0.891
2.0 3.0 4.0 5.0
45. Credinţa religioasă. IT45

În ce măsură aceste comunităţi depun
eforturi pentru păstrarea credinţei lor
confesionale ?
Mean 4.36
Median 4.00
Skewness - 0.796
Kurtosis - 0.178
2.0 3.0 4.0 5.0
46. Toleranţa faţă de alte etnii. IT46

sunt tolerante unele faţă de altele ?
Mean 3,67
Median 4.00
Skewness + 0. 121
Kurtosis - 0. 720
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
362
47. Onestitatea. IT47
În ce măsură aceste comunităţi se
caracterizează prin cinste si onestitate ?
Mean 3.51
Median 3.00
Skewness + 0.273
Kurtosis - 0.384
2.0 3.0 4.0 5.0
48. Simţul răspunderii. IT48

În ce măsură respectivele comunităţi se
consideră răspunzătoare pentru faptele lor ?
Mean 3.43
Median 3.00
Skewness + 0.297
Kurtosis - 0.236
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
49. Curajul şi cutezanţa. IT49

În ce măsură aceste comunităţi credeţi
că dovedesc curaj şi cutezanţă ?
Mean 3.70
Median 4.00
Skewness + 0.041
Kurtosis - 0.405
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
50. Receptivitatea faţă de ideile altora. IT50

În ce măsură aceste comunităţi credeţi
că sunt receptive la ideile altora ?
Mean 3.40
Median 3.00
Skewness + 0. 085
Kurtosis - 0. 232
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
363
Anexa 2 Inventar de medii şi abateri standard
Chestionarul PPN-50
Inventar de medii aritmetice şi abateri standard
Valori si 350 350 350 350 350 350 350 350 350
trăsături etnice Români Armeni Greci Italieni Turci Tătari Romi Lipoveni Ucrai
1. Dominativitatea 4,36 3,54 3,40 3,21 3,40 3,37 2,31 2,92 2,92
0,99 1,20 1,25 1,23 1,21 1,17 1,58 1,25 1,25
2. Prietenia 4,63 3,81 3,88 4,08 4,01 3,87 2,11 3,47 3,47
0,71 1,11 1,09 1,12 1,07 1,16 1,46 1,37 1,37
3. Încrederea în 4,42 3,99 3,97 3,99 3,94 3,94 2,77 3,37 3,37
forţele proprii 0,75 1,04 1,03 0,97 1,08 1,13 1,62 1,24 1,24
4. Sentimentul 4,37 3,72 3,92 4,08 3,77 3,68 2,32 3,50 3,50
naturii 0,87 1,14 1,10 1,07 1,11 1,12 1,57 1,33 1,33
5. Modernismul 4,34 3,67 3,95 4,24 3,69 3,62 2,05 3,21 3,21
0,90 1,12 1,00 1,00 1,08 1,10 1,34 1,12 1,12
6. Sentimentul 4,67 4,11 4,30 4,26 4,21 4,04 2,25 3,79 3,79
istoriei 0,70 1,06 1,05 1,08 1,08 1,22 1,53 1,17 1,17
7. Dispoziţia spre 4,16 3,74 3,81 3,84 3,82 3,72 2,65 3,43 3,43
întrajutorare 0,88 1,15 1,13 1,13 1,19 1,23 1,65 1,23 1,23
8. Independenţa 4,51 3,86 4,00 4,17 4,08 4,06 3,09 3,44 3,44
0,86 1,14 1,12 1,06 1,04 1,09 1,72 1,28 1,28
9. Ospitalitatea 4,75 3,65 3,72 3,94 3,80 3,61 2,01 3,44 3,44
0,60 1,18 1,16 1,15 1,21 1,27 1,32 1,37 1,37
10. Curăţenia 4,38 3,83 3,91 4,08 3,79 3,66 1,55 3,62 3,62
si higiena 0,83 1,16 1,12 1,13 1,24 1,25 1,03 1,36 1,36
11 Adaptabilitatea 4,39 3,80 3,87 3,96 3,93 3,86 3,29 3,23 3,23
0,88 1,14 1,10 1,13 1,03 1,12 1,63 1,21 1,21
12. Tăria de 4,22 3,91 3,89 3,84 3,87 3,76 2,38 3,26 3,26
caracter 0,86 1,11 1,13 0,99 1,00 1,08 1,51 1,17 1,17
13. Spiritul 3,97 4,03 4,26 4,00 4,18 3,69 3,62 2,87 2,87
comercial 0,97 1,13 1,11 1,06 0,93 1,02 1,56 1,03 1,03
14. Simţul 4,66 4,05 4,35 4,52 4,06 3,80 2,26 3,63 3,63
frumosului 0,67 1,03 0,92 0,86 0,97 1,09 1,52 1,21 1,21
15. Optimismul 4,31 3,80 3,87 4,00 3,89 3,79 3,48 3,60 3,60
0,87 1,19 1,23 1,17 1,13 1,17 1,55 1,22 1,22
16. Imitativitatea 3,93 3,19 3,22 3,31 3,35 3,28 2,93 2,96 2,96
1,06 1,19 1,15 1,20 1,18 1,18 1,60 1,17 1,17
17. Scepticismul 3,12 2,85 2,88 2,88 2,94 2,89 2,26 2,70 2,70
1,18 1,13 1,08 1,06 1,14 1,13 1,22 0,98 0,98
18. Disciplină 3,98 3,91 3,82 3,93 3,72 3,66 1,72 3,35 3,35
si organizare 0,99 1,00 0,98 0,93 1,01 1,06 1,07 1,14 1,14
19. Bunătate si 4,46 3,54 3,72 3,93 3,73 3,56 1,75 3,40 3,40
blândeţe 0,81 1,09 1,09 0,99 1,11 1,22 1,16 1,27 1,27
20. Inteligenţa 4,47 4,14 4,16 4,26 3,88 3,79 2,10 3,44 3,44
0,76 0,95 0,92 0,92 0,99 1,06 1,31 1,18 1,18
21. Solidaritatea 4,13 3,91 3,81 3,81 3,95 3,93 3,16 3,60 3,60
0,91 1,17 1,12 1,08 1,05 1,05 1,76 1,23 1,23
22. Simţul 4,21 3,90 3,97 3,97 3,85 3,81 1,94 3,38 3,38
onoarei 0,88 1,12 1,09 1,11 1,05 1,09 1,29 1,19 1,19
23. Spiritul 4,12 3,94 4,02 4,05 3,97 3,63 3,02 3,09 3,09
întreprinzător 0,83 1,14 1,09 1,02 0,94 1,02 1,62 1,10 1,10
24. Evitarea 4,28 3,89 3,89 3,88 3,74 3,64 1,85 3,42 3,42
conflictelor 0,86 1,13 1,13 1,11 1,07 1,15 1,16 1,23 1,23
25. Spiritul critic 3,95 3,60 3,60 3,52 3,44 3,38 2,14 3,08 3,08
0,98 1,23 1,29 1,26 1,09 1,17 1,32 1,15 1,15
364
Chestionarul PPN-50 (continuare)
Inventar de medii aritmetice şi abateri standard
Trăsături si 350 350 350 350 350 350 350 350 350
valori etnice Români Armeni Greci Italieni Turci Tătari Romi Lipoveni Ucra.
26. Ataşamentul 4,68 4,01 3,90 3,97 4,11 4,05 3,03 3,63 3,63
faţă de România 0,82 1,15 1,19 1,17 1,08 1,16 1,62 1,33 1,35
27. Individualismul 3,61 3,53 3,52 3,38 3,50 3,52 3,13 3,03 3,01
1,19 1,25 1,23 1,20 1,22 1,20 1,56 1,20 1,22
28. Perseverenţa 3,89 3,87 3,75 3,64 3,70 3,66 2,60 3,15 3,14
până la finalizare 0,98 1,19 1,15 1,10 1,09 1,14 1,52 1,13 1,17
29. Agresivitatea 2,59 2,46 2,52 2,45 2,85 2,97 3,75 2,42 2,38
1,31 1,27 1,27 1,26 1,39 1,47 1,55 1,23 1,20
30.Tradiţionalismul 4,42 4,13 4,12 4,04 4,38 4,32 3,76 4,00 3,90
0,91 1,12 1,12 1,11 0,93 0,99 1,55 1,26 1,23
31. Supuşenia 3,61 3,19 3,20 3,26 3,36 3,15 2,31 3,26 3,27
si obedienţa 1,21 1,29 1,27 1,18 1,25 1,29 1,41 1,22 1,21
32. Omenia 4,48 3,72 3,86 4,03 3,89 3,66 2,02 3,65 3,58
0,79 1,15 1,13 1,05 1,00 1,19 1,32 1,24 1,26
33. Capacitatea 4,26 3,74 3,74 3,72 3,77 3,65 2,50 3,05 3,09
de iniţiativă 0,89 1,16 1,12 1,14 0,94 0,98 1,55 1,17 1,19
34. Simţul 4,53 3,54 3,67 4,04 3,71 3,52 2,74 3,31 3,36
umorului 0,71 1,17 1,16 1,12 1,03 1,14 1,46 1,23 1,26
35. Realismul 4,11 3,81 3,83 3,80 3,79 3,67 2,53 3,43 3,45
0,92 1,14 1,14 1,10 1,07 1,12 1,46 1,20 1,22
36. Preţuirea propriei 4,52 4,21 4,24 4,26 4,43 4,42 3,64 4,07 4,01
Identităţi etnice 0,87 1,16 1,11 0,99 0,92 0,93 1,66 1,17 1,18
37. Fatalismul 3,30 2,96 2,96 2,86 3,05 2,99 2,72 2,91 2,81
1,18 1,14 1,15 1,10 1,11 1,14 1,40 1,20 1,18
38. Profesionalismul 4,36 3,97 3,98 4,07 3,80 3,75 2,22 3,30 3,38
0,83 1,07 1,06 0,99 1,02 1,05 1,37 1,21 1,17
39. Ambiţie 4,30 4,05 4,01 3,94 4,02 4,05 3,06 3,39 3,40
0,87 1,08 1,10 0,97 1,07 1,13 1,62 1,20 1,21
40. Inventivitate 4,32 3,71 3,70 3,91 3,57 3,48 2,64 3,04 3,09
0,89 1,11 1,15 1,09 1,07 1,07 1,50 1,14 1,13
41. Comunicativi 4,19 3,50 3,49 3,73 3,58 3,50 1,96 3,16 3,23
cu sinceritate 0,95 1,09 1,09 1,08 1,04 1,13 1,23 1,11 1,15
42. Spirit de 4,10 3,56 3,71 3,72 3,83 3,75 2,32 3,38 3,39
sacrificiu 0,98 1,13 1,10 1,01 1,07 1,17 1,52 1,18 1,17
43. Hărnicia 4,38 4,03 4,00 4,09 3,72 3,74 1,72 3,74 3,67
0,82 1,05 1,01 0,95 1,11 1,20 1,18 1,21 1,25
44. Mândria 4,57 4,45 4,48 4,45 4,42 4,44 3,31 4,10 4,11
0,74 0,90 0,91 0,89 0,90 0,90 1,69 1,20 1,21
45. Credinţa 4,52 4,38 4,44 4,45 4,63 4,53 2,95 4,51 4,37
religioasă 0,81 0,94 0,96 0,93 0,92 0,93 1,71 0,96 1,10
46. Toleranţa 4,35 3,54 3,65 3,93 3,72 3,60 2,42 3,46 3,51
interetnică 0,89 1,22 1,20 1,10 1,19 1,29 1,47 1,30 1,31
47. Onestitatea 4,16 3,70 3,79 3,81 3,72 3,68 1,97 3,36 3,36
0,95 1,08 1,00 0,98 1,00 1,05 1,31 1,19 1,17
48. Simţul 4,09 3,74 3,69 3,71 3,61 3,55 1,78 3,22 3,28
răspunderii 0,90 1,08 1,07 1,08 1,07 1,12 1,14 1,15 1,16
49. Curajul si 4,35 3,70 3,77 3,83 3,97 4,02 2,82 3,46 3,49
cutezanţa 0,82 1,20 1,09 1,06 0,96 0,96 1,68 1,13 1,16
50. Receptivitatea 4,25 3,55 3,51 3,58 3,66 3,50 2,07 3,08 3,15
la ideile altora 0,99 1,20 1,19 1,19 1,14 1,21 1,37 1,19 1,21
365
Anexa 3
Praguri de semnificaţie statistică pe comunităţi etnice
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 1.DOMINATIVITATEA Testul T pentrue santioane perechi | |
| BASIC | Diferenţele marcate cu * sunt semnificative la p < .05 | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Variable | Mean | Std.Dv. | N | Diff. |Dif.St.Dv.| t | df | p |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.360000*| .999484*| | | | | | |
| Armeni | 3.522857*| 1.208040*| 350*| .837143*| 1.465669*| 10.68557*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.360000*| .999484*| | | | | | |
| Greci | 3.377143*| 1.257889*| 350*| .982857*| 1.494879*| 12.30038*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.360000*| .999484*| | | | | | |
| Italieni | 3.182857*| 1.244238*| 350*| 1.177143*| 1.363689*| 16.14908*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.360000*| .999484*| | | | | | |
| Turci | 3.380000*| 1.221184*| 350*| .980000*| 1.433192*| 12.79251*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.360000*| .999484*| | | | | | |
| Tatari | 3.354286*| 1.172840*| 350*| 1.005714*| 1.383477*| 13.59994*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.360000*| .999484*| | | | | | |
| Ţigani | 2.297143*| 1.568948*| 350*| 2.062857*| 1.903561*| 20.27386*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.360000*| .999484*| | | | | | |
| Ruşi | 2.905714*| 1.241462*| 350*| 1.454286*| 1.503357*| 18.09763*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.360000*| .999484*| | | | | | |
|Ucrainieni| 2.982857*| 1.241472*| 350*| 1.377143*| 1.568144*| 16.42961*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 2. PRIETENIA. Testul T pentru esantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.628571*| .709563*| | | | | | |
| Armeni | 3.802857*| 1.116941*| 350*| .825714*| 1.187770*| 13.00563*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.628571*| .709563*| | | | | | |
| Greci | 3.882857*| 1.089409*| 350*| .745714*| 1.068390*| 13.05800*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.628571*| .709563*| | | | | | |
| Italieni | 4.074286*| 1.120362*| 350*| .554286*| 1.035845*| 10.01089*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.628571*| .709563*| | | | | | |
| Tuci | 3.994286*| 1.083860*| 350*| .634286*| 1.191167*| 9.96200*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.628571*| .709563*| | | | | | |
| Tãtari | 3.854286*| 1.164873*| 350*| .774286*| 1.261246*| 11.48512*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.628571*| .709563*| | | | | | |
| Tigani | 2.114286*| 1.457545*| 350*| 2.514286*| 1.612477*| 29.17126*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Rormâni | 4.628571*| .709563*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.460000*| 1.378239*| 350*| 1.168571*| 1.365828*| 16.00639*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.628571*| .709563*| | | | | | |
| Ucrainei | 3.511429*| 1.372524*| 350*| 1.117143*| 1.367026*| 15.28854*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
366
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 3.INCREDEREA IN FORTELE PROPRI Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.425714*| .752396*| | | | | | |
| Armeni | 3.994286*| 1.035181*| 350*| .431429*| 1.109808*| 7.27269*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.425714*| .752396*| | | | | | |
| Greci | 3.974286*| 1.027932*| 350*| .451429*| 1.066116*| 7.92171*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.425714*| .752396*| | | | | | |
| Italieni | 4.000000*| .963518*| 350*| .425714*| 1.006524*| 7.91276*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.425714*| .752396*| | | | | | |
| Tuci | 3.934286*| 1.083199*| 350*| .491429*| 1.179425*| 7.79514*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.425714*| .752396*| | | | | | |
| Tãtari | 3.934286*| 1.137393*| 350*| .491429*| 1.201091*| 7.65453*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.425714*| .752396*| | | | | | |
| Ţigani | 2.760000*| 1.621701*| 350*| 1.665714*| 1.754151*| 17.76510*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.425714*| .752396*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.374286*| 1.250752*| 350*| 1.051429*| 1.340438*| 14.67463*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.425714*| .752396*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.520000*| 1.224581*| 350*| .905714*| 1.328429*| 12.75519*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 4.SENTIMENTUL NATURII Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.380000*| .867199*| | | | | | |
| Armeni | 3.705714*| 1.148923*| 350*| .674286*| 1.146651*| 11.00136*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Romîni | 4.380000*| .867199*| | | | | | |
| Greci | 3.908571*| 1.111382*| 350*| .471429*| 1.069523*| 8.24631*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.380000*| .867199*| | | | | | |
| Italieni | 4.071429*| 1.088115*| 350*| .308571*| 1.060727*| 5.44235*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.380000*| .867199*| | | | | | |
| Turci | 3.780000*| 1.107489*| 350*| .600000*| 1.097013*| 10.23230*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.380000*| .867199*| | | | | | |
| Tâtari | 3.694286*| 1.115518*| 350*| .685714*| 1.119543*| 11.45873*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.380000*| .867199*| | | | | | |
| Ţigani | 2.320000*| 1.575384*| 350*| 2.060000*| 1.665201*| 23.14380*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.380000*| .867199*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.491429*| 1.338727*| 350*| .888571*| 1.414876*| 11.74919*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.380000*| .867199*| | | | | | |
| Ucrainei | 3.520000*| 1.308294*| 350*| .860000*| 1.383633*| 11.62817*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
367
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 5. MODERNISMUL Testul T pentru eşantioane perechi |
|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.345714*| .891167*| | | | | | |
| Armeni | 3.685714*| 1.116981*| 350*| .660000*| 1.170972*| 10.54463*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.345714*| .891167*| | | | | | |
| Greci | 3.965714*| .997976*| 350*| .380000*| 1.076527*| 6.60378*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.345714 | .891167 | | | | | | |
| Italieni | 4.248571 | .991907 | 350 | .097143 | 1.185753 | 1.53268 | 349 | o.126261 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.345714*| .891167*| | | | | | |
| Tuci | 3.688571*| 1.085268*| 350*| .657143*| 1.242579*| 9.89395*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.345714*| .891167*| | | | | | |
| Tâtari | 3.628571*| 1.109627*| 350*| .717143*| 1.265587*| 10.60102*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.345714*| .891167*| | | | | | |
| Ţigani | 2.051429*| 1.342574*| 350*| 2.294286*| 1.522222*| 28.19704*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.345714*| .891167*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.225714*| 1.114078*| 350*| 1.120000*| 1.283530*| 16.32473*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.345714*| .891167*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.320000*| 1.089360*| 350*| 1.025714*| 1.267591*| 15.13845*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 6. SENTIMENTUL ISTORIEI Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.671429*| .700418*| | | | | | |
| Armeni | 4.117143*| 1.060082*| 350*| .554286*| 1.049585*| 9.87984*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.671429*| .700418*| | | | | | |
| Greci | 4.300000*| 1.053715*| 350*| .371429*| 1.043076*| 6.66183*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Romãni | 4.671429*| .700418*| | | | | | |
| Italieni | 4.254286*| 1.076406*| 350*| .417143*| 1.003000*| 7.78069*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.671429*| .700418*| | | | | | |
| Tuci | 4.208571*| 1.080929*| 350*| .462857*| 1.113884*| 7.77394*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.671429*| .700418*| | | | | | |
| Tãtari | 4.034286*| 1.210731*| 350*| .637143*| 1.265497*| 9.41911*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.671429*| .700418*| | | | | | |
| Ţigani | 2.248571*| 1.534115*| 350*| 2.422857*| 1.571065*| 28.85146*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.671429*| .700418*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.794286*| 1.169317*| 350*| .877143*| 1.150205*| 14.26688*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.671429*| .700418*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.877143*| 1.186984*| 350*| .794286*| 1.157000*| 12.84332*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
368
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 7.DISPOZITIA SPRE INTRAJUTORARE Testul T pentru eşantioane perechi| |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.160000*| .881260*| | | | | | |
| Armeni | 3.745714*| 1.151016*| 350*| .414286*| 1.198051*| 6.46932*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.160000*| .881260*| | | | | | |
| Greci | 3.797143*| 1.141302*| 350*| .362857*| 1.168985*| 5.80712*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.160000*| .881260*| | | | | | |
| Italieni | 3.834286*| 1.133482*| 350*| .325714*| 1.154124*| 5.27981*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.160000*| .881260*| | | | | | |
| Turci | 3.825714*| 1.173207*| 350*| .334286*| 1.311060*| 4.77012*| 349*| o.000003*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.160000*| .881260*| | | | | | |
| Tãtari | 3.708571*| 1.234966*| 350*| .451429*| 1.354896*| 6.23329*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.160000*| .881260*| | | | | | |
| Ţigani | 2.645714*| 1.648190*| 350*| 1.514286*| 1.964899*| 14.41789*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.160000*| .881260*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.434286*| 1.218281*| 350*| .725714*| 1.328192*| 10.22207*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.160000*| .881260*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.431429*| 1.162763*| 350*| .728571*| 1.179109*| 11.55985*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 8. INDEPENDENTA Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.514286*| .858847*| | | | | | |
| Armeni | 3.857143*| 1.139116*| 350*| .657143*| 1.166457*| 10.53962*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.514286*| .858847*| | | | | | |
| Greci | 3.991429*| 1.124071*| 350*| .522857*| 1.114269*| 8.77863*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.514286*| .858847*| | | | | | |
| Italieni | 4.168571*| 1.055826*| 350*| .345714*| .994496*| 6.50352*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.514286*| .858847*| | | | | | |
| Turci | 4.077143*| 1.036466*| 350*| .437143*| 1.057267*| 7.73522*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.514286*| .858847*| | | | | | |
| Tãtari | 4.062857*| 1.092587*| 350*| .451429*| 1.063425*| 7.94175*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.514286*| .858847*| | | | | | |
| Ţigani | 3.091429*| 1.718827*| 350*| 1.422857*| 1.790949*| 14.86319*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.514286*| .858847*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.434286*| 1.277969*| 350*| 1.080000*| 1.306541*| 15.46446*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.514286*| .858847*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.505714*| 1.277408*| 350*| 1.008571*| 1.270081*| 14.85625*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
369
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 9.OSPITALITATEA Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.762857*| .538801*| | | | | | |
| Armeni | 3.660000*| 1.166068*| 350*| 1.102857*| 1.092167*| 18.89141*| 349*| 0.00000* |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.762857*| .538801*| | | | | | |
| Greci | 3.745714*| 1.128389*| 350*| 1.017143*| 1.062377*| 17.91172*| 349*| 0.00000* |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.762857*| .538801*| | | | | | |
| Italieini| 3.960000*| 1.093665*| 350*| .802857*| 1.050852*| 14.29324*| 349*| 0.00000* |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.762857*| .538801*| | | | | | |
| Tuci | 3.825714*| 1.173207*| 350*| .937143*| 1.158768*| 15.13016*| 349*| 0.00000* |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.762857*| .538801*| | | | | | |
| Tãtari | 3.620000*| 1.237499*| 350*| 1.142857*| 1.260892*| 16.95696*| 349*| 0.00000* |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.762857*| .538801*| | | | | | |
| Ţigani | 1.997143*| 1.316631*| 350*| 2.765714*| 1.439106*| 35.95410*| 349*| 0.00000* |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.762857*| .538801*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.460000*| 1.333866*| 350*| 1.302857*| 1.330593*| 18.31831*| 349*| 0.00000* |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.762857*| .538801*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.431429*| 1.317563*| 350*| 1.331429*| 1.336671*| 18.63492*| 349*| 0.00000* |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 10.CURATENIA SI HIGIENA Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.408571*| .731161*| | | | | | |
| Armeni | 3.857143*| 1.098132*| 350*| .551429*| .993639*| 10.38232*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Româmni | 4.408571*| .731161*| | | | | | |
| Greci | 3.922857*| 1.085087*| 350*| .485714*| .962668*| 9.43927*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.408571*| .731161*| | | | | | |
| Italieni | 4.111429*| 1.071451*| 350*| .297143*| 1.033947*| 5.37652*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.408571*| .731161*| | | | | | |
| Turci | 3.831429*| 1.156834*| 350*| .577143*| 1.281807*| 8.42354*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.408571*| .731161*| | | | | | |
| Tâtari | 3.725714*| 1.351714*| 350*| .682857*| 1.457907*| 8.76262*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.408571*| .731161*| | | | | | |
| Ţigani | 1.557143*| 1.024565*| 350*| 2.851429*| 1.273798*| 41.87895*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.408571*| .731161*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.648571*| 1.308748*| 350*| .760000*| 1.324056*| 10.73844*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.406877*| .731522*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.595989*| 1.270843*| 350*| .810888*| 1.272520*| 11.90445*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
370
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 11.ADAPTABILITATEA Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.488571*| 1.792578*| | | | | | |
| Armeni | 3.894286*| 1.537579*| 350*| .594286*| 2.199498*| 5.05482*| 349*| 0.000001*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.488571*| 1.792578*| | | | | | |
| Greci | 3.885714*| 1.085762*| 350*| .602857*| 1.979694*| 5.69705*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.488571 | 1.792578 | | | | | | |
| Italieni | 4.285714 | 2.922803 | 350 | +.202857 | 3.358519 | 1.13000 | 349 | 0.259254 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.488571*| 1.792578*| | | | | | |
| Turci | 4.057143*| 1.932127*| 350*| .431429*| 2.622284*| 3.07796*| 349*| 0.002249*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.488571*| 1.792578*| | | | | | |
| Tâtari | 3.931429*| 1.150998*| 350*| .557143*| 2.063711*| 5.05070*| 349*| 0.000001*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.488571*| 1.792578*| | | | | | |
| Ţigani | 3.285714*| 1.608919*| 350*| 1.202857*| 2.389445*| 9.41783*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.488571*| 1.792578*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.240000*| 1.196748*| 350*| 1.248571*| 1.975041*| 11.82691*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.488571*| 1.792578*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.285714*| 1.174501*| 350*| 1.202857*| 2.011854*| 11.18540*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 12.TARIA DE CARACTER Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.231214*| 0.853811*| | | | | | |
| Armeni | 3.904624*| 1.108403*| 350*| .326590*| 1.271876*| 4.77635*| 349*| 0.000003*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.233236*| 0.857272*| | | | | | |
| Greci | 3.895044*| 1.116361*| 350*| .338192*| 1.238715*| 5.05638*| 349*| 0.000001*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.231214*| 0.853811*| | | | | | |
| Italieni | 3.832370*| 0.993132*| 350*| .398844*| 1.099354*| 6.74844*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.231214*| 0.853811*| | | | | | |
| Turci | 3.858382*| 0.998638*| 350*| .372832*| 1.185547*| 5.84969*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.231672*| 0.855257*| | | | | | |
| Tãtari | 4.765396*| 1.080892*| 350*| 0.372832*| 1.185547*| 5.84969*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.231214*| 0.853811*| | | | | | |
| Tigani | 2.349711*| 1.488784*| 350*| 1.881503*| 1.647256*| 21.24622*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.231214*| 0.853811*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.242775*| 1.159219*| 350*| 0.988439*| 1.325288*| 13.87324*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.236152*| 0.854763*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.239067*| 1.157731*| 350*| 0.997085*| 1.351842*| 13.66008*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
371
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 13. SPIRITUL COMERCIAL Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.971429 | .971977 | | | | | | |
| Armeni | 4.040000 | 1.106687 | 350 | -.068571 | 1.293974 | -.99141 | 349 | 0.322174 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.971429*| .971977*| | | | | | |
| Greci | 4.251429*| 1.112413*| 350*| -.280000*| 1.307418*| -4.00662*| 349*| 0.000075*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.971429 | .971977 | | | | | | |
| Italieni | 4.008571 | 1.033777 | 350 | -.037143 | 1.168494 | -.59468 | 349 | 0.552443 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.971429*| .971977*| | | | | | |
| Turci | 4.168571*| .928773*| 350*| -.197143*| 1.159732*| -3.18022*| 349*| 0.001603*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.971429 | .971977 | | | | | | |
| Tãtari | 3.788571 | 1.955343 | 350 | +.182857 | 2.005935 | 1.70541 | 349 | 0.089007 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.971429*| .971977*| | | | | | |
| Tigani | 3.628571*| 1.551147*| 350*| .342857*| 1.792101*| 3.57919*| 349*| 0.000393*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.971429*| .971977*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 2.877143*| 1.018056*| 350*| 1.094286*| 1.206345*| 16.97045*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.968481*| .971806*| | | | | | |
| Ucraineni| 2.959885*| 1.049683*| 350*| 1.008596*| 1.223541*| 15.39967*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 14.SIMTUL FRUMOSULUI Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.660000*| .669730*| | | | | | |
| Armeni | 4.051429*| 1.028358*| 350*| .608571*| 1.031557*| 11.03703*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.660000*| .669730*| | | | | | |
| Greci | 4.351429*| .917475*| 350*| .308571*| .893585*| 6.46032*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.660000*| .669730*| | | | | | |
| Italieni | 4.522857*| .831537*| 350*| .137143*| .881873*| 2.90939*| 349*| 0.003854*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.660000*| .669730*| | | | | | |
| Turci | 4.057143*| .970713*| 350*| .602857*| 1.078305*| 10.45940*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.660000*| .669730*| | | | | | |
| Tãtari | 3.865714*| 1.484098*| 350*| .794286*| 1.642198*| 9.04868*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.660000*| .669730*| | | | | | |
| Tigani | 2.265714*| 1.519961*| 350*| 2.394286*| 1.605496*| 27.89978*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.660000*| .669730*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.628571*| 1.206138*| 350*| 1.031429*| 1.163748*| 16.58113*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.664756*| .664745*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.696275*| 1.176647*| 350*| .968481*| 1.155513*| 15.65774*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
372
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 15. OPTIMISMUL Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.314286*| .872090*| | | | | | |
| Armeni | 3.811429*| 1.169765*| 350*| .502857*| 1.093740*| 8.60131*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.314286*| .872090*| | | | | | |
| Greci | 3.865714*| 1.228469*| 350*| .448571*| 1.138760*| 7.36942*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.314286*| .872090*| | | | | | |
| Italieni | 4.080000*| 1.418018*| 350*| .234286*| 1.435119*| 3.05416*| 349*| 0.002430*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.314286*| .872090*| | | | | | |
| Turci | 3.865714*| 1.126254*| 350*| .448571*| 1.141273*| 7.35319*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.314286*| .872090*| | | | | | |
| Tãtari | 3.837143*| 1.564027*| 350*| .477143*| 1.548932*| 5.76302*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.314286*| .872090*| | | | | | |
| Tigani | 3.494286*| 1.547239*| 350*| .820000*| 1.554787*| 9.86681*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.314286*| .872090*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.597143*| 1.213814*| 350*| .717143*| 1.098315*| 12.21554*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.319885*| .869344*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.579251*| 1.245304*| 350*| .740634*| 1.125964*| 12.25304*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 16. CAPACITATI DE IMITATIE Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.931429*| 1.057589*| | | | | | |
| Armeni | 3.248571*| 1.587355*| 350*| .682857*| 1.621663*| 7.87777*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.931429*| 1.057589*| | | | | | |
| Greci | 3.234286*| 1.133987*| 350*| .697143*| 1.150429*| 11.33694*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.931429*| 1.057589*| | | | | | |
| Italieni | 3.342857*| 1.159064*| 350*| .588571*| 1.149005*| 9.58321*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.931429*| 1.057589*| | | | | | |
| Turci | 3.360000*| 1.163731*| 350*| .571429*| 1.201377*| 8.89849*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.931429*| 1.057589*| | | | | | |
| Tãtari | 3.280000*| 1.178314*| 350*| .651429*| 1.281871*| 9.50729*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.931429*| 1.057589*| | | | | | |
| Tigani | 2.937143*| 1.597470*| 350*| .994286*| 1.907599*| 9.75120*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.931429*| 1.057589*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 2.962857*| 1.170944*| 350*| .968571*| 1.307521*| 13.85852*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.931429*| 1.057589*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.060000*| 1.152722*| 350*| .871429*| 1.236056*| 13.18948*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
373
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 17. SCEPTICISMUL Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.148571*| 1.267032*| | | | | | |
| Armeni | 2.860000*| 1.135693*| 350*| .288571*| 1.152864*| 4.68284*| 349*| 0.000004*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.148571*| 1.267032*| | | | | | |
| Greci | 2.882857*| 1.076177*| 350*| .265714*| 1.115518*| 4.45628*| 349*| 0.000011*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.148571*| 1.267032*| | | | | | |
| Italieni | 2.882857*| 1.060082*| 350*| .265714*| 1.150917*| 4.31922*| 349*| 0.000020*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.148571*| 1.267032*| | | | | | |
| Turci | 2.940000*| 1.142736*| 350*| .208571*| 1.172481*| 3.32800*| 349*| 0.000968*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.148571*| 1.267032*| | | | | | |
| Tãtari | 2.900000*| 1.132358*| 350*| .248571*| 1.147283*| 4.05335*| 349*| 0.000062*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.148571*| 1.267032*| | | | | | |
| Tigani | 2.254286*| 1.211654*| 350*| .894286*| 1.596099*| 10.48215*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.148571*| 1.267032*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 2.702857*| .982799*| 350*| .445714*| 1.276264*| 6.53356*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.123209*| 1.176521*| | | | | | |
| Ucraineni| 2.676218*| 1.006320*| 349*| .446991*| 1.117095*| 7.47518*| 348*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 18.DISCIPLINA SI ORGANIZAREA Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.977143 | .986756 | | | | | | |
| Armeni | 3.931429 | .984630 | 350 | +.045714 | 1.147151 | .74553 | 349 | 0.456453 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.977143*| .986756*| | | | | | |
| Greci | 3.814286*| .976704*| 350*| .162857*| 1.155177*| 2.63750*| 349*| 0.008726*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.977143 | .986756 | | | | | | |
| Italieni | 3.922857 | .934713 | 350 | +.054286 | 1.099581 | .92362 | 349 | 0.356324 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.977143*| .986756*| | | | | | |
| Turci | 3.728571*| .991676*| 350*| .248571*| 1.193793*| 3.89544*| 349*| 0.000117*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.977143*| .986756*| | | | | | |
| Tãtari | 3.660000*| 1.063244*| 350*| .317143*| 1.282232*| 4.62724*| 349*| 0.000005*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.977143*| .986756*| | | | | | |
| Tigani | 1.722857*| 1.068053*| 350*| 2.254286*| 1.452563*| 29.03408*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.977143*| .986756*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.354286*| 1.143148*| 350*| .622857*| 1.339522*| 8.69907*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.977143*| .986756*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.328571*| 1.157032*| 350*| .648571*| 1.368678*| 8.86524*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
374
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 19.BUNATATEA SI BLANDETEA Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.454286*| .813159*| | | | | | |
| Armeni | 3.622857*| 1.956707*| 350*| .831429*| 1.977708*| 7.86496*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.454286*| .813159*| | | | | | |
| Greci | 3.725714*| 1.072806*| 350*| .728571*| 1.215014*| 11.21825*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.454286*| .813159*| | | | | | |
| Italieni | 3.931429*| .987536*| 350*| .522857*| 1.139694*| 8.58279*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.454286*| .813159*| | | | | | |
| Turci | 3.728571*| 1.108982*| 350*| .725714*| 1.222601*| 11.10491*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.454286*| .813159*| | | | | | |
| Tãtari | 3.562857*| 1.213719*| 350*| .891429*| 1.313228*| 12.69932*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.454286*| .813159*| | | | | | |
| Tigani | 1.748571*| 1.155372*| 350*| 2.705714*| 1.373812*| 36.84585*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.454286*| .813159*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.414286*| 1.254138*| 350*| 1.040000*| 1.397337*| 13.92407*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.454286*| .813159*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.408571*| 1.246858*| 350*| 1.045714*| 1.376500*| 14.21251*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 20.INTELIGENTA Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.465714*| .759069*| | | | | | |
| Armeni | 4.151429*| .943951*| 350*| .314286*| 1.109258*| 5.30061*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.465714*| .759069*| | | | | | |
| Greci | 4.168571*| .913218*| 350*| .297143*| 1.033947*| 5.37652*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.465714*| .759069*| | | | | | |
| Italieni | 4.280000*| .870662*| 350*| .185714*| .979633*| 3.54663*| 349*| 0.000443*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.465714*| .759069*| | | | | | |
| Turci | 3.880000*| .970865*| 350*| .585714*| 1.124013*| 9.74874*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.465714*| .759069*| | | | | | |
| Tãtari | 3.791429*| 1.051366*| 350*| .674286*| 1.247196*| 10.11447*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.465714*| .759069*| | | | | | |
| Tigani | 2.105714*| 1.310186*| 350*| 2.360000*| 1.512735*| 29.18658*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.465714*| .759069*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.465714*| 1.139407*| 350*| 1.000000*| 1.234648*| 15.15273*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.465714*| .759069*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.514286*| 1.132268*| 350*| .951429*| 1.216145*| 14.63608*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
375
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 21. SOLIDARITATEA. Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.122857*| 0.914257*| | | | | | |
| Armeni | 3.911429*| 1.173067*| 350*| .211429*| 1.324612*| 2.986132*| 349*| 0.003025*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.122857*| 0.914257*| | | | | | |
| Greci | 3.802857*| 1.122060*| 350*| .320000*| 1.158202*| 5.168917*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.122857*| 0.914257 | | | | | | |
| Italieni | 3.802857*| 1.080429 | 350 | .320000 | 1.089360 | 5.495569 | 349 | 0.000000 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.122857*| 0.914257*| | | | | | |
| Turci | 3.954286*| 1.031410*| 350*| 0.168571*| 1.047653*| 3.010236*| 349*| 0.002800*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.122857*| 0.914257*| | | | | | |
| Tãtari | 3.931429*| 1.053326*| 350*| .194286*| 1.118724*| 3.249017*| 349*| 0.001271*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.122857*| 0.914257*| | | | | | |
| Tigani | 3.185714*| 1.744557*| 350*| 0.937143*| 1.967222*| 8.912230*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.122857*| 0.914257*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.594286*| 1.210450*| 350*| 0.528571*| 1.392998*| 7.098840*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.122857*| 0.914257*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.575931*| 1.233207*| 350*| 0.550143*| 1.364969*| 7.529495*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 22. SIMTUL ONOAREI Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.202857*| .880540*| | | | | | |
| Armeni | 3.902857*| 1.116042*| 350*| .300000*| 1.181883*| 4.74877*| 349*| 0.000003*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.202857*| .880540*| | | | | | |
| Greci | 3.968571*| 1.087378*| 350*| .234286*| 1.108432*| 3.95431*| 349*| 0.000093*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.202857*| .880540*| | | | | | |
| Italieni | 3.974286*| 1.090160*| 350*| .228571*| 1.145208*| 3.73398*| 349*| 0.000220*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.202857*| .880540*| | | | | | |
| Turci | 3.860000*| 1.043660*| 350*| .342857*| 1.100738*| 5.82724*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.202857*| .880540*| | | | | | |
| Tãtari | 3.802857*| 1.085720*| 350*| .400000*| 1.196940*| 6.25204*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.202857*| .880540*| | | | | | |
| Tigani | 1.940000*| 1.282168*| 350*| 2.262857*| 1.459891*| 28.99818*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.202857*| .880540*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.385714*| 1.193258*| 350*| .817143*| 1.211569*| 12.61780*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.202857*| .880540*| | | | | | |
| Ucrainen | 3.471429*| 1.240684*| 350*| .731429*| 1.285531*| 10.64445*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
376
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 23.SPIRITUL INTREPRINZATOR Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.114286*| .835166*| | | | | | |
| Armeni | 3.940000*| 1.135189*| 350*| .174286*| 1.251210*| 2.60595*| 349*| 0.009555*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.114286 | .835166 | | | | | | |
| Greci | 4.022857 | 1.086274 | 350 | +.091429 | 1.154379 | 1.48172 | 349 | 0.139316 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.114286 | .835166 | | | | | | |
| Italieni | 4.057143 | 1.016845 | 350 | +.057143 | 1.141628 | .93642 | 349 | 0.349704 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.114286*| .835166*| | | | | | |
| Turci | 3.977143*| .945230*| 350*| .137143*| 1.080456*| 2.37465*| 349*| 0.018106*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.114286*| .835166*| | | | | | |
| Tãtari | 3.634286*| 1.008827*| 350*| .480000*| 1.149760*| 7.81031*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.114286*| .835166*| | | | | | |
| Tigani | 3.037143*| 1.618763*| 350*| 1.077143*| 1.809650*| 11.13558*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.114286*| .835166*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.091429*| 1.087931*| 350*| 1.022857*| 1.189516*| 16.08713*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.114286*| .835166*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.171429*| 1.080850*| 350*| .942857*| 1.163998*| 15.15401*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 24.CAPACITATEA DE EVITARE A CONFLICTELOR Testul T | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.282857*| .841266*| | | | | | |
| Armeni | 3.977143*| 2.007020*| 350*| .305714*| 1.892746*| 3.02174*| 349*| o.002699*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.282857*| .841266*| | | | | | |
| Greci | 4.002857*| 2.469874*| 350*| .280000*| 2.398997*| 2.18355*| 349*| o.029661*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.282857*| .841266*| | | | | | |
| Italieni | 3.905714*| 1.259791*| 350*| .377143*| 1.170577*| 6.02754*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.282857*| .841266*| | | | | | |
| Turci | 3.734286*| 1.068283*| 350*| .548571*| 1.116013*| 9.19598*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.282857*| .841266*| | | | | | |
| Tãtari | 3.648571*| 1.142779*| 350*| .634286*| 1.179078*| 10.06413*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.280802*| .841594*| | | | | | |
| Tigani | 1.839542*| 1.150980*| 350*| 2.441261*| 1.428412*| 31.92812*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.280802*| .841594*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.415473*| 1.232646*| 350*| .865330*| 1.209007*| 13.37105*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.280802*| .841594*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.489971*| 1.230847*| 350*| .790831*| 1.195935*| 12.35347*| 349*| O.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
377
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 25. SPIRITUL CRITIC Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.951429*| .981453*| | | | | | |
| Armeni | 3.600000*| 1.225330*| 350*| .351429*| 1.040408*| 6.31928*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.951429*| .981453*| | | | | | |
| Greci | 3.588571*| 1.294416*| 350*| .362857*| 1.113755*| 6.09509*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.951429*| .981453*| | | | | | |
| Italieni | 3.528571*| 1.245294*| 350*| .422857*| 1.149831*| 6.88008*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.951429*| .981453*| | | | | | |
| Turci | 3.442857*| 1.092246*| 350*| .508571*| 1.080531*| 8.80539*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.951429*| .981453*| | | | | | |
| Tãtari | 3.380000*| 1.165969*| 350*| .571429*| 1.096640*| 9.74837*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.951429*| .981453*| | | | | | |
| Tigani | 2.145714*| 1.383042*| 350*| 1.805714*| 1.533568*| 22.02826*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.951429*| .981453*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.091429*| 1.134348*| 350*| .860000*| 1.143237*| 14.07331*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.951429*| .981453*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.220000*| 1.163017*| 350*| .731429*| 1.200232*| 11.40094*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 26. ATASAMENTUL FATA DE ROMANIA Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.677143*| o.816234*| | | | | | |
| Armeni | 4.014286*| 1.15171*| 350*| .662857*| 1.177897*| 10.52802*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.677143*| o.816234*| | | | | | |
| Greci | 3.900000*| 1.186722*| 350*| .777143*| 1.156292*| 12.57382*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.677143*| .816234*| | | | | | |
| Italieni | 3.971429*| 1.172408*| 350*| .705714*| 1.176036*| 11.22644*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.677143*| .817222*| | | | | | |
| Turci | 4.114613 | 1.074008*| 350*| .561605*| 1.103710*| 9.50579 | 349 | 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.677143*| .816234*| | | | | | |
| Tãtari | 4.057143*| 1.151624*| 350*| .620000*| 1.190290*| 9.74480*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.677143*| .816234*| | | | | | |
| Tigani | 3.040000*| 1.612487*| 350*| 1.637143*| 1.725352*| 17.75182*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.676218*| .817222*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.641834*| 1.322038*| 350*| 1.034384*| 1.310422*| 14.74631*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.676218*| .817222*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.638968*| 1.341759*| 350*| 1.037249*| 1.331014*| 14.55839*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
378
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 27.INDIVIDUALISMUL Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.622857 | 1.170577 | | | | | | |
| Armeni | 3.542857 | 1.265429 | 350 | +.080000 | 1.341171 | 1.115938 | 349 | 0.265217 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.622857 | 1.170577 | | | | | | |
| Greci | 3.534286 | 1.219574 | 350 | +.088571 | 1.293863 | 1.280676 | 349 | 0.201158 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.622857*| 1.170577*| | | | | | |
| Italieni | 3.394286*| 1.189241*| 350*| .228571*| 1.213244*| 3.524584*| 349*| 0.000481*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.622857 | 1.170577 | | | | | | |
| Turci | 3.514286 | 1.203420 | 350 | +.108571 | 1.091612 | 1.860721 | 349 | 0.063624 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.622857 | 1.170577 | | | | | | |
| Tãtari | 3.525714 | 1.179175 | 350 | +.097143 | 1.084796 | 1.675316 | 349 | 0.094768 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.622857*| 1.170577*| | | | | | |
| Tigani | 3.128571*| 1.554377*| 350*| .494286*| 1.630203*| 5.672448*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.622857*| 1.170577*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.045714*| 1.179175*| 350*| .577143*| 1.236291*| 8.733666*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.622857*| 1.170577*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.028571*| 1.201377*| 350*| .594286*| 1.276174*| 8.712030*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 28. PERSEVERENTA Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.897143 | .966928 | | | | | | |
| Armeni | 3.874286 | 1.192705 | 350 | .022857 | 1.324031 | .32297 | 349 | 0.746914 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.897143*| .966928*| | | | | | |
| Greci | 3.745714*| 1.146027*| 350*| .151429*| 1.224130*| 2.31427*| 349*| 0.021233*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.897143*| .966928*| | | | | | |
| Italieni | 3.640000*| 1.100456*| 350*| .257143*| 1.163998*| 4.13291*| 349*| 0.000045*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.897143*| .966928*| | | | | | |
| Turci | 3.714286*| 1.069810*| 350*| .182857*| 1.150927*| 2.97234*| 349*| 0.003161*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.897143*| .966928*| | | | | | |
| Tãtari | 3.671429*| 1.119269*| 350*| .225714*| 1.191143*| 3.54511*| 349*| 0.000446*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.897143*| .966928*| | | | | | |
| Tigani | 2.605714*| 1.519301*| 350*| 1.291429*| 1.744639*| 13.84837*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.897143*| .966928*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.154286*| 1.132571*| 350*| .742857*| 1.235642*| 11.24726*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.897143*| .966928*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.160000*| 1.131776*| 350*| .737143*| 1.218079*| 11.32166*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
379
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 29. AGRESIVITATEA estul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 2.591429 | 1.305240 | | | | | | |
| Armeni | 2.542857 | 1.673026 | 350 | +.04857 | 1.536727 | .59131 | 349 | 0.554693 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 2.591429 | 1.305240 | | | | | | |
| Greci | 2.517143 | 1.270558 | 350 | +.07429 | 1.170395 | 1.18743 | 349 | 0.235867 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 2.591429*| 1.305240*| | | | | | |
| Italieni | 2.454286*| 1.263062*| 350*| .13714*| 1.031616*| 2.48708*| 349*| 0.013346*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 2.591429*| 1.305240*| | | | | | |
| Turci | 2.857143*| 1.380230*| 350*| -.26571*| 1.107785*| -4.48739*| 349*| 0.000010*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 2.591429*| 1.305240*| | | | | | |
| Tãtari | 2.974286*| 1.470599*| 350*| -.38286*| 1.190576*| -6.01608*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 2.591429*| 1.305240*| | | | | | |
| Tigani | 3.754286*| 1.542956*| 350*| -1.16286*| 2.245478*| -9.68839*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 2.591429*| 1.305240*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 2.411429*| 1.230876*| 350*| .18000*| 1.270855*| 2.64978*| 349*| 0.008421*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 2.590258*| 1.306930*| | | | | | |
| Ucraineni| 2.378223*| 1.198748*| 350*| .21203*| 1.239101*| 3.19678*| 349*| 0.001517*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 30.TRADITIONALISMUL Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+---------------------------------------------------------------------------------------+
| Români | 4.434286*| .866420*| | | | | | |
| Armeni | 4.128571*| 1.124377*| 350*| .305714*| 1.170664*| 4.885595*| 349*| 0.000002*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.434286*| .866420*| | | | | | |
| Greci | 4.120000*| 1.116380*| 350*| .314286*| 1.114413*| 5.276095*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.434286*| .866420*| | | | | | |
| Italieni | 4.051429*| 1.085294*| 350*| .382857*| .961579*| 7.448793*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.434286 | .866420 | | | | | | |
| Turci | 4.380000 | .930939 | 350 | .054286 | .966441 | 1.050859 | 349 | 0.294050 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.434286*| .866420*| | | | | | |
| Tãtari | 4.317143*| .989627*| 350*| .117143*| 1.078837*| 2.031394*| 349*| 0.042972*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.434286*| .866420*| | | | | | |
| Tigani | 3.762857*| 1.548932*| 350*| .671429*| 1.678461*| 7.483805*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.434286*| .866420*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 4.022857*| 1.225116*| 350*| .411429*| 1.178550*| 6.531010*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.434286*| .866420*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.894286*| 1.224264*| 350*| .540000*| 1.186046*| 8.517777*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
380
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 31.SUPUSENIA SI OBEDIENTA Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.620000*| 1.195095*| | | | | | |
| Armeni | 3.245714*| 1.664451*| 350*| .374286*| 1.521544*| 4.60207*| 349*| 0.000006*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.620000*| 1.195095*| | | | | | |
| Greci | 3.197143*| 1.270558*| 350*| .422857*| 1.114398*| 7.09884*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.620000*| 1.195095*| | | | | | |
| Italieni | 3.265714*| 1.180414*| 350*| .354286*| .981299*| 6.75439*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.620000*| 1.195095*| | | | | | |
| Turci | 3.391429*| 1.393162*| 350*| .228571*| 1.293265*| 3.30650*| 349*| 0.001043*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.620000*| 1.195095*| | | | | | |
| Tãtari | 3.157143*| 1.280622*| 350*| .462857*| 1.210055*| 7.15609*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.620000*| 1.195095*| | | | | | |
| Tigani | 2.308571*| 1.410840*| 350*| 1.311429*| 1.870487*| 13.11668*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.618911*| 1.196637*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.257880*| 1.218619*| 350*| .361032*| 1.271380*| 5.30496*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.618911*| 1.196637*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.277937*| 1.193902*| 350*| .340974*| 1.194364*| 5.33332*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 32.OMENIA Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.474286*| .785376*| | | | | | |
| Armeni | 3.720000*| 1.148763*| 350*| .754286*| 1.123937*| 12.55533*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.474286*| .785376*| | | | | | |
| Greci | 3.865714*| 1.128796*| 350*| .608571*| 1.116911*| 10.19358*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.474286*| .785376*| | | | | | |
| Italieni | 4.037143*| 1.041430*| 350*| .437143*| 1.038123*| 7.87787*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.474286*| .785376*| | | | | | |
| Turci | 3.885714*| 1.000614*| 350*| .588571*| 1.092766*| 10.07641*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.474286*| .785376*| | | | | | |
| Tãtari | 3.660000*| 1.192791*| 350*| .814286*| 1.235725*| 12.32790*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.474286*| .785376*| | | | | | |
| Tigani | 2.014286*| 1.323069*| 350*| 2.460000*| 1.604917*| 28.67586*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.474286*| .785376*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.654286*| 1.240631*| 350*| .820000*| 1.266337*| 12.11430*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.474286*| .785376*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.580000*| 1.259076*| 350*| .894286*| 1.290353*| 12.96588*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
381
+----------+---------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. |33. CAPACITATEA DE INITIATIVA Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.257143*| .874433*| | | | | | |
| Armeni | 3.762857*| 1.124508*| 350*| .494286*| 1.357868*| 6.81011*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.257143*| .874433*| | | | | | |
| Greci | 3.748571*| 1.104658*| 350*| .508571*| 1.292999*| 7.35848*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.257143*| .874433*| | | | | | |
| Italieni | 3.722857*| 1.122978*| 350*| .534286*| 1.274714*| 7.84142*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.257143*| .874433*| | | | | | |
| Turci | 3.777143*| .921903*| 350*| .480000*| 1.093560*| 8.21169*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.257143*| .874433*| | | | | | |
| Tãtari | 3.668571*| .956885*| 350*| .588571*| 1.163871*| 9.46081*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.257143*| .874433*| | | | | | |
| Tigani | 2.502857*| 1.543539*| 350*| 1.754286*| 1.679873*| 19.53700*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.257143*| .874433*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.045714*| 1.164504*| 350*| 1.211429*| 1.311569*| 17.27988*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.257143*| .874433*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.105714*| 1.171643*| 350*| 1.151429*| 1.314428*| 16.38832*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 34. SIMTUL UMORULUI Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.537143*| .704096*| | | | | | |
| Armeni | 3.528571*| 1.171796*| 350*| 1.008571*| 1.195711*| 15.78027*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.537143*| .704096*| | | | | | |
| Greci | 3.662857*| 1.168126*| 350*| .874286*| 1.136108*| 14.39686*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.537143*| .704096*| | | | | | |
| Italieni | 4.045714*| 1.124446*| 350*| .491429*| 1.093710*| 8.40606*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.537143*| .704096*| | | | | | |
| Turci | 3.694286*| 1.041115*| 350*| .842857*| 1.113034*| 14.16705*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.537143*| .704096*| | | | | | |
| Tãtari | 3.511429*| 1.127228*| 350*| 1.025714*| 1.202634*| 15.95611*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.537143*| .704096*| | | | | | |
| Tigani | 2.754286*| 1.466794*| 350*| 1.782857*| 1.589270*| 20.98712*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.537143*| .704096*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.320000*| 1.213770*| 350*| 1.217143*| 1.238699*| 18.38272*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.537143*| .704096*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.368571*| 1.245570*| 350*| 1.168571*| 1.226562*| 17.82378*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
382
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 35. REALISMUL Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.105714*| .916403*| | | | | | |
| Armeni | 3.825714*| 1.135982*| 350*| .280000*| 1.185587*| 4.41834*| 349*| o.000013*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.105714*| .916403*| | | | | | |
| Greci | 3.831429*| 1.134323*| 350*| .274286*| 1.114721*| 4.60332*| 349*| o.000006*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.105714*| .916403*| | | | | | |
| Italieni | 3.782857*| 1.104169*| 350*| .322857*| 1.087197*| 5.55567*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.105714*| .916403*| | | | | | |
| Turci | 3.800000*| 1.012812*| 350*| .305714*| 1.128288*| 5.06909*| 349*| o.000001*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.105714*| .916403*| | | | | | |
| Tãtari | 3.685714*| 1.067129*| 350*| .420000*| 1.154610*| 6.80531*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.105714*| .916403*| | | | | | |
| Tigani | 2.514286*| 1.445702*| 350*| 1.591429*| 1.510777*| 19.70701*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.105714*| .916403*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.440000*| 1.177925*| 350*| .665714*| 1.189602*| 10.46936*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.105714*| .916403*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.454286*| 1.188253*| 350*| .651429*| 1.231714*| 9.89444*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 36. PRETUIREA PROPRIEI IDENTITATI ETNICE Testul T | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.568571*| 1.313206*| | | | | | |
| Armeni | 4.214286*| 1.141718*| 350*| .354286*| 1.466013*| 4.521160*| 349*| o.000008*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.568571*| 1.313206*| | | | | | |
| Greci | 4.237143*| 1.109115*| 350*| .331429*| 1.481069*| 4.186477*| 349*| o.000036*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.568571*| 1.313206*| | | | | | |
| Italieni | 4.268571*| .982299*| 350*| .300000*| 1.415732*| 3.964370*| 349*| o.000089*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.568571 | 1.313206 | | | | | | |
| Turci | 4.428571 | .917381 | 350 | .140000 | 1.456278 | 1.798531 | 349 | o.072957 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.568571 | 1.313206 | | | | | | |
| Tãtari | 4.417143 | .928839 | 350 | .151429 | 1.470799 | 1.926143 | 349 | o.054898 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.568571*| 1.313206*| | | | | | |
| Tigani | 3.634286*| 1.659555*| 350*| .934286*| 1.956174*| 8.935243*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.568571*| 1.313206*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 4.068571*| 1.165839*| 350*| .500000*| 1.578418*| 5.926277*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.515759*| .866296*| | | | | | |
| Ucraineni| 4.014327*| 1.175576*| 350*| .501433*| 1.200155*| 7.805273*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
383
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 37. FATALISMUL Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.308571*| 1.185725*| | | | | | |
| Armeni | 2.951429*| 1.145784*| 350*| .357143*| .967016*| 6.909429*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.308571*| 1.185725*| | | | | | |
| Greci | 2.960000*| 1.149860*| 350*| .348571*| 1.088458*| 5.991206*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.308571*| 1.185725*| | | | | | |
| Italieni | 2.854286*| 1.096450*| 350*| .454286*| .973530*| 8.729989*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.308571*| 1.185725*| | | | | | |
| Turci | 3.057143*| 1.095520*| 350*| .251429*| 1.012634*| 4.645111*| 349*| o.000005*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.308571*| 1.185725*| | | | | | |
| Tãtari | 2.977143*| 1.142833*| 350*| .331429*| 1.106835*| 5.601973*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.308571*| 1.185725*| | | | | | |
| Tigani | 2.728571*| 1.397105*| 350*| .580000*| 1.723976*| 6.294061*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.308571*| 1.185725*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 2.911429*| 1.199635*| 350*| .397143*| 1.222751*| 6.076348*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 3.308571*| 1.185725*| | | | | | |
| Ucraineni| 2.837143*| 1.145212*| 350*| .471429*| 1.191198*| 7.403994*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 38.PROFESIONALISMUL Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.354286*| .832830*| | | | | | |
| Aremeni | 3.985714*| 1.061070*| 350*| .368571*| 1.147383*| 6.00962*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.354286*| .832830*| | | | | | |
| Greci | 3.980000*| 1.055562*| 350*| .374286*| 1.059773*| 6.60731*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.354286*| .832830*| | | | | | |
| Italieni | 4.094286*| .957385*| 350*| .260000*| 1.003347*| 4.84793*| 349*| 0.000002*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.354286*| .832830*| | | | | | |
| Turci | 3.814286*| 1.002759*| 350*| .540000*| 1.118918*| 9.02879*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.354286*| .832830*| | | | | | |
| Tãtari | 3.782857*| 1.000712*| 350*| .571429*| 1.160123*| 9.21492*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.354286*| .832830*| | | | | | |
| Tigani | 2.211429*| 1.356671*| 350*| 2.142857*| 1.570554*| 25.52551*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.354286*| .832830*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.300000*| 1.205883*| 350*| 1.054286*| 1.246162*| 15.82771*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.354286*| .832830*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.380000*| 1.173318*| 350*| .974286*| 1.267591*| 14.37942*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
384
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 39. AMBITIA Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.302857*| .872859*| | | | | | |
| Armeni | 4.051429*| 1.077345*| 350*| .251429*| 1.291225*| 3.64290*| 349*| o.000310*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.302857*| .872859*| | | | | | |
| Greci | 4.005714*| 1.094383*| 350*| .297143*| 1.217232*| 4.56695*| 349*| o.000007*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.302857*| .872859*| | | | | | |
| Italieni | 3.928571*| .971240*| 350*| .374286*| 1.009934*| 6.93337*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.302857*| .872859*| | | | | | |
| Turci | 4.011429*| 1.067834*| 350*| .291429*| 1.180397*| 4.61890*| 349*| o.000005*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.302857*| .872859*| | | | | | |
| Tãtari | 4.077143*| 1.077136*| 350*| .225714*| 1.247540*| 3.38484*| 349*| o.000793*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.302857*| .872859*| | | | | | |
| Tigani | 3.060000*| 1.616303*| 350*| 1.242857*| 1.676021*| 13.87317*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.302857*| .872859*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.382857*| 1.200164*| 350*| .920000*| 1.319634*| 13.04273*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.302857*| .872859*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.411429*| 1.195448*| 350*| .891429*| 1.273348*| 13.09704*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 40.INVENTIVITATEA Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.314286*| .888366*| | | | | | |
| Armeni | 3.717143*| 1.100921*| 350*| .597143*| 1.170552*| 9.54380*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.314286*| .888366*| | | | | | |
| Greci | 3.705714*| 1.133861*| 350*| .608571*| 1.179304*| 9.65428*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.314286*| .888366*| | | | | | |
| Italieni | 3.920000*| 1.086199*| 350*| .394286*| 1.215455*| 6.06885*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.314286*| .888366*| | | | | | |
| Turci | 3.594286*| 1.019001*| 350*| .720000*| 1.207142*| 11.15856*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.314286*| .888366*| | | | | | |
| Tãtari | 3.560000*| 1.559002*| 350*| .754286*| 1.705266*| 8.27519*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.314286*| .888366*| | | | | | |
| Tigani | 2.640000*| 1.495590*| 350*| 1.674286*| 1.666172*| 18.79940*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.314286*| .888366*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.045714*| 1.134594*| 350*| 1.268571*| 1.209743*| 19.61804*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.312321*| .888879*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.083095*| 1.135364*| 350*| 1.229226*| 1.198253*| 19.16444*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
385
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 41.COMUNICATIVITATE CU SINCERITATE Testul T pentru eşantioane | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.191429*| .945771*| | | | | | |
| Armeni | 3.494286*| 1.085841*| 350*| .697143*| 1.160349*| 11.24002*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.191429*| .945771*| | | | | | |
| Greci | 3.511429*| 1.075188*| 350*| .680000*| 1.180258*| 10.77869*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.191429*| .945771*| | | | | | |
| Italieni | 3.734286*| 1.062905*| 350*| .457143*| 1.144136*| 7.47495*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.191429*| .945771*| | | | | | |
| Turci | 3.605714*| 1.020687*| 350*| .585714*| 1.258699*| 8.70559*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.191429*| .945771*| | | | | | |
| Tãtari | 3.497143*| 1.132355*| 350*| .694286*| 1.293901*| 10.03856*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.191429*| .945771*| | | | | | |
| Tigani | 1.965714*| 1.222507*| 350*| 2.225714*| 1.470988*| 28.30702*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.191429*| .945771*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.171429*| 1.112207*| 350*| 1.020000*| 1.249481*| 15.27230*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.191429*| .945771*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.240000*| 1.152846*| 350*| .951429*| 1.295987*| 13.73440*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 42.SPIRITUL DE SCRIFICIU Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.111429*| .958530*| | | | | | |
| Armeni | 3.560000*| 1.135820*| 350*| .551429*| 1.256016*| 8.21350*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.111429*| .958530*| | | | | | |
| Greci | 3.711429*| 1.096823*| 350*| .400000*| 1.180064*| 6.34145*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.111429*| .958530*| | | | | | |
| Italieni | 3.705714*| 1.013785*| 350*| .405714*| 1.054922*| 7.19505*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.111429*| .958530*| | | | | | |
| Turci | 3.828571*| 1.051284*| 350*| .282857*| 1.146812*| 4.61433*| 349*| o.000006*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.111429*| .958530*| | | | | | |
| Tãtari | 3.757143*| 1.148510*| 350*| .354286*| 1.304685*| 5.08021*| 349*| o.000001*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.111429*| .958530*| | | | | | |
| Tigani | 2.311429*| 1.511232*| 350*| 1.800000*| 1.780184*| 18.91654*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.111429*| .958530*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.385714*| 1.168999*| 350*| .725714*| 1.319534*| 10.28914*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.111429*| .958530*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.391429*| 1.157230*| 350*| .720000*| 1.269614*| 10.60950*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
386
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 43. HARNICIA Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.374286*| .815271*| | | | | | |
| Armeni | 4.040000*| 1.039947*| 350*| .334286*| 1.009821*| 6.19309*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.374286*| .815271*| | | | | | |
| Greci | 3.997143*| 1.019856*| 350*| .377143*| .954881*| 7.38909*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.374286*| .815271*| | | | | | |
| Italieni | 4.102857*| .942923*| 350*| .271429*| 1.017348*| 4.99137*| 349*| o.000001*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.374286*| .815271*| | | | | | |
| Turci | 3.722857*| 1.107563*| 350*| .651429*| 1.184274*| 10.29079*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.374286*| .815271*| | | | | | |
| Tãtari | 3.765714*| 1.163914*| 350*| .608571*| 1.254647*| 9.07453*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.374286*| .815271*| | | | | | |
| Tigani | 1.711429*| 1.165225*| 350*| 2.662857*| 1.432550*| 34.77541*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.374286*| .815271*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.771429*| 1.191799*| 350*| .602857*| 1.310960*| 8.60318*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.374286*| .815271*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.714286*| 1.208172*| 350*| .660000*| 1.324813*| 9.32016*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 44. MANDRIA Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.665714*| 1.783311*| | | | | | |
| Armeni | 4.440000*| .908792*| 350*| .225714*| 1.819324*| 2.32104*| 349*| o.020860*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.665714 | 1.783311 | | | | | | |
| Greci | 4.477143 | .900998 | 350 | +.188571 | 1.830617 | 1.92714 | 349 | o.054774 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.665714*| 1.783311*| | | | | | |
| Italieni | 4.442857*| .893076*| 350*| .222857*| 1.820464*| 2.29023*| 349*| o.022604*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.665714 | 1.783311 | | | | | | |
| Turci | 4.500000 | 1.340893 | 350 | +.165714 | 2.113125 | 1.46713 | 349 | o.143241 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.665714*| 1.783311*| | | | | | |
| Tãtari | 4.437143*| .899088*| 350*| .228571*| 1.841665*| 2.32191*| 349*| o.020813*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.665714*| 1.783311*| | | | | | |
| Tigani | 3.320000*| 1.689475*| 350*| 1.345714*| 2.257854*| 11.15042*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.665714*| 1.783311*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 4.094286*| 1.175062*| 350*| .571429*| 1.962189*| 5.44823*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.580460*| .733605*| | | | | | |
| Ucraineni| 4.137931*| 1.125266*| 350*| .442529*| 1.110405*| 7.43447*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
387
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 45.CREDINTA RELIGIOASA Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.540000*| .770033*| | | | | | |
| Armeni | 4.385714*| .934730*| 350*| .154286*| .865891*| 3.33347*| 349*| o.000950*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.540000 | .770033 | | | | | | |
| Greci | 4.460000 | .909895 | 350 | +.080000 | .875911 | 1.70869 | 349 | o.088397 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.540000 | .770033 | | | | | | |
| Italieni | 4.468571 | .884690 | 350 | +.071429 | .884788 | 1.51031 | 349 | o.131868 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.540000*| .770033*| | | | | | |
| Turci | 4.640000*| .787874*| 350*| -.100000*| .938663*| -1.99308*| 349*| o.047031*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.540000 | .770033 | | | | | | |
| Tãtari | 4.560000 | .860199 | 350 | -.020000 | .952842 | -.39268 | 349 | o.694793 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.540000*| .770033*| | | | | | |
| Tigani | 2.965714*| 1.702508*| 350*| 1.574286*| 1.654696*| 17.79915*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.540000 | .770033 | | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 4.525714 | .938310 | 350 | +.014286 | 1.022566 | .26136 | 349 | o.793966 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.540000 | .770033 | | | | | | |
| Ucraineni| 4.442857 | .952086 | 350 | +.097143 | 1.013798 | 1.79264 | 349 | o.073896 |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 46.TOLERANTA FATA DE ALTE ETNII Testul T pentru eşantioane | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.365714*| .865096*| | | | | | |
| Armeni | 3.554286*| 1.204657*| 350*| .811429*| 1.245685*| 12.18642*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.365714*| .865096*| | | | | | |
| Greci | 3.660000*| 1.180719*| 350*| .705714*| 1.190565*| 11.08944*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.365714*| .865096*| | | | | | |
| Italieni | 3.948571*| 1.077345*| 350*| .417143*| 1.044973*| 7.46816*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.365714*| .865096*| | | | | | |
| Turci | 3.765714*| 1.128922*| 350*| .600000*| 1.199331*| 9.35936*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.365714*| .865096*| | | | | | |
| Tãtari | 3.682857*| 1.299986*| 350*| .682857*| 1.341211*| 9.52504*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.365714*| .865096*| | | | | | |
| Tigani | 2.428571*| 1.471520*| 350*| 1.937143*| 1.632950*| 22.19335*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.365714*| .865096*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.477143*| 1.295039*| 350*| .888571*| 1.344259*| 12.36640*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.363897*| .865669*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.541547*| 1.271536*| 350*| .822350*| 1.371912*| 11.19806*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
388
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 47. ONESTITATEA Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.162857*| .948105*| | | | | | |
| Armeni | 3.717143*| 1.082549*| 350*| .445714*| 1.173329*| 7.10675*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.162857*| .948105*| | | | | | |
| Greci | 3.791429*| .992485*| 350*| .371429*| 1.086139*| 6.39770*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.162857*| .948105*| | | | | | |
| Italieni | 3.811429*| .977621*| 350*| .351429*| .989594*| 6.64376*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.162857*| .948105*| | | | | | |
| Turci | 3.717143*| .997126*| 350*| .445714*| 1.183057*| 7.04831*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.162857*| .948105*| | | | | | |
| Tãtari | 3.674286*| 1.047399*| 350*| .488571*| 1.243268*| 7.35186*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.162857*| .948105*| | | | | | |
| Tigani | 1.965714*| 1.306353*| 350*| 2.197143*| 1.563734*| 26.28630*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.162857*| .948105*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.371429*| 1.194201*| 350*| .791429*| 1.358170*| 10.90164*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.162857*| .948105*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.374286*| 1.157966*| 350*| .788571*| 1.326773*| 11.11932*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 48.SIMTUL RASPUNDERII Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.085714*| .897990*| | | | | | |
| Armeni | 3.742857*| 1.085007*| 350*| .342857*| 1.190768*| 5.38667*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.085714*| .897990*| | | | | | |
| Greci | 3.682857*| 1.072978*| 350*| .402857*| 1.130709*| 6.66553*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.085714*| .897990*| | | | | | |
| Italieni | 3.702857*| 1.080031*| 350*| .382857*| 1.146437*| 6.24770*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.085714*| .897990*| | | | | | |
| Turci | 3.602857*| 1.062242*| 350*| .482857*| 1.200999*| 7.52160*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.085714*| .897990*| | | | | | |
| Tãtari | 3.574286*| 1.248000*| 350*| .511429*| 1.368343*| 6.99237*| 349*| o.000000*|
+----------+---------+---------- +----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.085714*| .897990*| | | | | | |
| Tigani | 1.768571*| 1.128244*| 350*| 2.317143*| 1.279995*| 33.86714*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.085714*| .897990*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.222857*| 1.151326*| 350*| .862857*| 1.201023*| 13.44069*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.083095*| .897939*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.275072*| 1.161639*| 350*| .808023*| 1.252741*| 12.04967*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
389
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 49.CURAJUL SI CUTEZANTA Testul T pentru eşantioane perechi | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.348571*| .821408*| | | | | | |
| Armeni | 3.740000*| 1.272747*| 350*| .608571*| 1.245478*| 9.14133*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.348571*| .821408*| | | | | | |
| Greci | 3.774286*| 1.085419*| 350*| .574286*| 1.078002*| 9.96650*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.348571*| .821408*| | | | | | |
| Italieni | 3.868571*| 1.015573*| 350*| .480000*| 1.011906*| 8.87432*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.348571*| .821408*| | | | | | |
| Turci | 3.968571*| .961515*| 350*| .380000*| .973076*| 7.30585*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.348571*| .821408*| | | | | | |
| Tãtari | 4.014286*| .967863*| 350*| .334286*| 1.048793*| 5.96296*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.348571*| .821408*| | | | | | |
| Tigani | 2.825714*| 1.682855*| 350*| 1.522857*| 1.828865*| 15.57799*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.348571*| .821408*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.457143*| 1.123922*| 350*| .891429*| 1.213433*| 13.74374*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.349570*| .822375*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.492837*| 1.151251*| 350*| .856734*| 1.237392*| 12.93454*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------------------------------------------------------------------------+----------+
| STAT. | 50. RECEPTIVITATE LA IDEILE ALTORA Testul T | |
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.288571*| .879330*| | | | | | |
| Armeni | 3.565714*| 1.086500*| 350*| .722857*| 1.046371*| 12.92412*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.288571*| .879330*| | | | | | |
| Greci | 3.531429*| 1.142001*| 350*| .757143*| 1.146012*| 12.36012*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.288571*| .879330*| | | | | | |
| Italieni | 3.617143*| 1.110896*| 350*| .671429*| 1.108982*| 11.32686*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.288571*| .879330*| | | | | | |
| Turci | 3.697143*| 1.070438*| 350*| .591429*| 1.089905*| 10.15191*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.288571*| .879330*| | | | | | |
| Tãtari | 3.531429*| 1.144508*| 350*| .757143*| 1.153489*| 12.28000*| 349*| o.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.288571*| .879330*| | | | | | |
| Tigani | 2.077143*| 1.353037*| 350*| 2.211429*| 1.491479*| 27.73893*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.288571*| .879330*| | | | | | |
| Ruşi-Lipo| 3.097143*| 1.166261*| 350*| 1.191429*| 1.227869*| 18.15306*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
| Români | 4.288571*| .879330*| | | | | | |
| Ucraineni| 3.182857*| 1.163309*| 350*| 1.105714*| 1.263425*| 16.37297*| 349*| 0.000000*|
+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+----------+
390
Anexa 4
Inventar de note brute şi procente la Chestionarul PPN-50
Itemi 1 Dominativitatea / n. brute

Note Ro Ar Gr It Tr Ta Ti Ru Uc
1 11 22 31 34 21 18 167 45 39
2 11 50 63 83 72 72 71 106 110
3 37 90 79 80 96 101 26 75 59
4 73 95 99 93 76 84 17 79 97
5 218 92 78 60 85 75 69 44 44
Itemi 1 Dominativitatea / %
1 3,14 6,29 8,86 9,71 6,00 5,14 47,71 12,86 11,14
2 3,14 14,29 18,00 23,71 20,57 20,57 20,29 30,29 31,43
3 10,57 25,71 22,57 22,86 27,43 28,86 7,43 21,43 16,86
4 20,86 27,14 28,29 26,57 21,71 24,00 4,86 22,57 27,71
5 62,29 26,29 22,29 17,14 24,29 21,43 19,71 12,57 12,57
Itemi 2 Prietenia / n. brute

1 1 12 6 5 10 16 190 33 31
2 6 33 43 45 25 32 48 76 76
3 23 88 65 42 71 77 33 51 42
4 62 97 109 86 95 90 36 77 85
5 258 120 127 172 149 135 43 113 116
Itemi 2 Prietenia / %
1 0,29 3,43 1,71 1,43 2,86 4,57 54,29 9,43 8,86
2 1,71 9,43 12,29 12,86 7,14 9,14 13,71 21,71 21,71
3 6,57 25,14 18,57 12,00 20,29 22,00 9,43 14,57 12,00
4 17,71 27,71 31,14 24,57 27,14 25,71 10,29 22,00 24,29
5 73,71 34,29 36,29 49,14 42,57 38,57 12,29 32,29 33,14
Itemi 3 Încrederea în forţele proprii / n. brute

1 2 5 8 3 15 14 121 28 24
2 4 34 29 31 18 29 65 68 58
3 31 56 51 51 71 65 27 77 66
4 118 119 136 143 116 99 53 98 115
5 195 136 126 122 130 143 84 79 87
391
Itemi 3 Încrederea în forţele proprii / %
1 0,57 1,43 2,29 0,86 4,29 4,00 34,57 8,00 6,86
2 1,14 9,71 8,29 8,86 5,14 8,29 18,57 19,43 16,57
3 8,86 16,00 14,57 14,57 20,29 18,57 7,71 22,00 18,86
4 33,71 34,00 38,86 40,86 33,14 28,29 15,14 28,00 32,86
5 55,71 38,86 36,00 34,86 37,14 40,86 24,00 22,57 24,86
Itemi 4 Sentimentul naturii / n. brute

1 2 5 6 4 9 11 171 22 18
2 14 65 48 42 37 42 56 88 88
3 35 74 50 39 94 93 21 54 54
4 96 91 112 102 91 100 41 71 77
5 203 115 134 163 119 104 61 115 113
Itemi 4 Sentimentul naturii / %

1 0,57 1,43 1,71 1,14 2,57 3,14 48,86 6,29 5,14
2 4,00 18,57 13,71 12,00 10,57 12,00 16,00 25,14 25,14
3 10,00 21,14 14,29 11,14 26,86 26,57 6,00 15,43 15,43
4 27,43 26,00 32,00 29,14 26,00 28,57 11,71 20,29 22,00
5 58,00 32,86 38,29 46,57 34,00 29,71 17,43 32,86 32,29
Itemi 5 Modernismul / n. brute

1 5 11 1 3 13 16 174 18 11
2 11 49 42 32 36 37 77 85 87
3 41 77 48 28 86 95 42 94 82
4 99 115 136 100 125 114 20 107 121
5 194 98 123 187 90 88 37 46 49
Itemi 5 Modernismul / %
1 1,43 3,14 0,29 0,86 3,71 4,57 49,71 5,14 3,14
2 3,14 14,00 12,00 9,14 10,29 10,57 22,00 24,29 24,86
3 11,71 22,00 13,71 8,00 24,57 27,14 12,00 26,86 23,43
4 28,29 32,86 38,86 28,57 35,71 32,57 5,71 30,57 34,57
5 55,43 28,00 35,14 53,43 25,71 25,14 10,57 13,14 14,00
392
Itemi 6 Sentimentul istoriei / n. brute
1 1 5 4 4 8 16 166 8 10
2 9 31 33 35 27 33 76 52 54
3 14 52 33 39 46 52 31 78 56
4 57 90 62 60 72 68 11 79 87
5 269 172 218 212 197 181 66 133 143
Itemi 6 Sentimentul istoriei / %

1 0,29 1,43 1,14 1,14 2,29 4,57 47,43 2,29 2,86
2 2,57 8,86 9,43 10,00 7,71 9,43 21,71 14,86 15,43
3 4,00 14,86 9,43 11,14 13,14 14,86 8,86 22,29 16,00
4 16,29 25,71 17,71 17,14 20,57 19,43 3,14 22,57 24,86
5 76,86 49,14 62,29 60,57 56,29 51,71 18,86 38,00 40,86
Itemi 7 Dispoziţia spre întrajutorare / n. brute

1 3 11 11 9 14 21 141 16 12
2 8 46 47 46 46 47 49 82 82
3 64 85 65 66 56 67 33 75 78
4 127 88 107 102 106 94 44 90 101
5 148 120 120 127 128 121 83 87 77
Itemi 7 Dispoziţia spre întrajutorare / %

1 0,86 3,14 3,14 2,57 4,00 6,00 40,29 4,57 3,43
2 2,29 13,14 13,43 13,14 13,14 13,43 14,00 23,43 23,43
3 18,29 24,29 18,57 18,86 16,00 19,14 9,43 21,43 22,29
4 36,29 25,14 30,57 29,14 30,29 26,86 12,57 25,71 28,86
5 42,29 34,29 34,29 36,29 36,57 34,57 23,71 24,86 22,00
Itemi 8 Independenta / n. brute

1 5 6 7 9 8 11 110 19 18
2 9 55 44 26 23 26 45 84 78
3 27 53 47 37 58 53 30 75 72
4 68 104 98 101 106 99 37 71 73
5 241 132 154 177 155 161 128 101 109
393
Itemi 8 Independenta /%
1 1,43 1,71 2,00 2,57 2,29 3,14 31,43 5,43 5,14
2 2,57 15,71 12,57 7,43 6,57 7,43 12,86 24,00 22,29
3 7,71 15,14 13,43 10,57 16,57 15,14 8,57 21,43 20,57
4 19,43 29,71 28,00 28,86 30,29 28,29 10,57 20,29 20,86
5 68,86 37,71 44,00 50,57 44,29 46,00 36,57 28,86 31,14
Itemi 9 Ospitalitatea / n. brute

1 0 6 5 7 8 16 177 16 10
2 5 69 61 41 52 63 84 109 116
3 7 80 73 56 83 84 26 39 57
4 58 84 97 105 67 68 32 74 53
5 280 111 114 141 140 119 31 112 114
Itemi 9 Ospitalitatea / %
1 0,00 1,71 1,43 2,00 2,29 4,57 50,57 4,57 2,86
2 1,43 19,71 17,43 11,71 14,86 18,00 24,00 31,14 33,14
3 2,00 22,86 20,86 16,00 23,71 24,00 7,43 11,14 16,29
4 16,57 24,00 27,71 30,00 19,14 19,43 9,14 21,14 15,14
5 80,00 31,71 32,57 40,29 40,00 34,00 8,86 32,00 32,57
Itemi 10 Curăţenia si higiena / n. brute

1 1 3 0 1 10 13 238 13 12
2 12 58 60 49 43 53 62 89 92
3 16 54 45 34 81 89 22 40 44
4 140 110 110 98 82 73 17 76 86
5 181 125 135 168 134 122 11 132 116
Itemi 10 Curăţenia si higiena / %

1 0,29 0,86 0,00 0,29 2,86 3,71 68,00 3,71 3,43
2 3,43 16,57 17,14 14,00 12,29 15,14 17,71 25,43 26,29
3 4,57 15,43 12,86 9,71 23,14 25,43 6,29 11,43 12,57
4 40,00 31,43 31,43 28,00 23,43 20,86 4,86 21,71 24,57
5 51,71 35,71 38,57 48,00 38,29 34,86 3,14 37,71 33,14
394
Itemi 11 Adaptabilitatea / n. brute
1 6 6 2 4 3 8 77 19 14
2 5 51 61 54 32 40 56 97 95
3 24 63 36 29 70 66 25 76 72
4 118 111 131 122 121 111 65 96 100
5 196 119 120 141 124 125 127 62 69
Itemi 11 Adaptabilitatea / %
1 1,71 1,71 0,57 1,14 0,86 2,29 22,00 5,43 4,00
2 1,43 14,57 17,43 15,43 9,14 11,43 16,00 27,71 27,14
3 6,86 18,00 10,29 8,29 20,00 18,86 7,14 21,71 20,57
4 33,71 31,71 37,43 34,86 34,57 31,71 18,57 27,43 28,57
5 56,00 34,00 34,29 40,29 35,43 35,71 36,29 17,71 19,71
Itemi 12 Tăria de caracter / n. brute

1 2 3 6 2 4 9 149 10 9
2 9 48 55 44 32 37 72 107 104
3 59 68 45 58 81 94 41 81 90
4 120 88 109 148 122 101 29 88 77
5 160 143 135 98 111 109 59 64 70
Itemi 12 Tăria de caracter / %

1 0,57 0,86 1,71 0,57 1,14 2,57 42,57 2,86 2,57
2 2,57 13,71 15,71 12,57 9,14 10,57 20,57 30,57 29,71
3 16,86 19,43 12,86 16,57 23,14 26,86 11,71 23,14 25,71
4 34,29 25,14 31,14 42,29 34,86 28,86 8,29 25,14 22,00
5 45,71 40,86 38,57 28,00 31,71 31,14 16,86 18,29 20,00
Itemi 13 Spiritul comercial / n. brute

1 3 8 6 6 0 6 58 25 22
2 28 39 40 38 22 40 39 107 103
3 68 45 27 38 59 94 44 129 123
4 128 99 64 135 106 127 43 65 70
5 123 159 213 133 163 83 166 24 32
395
Itemi 13 Spiritul comercial / %
1 0,86 2,29 1,71 1,71 0,00 1,71 16,57 7,14 6,29
2 8,00 11,14 11,43 10,86 6,29 11,43 11,14 30,57 29,43
3 19,43 12,86 7,71 10,86 16,86 26,86 12,57 36,86 35,14
4 36,57 28,29 18,29 38,57 30,29 36,29 12,29 18,57 20,00
5 35,14 45,43 60,86 38,00 46,57 23,71 47,43 6,86 9,14
Itemi 14 Simţul frumosului / n. brute

1 0 4 1 2 3 10 170 15 6
2 6 34 21 12 18 30 53 61 71
3 15 44 32 23 77 90 46 63 59
4 67 122 92 72 107 107 22 106 100
5 262 146 204 241 145 113 59 105 114
Itemi 14 Simţul frumosului / %

1 0,00 1,14 0,29 0,57 0,86 2,86 48,57 4,29 1,71
2 1,71 9,71 6,00 3,43 5,14 8,57 15,14 17,43 20,29
3 4,29 12,57 9,14 6,57 22,00 25,71 13,14 18,00 16,86
4 19,14 34,86 26,29 20,57 30,57 30,57 6,29 30,29 28,57
5 74,86 41,71 58,29 68,86 41,43 32,29 16,86 30,00 32,57
Itemi 15 Optimismul / n. brute

1 3 10 12 6 3 4 64 8 11
2 12 59 63 56 61 70 47 84 87
3 43 48 34 41 48 56 38 60 53
4 108 108 95 79 103 89 63 89 91
5 184 125 146 168 135 131 138 109 108
Itemi 15 Optimismul / %
1 0,86 2,86 3,43 1,71 0,86 1,14 18,29 2,29 3,14
2 3,43 16,86 18,00 16,00 17,43 20,00 13,43 24,00 24,86
3 12,29 13,71 9,71 11,71 13,71 16,00 10,86 17,14 15,14
4 30,86 30,86 27,14 22,57 29,43 25,43 18,00 25,43 26,00
5 52,57 35,71 41,71 48,00 38,57 37,43 39,43 31,14 30,86
396
Itemi 16 Imitativitatea / n. brute
1 7 21 15 9 14 18 96 32 25
2 34 98 97 101 85 88 72 110 109
3 67 86 87 79 83 91 34 86 84
4 113 86 97 90 99 86 53 83 90
5 129 59 54 71 69 67 95 39 42
Itemi 16 Imitativitatea /%
1 2,00 6,00 4,29 2,57 4,00 5,14 27,43 9,14 7,14
2 9,71 28,00 27,71 28,86 24,29 25,14 20,57 31,43 31,14
3 19,14 24,57 24,86 22,57 23,71 26,00 9,71 24,57 24,00
4 32,29 24,57 27,71 25,71 28,29 24,57 15,14 23,71 25,71
5 36,86 16,86 15,43 20,29 19,71 19,14 27,14 11,14 12,00
Itemi 17 Scepticismul / n. brute

Note Ro Ar Or It Tr Ta Ti Ru Uc
1 41 43 38 39 33 33 119 32 34
2 52 93 87 83 97 105 100 126 133
3 135 117 129 128 124 120 76 125 119
4 72 66 71 80 52 52 33 51 44
5 50 31 25 20 44 40 22 16 20
Itemi 17 Scepticismul /%
Note Ro Ar Or It Tr Ta Ti Ru Uc
1 11,71 12,29 10,86 11,14 9,43 9,43 34,00 9,14 9,71
2 14,86 26,57 24,86 23,71 27,71 30,00 28,57 36,00 38,00
3 38,57 33,43 36,86 36,57 35,43 34,29 21,71 35,71 34,00
4 20,57 18,86 20,29 22,86 14,86 14,86 9,43 14,57 12,57
5 14,29 8,86 7,14 5,71 12,57 11,43 6,29 4,57 5,71
Itemi 18 Disciplina si organizarea / n. brute

1 8 3 5 1 4 8 207 12 12
2 14 30 36 33 39 45 77 91 95
3 81 77 66 61 93 94 29 71 73
4 121 122 154 151 127 114 29 114 108
5 126 118 89 104 87 89 8 62 62
397
Itemi 18 Disciplina si organizarea / %
1 2,29 0,86 1,43 0,29 1,14 2,29 59,14 3,43 3,43
2 4,00 8,57 10,29 9,43 11,14 12,86 22,00 26,00 27,14
3 23,14 22,00 18,86 17,43 26,57 26,86 8,29 20,29 20,86
4 34,57 34,86 44,00 43,14 36,29 32,57 8,29 32,57 30,86
5 36,00 33,71 25,43 29,71 24,86 25,43 2,29 17,71 17,71
Itemi 19 Bunătatea si blândeţea / n. brute

1 3 9 4 3 13 8 203 17 17
2 8 61 55 39 40 45 86 93 90
3 33 90 77 50 80 93 29 64 75
4 91 115 113 146 115 115 5 87 78
5 215 75 101 112 102 89 27 89 90
Itemi 19 Bunătatea si blândeţea /%

1 0,86 2,57 1,14 0,86 3,71 2,29 58,00 4,86 4,86
2 2,29 17,43 15,71 11,14 11,43 12,86 24,57 26,57 25,71
3 9,43 25,71 22,00 14,29 22,86 26,57 8,29 18,29 21,43
4 26,00 32,86 32,29 41,71 32,86 32,86 1,43 24,86 22,29
5 61,43 21,43 28,86 32,00 29,14 25,43 7,71 25,43 25,71
Itemi 20 Inteligenta / n. brute

1 1 3 2 0 5 9 170 13 12
2 9 27 26 21 24 31 62 74 72
3 28 38 35 39 87 98 50 78 70
4 103 134 140 114 125 102 46 114 122
5 209 148 147 176 109 110 22 71 74
Itemi 20 Inteligenta / %
1 0,29 0,86 0,57 0,00 1,43 2,57 48,57 3,71 3,43
2 2,57 7,71 7,43 6,00 6,86 8,86 17,71 21,14 20,57
3 8,00 10,86 10,00 11,14 24,86 28,00 14,29 22,29 20,00
4 29,43 38,29 40,00 32,57 35,71 29,14 13,14 32,57 34,86
5 59,71 42,29 42,00 50,29 31,14 31,43 6,29 20,29 21,14
398
Itemi 21 Solidaritatea / n. brute
1 1 9 5 4 4 10 108 12 8
2 17 51 52 53 40 32 43 77 90
3 67 52 76 57 51 52 21 63 57
4 117 88 90 127 130 136 37 88 85
5 148 150 127 109 125 120 141 110 110
Itemi 21 Solidaritatea / %
1 0,29 2,57 1,43 1,14 1,14 2,86 30,86 3,43 2,29
2 4,86 14,57 14,86 15,14 11,43 9,14 12,29 22,00 25,71
3 19,14 14,86 21,71 16,29 14,57 14,86 6,00 18,00 16,29
4 33,43 25,14 25,71 36,29 37,14 38,86 10,57 25,14 24,29
5 42,29 42,86 36,29 31,14 35,71 34,29 40,29 31,43 31,43
Itemi 22 Simţul onoarei / n. brute

1 4 8 3 6 8 12 190 15 12
2 13 42 49 46 27 26 68 90 91
3 39 67 46 43 89 94 40 64 64
4 143 96 109 115 109 104 25 108 86
5 151 137 143 140 117 114 27 73 97
Itemi 22 Simţul onoarei / %

1 1,14 2,29 0,86 1,71 2,29 3,43 54,29 4,29 3,43
2 3,71 12,00 14,00 13,14 7,71 7,43 19,43 25,71 26,00
3 11,14 19,14 13,14 12,29 25,43 26,86 11,43 18,29 18,29
4 40,86 27,43 31,14 32,86 31,14 29,71 7,14 30,86 24,57
5 43,14 39,14 40,86 40,00 33,43 32,57 7,71 20,86 27,71
Itemi 23 Spiritul întreprinzător / n. brute

1 1 4 5 1 2 5 102 18 19
2 10 55 43 42 26 46 46 98 84
3 70 51 47 41 74 101 47 112 104
4 138 92 104 120 129 120 54 80 103
5 131 148 151 146 119 78 101 42 40
399
Itemi 23 Spiritul întreprinzător /%
1 0,29 1,14 1,43 0,29 0,57 1,43 29,14 5,14 5,43
2 2,86 15,71 12,29 12,00 7,43 13,14 13,14 28,00 24,00
3 20,00 14,57 13,43 11,71 21,14 28,86 13,43 32,00 29,71
4 39,43 26,29 29,71 34,29 36,86 34,29 15,43 22,86 29,43
5 37,43 42,29 43,14 41,71 34,00 22,29 28,86 12,00 11,43
Itemi 24 Capacitatea de evitare a conflictelor / n. brute

1 3 8 7 5 13 20 192 21 15
2 10 50 54 57 30 35 75 74 78
3 41 48 43 41 91 90 39 79 78
4 127 114 116 122 119 111 30 91 81
5 169 130 130 125 97 94 14 85 98
Itemi 24 Capacitatea de evitare a conflictelor / %

1 0,86 2,29 2,00 1,43 3,71 5,71 54,86 6,00 4,29
2 2,86 14,29 15,43 16,29 8,57 10,00 21,43 21,14 22,29
3 11,71 13,71 12,29 11,71 26,00 25,71 11,14 22,57 22,29
4 36,29 32,57 33,14 34,86 34,00 31,71 8,57 26,00 23,14
5 48,29 37,14 37,14 35,71 27,71 26,86 4,00 24,29 28,00
Itemi 25 Spiritul critic / n. brute

1 4 18 20 20 14 21 166 19 15
2 34 66 73 72 54 60 81 107 102
3 53 57 52 61 117 110 27 97 88
4 144 108 89 100 95 85 43 79 84
5 115 101 116 97 70 74 33 48 61
Itemi 25 Spiritul critic /%

1 1,14 5,14 5,71 5,71 4,00 6,00 47,43 5,43 4,29
2 9,71 18,86 20,86 20,57 15,43 17,14 23,14 30,57 29,14
3 15,14 16,29 14,86 17,43 33,43 31,43 7,71 27,71 25,14
4 41,14 30,86 25,43 28,57 27,14 24,29 12,29 22,57 24,00
5 32,86 28,86 33,14 27,71 20,00 21,14 9,43 13,71 17,43
400
Itemi 26 Ataşamentul fata de România / n. brute
1 7 6 4 6 8 13 91 15 18
2 8 52 65 58 31 39 61 84 84
3 15 43 52 41 46 33 51 55 45
4 34 83 74 85 96 100 36 59 66
5 286 166 155 160 169 165 111 137 137
Itemi 26 Ataşamentul fata de România / %

1 2,00 1,71 1,14 1,71 2,29 3,71 26,00 4,29 5,14
2 2,29 14,86 18,57 16,57 8,86 11,14 17,43 24,00 24,00
3 4,29 12,29 14,86 11,71 13,14 9,43 14,57 15,71 12,86
4 9,71 23,71 21,14 24,29 27,43 28,57 10,29 16,86 18,86
5 81,71 47,43 44,29 45,71 48,29 47,14 31,71 39,14 39,14
Itemi 27 Individualismul / n. brute

1 17 18 17 15 17 16 72 25 28
2 46 74 70 81 63 61 71 106 108
3 92 72 72 89 91 91 54 102 96
4 93 77 95 85 83 90 43 63 63
5 101 108 95 79 95 91 109 53 54
Itemi 27 Individualismul / %
1 4,86 5,14 4,86 4,29 4,86 4,57 20,57 7,14 8,00
2 13,14 21,14 20,00 23,14 18,00 17,43 20,29 30,29 30,86
3 26,29 20,57 20,57 25,43 26,00 26,00 15,43 29,14 27,43
4 26,57 22,00 27,14 24,29 23,71 25,71 12,29 18,00 18,00
5 28,86 30,86 27,14 22,57 27,14 26,00 31,14 15,14 15,43
Itemi 28 Perseverenta / n. brute

1 9 10 7 8 8 15 121 17 17
2 20 55 61 62 39 40 74 105 107
3 76 50 61 65 104 90 40 84 77
4 141 90 106 129 96 108 52 97 104
5 104 145 115 86 103 97 63 47 45
401
Itemi 28 Perseverenta / %
1 2,57 2,86 2,00 2,29 2,29 4,29 34,57 4,86 4,86
2 5,71 15,71 17,43 17,71 11,14 11,43 21,14 30,00 30,57
3 21,71 14,29 17,43 18,57 29,71 25,71 11,43 24,00 22,00
4 40,29 25,71 30,29 36,86 27,43 30,86 14,86 27,71 29,71
5 29,71 41,43 32,86 24,57 29,43 27,71 18,00 13,43 12,86
Itemi 32 Omenia / n. brute

1 3 9 5 3 10 21 192 17 15
2 6 59 56 43 19 45 48 68 82
3 31 68 60 45 80 69 38 50 48
4 95 104 96 114 134 115 53 104 98
5 215 110 133 145 107 100 19 111 107
Itemi 32 Omenia / %
1 0,86 2,57 1,43 0,86 2,86 6,00 54,86 4,86 4,29
2 1,71 16,86 16,00 12,29 5,43 12,86 13,71 19,43 23,43
3 8,86 19,43 17,14 12,86 22,86 19,71 10,86 14,29 13,71
4 27,14 29,71 27,43 32,57 38,29 32,86 15,14 29,71 28,00
5 61,43 31,43 38,00 41,43 30,57 28,57 5,43 31,71 30,57
Itemi 33 Capacitatea de iniţiativă / n. brute

1 0 9 11 12 2 5 141 30 24
2 17 51 48 46 21 30 58 93 104
3 52 74 64 78 127 127 50 99 87
4 107 103 127 108 109 108 37 85 86
5 174 113 100 106 91 80 64 43 49
Itemi 33 Capacitatea de iniţiativă / %

1 0,00 2,57 3,14 3,43 0,57 1,43 40,29 8,57 6,86
2 4,86 14,57 13,71 13,14 6,00 8,57 16,57 26,57 29,71
3 14,86 21,14 18,29 22,29 36,29 36,29 14,29 28,29 24,86
4 30,57 29,43 36,29 30,86 31,14 30,86 10,57 24,29 24,57
5 49,71 32,29 28,57 30,29 26,00 22,86 18,29 12,29 14,00
402
Itemi 34 Simţul umorului / n. brute
1 1 8 8 6 7 14 98 15 15
2 10 77 66 49 39 57 76 100 100
3 14 81 71 36 99 96 49 76 62
4 107 90 99 98 114 103 70 83 89
5 218 94 106 161 91 80 57 76 84
Itemi 34 Simţul umorului / %

1 0,29 2,29 2,29 1,71 2,00 4,00 28,00 4,29 4,29
2 2,86 22,00 18,86 14,00 11,14 16,29 21,71 28,57 28,57
3 4,00 23,14 20,29 10,29 28,29 27,43 14,00 21,71 17,71
4 30,57 25,71 28,29 28,00 32,57 29,43 20,00 23,71 25,43
5 62,29 26,86 30,29 46,00 26,00 22,86 16,29 21,71 24,00
Itemi 35 Realismul / n. brute

1 3 7 3 1 8 9 118 13 13
2 23 57 63 60 32 46 83 80 78
3 47 58 56 69 82 85 42 82 77
4 139 104 98 101 128 118 57 93 98
5 138 124 130 119 100 92 50 82 83
Itemi 35 Realismul / %
1 0,86 2,00 0,86 0,29 2,29 2,57 33,71 3,71 3,71
2 6,57 16,29 18,00 17,14 9,14 13,14 23,71 22,86 22,29
3 13,43 16,57 16,00 19,71 23,43 24,29 12,00 23,43 22,00
4 39,71 29,71 28,00 28,86 36,57 33,71 16,29 26,57 28,00
5 39,43 35,43 37,14 34,00 28,57 26,29 14,29 23,43 23,71
Itemi 36 Preţuirea propriei identităţi etnice / n. brute

1 6 7 9 4 4 6 73 9 8
2 11 45 38 25 16 15 35 46 51
3 21 24 18 39 38 29 22 40 44
4 71 64 82 90 65 79 36 77 77
5 241 210 203 192 227 221 184 178 170
403
Itemi 36 Preţuirea propriei identităţi etnice / %
1 1,71 2,00 2,57 1,14 1,14 1,71 20,86 2,57 2,29
2 3,14 12,86 10,86 7,14 4,57 4,29 10,00 13,14 14,57
3 6,00 6,86 5,14 11,14 10,86 8,29 6,29 11,43 12,57
4 20,29 18,29 23,43 25,71 18,57 22,57 10,29 22,00 22,00
5 68,86 60,00 58,00 54,86 64,86 63,14 52,57 50,86 48,57
Itemi 37 Fatalismul / n. brute

1 28 33 36 37 22 28 87 36 32
2 54 95 90 97 92 100 85 120 133
3 124 121 117 126 123 115 75 76 84
4 75 58 68 59 72 60 46 77 67
5 69 43 39 31 41 47 57 41 34
Itemi 37 Fatalismul / %
1 8,00 9,43 10,29 10,57 6,29 8,00 24,86 10,29 9,14
2 15,43 27,14 25,71 27,71 26,29 28,57 24,29 34,29 38,00
3 35,43 34,57 33,43 36,00 35,14 32,86 21,43 21,71 24,00
4 21,43 16,57 19,43 16,86 20,57 17,14 13,14 22,00 19,14
5 19,71 12,29 11,14 8,86 11,71 13,43 16,29 11,71 9,71
Itemi 38 Profesionalismul / n. brute

1 3 4 3 5 8 9 155 16 10
2 8 45 43 26 28 30 68 100 98
3 36 44 51 42 83 84 47 68 62
4 116 121 114 140 136 138 51 97 110
5 187 136 139 137 95 89 29 69 70
Itemi 38 Profesionalismul / %
1 0,86 1,14 0,86 1,43 2,29 2,57 44,29 4,57 2,86
2 2,29 12,86 12,29 7,43 8,00 8,57 19,43 28,57 28,00
3 10,29 12,57 14,57 12,00 23,71 24,00 13,43 19,43 17,71
4 33,14 34,57 32,57 40,00 38,86 39,43 14,57 27,71 31,43
5 53,43 38,86 39,71 39,14 27,14 25,43 8,29 19,71 20,00
404
Itemi 39 Ambiţia / n. brute
1 3 2 2 2 4 5 92 11 10
2 10 45 48 32 38 37 63 95 97
3 52 51 57 71 62 57 36 77 70
4 101 90 85 128 93 84 51 84 91
5 184 162 158 117 153 167 108 83 82
Itemi 39 Ambiţia / %
1 0,86 0,57 0,57 0,57 1,14 1,43 26,29 3,14 2,86
2 2,86 12,86 13,71 9,14 10,86 10,57 18,00 27,14 27,71
3 14,86 14,57 16,29 20,29 17,71 16,29 10,29 22,00 20,00
4 28,86 25,71 24,29 36,57 26,57 24,00 14,57 24,00 26,00
5 52,57 46,29 45,14 33,43 43,71 47,71 30,86 23,71 23,43
Itemi 40 Inventivitatea / n. brute

1 4 3 6 4 2 8 120 16 16
2 12 60 61 47 55 57 60 125 118
3 43 83 76 63 114 117 52 87 84
4 104 97 98 103 99 96 62 75 87
5 187 107 109 133 80 72 56 47 45
Itemi 40 Inventivitate / %
1 1,14 0,86 1,71 1,14 0,57 2,29 34,29 4,57 4,57
2 3,43 17,14 17,43 13,43 15,71 16,29 17,14 35,71 33,71
3 12,29 23,71 21,71 18,00 32,57 33,43 14,86 24,86 24,00
4 29,71 27,71 28,00 29,43 28,29 27,43 17,71 21,43 24,86
5 53,43 30,57 31,14 38,00 22,86 20,57 16,00 13,43 12,86
Itemi 41 Comunicativitatea cu sinceritate / n. brute

1 6 11 8 3 7 15 173 16 10
2 11 51 61 52 44 55 82 100 102
3 64 123 103 86 112 105 48 92 96
4 101 85 105 105 112 93 23 98 78
5 168 80 73 104 75 82 24 44 63
405
Itemi 41 Comunicativitatea cu sinceritate / %
1 1,71 3,14 2,29 0,86 2,00 4,29 49,43 4,57 2,86
2 3,14 14,57 17,43 14,86 12,57 15,71 23,43 28,57 29,14
3 18,29 35,14 29,43 24,57 32,00 30,00 13,71 26,29 27,43
4 28,86 24,29 30,00 30,00 32,00 26,57 6,57 28,00 22,29
5 48,00 22,86 20,86 29,71 21,43 23,43 6,86 12,57 18,00
Itemi 42 Spiritul de sacrificiu / n. brute

1 4 9 8 4 4 6 157 13 10
2 18 67 49 42 37 59 68 90 90
3 61 79 82 88 89 77 43 69 80
4 117 108 109 128 99 83 20 107 96
5 150 87 102 88 121 125 62 71 74
Itemi 42 Spiritul de sacrificiu / %

1 1,14 2,57 2,29 1,14 1,14 1,71 44,86 3,71 2,86
2 5,14 19,14 14,00 12,00 10,57 16,86 19,43 25,71 25,71
3 17,43 22,57 23,43 25,14 25,43 22,00 12,29 19,71 22,86
4 33,43 30,86 31,14 36,57 28,29 23,71 5,71 30,57 27,43
5 42,86 24,86 29,14 25,14 34,57 35,71 17,71 20,29 21,14
Itemi 43 Hărnicie / n. brute

1 2 4 3 4 10 13 225 9 7
2 6 41 38 24 37 39 57 73 83
3 48 41 50 51 109 99 24 33 40
4 98 119 127 131 81 70 27 118 104
5 196 145 132 140 113 129 17 117 116
Itemi 43 Hărnicia / %
1 0,57 1,14 0,86 1,14 2,86 3,71 64,29 2,57 2,00
2 1,71 11,71 10,86 6,86 10,57 11,14 16,29 20,86 23,71
3 13,71 11,71 14,29 14,57 31,14 28,29 6,86 9,43 11,43
4 28,00 34,00 36,29 37,43 23,14 20,00 7,71 33,71 29,71
5 56,00 41,43 37,71 40,00 32,29 36,86 4,86 33,43 33,14
406
Itemi 44 Mândria / n. brute
1 1 3 4 1 1 4 91 7 5
2 7 19 16 19 15 12 43 46 48
3 28 26 31 34 36 41 31 42 33
4 71 74 59 67 79 65 38 63 75
5 243 228 240 229 219 228 147 192 189
Itemi 44 Mândria / %
1 0,29 0,86 1,14 0,29 0,29 1,14 26,00 2,00 1,43
2 2,00 5,43 4,57 5,43 4,29 3,43 12,29 13,14 13,71
3 8,00 7,43 8,86 9,71 10,29 11,71 8,86 12,00 9,43
4 20,29 21,14 16,86 19,14 22,57 18,57 10,86 18,00 21,43
5 69,43 65,14 68,57 65,43 62,57 65,14 42,00 54,86 54,00
Itemi 45 Credinţa religioasă / n. brute

1 2 3 4 3 3 4 107 6 4
2 7 23 18 17 14 18 67 21 29
3 34 30 28 28 11 17 36 20 19
4 72 80 67 71 54 58 15 47 69
5 235 214 233 231 268 253 125 256 229
Itemi 45 Credinţa religioasă / %

1 0,57 0,86 1,14 0,86 0,86 1,14 30,57 1,71 1,14
2 2,00 6,57 5,14 4,86 4,00 5,14 19,14 6,00 8,29
3 9,71 8,57 8,00 8,00 3,14 4,86 10,29 5,71 5,43
4 20,57 22,86 19,14 20,29 15,43 16,57 4,29 13,43 19,71
5 67,14 61,14 66,57 66,00 76,57 72,29 35,71 73,14 65,43
Itemi 46 Toleranţa faţă de alte etnii / n. brute

1 1 10 7 5 10 21 132 19 13
2 15 73 71 46 45 50 84 90 88
3 41 87 68 47 86 80 44 51 62
4 93 73 91 118 91 85 35 88 75
5 199 106 112 133 117 113 55 101 111
407
Itemi 46 Toleranţa faţă de alte etnii / %
1 0,29 2,86 2,00 1,43 2,86 6,00 37,71 5,43 3,71
2 4,29 20,86 20,29 13,14 12,86 14,29 24,00 25,71 25,14
3 11,71 24,86 19,43 13,43 24,57 22,86 12,57 14,57 17,71
4 26,57 20,86 26,00 33,71 26,00 24,29 10,00 25,14 21,43
5 56,86 30,29 32,00 38,00 33,43 32,29 15,71 28,86 31,71
Itemi 47 Onestitatea / n. brute

1 4 7 4 3 6 11 194 17 11
2 17 49 31 35 29 28 49 85 92
3 61 85 104 86 116 119 61 75 77
4 106 110 110 129 107 99 15 101 100
5 162 99 101 97 92 93 31 72 70
Itemi 47 Onestitatea / %
1 1,14 2,00 1,14 0,86 1,71 3,14 55,43 4,86 3,14
2 4,86 14,00 8,86 10,00 8,29 8,00 14,00 24,29 26,29
3 17,43 24,29 29,71 24,57 33,14 34,00 17,43 21,43 22,00
4 30,29 31,43 31,43 36,86 30,57 28,29 4,29 28,86 28,57
5 46,29 28,29 28,86 27,71 26,29 26,57 8,86 20,57 20,00
Itemi 48 Simţul răspunderii / n. brute

1 6 4 3 3 9 13 204 14 12
2 10 57 64 65 46 52 74 106 103
3 62 67 64 57 103 101 32 73 74
4 141 120 129 132 108 99 25 103 99
5 131 102 90 93 84 85 15 54 62
Itemi 48 Simţul răspunderii / %

1 1,71 1,14 0,86 0,86 2,57 3,71 58,29 4,00 3,43
2 2,86 16,29 18,29 18,57 13,14 14,86 21,14 30,29 29,43
3 17,71 19,14 18,29 16,29 29,43 28,86 9,14 20,86 21,14
4 40,29 34,29 36,86 37,71 30,86 28,29 7,14 29,43 28,29
5 37,43 29,14 25,71 26,57 24,00 24,29 4,29 15,43 17,71
408
Itemi 49 Curajul şi cutezanţa / n. brute
1 2 12 4 6 3 2 133 9 10
2 9 59 61 42 24 23 39 77 80
3 42 65 52 57 80 79 27 87 72
4 112 101 128 142 119 110 60 101 107
5 185 113 105 103 124 136 91 76 81
Itemi 49 Curajul si cutezanţa / %

1 0,57 3,43 1,14 1,71 0,86 0,57 38,00 2,57 2,86
2 2,57 16,86 17,43 12,00 6,86 6,57 11,14 22,00 22,86
3 12,00 18,57 14,86 16,29 22,86 22,57 7,71 24,86 20,57
4 32,00 28,86 36,57 40,57 34,00 31,43 17,14 28,86 30,57
5 52,86 32,29 30,00 29,43 35,43 38,86 26,00 21,71 23,14
Itemi 50 Receptivitatea la ideile altora / n. brute

1 3 4 2 3 6 9 176 13 8
2 12 62 88 74 39 63 65 128 124
3 45 101 66 67 113 104 40 70 69
4 111 94 106 114 86 78 36 85 90
5 177 87 86 90 104 94 31 52 57
Itemi 50 Receptivitatea la ideile altora / %

1 0,86 1,14 0,57 0,86 1,71 2,57 50,29 3,71 2,29
2 3,43 17,71 25,14 21,14 11,14 18,00 18,57 36,57 35,43
3 12,86 28,86 18,86 19,14 32,29 29,71 11,43 20,00 19,71
4 31,71 26,86 30,29 32,57 24,57 22,29 10,29 24,29 25,71
5 50,57 24,86 24,57 25,71 29,71 26,86 8,86 14,86 16,29
409
Anexa 5.1.
Analize de fidelitate – Români Autoevaluare 50 chestionare
Români - Autoevaluare Suma Media Diferenţa Dispersia σ 2
Ab. Stan. σ
Analize de fidelitate
Itemi 50 M –total S1 Total S-1 Total S-1
25 M- impar S2 impar Impar S-1 impar S-2
PPN-50 par
25 M –par S3 par S-1 par S-3
!.Dominativitatea 199 3,98 0,71 0,84
impare 93 3,72 0,63 0,79
pare 105 4,22 0,48 0,67 0,82
2.Prietenia 233 4,66 0,43 0,66
impare 112 4,48 0,59 0,77
pare 121 4,84 0,36 0,22 0,47
3. Încrederea în forţele proprii 231 4,62 0,40 0,64
impare 114 4,56 0,42 0,65
pare 117 4,68 0,12 0,39 0,63
4.Sentimentul naturii 217 4,34 0,88 0,94
impare 107 4,28 0,96 0,98
pare 110 4,40 0,12 0,83 0,91
5.Modernismul 226 4,52 0,87 0,93
impare 108 4,32 1,39 1,18
pare 118 4,72 0,40 0,29 0,54
6. Sentimentul istoriei 232 4,64 0,64 0,80
impare 112 4,48 1,01 1,00
pare 120 4,08 0,32 0,25 0,50
7. Dispoziţia spre întrajutorare 214 4,28 0,53 0,73
Impare 103 4,12 0,61 0,78
Pare 111 4,44 0,32 0,42 0,65
8.Independenţa 221 4,42 0,98 0,99
impare 110 4,40 0,83 0,91
pare 111 4,44 0,04 1,17 1,08
9. Ospitalitatea 233 4,66 0,39 0,63
impare 114 4,56 0,51 0,71
pare 119 4,76 0,10 0,52 0,52
10. Curăţenia şi higiena 209 4,18 0,93 0,96
impare 103 4,12 0,94 0,97
pare 106 4,24 0,12 0,94 0,97
11.Adaptabilitatea 213 4,26 0,93 0,96
impare 105 4,20 0,67 0,82
pare 108 4,32 0,12 1,23 1,11
12. Tăria de caracter 217 4,34 0,68 0,82
impare 107 4,28 0,71 0,84
pare 110 4,4 0,12 0,67 0,82
13. Spiritul comercial 173 3,46 1,23 1,11
impare 89 3,56 0,92 0,96
pare 84 3,36 0,20 1,57 1,25
14. Simţul frumosului 238 4,76 0,23 0,48
impare 117 4,68 0,23 0,48
pare 121 4,84 0,16 0,22 0,47
410
Anexa 5.1 Continuare I
σ Ab. Stan. σ
2
Români - Autoevaluare Diferenţa Dispersia
Suma Media
PPN-50 par
15. Optimismul 208 4,16 0,75 0,87
impare 104 4,16 0,72 0,85
pare 104 4,16 0,00 0,81 0,90
16. Imitativitatea 207 4,14 1,18 1,09
impare 104 4,16 0,97 0,99
pare 103 4,12 0,04 1,44 1,20
17. Scepticismul 143 2,86 2,53 1,59
impare 73 2,92 2,41 1,55
pare 70 2,80 0,08 2,75 1,66
18.Disciplina şi organizarea 215 4,30 0,74 0,86
impare 107 4,28 0,63 0,79
pare 108 4,32 0,04 0,89 0,95
19.Bunătatea şi blândeţea 226 4,52 0,74 0,86
impare 115 4,60 0,25 0,50
pare 111 4,44 0,16 1,26 1,12
20. Inteligenţa 228 4,56 0,62 0,79
impare 114 4,56 0,59 0,77
pare 114 4,56 0,00 0,67 0,82
21. Solidaritatea 196 3,92 1,14 1,07
impare 100 4,00 0,92 0,96
pare 96 3,84 0,16 1,39 1,18
22. Simţul onoarei 211 4,22 0,79 0,89
impare 105 4,20 0,83 0,91
pare 106 4,24 0,04 0,77 0,88
23. Spirit întreprinzător 205 4,10 0,83 0,91
impare 102 4,08 0,66 0,81
pare 103 4,12 0,04 1,03 1,01
24.Capacitate evitare conflicte 217 4,34 0,51 0,72
impare 107 4,28 0,54 0,74
pare 110 4,4 0,12 0,50 0,71
25. Spiritul critic 213 4,26 0,81 0,90
impare 106 4,24 0,69 0,83
pare 107 4,28 0,04 0,96 0,98
26.Ataşament faţă de România 233 4,66 0,64 0,80
impare 117 4,68 0,48 0,69
pare 116 4,64 0,02 0,82 0,91
27.Individualismul 188 3,76 1,49 1,22
impare 99 3,96 1,12 1,06
pare 89 3,56 0,2 1,84 1,36
28. Perseverenţa 202 4,04 1,43 1,19
impare 104 4,16 0,97 0,99
pare 98 3,92 0,06 1,91 1,38
411
Anexa 5.1 Continuare II
Dispersia σ Ab. Stan. σ
2
Români - Autoevaluare Suma Media Diferenţa
PPN-50 par
29. Agresivitatea 137 2,74 2,65 1,63
impare 67 2,68 2,89 1,70
pare 70 2,80 0,12 2,50 1,58
30. Tradiţionalismul 231 4,62 0,57 0,75
impare 115 4,60 0,58 0,76
pare 116 4,64 0,04 0,57 0,76
31. Supuşenia şi obedienţa 193 3,86 1,31 1,14
Impare 89 3,56 1,09 1,04
Pare 104 4,16 0,6 1,39 1,18
32. Omenia 217 4,34 0,84 0,92
Impare 105 4,20 0,67 0,82
Pare 112 4,48 0,28 1,01 1,00
33. Capacitatea de iniţiativă 217 4,34 0,96 0,98
impare 103 4,12 1,03 1,01
pare 114 4,56 0,44 0,84 0,92
34. Simţul umorului 223 4,46 0,66 0,81
impare 110 4,4 0,67 0,82
pare 113 4,52 0,12 0,68 0,82
35. Realismul 221 4,42 0,62 0,78
impare 110 4,40 0,50 0,71
pare 111 4,44 0,04 0,76 0,87
36. Preţuirea propriei identităţi etnice 221 4,42 0,86 0,93
impare 111 4,44 0,76 0,87
pare 110 4,40 0,04 1,00 1,00
37. Fatalismul 178 3,56 1,15 1,07
impare 85 3,40 1,08 1,04
pare 93 3,72 0,32 1,21 1,10
38. Profesionalismul 219 4,38 0,85 0,92
impare 109 4,36 0,57 0,76
pare 110 4,40 0,04 1,17 1,08
39. Ambiţia 226 4,52 0,58 0,76
impare 112 4,48 0,51 0,71
pare 114 4,56 0,08 0,67 0,82
40. Inventitiviatea 208 4,16 0,99 1,00
impare 104 4,16 0,81 0,90
pare 104 4,16 0,00 1,22 1,11
41. Comunicativi cu sinceritate 198 3,96 0,98 0,99
impare 101 4,04 0,87 0,93
pare 97 3,88 0,08 1,11 1,05
412
Anexa 5.1 Continuare III
σ Ab. Stan. σ
2
Români - Autoevaluare Suma Media Diferenţa Dispersia
PPN-50 par
42. Spiritul de sacrificiu 203 4,06 1,16 1,08
impare 105 4,2 1,17 1,08
pare 98 3,92 0,14 1,16 1,08
43. Hărnicia 223 4,46 0,70 0,84
impare 108 4,32 0,81 0,90
pare 115 4,60 0,32 0,58 0,76
44. Mândria 232 4,64 0,40 0,63
impare 116 4,64 0,32 0,57
pare 116 4,64 0,00 0,49 0,70
45. Credinţa religioasă 234 4,68 0,47 0,68
impare 115 4,60 0,50 0,71
pare 119 4,76 0,16 0,44 0,66
46.Toleranţa faţă de alte etnii 206 4,12 1,13 1,06
impare 103 4,12 0,94 0,97
pare 103 4,12 0,00 1,36 1,17
47.Onestitatea 210 4,2 0,90 0,95
impare 106 4,24 0,94 0,97
pare 104 4,16 0,02 0,89 0,94
48.Simţul răspunderii 208 4,16 0,87 0,93
impare 106 4,24 0,77 0,88
Pare 102 4,08 0,04 0,99 1,00
49.Curajul şi cutezanţa 214 4,28 0,61 0,78
impare 106 4,24 0,61 0,78
pare 108 4,32 0,08 0,64 0,80
50. Receptivitatea la ideile altora 220 4,40 0,86 0,93
impare 108 4,32 1,14 1,07
pare 112 4,48 0,16 0,59 0,77
413
Anexa 5.2.
Analize de fidelitate – Români Retro-evaluare 300 chestionare
Români - Retroevaluare Suma Media Diferenţa Dispersia σ 2
Ab. Stan. σ
PPN-50 150 M- impar S2 impar Impar S-1 impar S-2
150 M –par S3 par par S-1 par S-3
1. Dominativitatea 1293,00 4,31 1,04 1,02
646,00 4,31 1,00 1,00
impare
647,00 4,31 0,01 1,09 1,04
pare
2. Prietenia 1385,00 4,62 0,53 0,73
impare 689,00 4,59 0,57 0,75
pare 696,00 4,64 0,05 0,50 0,71
3. Încrederea în forţele proprii 1317,00 4,39 0,60 0,77
impare 665,00 4,43 0,53 0,73
pare 652,00 4,35 - 0,09 0,67 0,82
4.Sentimentul naturii 1315,00 4,38 0,75 0,86
impare 655,00 4,37 0,72 0,85
pare 660,00 4,40 0,03 0,76 0,87
5.Modernismul 1290,00 4,30 0,80 0,90
impare 635,00 4,23 0,86 0,93
pare 655,00 4,37 0,13 0,74 0,86

1400,00 4,67 0,48 0,69
6. Sentimentul istoriei
impare 696,00 4,64 0,50 0,71
pare 704,00 4,69 0,05 0,45 0,67
7. Dispoziţia spre întrajutorare 1243,00 4,14 0,80 0,89
impare 617,00 4,11 0,79 0,89
pare 626,00 4,17 0,06 0,82 0,90
8. Independenţa 1358,00 4,53 0,71 0,84
impare 680,00 4,53 0,70 0,84
pare 678,00 4,52 -0,01 0,71 0,84
9. Ospitalitatea 1428,00 4,76 0,32 0,57
impare 717,00 4,78 0,23 0,47
pare 711,00 4,74 -0,04 0,42 0,65
10. Curăţenia şi higiena 1327,00 4,42 0,52 0,72
impare 658,00 4,39 0,55 0,74
pare 669,00 4,46 0,07 0,50 0,71
11. Adaptabilitatea 1324,00 4,41 0,71 0,84
impare 674,00 4,49 0,59 0,77
pare 650,00 4,33 -0,16 0,82 0,91
414
Anexa 5.2. Continuare I
Români - Retroevaluare Suma Media Diferenţa Dispersia σ 2
Ab. Stan. σ
Itemi 300 M – total S1 Total S-1 Total S-1
PPN-50 150 M – impar S2 impar Impar S-1 impar S-2
150 M – par S3 par par S-1 par S-3
12. Tăria de caracter 650,00 2,17 8,98 3,00
impare 620,00 4,13 2,81 1,68
pare 638,00 4,25 0,12 0,68 0,82
13. Spiritul comercial 1215,00 4,05 0,85 0,92
impare 601,00 4,01 0,85 0,92
pare 614,00 4,09 0,09 0,85 0,92
14. Simţul frumosului 1394,00 4,65 0,45 0,67
impare 693,00 4,62 0,49 0,70
pare 701,00 4,67 0,05 0,41 0,64
15. Optimismul 1301,00 4,34 0,77 0,88
impare 648,00 4,32 0,84 0,91
pare 653,00 4,35 0,03 0,70 0,84
16. Imitativitatea 1166,00 3,89 1,11 1,05
impare 584,00 3,89 1,05 1,02
pare 582,00 3,88 -0,01 1,18 1,09

17. Scepticismul 945,00 3,15 1,18 1,09
impare 460,00 3,07 1,14 1,07
pare 485,00 3,23 0,17 1,21 1,10
18.Disciplina şi organizarea 1178,00 3,93 0,96 0,98
impare 594,00 3,96 0,91 0,95
pare 584,00 3,89 -0,07 1,00 1,00
19.Bunătatea şi blândeţea 1332,00 4,44 0,66 0,81
impare 665,00 4,43 0,64 0,80
pare 667,00 4,45 0,01 0,68 0,82

20. Inteligenţa 1333,00 4,44 0,58 0,76
impare 666,00 4,44 0,63 0,79
pare 667,00 4,45 0,01 0,53 0,73

21. Solidaritatea 1248,00 4,16 0,75 0,87
impare 614,00 4,09 0,84 0,92
pare 634,00 4,23 0,13 0,66 0,82

22. Simţul onoarei 1262,00 4,21 0,73 0,86
impare 624,00 4,16 0,79 0,89
pare 638,00 4,25 0,09 0,67 0,82

23. Spirit întreprinzător 1234,00 4,11 0,67 0,82
impare 616,00 4,11 0,69 0,83
pare 618,00 4,12 0,01 0,66 0,81
24. Capacitatea de evitare conflicte 1281,00 4,27 0,75 0,86
impare 649,00 4,33 0,66 0,81
pare 632,00 4,21 -0,11 0,84 0,91

25. Spiritul critic 1168,00 3,89 0,96 0,98
impare 597,00 3,98 0,80 0,90
pare 571,00 3,81 -0,17 1,11 1,06
415
Anexa 5.2. Continuare II
σ Ab. Stan. σ
2
Români - Retroevaluare Suma Media Diferenţa Dispersia
26. Ataşamentul faţă de România 1401,00 4,67 0,66 0,81
impare 699,00 4,66 0,68 0,83
Pare 702,00 4,68 0,02 0,64 0,80
27. Individualismul 1074,00 3,58 1,38 1,18
impare 542,00 3,61 1,17 1,08
Pare 532,00 3,55 -0,07 1,58 1,26
28. Perseverenţa 1159,00 3,86 0,86 0,93
impare 578,00 3,85 0,84 0,92
pare 581,00 3,87 0,02 0,88 0,94
29. Agresivitatea 771,00 2,57 1,51 1,23
impare 374,00 2,49 1,35 1,16
pare 397,00 2,65 0,15 1,67 1,29
30. Tradiţionalismul 1318,00 4,39 0,81 0,90
impare 650,00 4,33 0,93 0,97
pare 668,00 4,45 0,12 0,68 0,82
31. Supuşenia si obedienta 1070,00 3,57 1,45 1,20
impare 510,00 3,40 1,46 1,21
pare 560,00 3,73 0,33 1,39 1,18

32. Omeniea 1347,00 4,49 0,60 0,77
impare 667,00 4,45 0,62 0,79
pare 680,00 4,53 0,09 0,57 0,76
33. Capacitatea de iniţiativă 1273,00 4,24 0,73 0,86
impare 634,00 4,23 0,77 0,88
pare 639,00 4,26 0,03 0,70 0,84

34. Simtul umorului 1361,00 4,54 0,50 0,70
impare 686,00 4,57 0,38 0,62
pare 675,00 4,50 -0,07 0,61 0,78

35. Realismul 1217,00 4,06 0,87 0,93
impare 600,00 4,00 0,99 1,00
pare 617,00 4,11 0,11 0,75 0,86
36. Pretuirea propriei identităţi etnice 1360,00 4,53 0,73 0,86
impare 684,00 4,56 0,69 0,83
pare 676,00 4,51 -0,05 0,78 0,88

37. Fatalismul 977,00 3,26 1,42 1,19
impare 462,00 3,08 1,42 1,19
pare 515,00 3,43 0,35 1,36 1,17
38. Profesionalism 1306,00 4,35 0,64 0,80
impare 653,00 4,35 0,70 0,84
pare 653,00 4,35 0,00 0,58 0,76
416
Anexa 5.2. Continuare III
Români - Retroevaluare
Suma Media Diferenţa
Dispersia σ 2
Ab. Stan. σ
39.Ambiţia 1278,00 4,26 0,78 0,88
impare 629,00 4,19 0,83 0,91
pare 649,00 4,33 0,13 0,71 0,84
40. Inventivitatea 1299,00 4,33 0,74 0,86
impare 654,00 4,36 0,70 0,84
pare 645,00 4,30 -0,06 0,79 0,89
41. Comunicativi cu sinceritate 1267,00 4,22 0,89 0,94
impare 631,00 4,21 1,01 1,00
pare 636,00 4,24 0,03 0,77 0,88
42.Spiritul de sacrificiu 1237,00 4,12 0,85 0,92
impare 607,00 4,05 0,87 0,93
pare 630,00 4,20 0,15 0,82 0,91
43. Hărnicia 1310,00 4,37 0,64 0,80
impare 641,00 4,27 0,76 0,87
pare 669,00 4,46 0,19 0,50 0,71
44. Mândria 1366,00 4,55 0,58 0,76
impare 676,00 4,51 0,64 0,80
pare 690,00 4,60 0,09 0,52 0,72
45.Credinţa religioasă 1348,00 4,49 0,62 0,79
impare 675,00 4,50 0,59 0,77
pare 673,00 4,49 -0,01 0,65 0,81

46.Toleranţa faţă de alte etnii 1317,00 4,39 0,74 0,86
impare 648,00 4,32 0,78 0,88
pare 669,00 4,46 0,14 0,70 0,83
47. Onestitatea 1247,00 4,16 0,88 0,94
impare 620,00 4,13 0,82 0,91
pare 627,00 4,18 0,05 0,95 0,97
48. Simţul răspunderii 1226,00 4,09 0,76 0,87
impare 614,00 4,09 0,73 0,85
Pare 612,00 4,08 -0,01 0,80 0,89
49. Curajul şi cutezanţa 1306,00 4,35 0,69 0,83
impare 641,00 4,27 0,77 0,88
pare 665,00 4,43 0,16 0,59 0,77

1272,00 4,24 0,87 0,93
50. Receptivitatea la ideile altora
impare 637,00 4,25 0,72 0,85
pare 635,00 4,23 -0,01 1,02 1,01
417
REZUMAT
Lucrarea de faţă este o aplicaţie metodologică pentru studii de relaţii şi valori în

interetnicitate, fără a fi considerată un tratat de metodologie. Primul capitol prezintă
problematica relaţiilor etnice în cadrul raporturilor actuale dintre majoritate-minoritate şi
conceptele psihologiei etnice, obiectul ei fiind descoperirea şi descrierea unor componente
etnice specifice comunităţilor cercetate. Ea preia procedee de investigaţie din domeniul
psihologiei sociale, mai ales în studiul fenomenelor relaţionale, dar, în acelaşi timp, din
domeniul psihologiei diferenţiale, pentru studiul particularităţilor etnice constitutive. Pe
aceste teme sunt amintite primele studii realizate în secolul al XIX-lea, de autori europeni
ca: H. Steinthal şi R. Lazarus, Alfred de Fouille, W. Wund sau români ca: Jean
Crăciunesco, Popescu Pană, N. Vaschide, precum şi din reprezentanţii celor două curente
conturate în secolul XX. Primul curent de natură etnoculturală este orientat către
cercetarea globală a produselor spirituale ale fiecărui popor, iar al doilea curent are la bază
o concepţie personalistă, orientată către diagnoza şi selecţia trăsăturilor psihologice cele
mai frecvente dintr-o colectivitate, inclusiv etnică. Se specifică faptul că aceste orientări
sunt complementare, cu toate diferenţele lor. În cadrul orientării etnoculturale, cu aplicare
la psihologia românilor, sunt analizaţi autori români ca: Dimitrie Drăghicescu,
C. Rădulescu Motru, Mihai Ralea, Anatole Chircev, dar şi străini ca: Hermann von
Keyserling, Ruth Benedict sau Klaus Heitmann. A doua orientare are o tratare mai amplă,
prin utilizarea conceptelor personalităţii de bază introdus de Ralp Linton şi de personalitate
modală, denumire cu origine statistică în ideea de medie semnificativă, atribuit autoarei
Cora Dubois (după P. Williams, 1973), cu studii realizate de A. Inkeles şi J. D. Levinson,
P. Grieger, ş.a. Un capitol special este consacrat trecerii de la diagnoza psihosocială a
personalităţii la abordarea personalistă a etnicităţii, prin cercetările lui Robert Bales, Pavel
Mureşan şi Mielu Zlate. Principalele concluzii sunt: între trăsăturile individuale şi de grup
există o relaţie stabilă de influenţă reciprocă, aceleaşi liste de trăsături din psihologia
persoanei se pot adapta şi pentru studiul trăsăturilor de grup sub forma unor profiluri cu
caracter modal, iar tehnicile de evaluare ale acestor manifestări sunt foarte diverse.
O problemă semnalată de mulţi autori constă în dualitatea observaţiilor, prin care
aceleaşi evenimente într-un fel se prezintă unui observator extern (numită şi perspectivă
,,etică“) şi altfel din perspectiva internă a membrilor săi (numită şi perspectivă ,,emică”), cu
efecte subiective extinse în procesele de identificare etno-psihologică. Astfel, în funcţie
de grupurile martor şi de referinţă, s-a impus cercetarea unor noi concepte, respectiv de auto-
imagini, cele ale grupului de referinţă despre el, de hetero-imagini, cu referire la opiniile
acestui grup faţă de alte grupuri şi de retro-imagini referitoare la opiniile altor comunităţi
asupra celui de referinţă. Dar în mod aplicativ, indiferent de obiectivele acestor cercetări
(de conflict, tensiuni sociale, vecinătate, influenţe, transfer, integrare, autonomie,
bilingvism, etc), reducerea duratei şi a costurilor de investigaţie sunt 2 probleme majore.
418
Astfel, în cercetările de genul Barometrelor de relaţii etnice se folosesc eşantioane de cca.
2000 cazuri, cu cheltuieli totale de min. 100.000 $. De asemenea, principiul dublei
perspective conduce la o multiplicare surprinzătoare a volumului de relaţii existente şi
implicit a duratei cercetării. De exemplu, în relaţiile dintre 2 comunităţi se obţin 4 categorii
de imagini / atitudini, rezultate din 2 auto-evaluări şi 2 hetero-evaluări. În prezentarea acestor
4 categorii de atitudini, în mod clasic se construiesc 4 tipuri de diade comparative. Dar, o
astfel de investigaţie se complică într-o zonă cu 3, 4, 5, sau chiar mai multe comunităţi
coabitante, întrucât varietatea relaţiilor existente dintre ele creşte în progresie geometrică.
În studiul a 3 comunităţi conlocuitoare, matematic există 3 x 3= 9 perspective şi tot atâtea
categorii de imagini cu atitudini reciproce între ele, toate diferite. În cazul a 4 comunităţi
conlocuitoare progresia variantelor relaţionale creşte la 4 x 4= 16 categorii de imagini/
atitudini reciproce, etc. În modelul prezentat de noi pe zona Dobrogei sunt 9 comunităţi
de: români, ruşi-lipoveni, ucraineni, turci, tătari, greci, armeni, italieni şi romi, în cadrul
cărora progresia variantelor relaţionale a fost de 9 x 9= 81 categorii de imagini/atitudini
reciproce. Pe calea unei investigaţii clasice, în asemenea cazuri, dacă un analist ar consacra
timp de numai un an, pentru fiecare tip de relaţie/diadă cercetată, inclusiv cu etapele de
proiectare, investigaţie, redactare şi prezentare rezultate, atunci, în mod corespunzător
durata totală a acestei cercetării ar ajunge la 81 ani.
O procedură de ,,salvare” de la acest travaliu, cu cheltuieli minime şi de valorificare
a tuturor combinaţiilor relaţionale denumită model de inter-estimare a comunităţilor etnice
coabitante, este expusă în capitolul III, prin utilizarea a două instrumente: o variantă a
Chestionarului Bogardus cu 7 întrebări şi un Chestionar PPN cu 50 de valori şi trăsături etnice.
Dificultăţile acestei metode sunt în primul rând legate de constituirea grupului de experţi
evaluatori şi apoi de formare a bazei de date. În selecţia evaluatorilor, principalele criterii
sunt: în zona cercetată să conlocuiască cel puţin 2-3 comunităţi sau chiar mai multe,
persoanele să fie rezidente în zonă de cel puţin 15 ani, nivelul lor de instruire să fie cel
puţin mediu spre superior, să cunoască cât mai multe aspecte din manifestările comunităţii
sale şi a celor coabitante, etc. În privinţa bazei de date, după introducerea lor în calculator
în cazul Chestionarului PPN-50 s-a realizat o analiză de fidelitate a datelor, prin metoda
par/impar (după Guilford J. P., 1954). În aceste calcule s-a utilizat ,,testul t’’ al lui student,
în care conform tabelei valorilortfidelitatea datelor este remarcabilă dacă diferenţa
celor două medii nu depăşeşte reperul limită 1,96. Din calcule a rezultat că în inter-
evaluările efectuate, toţi coeficienţii au fost mai mici decât acest reper, cu două excepţii: în
evaluările romilor despre români, unde acest coeficient a fost de 1,96 (la limită) şi în
evaluările romilor despre armeni, unde acest coeficient a fost de 2,58. În prelucrarea
cantitativă a datelor, spre deosebire de utilizarea frecvenţei răspunsurilor, formulă folosită
în sondajele de opinie, s-a utilizat media aritmetică şi abaterea standard, calculate pe fiecare
item /dimensiune /valoare, studiată. Aceasta întrucât, prima indică tendinţa centrală a
unei atitudini, a doua prezintă gradul de dispersie a ei, iar împreună, oferă o imagine
grafică a gradului de normalitate şi manifestare în plan social, la fiecare variabilă analizată.
De asemenea, întrucât grupurile de cercetare au fost foarte mici (de 30–50 cazuri), la
limita concluziilor experimentale, s-a apelat şi la o procedură de validare a valorilor
Chestionarului PPN-50, prin efectuarea testuluiTde semnificaţie aplicat pe eşantioane
perechi. Astfel din 400 teste de semnificaţie, efectuate pe cele 50 de variabile repartizate în
350 de cazuri, din cele 9 comunităţi etnice cercetate, în final diferenţe semnificative la un
prag p. < 0.05 s-au confirmat în 380 de teste. Cele mai multe diferenţe nesemnificative au
apărut în legătură cu comunitatea italiană, cea mai puţin cunoscută în spaţiul dobrogean.
419
Pe de altă parte, în toate grupurile de cercetare s-a operat distincţia şi s-au extras
toate categoriile de auto-, hetero- şi retro-evaluări, cu ordonarea lor în tabele comparative.
Dar cu tot acest efort de prelucrare a datelor, nu este posibilă eliminarea subiectivităţii din
cele 3 categorii de evaluări, pentru că în mod constant toate auto-evaluările au tendinţe de
supra-estimare şi toate retro-evaluările au tendinţe de sub-estimare. O situaţie similară
este prezentată sugestiv de K. Heitmann (Oglinzi paralele, 1998), care de la un autor german
la altul, retro-imaginea în oglindă a românilor este uşor diferită, însă prin adunarea lor s-a
putut contura un profil etnic mediu al românilor, de viziune germană.
În plus, în locul disjuncţiei dintre cele două perspective, există şi ideea
complementarităţii lor (E. St. Jones, 1978), o concepţie la care am aderat şi noi, cu
realizarea suplimentară a unui profil etnic integrat, rezultat din media aritmetică a profilurilor
auto şi retro-evaluate, pe fiecare din cele 50 de variabile/ valori determinate. Scopul
acestei proceduri a fost de validare suplimentară a profilurilor etnice obţinute, prin
confirmarea lor din cât mai multe perspective, dar şi pentru că numărul cazurilor utilizate
a fost la nivel de minimum experimental.
În capitolele IV–XI, în partea de redactare a rezultatelor, această procedură a permis
o analiză explicativă prin raportarea profilului auto-evaluat al comunităţii de referinţă, rând
pe rând, la perspectivele grupurilor martor, din spaţiul celor conlocuitoare. În aceste
capitole în care fiecare comunitate etnică a fost în mod succesiv grup de referinţă şi grup
martor, s-au ordonat în mod narativ toate inter-evaluările obţinute în cursul investigaţiilor.
Ultimul capitol prezintă pentru specialişti în Anexe, cadrul prelucrărilor statistice efectuate,
inclusiv forma grafică a curbelor de distribuţie, precum şi procedura de calcul a pragurilor
de semnificaţie pe comunităţi etnice, în raport cu cele 50 de variabile/valori ale
Chestionarului PPN.
420
SUMMARY
This literary paper is a methodological application for studies of relationships and
values of interethnicity but is not considered to be a treaty of methodology. The first
chapter presents the issue of ethnic relations in the current relations between majority -
minority and the ethnic components psychology concepts, its object being the discovery
and the description of some specific ethnic of the studied communities. It takes over
investigation processes of social psychology’s field, especially for the study of relational
phenomena, but, in the same time, in the field of differential psychology, for the study of
the ethnic constitutive characteristic features. On these topics there are mentioned the
first studies realized in the XIX-th century by European authors like: H. Steinthal and R.
Lazarus, Alfred de Fouille, W. Wund or Romanians as: Jean Crăciunesco, Popescu Pană,
N. Vaschide and also from the representatives of the two trends outlined in the XXth
century. The first ethno-cultural fluent is directed to the global research of the spiritual
products of every nation, and the second fluent is based on a personalistic conception,
oriented to the diagnosis and the selection of the most common psychological features of
a community, including ethnic features. It is specified these aspects are complementary,
with all their differences. In the ethno-cultural orientation, applied at the Romanians’
psychology, there are analysed authors like: Dimitrie Draghicescu, C. Rădulescu Motru,
Mihai Ralea, Anatole Chircev, but also foreign authors as: Hermann von Keyserling, Ruth
Benedict and Klaus Heitmann. The second orientation has an extensive treatment,
through the application of the basic personality’s concepts, introduced by Ralp Linton and of
modal personality, name with a statistical origin in the notion of a significant average,
confered to Cora Dubois (after P. Williams, 1973), with studies realised by A. Inkeles and
J.D. Levinson, P. Grieger, a.s.o. A special chapter is dedicated to the transition from the
psychosocial diagnosis of the personality to the personalistic approach of the ethnicity, through the
researches of Robert Bales, Pavel Mureşan and Mielu Zlate. The principal conclusions are:
between the individual features and group characteristics is a stable relationship of mutual
influence, the same lists of features from the individual psychology can be adapted for
features group’s study in the same mode for the study of group’s characters, like modal
structures and evaluation’s techniques of these events are very different.
A problem pointed out by many authors is the duality of the remarks, through which
the same events are presented in a way to an external observer (named ethical perspective)
and in a different way from the internal perspective of his members (named emic
perspective), with extensive subjective effects in the processes of ethnic-psychological
identification. So, depending on the control and references’s groups, it has became established
the research for new concepts, named self-images, those of the reference’s group about
him, hetero-images, with reference to the opinions of this group about other groups and
retro-images, with reference to the opinions of other communities about the reference’s
group. But, as a matter-of-fact, regardless of the objectives of this researches (of conflict,
social tensions, neighborhood, influences, transfer, integration, autonomy, bilingualism,
a.s.o.) the reduction of the duration and of the costs of investigation are two major
421
problems. So, in the researches such as The Barometers of ethnic relations are used samples of
2000 cases, with total costs of minimum usd 100,000. Also, the principle of double
perspective determines for a surprising multiplicity of the volume of existing relations and
implicitly of the time of the research. For example, in the relations between the two
communities are obtained four categories of images / attitudes, results of 2 self-evaluations
and 2 hetero-evaluations. In the presentation of these 4 categories of attitudes, classical are
constructed 4 types of comparative dyads. But, such an investigation is more complicated
in an area with 3, 4, 5, or even more cohabitant communities, because the variety of the
existing relations between them grows into a geometrical progression. In the study of 3
co-inhabiting communities, there are mathematically 3 x 3= 9 prospects and so many
categories of images with mutual attitudes between them, all of them being different. In
the case of 4 co-inhabiting communities, the progression of the relational variants
increases to 4 x 4= 16 categories of images/mutual attitudes, a.s.o. In the presented model
of us for Dobrugea zone, there are nine communities: Romanians, Russians - Lipovans,
Ukrainians, Turks, Tartars, Greeks, Armenians, Italians and Romanian gipsy, in which the
progression of the relational variants was of 9 x 9= 81 categories of images/mutual
attitudes. Being about to plan a classical investigation, in such cases, if an analyst has
devoted only a year for each type of relationship/ investigated dyad, including the design,
phase, investigation, drafting and presentation of the results, then, properly, the total time
of this research would reach to 81 years.
A procedure of ,,save” from this labour, with minimal costs and of recovery of all
relational combinations, named inter-estimated model of the co-inhabiting ethnic communities, is
presented in Chapter III, by using two instruments: a variant of Bogardus Questionnaire, with
7 questions and a PPN-50 Questionnaire, with 50 values and ethnic characteristics. The
difficulties of this method are first of all concerning of the making up the group of
evaluating experts and then, of training a database. The main criteria for the selection of
evaluators are: to co-inhabit at least 2-3 communities or even more persons in the
researched area, the persons to be resident in the area for at least 15 years, their level of
training to be at least a medium to high level, to know more aspects of their
manifestations’s community and those co-inhabiting communities, a.s.o. Concerning the
database, after their introduction to the computer, in the case of PPN-50 Questionnaire, it
was realized a fidelity analysis of data, through the odd / even method (after J.P. Guilford,
1954). For these calculations, it was used ,,t test'', of a student, in which, according to the
table of | t | values, data’s fidelity is remarkable if the difference between the two media
is not exceed the limit mark of 1.96. From the calculations, it resulted in all performed
inter-evaluations, all coefficients were lower than this bench-mark, with two exceptions: in
the evaluations of the Romanian gipsy about Romanians, where this coefficient was about
1.96 (to the limit) and in the evaluations of the Romanian gipsy about the Armenians,
where this coefficient was about 2.58. In the quantitative data processing, in contrast with
the use of answers’ frequency, the used formula in the opinion’s borings, it was used the
arithmetical media and the standard deviation, calculated on each item / size / studied
value. This is because, the first indicates the central trend of an attitude, the second
presents its dispersion’s degree and together, they provide a graphical image of the of the
degree of normality and of manifestation in social plan, to each variable examined. Also,
because the research’s groups were very small one (of 30-50 cases ) to the limit of
experimental conclusions, it appealed to another procedure for the validation of PPN-50
Questionnaire values by performing the test | T | of significance, applied to sample pairs.
422
So, from 400 significance tests, performed on the 50 variables divided into 350 cases,
from nine ethnic communities investigated, finally, significant differences were confirmed to a
materiality p. < 0.05 in 380 tests. The most non-significant differences occurred in the
connection with the Italian community, the least known in the Dobrugea area. On the
other size, in all the research groups it was operated the distinction and it has extracted all
categories of auto-, hetero- and retro-evaluations with their ordering in comparative
tables. But, with all this effort for processing data, it’s not possible the eliminating of the
subjectivity from those three categories of evaluations, because all self-evaluations have
constant over-estimate tended and all the retro-evaluations have constant under-estimate
tended. A similar situation is suggestive presented by K. Heitmann (1998), in Parallel
mirrors work, in which, from a German author to another, retro-mirror image of the
Romanians is slightly different, but, through their addition, it could outline an ethnic
environmental profile of the Romanians, of German vision. On the other size, instead of the
disjunction between the two perspectives, there is also the idea of their complementarity
(E. St. Jones, 1978), concept hereupon we accepted too, with the additional performance
of an integrated ethnic profiling, resulting from the arithmetic average of the auto- profiles
and retro-evaluated profiles, on each of the 50 variables/determined values. The purpose
of this procedure was for an additional validation of the ethnic profiles obtained, through
their confirmation from more perspectives, but also, because the number of cases used
was at a least experimentally level. In Chapters IV-XI, in the drafting of the results, this
procedure allowed an explanatory analysis by comparing the self-evaluated profile of the
reference’s community, in turn, to the prospects of the control groups, from the co-
inhabiting place. In these chapters, in which each ethnic community was successively a
reference group and a control group, there were narrative collected all inter-evaluations
obtained during the investigations.
The last chapter presents for specialists in the Appendices, all the statistical
performed processing, including graphics of the distribution curves and the procedure for
calculating the materiality thresholds in ethnic communities, compared with 50 variables /
values of the PPN Questionnaire.
423
ZUSAMMENFASSUNG
Dieses Papier ist eine methodische Anwendung zur Untersuchung der

Beziehungen und interethnischen Werte, ohne den Anspruch einer methodischen Studie
zu haben. Das erste Kapitel stellt die Problematik der ethnischen Beziehungen im
aktuellen Beziehungsrahmen zwischen Mehrheit - Minderheit und ethnischen
Psychologiekonzepten vor, mit dem Ziel der Entdeckung und Beschreibung einer
spezifischen ethnischen Komponente der erforschten Gemeinschaften. Sie übernimmt
investigative Prozesse der Sozialpsychologie, insbesondere zum Studium relationaler
Phänomene, gleichzeitig aber auch aus dem Bereich der differentiellen Psychologie, zum
Studium der charakteristischen konsekutiven ethischen Besonderheiten. Zu diesen
Themen sind erste Studien aus dem 19. Jahrhundert aufgeführt, von europäischen
Autoren wie: H. Steinthal und Lazarus R., Alfred Fouille, W. Wund oder rumänischen
wie: Jean Crăciunesco, Popescu Pana, N. Vaschide sowie auch von Vertretern der beiden
im 20. Jahrhundert ausgebildeten Strömungen. Die erste ethnokulturelle Strömung
widmet sich der Erforschung der weltweiten geistigen Erzeugnisse der einzelnen
Nationen, die zweite basiert auf einem personalistischen Konzept, fokussiert auf
Diagnostik und Auswahl der am häufigsten vorkommenden psychischen Merkmale einer
Gemeinschaft, einschließlich ethnischer Merkmale. Es wird festgestellt, dass diese
Orientierungen komplementär sind, mit all ihren Unterschieden. In der ethno-kulturellen
Orientierung, angewandt auf die Psychologie der Rumänen, werden rumänische Autoren
analysiert, wie Dimitrie Draghicescu, Motru Radulescu, Mihai Ralea, Anatole Chircev, aber
auch Ausländer wie: Hermann von Keyserling, Ruth Benedict und Klaus Heitmann. Die
zweite Orientierung bietet eine breiter gefächerte Abhandlung, mittels Anwendung der
grundlegenden Konzepte, eingeführt von Ralp Linton und von modaler Persönlichkeit, eine
Benennung statistischer Herkunft im Sinne eines signifikanten statistischen Durchschnitts,
zugeschrieben der Autorin Cora Dubois (nach P. Williams, 1973), mit Studien realisiert
von A. Inkeles und Levinson JD, S. Grieger, etc. Ein besonderes Kapitel ist dem Übergang
von der psychosozialen Diagnose der Persönlichkeit zum personalistischen Ansatz der ethnischen
Zugehörigkeit gewidmet, durch die Forschungen von Robert Bales, Paul Murer und Mielu
Zlate. Die wichtigsten Schlussfolgerungen sind: zwischen Individuum und Gruppe
existiert eine stabile Beziehung von wechselseitigem Einfluss, die gleiche Liste von
Merkmalen der individuellen Psychologie, kann auch beim Studium der
Gruppenmerkmale angewandt werden, im selben Modus zum Studium der
Gruppencharaktere, wobei modale Strukturen und Auswerteverfahren dieser Ereignisse
sehr unterschiedlich ausfallen. Ein von vielen Autoren angeführtes Problem ist die
Dualität von Beobachtungen, durch welche sich die gleichen Ereignisse einem externen
Beobachter in einer Weise darstellen (sogenannte ethische Perspektive) und in einer anderen
Weise aus der Innenperspektive ihrer Mitglieder (genannt emische Perspektive), mit
umfangreichen subjektiven Auswirkungen der ethno-psychologischen
424
Identifikationsprozesse. Daher haben sich in der Forschung je nach Steuer-und
Bezugsgruppen, neue Konzepte herausgebildet, namentlich Selbst-Bilder, diejenigen der
Referenzgruppe über sich selbst, hetero-Bilder, unter Bezugnahme auf die Ansichten dieser
Gruppe gegenüber anderen Gruppen und Retro-Bilder auf die Meinungen anderer
Gemeinschaften über die Referenzgruppe. Tatsache ist aber, unabhängig von den Zielen
dieser Forschung (Konflikt, soziale Unruhen, Nachbarschaft Einflüsse, Transfer,
Integration, Autonomie, Zweisprachigkeit, etc.), dass die Reduktion der Dauer und der
Kosten der Untersuchungen, zwei große Probleme darstellt. In Forschungen wie Barometer
der ethnischen Beziehungen sind Stichproben von ca. 2000 Fällen mit Gesamtausgaben von
min. 100.000 $ aufgeführt. So ist auch das Prinzip der doppelten Perspektive für eine
überraschende Vielzahl von existierenden Relationen verantwortlich, und damit auch für
die Dauer der Forschung. Zum Beispiel erhält man in den Beziehungen zwischen den
beiden Gemeinschaften vier Kategorien von Bildern / Einstellungen, Ergebnisse von
zwei Selbst-Auswertungen und zwei Hetero-Auswertungen. Bei der Präsentation dieser vier
Kategorien von Einstellungen, werden klassischerweise vier Typen von vergleichenden
dyadischen Konstrukten erstellt.
Solch eine Untersuchung ist aber in einem Gebiet, wo 3, 4, 5 oder sogar mehr
Gemeinden zusammenleben, viel komplizierter, weil sie die Vielfalt der bestehenden
Relationen untereinander in geometrischer Progression erhöht. In einer Studie von 3
zusammenlebenden Gemeinden, gibt es mathematisch 3 x 3 = 9 Perspektiven und
genauso vielen Kategorien von Bildern mit gegenseitigen Haltungen zwischen ihnen, alle
verschieden. Im Fall von 4 zusammenlebenden Gemeinden, erhöht sich die Anzahl der
relationalen Varianten auf 4 x 4 = 16 Kategorien von Bildern / gegenseitigen Haltungen,
etc.. Im von uns vorgestellten Modell in der Zone Dobrudscha, gibt es 9 Gemeinden:
Rumänen, Russen, Lipovaner, Ukrainer, Türken, Tataren, Griechen, Armenier, Italiener
und Roma, bei dem die relationale Variantenprogression 9 x 9 = 81 Kategorien von
Bildern / gegenseitigen Haltungen beträgt. Plant man eine klassische Untersuchung, in der
sich der Analyst jedem Typus von Beziehung / untersuchter Dyade inklusive der Planung,
Ermittlung, Ausarbeitung und Präsentation der Ergebnisse 1 Jahr lang widmet, würde die
Gesamtdauer dieser Forschung 81 Jahre betragen. Eine Möglichkeit der "Bewahrung" vor
dieser Arbeit, bei minimalen Kosten und Einbeziehung aller relationalen Kombinationen,
namens inter-Schätzungsmodell der zusammenlebenden ethnischen Gemeinschaften, wird in Kapitel
III präsentiert, mit Hilfe zweier Instrumente: eine Variante des Fragebogen Bogardus mit 7
Fragen und einem 50-PPN Fragebogen, mit 50 Werten und ethnischen Merkmalen. Die
Schwierigkeiten dieser Methode sind zunächst einmal die Zusammenstellung einer
Gruppe von auswertenden Experten und darüber hinaus die Erstellung einer Datenbank.
Die wichtigsten Kriterien bei der Auswahl der Gutachter, lauten wie folgt: zumindest 2-3
oder mehr Gemeinden mit-bewohnen, die Personen haben ihren Wohnsitz im Bereich
seit mindestens 15 Jahren, ihr Bildungsniveau erreicht zumindest mittel bis hoch, sie
wissen um möglichst viele Aspekte ihrer Gemeinde und der mit-bewohnenden
Gemeinden bescheid, etc.. Was die Datenbank betrifft, so wurde seit dem Übertrag auf
den Computer, im Falle des PPN-50 Fragebogens, eine exakte Datenanalyse mittels der
Methode gerade / ungerade (nach JP Guilford, 1954) realisiert. Für diese Berechnungen
wurde ein ''t-Test'' eines Studenten verwendet, in welchem konform der Tabellenwerte |
T | die Genauigkeit der Daten bemerkenswert ist, wenn der Unterschied zwischen den
beiden Bereichen den Grenzwert von 1,96 nicht überschreitet. Die Berechnungen zeigten,
dass in allen durchgeführten Zwischenauswertungen, alle Koeffizienten niedriger waren
425
als dieser Bezugspunkt, mit zwei Ausnahmen: die Bewertungen der rumänischen Roma,
wo der Koeffizient 1,96 betrug (die Grenze) und in den Bewertungen der rumänischen
Roma bezüglich der Armenier, wo der Koeffizient bei 2,58 lag. Bei der quantitativen
Datenverarbeitung wurde bei den Meinungsumfragen nicht die Frequenz an Antworten
verwendet, sondern die Formel des arithmetische Mittels und der Standardabweichung,
die für jedes untersuchte Element / Größe /Wert berechnet wurde. Dies ergibt, dass
Ersteres die zentrale Tendenz einer Haltung angibt, und Zweiteres den Grad der
Streuung darstellt, und zusammen liefern sie eine grafische Darstellung des
Normalitätsgrades und der Manifestation im sozialen Plan, bzgl. jeder untersuchten
Variable. Da auch die Arbeitsgruppen sehr klein waren (30-50 Fälle), am Rande
experimenteller Schlussfolgerungen, wurde zur Validierung der Werte des PPN-50
Fragebogens auch auf ein anderes Verfahren zurückgegriffen, bei dem der Signifikanz-
Test | T | auf Probenpaare angewandt wurde. Von 400 Signifikanz-Tests, angewandt auf
50 Variablen unterteilt in 350 Fälle, wurden in den 9 untersuchten ethnischen
Gemeinschaften schliesslich signifikante Unterschiede mit der Schwelle S. <0,05 in 380
Tests bestätigt. Die meisten nicht-signifikanten Unterschiede traten in Verbindung mit der
italienischen Gemeinde auf, dem am wenigsten bekannten Dobrudscha Bereich. Darüber
hinaus wurde in allen Forschungsgruppen eine Unterscheidung erstellt und alle
Kategorien nach Auto-, Hetero- und Retro-Auswertungen geordnet in vergleichende
Tabellen extrahiert. Doch trotz all dieser Bemühungen der Datenverarbeitung, ist es nicht
möglich, die Subjektivität aus den drei Auswertungskategorien zu beseitigen, da alle
Selbst-Auswertungen konstant eine Tendenz zu Überschätzung zeigen und alle Retro-
Auswertungen unterschätzende Tendenz aufweisen. Eine ähnliche Situation wird
suggestiv von K. Heitmann (1998) in Parallele Spiegel Arbeit vorgestellt, von einem
deutschen Schriftsteller zu einem anderen, das Retro-Spiegelbild der Rumänen weicht
etwas davon ab, aber mittels ihrer Ergänzungen, könnte es ein ethnisches Umgebungsprofil der
Rumänen aus deutscher Sicht umreissen. Darüber hinaus gibt es anstelle der Trennung
zwischen den beiden Perspektiven auch die Idee ihrer Komplementärität (E. St. Jones,
1978), ein Konzept, welchem auch wir uns angeschlossen haben, mit der zusätzlichen
Umsetzung eines integrierten ethnischen Profils, dem Ergebnis des arithmetischen Mittels,
gebildet aus den Profilen Auto und Retro-Auswertung, für jede der 50 Variablen /
determinierten Werte. Der Zweck dieses Verfahrens war eine weitere Validierung der
erhaltenen ethnischen Profile, durch ihre Bestätigung aus mehreren Perspektiven, aber
auch, weil die Anzahl der Fälle auf experimentellem Mindestlevel lag. In den Kapiteln IV-
XI, bei der Ausarbeitung der Ergebnisse, erlaubte dieses Verfahren eine erklärende
Analyse durch einen Vergleich des Selbst-Auswertungs Profils mit der Referenzgemeinde,
der Reihe nach, aus der Perspektive der Kontrollgruppen, im Raum der Mitbewohner. In
diesen Kapiteln, wo jede ethnische Gemeinschaft nachfolgend Referenz- und
Kontrollgruppe war, wurden alle erhaltenen inter-Auswertungen im Verlauf der
Nachforschungen narrativ geordnet. Das letzte Kapitel stellt für Experten im Anhang den
Rahmen der statistischen Aufbereitung dar, einschließlich Grafiken der Verteilungskurven
und das Verfahren zur Berechnung der Erheblichkeitsschwelle in ethnischen
Gemeinschaften, verglichen mit 50 Variablen/ Werten des PPN Fragebogens.
426
RESUMÉ
Cet ouvrage est une application méthodologique pour les études de rélations et de
valeurs en interethnicité, sans être considéré un traité de méthodologie. Le premier
chapître présente la problematique des rélations ethniques dans le cadre des rapports
actuels entre la majorité- la minorité et les concepts de la psychologie ethnique, son objet
étant la découverte et la description de quelques componentes ethniques spécifiques aux
communantés recherchées. Elle reprend des procédés d’investigation du domaine de la
psychologie sociale, surtout dans l’étude des phénomens relationnelles, mais, en même
temps aussi, du domaine de la psychologie differentielle, pour l’étude des particularites
ethniques constitutives. Sur ces thèmes sont à rappeler les premiers études réalisés dans le
XIX- e siècle, par des auteurs européens tels que: H. Steinthal et R. Lazarus, Alferd de
Fouille, W. Wund on des Roumains tels que : Jean Craciunescu, Popescu Pană, N.
Vaschide, ainsi que des répresentants des deux courants conturés dans le XX- e siècle. Le
premier courant de nature ethnoculturelle est orienté vers la recherche globale des
produits spirituels de chaque peuple, mais le deuxième courant à sa base une conception
personaliste, orientée vers la diagnose et la selection des traîts psychologiques les plus
frequents d’une colectivité, inclusivement ethnique .On spécifie le fait que ces orientations
sont complémentaires, avec toutes leurs differences. Dans le cadre de l’orientation
ethnoculturelle, en application à la psychologie des Roumains, sont analysés des auteurs
roumains tels que: Dimitrie Draghicescu, C. Rădulescu- Motru, Mihai Ralea, Anatole
Chircev, mais aussi des étrangers tels que: Hermann Uon Keyserling, Ruth Benedict on
Klaus Heitman.
La deuxiéme orientation a un traîtement plus ample, par l’utilisation des concepts
de la personalité de base introduit par Ralp Linton et de la personalité modale, dénomination à
une origine statistique dans l’idée de moyernne significative, atribué à l’auteur Cora
Dubois (après P. Williams 1973), avec des études réalises par A. Inkeles et J.D. Levinson,
P. Grieger et d’ autres. Un chàpitre spécial est consacré au passage de la diagnose psychosociale
de la personalité à l’ abordement personaliste de l’ethnicité, par les recherches de Robert Bales,
Pavel Muresan et Mielu Zlate. Les conclusions principals sont: entre les traîts individuels
et de groupe il y’ a une rélation stable d’ influence réciproque, les mêmes listes de traîts de
la psychologie de la personne peuvent être adaptés aussi pour l’étude des traîts de groupe
sous la forme des profiles a caractére, ‘’modal’’, mais les techniques d’ evaluation de ces
manifestations sont très diverses.
Un problème, signalé par plusieurs auteurs réside dans la dualité des observations,
par lequel les mêmes evenements se presentent dans une telle façon à un observateur
exterieur (normmée aussi la perspective ethique), mais aussi de la perspective intérieure de
ses membres (nommée aussi la perspective émique) à des effets subjectifs extendus dans les
procesus d’identification ethno-psychologique.
Ainsi, (en)fonction des groupements, térmoin et de reférence (s’ est imposée la recherche
de nouveaux concepts respectivement des auto-images, celles du groupement de reférence
par lui-même, des hétéro-images, en reférence aux opinions de ce groupements envers
d’antres groupements et des retro-images, en reférence aux opinions d’ autres communautés
sur celui de reférence. Mais, applicativement, indifferemment des objectifs de ces
recherches (de conflit, tensions sociales, voisinage, influences, transfert, intregration,
autonomie, bilinguisme, etc), la reduction de la durée et des coûts d’ investigation sont
427
deux problèmes majeurs. Ainsi, dans les recherces de genre Baromètre de rélations ethniques
sont utilisées des échantillons d’environ 2000 cas, avec des dépenses totales de min
100.000 $. Aussi, le principe de la double perspective conduit à une multiplication
surprenante du volume des rélations existents et, implicitement, de la durée de la
recherche. Par exemple, dans les rélations des 2 communautés sont obténues, des
catégories d’images/ atitudes, résultées de 2 auto – evaluations et 2 hétéro – evaluations. Dans
la présentation de ces 4 catégories d’ atitudes, classiquement on construit 4 types de diades
comparatives.
Mais, une telle investigation se complique dans une zone de 3,4,5, ou même avec
plusieurs communautés cohabitantes, parce que la variété des rélations existantes entre
elles croît dans une progression géometrique. Dans l’étude de 3 communautés de nations
differentes(cohabitantes), mathématiquement il y a 3 x 3 = 9 perspectives et, en tout,
aussi, autant de catégories d’ images avec des attitudes réciproques entre elles, toutes
differentes. Dans le cas de 4 communautés cohabitantes la progression des variants
rélationnelles croît à 4 x 1=16 catégories d’images/atitudes réciproques, etc. Dans le
modéle présenté par nous sur la zone de Dobroudja il y a 9 communautés de:
Roummains, Russes – Lipoveniens, Ukrainiens, Turcs, Tartars, Grecs, Arméniens, Italiens
et Roms(Gitans, Bohémiens), dans le cadre desquelles la progression des variantes
rélationnelles a été de 9 x9 =81 catégories d’images/ atitudes réciproques. Sur la voie
d’une investigation classique, dans de tels cas, si un analyst consacrait le temps d’un an
(seulement), pour chaque type de rélation/ diade recherchée, inclusivement les étapes de
projection, investigation, rédaction et présentation résultées, alors, dans une manière
correspondante, la durée totale de cette recherche arriverait a 81 années. Une procédure
de ‘’sauvetage’’ de ce travail, avec des dépenses minimales et de valorisation de toutes les
combinaisons rélationnelles dénomée modèle d’inter-estimation des communautés ethniqnes
cohabitantes, est exposée dans le III-e chapître, par l’utilisation de deux instruments: une
variante du Questionnaire Bogardus avec 7 questions et un Questionnaire PPN-50 de valeurs et
traîts ethniques.
Les difficultés de cette methode sont, tout d’ abord, liees a la constitution du
groupe d’experts d’ évaluateurs et, après tout ça, de la formation de la base de dates. Dans
la sélection des evaluateurs, les critères pricipaux sont: que dans la zone recherchée
cohabite, au moins, 2-3 communautés ou même de plus, que les persomes soient résidents
(aient la résidence) dans la zone depuis, au moins, 15 armées, que leur niveau d’instruction
soit au moins, moyen vers supérior, qu’ils connaîssent plusieurs aspects des manifestations
de leur communauté et de celles cohabitantes, etc. En ce qui concerne la base de dates,
après leur introductiondans l’ordinateur, dans le cas du Questionnaire PPN – 50 on a réalisé
une analyse de fidelité des dates, par la methode pair/ impair (après Guilfrod J.P.1954). Dans
ces calculations on a utilisé le test ,,t’’ d’un étudiant, dans leqnel conformément au tableau
des valeurs | T | la fidelité des dates est remarquable, si la difference de ces deux
moyennes ne dépasse par le répère limite de 1,96. Par la calculation a résulté que dans les
inter- evalutions effectuees, tous les coéficients ont été plus petits que ce répère, à deux-
exceptions: dans les evalutions des Roms envers les Roumains, où ce coéficient a été à la
limite 1,96 et dans les evalutions des Roms envers les Armeniens, où ce coéficient a été de
2,58.
Dans l’analyse quantitative des dates, par rapport contraire à l’utilisation de la
frequence des réponses, la formule utilisée dans les sondages d’opinion, on a utilise la
moyenne aritméthique et l’abattement standard, calculés sur chaque itème/dimension/
428
valeur etudiée. Cela parce que la première indique la tendance centrale d’une attitude, la
deuxième présente le degrès de sa dispersion, et ensemble, offrent une image graphique
du degrès de normalité et de manifestation sur le plan social, à (pour) chaque variable
analysée. Aussi, parce que les groupements de recherché ont été très petits (de 30 à 50
cas), à la limite des conclusions experimentales, on a appelé, aussi, à une procédure de
validation des valeurs du Questionnaire PPN-50, par l’effectuation du test | T | de
signification appliqué sur des echantillons paires. Ainsi de 400 tests de signification,
effectués sur les 50 variables reparties en 350 cas, de ces 9 communautés ethniques
recherchées, finalement des differences significatives à un senil p.(s) <0,05 se sont
cofirmés en 380 tests. Les plus grandes differences non- significatives ont paru pour la
communauté italienne, la moins connue de l’espace doubrodjan. D’autre part, dans tous
les groupements de recherché s’est oppérée la distinction et ont été extraites toutes les
catégories d’ auto-, hétéro_et retro- evaluations, avec leur ordre des tableaux comparatifs.
Mais, malgré tout cet effort d’analyse des dates, il n’est pas possible d’éliminer la
subjectivité de ces 3 catégories d’evalution, parce que constamment toutes les auto-
evaluations ont des tendances de sur estimation et toutes les retro – évaluations ont des
tendances de sous-estimation. Une situation simmilaire est présenté suggestivement par K.
Heitmann (1998), dans l’ouvrage Miroirs parallèles dans lequel d’un auteur allemande à un
autre, la retro–image en mirroir des Roumains, est on peu differente (diversifiée) mais par
leur addition an a peu conturer un profile ethnique moyen des Roumains d’une vision allemande.
D’autre, part au lieu (d’avoir) de la disjonction de ces deux perspectives, il y a aussi l’idée
de leur complementarité (E.St.Jones,1978) conception a laquelle nous avons aussi adhéré,
avec la réalisation supplémentaire d’un profile ethnique integré, resulté par la moyenne
aritméthique des profiles auto et retro – evalués, sur chaque de ces 50 variables/valeurs
determinées. Le but de cette procédure a été de validation supplementaire des profiles
ethniques obtenus, par leur confirmation de plusieurs perspectives, mais aussi parce que le
nombre des cas utilisés a été à un niveau de minimum experimental. Dans les chapîtres
IV – XI, dans la partie de redaction des résultats, cette procèdure a permis une analyse
explicative par le rapport du profile auto- evalué de la communauté de reference, tour à
tour, aux perspectives des groupements,, témoin’’ de l’ espace de celles cohabitantes. Dans
ces chapîtres dans lesquels chaque communauté ethnique a été successivement
groupement de reference et (aussi) groupement térmoin, se sont ordonnées narativement
toutes les inter – evalutions obtenues an cours des investigations.
Le dernièr chapître présente pour les spécialists dans les Annexes le cadre des
analyses statistiques effectuées, inclusivement la forme graphique des courbes de
distribution, ainsi la procedure de calcul des seuils de signification sur des communautés
ethniques, par raport aux 50 variables/valeurs du Questionnaire PPN.
429

Metodologia DR Mictat Garlan 2019 LUMEN

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologia DR Mictat Garlan 2019 LUMEN

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Editura Lumen este acreditată CNCSIS sub nr. 003.

Redactor: Morariu Irina Maria

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale:

În primul rând, pentru zilele de azi se cuvine a sublinia importanţa şi actualitatea

Prof. univ. dr. Mihai Golu

În România problemele etnopsihologiei, referitoare la psihologia poporului român

Dr. Constantin Voicu

1.1. Actualitatea relaţiilor etnice la sfârşitul secolului XX

sosit pe continentul european în perioada migraţiei popoarelor, nu a reuşit niciodată să se

În acest context socio-politic, efortul de precizare a trăsăturilor pozitive din

reglementare a drepturilor minorităţilor naţionale în conformitate cu acordurile

1.2. Concepte şi orientări de bază în psihologia etnică

După o lungă gestaţie în cursul secolului XIX, conceptul de etnicitate a intrat în

minorităţi, consemnate Al. Arbore, în ample lucrări monografice apărute în Analele

aceeaşi colectivitate considerată a fi o realitate de ,,baza”. O teoretizare a rolului factorului

Orice comunitate etnică manifestă o tendinţă naturală de închidere psihologică faţă

perspectiva celei externe, reprezintă o problemă deschisă în dezbaterea ultimelor decenii.

intenţiilor, scopurilor, aspiraţiilor şi a modului în care sunt percepute aceste intenţii de

3. O minoritate nesigură va încerca să se compare cu populaţia majoritară din cât

1.3. De la diagnoza psihosocială a personalităţii,

În privinţa conceptului de trăsătură, J. Watson (1930)63 o considera reacţie

că trăsăturile tipologice nu au o ierarhie proprie din punctul de vedere al semnificaţiei

compararea clasificărilor efectuate de fiecare elev, precum şi a clasificărilor efectuate de

În acest sens, T. Newcomb (1970)75 a realizat experimente prin chestionarul de

s-au impus au reflectat faptul că baza psihologică a atracţiei şi respingerii interpersonale o

Mai apropiată cercetării noastre, cu posibilităţi suplimentare de diagnoză a relaţiilor

De exemplu, în caracterologia psihosocială a lui R. F. Bales, tipul UPF ocupă în

Această tehnică a elaborat o modalitate de măsurare şi vizualizare a relaţiilor

Tipologia 1. tipul AVE oscilant, mediu şi pluridirecţional,

Astfel, într-un capitol de interetnicitate noi am apelat la diferite tehnici de explorare

1.4. Un deceniu de interetnicitate şi etnopsihologie în România

Socială (1994), cu accente pe dualitatea perspectivei, complementaritatea emic / etic şi

dezvolta un studiu de relaţii etnice în reprezentarea socială a românilor care trăiesc în

variantei Neveanu de chestionar Bogardus şi a probei de personalitate Big–Five, ambele

nesemnat, cu câteva rânduri de recomandări pentru refacerea şi completarea lucrării. Nu

- dacă pot, ne înşeală.

A. Nicollet (1967)107 a dezvoltat un studiu asupra auto-imaginilor, iar pentru o cercetare

1 Negulescu P. Petre, Geneza formelor culturii, Editura Eminescu, Bucureşti,1984

Revista de Sociologie Românească nr. 1/2 , 1966

Cahiers de sociologie economique et culturelle – Ethnopsychologie , nr. 26 / 1996

Ethnopsychologie, nr. 4 / 1972

Editura Societatea Româna de Cercetări Psihologice, Bucureşti, 1937

Revista de Padagogie, Bucureşti, Vol. X / 1940

Laboratorul de psihologie experimentală al Facultăţii de Litere, Bucureşti, 1948

Editura Institutului Central de Statistică, Bucureşti, 1944

revista, Sociologie Românească nr. 1-2 /1991

în revista Studii şi cercetări de antropologie, nr. 16 / 1979

în Revista de Psihologie-Academia Romana, nr. 3 /1982.

Revista de Psihologie – Academia Romana, nr. 2/ l987

,Journal of Abnormal and Social psychology” nr. 28 /1933

Alfred J. Fouille, Esquissse psychologique des peuples europeenes Paris,1902

systems, in Lindsey, (ed) Handbook of Social Psychology vol. 2 , Addison-Wesley 1954

Le Havre, nr. 2-3, 1974

contraception et la xenophobie, în Influences sociales, La teorie de l’elaboration du conflit, Niestle, 1993

Revista de psihologie – Academia Romana, nr. 1 -2 / 1996

în La Recherche Interculturelle, tome 1. L’ Harmattan, 1990

şi Allport W. Gordon, Personalitatea: o problemă de ştiinţă sau artă ? în

in the stady of personal meaning, în Jurnal of Personality , nr. 56 / 1988

Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1973

Seria Pedagogie-Psihologie, nr. 3/1957

în G.F. Summers (ed.) Attitude Measurement, Chicago, 1970

Revista de Psihologie– Academia Romana, nr. 1/ 1990