123.

Vulpea şi masca

O vulpe făcu o spargere în casa unui actor, şi cum răsfoia printre diferitele
lucruri, ea dădu peste o mască remarcabilă care era o bună copie după
înfăţişarea unui om.

"Ce cap arătos!" strigă ea "Păcat că îi lipseşte creierul!"

Cei care arată bine nu valorează prea mult fără minte în cap.
124. Porumbelul însetat

Un porumbel era sfîrşit de sete, şi cînd văzu un vas de apă pictat pe un

panou, crezu că e un pahar adevărat. Aşa că se aruncă asupra lui cu toată
puterea şi se izbi de panou, rupîndu-şi o aripă. Aşa că acum stătea
neajutorat pe pămînt şi în scurt timp fu luat de un trecător.

Rîvna nu trebuie să întreacă prudenţa, chiar dacă suntem disperaţi.

125. Fermierul şi cocorii

Cîţiva cocori veniră pe ogorul unui ţăran, care tocmai fu semănat cu grîu şi
aşa că ei se infruptau din seminţele omului. Pentru un timp, fermierul îi
sperie cu o simplă praştie. Şi cînd cocorii îşi dădură seama că el cu praştia
aruncă aer, nu se mai speriară şi nu se mai sinchisiră să-şi ia zborul.

Apoi, ţăranul aruncă cu pietre şi omorî o bună parte din cocori. Aşa că cei
care mai erau pe ogor decolară şi strigau acum unul la altul: "E timpul s-o
zbughim de aici. Omul nu ne mai ameninţă acum. El chiar e hotorît s-o
termine cu noi."

Dacă vorbele nu sunt de ajuns, trebui să treci la fapte.