Analiză de impact asupra aplicării formatului blended-learning în învățare

de Anghel Ioana Codrina

Evoluția tehnologică a ultimilor ani, căreia i se adaugă contextul pandemic, au adus

provocări majore sistemului de învățământ, silit să se adapteze într-un timp scurt la noile
realități .
Prin urmare, profesorii au fost nevoiți să găsească soluții personalizate, pornind de la
proiectarea didactică, etapă precedată obligatoriu de lectura și analiza programei școlare,
până la conceperea strategiei și alegerea metodelor și instrumentelor potrivite activităților în
format blended-learning, ținând cont de nivelul și de nevoile fiecărei clase, dar și de resursele
de care elevii și cadrele didactice dispun.
Altfel spus, profesorul trebuie să facă o trecere de la generalitățile programei școlare
la particularitățile clasei și să adapteze în permanență strategiile și metodele la contextual pe
care îl trăim.
Dacă admitem acest aspect ca punct de pornire succesul demersului educațional,
descoperim că o serie de mituri care până acum îngrădeau activitatea profesorului – ”așa scrie
în programă – așa TREBUIE să predau în clasă”, ”nu se poate schimba nimic”, ”degeaba
aduci filmulețe, copiii nu mai învață” sau ”nu mă schimb eu acum la bătrânețe”– cad în
derizoriu.
Prin urmare, în ultimii trei ani, școala românească a trebuit să facă un salt major de la
tablă și cretă la o varietate uluitoare de resurse educaționale, ceea ce a condus în mod firesc la
regândirea întregului demers educational, de la planificare la instruire și evaluare.
Astfel, activitățile didactice în format blended-learning au ajuns să aibă un parcurs
coerent, bazat pe autoreglare continuă, oferind profesorului șansa de a avea o viziune amplă
asupra procesului, dar și posibilitatea intervențiilor intermediare.
În ceea ce mă privește, consider că profesorului i se oferă o mai mare libertate în ceea
ce privește demersul de proiectare a unităților de învățare, în funcție de context, incluzând aici
particularitățile clasei, nivelul de dezvoltare al elevilor, ceea ce conduce în mod logic și spre
creșterea nivelului de autonomie în ceea ce privește intervențiile ulterioare de reglare și de
remediere.
În plus, deplasarea accentului dinspre conținuturi de parcurs înspre competențe de
atins, conferă sensuri mai profunde întregului proces, dirijat astfel pe dezvoltarea copilului, nu
pe parcurgerea materiei. Astfel, cadrul didactic va trebui în primul rând să identifice
competențele, apoi să selecteze conținuturile și să aleagă activitățile de învățare , selectând
resursele și stabilind în același timp instrumentele de evaluare care îl vor ajuta să verifice
dezvoltarea preconizată a competențelor, indiferent de tipul de proiectare pe care îl realizează.
În cele ce urmează, aș dori să dau un exemplu din experiența mea didactică de la
începutul pandemiei. În condițiile în care din luna martie 2020, învățarea a trebuit să se mute
în mediul online, am considerat necesar să revizuiesc planificarea la clasele la care predau.
Noua metodă de interacțiune, prin videoconferințe, care din fericire au putut fi
organizate în școala noastră foarte curând după suspendarea cursurilor, a condus la
tranformări majore în ceea ce privește modalitatea de concepere și de punere în practică a
demersului didactic.
Astfel am regândit ultimele două unități de învățare de la clasa a V-a, disciplina
Limba și literatura română, ținând cont de noul context și încercând să găsesc noi strategii,
instrumente digitale de lucru și metode potrivite. Prin urmare, în CĂLĂTORIE PRIN
LUMEA BASMELOR, unitate desfășurată pe o perioadă de 8 săptămâni, am inserat activități
care se puteau desfășura în regim de videoconferință, pentru că , din fericire, majoritatea
elevilor are posibilitatea de a se conecta.
A trebuit să țin cont de faptul că numărul orelor alocate disciplinei s-a redus, fiind
imposibil să respectăm în orarul videoconferințelor orarul școlii, iar activitatea propriu-zisă nu
trebuie să depășească 30 de minute, restul timpului fiind folosit pentru scurte momente de
mișcare la început – elevii fiind mici , de 11-12 ani - și de relaxare la final – un clip video cu o
poveste scurtă sau un cântec, un joc.
Am căutat povești în format electronic – e-book sau pdf, care să poată fi transmise
elevilor, de exemplu Scufița Roșie – o poveste cu mai multe stiluri , pe care am găsit-o pe
platforma Twinkl.ro. În plus, am accesat platforma Intuitext și mi-am selectat materiale pe
care se puteau folosi online: fișe de lucru editabile, materiale video etc
Am propus proiecte care să le faciliteze copiilor nu doar dobândirea competențelor
specifice disciplinei limbii și literaturii române, ci și de competențe digitale, de exemplu
proiecte de realizat în format Power Point, pentru a căror realizare să învețe să se
documenteze, să verifice sursele și să le specifice corect la finalul proiectului.
În ceea ce privește lectura, căreia îi dedicam până atunci o oră la finalul săptămânii,
am decis împreună cu copiii să o păstrăm, cu mențiunea că ei vor fi cei care vor propune
povești din folclorul mai multor țări, pe care să le citească expresiv și cu intonația potrivită
colegilor, fie integral, dacă povestea e mai scurtă, fie un fragment , în așa fel încât să
stârnească interesul pentru acest text.
 Primele două ore din această unitatea de învățare desfășurate online au constituit
evident o provocare atât pentru mine , ca profesor, cât și pentru elevi. Noua metodă de
interacțiune, prin videoconferințe, care din fericire au putut fi organizate în școala noastră
foarte curând după suspendarea cursurilor, a condus la tranformări majore în ceea ce privește
modalitatea de concepere și de punere în practică a demersului didactic.
Pornind de la e-book-ul Scufița Roșie – o poveste cu mai multe stiluri, , am
reactualizat în prima oră cunoștințele privind trăsăturile poveștilor/basmelor, după ce am citit
împreună cu elevii textul, observând evident lectura și verificând înțelegerea textului. Copiii
au învățat destul de repede cum să folosească aplicația Meet și chiar au propus o regulă -
Ștafeta , adică cel care citește sau prezintă un material ( singurul cu microfonul deschis) să
numească pe cel care va continua lectura sau prezentarea. In felul acesta au îmbunătățit
singuri modul de lucru, pentru că și-au dat seama că nu pot vorbi pe Meet decât pe rând.
Activitățile au devenit în mod firesc transdisciplinare, copiii fiind cei care, pornind de
la ideea că în basme Binele se luptă cu Răul, au făcut observația că azi ei sunt ca niște eroi
care se luptă cu Covid-ul. Prin urmare, în a doua oră am căutat clipuri informative despre
Covid și, le-am propus să facă o poveste sau benzi desenate care să-i reprezinte pe ei ca eroi
în luptă cu Covid-ul.
M-a bucurat faptul că au fost foarte activi, că au avut cu toții intervenții, că și-au
exprimat opiniile foarte clar și frumos. Au învățat să lucreze în echipă și să se ajute și susțină
reciproc. Cei câțiva elevi care nu aveau acasă dispozitivele necesare, au fost primiți în timpul
programului școlar de câte un coleg, cu acordul ambelor familii, ceea ce a dus la formarea
unor relații extrem de strânse în clasă.
Toate acestea m-au determinat să mă pregătesc pentru noua realitate în care se
desfășura învățarea , încercând să găsesc activități care să le placă în egală măsură și care să-i
provoace să se documenteze și să folosească instrumentele digitale de lucru.
Până la finalul anului școlar a fost o surpriză plăcută să constat că interesul copiilor
pentru activități nu a scăzut, ci dimpotrivă a crescut. Chiar și elevii care erau mai timizi și care
nu depășeau nivelul mediu - cu note de 7 – 8 până atunci, au avut proiecte și prezentări foarte
bune, au devenit mai încrezători în propriile forțe, înregistrând un progres evident. Media
clasei a crescut cu aproape un punct, un succes pe care l-am sărbătorit împreună pe Meet.
În concluzie, dacă în centrul demersului didactic este în mod real plasat elevul,
proiectarea, activitățile, metodele și resursele folosite se adaptează firesc la orice context și își
arată eficiența prin rezultate evidente. Profesorul devine asfel un architect al educației, care,
pornind de la o viziune, elaborează un plan, urmând a pune bazele unei fundații pe care va
construi apoi strategia care să îl conducă spre atingerea idealului de la care a pornit.