Moara cu noroc

-ESEU-Tema și viziunea

„Moara cu noroc”,publicată în anul 1881 în volumul „Novele din popor” este o nuvelă
realistă,de factură psihologică și asupra vieții satului transilvănian.
„Moara cu noroc” este o nuvelă realistă prin trăsături precum:tema familiei,și a dorinței de
înavuțire,obiectivitatea perspectivei narative,tipologia personajelor,verosimilitatea,
prezentarea veridică a societății ardelenești din a doua jumătate a secolului al XIX-
lea,precizarea unor toponime reale (Arad, Ineu) și folosirea tehnicii detaliului semnificativ în
descrierea drumului,a locului în care se află Moara cu noroc și în portretizarea lui Lică.
Nuvela este și psihologică prin interesul pentru frământările de conștiință ale personajului
principal care trăiește un conflict interior și se transformă sufletește.Analiza se realizează
prin tehnici de investigare psihologică (monolog interior,stilul indirect liber,introspectiva).
Aceasta este pusă în slujba unei teze morale:goana după înavuțire cu orice preț distruge
echilibrul interior și liniștea familiei.
O altă trăsătură a realismului este perspectiva narativă obiectivă.Întâmplările din nuvelă
sunt relatate la persoana a III-a, de către narator omniscient și omniprezent.Interferența
dintre planul naratorului și cel al personajelor se face prin folosirea stilului indirect liber.
Nuvela are ca temă consecințele nefaste și dezumanizante ale dorinței de îmbogățire,în
contextul pătrunderii relațiilor capitaliste în satul transilvănean.
O primă secvență relevantă o reprezintă scena confruntării dintre Ghiță și Lică din capitolul
al V-lea.Lică, obijnuit să aibă o atitudine de stăpân asupra vieții tuturor,îi dictează lui Ghiță
termenii înțelegerii lor.Ghiță încearcă să rămână demn în fața sămădăului, dar treptat își
pierde cumpătul și cedează în fața lui Lică,înțelegând că nu va putea rămâne la han fără
acordul acestuia.Banii sunt slăbiciunea lui,iar Lică se folosește cu cinism de acest lucru.Mai
mult,treptat,distruge imaginea de om cinstit pe care Ghiță o avea în fața oamenilor.Acesta
se trezește astfel implicat în jefuirea arendașului și în uciderea unei femei și a unui copil.El
pierde respectul și încrederea oamenilor și se teme că,din cauza faptelor sale,familia sa va
avea de suferit.
O altă secvență relevantă pentru tema nuvelei este cea din duminica de Paște,când Ghiță
ajunge pe ultima treaptă a degradării morale.Orbit de furie și dispus să facă orice pentru a
se răzbuna pe Lică,o aruncă pe Ana drept momeală în brațele sămădăului,sperând că
aceasta îi va rezista.Dezgustată de ea și de familie,într-un gest de răzbunare Ana i se
dăruiește lui Lică.
Lică marchează astfel nefast destinul tuturor celor din preajma lui.El îl aduce pe Ghiță în
situația de a-și omorî soția.Din ordinul lui Lică,Ghiță este împușcat,iar cârciuma
incendiată.Puternic și orgolios,văzându-se încolțit preferă să își ia viața pentru a nu fi prins.
a)În nuvelă se remarcă un conflict central care este moral,psihologic,conflictul interior al
protagonistului.Ghiță oscilează între dorința de a se îmbogății alături de Lică și dorința de a
rămâne om cinstit.Conflictul interior se reflectă și în plan exterior în confruntarea dintre
Ghiță și Lică.Orbit de patima banului,Ghiță se simte vulnerabil față de Lică,deoarece are
familie și ține la imaginea sa de om cinstit în fața lumii.Obijnuit cu independența,se vede
constrăns să colaboreze cu Lică,fapt care îi va afecta grav echilibrul interior.
b)Titlul nuvelei este mai degrabă ironic în raport cu destinul protagonistului.La început
când ia în arendă hanul,moara se dovedește a fi cu noroc,pentru că Ghiță acționează
cinstit.În deznodămând însă,devine moara cu ghinion care aduce nenorocirea,deoarece
câștigurile obținute aici ascund nelegiuiri și crime.
c)În nuvelă accentul cade pe construcția personajelor,care par să aibă un destin prestabilit.
Personajul principal,Ghiță,este un personaj rotund care trăiește un proces al
dezumanizării,cu frământări sufletești și ezitări.Destinul lui ilustrează consecințele nefaste
ale dorinței de îmbogățire.
Ghiță cizmar sărac,dar cinstit și harnic,ia în arendă cârciuma de la Moara cu noroc,pentru a
câștiga rapid bani,ca să își deschidă un atelier cu 10 calfe.El nu este de la început un om
slab,ci dimpotrivă,e hotărât și își asumă responsabilitatea destinului celorlalți.
Relația cu celelalte personaje îi nuanțează evoluția.Declinul lui moral se declanșează odată
cu venirea lui Lică la han,care se folosește de patima cârciumarului pentru bani ca să și-l
subordoneze.
Ana suferă și ea transformării interioare ce îi oferă scriitorului posibilitatea unei fine
analize a psihologiei feminine.La început este prezentată ca un ideal de feminitate,o femeie
dedicată căminului.Este însă,împinsă în brațele sămădăului și cade în păcat pentru a se
răzbuna pe Ghiță care se înstrăinase de ea,ajungând să fie ucisă de acesta.
Lică rămâne pe tot parcursul nuvelei egal cu sine, “un om rău și primejdios”.Sămădău și
tâlhar,este necruțător cu trădătorii,generos cu cei care îl sprijină,hotărât și crud.
“Moara cu noroc” de Ioan Slavici este o nuvelă realistă prin tună,tipologia personajelor și
stil psihologică pentru că urmărește efectele dezumanizante ale dorinței de
îmbogățire,frământările în planul conștiinței personajelor.